Stenogramă plen

Bună ziua, doamnelor și domnilor deputați!

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților și vă anunț că, din totalul de 330 de deputați, până în acest moment și-au înregistrat prezența un număr de 165.

În conformitate cu prevederile art. 93 din regulament, vă informez că au fost distribuite electronic și afișate pe pagina de internet a Camerei Deputaților următoarele documente: ordinea de zi pentru ședințele Camerei Deputaților din zilele de luni, 26, și marți, 27 aprilie 2021; programul de lucru pentru perioada 26 aprilie – 1 mai și 3–8 mai 2021; lista rapoartelor depuse în perioada 19–26 aprilie de comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale; informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Pe ordinea de zi de astăzi avem înscrise dezbateri asupra inițiativelor pentru care comisiile permanente au propus respingerea.

Vă reamintesc că, potrivit programului de lucru aprobat, astăzi, după ora 17.00, vom continua cu răspunsuri la interpelările adresate membrilor Guvernului.

Dacă sunt observații în legătură cu ordinea de zi?

Nu sunt.

În continuare, îi dau cuvântul doamnei deputat Alexandra Huțu, pentru prezentarea unei intervenții cu privire la Ziua veteranilor de război.

Vă rog.

## **Doamna Alexandra Huțu:**

Stimate colege, Stimați colegi,

Ne aflăm în Săptămâna Patimilor și cu toții ne preocupăm de Sfânta Sărbătoare a Învierii Domnului, de pregătiri pentru a petrece Sfintele Paști alături de familie și alături de cei pe care îi iubim.

Însă vă rog din suflet să nu uităm de veteranii de război, pe care îi sărbătorim joia aceasta, pe data de 29 aprilie. Iar, pentru că noi joi nu ne întâlnim, putem sărbători și putem marca această zi în avans.

În fiecare zi amintirile celui de-al Doilea Război Mondial, descrierile vizuale, sunetele, teroarea și triumfurile sale dispar. Dispar odată cu veteranii de război.

Cedând procesului ireversibil al îmbătrânirii, majoritatea dintre cei 4.800 de veterani de război care mai sunt în viață la momentul actual au depășit vârsta de 90 de ani. Din păcate, ei mor rapid.

La nivelul județului Botoșani, în ultimele două săptămâni, dintre cei aproape 190 de veterani de război, șase au trecut în neființă.

În semn de prețuire și respect pentru acești bravi români, Partidul Social Democrat a fost mereu alături de veteranii de război, prin adoptarea de acte normative menite să le îmbunătățească viața.

Amintesc acum doar de ordonanțele din 2015 și 2018 prin care indemnizațiile acestora au fost majorate și de modificarea Legii nr. 44 în anul 2015, prin care li s-a oferit posibilitatea veteranilor de a beneficia de cupoane gratuite pentru toate tipurile de transport, nu doar pentru circulația cu trenul.

Dincolo de acordarea acestor facilități sau drepturi bănești, avem obligația de a-i omagia și de a le arăta respectul nostru veteranilor de război și prin promovarea cultului eroilor poporului român.

Trebuie să facem front comun și să educăm generațiile viitoare în spiritul patriotic.

Trebuie să readucem în conștiința colectivă faptul că cei care au luptat pentru a apăra independența și integritatea statului român au nevoie să fim lângă ei, să le deschidem ușa, să-i cinstim prin prezența noastră lângă ei, și nu doar să-i evocăm în discursuri sau să-i descriem în cuvinte elogioase.

Veteranii de război sunt eroii de lângă noi, sunt purtători de medalii, dar și de răni și suferințe, și, atât timp cât încă mai avem lângă noi oameni de la care putem învăța ce înseamnă onoarea, patriotismul, curajul și demnitatea, trebuie să-i prețuim cum se cuvine.

De aceea, vă îndemn, distinși colegi, ca acum, în Săptămâna Mare, să treceți pragul veteranilor de război și să le arătați că țara pentru care au luptat nu i-a uitat.

Aș vrea să fiți de acord ca, în numele meu, personal, dar și în numele Domniilor Voastre, să transmit un mesaj tuturor veteranilor de război din România, cu speranța că fiecare dintre noi va demonstra că acest mesaj nu este doar o așezare de cuvinte care să mângâie auzul, ci că acesta reprezintă realitatea sentimentelor noastre față de veteranii de război.

Onorați veterani de război,

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Continuăm cu o nouă alocuțiune.

Domnul Rusu Daniel-Gheorghe, din partea Grupului AUR, vă rog.

## **Domnul Daniel-Gheorghe Rusu:**

Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,

În aceeași notă doresc să intervin și eu, doar că vreau să completez.

Dacă în 29, joi, este Ziua veteranilor de război, să nu uităm că în 30 este Ziua rezerviștilor și trebuie să-i dăm cezarului ce-i al cezarului. Și acești oameni minunați au fost și au luptat pentru glorie, pentru tot ceea ce noi astăzi însemnăm aici.

Mă adresez dumneavoastră, veteranilor de război, cei care ne-ați învățat lecția patriotismului, că iubirea de țară se măsoară în luptă, prin sacrificiu și determinarea de a-ți apăra patria atunci când este nevoie.

Sunteți un reper moral pentru noi. Ați luptat vitejește în război și ați trecut cu demnitate peste toate greutățile vieții, fără a vă plânge.

Astăzi ne aducem aminte și de cei care s-au jertfit pentru libertatea noastră, a românilor, dar prin faptele noastre de zi cu zi trebuie să demonstrăm că sacrificiul lor nu a fost în van.

Atât noi, cât și militarii care acționează cu determinare și curaj în teatrele de operațiuni, pentru îndeplinirea angajamentelor internaționale, am avut și avem ce învăța din bogata dumneavoastră experiență. A dumneavoastră și a rezerviștilor noștri.

În memoria eroilor care și-au dat viața pe câmpurile de luptă în cele două războaie mondiale, în memoria camarazilor noștri care au căzut în teatrele de operații și pentru cinstirea faptelor dumneavoastră de arme, cei care activează acum în rândurile Armatei României au datoria sacră să lupte cu determinare pentru promovarea și apărarea intereselor de securitate ale țării noastre.

Mulțumim pentru tot ce ați făcut în slujba patriei noastre și a poporului român!

În calitate de reprezentant al Grupului AUR și din partea tuturor, vă prezint dragostea, aprecierea și susținerea noastră.

Sărbători fericite și pline de lumină alături de cei dragi! Stimă și respect adevăraților patrioți români! Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Continuăm ordinea de zi.

1. Reexaminarea Legii pentru acordarea unor facilități pentru contribuabilii operatori economici pe teritoriul României, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 154 din 6 mai 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 398 din 15 mai 2020; Pl-x 130/2020/2020.

Potrivit prevederilor art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, urmează să dezbatem acest proiect de lege în procedură de urgență.

Din partea inițiatorilor dacă dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Îi dau cuvântul reprezentantului comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru buget și Comisia pentru constituționalitate, domnului deputat Ringo Dămureanu.

Vă rog, aveți cuvântul, pentru prezentarea raportului comun.

## Pl-x 130/2020.

În conformitate cu prevederile art. 135 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru constituționalitate și Comisia pentru buget, finanțe și bănci au fost sesizate cu reexaminarea Legii pentru acordarea unor facilități pentru contribuabilii operatori economici pe teritoriul României, aflată în procedură de reexaminare ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 154 din 6 mai 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 398 din 15 mai 2020, transmisă cu adresa Pl-x 130/2020/2021.

Această lege, adoptată de Parlament, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată, a fost trimisă spre promulgare Președintelui României la data de 6 aprilie 2020.

Deputații aparținând unui grup parlamentar au transmis în data de 6 aprilie 2020 o sesizare de neconstituționalitate referitoare la prevederile legii.

Ca urmare a sesizării, Curtea Constituțională a pronunțat Decizia nr. 154 din 6 mai 2020, prin care admite obiecția de neconstituționalitate formulată și constată că Legea pentru acordarea unor facilități pentru contribuabilii operatori economici pe teritoriul României este neconstituțională în ansamblul său.

În urma reexaminării, legea a fost respinsă de Senat, ca primă Cameră sesizată.

Potrivit prevederilor art. 75 din Constituția României, republicată, și ale art. 91 alin. (9) pct. 1 din Regulamentul Camerei, Camera Deputaților este Camera decizională.

Guvernul a transmis un punct de vedere negativ, prin adresa nr. 579 din 22 martie 2021.

În conformitate cu prevederile art. 61 și 63 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificări și completări, membrii Comisiei pentru buget, finanțe și bănci și-au desfășurat lucrările online în ziua de 9 septembrie 2020.

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**

Mulțumesc frumos.

Dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul?

Nu.

Vă reamintesc că în raportul comisiilor sesizate în fond se propune respingerea legii, care rămâne la votul final.

Continuăm cu punctul 2 de pe ordinea de zi, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal; PL-x 243/2017. Din partea comisiei sesizate în fond, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, îi dau cuvântul unui reprezentant, pentru prezentarea raportului suplimentar.

Cineva de la Comisia pentru buget?

Vă rog.

Vă rog, domnule deputat.

Vă mulțumesc.

Raport suplimentar asupra Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare modificarea și completarea art. 291 din Codul fiscal, în sensul aplicării unei cote reduse de TVA de 5% pentru livrarea de îngrășăminte, fertilizatori naturali și pesticide utilizate în agricultură, semințe și alte produse agricole destinate însămânțării sau plantării, precum și pentru prestări de servicii de tipul celor specifice utilizate în producția agricolă.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate de deputații prezenți la lucrări, s-a hotărât, cu majoritate de voturi, să se propună plenului Camerei Deputaților un raport de respingere a proiectului de lege, întrucât nu se încadrează în prevederile Legii responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale?

Doamna deputat Viorica Sandu, din partea PSD, vă rog.

## **Doamna Viorica Sandu:**

Stimate colege, Stimați colegi,

Producția agricolă a României a fost grav afectată de secetă și de pandemie în anul 2020. Avem recolte care s-au redus la jumătate din capacitatea din alți ani și ne uităm la șocul suferit de industria alimentară ca urmare a impactului pandemiei în sectorul HoReCa.

Reducerea TVA la 5% pentru prestarea serviciilor de producție agricolă și a celor complementare ar fi însemnat o gură de aer atât pentru producători, cât și pentru consumatori.

Scăderea taxei s-ar fi reflectat, fără îndoială, în prețul final de la raft și ar fi susținut puterea de cumpărare și capacitatea de producție a agricultorilor.

Impactul bugetar anual, de care se tem atât de tare Guvernul și coaliția de la guvernare, se ridică la 90 de milioane de lei. Liberalii și coaliția refuză însă să vadă efectele dezastruoase ale nesusținerii acestui domeniu strategic.

Să ne amintim că anul trecut, când fermierii cereau apă și reabilitarea infrastructurii de irigații, ministrul PNL al agriculturii le dădea în grijă agricultorilor să-și asigure culturile,

cu promisiunea că statul va suporta 70% din prima de asigurare a culturilor, inclusiv împotriva secetei.

Promisiunile n-au fost îndeplinite, iar seceta ne-a lăsat cu doar jumătate din recolta obișnuită de cereale.

Suntem în era schimbărilor climatice și puternic zdruncinați de o criză sanitară. Avem nevoie să ne păstrăm atât statutul de important jucător agricol, cât și capacitatea de a produce și a asigura hrană la costuri decente pentru fiecare român.

Le cer colegilor liberali și celor din coaliția de guvernare să reanalizeze oportunitatea acestor reduceri de TVA și să le implementeze cât mai curând, în sprijinul agriculturii și al românilor.

Mulțumesc și eu.

Continuăm cu a doua intervenție din partea Grupului PSD, domnul deputat Adrian-Ionuț Chesnoiu. Vă rog, aveți cuvântul.

## **Domnul Adrian-Ionuț Chesnoiu:**

## Mulțumesc, doamnă președinte.

La fel ca antevorbitorul meu, aș fi curios să știu ce au făcut și cum au votat parlamentarii din această monstruoasă coaliție care ne guvernează și, în fiecare zi, atât la Guvern, cât și în Parlament, dă lovituri, rând pe rând, tuturor domeniilor de activitate din România, cum au reușit să-și asigure majoritatea în comisie. Pentru că la primul raport dat pe acest proiect de lege a fost un vot pentru adoptare. La solicitarea actualilor guvernanți, a fost necesar un raport de reexaminare și s-a făcut un raport pentru respingere.

Irigații nu le dați agricultorilor, bani și programe absolut deloc, în Parlament văd că votați cu totul împotrivă.

Mă întreb: oare agricultura României mai reprezintă o prioritate pentru dumneavoastră sau mințiți, așa cum ați mințit în campania electorală, rând pe rând, și vă distrugeți toate promisiunile îndreptate către agricultori?

Era foarte important să le spuneți celor care activează în agricultură și care se luptă cu faptul că inputurile, costurile la semințe, la îngrășăminte, la pesticide, la ierbicide aproape s-au dublat și era un moment oportun să votați, atât în Comisia pentru buget, finanțe, cât și în plenul Camerei Deputaților, adoptarea acestui sprijin de reducere a TVA.

Mă întreb: oare ce veți vota la toate celelalte proiecte de lege? Pentru că aveți un plan de distrugere a agriculturii și nu vă veți opri până când nu o puneți la pământ.

Încercați, în grupurile pe care le reprezentanți, să le spuneți domnului senator Oros – că ministru nu mai este, al agriculturii – și celor de la USR că o să ne batem cu voi până la ultima picătură de sânge pentru a nu modifica legea vânzării terenurilor și pentru a nu distruge definitiv agricultura României!

parlamentari...

Mulțumesc și eu.

## **Domnul Adrian-Ionuț Chesnoiu:**

...ai coaliției de guvernare!

Poate la votul de mâine...

o să votați...

împotriva respingerii acestui...

Mulțumesc.

## **Domnul Adrian-Ionuț Chesnoiu:**

...proiect. În ultimul ceas!

**Doamna Oana-Consuela Florea**

**:**

Procedură!

Vă rog.

Deoarece sunt vicelider de grup, asta îmi dă dreptul să cer retrimiterea la comisie.

Propun un termen de două săptămâni.

Agricultorii sunt afectați din foarte multe puncte de vedere. Deja fermierii sunt executați silit.

Eu zic că e bine să ne mai gândim. 5% TVA pe...

Nu aveți...

...îngrășăminte este OK.

...acordul liderilor de grup, înțeleg.

Nu avem. Nu.

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**

Da, în regulă.

Atunci,

Cu 115 voturi pentru, 117 voturi împotrivă și două colege sau doi colegi care nu votează, proiectul de lege rămâne la votul final, cu raport de respingere.

Continuăm cu punctul 3 de pe ordinea de zi, reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii pentru modificarea art. 30 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României; Pl-x 212/2019/2020.

Potrivit art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, proiectul urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

Îi dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru buget, finanțe și bănci.

Domnule președinte Huțucă, vă rog, aveți cuvântul, pentru prezentarea raportului.

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Raport asupra Legii pentru modificarea și completarea art. 30 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României – cerere de reexaminare la solicitarea Președintelui României

La data de 20 noiembrie 2019, Președintele României a cerut reexaminarea legii. În cerere se arată că legea trimisă către promulgare se impune a fi reexaminată din următoarele motive: legea nu ține cont de actualul context intern și internațional, de rolul rezervelor internaționale și nici de consecințele deciziei de a depozita întreaga rezervă de aur în țară, respectiv creșterea costurilor de finanțare, afectarea credibilității BNR; modificarea statutului BNR nu trebuie să se îndepărteze de cadrul instituit de Tratatul de funcționare a Uniunii Europene, statutul Sistemului European de Bănci Centrale și statutul Băncii Centrale Europene; este necesară analizarea costurilor legate de operațiunile de repatriere și de depozitare a rezervei de aur, raportate la beneficiul estimat al încetării plății costurilor de depozitare, respectiv o analiză de impact.

În urma examinării legii, deputații prezenți la lucrări au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților un raport de respingere a Legii pentru modificarea și completarea art. 30 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Dacă la dezbateri generale sunt intervenții?

Da, doamna deputat Oana Florea, vă rog, aveți cuvântul.

Dragi colegi,

Este o dezbatere mai veche, dar unde să dezbatem decât aici, în Parlament?

Este adevărat, rezervele naționale ale României, în acest moment, în proporție de 60% se află la Londra.

În prezent, noi avem în jur de 100 de tone de aur – 61 se află acolo, cum spuneam.

Țara noastră nu câștigă nimic de pe urma acestui depozit. Adică sunt operațiuni specifice de tranzacționare unde am putea câștiga. Noi, practic, plătim.

Din ce știu eu, plătim cam 300.000 de lei pe an pentru că depozităm acest aur.

E o discuție mai largă care se poate face.

Din punctul meu de vedere, 60% este un pic cam mult.

Am putea să diminuăm – poate un 40%, poate un 30% din rezervele naționale.

Vă amintesc că după război, prin anii ’50, s-a depozitat aurul acolo. El a fluctuat, ca cantitate.

La un moment dat, Ceaușescu a plătit datoriile externe ale României, ajungând chiar 7 tone să avem la un moment dat. Tot el a mai cumpărat aur, România a mai cumpărat aur; în prezent am ajuns la 100 de tone.

Eu zic că e o discuție care se poate face.

Este o problemă, o chestiune de interes național. Nu cred că... 5%, așa cum spune legea, mi se pare un pic cam puțin. Dar am putea să ne gândim ca măcar sub 50% să avem această rezervă depozitată. Mai ales că contextul politic și economic diferă mult față de anii ’50 ai României.

Vă mulțumesc.

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**

Mulțumesc și eu.

Continuăm dezbaterile cu domnul deputat Dan Vîlceanu, de la Grupul PNL, vă rog.

## **Domnul Dan Vîlceanu:**

## Doamnelor și domnilor,

Acesta este un proiect care a intrat în dezbatere și a fost adus în atenția publicului pe vremea când PSD făcea politica Dragnea și e important să vedem acum dacă PSD continuă politica Dragnea sau și-au mai revizuit punctele de vedere.

De ce este important să discutăm acest lucru? Pentru că, de fapt, acest demers de a repatria o parte din aurul depozitat la Londra este un proiect împotriva României. Și am să vă spun de ce. Este împotriva României pentru că, primul lucru care s-ar întâmpla, ar scădea credibilitatea țării noastre în fața partenerilor europeni, a instituțiilor financiare și a investitorilor.

Pe de altă parte, dacă discutăm despre ce ar însemna acest proiect și acest demers, am să vă spun că este și unul nelegal, el încalcă Tratatul Uniunii Europene, tratatul de funcționare a Uniunii Europene, și, așa cum știți, pentru asemenea proiecte, prin care se modifică Statutul Băncii Naționale, trebuie cerut un aviz, trebuie consultată Banca Centrală Europeană.

Mai mult decât atât, dacă chiar ne interesează costurile, trebuie să știți că costurile pentru a repatria o parte din aurul României sunt de 10-20 de ori mai mari decât plătește România acum pentru a ține aurul în Londra.

De altfel, vreau să vă spun că faptul că avem o cantitate de aur la Londra certifică, practic, în fața investitorilor, în fața partenerilor, faptul că acel aur îndeplinește condiții de calitate și, așa cum vă spuneam, este o procedură prin care arătăm credibilitate și ne bucurăm de credibilitate.

Deci, practic, niciunul dintre argumentele pe care le-ați spus mai devreme nu este în măsură să ne facă să ne gândim că o repatriere a aurului ar putea fi benefică pentru România, ci, din contră, provoacă costuri și mai mari, pe care le plătesc cetățenii României, din taxe și impozite, și scade credibilitatea României în fața partenerilor, mai ales că, așa cum vă spuneam, încalcă și tratatul de funcționare al Uniunii Europene.

Vă mulțumesc.

Continuăm dezbaterile cu domnul deputat George Simion. Vă rog, aveți cuvântul.

## **Domnul George-Nicolae Simion:**

Dar cum să nu vorbească AUR despre aurul țării?!

Nu contează atât de mult cine a inițiat acest proiect de lege. E vorba de suveranitatea națională. Într-adevăr, a avea rezerve de aur în alte state reprezintă bonitate pentru împrumuturile externe, pe care noi ni le dorim din ce în ce mai puține, pentru că asta înseamnă suveranitate națională, să nu trebuiască să ne împrumutăm la rate cu dobânzi atât de mari, precum România se împrumută astăzi.

Este o discuție care trebuie purtată indiferent de inițiator, iar opțiunea noastră este că actuala marjă de 60% din rezervele de aur ale țării trebuie redusă.

Trebuie purtată această discuție și pentru că trebuie purtată – și uităm de legislaturile trecute – propunem retrimiterea acestei legi la comisie.

Bravo!

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**

În regulă.

Aveți o intervenție, domnule Simonis? Vă rog.

**Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu**

**:**

Vot, vot pe propunerea de retrimitere!

## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**

Așa am spus și eu săptămâna trecută. Mulțumesc, doamnă președinte.

E foarte bine că domnul Simion a făcut această solicitare; o făceam și eu, de altfel.

Vreau să anunț faptul că Grupul PSD va susține retrimiterea acestei inițiative la comisie și vom argumenta.

Trebuie să înțelegem, stimați colegi, că, indiferent de necesitatea unui aviz al Băncii Centrale Europene, trebuie să ne amintim că aurul este al României

, este aurul nostru și evident că, dacă e nevoie să facem acea cerere, putem s-o și facem, nu-i o problemă asta. Costurile de repatriere, în comparație cu ce plătim pe an, pot fi mari, însă amintiți-vă că plătim în fiecare an aceste costuri de depozitare, iar repatrierea o facem o singură dată.

Și sper că, stimați colegi de la PNL, n-ați spus că România a rămas credibilă în lume doar pentru că are aurul depozitat la Londra!

Vă rog.

Domnule deputat Moșteanu, aveți cuvântul.

Ai primit e-mail cu ce să spui, așa e?

## **Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu:**

## Domnilor de la PSD,

Cred că ar fi timpul să vă rupeți de Dragnea...

Au trecut, doamnelor și domnilor, doi ani de la această propunere, pe care Dragnea o făcea înainte de europarlamentare și o băga în Parlament pe repede-nainte, speriat de căderea în sondaje, sperietură care s-a adeverit atunci, până la urmă. Ați pierdut foarte tare, dânsul a ajuns la pușcărie; va ieși în curând, aud – citez ceva articole de presă. Spuneți că vreți să vă rupeți de el în toate declarațiile, dar astăzi, de la tribuna Parlamentului, continuați cu toate aceste inițiative populiste, care știți foarte bine că n-au nicio legătură cu politica fiscală.

Văd că i-ați găsit și pe partenerii de la AUR. Apropo, domnilor, tot iese Dragnea din pușcărie, poate îi faceți o ofertă. Este liber de contract, înțeleg!

Și haideți, dincolo de declarațiile politice, arătați, și prin vot, și prin fapte, că vreți să vă rupeți de ceea ce a însemnat Liviu Dragnea.

Și propunerea dinainte era la fel – o propunere din 2017 prin care propunea, fără să țină cont de responsabilitate fiscală, fără să țină cont de tratate europene, un proiect de lege – și atunci făceați doar „Drepți! Culcat!”, nu avea nimeni curaj să comenteze la voi.

Acum văd că sunt fețe noi în băncile astea, în fața mea, la PSD. Arătați că v-ați schimbat!

Mulțumesc.

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**

Mulțumesc și eu.

La pușcărie!

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**

Cu 124 de voturi pentru, 120 de voturi împotrivă și 7 abțineri...

, proiectul de lege rămâne la votul final. Trebuie să învățați să faceți adunarea: 120 cu 7, 127.

Unde sunt izoletele?

## Mulțumesc.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea cadrului legal cu privire la obligativitatea instruirii în maternități a părinților sau a tutorilor privind îngrijirea postnatală a copilului, având ca obiectiv reducerea riscului mortalității infantile și a riscurilor de sănătate asociate cu o îngrijire postnatală deficitară.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ; avizul favorabil al Consiliului Economic și Social; avizul negativ al Comisiei pentru buget; avizul negativ al Comisiei juridice, de disciplină și imunități; avizul favorabil al Comisiei pentru drepturile omului; avizul negativ al Comisiei pentru egalitatea de șanse

pentru femei și bărbați; punctele de vedere negative ale Guvernului, din 5 noiembrie 2018 și 17 martie 2021.

Membrii Comisiei pentru sănătate și familie au dezbătut proiectul de lege în ședința online din data de 7 aprilie 2021 și au hotărât, cu majoritate de voturi, respingerea proiectului de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

În urma finalizării dezbaterilor, comisia propune plenului Camerei Deputaților respingerea Proiectului de lege privind obligativitatea instructajului postnatal.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale?

Domnul deputat Buicu.

Vă rog, aveți cuvântul.

## **Domnul Corneliu-Florin Buicu:**

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Partidul Social Democrat va vota împotriva respingerii acestui proiect. Și o să vă dau niște motive.

România înregistrează cel mai mare indicator al mortalității infantile. Valorile României sunt duble față de media europeană.

Proiectul aparține unui coleg de la PNL.

Chiar dacă în 2018 punctul de vedere a fost negativ din partea Guvernului, la nivelul comisiei am încercat să găsim o formă rezonabilă, astfel încât să putem acționa pe una dintre laturile importante privind modalitatea în care îngrijirile postnatale, respectiv cele imediat de după naștere, să poată ajunge la părinți.

Un alt motiv pentru care PSD va vota împotrivă este și faptul că cei de la Comisia pentru drepturile omului au dat un aviz pozitiv pentru această inițiativă.

Încerc să fac un apel pentru așa ceva către dumneavoastră și nu pot să nu constat cum USR și PNL votează împotriva copiilor României. Acest proiect ar fi determinat reducerea mortalității infantile. Asta faceți!

Vom vota împotriva respingerii acestui proiect.

Vă mulțumesc frumos.

Văd că nu mai sunt alte intervenții la dezbateri generale. Atunci, proiectul de lege rămâne la votul final, cu raport de respingere.

## Mulțumesc.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru sănătate și familie a fost sesizată spre dezbatere pe fond cu Propunerea legislativă pentru completarea art. 206 al Legii nr. 95 din 2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă în ședința din 27 mai 2020.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Economic și Social; avizul favorabil al Consiliului Legislativ; avizul favorabil al Comisiei pentru drepturile omului; avizul negativ al Comisiei pentru muncă; punctul de vedere negativ al Guvernului.

Membrii comisiei au examinat propunerea legislativă în ședința online din data de 7 aprilie 2021.

În raport cu obiectul și conținutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii Comisiei pentru sănătate și familie au hotărât, cu majoritate de voturi, să înainteze plenului Camerei Deputaților un raport de respingere a propunerii legislative.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Dacă la dezbateri generale sunt intervenții? Domnul deputat Buicu. Vă rog, aveți cuvântul.

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Partidul Social Democrat va vota împotriva respingerii acestui proiect.

Acest proiect ar fi venit cu modificarea Legii sănătății, astfel încât la nivelul spitalelor să poată fi organizate concursuri pe toată perioada anului, care să nu fie legate de aprobarea sau nu a bugetului de venituri și cheltuieli. Cei care cunosc funcționarea spitalelor știu că posturile pot fi scoase la concurs doar după data la care bugetul este aprobat.

Prin această inițiativă, care, repet, nu este o inițiativă a PSD, s-ar fi adus o astfel de modificare. În schimb, PSD este consecvent și susține orice inițiativă care aduce bine în societate.

În cadrul comisiilor votul a fost negativ din partea actualei puteri, ceea ce dovedește că, de fapt, și pentru domeniul sănătății actuala coaliție este, de fapt, împotriva românilor, și nu pentru români.

Vă mulțumesc frumos.

Nu mai sunt alte intervenții la dezbateri generale, așa că propunerea legislativă rămâne la votul final, cu raport de respingere.

## **Domnul Laurențiu-Cristinel Țepeluș:**

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Raport comun asupra Propunerii legislative privind înființarea Institutului Național de Pregătire pentru Situații de Urgență din România – INPSUR

În baza prevederilor art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu adresa Pl-x 351 din 20 septembrie 2016, Comisia pentru învățământ, Comisia pentru sănătate și familie și Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului au primit spre dezbatere în fond propunerea legislativă menționată.

Obiectul de reglementare al prezentei propuneri legislative îl constituie înființarea Institutului Național de Pregătire pentru Situații de Urgență din România – INPSUR, ca for național, metodologic, de pregătire și consacrare științifică, care reunește personalități reprezentative ale științelor implicate în pregătirea pentru situații de urgență din România.

INPSUR este conceput ca o instituție de interes public, cu personalitate juridică de drept public, autonomă și se dorește a fi continuatorul Serviciului Mobil de Urgență, Reanimare și Descarcerare, actualul SMURD.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaților este Camera decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă în ședința din 13 septembrie 2016.

În conformitate cu art. 61 și art. 63 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, comisiile au dezbătut propunerea legislativă în ședințe separate.

În urma dezbaterilor, Comisia pentru sănătate și familie, Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului și Comisia pentru învățământ au hotărât să propună plenului Camerei Deputaților respingerea propunerii legislative din considerente multiple, unul dintre ele fiind și finanțarea.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale?

Domnul Chirilă Virgil Alin. Vă rog, aveți cuvântul.

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Propunerea legislativă aflată în dezbatere vizează înființarea Institutului Național de Pregătire pentru Situații de Urgență din România – INPSUR, ca for național, metodologic, de pregătire și consacrare științifică, care reunește personalități reprezentative ale științelor implicate în pregătirea pentru situații de urgență din România.

Potrivit inițiatorilor, proiectul INPSUR este conceput ca o instituție de interes public, cu personalitate juridică de drept public, autonomă și se dorește a fi continuatorul Serviciului Mobil de Urgență, Reanimare și Descarcerare – SMURD.

Potrivit prevederilor prezentei propuneri legislative, INPSUR ar fi continuator în drepturi și ar prelua tradițiile SMURD, ceea ce creează dificultăți și suprapuneri nejustificate de competență, având în vedere că, potrivit legislației în vigoare, SMURD este o structură operativă integrată, a cărei activitate este reglementată de Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății și de legislația în domeniu.

Totodată, constatăm că atribuțiile acestui institut, așa cum reies din contextul propunerii, se suprapun parțial cu cele ale Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, ale Departamentului pentru Situații de Urgență, din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, și ale altor instituții cu atribuții în domeniul situațiilor de urgență, fără a se menționa ce raporturi există între instituțiile cu competențe în domeniul situațiilor de urgență și Institutul Național de Pregătire pentru Situații de Urgență din România.

Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

## Vă mulțumesc și eu.

Dacă nu mai sunt alte intervenții la dezbateri generale, atunci propunerea legislativă rămâne la votul final, cu raport de respingere.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru industrii și servicii și Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Proiectul de lege pentru completarea art. 22 din Legea nr. 241/2006 a serviciului de alimentare cu apă și de canalizare.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

La întocmirea prezentului raport comun cele două comisii sesizate în fond au avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul nefavorabil al Consiliului Economic și Social, avizul favorabil al Comisiei pentru mediu și echilibru ecologic, avizul favorabil al Comisiei juridice și punctul de vedere negativ al Guvernului.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea art. 22 din Legea serviciului de alimentare cu apă și de canalizare nr. 241/2006 cu un nou alineat, respectiv alin. (21), în scopul instituirii dreptului operatorilor regionali de a desfășura activitățile de extragere, producere, îmbuteliere și distribuire de apă de izvor și de masă.

În conformitate cu prevederile art. 61 și art. 63 din Regulamentul Camerei Deputaților, membrii Comisiei pentru administrație publică și amenajarea teritoriului au examinat proiectul de lege în ședința comună.

În urma examinării inițiativei legislative și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților respingerea Proiectului de lege pentru completarea art. 22 din Legea nr. 241/2006 a serviciului de alimentare cu apă și de canalizare.

Vă mulțumesc. Intrăm în dezbateri generale.

Îi dau cuvântul domnului deputat Lucian-Florin Pușcașu. Vă rog, aveți cuvântul.

## **Domnul Lucian-Florin Pușcașu:**

Stimați colegi,

Grupul partidului AUR va vota pentru trecerea acestei legi, va vota împotriva respingerii.

Punctul negativ al Guvernului este motivat în primă instanță prin faptul că propunerea legislativă nu face obiectul acestei legi. Păi, tocmai de aceea se instituie acest nou articol, ca să se prevadă în lege acest lucru.

Continuând în aceeași logică falimentară, Guvernul spune că poate fi o concurență neloială din partea operatorilor, motivând, în același timp, că nu au capacități. Păi, dacă n-au capacități, cum pot să facă concurență neloială?

În același sens am putea gândi că îi putem interzice unui coleg, de exemplu domnului deputat Bulai, să facă antrenament la sală, fiindcă ar putea să-i facă concurență neloială într-o competiție domnului deputat Ghiță, nu?

Încercăm să găsim soluții pentru dezvoltarea tuturor ramurilor economice care pot să elimine monopolul care se încearcă să se instituie în distribuția de apă în România.

Drept care susținem acest proiect legislativ. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

Continuăm dezbaterile generale cu domnul deputat Ionel Floroiu, de la Grupul PSD. Vă rog.

Partidul Social Democrat va vota pentru respingerea acestui proiect de lege, întrucât noi considerăm că nu putem transforma companiile regionale de apă în vânzători de apă plată. Companiile regionale de apă trebuie să se ocupe de bunele servicii pe care trebuie să le asigure populației, din perspectiva canalizării și distribuției apei în rețea.

Pe de altă parte, și eu susțin că putem să intrăm într-o concurență neloială vizavi de celelalte companii care se ocupă în exclusivitate cu extragerea, comerțul, îmbutelierea apei plate.

Și, din această perspectivă, așa cum am spus, Partidul Social Democrat va vota împotriva acestei legi.

Vă mulțumesc frumos.

Nu mai sunt dezbateri generale, așa că proiectul de lege rămâne la votul final, cu raport de respingere.

## Pl-x 138/2019.

Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 372 din Legea nr. 286/2009 – Codul penal.

Senatul a respins propunerea legislativă.

Camera Deputaților este Camera decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil inițiativa legislativă, cu observații și propuneri.

Guvernul României a transmis două puncte de vedere, în anii 2019 și 2020, prin care nu susține adoptarea inițiativei legislative.

Obiectul de reglementare este modificarea Codului penal în sensul incriminării faptei de a deține obiecte periculoase, fără drept, în spațiul public, în scopul prevenirii producerii violențelor în spațiul public, precum și al asigurării unui climat de ordine publică și siguranță a cetățenilor.

Cu ocazia dezbaterilor s-a constatat că intervenția legii penale se justifică numai atunci când o faptă prezintă un anumit grad de periculozitate, în caz contrar putându-se apela la alte mijloace legale de reprimare a comportamentului ilicit, cum ar fi ilicitul contravențional.

Prin prevederile sale, propunerea legislativă extinde nejustificat domeniul infracțiunii prin introducerea sintagmei „în locuri publice”, iar pentru substanțele iritant-lacrimogene sau cu efect paralizant care nu pot fi încadrate în categoria armelor neletale care se supun autorizării, inițiativa legislativă operează o dezincriminare nejustificată.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților respingerea propunerii legislative.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Dacă la dezbateri generale dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Atunci, vă reamintesc că, prin raportul comisiei sesizate în fond, se propune respingerea acestei propuneri legislative, care rămâne la votul final.

Stimate colege și colegi,

Punem punct ședinței dedicate dezbaterilor inițiativelor înscrise pe ordinea de zi și continuăm, acum, cu ședința dedicată primirii răspunsurilor orale la interpelările adresate Guvernului.

Continuăm, așa cum vă spuneam, cu partea a doua a ședinței noastre de astăzi, 26 aprilie, consacrată primirii răspunsurilor orale la interpelările adresate Guvernului.

Avem o interpelare către Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, din partea doamnei deputat Intotero NataliaElena, de la Grupul PSD.

Tema interpelării: „Contribuția MCID la elaborarea și definitivarea PNRR”.

Înțeleg că doamna Intotero nu este în sală, astfel că răspunsul va fi transmis în scris.

Continuăm cu... Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.

- Dacă domnul deputat Burduja este în sală și dorește să

- susțină interpelarea?

Nu este în sală.

Atunci, răspunsul la interpelare va fi, de asemenea, transmis domnului deputat în scris.

Tot de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, încă o interpelare din partea doamnei deputat Natalia-Elena Intotero, care nu este în sală.

O altă interpelare, pentru Ministerul Educației, tot din partea doamnei deputat Natalia Intotero, care nu este în sală. Deci cele două răspunsuri vor fi, de asemenea, transmise în scris.

## Vă mulțumesc și eu.

Dacă domnul deputat Volosatîi Boris dorește să mai adreseze și alte întrebări pe marginea răspunsului la interpelare?

Doriți?

Aveți la dispoziție un minut.

Vă rog.

Vă mulțumesc.

Nu am nevoie de un minut, am nevoie de câteva secunde.

Aș ruga să-mi dați în scris, pentru a le răspunde și petiționarilor care mi-au pus aceste întrebări. Vă mulțumesc.

OK.

Vă mulțumesc.

O să primiți și răspunsul în scris.

Continuăm cu interpelarea domnului deputat Dumitru

Coarnă, adresată, de asemenea, Ministerului Educației.

Aveți un minut la dispoziție pentru prezentarea interpelării. Vă rog.

Mulțumesc, doamnă președinte.

Aș vrea totuși să mulțumesc Ministerului Învățământului, care răspunde cu celeritate, pentru că Ministerului de Interne i-am formulat două interpelări, de 3 luni de zile, și le-au amânat în mod constant.

Sigur că acolo avem o interpelare pe care am primit-o de la consiliul județean al elevilor. E vorba de logistică și e vorba de niște elemente de dotare. Și, la fel, și eu aș solicita un răspuns în scris, pentru că va trebui să le comunic celor care mi-au înaintat materiale un răspuns.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Îi dau cuvântul doamnei secretar de stat Maria Ștefania Manea, pentru a prezenta răspunsul la interpelare. Vă rog.

## Mulțumesc din nou. Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră înregistrată la Camera Deputaților cu nr. 88B din 7 aprilie 2021, având ca obiect „Problema digitalizării liceelor din județul Călărași. Asigurarea dotării necesare cu calculatoare și videoproiectoare în Liceul Tehnologic «Sandu Aldea» din municipiul Călărași, Liceul Tehnologic nr. 1 Borcea, din localitatea Borcea, și Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, din localitatea Fundulea”, vă comunic următoarele:

Strategia privind digitalizarea educației din România – SMART-Edu – a fost elaborată și pusă în consultare publică în perioada 18 decembrie 2020 – 15 februarie 2021.

Este un document strategic, în care liniile și direcțiile de acțiune trebuie să asigure o predictibilitate în timp, cel puțin până în 2027, și care se regăsesc distinct în bugetul Ministerului Educației.

Scopul acestei strategii este crearea unei școli SMART, o școală modernă, accesibilă, bazată pe resurse și tehnologii digitale, care să asigure accesul la o educație incluzivă și de calitate pentru toți copiii din România.

În acest sens a fost inițiat un dialog deschis cu toți factorii interesați – autorități publice centrale, județene, locale, instituții publice și private, organizații nonguvernamentale, institute de cercetare, asociații ale elevilor și studenților, asociații ale părinților, sindicate și patronate, reprezentanți ai industriilor și companiilor, specialiști IT, profesori și manageri.

Conform datelor transmite de ISJ Călărași, Liceul Tehnologic „Sandu Aldea” a beneficiat de 21 de seturi de table interactive, prin finanțare de la ISJ.

Vă mulțumesc.

Domnule deputat Coarnă, dacă mai aveți întrebări cu privire la răspunsul doamnei secretar de stat?

Nu, nu am nicio întrebare.

Singura solicitare ar fi răspunsul în scris, am spus și în intervenția anterioară, pentru a-l comunica consiliului județean al elevilor.

Mulțumesc mult pentru înțelegere.

Vă mulțumesc și eu.

O să vă fie transmis și un răspuns în scris, cu siguranță. Continuăm cu domnul deputat Axinia Adrian-George, de la Grupul parlamentar al AUR.

Aveți o interpelare adresată Ministerului Culturii. Sunteți în sală?

Și doriți să o susțineți?

Nu.

Atunci, îi dau cuvântul domnului secretar de stat András

István Demeter, pentru prezentarea răspunsului. Vă rog, aveți cuvântul.

## **Domnul Demeter András István** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Culturii_ **:**

## Mulțumesc, doamnă președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Având în vedere faptul că răspunsul în scris i-a fost înmânat domnului deputat, am să încerc să mă rezum la principalele idei din acest răspuns, pentru a nu lungi în mod nepermis această intervenție.

Referitor la întrebarea având ca obiect „Constantin Brâncuși, batjocorit la Muzeul Țăranului Român”, vă comunicăm următoarele:

Expoziția „Mirrors of Brâncuși” a primit sprijin financiar nerambursabil prin Programul RO-CULTURA, program care constă în consolidarea dezvoltării economice și sociale prin cooperare culturală, antreprenoriat cultural și managementul patrimoniului cultural.

Finanțarea proiectelor se realizează în funcție de punctajul obținut, finanțare atent monitorizată și verificată de Ministerul Fondurilor Europene, de Ministerul Finanțelor Publice, dar și de Oficiul Mecanismului Financiar de la Bruxelles.

Din informațiile prezentate de promotorul de proiect – Fundația „ART PRODUCTION” –, dreptul de utilizare a imaginilor operei lui Brâncuși a fost obținut de la SGCDA „Visarta”, care reprezintă titularul dreptului de autor asupra operei lui Constantin Brâncuși.

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**

Vă mulțumesc și eu, domnule secretar de stat. Domnule deputat Axinia, dacă mai aveți și alte întrebări ca urmare a răspunsului pe care l-ați primit?

## **Domnul Ciprian Ciubuc**

**:**

Sunt pe aceeași interpelare.

Vă rog, aveți la dispoziție un minut.

Da.

Din păcate, nu mă satisface răspunsul dumneavoastră în legătură cu casa lui Brâncuși.

Adică, s-au cheltuit 193.000 de euro pentru un kitsch, zic eu, al expoziției și al exponatelor de la Muzeul Țăranului Român și dumneavoastră veniți acum și ne spuneți că este în custodia proprietarilor, în timp ce casa stă în paragină, după cum știm.

Considerăm că puteți avea un răspuns cel puțin demn pentru instituția pe care o reprezentați și vrem ca aceasta să fie un monument istoric și să găsim surse pentru a fi

restaurată, pentru că Brâncuși este pentru noi, românii, un etalon și un ambasador al culturii, și nu numai. Mulțumesc.

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**

Vă mulțumesc și eu.

Domnule secretar de stat, dacă doriți să mai adăugați ceva?

Nu. În regulă.

Mulțumim.

O să primiți și răspunsul în scris la această interpelare.

- Domnul deputat Gheorghe Andrei-Daniel are tot o

- interpelare adresată Ministerului Culturii.

Dacă este în sală și dorește să susțină interpelarea? Nu este.

- Atunci, răspunsul va fi, de asemenea, transmis în scris. Doamna deputat Intotero nu este.

De la Ministerul Muncii și Protecției Sociale se va transmite, de asemenea, răspuns la interpelare în scris.

- Domnul deputat Gabriel-Valer Zetea.

- Este?

Nu este.

De asemenea, avea o interpelare pentru Ministerul Muncii și Protecției Sociale și va primi un răspuns în scris.

Tot domnul deputat Zetea avea o altă interpelare, adresată Ministerului Sănătății, pentru care văd că se solicită amânare.

Amânări mai sunt și pentru interpelările domnului deputat Coarnă Dumitru către Ministerul Afacerilor Interne și, de asemenea, o altă interpelare tot către Ministerul Afacerilor Interne.

Amânare, de asemenea, pentru interpelarea adresată de domnul deputat Brian Cristian către Ministerul Afacerilor Interne.

Tot amânări din partea Ministerului Afacerilor Interne pentru domnul deputat Salan Viorel, de la Grupul PSD.

De asemenea, amânări pentru interpelarea adresată de domnul deputat Toma Ilie către Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului.

Tot către același minister mai avem două interpelări pentru care se solicită amânare, din partea doamnei deputat Intotero Natalia-Elena, de la Grupul PSD.

Domnul Zetea va primi în scris răspunsul la interpelarea adresată Ministerului Muncii și Protecției Sociale.

De asemenea, doamna deputat Natalia Intotero are două interpelări, adresate Ministerului Muncii și Protecției Sociale, pentru care va primi răspunsuri în scris.

Domnul deputat Focșa Dumitru-Viorel, de la Grupul parlamentar al AUR, este în sală?

**:**

Da.

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**

Vă rog, aveți un minut pentru prezentarea interpelării cu privire la „Desființarea SIIJ”.

Dacă doriți să o susțineți? ## **Domnul Dumitru-Viorel Focșa**

**:**

A fost prezentată.

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**

Nu doriți.

Atunci, îi dau cuvântul domnului secretar de stat Mircea Ursuța, pentru prezentarea răspunsului. Vă rog.

**Domnul Ovidiu-Mircea Ursuța-Dărăban** _– secretar de stat în Ministerul Justiției_ **:**

Mulțumesc, doamnă președinte.

Mircea Ursuța, secretar de stat în Ministerul Justiției. Stimate domnule deputat,

La interpelarea dumneavoastră având ca obiect „Desființarea SIIJ”, interpelarea nr. 112B/2021.

Având în vedere această interpelare adresată ministrului justiției, vă aducem la cunoștință următoarele:

În primul rând, trebuie să vă parvină și în formă scrisă răspunsul la interpelare. Dacă nu v-a parvenit până în acest moment, ne cerem scuze, trebuie să fie pe drum răspunsul la această interpelare.

Așa cum vă este cunoscut, actualul Guvern susține desființarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, acesta fiind un obiectiv distinct în capitolul dedicat justiției în Programul de guvernare 2020–2024 al Guvernului.

Cu referire la acest aspect, amintim că Ministerul Justiției a lansat inițial în dezbatere publică, încă din luna februarie 2020, un proiect de lege – este proiectul pe care îl cunoașteți.

Odată cu preluarea mandatului de noul Guvern, în decembrie 2020, Proiectul de lege privind desființarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție a fost modificat în forma adoptată de Guvernul României și transmis Parlamentului României, pentru parcurgerea procedurii parlamentare, procedură pe care Ministerul Justiției o susține.

**:**

Mai rar!

Argumentelor de legislație națională li se adaugă aspecte de conformare a reglementării internaționale de constituire a secției cu cerințele europene – Consiliul Europei, Uniunea Europeană –, inclusiv deciziile viitoare care vor fi pronunțate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în cauzele pendinte...

Vă rog să concluzionați.

## **Domnul Ovidiu-Mircea Ursuța-Dărăban:**

## Da, doamnă președinte.

În acest context, Guvernul României și Ministerul Justiției susțin poziția de desființare a Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție.

Am preferat să citesc tot răspunsul pentru că nu l-ați primit în acest moment...

## **Domnul Dumitru-Viorel Focșa**

**:**

Nu e în scris?

Nu îl aveți cu dumneavoastră?

Ba da, pot să vi-l înmânez.

## Vă mulțumesc.

Dacă mai aveți întrebări cu privire la răspunsul venit de la Ministerul Justiției, domnule deputat? Nu. În regulă. Atunci, o să primiți și răspunsul în scris.

Continuăm tot cu Ministerul Justiției, domnul deputat Daniel-Florin Ghiță.

Doriți să susțineți interpelarea pe care ați trimis-o? Nu.

„Integritatea țării este în pericol”

Vă rog, domnule secretar de stat Ursuța.

Vă mulțumesc din nou, doamnă președinte.

Aici am să fiu mai scurt, cred că a ajuns în scris formularea.

Foarte pe scurt.

Stimate domnule deputat,

Având în vedere interpelarea dumneavoastră adresată ministrului justiției, având denumirea generică „Integritatea țării este în pericol”.

N-am să dau citire întregului răspuns pentru că este un pic mai clar din perspectiva răspunsului – tot ceea ce solicitați Ministerului Justiției este în competența Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, care este un organ în subordinea Guvernului, nu este o structură a Ministerului Justiției. Și, din această perspectivă, această instituție este organul de specialitate al administrației publice centrale, aflat în subordinea Guvernului, care are ca atribuții – și le-am enumerat: acordă sprijin și îndrumare metodologică administrației publice locale în materia restituirii proprietăților; monitorizează modul de aplicare a legislației în materia restituirii proprietăților și toate celelalte.

Deci, din perspectivă, tot ceea ce dumneavoastră ne-ați semnalat legat de situația din Transilvania, legat de eventuale restituiri, nu cade în competența Ministerului Justiției, este competența Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților.

Dacă aveți orice alte nelămuriri, vă stau la dispoziție cu cea mai mare plăcere.

Mulțumesc frumos.

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**

Vă mulțumesc și eu. Domnule deputat Ghiță, dacă aveți întrebări? Nu aveți întrebări, în regulă. Mulțumesc.

O să primiți și răspunsul în scris.

Avem încă două interpelări – din partea doamnei deputat Intotero Natalia-Elena și a domnului deputat Salan Viorel – către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației.

Doamna și domnul deputat nefiind în sală, vor primi răspunsurile în scris.

Domnul deputat Ringo Dămureanu, de la Grupul AUR, are o interpelare adresată Ministerului Sănătății, pentru care se solicită o amânare.

De asemenea, se mai solicită amânări pentru următoarele interpelări:

– din partea doamnei deputat Natalia Intotero către Ministerul Economiei;

– din partea domnului deputat Ringo Dămureanu către Ministerul Afacerilor Externe;

– din partea domnului deputat Focșa Dumitru-Viorel către Ministerul Afacerilor Externe;

– și două interpelări din partea domnului deputat Ghiță Daniel-Florin către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor.

Acestea fiind spuse, încheiem aici răspunsurile orale la interpelările adresate către ministere de doamnele și domnii deputați.

Vă mulțumesc.

O seară plăcută tuturor!

|**Nr.**<br>**crt.**|**Denumirea publicației**|**Valoare**<br>**(TVA 5% inclus) — lei**|**Valoare**<br>**(TVA 5% inclus) — lei**|**Valoare**<br>**(TVA 5% inclus) — lei**| |---|---|---|---|---| |||**12 luni**|**3 luni**|**1 lună**| |1.|Monitorul Oficial, Partea I|1.310|360|131| |2.|Monitorul Oficial, Partea I, limba maghiară|1.640||150| |3.|Monitorul Oficial, Partea a II-a|2.460||220| |4.|Monitorul Oficial, Partea a III-a|470||50| |5.|Monitorul Oficial, Partea a IV-a|1.880||170| |6.|Monitorul Oficial, Partea a VI-a|1.750||160| |7.|Monitorul Oficial, Partea a VII-a|600||55| |8.|Colecția Legislația României|500|130|| |9.|Colecția Hotărâri ale Guvernului României|800||75|

N O T Ă :

Monitorul Oficial, Partea I bis, se multiplică și se achiziționează pe bază de comandă.

|**A B O N A**|**M E N T E L A P R O D U S E L E Î N F O R M A T E L E C T R O N I C**<br>**— Prețuri pentru anul 2021 —**|**M E N T E L A P R O D U S E L E Î N F O R M A T E L E C T R O N I C**<br>**— Prețuri pentru anul 2021 —**|**M E N T E L A P R O D U S E L E Î N F O R M A T E L E C T R O N I C**<br>**— Prețuri pentru anul 2021 —**|**M E N T E L A P R O D U S E L E Î N F O R M A T E L E C T R O N I C**<br>**— Prețuri pentru anul 2021 —**|**M E N T E L A P R O D U S E L E Î N F O R M A T E L E C T R O N I C**<br>**— Prețuri pentru anul 2021 —**|**M E N T E L A P R O D U S E L E Î N F O R M A T E L E C T R O N I C**<br>**— Prețuri pentru anul 2021 —**|**M E N T E L A P R O D U S E L E Î N F O R M A T E L E C T R O N I C**<br>**— Prețuri pentru anul 2021 —**|**M E N T E L A P R O D U S E L E Î N F O R M A T E L E C T R O N I C**<br>**— Prețuri pentru anul 2021 —**|**M E N T E L A P R O D U S E L E Î N F O R M A T E L E C T R O N I C**<br>**— Prețuri pentru anul 2021 —**|**M E N T E L A P R O D U S E L E Î N F O R M A T E L E C T R O N I C**<br>**— Prețuri pentru anul 2021 —**| |---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---| |**Produs**|**Abonamentul FLEXIBIL**<br>**(Monitorul Oficial, Partea I + alte 3 părți ale Monitorului Oficial, la alegere)**|||||||||| ||**Lunar**|||||**Anual**||||| ||**Online/**<br>**Monopost**|**Rețea**<br>**5**|**Rețea**<br>**25**|**Rețea**<br>**100**|**Rețea**<br>**300**|**Online/**<br>**Monopost**|**Rețea**<br>**5**|**Rețea**<br>**25**|**Rețea**<br>**100**|**Rețea**<br>**300**| |AutenticMO|60|150|380|910|2.000|550|1.380|3.450|8.280|18.220| |ExpertMO|100|250|630|1.510|3.320|1.000|2.500|6.250|15.000|33.000| |||||||||||| |**Produs**|**Abonamentul COMPLET**<br>**(Monitorul Oficial, Partea I + toate celelalte părți ale Monitorului Oficial)**|||||||||| ||**Lunar**|||||**Anual**||||| ||**Online/**<br>**Monopost**|**Rețea**<br>**5**|**Rețea**<br>**25**|**Rețea**<br>**100**|**Rețea**<br>**300**|**Online/**<br>**Monopost**|**Rețea**<br>**5**|**Rețea**<br>**25**|**Rețea**<br>**100**|**Rețea**<br>**300**| |AutenticMO|70|180|450|1.080|2.380|650|1.630|4.080|9.790|21.540| |ExpertMO|120|300|750|1.800|3.960|1.200|3.000|7.500|18.000|39.600| |||||||||||| |Colecția Monitorul|Oficial în format electronic, oricare dintrepărțile acestuia||||||||100 lei/an||

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro Începând cu data de 15.05.2021 adresa Biroului pentru relații cu publicul este: Str. Parcului nr. 65, intrarea A, sectorul 1, București; 012329. Tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72, e-mail: pierderiacte@ramo.ro, concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro

&JUYEJT|337096]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 65/7.V.2021 conține 16 pagini.**

Prețul: 40,00 lei