Stenogramă plen

Sărut mâna!

Bună dimineața!

## Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților și vă informez că, din totalul celor 330 de deputați, până în acest moment și-au înregistrat prezența 151.

Ordinea de zi și programul de lucru au fost distribuite electronic și afișate pe pagina de internet a Camerei.

Astăzi avem înscrise dezbateri asupra inițiativelor pentru care comisiile permanente au propus respingerea.

Vă reamintesc programul de lucru pentru astăzi: între 10.00 și 11.30 – dezbateri asupra inițiativelor legislative; între ora 11.30 și ora 12.00 – pauză; de la ora 12.00 – votul final. Dacă sunt observații în legătură cu ordinea de zi? Nu.

Nefiind observații, în continuare îi voi da cuvântul domnului deputat Varujan Pambuccian, liderul Grupului parlamentar al minorităților naționale, pentru prezentarea unei intervenții.

Vă rog, domnule deputat, lider al Grupului minorităților naționale.

## **Domnul Varujan Pambuccian:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vă rog să-mi permiteți să-mi scot masca, pentru că... lucrurile despre care vreau să vă vorbesc astăzi, stimați colegi, au o semnificație extrem de profundă atât pentru poporul armean, cât și pentru umanitate.

Cu 106 ani în urmă, pe 24 aprilie, în Imperiul Otoman, poporul armean începea să urce o Golgotă la capătul căreia se găsea neantizarea sa.

A început în Istanbul, acolo unde au fost uciși, pe 24 aprilie – întemnițați și mai târziu uciși –, intelectualii armeni cei mai importanți din imperiu, oameni politici, membri ai Parlamentului.

Unul dintre ei, cu o seară înainte, fusese cu prietenul său, care îi semnase deja mandatul de arestare, într-o discuție foarte cordială, la un restaurant. A fost un gest de un cinism extraordinar, numai că el avea să pălească în curând în raport cu tot ce a urmat. Au urmat dezarmarea și arestarea soldaților și ofițerilor armeni din armata otomană, urmate de uciderea lor, și au urmat ani de nesfârșite convoaie, prin care, sub pretextul unei strămutări, erau duși către deșerturile Siriei, uciși pe drum, iar cei puțini care ajungeau la destinația unde li se promisese un nou început erau uciși acolo. Au fost omorâți 1.500.000 de armeni.

Sigur, a existat o alternativă – alternativa de a renunța la religia creștină, la cultură și la limbă. Numai că...

Au fost, au fost și puțini care au făcut lucrul acesta și care astăzi trăiesc mai departe pe acele pământuri, sub alt nume, care practică creștinismul ca și cum ar fura și astăzi, care își vorbesc și limba acasă, dar cei mai mulți au avut un răspuns foarte simplu: „Decât să-mi pierd sufletul mai bine îmi pierd trupul.” Și au urmat această cale a Golgotei, arătând că erau cu adevărat fiii poporului care a născut primul stat creștin al lumii, la 301, în care creștinismul era unica religie a acelui stat.

Sigur că statisticile pot să spună foarte multe lucruri. Numai că eu mă trag dintr-o familie care a reușit să se salveze din genocid și pentru mine statisticile sunt importante, dar este importantă și povestea familiei mele, pe care o să v-o spun pe scurt.

Familia mea a trăit în Adana. A trăit bine în Adana oarece timp, destul de îndelungat, generații. De acolo vine și numele nostru – se ocupau cu afaceri legate de bumbac.

Într-o zi, străbunicul meu, Mesia, a fost ucis cu sălbăticie, bunica și bunicul au fost luați în convoi. Bunica a reușit în ultimul moment să-l arunce pe unchiul meu într-o groapă cu copii armeni uciși, de unde a fost salvat de o prietenă a ei de origine musulmană și crescut până la vârsta de câțiva ani, când au fost regăsiți bunicii mei și unchiul meu le-a fost returnat lor. După ce a ajuns în România, a fost unul dintre marii anatomopatologi ai României și a predat la Facultatea de Medicină și Farmacie din București timp de aproape 50 de ani.

Tatăl meu s-a născut pe drum. Bunica a avut foarte mult noroc. De obicei, femeilor gravide li se spinteca burta și erau lăsate să agonizeze.

Din partea grupului nostru parlamentar va vorbi domnul Vexler.

Da.

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Înscris la cuvânt, domnul deputat Chelaru Mircia, Grupul AUR.

## **Domnul Mircia Chelaru:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor,

Suntem în Săptămâna Patimilor, a suferințelor celui care a făcut posibil ca noi să avem o identitate îndumnezeită.

L-am ascultat cu frățietate, nu ne cunoaștem de azi, de ieri, iar luarea mea de cuvânt vine doar să întregească ceea ce a spus. Pentru că asemenea momente ale întunericimii istoriei nu trebuie uitate, nu trebuie abandonate.

Noi nu facem recurs la memorie doar pentru a ne tângui. Facem recurs la memorie pentru a înzdrăveni starea de moralitate publică internă sau internațională.

Paranteză la ceea ce a declarat președintele Biden – colegul nostru n-a amintit reacția lui Erdoğan. Domnul Erdoğan i-a cerut lui Biden să-și retragă cuvântul, ca și cum 1.500.000 de armeni, oameni ai focului, un popor ancestral, născut odată cu timpul, la fel ca sorgintea noastră străbună, n-ar fi existat.

Am fost foarte atent la comparația pe care a făcut-o cu privire la elementul, nu compozit, elementul bine structurat al poporului român și vă spun cu toată seninătatea sufletească a acestui moment: nu numai dumneavoastră v-ați găsit loc în sânul, în vatra, în cuibul neamului românesc. Să nu uităm ce s-a întâmplat în Imperiul Bizantin pe timpul iconoclastiei, când sute de mii de la sud de Dunăre fugeau din Imperiul Bizantin pentru a-și găsi adăpost în acest spațiu. Așa s-a întâmplat și cu armenii năpăstuiți, care și-au găsit loc datorită

faptului că aici sălășluiește un popor blând, iubitor și atoateprimitor, cum spunea Eminescu.

Numai omenia și bunătatea acestui popor au permis ca noi să fim mereu împreună în milostenie.

## **O voce de la PSD:**

Bravo!

## **Domnul Mircia Chelaru:**

Domnilor, să aveți o zi de aur!

Îl invit acum la microfon pe liderul Grupului UDMR, domnul deputat Csoma Botond.

## **Domnul Csoma Botond:**

## Stimați colegi,

Am aflat pentru prima oară despre genocidul armean din cartea lui Franz Werfel – „Cele patruzeci de zile de pe Musa Dagh”. Am citit-o acum cred că vreo 20 de ani. A fost pentru mine o experiență personală foarte dureroasă când am văzut, în acea carte, ce s-a întâmplat cu poporul armean în Imperiul Otoman, cum au fost uciși politicieni, intelectuali, comercianți și oameni de rând, în baza unui plan pus la punct și conceput până la cel mai mic detaliu.

În 2015 am avut șansa să vizitez Armenia și, în capitala acestei țări, m-am dus la Muzeul Genocidului, unde am văzut încă o dată acele orori, prezentate amănunțit, care s-au întâmplat în Imperiul Otoman.

În ultima cameră a muzeului, în ultima sală a muzeului, înainte de ieșire, am observat pe perete un citat din Adolf Hitler. Potrivit acestui citat, Adolf Hitler, la o conferință a Partidului Nazist, în 1938, ar fi spus că: „Vedeți, poporul armean a fost nimicit, dar la 23 de ani de la aceste evenimente nimeni nu-și mai aduce aminte.”

A folosit acest argument pentru a spune că putem face același lucru și evreilor. În acest context a fost acest citat, a folosit acele orori pentru a spune: „Ne va fi și nouă ușor, pentru că nu-și va aminti nimeni dacă purcedem la treabă și dacă comitem aceleași atrocități pe care le-au comis și alții înaintea noastră.”

Cred că învățătura pe care o putem trage – nu numai din acest citat, ci din toate ororile istoriei – este că nu trebuie să lăsăm ca oamenii să uite, trebuie să vorbim, cred că și în școli trebuie să vorbim despre acest genocid. Pentru că prin educație cred că putem stopa, putem ajunge într-o situație în care aceste orori, aceste atrocități nu se vor mai repeta, nici în fostul Imperiu Otoman, nici în alte locuri de pe pământ.

Îl invit pe domnul deputat Solomon Adrian, Grupul PSD.

## **Domnul Adrian Solomon:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Mi-am luat o pauză după discursul domnului Pambuccian, pentru că era aproape imposibil să poți să fii cu mintea limpede după ceea ce a povestit – și a povestit din experiența, să zicem, a familiei sale. E doar experiența în mic a ceea ce a trăit un popor întreg, un popor care până în 1915 trăise în bună pace în interiorul Imperiului Otoman, la fel ca toți creștinii și toți ceilalți de alte confesiuni.

Ce s-a întâmplat în noaptea de 24 aprilie 1915 e poate începutul unei serii întregi de acțiuni împotriva unor minorități, a unor popoare întregi care s-au succedat în prima jumătate a secolului al XX-lea peste tot în Europa.

Talaat Pașa a dat un ordin care decapita poporul armean în ceea ce avea el mai înalt din punct de vedere intelectual, politic, economic, rămânând, să spunem, această comunitate, care număra mult mai mult decât un milion și jumătate de oameni, rămânând aproape fără lideri.

Ce a urmat? Au urmat o serie întreagă de convoaie ale morții, de sute de mii de oameni încolonați, fără niciun fel de provizie, nici apă, nici alimente, nici asistență medicală, din nord-estul Turciei de astăzi, Anatoliei, către Deșertul Sirian. Adevărate convoaie ale morții, pe care, dacă suntem un pic atenți, peste câteva zeci de ani, 20 de ani, le-am văzut și prin

nordul țării noastre, și prin sudul Poloniei, și prin toate zonele unde naziștii, fasciștii au luat exemplul lui Talaat Pașa drept temei în ceea ce aveau ei de desăvârșit.

Vreau să vă citesc câteva cuvinte din memoriile unui ambasador al Statelor Unite din Primul Război Mondial la Constantinopol: „Orice fel de crime ar putea concepe cele mai perverse instincte ale minții umane și orice fel de metode rafinate de persecuție și injustiție ar putea concepe cea mai degradantă imaginație, ele au devenit nenorocirile zilnice ale acestui popor devotat. Sunt convins că nu a existat episod mai sinistru decât acesta în întreaga istorie a umanității. Marile masacre din trecut pălesc pe lângă suferințele îndurate de armeni în 1915.”

Ceea ce trebuie să rămână astăzi pentru noi toți – poate că exemplul Parlamentului European va fi urmat și de exemplul Parlamentului nostru național la un moment dat și aș vrea să fiu membru în acel Parlament: nume precum Talaat Pașa, condamnat chiar de justiția turcă a imperiului, după război imediat, și nu a Republicii Turce, condamnat la moarte pentru acele decizii, nume ca Hitler, Antonescu să nu mai revină niciodată în prim-planul politicii naționale, mondiale și așa mai departe, să fim noi capabili să-i excludem pe cei care au porniri de acest tip, să fim noi capabili să spunem „Stop!” cât nu este prea târziu. Istoricii să scoată tot adevărul la lumină. Este obligația lor. Fără ură și părtinire. Iar politicul, decidenții politici, oricine ar fi ei – s-au spus nume mai devreme, n-are rost să repet –, au obligația să lase istoricii să-și facă datoria, iar noi, ca creștini, musulmani, evrei, ce-om fi, să fim capabili să ne cerem iertare de la cei care au supraviețuit, de la urmașii lor și să le promitem solemn că așa ceva nu va mai fi posibil cât pe acest pământ va fi rasa umană.

Dumnezeu să-i ierte pe toți!

Și pentru că-i Săptămâna Mare: Sărbători Pascale cu pace și lumină!

Domnul deputat Iulian Bulai, Grupul USR PLUS.

## **Domnul Iulian Bulai:**

„Adevărul ne va face liberi!” – asta scrie în Biblie.

Rămânem muți când auzim asemenea povești și, din partea grupului nostru parlamentar, stimate domnule Pambuccian, noi vă mulțumim pentru curajul pe care l-ați avut pentru a împărtăși cu noi, în fața întregii țări, povestea familiei dumneavoastră. Din inimă mulțumim! Românii merg în pelerinaj la Putna. Polonezii și alte minorități merg în pelerinaj la Cacica. Armenii merg în pelerinaj la Hagigadar, tot în Bucovina. Am mai spus lucrurile astea. Suntem uniți de aceeași credință, de aceeași cultură, de aceeași credință în umanitate.

Geniul poporului armean – dacă avem ochi să vedem asta – îl vedem peste tot.

Și o să vă spun experiența mea personală.

Eu vin din Roman. Acolo, cea mai frumoasă biserică a aparținut comunității armene, chiar dacă ea este foarte mică acum.

Cel mai frumos palat al copiilor din toată Moldova este la Roman și aparține minorității armenești. Și îmi pare rău că este prea puțin folosit.

Ne unim cu toții în jurul acestei răni a poporului armean și ne minunăm de ce înseamnă forța de renaștere a acestui popor.

Noi, cei de la USR PLUS, credem în diversitate și în forța pe care fiecare minoritate o reprezintă într-un tot mai mare, care reprezintă România.

Voi încheia cu niște versuri dintr-un cântec minunat al formației Phoenix, care sună așa: „Fie să renască numai cel ce har / Are de-a renaște, curățit prin jar, / Din cenușa-i proprie și din propriu-i scrum, / Astăzi, ca și mâine, pururi și acum.”

Curaj, dragi frați armeni! Suntem alături de voi! Vă mulțumesc.

Are cuvântul domnul deputat Grosaru Andi-Gabriel, Grupul minorităților naționale.

Mulțumesc, domnule președinte.

Vorbesc în nume personal, nu vorbesc în numele Grupului minorităților naționale, din partea căruia domnul Vexler va avea cuvântul.

Nu m-am gândit să iau cuvântul, dar având în vedere faptul că acum două zile Italia a sărbătorit Festa della liberazione... Este sărbătoarea în care Italia a scăpat de sub jugul fascist; pe 25 aprilie 1945, atât de la Torino, cât și de la Milano, italienii au alungat, practic, toți fasciștii care ocupau vremelnic Italia.

Cuvântul pe care îl iau survine ca urmare a faptului că nu suntem solidari și nu am solidarizat niciodată cu tot ceea ce înseamnă activități, elemente fasciste, xenofobe, antisemite și care au dus la destrămarea, în primul rând, a umanității, a păcii și a liniștii mondiale.

Suntem solidari cu poporul armean în aceste clipe, pentru că îmi închipui prin ce au trecut.

Mă bucur că suntem un grup compact, un grup care simte necazurile prin care trece fiecare și prin care au trecut. Vă mulțumesc _. (Aplauze.)_

Îl invit pe domnul deputat Gheorghe Andrei-Daniel, Grupul Partidului Național Liberal.

## **Domnul Andrei-Daniel Gheorghe:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Amintirea acestor tragice evenimente petrecute pe 24 aprilie 1915 în Imperiul Otoman reprezintă unul din lucrurile care trebuie să ne călăuzească în tot ceea ce facem noi în politică; și nu doar în politică.

Memoria, păstrarea conștiinței asupra tragediilor trecutului reprezintă baza de la care putem porni către un viitor comun, iar poporul armean, întâiul popor care și-a declarat creștinismul drept religie națională – că tot ne găsim astăzi în Săptămâna Pătimirilor lui Hristos –, este un popor care în istoria sa a urcat pe cruce, a suferit, a murit și a înviat, iar pilda de eroism a poporului armean reprezintă unul din acele lucruri care stau la temelia unei lumi în care să reușim să depășim toate tragediile trecutului, să depășim toate acele lucruri care ne despart și care ne fac astăzi să nu putem gândi un viitor unitar, ca umanitate. Nu mă refer strict în cazul României.

Mă bucur că domnul Pambuccian a enunțat unul din principiile fundamentale ale statului național. Minoritățile etnice sunt parte constitutivă a națiunii române, iar acesta este unul din lucrurile pe care le-au garantat liberalii la 1918 și unul din principiile fundamentale ale României de astăzi. Fiecare comunitate etnică din România este parte a națiunii române, fără doar și poate, iar acest lucru așa va rămâne pentru totdeauna.

România de acum 100 de ani a fost prima țară care a acordat refugiu și a acordat asistență și susținere armenilor.

Guvernul condus de Ionel Brătianu a găzduit un număr de până la 30.000 de persoane, plecate de pe teritoriul otoman, persoane de etnie armeană; unii au rămas aici, în România, iar alții au mers mai departe, către Occident.

Vă mulțumesc și eu. Nu mai sunt luări de...

Domnul deputat Vexler, din partea Grupului minorităților naționale.

Vă rog.

## **Domnul Silviu Vexler:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Undeva în anii ’50, o jurnalistă evreică, Hannah Arendt, vorbea despre „banalitatea răului”. E o construcție gramaticală poate ușor curioasă să ai în aceeași frază atât banalitate, cât și rău.

Cu nu foarte mulți ani înainte de acest mesaj al doamnei Arendt, Mihai Antonescu, pe atunci viceprim-ministru al României, spunea în deschiderea unei ședințe a consiliului de miniștri că îi este indiferent dacă vom intra în istorie ca barbari.

Și, făcând legătura între cele două fraze, mi-am dat seama care era semnificația acelei banalități: indiferența față de rezultatul istoriei.

Și, dacă se vorbește adeseori despre suferință, dacă oamenii se concentrează extrem de mult pe cifre, pe numere, pe ceea ce s-a întâmplat, cred că mult prea puțin ne concentrăm pe cei care au suferit cu adevărat, pe cine au fost toți acei oameni care au fost uciși în timpul anihilării poporului armean în numeroase comunități armene.

M-am întrebat adeseori, m-am întrebat și acum, cât îl ascultam pe Varujan: cine au fost cu adevărat acei oameni, ce ar fi putut face ei pentru omenire?

Am crescut văzând filmele unui armean; este vorba despre Serghei Paradjanov. Este regizorul care mi-a marcat cariera și traseul ulterior. Îi menționez numele pentru că mi-aș dori mai mult decât orice, în cazul acestei tragedii a istoriei și a umanității, să aud numele celor care au murit.

Pentru aceia dintre dumneavoastră care au avut ocazia să viziteze memorialul martirilor „Yad Vashem”, de la Ierusalim, există o sală în care sunt redate aproape integral numele celor care au fost uciși în perioada Holocaustului și în fiecare an, în ziua de comemorare a victimelor Holocaustului, aceste nume sunt rostite. Evident, acest mesaj curge – și curge permanent acolo – ca o aducere aminte, în primul rând, a victimelor, a victimelor poate chiar mai mult decât a agresorilor. O veche tradiție evreiască vorbește despre nume, despre datoria pe care un evreu o are de a-și transmite numele mai departe.

## **Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:**

Vă mulțumesc și eu.

Dacă mai sunt colegi care doresc să intervină? Nu.

Atunci intrăm în ordinea de zi.

Procedură.

Vă rog, domnule deputat.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vă solicit retrimiterea la comisie pentru două săptămâni a punctului 31 aflat pe ordinea de zi, Propunerea legislativă privind înființarea abatoarelor mobile având ca obiect activitatea de abatorizare a animalelor și comercializarea cărnii; Pl-x 17/2019.

privind finanțele publice locale, în sensul modificării cotelor defalcate din impozitul pe venit, astfel: 45,75% la bugetele locale ale comunelor, orașelor și municipiilor pe al căror teritoriu își desfășoară activitatea plătitorii de impozit pe venit; 13,25% la bugetul local al județului.

Partidul Social Democrat va vota pentru respingerea acestei propuneri legislative, întrucât actele normative ulterioare au rezolvat această problemă.

Vă mulțumesc.

Există acordul liderilor?

OK.

Deci merge la comisie pentru două săptămâni, înțeleg. Da?

De acord?

Revenim și intrăm în ordinea de zi cu punctul 9.

9. Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (1) al art. 32 din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale; Pl-x 413/2017.

Dacă inițiatorii doresc să intervină? Domnul deputat Florin Roman. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi,

În legislatura trecută am avut la Comisia pentru administrație undeva la 14 proiecte de lege, venite din toate grupurile parlamentare, dacă-mi amintesc eu bine, în care se propuneau diferite moduri de repartizare a cotelor din impozitul pe venit la nivel local sau din TVA.

În cele din urmă, la finele anului trecut, am reușit să ajungem la un acord, spun eu, istoric cu Asociația Municipiilor din România, cu Asociația Comunelor și cu Uniunea Națională a Consiliilor Județene din România.

Nu pot să spun că este un acord care a mulțumit pe toată lumea, dar este pentru prima dată, după 30 de ani, când avem o creștere a acestor cote care rămân la nivel local. Deocamdată, cei mai mulțumiți sunt cei de la municipii. În schimb, și cei de la consiliile județene au primit această facilitate de a repartiza de la nivel județean mai mult din cotele defalcate către unități administrativ-teritoriale.

Întrucât toate lucrurile acestea au fost rezolvate printr-un consens politic, spun eu, aproape general anul trecut, vom vota pentru respingerea acestui proiect și a tuturor celorlalte proiecte care au același obiect de reglementare.

Vă mulțumim.

Vă mulțumesc și eu.

Este corect, pentru că, lucrurile deja fiind rezolvate, legea nu ar mai avea obiect.

Înțeleg că și domnul deputat Gîdei Laurențiu dorește să intervină, din partea Grupului PSD.

Mulțumesc. Pl-x 413/2017.

Propunerea legislativă aflată în dezbatere vizează modificarea art. 32 alin. (1) lit. a) și b) din Legea nr. 273/2006

Vă mulțumesc și eu.

Din partea comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru administrație publică, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, prezentarea raportului comun, domnul deputat Bogdan-Iulian Huțucă, vă rog.

Raport comun asupra Propunerii legislative pentru modificarea alin. (1) al art. 32 din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art. 32 alin. (1) lit. a) și b) din Legea nr. 273/2006, în sensul modificării cotelor defalcate din impozitul pe venit, precum și al eliminării excepției impozitului pe venituri din pensii, în sensul rămânerii acestuia în baza de defalcare a bugetului local.

În urma examinării și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, respingerea propunerii legislative, întrucât modificările propuse au fost preluate și îmbunătățite prin alte acte normative.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:**

Vă mulțumesc și eu.

La dezbateri generale dacă mai dorește cineva? Nu dorește.

Vă reamintesc că prin raportul comisiilor sesizate în fond se propune respingerea acestei propuneri legislative.

Propunerea rămâne la votul final.

Punctul 10 nu are raportul suplimentar, așa încât vom merge la punctul 11.

11. Proiectul de lege privind vânzarea imobilelor sau a spațiilor, aflate în proprietatea privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale, închiriate asociațiilor sau fundațiilor; PL-x 246/2019.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Din...

Da?

Vă rog, cei care doriți să luați cuvântul, apăsați pe tastă, ca să vedem dorința dumneavoastră și să vă pot anunța. Vă rog.

Da.

Mulțumesc, domnule președinte. Sărut mâinile, doamnelor!

Bună ziua, domnilor!

Acest proiect legislativ prevede posibilitatea vânzării imobilelor aflate în patrimoniul public al statului român și al UAT-urilor către asociațiile și fundațiile care sunt în chirie în aceste spații.

Analizând proiectul în detaliu, avizul negativ al Consiliului Legislativ, analizând rapoartele negative ale comisiilor de fond, considerăm că este un proiect care merită respins, în contextul în care există mai multe neclarități. Și cea mai importantă – prevede faptul că, în situația în care aceste imobile ajung în proprietatea acestor ONG-uri, ele, automat, în situația dizolvării ONG-urilor, pot să ajungă în continuare în zona privată. În situația în care ele ajung în proprietatea acestor ONG-uri, ele, la rândul lor, pot să fie vândute către alte entități.

Sunt lucruri care nu sunt foarte clar stabilite în această lege.

Prin urmare, Grupul PSD propune respingerea inițiativei legislative.

Vă mulțumesc.

Propunerea era făcută deja în raportul comun, pe care trebuia mai întâi să-l primim și apoi să intrăm pe dezbateri generale.

Am crezut că doriți din partea inițiatorului.

Vă rog, raportorul de la Comisia pentru administrație publică sau Comisia juridică, de disciplină și imunități, prezentarea raportului comun, vă rog.

Da, doamna deputat Oana Cambera, prezentarea raportului comun, vă rog.

Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului au fost sesizate cu dezbaterea în fond a Proiectului de lege privind vânzarea imobilelor sau a spațiilor, aflate în proprietatea privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale, închiriate asociațiilor sau fundațiilor.

Senatul a adoptat proiectul de lege, ca urmare a depășirii termenului de adoptare.

Camera Deputaților este Camera decizională.

Proiectul a primit avizul negativ al Consiliului Legislativ. Guvernul, prin punctul de vedere nr. 753 din 2019, nu susține adoptarea inițiativei legislative.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare vânzarea imobilelor sau a spațiilor aflate în proprietatea privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale închiriate asociațiilor sau fundațiilor, în vederea valorificării acestor imobile sau spații, precum și a întreținerii lor în bune condiții.

În urma examinării inițiativei legislative și a opiniilor exprimate de membrii celor două comisii sesizate în fond, s-a hotărât, cu majoritate de voturi, întocmirea unui raport comun

de respingere a proiectului de lege, întrucât, în vederea aplicării unui tratament echitabil, ar fi fost oportun ca vânzarea imobilelor sau a spațiilor aflate în proprietatea privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale să facă obiectul reglementării unui cadru legislativ unitar aplicabil imobilelor închiriate tuturor organizațiilor neguvernamentale fără scop lucrativ, și nu doar asociațiilor și fundațiilor.

De asemenea, proiectul de lege nu cuprinde reglementări speciale cu privire la vânzarea imobilelor aparținând patrimoniului cultural național.

La dezbateri generale dacă dorește cineva să ia cuvântul?

Domnul deputat Manta Claudiu?

## Mulțumesc, domnule președinte.

Într-adevăr, propunerea legislativă la care facem referire în prezenta dezbatere are în vedere, pe scurt, determinarea statului român, respectiv a UAT-urilor să înstrăineze, prin vânzare, imobilele și alte spații neclar definite către organizații de drept privat, precum asociațiile și fundațiile.

În cazul acestei inițiative legislative am sesizat o serie de probleme referitoare la oportunitatea atât pe termen scurt, cât și pe termen mediu, dar mai ales cu privire la legalitatea ori chiar la constituționalitatea unor prevederi ale acestei propuneri.

După cum a subliniat și antevorbitoarea mea, proiectul a avut doar avize negative sau nefavorabile. Și o să încerc, pe scurt, să explic de ce au fost date aceste avize nefavorabile.

În primul rând, conform textului propus, legea se aplică tuturor procedurilor de vânzare, atât a spațiilor închiriate anterior intrării sale în vigoare, cât și a celor închiriate ulterior intrării sale în vigoare, astfel încât, după momentul intrării în vigoare a legii, asociațiilor și fundațiilor le va fi suficient să închirieze un imobil sau un spațiu aflat în proprietatea privată a statului sau a UAT-urilor pentru a dobândi, practic, un drept de preempțiune.

O a doua problemă pe care am sesizat-o este aceea că, după 5 ani de la cumpărarea imobilului sau a spațiului de la stat sau de la UAT-uri, asociațiile sau fundațiile devenite proprietare în baza acestei legi pot înstrăina bunul imobil respectiv, neexistând niciun fel de interdicție referitoare la această chestiune. Or, asta poate să creeze inechități grave și să afecteze profund circuitul civil.

Vă rog să încercați...

Da...

...să sintetizați.

...imediat.

Vă rog.

...va fi nevoit să emită acte administrative care vor sta la baza scoaterii la vânzare a bunurilor deținute în proprietatea privată a UAT.

Și, în fine, ultimul aspect pe care l-am sesizat. După cum s-a subliniat, prin punctul de vedere exprimat de Guvern au fost invocate nu mai puțin de 10 decizii adoptate de Curtea Constituțională, inclusiv aspecte care țin de tehnica legislativă, de claritate sau de precizia textului, astfel încât, în cazul puțin probabil al adoptării, propunerea legislativă aflată azi în dezbatere pare a avea șanse veritabile să fie în contradicție cu principiile și normele fundamentale de drept.

Ca urmare, Grupul parlamentar al PSD, așa cum a anunțat și colegul meu, va vota împotrivă.

Mulțumesc.

Ca principiu, noi susținem tot ceea ce înseamnă descentralizare, valorificare și inventariere de active acolo unde ele nu pot fi întreținute de stat, prin Guvern, prin companii, prin consilii județene sau prefecturi.

Pentru că, dacă nu vom avea acest curaj să găsim proprietari pentru aceste clădiri, ne vom trezi în situația că ele se prăbușesc în centre de orașe.

Pentru că toți vedeți, de exemplu... Case de cultură unde sunt? În mijlocul orașelor. Au 10 stăpâni și vedeți că ele stau să se prăbușească. Instituții de cultură cu mamă, cu tată, bunic – stat, consiliu județean, primărie, prefectură.

Eu cred că este rolul nostru, ca parlamentari, să găsim o soluție, să inventariem toate aceste spații și, acolo unde ele pot fi reabilitate, modernizate – e adevărat, cu această sintagmă, „păstrarea destinației inițiale” –, să putem salva ce mai este de salvat.

Vă mulțumesc.

Da.

Vă mulțumesc și eu.

Nemaifiind intervenții, rămâne la votul final.

Punctul 12, Proiectul de lege privind finanțarea și implementarea Programului „Tineri în Parlament”; PL-x 187/2019. Dacă din partea inițiatorului? Nu.

Din partea comisiei sesizate în fond, președintele Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

A, domnul Lupu Andrei!

Domnule deputat, vă rog, prezentarea raportului.

Îl invit pe domnul deputat Florin Roman, Grupul PNL.

## **Domnul Florin-Claudiu Roman:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor colegi,

În legislatura trecută, în Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului, de regulă, am votat, cu o largă majoritate, orice proiect de lege care se referea la descentralizare, la trecerea din domeniul public al statului în sarcina UAT-urilor, a asociațiilor și a fundațiilor a acelor imobile pe care le vedem cu toții, cu ochiul liber, în fiecare localitate. De regulă, sunt fie dezafectate, fie greu de întreținut, fie au 10 stăpâni și ele stau să se prăbușească. Și, indiferent de culoarea politică a partidului, am dat acest vot spre descentralizare.

Proiectul colegilor de la UDMR, din punctul meu de vedere, este corect ca principiu. Avem deja o aplicabilitate în cazul asociațiilor, avem deja o aplicabilitate în cazul fundațiilor, dânșii s-au dus și spre zona ONG-urilor.

O să spun doar că legea are caracter general și nu poți să stabilești, să vii cu o lege pentru două-trei situații punctuale. Și aici cred că se poate reveni cu un proiect de lege.

Vă mulțumesc.

Raport asupra Proiectului de lege privind finanțarea și implementarea Programului „Tineri în Parlament”

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectul de lege privind finanțarea și implementarea Programului „Tineri în Parlament”, transmis Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

## **Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:**

Parcă ziceam că e Săptămâna Mare și încercăm să fim cu toții mai deschiși și mai apropiați...

Mulțumesc.

## **Domnul Nicușor Halici**

**:**

Încă sunt...

Da.

Vă mulțumesc și eu.

La dezbateri generale dacă dorește cineva să ia cuvântul?

Nu.

## **Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:**

...dar câteodată iată că nu se poate.

Domnul deputat Rodeanu Bogdan-Ionel, Grupul USR PLUS.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

## **Domnul Nicușor Halici**

**:**

Domnule președinte!

## **Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:**

A, domnul Halici, da?

Ați apăsat mai târziu, probabil. Când m-am uitat, nu era înscris nimeni.

## **Domnul Nicușor Halici**

**:**

Tehnica asta!

Vă rog.

## **Domnul Nicușor Halici:**

Mulțumesc.

N-aș fi dorit să intervin, dar în primul rând trebuie reliefată maniera de abordare a actualei majorități. Pentru că este un proiect al Partidului Național Liberal și al altor partide – PMP, care nu mai e în Parlament –, da? Și ne spuneau când erau în opoziție cât de mult înseamnă tinerii. Și așa și este, că nimeni nu neagă acest lucru sau rol.

Dar astăzi, când sunt în majoritate, într-o altă majoritate, vedem că tinerii nu mai înseamnă atât de mult. Pentru că, dacă atunci când au făcut inițiativa rolul inițiativei era de a-i învăța pe tineri care este esența Parlamentului și a instituției în sine, de a-i forma și din punct de vedere civic pe cei care vor prelua ștafeta mâine sau poimâine, astăzi, când „am ajuns” la guvernare, tinerii nu mai sunt importanți, nu mai

## **Domnul Nicușor Halici**

**:**

Aveți noroc că e Săptămâna Mare!

## **Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

O să încep prin a-i aminti domnului Halici că... Conduceați chiar acea comisie care a dat raportul de respingere...

pe acest proiect.

Dar, dincolo de toate acestea, sunt de acord cu dumneavoastră și, da, tinerii sunt o componentă foarte importantă a societății românești, tinerii au nevoie de sprijin, tinerii au nevoie mai ales să vadă adevărul și mai ales să înțeleagă sistemul instituțional și legislativ care se întâmplă aici, în Parlament.

Și pentru asta respingem astăzi acest proiect, care prevede că tinerii pot beneficia de o subvenție, din partea Camerei Deputaților, pentru acest lucru.

Și respingem această idee pentru că, numai în ultimele două luni, Grupul parlamentar al Alianței USR PLUS a contactat, a selectat peste 150 de tineri care vor lucra aici, cu noi. Și aceștia nu vor beneficia de subvenție, ci ai noștri colegi parlamentari vor asigura toate condițiile și tot sprijinul pentru ca acești tineri să fie aici, cu noi, și să învețe într-adevăr care sunt realitatea și mecanismul legislativ al Parlamentului.

Respingem astăzi alocarea unor subvenții din partea Camerei Deputaților, pe care le vom susține prin efort noi, ca parlamentari români.

Vă mulțumesc.

Da.

Vă mulțumesc. Dacă mai sunt luări de cuvânt? Nu.

Rămâne la votul final.

14. Propunerea legislativă pentru completarea art. 36 din Legea nr. 46/2008 – Codul silvic; Pl-x 220/2019.

Dacă din partea inițiatorului dorește cineva? Nu.

Din partea comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru agricultură, Comisia juridică sau Comisia pentru mediu?

Domnule deputat Mihai-Alexandru Badea, Comisia juridică, pentru prezentarea raportului comun, vă rog.

Pl-x 220/2019.

Comisia juridică, de disciplină și imunități, Comisia pentru mediu și echilibru ecologic și Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă pentru completarea art. 36 din Legea nr. 46/2008 – Codul silvic.

Senatul a respins propunerea legislativă.

Camera Deputaților este Camera decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativă.

Guvernul nu susține adoptarea inițiativei legislative.

Obiectul de reglementare este completarea art. 36 din Legea nr. 46/2008 cu două noi alineate, alin. (8) și (9), în sensul creării unei facilități pentru operatorii economici cu capital integral sau majoritar de stat, precum și pentru cei cu capital privat, prin scoaterea definitivă din fondul național forestier, fără compensare, a terenurilor necesare realizării și exploatării pârtiilor de schi de interes național și de utilitate publică.

Comisiile sesizate au examinat propunerea legislativă în ședințe separate și au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților respingerea propunerii legislative, întrucât reglementarea propusă creează paralelism legislativ, domeniul fiind reglementat de Legea nr. 526/2003 pentru aprobarea Programului național de dezvoltare a turismului „Schi în România”.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

La dezbateri generale? Nu.

Rămâne la votul final.

13. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 227 din 8 septembrie 2015 privind Codul fiscal; Pl-x 540/2016.

Dacă din partea inițiatorilor?

Nu.

Din partea comisiei sesizate în fond, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, domnul deputat Bogdan-Iulian Huțucă, președintele comisiei, prezentarea raportului suplimentar, vă rog.

Raport suplimentar asupra Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 227 din 8 septembrie 2015 privind Codul fiscal

Propunerea legislativă supusă dezbaterii are ca obiect de reglementare completarea art. 485 alin. (1) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal cu o nouă literă, prin care se dorește ca aparținătorii legali ai persoanelor adulte cu handicap să fie scutiți de la plata impozitului pe clădirea de domiciliu și pe terenul aferent acesteia și de la plata impozitului pe autoturism.

În urma examinării Propunerii legislative privind modificarea și completarea Codului fiscal și a opiniilor exprimate, deputații prezenți la lucrări au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților un raport de respingere, deoarece, conform prevederilor art. 456 alin. (1) lit. t), art. 464 alin. (1) lit. t) și art. 469 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, aparținătorii legali ai persoanelor adulte cu handicap beneficiază de aceste scutiri; astfel, inițiativa legislativă a rămas fără obiect.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

La dezbateri generale dacă dorește cineva? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

15. Proiectul de lege pentru completarea art. 12 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români; PL-x 324/2019.

Din partea comisiei sesizate în fond, Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului, prezentarea raportului?

Comisia pentru...

Vă rog.

...administrație publică și amenajarea teritoriului a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectul de lege pentru completarea art. 12 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români.

Camera Deputaților este Camera decizională.

Senatul a adoptat proiectul de lege în ședința din 26 iunie 2019.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale a avizat negativ inițiativa legislativă. ## Guvernul nu susține adoptarea inițiativei legislative.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare completarea art. 12 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2005. Pașaportul simplu care se eliberează, la cerere, cetățeanului român care și-a stabilit domiciliul pe teritoriul altui stat, eliberat în condițiile art. 34 din Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate, ar urma să facă dovada identității titularului acestuia.

În urma dezbaterii, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, respingerea proiectului de lege, din următoarele considerente: actul de identitate este documentul primar al cetățeanului român, cu care acesta își dovedește identitatea, pașaportul fiind un document subsecvent actului de identitate, deoarece se eliberează pe baza acestuia, respectiv numai cetățenilor care dețin acte de identitate sau, după caz, ai căror părinți sunt posesori de acte de identitate.

De asemenea, s-a reținut faptul că actul de identitate face dovada identității, a cetățeniei, a adresei de domiciliu sau a adresei de reședință a posesorului, pe când în pașaport se regăsește înscrisă numai localitatea de domiciliu, nefăcându-se însă nicio mențiune cu privire la domiciliul sau reședința acestuia.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

## Mulțumesc.

La dezbateri generale, domnul deputat Lungu RomeoDaniel, Grupul PSD, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Conform Ordonanței de urgență nr. 97/2005, pe care acest proiect își propune să o modifice, actul de identitate face dovada identității, a cetățeniei române, dar și pe cea a adresei de domiciliu și, dacă este cazul, a celei de reședință.

Pașaportul simplu temporar cu menționarea țării de domiciliu este un document care, în afara faptului că este subsecvent emiterii unui act de identitate, motiv pentru care la solicitarea acestuia trebuie prezentate documente care atestă identitatea, face exact ceea ce spune – menționează țara de domiciliu.

Practic, pașaportul cunoscut sub numele de pașaport CRDS nu îndeplinește una dintre cele trei funcții principale stipulate de lege cu privire la actele de identitate.

Conform art. 28 din Ordonanța de urgență anterior menționată, existența și dovedirea adresei de domiciliu presupun identificarea concretă a unui imobil. În plus, adresa de domiciliu îndeplinește o multitudine de funcții, având consecințe în relația cetățeanului cu statul în ceea ce privește starea civilă, competența teritorială a instanțelor de judecată sau a notarilor publici. Astfel, pașaportul nu poate îndeplini funcția de act de identitate.

Ținând cont de aceste aspecte, PSD va vota pentru respingerea acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

S-a înscris la cuvânt și domnul deputat Stoica Ciprian, Grupul AUR.

Vă rog.

## **Domnul Ciprian-Titi Stoica:**

Mulțumesc, domnule președinte. Bună ziua, dragi colegi!

Am să vă vorbesc astăzi cu pace și armonie și cu smerenie și am să vă întreb: cum ne putem uita în ochii celor peste 5.126.000 de români plecați în afara granițelor, unde, pe tot teritoriul european, ne putem legitima fie cu pașaport, fie cu un act de identitate, fie el și permis de conducere, dar nu se poate ca măcar cetățenii români cu domiciliul în străinătate, cărora li se retrage cartea de identitate în momentul în care li se acordă acest pașaport, să se poată legitima? Este singurul lor document cu care se pot legitima.

Gândiți-vă că mulți dintre ei nu pot să schimbe la o casă de schimb valutar 100 de euro sau, eu știu?, valută fără o carte de identitate.

Și mai este încă o fractură logică: și pașaportul, și permisul de conducere se emit în baza unei cărți, respectiv unui buletin de identitate.

Vă rog frumos, haideți să nu respingem această lege și să intrăm și noi în rândul statelor europene! Vă mulțumesc.

Sărbători binecuvântate!

Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt intervenții la dezbateri generale? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Timpul alocat dezbaterilor generale pentru ziua de astăzi a fost epuizat.

Așadar, pauză până la ora 12.00; la ora 12.00 intrăm în sesiunea de vot final.

## **Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:**

Doamnelor și domnilor deputați,

Ne pregătim să intrăm în sesiunea de vot final.

Fac un apel la liderii de grup să-și invite colegii în sală, cei care sunt prezenți fizic, evident, să utilizeze consolele pentru vot, utilizând cartela, iar cei care se află online să fie logați și pregătiți pentru a putea să-și exercite votul.

Drept care mai întâi vom face un vot de control, pentru a avea și prezența.

Vot, vă rog. Pe votul de control: prezenți – 271, 104 colegi nu votează, ceea ce înseamnă că au cartela introdusă în consolă sau sunt logați pe tabletă, dar nu și-au exercitat vreo opțiune, drept care vă rog să fim pregătiți. Îi rog și pe cei care sunt în posibilitatea de a-și exercita dreptul de vot să o facă.

Și vom intra...

Probleme?

## **Domnul Eugen Bejinariu**

**:**

Hai, Leorene! Ne grăbim!

Nu, nu ne grăbim! Trebuie să fim lucizi, să avem răbdare, să exercităm în deplină cunoștință votul.

Și trecem la secțiunea I. Legi ordinare. Respingeri.

1. Reexaminarea Legii pentru acordarea unor facilități pentru contribuabilii operatori economici pe teritoriul României, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 154 din 6 mai 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 398 din 15 mai 2020; lege ordinară; Pl-x 130/2020/2020; procedură de urgență.

Comisia pentru buget și Comisia pentru constituționalitate propun respingerea legii.

- Vot, vă rog.

- Rezultatul votului: prezenți – 297, pentru – 193, contra – 104. Proiectul de lege a fost respins.

2. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea

Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal; PL-x 243/2017.

- Comisia pentru buget propune respingerea. Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenți – 301, pentru – 199, contra – 102. Proiectul de lege a fost respins.

3. Legea pentru modificarea art. 30 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României, reexaminată la cererea Președintelui României; Pl-x 212/2019/2020; procedură de urgență.

Comisia pentru buget propune respingerea legii. Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenți – 305, pentru – 173, contra – 131, o abținere.

Proiectul de lege a fost respins.

E adevărat ceea ce a spus domnul guvernator, că nu e nevoie de această lege. Ea este prevăzută în stipulația art. 30, astfel încât guvernatorul, sesizând elementele de pericol, de amenințare asupra rezervelor internaționale, să poată informa – dar nu spune când și cum – Guvernul și Parlamentul României despre necesitatea luării unor măsuri de precauție.

Vă mulțumesc.

Explicarea votului, domnul deputat Chelaru Mircia, Grupul AUR.

Mulțumesc, domnule președinte. Vă rog să-mi precizați cât pot să vorbesc.

La dezbateri generale timpul alocat este de două minute, acum este de un minut.

## **Domnul Mircia Chelaru:**

Este foarte greu să concentrezi într-un minut o întreagă istorie a acestei legi.

Motivul luării cuvântului îl voi concentra în trei mari idei.

Credibilitatea noastră, domnule președinte, nu stă în cât aur avem la Londra, ci în cât de mult gestionăm la noi acasă. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Doamna deputat Florea Oana, Grupul PSD.

## **Doamna Oana-Consuela Florea:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Am votat împotrivă.

De ce? Păi, ieri s-a spus că nu renunțăm la anumite persoane.

Da, PSD poate să renunțe la persoane, dar nu poate să renunțe la țară!

Tot ieri s-a spus că plătim foarte mult să readucem aurul în țară.

Cum a spus și antevorbitorul meu, Ministerul de Interne, Ministerul Apărării se pot ocupa.

Și nici măcar nu am susținut ieri că este bine să aducem aurul în țară. Am spus doar că 60% este mult, este foarte mult.

Avem nevoie de aur depozitat la Londra ca să dovedim bonitatea României? Poate că da. Dar n-am avut niciodată un premier care să ne îndatoreze atât de mult, încât să avem nevoie să arătăm că putem să dăm datoriile înapoi.

Și întrebarea este: Marea Britanie unde își ține aurul? Dar Germania unde și-l ține? Dar Franța?

De ce trebuie să facem asta și de ce mai mult de jumătate din rezerva noastră națională trebuie să fie în altă țară și – atenție! – o țară care nici măcar nu mai este membru al UE?! Vă mulțumesc.

4. Proiectul de lege privind obligativitatea instructajului

postnatal; PL-x 41/2019; lege ordinară.

Comisia pentru sănătate propune respingerea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenți – 307, pentru – 200, contra – 105, două abțineri.

Proiectul de lege a fost respins.

5. Propunerea legislativă pentru completarea art. 206 al Legii nr. 95 din 2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată; Pl-x 339/2020; lege ordinară.

Comisia pentru sănătate propune respingerea.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenți – 307, pentru – 201, contra – 105, o abținere.

Proiectul de lege a fost respins.

6. Propunerea legislativă privind înființarea Institutului Național de Pregătire pentru Situații de Urgență din România – INPSUR; Pl-x 351/2016; lege ordinară.

Comisia pentru administrație publică, Comisia pentru sănătate și Comisia pentru învățământ propun respingerea propunerii legislative.

Rezultatul votului: prezenți – 310, pentru – 280, contra – 29, o abținere.

Proiectul de lege a fost respins.

8. Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (1) al art. 32 din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale; Pl-x 413/2017; lege ordinară.

Comisia pentru buget și Comisia pentru administrație publică propun respingerea.

Vot, vă rog.

- Rezultatul votului: prezenți – 310, pentru – 310. Proiectul de lege a fost respins.

9. Proiectul de lege privind finanțarea și implementarea

Programului „Tineri în Parlament”; PL-x 187/2019; lege ordinară. Comisia juridică propune respingerea proiectului de lege. Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenți – 312, pentru – 184, contra – 105, abțineri – 23.

Proiectul de lege a fost respins.

10. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 227 din 8 septembrie 2015 privind Codul fiscal; Pl-x 540/2016; lege ordinară.

Comisia pentru buget propune respingerea propunerii legislative.

## **Domnul George-Nicolae Simion:**

Sunt 800.000 de cetățeni români care în momentul acesta au, unii dintre ei, actele expirate, au aceste pașapoarte tip CRDS. Pentru ei am votat. Și aveți în vedere faptul că acești români de peste hotare, care de multe ori merg la vot și votul lor este folosit politic de anumite forțe și în aceste zile stau la vama de vest a României... s-a schimbat peste noapte procedura de intrare în țară pentru ei și se trezesc că trebuie să stea în carantină. Peste noapte, „noaptea, ca hoții”, se schimbă procedura, iar acest vot pe care dumneavoastră l-ați încuviințat nu îi lasă să folosească pașaportul tip CRDS pentru a se legitima, pentru a veni în țară fără probleme și a achiziționa un imobil, de exemplu.

Ăsta e votul AUR, singurul partid care e alături de românii din diasporă.

## **Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:**

Secțiunea a II-a. Legi organice. Respingeri.

13. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 372 din Legea nr. 286/2009 – Codul penal; Pl-x 138/2019; lege organică.

Comisia juridică propune respingerea propunerii legislative.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenți – 311, pentru – 311. Proiectul de lege a fost respins.

14. Proiectul de lege privind vânzarea imobilelor sau a spațiilor, aflate în proprietatea privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale, închiriate asociațiilor sau fundațiilor; PL-x 246/2019; lege organică.

Comisia pentru administrație publică și Comisia juridică propun respingerea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenți – 315, pentru – 295, contra – 20. Proiectul de lege a fost respins. Sesiunea de vot s-a încheiat. Stimați colegi,

Vă urez o săptămână în liniște, armonie și pace și primirea Luminii Sfinte cu multă credință, înțelegere, toleranță și bunătate!

Zi bună tuturor! Paște Fericit! Sărbători cu bine!

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro Începând cu data de 15.05.2021 adresa Biroului pentru relații cu publicul este: Str. Parcului nr. 65, intrarea A, sectorul 1, București; 012329. Tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72, e-mail: pierderiacte@ramo.ro, concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro

&JUYEJT|337102]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 66/7.V.2021 conține 16 pagini.**

Prețul: 40,00 lei