Stenogramă plen

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

În conformitate cu art. 20 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților, vă aduc la cunoștință retragerea mea din Grupul parlamentar al USR. Tot astăzi mi-am înaintat demisia și din partid.

Menirea unui politician este de a servi poporul care l-a ales cu demnitate, bună-credință și onestitate. Așa văd eu această politică altfel, pe care o amintim mereu, de ani de zile, doar că lucrurile nu stau așa cum ne dorim întotdeauna, deși în USR este plin de oameni faini.

Am văzut cum puterea ajunge să te pervertească, am văzut cum interesul de gașcă sau de beneficii ajunge să fie pus mai presus de binele comun.

Aleg să-mi păstrez reperele, să rămân fidelă principiilor pentru care am intrat în politică cu 3 ani în urmă.

Aleg să clădesc, și nu să dezbin.

Aleg să evoluez, și nu să mă pierd în orgolii și lupte fără sens.

Aleg astăzi să las în urmă USR și să construiesc din nou, de la capăt, mai bine și mai temeinic.

- Aleg REPER. Mulțumesc.

## **Domnul Ion-Marcel Ciolacu:**

Am luat act de decizia dumneavoastră.

Doamnelor și domnilor deputați, intrăm în ordinea de zi. Începem dezbaterea moțiunii simple inițiate de 52 de deputați.

În temeiul art. 193 din regulament, întreb: dacă vreunul dintre semnatari își retrage semnătura de pe moțiune? Nu.

Pentru dezbaterea moțiunii, Biroul permanent și Comitetul liderilor grupurilor parlamentare vă propun următoarele:

– moțiunea simplă va fi citită de unul dintre semnatari;

– Guvernului i se rezervă 50 de minute, pe care le utilizează la începutul și la încheierea dezbaterilor;

– pentru dezbateri, luându-se în calcul câte 10 secunde pentru fiecare deputat, timpul maxim alocat grupurilor parlamentare, precum și deputaților neafiliați se prezintă astfel:

- Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat:

- 18 minute;

- Grupul parlamentar al PNL: 13 minute;

- Grupul parlamentar al USR: 9 minute;

- Grupul parlamentar AUR: 5 minute;

- Grupul parlamentar al UDMR: 3 minute;

- Grupul parlamentar al minorităților naționale: 3 minute;

• Deputații neafiliați: 4 minute. Dacă sunt obiecții? Dacă nu, pregătiți cartelele de vot.

Înainte de a trece la prezentarea moțiunii, rog liderii grupurilor parlamentare să depună la secretarii de ședință lista cu numele deputaților înscriși la dezbateri.

Dau cuvântul domnului deputat Cristian Brian, pentru citirea textului moțiunii simple.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

## **Domnul Brian Cristian:**

„Ministru. Dezastru. Educație fără viitor”.

Sfârșitul de an școlar este, pentru toți cei implicați în învățământ, momentul în care tragem linie în catalog. A venit clipa unui bilanț serios pentru un sector care are același om la cârmă încă din decembrie 2020. Ministerul Educației a fost condus neperturbat de Sorin-Mihai Cîmpeanu. De aceea, domnia-sa este singurul responsabil pentru dezastrul în care se afundă învățământul din România.

Nimic nu ne poate șterge din minte momentul în care, cu o indiferență asumată, Sorin Cîmpeanu declara public că învățământul românesc a ajuns la „un minim istoric”.

Așa cum știe toată lumea care a trecut prin școală, la trei corigențe rămâi repetent. Ministrul Cîmpeanu nu are o corigență. Nu are nici trei. Are corigențe pe linie la toate materiile din portofoliul Ministerului Educației. Cu toate acestea, corigentul Cîmpeanu nu se teme că va fi repetent sau – cine știe? – exmatriculat. De ce? Pentru că, așa cum s-ar spune în școală, are pile la director.

Corigent la alocarea bugetară – bugetul educației este la un minim istoric.

„Am fost anul trecut la 3,6% din PIB și îmi propun să avem minimum 4% din bugetul pe anul viitor pentru educație” – spunea ministrul Cîmpeanu la audieri, în luna noiembrie 2021. Și, în 2022, ca procent din PIB, avem un minim istoric, aproape jumătate din cât promitea: 2,28%. La 3,7% din PIB, Miclea își depunea demisia de onoare, la 2,28%, Sorin-Mihai „Pristanda” a început să adauge la bugetul educației și ce a găsit prin alte ministere și ar putea părea, măcar forțat, că ține de învățământ.

Pentru că nu se poate face școală în România cu banii ăștia, tot ce face Cîmpeanu este să bage adânc mâna în buzunarele părinților și ale cadrelor didactice. Cîmpeanu este cel responsabil pentru menținerea educației în zona de subfinanțare cronică, pentru că părinții completează necesarul școlii cu contribuții la fondul clasei, iar învățătorii și profesorii cumpără deseori materiale didactice pe banii lor, și așa puțini.

Pe 20 mai anul acesta ministrul ne-a anunțat oficial că, în opinia domniei-sale, alocarea bugetară ar trebui să rămână undeva în jur de 2,5% din PIB. Au trecut 4 ani de când Partidul Național Liberal scria apăsat în moțiunea simplă pe care am evocat-o că „am ajuns la un moment în care nu mai avem voie să permitem continuarea acestei politici educaționale fără viitor”. Nu mai era voie, dar Cîmpeanu s-a descurcat cumva!

Corigent la salarizarea cadrelor didactice – se prorogă măririle salariale promise și se amână returnarea banilor furați de la profesori. Salariile profesorilor nu sunt nici în acest an la nivelul prevăzut de Legea salarizării unitare din 2017. Prin OUG nr. 130 din decembrie 2021, mărirea salarială nu a mai respectat nici măcar treptele de câte un sfert, s-a ajuns la câte o optime din ce li s-a promis profesorilor. Ce urmează în acest ritm? Să se acorde o mărire de o șaisprezecime din diferența prevăzută de lege? Vor ajunge ordonanțele de prorogare ale drepturilor salariale să fie scrise pe portativ.

Ca să adauge și o insultă la tâlhărirea cadrelor didactice, Cîmpeanu a stabilit în OUG nr. 69/2022 că recuperarea diferențelor, câștigată de profesori în instanță, se va realiza la un nivel de... 5% în 2022, explicând asta prin teama de dobânzi. S-a ajuns ca ministrului educației să-i fie frică de profesori ca de cămătari. De remarcat și că sumele furate de la cadrele didactice vreme de 4 ani vor fi restituite eșalonat în 5 ani. Așa arată legile și ordonanțele privind salariile din educație, de parcă-s obligațiuni de stat.

Corigent la transportul „gratuit” al elevilor – decont la jumătate din costurile reale.

Nici în 2021, nici în 2022 transportul județean al elevilor către școală nu a fost și nu este gratuit, așa cum prevede legea. OUG nr. 50/2021, menită să „rezolve” transportul elevilor între localitatea de domiciliu și cea în care se află unitatea de învățământ, este un act bulversant, iar limitele de decont sunt departe de orice realitate – „nu mai mult de 30 de lei/lună pentru distanța de 3 kilometri”. Pentru 20 de zile de școală înseamnă un leu și cincizeci de bani dus-întors pe distanța minimă.

Observați, vă rog, că nu am vorbit despre drumul de acasă la școală, ci din localitatea de domiciliu în cea unde se află unitatea de învățământ. Transportul local ar fi trebuit să se asigure de la bugetul de stat, prin transfer către unitățile administrativ-teritoriale. Asta până anul acesta, pentru că, prin OUG nr. 130/2021, UAT-urile sunt lăsate să se descurce cum pot, timp de un an.

Cineva să îi spună ministrului Cîmpeanu că nu pandemia i-a îndepărtat pe copii de școală, ci dezastrul din reglementarea transportului, așa cum semnalează nenumărate asociații de elevi care strigă din răsputeri la porțile închise ale ministerului.

Corigent la combaterea abandonului școlar – scamatorie cu bani europeni și furt de la cei mai amărâți dintre români.

Primim o sumă de 543 de milioane de euro, bani europeni nerambursabili, pentru finanțarea programului de combatere a abandonului școlar în 2.500 de unități de învățământ. Hotărârea de guvern a fost adoptată, cu artificii, probabil, pe 31 decembrie 2021. Ministrul Cîmpeanu va veni să vă spună că implementarea a fost un succes, că peste 1.400 de școli cu risc mare de abandon școlar au fost selectate în martie să primească finanțare în program. Suntem în iunie, au văzut vreun ban?

Multe dintre școlile selectate în cadrul primei runde din PNRAS au rata de abandon zero. Deși de ani buni niciun elev nu a părăsit școala până în clasa a opta, ele figurează cu risc ridicat, pentru că, printr-o scamatorie în definirea riscului, o pondere importantă o au absolvenții de clasa a VIII-a care nu participă la evaluare. Atenție! Cei mai mulți dintre acești copii nici măcar nu părăsesc sistemul de învățământ, ci merg în clasa a IX-a la profesională, unde nu au nevoie de nota de la evaluare.

Dar ar trebui să vorbim în primul rând despre copiii care au nevoie cu adevărat de sprijin, aflați în zone marginalizate socioeconomic, unde se lasă de școală chiar și în ciclul primar, copii forțați să muncească de la vârste fragede, copii expuși traficului de persoane au fost excluși din pix de la finanțare. În fapt, tot ce reprezintă programul PNRAS acum este deturnarea de către Cîmpeanu a fondurilor destinate celor mai săraci și mai expuși dintre cetățenii români: copiii din comunitățile marginalizate.

Corigent la implementarea Programului „Masă caldă” – mulți copii merg la culcare flămânzi.

Statisticile ne arată fața tristă a copilăriei din România: unu din trei copii este nevoit să aleagă între rechizite, haine și mâncare, unu din patru copii trebuie să decidă dacă va avea haine sau mâncare, iar unu din cinci copii merge flămând la culcare.

De aceea, și la noi au început programe-pilot precum „Școala după școală” sau „Masă caldă în școli”. Dar elevul Cîmpeanu ar merge flămând la școală și s-ar întoarce de la școală tot flămând, dacă ar coborî printre muritori, în sistemul de educație condus de ministrul Cîmpeanu. În tot mandatul nu a reușit să mai adauge măcar o școală în plus în Programul-pilot „Masă caldă în școli”, după ce a amânat prelungirea lui în 2021, când ordonanța de prelungire a venit abia în august, iar normele de implementare au venit abia la finalul anului trecut. Iar acum ne vântură pe sub ochi decizia de a demara un așa-zis program integrat de masă sănătoasă, improvizat mai degrabă. Din mai multe programe din fonduri europene, la fel cum a încercat să ne păcălească și cu bugetul „global” al educației, regăsit pe la alte ministere.

Ce ne spune domnul Cîmpeanu e că mai multe programe din fonduri europene, unele în curs de demarare, altele doar pe hârtie, puse la un loc, vor face împreună un program integrat. Deci, în loc de mai multe școli în care să beneficieze toți copiii de o masă caldă, ministrul Cîmpeanu vrea o struțocămilă în care există riscul ca într-o școală unii copii să primească masa, iar alții nu, pentru că programele pe care vrea să le „integreze” au grupuri-țintă diferite. Așa găsește de cuviință ministrul să stimuleze copiii să vină la școală: învățătorul Cîmpeanu îi spune elevului de clasa a III-a, care îl vede pe fratele său dintr-a V-a chemat la masă: „Fă bine și învață, că, în doi ani, o să treci într-a cincea și n-o să mai mergi la culcare flămând.”

Corigent la gestionarea pandemiei – improvizație, incoerență, ezitare.

Ne amintim toți de nebunia testelor de salivă, care ba au fost suficiente, ba nu ajungeau. Este absolut incalificabilă transformarea umilitoare a profesorilor și părinților voluntari în asamblori de kituri de teste de salivă ambalate vrac.

Introducerea ratei de vaccinare a profesorilor ca indicator pentru ținerea deschisă a școlilor a fost o măsură... originală, am putea spune, având în vedere că, în răspunsul la interpelarea 2.933A din 10 noiembrie 2021, domnul ministru nu a izbutit să invoce nicio referință. Rata de vaccinare a cadrelor didactice nu a contat în decizia de a ține sau nu școlile deschise nicăieri în lume.

Nu e suficient că ministerul a ratat orice măsură coerentă din timpul pandemiei, a reușit cu succes să facă praf până și ieșirea din pandemie. Cireașa de pe tort a fost felul în care ministrul a înțeles să facă tranziția cursurilor universitare din online în format fizic, în martie 2022, de a doua zi, în condițiile în care căminele erau pline de refugiați ucraineni. Nu există termen de comparație pentru cât de ruptă de realitate este această măsură, după doi ani în care studenții au participat la cursuri online. Ea singură ar fi suficientă ca să convingă pe oricine că felul în care este condus acest minister este un pericol extrem pentru noi toți.

Corigent la depolitizarea educației – prelungirea intervenției de sus.

Nu putem începe observațiile cu privire la imixtiunea politicului în educație fără a cita concluziile președintelui Iohannis din raportul „România Educată” din 2018: „Aceste politizări se petrec în special în perioade guvernamentale PSD-iste. Deci PSD este eminamente politizatorul sistemului educațional.”

Cum au arătat concursurile de directori organizate de ministrul Cîmpeanu? Au fost două probe, una scrisă, standardizată, cea de-a doua – interviu fără vreun standard, cu o comisie de cinci membri, între care ar fi trebuit să se regăsească un specialist în resurse umane din sectorul privat. Nici măcar în București nu s-a respectat partea de reprezentant resurse umane.

Rezultatul? Ajunge să pomenim cazul din Turburea, județul Gorj. Aceeași persoană, în aceeași comisie, la proba de interviu primește nota 8,40 pentru postul de director adjunct, dar doar nota 6,80 pentru postul de director. Ministerul și-a bătut joc de profesorii candidați din toată țara. Ministerul și-a bătut joc și de reprezentanții mediului de afaceri, care încă mai așteaptă, așa cum le-a fost promis, invitația din partea inspectoratelor de a face parte din comisiile de concurs.

În ceea ce privește ARACIP, în loc să reformeze cu adevărat o instituție-cheie, domnul Cîmpeanu a făcut singurul lucru pe care l-a știut, să o politizeze și să facă o ciorbă din numirile în conducerea ei, distrugându-i credibilitatea. Unul dintre rezultate a fost acreditarea din pixul ministerial, în ciuda avizului negativ al ARACIP, a grădiniței Politehnica, într-o interpretare grosolană a legii.

Corigent la educație remedială – recuperări la muzică, latină și religie.

Aflăm zilele acestea că peste 17.000 de elevi de clasa a VIII-a nu au mai ajuns să fie înscriși la examenul de evaluare din acest an și au situația școlară neîncheiată, sunt corigenți sau repetenți. Felicitări! În acest context, devine monstruos și de neiertat faptul că puținii bani pentru educație remedială s-au dus către materii precum muzică, latină și religie. Rușine! Nu există încă un raport de implementare. Nu a existat o evaluare temeinică a elevilor nici înainte și nici după orele remediale, deci nu știm cu ce lacune au intrat în program, dacă s-au rezolvat și în ce măsură.

Acum 4 ani, în familia USL, PNL certa PSD, într-o moțiune simplă, că „salariile profesorilor au întârziat două luni”. Ministrul Cîmpeanu a reușit performanța de a măsura întârzierile salariilor în ani, în cadrul programului de educație remedială. Un eșec din toate punctele de vedere!

Corigent la combaterea fenomenului de plagiat – ministru implicat în salvarea plagiatorilor.

Complice la fenomenul plagiatului, Sorin Cîmpeanu a devenit ministru al educației pentru prima dată în anul 2014, în decembrie, când o nevoie stringentă a lui Victor Ponta

trebuia satisfăcută până la sfârșitul anului. Pe 29 decembrie apărea semnată de domnul ministru OUG nr. 94/2014, prin care devenea posibilă renunțarea voluntară la titlul de doctor.

În iunie 2021, pasămite este o regulă generală a activității chiar înainte de vacanță, ministrului Cîmpeanu i s-a năzărit să schimbe regulile de verificare a suspiciunilor de plagiat. A respins CNATDCU propunerea, a cerut societatea civilă să nu o facă și, pe la sfârșit de iulie, chiar patronul „României Educate” a declarat că: „Plagiatul reprezintă furt intelectual și este inacceptabil ca persoanele acuzate să nu facă un pas în spate.”

Prin februarie, ministrul educației se întreba iarăși, juridic: „Ce este plagiatul?” Domnia-sa nu și-a publicat deschis propria teză de doctorat și în curând se împlinește anul de grație acordat școlilor doctorale ca să se autoevalueze. Dacă dorea cu adevărat să arate că este de bună-credință, ministrul Cîmpeanu ar fi putut să repare tot prin ordonanță ceea ce a stricat în anul 2014. Reamintim că domnul Cîmpeanu stă în fotoliul lui Spiru Haret, nu pe scaunul unui patron de aprozar.

Corigent în relația cu Parlamentul – aroganță și autosuficiență.

Ministrul Cîmpeanu tratează Parlamentul, adică pe noi, cei de aici, ca pe o pacoste, ca pe o instituție agasantă, căreia nu ezită să îi arate cât de mult o disprețuiește cu orice ocazie. La întrebări sau interpelări ministerul nu răspunde cu date concrete. Nici la solicitarea directă a președintei Comisiei pentru învățământ a Camerei Deputaților ministerul nu a răspuns. Din partea ministerului, care are cinci secretari de stat, la ședințele comisiilor sunt trimiși subsecretari de stat, care nici măcar nu vin pregătiți pentru toate punctele de pe ordinea de zi.

Corigent la legislație – ministrul încurcă-lume.

Este inadmisibilă maniera în care un ministru al unei țări europene ține secret legi de o importanță vitală. Noua Lege a educației ba venea în toamna anului 2021, după memorandumul semnat în ședința de guvern din vara 2021, ba venea în debutul acestui an, ba venea pe 1 iunie 2022, ba cel mai târziu prin septembrie 2023, ba va fi în dezbatere publică, ba va fi asumată de Guvern. Dar felul iresponsabil în care ministrul împarte ordonanțe, hotărâri de guvern și ordine nu poate fi trecut cu vederea. Ministrul Sorin-Mihai Cîmpeanu este o primejdie pentru toți cei implicați în educația din această țara.

Vorbim de ordonanțe prin care a produs haos și dezastru în învățământ: transportul elevilor cu tarife imaginare – decontează părinții, trecerea creșelor de la unitățile administrativ-teritoriale la Ministerul Educației – decontează angajații creșelor, care pierd și până la 40% din salariu. Numai cine a decis nu decontează nimic! Aceste ordonanțe au venit de azi pe mâine, fără posibilitatea ca oamenii care se pricep să mai poată repara ceva.

Vorbim de hotărâri de guvern cu dezbateri organizate șmecherește, între Crăciun și Revelion, cu modificări substanțiale în componența agențiilor.

Vorbim de ordine de ministru rupte din bezna eticii profesionale: acreditarea din pix a grădiniței căreia ARACIP îi refuzase acreditarea, interpretarea originală a legii, în mijlocul imoralității, dar pe marginea ilegalității și chiar a abuzului în serviciu. Vorbim de declarații contradictorii, ba renunțăm la semestre și facem trimestre, ba ne întoarcem la semestre ca să facem cinci module. Școlile ba se închid, ba nu se închid. Când, într-un final, ne-am lămurit că se închid, măsura a fost prezentată sub forma unei vacanțe-surpriză, ca nu cumva să fie sprijiniți financiar părinții nevoiți să rămână acasă sau să caute pe altcineva să rămână cu copiii.

Și mai ales vorbim de zeci de mii de copii căzuți victime ale legiferării după ureche, lipsite de orice contact cu realitatea: 40.000 de elevi de liceu nu se înscriu la bacalaureat, 17.000 nu se înscriu la capacitate. Aproape 60.000 de copii, dintr-un foc, încă înainte de a afla rezultatele de la examene, sunt pierduți pe drumul vieții de cel care ar trebui să le fie ghid și tutore.

Noua Lege a învățământului este la mâna unui ministru care nu se mai învață minte și care comite greșeală după greșeală. Cei care plătesc cu adevărat acest preț al incompetenței sunt generațiile de copii care consideră că școala este o pedeapsă, în bancă, dar și acasă, în țara unde doar diplomele și dosarul cu șină contează.

Unde sunt planurile-cadru promise și ce a reținut ministerul atâta timp să le elaboreze? De ce din încremenirea acestui sistem de educație nu ieșim în primul rând cu modificarea programelor, așa cum strigă în cor copiii, părinții și profesorii, ci ne repezim să facem schimbări de formă, de parcă semestrele purtau vina rezultatelor de la testele internaționale?

În timp ce lumea moare de foame, la propriu, în sistemul de educație sau fuge oriunde vede cu ochii de salariile mizerabile, singura preocupare a ministrului este să păstreze aparențele, prin operațiuni de PR, și să țină cu dinții ca decizia politică să rămână legea _de facto_ în sistem. Este singurul loc în care putem spune că actualul ministru „a progresat”: plagiatorii sunt liniștiți și protejați, directorii și inspectorii sunt trimiși de la partid pe bandă rulantă, iar concursurile sunt în continuare o glumă, Legea educației se discută doar de către politruci, în loc de specialiști, finanțarea educației e negociată tot între politicieni, în funcție de feudele pe care le dețin, iar deciziile majore, precum calendarul școlar sau intrarea școlii în online, sunt ținute strâns în pixul unui ministru care conduce după bunul-plac, după ce visează noaptea.

Astăzi avem o datorie morală față de elevii batjocoriți, față de părinții ignorați, față de profesorii umiliți, de a face dreptate și de a acționa în forță.

Adresăm un apel tuturor colegilor parlamentari ca, transpartinic, să participăm la construcția unui sistem de învățământ cu adevărat modern, cu școli în care elevii și profesorii să vină cu plăcere. Reamintim că în Parlament, în diverse stadii din parcursul legislativ, se regăsesc:

– mărirea salariilor profesorilor la un nivel care să le permită și debutanților să trăiască fără să se împrumute, de la o lună la alta, de la vecinii care lucrează în construcții;

– inițiative pentru combaterea fenomenului de plagiat;

– prelungirea urgentă a Programului-pilot „Masă caldă în școli”;

– ordonanța de recuperare a diferențelor salariale ale profesorilor, care merită să își primească toți banii măcar până la finalul mandatului nostru, în niciun caz peste 5 ani.

În același timp, solicităm Guvernului României să ia act de situațiile prezentate și să dispună măsurile reparatorii urgente care cad în sarcina acestei instituții:

– refacerea metodologiei de finanțare din runda a doua din PNRAS în așa fel încât banii europeni să ajungă cu adevărat în comunitățile marginalizate, regândirea Programului anunțat „Masă sănătoasă în școli” în așa fel încât de masă caldă să beneficieze toți preșcolarii și elevii, nu doar cei de gimnaziu, mai cu seamă cei din școlile din comunități defavorizate, realizarea unor norme metodologice care să facă transportul elevilor între localitatea de domiciliu și cea în care sunt școlarizați cu adevărat gratuit, elaborarea planurilor-cadru, care au ajuns să aibă vârste istorice, pe baze adaptate realității din 2022.

Totodată, pentru motivele prezentate în această moțiune simplă, Grupul deputaților USR solicită demiterea imediată a ministrului educației, Sorin-Mihai Cîmpeanu, cel care poartă responsabilitatea pentru dezastrul în care se afundă învățământul din România.

Vă mulțumim.

În continuare, îl invit la tribună pe domnul Sorin-Mihai Cîmpeanu, ministrul educației.

Domnule ministru, aveți cuvântul.

## **Domnul Sorin-Mihai Cîmpeanu** – _ministrul educației_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vă mulțumesc, distinși colegi, membri ai Parlamentului, vă mulțumesc tuturor.

Mulțumesc chiar și colegilor din Grupul USR, datorită cărora am ocazia de a mă adresa astăzi, aici, în fața dumneavoastră. Apreciez sincer acest lucru.

O să încep prin a-mi cere scuze că n-am să citesc nimic, îi mulțumesc tânărului meu coleg, îmi fac _mea culpa_ că atunci când... exact în anul în care domnia-sa se năștea – desigur, este vina mea că m-am născut prea devreme – eu tocmai finalizasem un colegiu național, „Sfântul Sava”, clasă de matematică-fizică, treapta I și treapta a II-a, și chiar și facultate. Așa am învățat noi, să vorbim liber.

Materialul pe care l-ați prezentat l-am ascultat cu mare atenție. L-am structurat în nouă teme principale, pentru că nouă teme ați abordat.

Ați abordat, în primul rând – finanțare, buget; în al doilea rând – masă caldă; în al treilea rând – salarizare; ați abordat, de asemenea, transport gratuit; abandon școlar și gestionare pandemie; ați abordat, de asemenea, depolitizarea; ați abordat problema eticii și a plagiatului; și ați abordat problema gratuității transportului pentru elevi. Nouă teme, în total.

Aș vrea să vă spun că avem competențe generale în număr de șase.

Textul dumneavoastră, fiind public, o să-mi permit să-l folosesc pentru a ilustra aceste șase competențe generale pe care trebuie să le dobândească fiecare elev în școală, la capitolul „Așa nu”.

Prima competență generală este aceea de identificare a unor date și informații corecte.

Materialul dumneavoastră este plin de informații incorecte și date de asemenea. Și o să le explic punct cu punct. A doua competență este aceea de utilizare a regulilor. Regulile se pare că nu sunt cunoscute de dumneavoastră.

A treia este de aplicare a acestor reguli.

A patra este de exprimare.

Competențele 5 și 6 sunt: analiză și interpretare – deja este complicat –, iar cea de-a șasea este modelare și transfer.

De ce vă spun că datele și informațiile sunt incorect menționate în textul dumneavoastră?

În primul rând, pentru că vă referiți la un subiect de maximă importanță, pe care am încercat în nenumărate rânduri să-l clarific, în fața opiniei publice, în fața colegilor din Parlament, în fața tuturor celor care au vrut să asculte – finanțarea educației este absolut esențială. Bugetul Ministerului Educației, în anul 2022, este de 30 de miliarde de lei. 30 de miliarde de lei. Asta înseamnă 2,28% din produsul intern brut, cum foarte corect ați menționat.

Dar lecția ar fi următoarea – finanțarea educației: se face prin bugetul de stat, prin Ministerul Educației; se face din bugetul de stat, prin sume defalcate de TVA; se face din bugetul de stat, prin bugetele altor ministere și instituții publice; apoi se face din bugetele autorităților locale; apoi, a cincea sursă – venituri proprii și alte surse. Întotdeauna cheltuielile cu educația se raportează la aceste surse.

Presupunând că dumneavoastră... Vă respect intenția de a vă raporta la bugetul Educației, da, este 30 de miliarde de lei, în creștere cu două miliarde de lei față de bugetul Ministerului Educației de anul trecut, și reprezintă 2,28% din PIB.

Ați menționat că profesorul Miclea și-a dat demisia pentru că a avut un buget al Ministerului Educației de 3,7% din PIB.

Vă aduc la cunoștință că bugetul Ministerului Educației în anul 2005, când era condus de profesorul Mircea Miclea, a fost de exact 2.000.090.000. Două miliarde! Față de 30 de miliarde acum! Iar raportat la PIB nu însemna 3,7%, ci însemna exact 0,73%.

Dar, sigur, anul 2005 este mult prea îndepărtat și eroarea dumneavoastră poate fi iertată!

Haideți să ne apropiem, anul 2016! Anul 2016 – spuneți că trebuie să-mi dau demisia pentru că Ministerul Educației are doar 2,28% din PIB. Anul 2016, cred că erați la guvernare, m-am uitat în raportul premierului Dacian Cioloș – n-am înțeles dacă domnul Dacian Cioloș mai este în USR sau este în afara USR, care parte e înăuntru, care e în afară, dar nici nu contează.

Bugetul Ministerului Educației în anul 2016 era de 4,5 miliarde de lei. Repet, 4,5 miliarde de lei. Comparați-l cu 30 de miliarde, din 2022! În procente, față de PIB, era de 0,59%. N-am auzit, în anul 2016, solicitări de demisie din cauza bugetului prea mic al Ministerului Educației.

Dacă vreți să ne raportăm la PIB, le raportăm pe toate la PIB.

Anul 2022 – cheltuielile cu educația, în total, sunt 3,11% din PIB; mai mici decât în 2021, mai mici decât în 2020, mai mici decât în 2019, din această perspectivă. În anul 2016 erau 2,84%; mai mici decât 3,11, mai mici decât cele mai mici – raportate, așa cum vreți dumneavoastră, de data asta, dar trebuie să vă hotărâți, la PIB.

Poate n-am reușit să fiu suficient de clar. În valoare absolută, cheltuielile cu educația sunt 41 miliarde de lei. 30 de miliarde de lei – bugetul Ministerului Educației; 11 miliarde de lei – toate celelalte surse, pe care nu le mai amintesc. În euro înseamnă 8,22 miliarde de euro. Anul trecut am avut 8,08 miliarde de euro. În fiecare an, bugetul a crescut în valoare absolută. Am dat exemplul anilor 2005 și 2016, pot să continui, dar mă uit și la timp, sunt și celelalte teme de abordat.

Deci, în măsura în care 41 de miliarde în 2022 e mai mic decât 21,7 miliarde de lei în 2016, cât ați dat dumneavoastră, atunci, da, este un minim istoric...

41 față de 21,7.

Aș vrea să vă spun că am făcut raportarea și la bugetul general consolidat. Cu maximă onestitate vă spun că în anul 2022, anul acesta, raportat la bugetul general consolidat, avem 7,92%. 7,92%.

Pentru aceia care n-ați citit declarațiile, am solicitat ca bugetul total al educației să ajungă la 15% din bugetul general consolidat al României. Suntem la 7,92%, ne dorim să ajungem la 15%. Ați spus că nu solicit.

Aș trece la cea de a doua temă – „Masă caldă”.

Dacă la prima temă ați demonstrat că nu stăpâniți aparatul matematic, care să vă facă să dobândiți competențele generale, la cea de a doua temă văd că sunt probleme la citire. Dacă nu citiți actele normative care sunt pe site-ul Ministerului Educației, propunerea de ordonanță de urgență cu „Masa caldă”, puteați măcar să citiți presa de săptămâna trecută, că de aceea facem declarații de presă.

Ați acuzat că n-am crescut nici măcar cu un leu și nici măcar cu o școală proiectul-pilot din anul 2016.

Păi, haideți să vedem cum stăm! În anul 2016, acest program-pilot foarte bun avea o finanțare de 35 de milioane de lei. Subliniez, 35 de milioane de lei! În anul 2022, ordonanța de urgență agreată la nivelul Guvernului, disponibilă pe site-ul Ministerului Educației, ne arată o finanțare de 354,9 milioane de lei.

În măsura în care dumneavoastră reușiți să demonstrați într-o manieră credibilă că 35 de milioane, pe care le-ați acordat în anul 2016, sunt mai mult decât 354 de milioane, din anul 2022, sunt de acord cu dumneavoastră și la a doua temă – da, „Masa caldă” merge prost. Am crescut la 300 de școli. Afirmația din moțiune, că n-am crescut cu nicio școală – am crescut de la 35 de milioane de lei în 2016 la 354 de milioane în 2022. Bun, am crescut, zic eu. Dacă dumneavoastră spuneți că acesta este minim istoric, sunt de acord cu dumneavoastră.

În plus, la nivelul Guvernului, premierul a decis constituirea unui grup de lucru format din Ministerul Educației, Ministerul Agriculturii, Ministerul Sănătății, Ministerul Finanțelor și Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. Acest grup de lucru are sarcina de a integra – și acum se pare că a integra, în accepțiunea dumneavoastră, înseamnă struțocămilă...

, de a integra toate resursele în așa fel încât să extindem Programul „Masă în școală”, pentru că masa poate să facă diferența, pentru mulți părinți, între a-ți trimite și a nu-ți trimite copilul la școală, până la un milion de elevi, cu o finanțare de peste un miliard de euro, în perioada 2022–2027. Ministerul Educației a făcut un prim pas important, prin cei 354 de milioane de lei, finanțare pentru „Masă caldă”.

Ministerul Agriculturii pregătește un pas încă și mai important.

Ați spus, de asemenea, că ne adresăm doar unor copii de gimnaziu și lăsăm copiii de învățământ primar. Am savurat gluma dumneavoastră.

Vă aduc la cunoștință – mă rog, aveți colegi care au condus Ministerul Fondurilor Europene – că nu ai cum să suprapui finanțarea europeană peste același grup-țintă.

Din acest motiv, PNRR, prin Programul PNRAS, vizează finanțarea asigurării unei mese pentru elevii de gimnaziu, în număr de 190.000 în cele 1.415 școli deja selectate și în număr estimat de 380.000 în runda a doua. Total – 470.000 elevi de gimnaziu.

Nu poți să finanțezi de două ori elevii de gimnaziu din fonduri europene. Avem POEO, care vizează finanțarea elevilor de învățământ primar. Lucrurile sunt integrate într-o manieră care... Mă rog, constat că este mai dificil de înțeles, de asta încerc să o explic.

Peste aceste două surse europene avem ceea ce v-am anunțat acum, ordonanța de urgență cu „Masa caldă”, care vizează deopotrivă elevii din învățământul primar și elevii din învățământul gimnazial.

Cea de a patra temă – salarizarea.

Păi, acuzați în moțiune că Guvernul a dat curs solicitării sindicatelor din educație. Nu cunoașteți, poate, că, după erorile de aplicare în calculul salariilor, „ministrul-dezastru” este cel care a inițiat ordonanța de urgență pentru aplicarea corectă a calculului salariilor. Doar că, până să aplic eu, în 2021, un calcul corect, s-au strâns niște diferențe salariale, certificate în instanțe, prin hotărâri judecătorești. Ordonanța nr. 69, dar și Ordonanța nr. 130 din 2021 prevăd plata eșalonată în cinci tranșe: 5% – primul an; 10% – anul 2; 25% – anul 3; 25% – anul 4; 35% – anul 5.

Nu cred că are rost să spun că e o ordonanță care a fost promovată inclusiv de formațiunea dumneavoastră, deci, dacă a fost promovată greșit, asta este.

Atunci, la solicitarea sindicatelor, se aplică această regulă; în plus, aceste diferențe salariale fiind actualizate cu inflația, în tranșe de 5%, 10%, 25%, 25%, 35%. A fost o solicitare a sindicatelor.

Dacă vorbim la modul general de salarizare, mă simt obligat să reamintesc cu plăcere faptul că susțin ca, odată cu intrarea în vigoare a Legii educației, ca urmare a Proiectului „România Educată”, pentru că toate aceste lucruri trebuie să fie integrate, salariul profesorului debutant să fie salariul mediu pe economie din anul fiscal încheiat. Salariul profesorului debutant – salariul mediu pe economie din anul fiscal încheiat.

Mai mult decât atât, deoarece în concluziile pe care fără doar și poate le cunoașteți se prevăd profesionalizarea și susținerea carierei didactice printr-un an de stagiatură, imediat după absolvirea facultății, acei profesori stagiari care vor avea norma de predare înjumătățită vor beneficia de același salariu, conform propunerii pe care o susțin, egal cu salariul mediu pe economie. După anul de stagiatură urmează să promoveze un examen de licențiere; în anul de stagiatură să fie îndrumați de mentori; mentorii să aibă norma de predare redusă la 14 ore, pentru ca celelalte ore pe care

le folosesc pentru a-i îndruma pe colegii mai tineri să le fie plătite în plus – apropo de salarizare.

Pot să continui foarte mult cu propunerile referitoare la salarizare, pe care le-am făcut cunoscute în mod repetat, dar încerc să mă încadrez și în timp.

A patra temă abordată de dumneavoastră în moțiune – transportul gratuit.

Da, elevii trebuie să beneficieze de transport gratuit.

V-ați legat de o componentă a transportului, de navetă, de singura componentă gestionată de Ministerul Educației – naveta elevilor.

Sunt de acord cu dumneavoastră că tarifele au fost stabilite la – să spunem, complet regula – 30 de lei pentru primii 3 kilometri, după care 3 lei pe următorii 47 de kilometri, până la 50, iar abonamentul care poate fi decontat pentru un elev este până la 171 de lei pe lună – 30 + 47 x 3. 171, și nu doar 30. Aceste tarife au fost stabilite înainte de declanșarea crizei economice care a generat scumpirea carburanților. Ele trebuie să fie revizuite.

Revizuirea tarifelor pentru navetă, pentru transport local, pentru transport intra și interjudețean nu poate fi făcută corect de la centru, de Ministerul Educației, ea trebuie să fie dependentă de consiliul județean, care are relație contractuală directă cu operatorii de transport. Consiliile județene sunt singurele care pot deconta transportul în așa fel încât gratuitatea să fie asigurată. Aceasta este propunerea pe care v-o fac tuturor, dragi parlamentari – consiliile județene să primească de la bugetul de stat, din sume defalcate de TVA, prin Legea bugetului, având anexă specială în Legea bugetului, sumele necesare pentru decontarea transportului, astfel încât să fie asigurată gratuitatea. Este singura soluție. Altfel, dacă plimbăm problema în continuare între Parlament, Guvern, Ministerul Educației, autorități locale, consilii județene, nu rezolvăm nimic. E nevoie de o decizie. Și propunerea pe care am făcut-o este decontarea, prin consiliile județene, Legea bugetului de stat, din sume defalcate pe TVA. Mă rog, e mai complicat, dar...

Abandon școlar. Abandonul școlar este cea de a cincea temă pe care ați abordat-o.

Știu, sunt grele problemele în educație.

Abandonul școlar poate fi redus eficient doar prin patru măsuri simultane.

Prima este aplicarea PNRAS, în care avem, pentru prima dată, eligibile cheltuieli, din mai multe perspective, pentru reducerea abandonului școlar. Avem inclusiv cheltuieli de masă, avem cheltuieli cu echipament sportiv, cheltuieli cu echipament informatic și, foarte important, am insistat să avem eligibile cheltuielile pentru participarea acestor elevi la tabere și în excursii, fiind vorba de elevi care, de multe ori, n-au ieșit niciodată din localitatea natală nici măcar pentru a merge într-o stațiune românească.

Al doilea pilon este masa și deja am făcut vorbire despre ea. „Masa caldă” și „Masă sănătoasă”.

Al treilea pilon este transportul. Am vorbit de el. Și adaug achiziția celor 3.200 de microbuze, prevăzută prin PNRR.

Al patrulea pilon – extrem de important – este acela al unui sistem de burse motivant.

Aș vrea să vă readuc aminte că, în anul 2016, în România, cu excepția Bucureștiului, bugetul total de burse era de 100 de milioane de lei. În anul 2020, bugetul de burse a fost plătit pentru prima oară de la bugetul de stat, în valoare de 270 de milioane de lei. În anul 2021, bugetul de burse a fost 645 de milioane de lei, iar în acest an avem 1.032.000.000 de lei.

Dacă dumneavoastră considerați că de la 100 de milioane la 1.032.000.000 de lei avem iarăși un minim istoric, n-am cum să vă contrazic. Sunt lucruri cât se poate de clare.

Am mărit cuantumul burselor. În 2020, bursa minimă – 100 de lei, pentru că aveam burse de 6 și 8 lei pe lună, mai apoi, la 500 de lei, iar acum propunerea este de a avea burse de excelență pentru merit olimpic internațional în valoare de 1.000 de lei pe lună, burse de excelență pentru premiul I la olimpiade naționale de 600 de lei pe lună, burse de performanță școlară în valoare de 400 de lei, burse profesionale și burse sociale de 250 de lei. Asta este propunerea Ministerului Educației.

Cuantumul burselor s-a mărit, bugetul burselor s-a mărit. Grupul-țintă al celor care pot primi burse s-a mărit, de asemenea. Pentru că aveam elevi ai liceelor private care duceau România pe podiumuri internaționale și nu beneficiau de burse.

Cea de a șasea... Deci aceste patru lucruri se pot face pentru reducerea abandonului școlar, în paralel cu a face școala mai prietenoasă, mai atractivă pentru elevi.

Gestionarea pandemiei. Pe scurt. Din prima zi am spus că școlile trebuie să se închidă ultimele și să se deschidă primele. Am avut miniștrii sănătății în perioada de vârf a crizei sanitare care au impus închiderea școlilor. Nu cred că este corect să reproșați tocmai dumneavoastră închiderea școlilor. Ca ministru al educației, am făcut tot ce a fost posibil pentru a menține școlile deschise. Vedem câți nu s-au prezentat și câți nu au putut să intre în examenul de bacalaureat de astăzi, la care, încă de la 2.00, 3.00 dimineața, cu mulți colegi de acolo, veghem ca subiectele să fie corect calibrate, să nu fie erori de formulare, să nu fie erori de barem. Avem acești absenți pentru că ne-am jucat cu școala, de-a închis-deschis școala, iar Ministerul Educației a fost la remorca Ministerului Sănătății în perioada de vârf a crizei sanitare.

Depolitizare – 7. Depolitizare îi spuneți unui ministru care, în anul 2015, după ce 8 ani nu s-au mai organizat concursuri pentru ocuparea posturilor în învățământul preuniversitar, a inițiat și organizat concursurile în sistemul de învățământ preuniversitar; îi spuneți unui ministru care, în anul 2021, a demarat din nou concursul pentru ocuparea posturilor de director. S-au ocupat 80% din posturile de director. S-au ocupat având în comisii, pentru prima oară în istoria României, reprezentanți ai mediului socioeconomic, ai mediului economic, specialiști în resurse umane, în aceste comisii.

Și vă fac încă un anunț. În data de 27 iunie, de azi într-o săptămână, va demara cea de a treia rundă a concursului pentru ocuparea posturilor de director, a celor 1.700 care au rămas neocupate. Iar în data de 28 iunie vor putea deja să-și depună dosarele de candidatură colegii noștri care doresc să fie directori. Asta despre depolitizare. În condițiile în care grupul dumneavoastră – eram în Guvern – a forțat crearea poziției de secretar general în prefectură, pentru că nu aveam..., pentru că nu aveam. Mă opresc aici.

Planul-cadru. Planul-cadru – în prima zi de mandat, la audiere, în Parlament, în prezența multora dintre dumneavoastră, am spus următorul lucru – îl repet și îl susțin: am găsit planuri-cadru pentru liceu care aveau peste 10.000 de propuneri de schimbare; nici măcar cei care le elaboraseră nu mai erau de acord cu ele. În acel moment am spus că planurile-cadru pentru liceu vor fi disponibile în septembrie 2023. Asta vă spun și acum. Dar pentru a avea o reformă reală a planurilor-cadru, care înseamnă lista disciplinelor și apoi a curriculumului, care înseamnă ce înveți la fiecare disciplină, odată definitivate lista și numărul de ore alocat săptămânal, e nevoie de Legea educației care să transpună „România Educată”. Și asta se va întâmpla; vom prezenta, în consultare, Parlamentului legile educației; vor fi adoptate, după ce vor suferi, desigur, îmbunătățiri; apoi vom avea peste 100 de acte normative subsecvente, hotărâri ale Guvernului și ordine de ministru. În toată această perioadă, până în septembrie 2023, colegii noștri lucrează la planurile-cadru și la curriculum.

9. Sper că n-am sărit ceva. Etică. Etică și plagiat.

Bun, foarte important, o temă extraordinar de importantă.

Vă adresați singurului ministru care a finanțat prevenirea și combaterea acestui fenomen foarte grav. Vă referiți la ministrul care va propune și a propus, de fapt, deja, profesionalizarea structurilor care să analizeze abaterile de la etică. O comisie de etică a titlurilor, gradelor didactice este necesară.

Spuneți că este dezastru un ministru care a început, încă înainte de anul 2020, să propună RUNIDAS. RUNIDAS este Registrul unic național integrat al diplomelor și actelor de studii.

Îmi pare rău că trebuie să vă spun, nu răspund la jigniri, dar în grupul parlamentar care a realizat această moțiune, dincolo de faptul că există un singur profesor titular – apropo, vă aduc la cunoștință că nu mai e niciun alt grup parlamentar în care să existe doar un profesor –, în acest grup parlamentar sunt multe probleme cu recunoașterea studiilor universitare.

RUNIDAS vine în întâmpinarea acestui lucru, să nu mai existe tentația de a-ți declara în CV studii universitare pe care nu le-ai absolvit.

RUNIDAS o să ne ajute pe noi toți să nu facem aceste greșeli.

Cred că 25 de minute despre educație deja au fost multe. Am încercat să parcurg cele nouă teme.

## **Domnul Ilie Toma**

**:**

Chemați-i la examen!

## **Domnul Sorin-Mihai Cîmpeanu:**

Nu, n-o să-i chem la examen. Dimpotrivă, o să îi acord fiecăruia dintre autorii moțiunii nota 10 la disciplina „demagogie”. Știut fiind că – tocmai ce am vorbit de planurilecadru – demagogia, vă asigur, nu va face parte din planurilecadru.

V-ați dovedit a fi vajnici mânuitori de rangă și baros, dar în educație lucrurile se fac nu numai demolând. Multe dintre inițiativele dumneavoastră încep cu „se abrogă”.

Da, trebuie și demolat, trebuie și „se abrogă”, dar în educație ne bazăm mai mult pe construcție. Lucrul cu mistria e uneori mai greu decât lucrul cu ranga și barosul. Și vă pot da și o diplomă de excelență, o bursă chiar de excelență, pentru nenumăratele inițiative de a demola orice inițiativă constructivă în educație.

Trecând peste toate astea, îmi exprim totuși încrederea, speranța că vom reuși să ne adunăm laolaltă și să facem ca sistemul de educație să depășească acest punct de minim. Și, vă spun încă o dată, este la un punct de minim.

Sunt și lucruri bune – mă uit la ceas, să știți. Astăzi este al doilea examen la care am pilotat partea de corectură digitalizată. Au fost scanate toate lucrările de limba română, în fața elevilor care au susținut proba astăzi; în același timp, au fost încărcate pe platformă și vor fi evaluate de către doi experți independenți. Avantajele sunt imense – evaluatorii nu se cunosc între ei și nu se pot influența; poți să trimiți și să utilizezi evaluatori din Satu Mare pentru lucrări din Constanța, lucru care, dacă n-am fi făcut acest lucru, n-ar fi fost posibil. Cel mai important este – poți să culegi, să colectezi rezultatele pe itemi și să ai o decizie corectă.

Spre exemplu, la evaluarea națională, unde lucrurile au decurs excepțional, din perspectiva scanării și încărcării în platformă, avem deja rezultatele la subiectul care testează creativitatea elevilor noștri. Este foarte important să știi cum stau elevii pe competența de creativitate. E foarte important să știi, pe fiecare dintre competențele pe care le-am enunțat, cum stau. Sunt avantaje ale acestui sistem pe care, vă aduc la cunoștință, nimeni în Europa n-a mai avut curajul să-l aplice, fie și la nivel pilot.

Iar, sigur, dacă voi avea o surpriză și această moțiune nu va reuși să treacă, dacă voi avea șansa să continui, voi generaliza acest sistem de scanare și corectare digitalizată la nivelul întregului sistem.

Dacă veți fi reușit să convingeți atâția colegi pe cât vă doriți pentru demisie, atunci, sigur, va veni altcineva mai priceput și mai competent în locul meu și tot asta va trebui să facă – construcție.

## **Domnul Ciprian-Titi Stoica**

**:**

Demisia!

## **Domnul Sorin-Mihai Cîmpeanu:**

Mulțumim.

Mulțumesc, domnule ministru.

Cred că v-au mai rămas în jur de 20 de minute, la finalul dezbaterilor grupurilor parlamentare.

Urmează dezbaterea asupra moțiunii simple prezentate.

Vă reamintesc că nu se pot depune sau propune amendamente.

Așadar, începem dezbaterile. Și dau cuvântul doamnei Natalia Intotero, reprezentantul Grupului parlamentar al PSD. Vă rog, stimată doamnă președinte.

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Domnule ministru,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Dincolo de retorica politică, o moțiune pe tema educației este un prilej important de a reflecta asupra unui domeniu esențial în viața unei societăți moderne și responsabile.

Pentru noi, parlamentarii Partidului Social Democrat, este o posibilitate de a sublinia prioritatea pe care am acordat-o învățământului, prin programul de guvernare, prin strategii durabile, măsuri cu impact pe termen scurt și lung, precum și demersuri legislative.

De fapt, este vorba despre abordarea unei teme care ar trebui tratată cu cea mai mare seriozitate. Ar fi necesar un plus de decență, obiectivitate și analiză transpartinică atunci când vorbim despre educație.

Ați fost la guvernare, stimați colegi, și nu ați avut nicio realizare în niciun domeniu, stimați colegi de la USR sau PLUS sau REPER. Numai domniile-voastre știți din ce formațiune politică mai faceți parte sau care este denumirea grupului parlamentar, pentru că românii nu mai țin pasul.

Nu putem și nu este corect să dăm vina pe o singură persoană pentru neajunsurile din sistemul de educație.

Subliniez că mandatul domnului ministru Cîmpeanu s-a desfășurat în mare parte în pandemie. Măsurile care au fost luate în școli au vizat, în primul rând, sănătatea, securitatea copiilor, a elevilor, a studenților, a cadrelor didactice și a întregului personal din sistemul de învățământ, dar și calitatea serviciilor educaționale oferite.

Printr-un efort comun al Ministerului Educației, al autorităților publice județene și locale, școlile au fost sprijinite să traverseze această perioadă, prin desfășurarea activităților educative față în față, în condiții de siguranță sau în sistem online.

Chiar dacă pe întreaga perioadă a cursurilor au fost multe modificări și ezitări, generate de pandemie, să nu uităm că toți elevii și studenții au avut posibilitatea să susțină examenele naționale sau de absolvire și să finalizeze un anume nivel de studii, respectiv program de pregătire.

Cel mai hilar lucru este că această moțiune vine din partea unei formațiuni politice a cărei cea mai mare realizare a fost demisia. Îmi amintesc și acum maniera victorioasă în care v-ați prezentat demisia de la guvernare, în aplauzele membrilor dumneavoastră, aici, pe holurile Parlamentului.

Dacă vă păsa cu adevărat de români și de învățământ, găseați o cale să rămâneți acolo și să continuați să lucrați cu partenerii dumneavoastră, aceiași pe care astăzi îi criticați în această moțiune.

De asemenea, atunci când analizăm activitatea cuiva, criticăm, desigur, neajunsurile, dar trebuie să vedem și realizările.

Astfel, sub conducerea domnului ministru Cîmpeanu, Ministerul Educației a inițiat și implementat o serie de proiecte absolut necesare, menite să ofere beneficii importante elevilor, studenților și cadrelor didactice. Vorbim de proiecte aflate în implementare sau în evaluare, proiecte care urmează să se implementeze și care vizează exact aspectele prezentate de dumneavoastră în moțiune, precum și reducerea abandonului școlar și a ratei de părăsire timpurie a școlii, activități remediale, dotarea unităților de învățământ, formarea și perfecționarea cadrelor didactice, regândirea Programului „Masă caldă”.

Este important și amintesc alte trei proiecte ale Ministerului Educației care se implementează cu succes și care aduc beneficii reale elevilor și cadrelor didactice, și anume: – Proiectul ROSE, care contribuie la reducerea abandonului în învățământul secundar și terțiar și la creșterea ratei de promovare a examenului de bacalaureat;

– Proiectul „Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți – CRED”; și

– Proiectul sistemic „Profesionalizarea carierei didactice – PROF”.

Programul național de reducere a abandonului școlar, finanțat prin PNRR, prin care 1.415 unități de învățământ primesc finanțare pentru prevenirea și reducerea părăsirii timpurii a școlii, este deja în primă etapă de implementare.

Sprijinirea unităților de învățământ cu risc ridicat de abandon școlar – deci, în special, cele din comunitățile marginalizate sunt direct vizate de acest program. Vorbim de 200.000 de euro finanțare pentru fiecare școală care a fost declarată eligibilă.

În textul moțiunii se face referire la colectarea unor sume de bani de la părinți, fără a cunoaște legislația în vigoare.

Sunteți parlamentari, stimați colegi, și ar trebui să știți că fondul clasei este interzis prin legislația secundară. Astfel, art. 181 alin. (1)–(3) și art. 185 din Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar, aprobat prin Ordinul ministrului educației nr. 5.079 din 2016, cu modificările și completările ulterioare, prevede foarte clar – „Colectarea și/sau gestionarea fondului clasei, respectiv al școlii, prin implicarea copiilor, elevilor sau a personalului din unitatea de învățământ, este interzisă.”

Este adevărat că în ceea ce privește transportul elevilor nu avem formula cea mai potrivită, însă este eronat să-l acuzăm doar pe domnul ministru Sorin-Mihai Cîmpeanu pentru acest lucru. Domnul ministru a demonstrat că știe situația și a căutat permanent soluții, dovadă fiind și susținerea programului de achiziționare de microbuze școlare din fonduri europene, prin PNRR.

Comisia pentru învățământ a Camerei Deputaților a organizat astfel de discuții, la care ați participat și dumneavoastră, stimați colegi de la USR, dar nu ați venit cu nicio soluție pentru rezolvarea acestei situații.

Programul „Masă caldă” a fost mereu în atenția Ministerului Educației, deși nu este singura instituție publică implicată în acest proces, fiind alături alte patru ministere și autorități locale ce îl gestionează. De asemenea, în anii 2020 și 2021, acest program nu a putut funcționa în toate școlile din cauza pandemiei și din cauza faptului că am avut și desfășurarea online a cursurilor. Guvernul actual a anunțat, așa cum a afirmat domnul ministru, că face demersuri pentru extinderea acestui program chiar din toamna acestui an. Un astfel de program, știm cu toții, este foarte important pentru reducerea abandonului școlar.

Subfinanțarea sistemului este un element cunoscut, problemele nu au apărut din senin în decembrie 2020. În perioada cât USR a fost la guvernare nu numai că nu a făcut nimic pentru a crește salariile și nu a căutat soluții pentru a aloca 6% din PIB, dar a refuzat orice discuție privind salarizarea personalului didactic din învățământ și orice formă de dialog social.

Salarizarea insuficientă a cadrelor didactice este o problemă a noastră, a tuturor. Cu toții ne dorim salarii mai mari pentru cadrele didactice și pentru întreg personalul din unitățile de învățământ.

După intrarea la guvernare a Partidului Social Democrat s-au găsit soluții pentru a oferi acel 4% – creștere salarială în învățământ. Este insuficient, dar este un pas înainte.

În ceea ce privește depolitizarea educației, subiect laitmotiv al USR, se pare că semnatarii prezentei moțiuni au uitat că, în perioada cât au fost la guvernare, în numeroase unități de învățământ din sistemul preuniversitar la conducere au fost numiți membri ai Alianței USR PLUS.

În concluzie, domnul ministru Sorin-Mihai Cîmpeanu cunoaște foarte bine sistemul de educație, dorește ca școala românească să evolueze, este onest, transparent și deschis dialogului. Alături de domnia-sa trebuie să contribuim pozitiv la repoziționarea sistemului pe o temelie mai eficientă.

Vă invit să nu mai aruncați cu noroi și să lucrăm împreună pentru binele învățământului românesc!

Având în vedere toate aceste aspecte prezentate, consider că moțiunea simplă pe educație este tendențioasă și nefondată.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Ilie Toma**

**:**

Și malițioasă!

Și eu vă mulțumesc. Stimați colegi,

Avem 12 vorbitori. Am rugămintea la toată lumea să se încadreze în timpul alocat. Mai urmează și cele 20 de minute rămase, așa că mai avem ceva vreme de stat.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Atanasiu.

Se pregătește domnul Drulă, de la USR. Vă rog, domnule deputat.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Vă salut, domnule ministru!

Stimați colegi,

Performanța trebuie urmărită în orice domeniu, cu atât mai mult în educație.

Am fost inspector școlar general, am fost director al unui colegiu, unul din primele 10 colegii ale țării, și sunt în continuare profesor de fizică la acel colegiu.

Anual, o parte din elevii mei participă la olimpiadele județene și naționale, unde obțin premii și medalii.

Pe scurt, cred că recunosc atât performanța, cât și corijența.

Sunt multe probleme de rezolvat în educația românească. Ele trebuie privite însă în ansamblu, dacă vrem cu adevărat să le soluționăm.

Așa, ca o primă chestiune, cred că ar trebui să știe colegii noștri de la USR că anul școlar se încheie pe 31 august.

Astăzi, ei au afirmat că doar 2,28% din PIB pentru educație au fost alocați, dar uită să pomenească faptul că mai mult de 13% din fondurile europene care vor veni prin PNRR sunt destinate acțiunilor educației. Se numește minciună prin omisiune.

În schimb, semnatarii moțiunii nu pomenesc nimic de faptul că în perioada pandemiei au fost depuse pentru educație sute de proiecte la Ministerul Fondurilor Europene condus de „salvatorul României”, Cristian Ghinea. De exemplu, reprezentanții Inspectoratului Școlar Galați au depus în noiembrie 2020 un proiect de 2,6 milioane de euro pentru dotarea cu tablete, laptopuri și table inteligente a 35 de unități de învățământ din județ. Deși proiectul a fost declarat eligibil în luna mai a anului trecut, ministrul Ghinea nu a găsit timp să-l semneze până în toamnă, când a părăsit funcția, fugind de la minister.

Se vorbește de salariile din educație, care sunt și au fost o problemă. Când ministrul Sorin Cîmpeanu a propus însă, în ședință de Guvern, creșteri salariale, nu a avut și susținerea miniștrilor USR.

Se critică Programul „Masă caldă în școli”. Trebuie să reamintesc că el a fost implementat ca program-pilot de către PNL, atunci când nu era la guvernare, și s-a ajuns la 150 de școli implicate în acest program, atunci când a ajuns la guvernare. Iar, prin Programul național de reducere a abandonului școlar, numărul lor poate depăși 3.000 de unități de învățământ.

Reproșați faptul că 40.000 de absolvenți de liceu nu s-au înscris la examenul de bacalaureat. Uitați – intenționat sau din nepricepere – că există o a doua sesiune, în toamnă, plus faptul că în nicio țară din lume nu toți absolvenții obțin acest calificativ. În România, mulți elevi nu-l doresc, deoarece există anual peste 40.000 de locuri în învățământul postliceal sanitar sau de maiștri; pentru acest tip de învățământ nu se solicită la înscriere...

## Demisia!

## **Domnul Onuț Valeriu Atanasiu:**

...diplomă de bacalaureat.

## Stimați colegi,

USR a avut tot timpul pârghii pentru a ajuta la reformarea educației. Dar îi înțeleg, e complicat să te implici, înseamnă muncă, înseamnă să-ți asumi riscuri, eventuali pași greșiți. Cum să faci așa ceva când nu ești în stare să semnezi în jumătate de an un proiect declarat eligibil, cum s-a întâmplat în cazul domnului ministru Cristian Ghinea?

Din păcate, irosim astfel timpul în care ar trebui să muncim, pentru a oferi explicații repetenților guvernării.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

## Și eu vă mulțumesc.

Grupul USR, domnul Drulă.

Am rugămintea la colegii mai din spate, chiar dacă nu-i auzim, nu trebuie să strige.

Vă rog, domnule Drulă.

## **Domnul Cătălin Drulă:**

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Domnule ministru,

Discursul dumneavoastră este exact proba a ceea ce nu e în regulă în sistemul de învățământ românesc – autosuficient, verbos, adică cu multe cuvinte, dar fără să spună nimic pe fond. Și mie mi-e foarte clar, după ce v-am ascultat astăzi...

Vă cunosc și din Guvern, cu oameni ca dumneavoastră la cârma Educației nici n-avem cum să nu fim la un punct de minim, așa cum îi spuneți.

Până la urmă, sunteți la locul dumneavoastră în prezent, adică ministru al educației, în Guvernul României, doar din două perspective – sunteți în subordinea unui plagiator, deci pentru asta vă potriviți acolo...

, și sunteți ministrul educației unei coaliții socialiste cu epoleți.

Apropo, mai sunteți în Academia de Științe ale Securității Naționale?

De fapt, parcă nu mai sunteți, că anul trecut v-ați certat cu domnul Pricopie, așa, ca între civili.

Domnule Cîmpeanu, USR v-a lăsat un PNRR cu o alocare enormă pentru educație – 3,6 miliarde de euro, cea mai mare alocare după transporturi, o șansă enormă pentru educația din România, dintre care peste 500 de milioane de euro sunt numai pentru evitarea abandonului școlar. Nu sunteți în stare, la fel ca ceilalți miniștri din acest guvern, să puneți în practică un program, o șansă unică pentru România.

Și, dacă vorbim de integritate, v-am auzit mai devreme, nu v-am auzit nici pe dumneavoastră, nici pe patronul Iohannis să luați vreodată atitudine împotriva plagiatului evident al premierului Ciucă. Zeci și zeci de pagini copiate...

, copy-paste. Și furtul era furt și în 2003, și în 2007, și când v-ați mai făcut doctorate falsificate. Sunteți întruchiparea perfectă a unui amestec între nepăsarea lui Iohannis și cinismul securiștilor cu doctorate falsificate.

Un lucru mie mi-e foarte clar – educația va merge doar în jos, din păcate, și asta mă doare, pentru că am doi copii care vor merge la școală în curând. Cu impostură la putere..., cu impostură la putere, educația va merge doar în jos.

Dar, pe o notă de optimism, orice impostură are, domnule Cîmpeanu, sfârșitul ei și la dumneavoastră se apropie.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

## Mulțumesc.

Am rugămintea la liderul Grupului USR să vină până la mine.

Mergem mai departe.

Continuăm cu domnul Simion George, Grupul AUR.

## **Domnul George-Nicolae Simion:**

Dezbatem astăzi moțiunea simplă depusă de USR împotriva ministrului Cîmpeanu. Moțiunea USR, care a contribuit la bătaia de joc la adresa școlii românești din ultimii doi ani. Bătaie de joc care, de altfel, se perpetuează de peste 30 de ani, cu fel și fel de reforme.

Nu știu ce reforme vrea domnul ministru Cîmpeanu să facă, fără teze, fără note; probabil, reforma cerută de primul turist al țării, domnul Klaus Iohannis.

Nu știu ce reformă vrea USR să facă; probabil, reforma în învățământ cerută de ministrul pe care ei l-au susținut și ei l-au pus în acest scaun.

Nu știu ce reforme după reforme; probabil neveste după neveste la inspectorate, în scaune de directori de școală, de liceu și așa mai departe vor oamenii politici care au adus școala în halul în care este.

Singura reformă și singurul model de școală românească este dat de Școala Ardeleană și de Spiru Haret – o școală care trebuie să formeze caractere și o școală care dă utilitate pentru societate și o școală adaptată la piața muncii. Lucrul acesta nu se găsește în „România Educată”, cu care ne minte primul turist al țării de prea mulți ani și care este promovată de domnul ministru Cîmpeanu.

De altfel, nu pot să-i găsesc vreo utilitate actului de debarcare a domnului Cîmpeanu. Dacă nu e domnul Cîmpeanu, e domnul Olteanu, e domnul Munteanu, dar problemele din sistem rămân aceleași.

Ce reformă să faceți: unu plus unu nu fac în continuare doi? Și-a schimbat laturile triunghiul isoscel? S-au mărit literele din alfabet?

Faptul că anul acesta avem cei mai puțini înscriși la bacalaureat este, probabil, comparabil cu felul în care naționala de fotbal a României atinge noi și noi cote de penibilitate și în care societatea românească ajunge și mai jos, și mai jos, și mai jos. Dar nu i-aș reproșa asta domnului ministru al educației, ci aș reproșa asta exact inițiatorilor moțiunii, care sunt vinovați pentru cel mai mic număr de înscriși la examenul de bacalaureat, pentru că ai noștri copii nu mai fac școală, de doi ani, din cauza miniștrilor sănătății ai USR.

Școala, pe lângă tinerii care absolvă examenul de bacalaureat, are nevoie și de frizeri, și de tâmplari, și de zidari. Și aici, domnule ministru, cred că sunteți vinovat. N-ați făcut nimic pentru învățământul dual, n-ați făcut nimic pentru învățământul profesional. Ați continuat practicile de politizare: în loc să avem profesori pe competențe, avem atârnători de partid, iar doctoratele plagiate sunt în continuare încurajate.

Am văzut colegi, aici, în Parlament, care și-au făcut doctoratul în timp ce își finalizau studiile de liceu la seral, din păcate.

Cea mai mare vină o aveți, domnule ministru, pentru că ați anunțat o reformă a educației în pauza dintre două cafele.

În schimb, colegii de la USR se joacă de-a opoziția și mimează moțiunile simple. Le-am adresat o moțiune simplă, spre semnare, pentru ministrul sportului, Eduard Novák, care a jignit simbolurile naționale; n-au vrut să semneze.

Este prima sesiune în care nu avem moțiune de cenzură împotriva Guvernului, pentru că cei de la USR nu vor să semneze.

Și cei mai vinovați sunt pentru că nu susțin debarcarea primului turist al țării...

, patronul Iohannis, patronul vostru spiritual, tătucul vostru.

Nu o să votăm această moțiune, nu o să ne prezentăm, pentru că este o bătaie de joc.

Mulțumesc.

Domnul Albișteanu, cu toată părerea de rău, al doilea vorbitor din partea Grupului AUR, nu mai are timp la dispoziție.

Mergem mai departe.

Domnul Szabó Ödön, din partea Grupului UDMR. Se pregătește domnul Marilen Pirtea.

Stimate domnule președinte de ședință, Stimate domnule ministru,

Doamnelor și domnilor,

O politică în educație care să fie și cu succes are nevoie de două lucruri esențiale – un consens național, în care să

convenim cu toții că nu vom schimba, în general, acea legislație pentru o perioadă dată de cel puțin 5, 6 ani, doar, eventual, cu mici reglaje. Și o a doua chestiune – o stabilitate a celor care implementează acea politică pe care am creat-o în consens.

Din păcate, în ultimii ani, nu am avut niciuna dintre acestea, cu excepția „României Educate”. Sper ca acesta să ajungă și la finalitate și îi mulțumesc domnului ministru că a dat un calendar realist, în care acesta poate într-adevăr să fie implementat, și nu până în toamnă sau foarte repede, în care ne-am fi trezit că nu putem să punem în practică acele idei valoroase, la care am contribuit și dumneavoastră, și noi, cu toții.

Și începeți această moțiune simplă parcă printr-un reproș domnului ministru că în ultimele trei guverne a fost ministru.

Dar, stimați colegi, dacă nu avem un ministru care este mai mult de un an pe funcție, atunci nu ministrul conduce ministerul, ci ministerul conduce ministrul. Și aceasta a fost una dintre problemele noastre, în general, de sistem, că funcționărimea din minister conducea ministrul și degeaba deciziile politice le luam noi în consens, aici, în Parlament. Legile noastre erau perfecte, și, ulterior, în aplicare nu le mai regăseam.

Eu cred că e bine dacă avem miniștri care sunt stabili pe funcție, să nu-i schimbăm de fiecare dată când ne convine sau nu ne convine.

Trei elemente foarte importante cu politizarea.

Stimați colegi,

Hai să nu fim ipocriți. În prefecturi se ajungea prefect dacă dădeai concurs într-o comună pe o funcție publică și ulterior, a doua zi, deveneai prefect. Trebuia doar să treci printr-o haltă. Nu cred că era un lucru bun. Și, în consens cu dumneavoastră, la guvernare, am schimbat această ipocrizie.

Nu trebuie să transmitem societății că un om politic nu se poate pricepe la nimic și de aceea nu poate să dețină o funcție publică, indiferent dacă ea este în învățământ, în zona Ministerului de Interne sau în altă direcție. Eu cred că trebuie să schimbăm această mentalitate și acest lucru pornește de la noi. Un om politic, da, poate fi competent pe partea lui de competență și poate să dețină o funcție publică chiar dacă este membru de partid sau nu.

Și hai să vă dau trei argumente, pentru că ați enumerat argumentele pentru care ar trebui să fie demis ministrul.

Încercați cu două argumente, că a expirat timpul.

Da, am înțeles.

Timpul!

1. În această perioadă a fost implementată finanțarea _per capita_ pentru zona antepreșcolară, pentru creșe, și în acest fel dăm posibilitatea ca și în urbanul mic, și în satele mari să avem învățământ antepreșcolar finanțat, pentru că administrațiile publice locale...

Domnule Ödön, vă rog să finalizați.

Da, am înțeles.

Timpul!

## **Domnul Szabó Ödön:**

Dați-mi încă un minut.

Timpul!

Nu vă pot da un minut, îmi pare rău, domnule Ödön.

Atunci, două elemente. Faptul că există o stabilitate a învățământului pentru minoritățile naționale eu cred că este un lucru bun și o bulină roșie pentru domnul ministru. Și al treilea – ultimul element este...

Vă rog să încheiați.

...PNRR, care are 3 miliarde de lei și este peste 10%, 12% alocare din întregul pachet.

Pentru aceste motive, doar dacă ar fi fost aceste motive, ar merita să continue domnul ministru.

Demisia!

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnul Marilen Pirtea, Grupul PNL.

Se pregătește domnul Varujan Pambuccian, Grupul minorităților.

Domnule președinte de ședință, Domnule ministru, Distinși membri ai ministerului, Dragi colegi, Doamnelor și domnilor,

În calitatea noastră de parlamentari, avem obligația și datoria de a analiza toate documentele care sunt puse la dispoziția noastră în acest format, inclusiv moțiunile aduse în fața Parlamentului, fie că ele sunt fundamentate sau mai puțin fundamentate, fie că ele sunt oportune sau inoportune, fie că sunt consistente sau lipsite de consistență.

Astăzi, în prim foc al examenului de bacalaureat, în contextul în care ministrul educației ar fi trebuit să stea la manșa ministerului, împreună cu întreaga echipă, el stă astăzi aici, în Parlament, să dea socoteală. Ceea ce mă face să mă întreb: oare moțiunea de astăzi este despre Sorin

Cîmpeanu? Este despre PNL? Este despre coaliție? Este despre societate? Este despre diasporă? Și dacă ea are un caracter constructiv sau, doar justificând că ne pasă, ea este una demolatoare?

Nu pot să nu mă întreb de ce USR PLUS, când a fost la guvernare, n-a negociat Ministerul Educației, de ce n-a vrut să-l ia? Pentru că este un minister greu, mare, dificil.

Știu retorica sau anticipez retorica. O să se spună: pentru că existau drepturi de preempțiune, pentru că X sau Y avea drept de monopol asupra unui minister sau altul.

De asemenea, mă întreb: de ce, dacă ne pasă atât de mult de educație, n-am militat pentru finanțarea educației atâta timp? Chiar la guvernare, de ce nu am dorit mai mulți bani la Educație și am preferat să obținem bani pentru ministerele pe care le gestionam atunci?

De asemenea, ieșirea de la guvernare a USR s-a făcut printr-un gest justificat de autori ca fiind de onoare. Pentru că Gigel s-a certat cu Costel în fața blocului și n-am suportat această idee.

Adevărata onoare, reală, era să se iasă de la guvernare în momentul în care bugetul Educației în acel guvern era insuficient.

Nu o să iau punctual, evident, părțile din moțiune, dar moțiunea începe prin a spune că este incalificabil și ineficient și fără sustenabilitate să ai 30 de miniștri în 30 de ani după Revoluție, după care prima acuză adusă ministrului Cîmpeanu este aceea că este la conducerea ministerului de aproape doi ani de zile.

Ministerul Educației este un minister greu, cu activități nu doar în marile orașe sau reședințe de județ, acolo unde există USR, nu doar în social media și pe rețelele de socializare, unde USR este extrem de activ și acolo unde zeci de mii de elevi nu au acces pentru că nu au infrastructura aferentă pentru a putea fi acolo, din cauza unui buget poate insuficient, pentru care, din nou, repet, nu ați luptat cu consecvență.

Nu s-a vorbit niciodată despre relația directă dintre libertate și educație, pentru că acolo unde nu există educație nu există nici libertate și va fi doar un fenomen de obediență, lipsit de spirit civic și de o gândire critică.

Evident că educația costă, dacă tot am vorbit despre buget, dar, cu siguranță, mult mai mult costă absența acesteia. Mult mai mult costă să vedem, de fapt, că avem un comportament răutăcios, un comportament care să dezbine, care să demoleze.

În ciuda tuturor acestor neajunsuri, în ciuda unei lipse a unui consens politic pe domeniul educației, chiar dacă acest consens a făcut de multe ori obiectul unor discuții, dezbateri, înțelegeri politice, nu am avut până acum nimic concret.

Acum avem șansa ca prin „România Educată”, pusă în practică printr-o lege, în urma unor dezbateri de ani și ani, la care ați participat și dumneavoastră, să trasăm un traiect educațional pentru următorii 10-15 ani pentru România.

A dori să schimbi doar de dragul schimbării, a frânge o direcție și a anula un parcurs arată cât de mult mai avem de lucrat tocmai la educarea educatorilor.

Parcă ne-am săturat, de ceva vreme, să tot primim lecții de la autointitulații experți în educație care nu au predat nicio oră, care nu au ținut un grup de elevi sau de studenți activi și preocupați și suntem cu toții de acord că educația este transpolitică, apartinică și trebuie să fie una integratoare.

De ce și-ar dori cineva să facă studiile în străinătate? De ce și-ar dori cineva să meargă în concedii, în vacanțe în străinătate?

Parafrazând un discurs din Parlament, din timp, al unor colegi – pentru că poate, pentru că-și permite.

De ce și-ar permite?

Evident că vine o întrebare retorică. Pentru că, și în educație, și în alte domenii, „mătușa Tamara” poate să lovească în diferite forme.

Știm cu toții că nu vom putea judeca niciodată copiii după faptele și ceea ce au făcut părinții sau rudele lor. Dar cred că ar fi cazul, atunci, să renunțăm la o retorică ipocrită a corupției și a hoției. Pentru că, da, greșelile trecutului sunt deja prescrise de alte generații.

Aroganța, autosuficiența, atitudinea bățoasă, percepția de a cunoaște întotdeauna și de a deține adevărul absolut sunt vândute ca atitudine, ca, în limbajul tinerilor, „self confidence”.

Lumea e dinamică și globalizată, dar mi-e dor de generațiile care spuneau „bună ziua”, „sărut mâna”, „mulțumesc”, „la revedere”. Pentru că aud prea mult „thanks, „merci”, „cool”.

Pe vremuri, voci încercate și încărcate de cinism spuneau _„Ubi bene, ibi patria” –_ „Unde mi-e bine mie, acolo e țara mea.”

Avem datoria morală să răsturnăm această cugetare a dezmoștenitului din agora rațiunii și a eticii. Pentru noi, _„Ubi patria, ibi bene” –_ „Unde e patria, acolo mi-e bine”.

Sigur că sunt binevenite și ocazii de genul acesta, de a scruta realitatea și a ne privi în oglindă, că s-ar putea, de multe ori, ca acolo să vedem adevăratul nostru adversar. Dar nu trebuie să uităm vechiul adagiu potrivit căruia scopul educației este acela de a transforma oglinzile în ferestre și să le deschidem către lume.

Unii dintre noi o facem, deschidem multe ferestre în acest domeniu al educației.

Nu-mi rămâne decât să sper ca alții dintre noi să nu facă ceea ce știu mai bine și să nu folosească acest prilej pentru a arunca cu pietre în ele.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Domnul Varujan Pambuccian, Grupul minorităților. Se pregătește domnul Miftode Marius-Andrei, din partea Grupului USR.

Domnule Pambuccian, aveți 3 minute. Știu că e cam puțin pentru verva dumneavoastră, dar vă rog să vă încadrați!

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Noi, de obicei, nu luăm cuvântul la moțiuni și, de obicei, le ignorăm din motive pe care le-am expus cu mult timp în urmă.

Acum am ținut să iau cuvântul pentru că avem de-a face cu un ministru cu care grupul nostru parlamentar a colaborat

mult mai bine decât ne-am fi așteptat. Și vă spun lucrul ăsta după 20 de ani de blocaje.

Avem, în sfârșit, problema manualelor în limba maternă aproape complet rezolvată, am constatat o foarte bună colaborare cu țările-mamă și aici martor vă pot sta, de exemplu, și domnul Zisopol, și domnul Ganț, și alți colegi.

Am avut, pentru prima oară, o abordare serioasă și realistă a mediilor sociale extreme. Cred că foarte puțini dintre dumneavoastră s-ar încumeta să meargă acolo. Eu m-am încumetat. Și pot să vă spun că știu cum gândesc acei oameni și pot să vă spun că nu sunt tâlharii și răii lumii ăsteia, ci sunt doar niște oameni foarte săraci, care din naștere n-au avut nicio șansă. Și știu că cel puțin în cazul minorității rome, care are foarte multe comunități care trăiesc în sărăcie extremă, mediatorii școlari au jucat în ultimul timp un rol foarte important pentru a atrage copiii înapoi către școală.

Dacă ar fi să intru pe fondul moțiunii, aș spune câteva lucruri simple de tot, pe care le-am constatat, așa, stând pe scaun, acolo.

Primul este legat de cifre. Au fost oferite aici două serii de cifre: una din partea autorilor moțiunii, una din partea ministerului. Eu, sincer să fiu, cunoscându-l pe domnul profesor Cîmpeanu, înclin să cred că are dreptate.

A doua a fost una mai contondentă, unde înclin să cred că are șanse mult mai mici.

Și, așa, în treacăt fie spus, sigur, triunghiul echilateral să știți că poate să aibă laturi oricât de mari, chiar și ăla isoscel poate să aibă laturi oricât de mari, că șmecheria e la unghiuri acolo, nu la laturi.

Domnule Pambuccian...

Mă opresc aici. E suficient. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc pentru înțelegere.

Nu vreau să creez niciun fel de favoritism nimănui.

Domnul Miftode Marius-Andrei, din partea Grupului USR. Se pregătește domnul Nechita Aurel, Grupul PSD.

## **Domnul Marius-Andrei Miftode:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Domnule ministru,

Distinși membri ai ministerului, Stimați colegi,

Nici bine nu am anunțat moțiunea simplă, că domnul ministru se apără invocând nu argumente, ci experiența domniei-sale la catedră.

Nu am avea nicio problemă dacă trufia aceasta ar fi însoțită de competență managerială.

Azi, ministrul Cîmpeanu și-a început expunerea cu aceeași îngâmfare. Domnia-sa este mai în vârstă decât preopinentul și de aceea are dreptate. Exemplar tactul didactic cu care a rezolvat această problemă!

Între temele pe care le-a identificat domnul ministru în moțiune nu se numără și relația cu Parlamentul. În acest context, vă citez din art. 111 din Constituție: „Guvernul și celelalte organe ale administrației publice, în cadrul controlului parlamentar al activităților lor, sunt obligate să prezinte informațiile și documentele cerute de Camera Deputaților, de Senat sau de comisiile parlamentare, prin intermediul președinților acestora.”

Din păcate, aceeași doamnă președinte care v-a ajutat astăzi de la tribună a fost sfidată de minister, tot așa cum întreaga Comisie pentru învățământ este sfidată cu recurență.

Dar respectarea Constituției este o nontemă, nu-i așa? Domnule ministru,

Finlanda are, la un PIB comparabil cu al nostru, 5% pentru educație.

Germania are un PIB de 13 ori mai mare, dar alocă tot 5%.

Secretul ca educația să țină măcar pasul cu economia, deși ar trebui să meargă în avangardă, este să socotiți în procente, domnule Cîmpeanu, nu în cifre absolute. Astfel, o să trâmbițați că este cel mai mare buget din istorie și când veți ajunge la 1% din PIB, neglijând și inflație, și tot, atunci când vă lăudați că avem în cifre absolute un buget foarte puțin mai mare decât cel de anul trecut.

Miercuri, în ședința Comisiei pentru învățământ de la Senat a avut loc dezbaterea Propunerii legislative pentru prelungirea Programului-pilot „Masă caldă în școli”. Trimisul ministerului sugera că nu ar mai fi nevoie să continue programul-pilot, căci în toate școlile din PNRAS elevii vor primi o masă caldă.

Sâmbătă, ministrul a anunțat extinderea programului-pilot la 300 de școli și mărirea alocației zilnice de hrană, de la 10 la 15 lei.

Astăzi, ministerul ne pune în dezbatere publică o ordonanță de urgență pentru extinderea programului. Astăzi! Căci altfel nu avea ce să ne spună. Pentru că de când este ministru nu a adăugat nicio școală în program.

Ne bucurăm, dar, dacă trebuie să depunem câte două moțiuni simple lunar ca să se miște lucrurile în învățământ, o s-o facem cu plăcere. Nu ați spus câte din cele 1.415 școli din PNRAS au ales să acorde masă caldă în cadrul programului pentru grupul-țintă de elevi. Nici azi nu ați spus, nici Comisiei pentru învățământ nu i-ați transmis.

Repetăm ceea ce am spus în moțiune. Sute de școli selectate în programul pentru abandonul școlar au rata de abandon zero. Niciun elev nu a abandonat școala acolo de foarte mulți ani.

Motivul pentru care am ajuns să combatem cu jumătate de miliard de euro abandonul în aceste școli este alegerea definiției. Ministrul socotește că un elev care merge la școala profesională a abandonat sistemul de învățământ, se încadrează deci la școlile cu risc de abandon, iar școlile respective apar pe listele de finanțare, în detrimentul altor școli, cu probleme reale.

În loc să ajungă banii acolo unde chiar se înregistrează cazuri de abandon cu zecile, în comunitățile marginalizate, noi obligăm și școlile care au deja table inteligente să mai cumpere câteva.

Ați evocat aici banii din PNRR. Degeaba primim banii aceștia, dacă ne batem joc de ei!

Așteptam astăzi un ministru care să vină să vorbească sincer și asumat despre problemele din învățământ, să

răspundă la critici, la propuneri și să avanseze soluții. A venit, în schimb, un fel de patron, care, în reaua tradiție a învățământului românesc, toarnă comentarii și cifre învățate pe de rost. Exact ce ne dorim toți să schimbăm.

Domnule ministru, ați spus astăzi de la tribună: „25 de minute pentru educație deja au fost multe”.

Păcat, mare păcat că mandatul dumneavoastră a fost mult mai lung de atât.

- Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Domnul Nechita Aurel, Grupul PSD.

Domnule președinte de ședință, Domnule ministru,

Doamnelor și domnilor deputați,

Textul pe care îl propune astăzi USR spre dezbatere drept moțiune este, de fapt, o ciornă între fraze, încropită, adunate de pe rețelele de socializare, fără acte normative...

Vorbiți mai aproape de microfon, vă rog!

Microfonul!

## **Domnul Aurel Nechita:**

...nu doar presupuneri și interpretări.

Este încă o dovadă de amatorism, așa cum s-a mai repetat și în alte cazuri.

Ciudat! Vorbim despre o moțiune îndreptată împotriva unui fost coleg de guvernare al semnatarilor moțiunii. Adică domnul ministru era bun atâta timp cât USR se alfabetiza în administrarea țării, dar, când USR rămâne repetent și iese din Executiv, domnul ministru Cîmpeanu trebuie, conform opiniilor USR-iste, mazilit. Cu alte cuvinte, dacă Goe repetă clasa, dăm afară directorul școlii.

Sunt profesor de peste 30 de ani, pot analiza frazele și logica moțiunii. O astfel de lucrare nu poate fi trecută altfel decât la corijență.

Să vii să dai lecții unui om care este de peste 30 de ani în sistemul de învățământ, cu o carieră didactică prestigioasă, atât la nivel național, cât și la nivel internațional, iar tu să nu fii nici măcar profesor suplinitor sau asistent universitar, fără niciun paragraf scris într-o lucrare științifică, acesta este exact modelul USR.

Să nu se supere colegii inițiatori ai moțiunii, dar am vrut să văd și eu câți au elaborat lucrări științifice, câți sunt înscriși la doctorat sau sunt chiar doctori în științe.

Buna-creștere mă împiedică să public rezultatul, dar de un lucru sunt sigur: cu mici excepții, niciunul dintre inițiatori nu riscă să fie acuzat de plagiat.

Să mai spunem că media de vârstă a celor care se consideră atotștiutori în sistemul de educație este cam cât perioada de activitate didactică a ministrului criticat. Da, de aproximativ 30 de ani.

USR susține aproape obsesiv că luptă împotriva plagiatului. Dar cum luptă? Prin critică fără fundament sau doar cu argumentul rețelelor de socializare. Educația este totuși o temă majoră pentru această țară. Ne aflăm în situația în care la un concurs ar trebui să fie examinat un candidat care îndeplinește toate criteriile cerute, pe care însă examinatorii săi nu le îndeplinesc.

Cum poate o persoană să spună altei persoane că nu are anumite cunoștințe sau competențe dacă el, cel dintâi examinator, nu le are? Cum verifici ceva ce nu știi? „E ușor a scrie versuri...” Restul o cunoașteți, continuarea.

Prin textul cu care USR vine astăzi în fața dumneavoastră nu se propune nicio direcție de acțiune.

USR-iștii fac exact ca în anii 2015–2017, prin guvernarea Cioloș: nimic, ba chiar distrug. Așa au procedat și în cele 11 luni de guvernare din 2021, au făcut praf PNRR-ul, și-au bătut joc de șansa românilor de a da proiecte din bani europeni. Nu au avut timp în 11 luni?! Dar ministrul Cîmpeanu trebuie să facă minuni în 18 luni?!

Ce nu s-a putut face în 30 de ani se putea face în 18 luni, cu pandemie și cu războiul la graniță?!

În timpul pandemiei, Vlad Voiculescu – asta o spun și în calitate de medic –, ministrul de atunci al sănătății, de la USR, nu știa să spună pe 7 februarie 2021, cu o zi înainte de a începe semestrul al II-lea, cum va începe școala: „Nu pot să mă pronunț în momentul acesta. O să evit să mă pronunț. Întrebați-mă altceva, vă rog!”

„Singura speranță este vaccinul”, spunea tot el.

Ca acum să vedem că, în textul moțiunii, rata de vaccinare a cadrelor didactice nu a contat în decizia de a ține sau nu școlile deschise nicăieri în lume.

Păi, când aveau dreptate cei de la USR? Când afirmau că vaccinul e salvarea sau când spun acum că vaccinul nu contează?

Cărui minister îi aparțineau soluțiile și propunerile referitoare la vaccinare și testare? Ministerului Educației sau Sănătății?

Să vii să acuzi acum ministrul educației de incompetență, incoerență, ezitare pentru gestionarea pandemiei este, de fapt, o caracterizare a adevăraților corijenți la gestionarea pandemiei: miniștrii USR ai sănătății, cei doi.

Să vedem ce alte aspecte sunt enumerate în text: depolitizarea educației. Un subiect important, bineînțeles. Atât de important încât, anul trecut, ministrul educației, după 10 ani, a organizat un concurs pentru directori de școli.

Dar USR nu este de acord. Nu concursul este acela care constituie, de fapt, cea mai bună metodă de eliminare a numirilor din funcții de conducere. Poate că asta convine USR-ului.

Amintesc autorii moțiunii – e adevărat, în treacăt, pentru că dânșii nu stăpânesc subiectul și legea în domeniu – despre planurile-cadru.

De fapt, ne aflăm în etapa de dezbatere și consultare publică asupra planurilor-cadru, iar astfel de dezbateri s-au ținut și în Parlament, dezbateri la care unii autori ai moțiunii au fost prezenți. Poate și unii de la USR își aduc aminte.

Sper ca noile legi ale învățământului să aibă o stabilitate cât mai mare în timp și să nu fie necesare modificări. Lucrurile bune se nasc greu, de aceea trebuie făcute de oameni cu experiență în domeniu, și nu de aceia care sunt ocupați exclusiv de criticat și n-au nicio legătură cu domeniul pe care îl critică.

Domnule ministru, ca doctor, vă urez multă sănătate!

Ca profesor, vă rog, închideți geamul la clasă când USR mai face gălăgie în curtea școlii.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

## Și eu vă mulțumesc.

Doamna Violeta Alexandru, din partea deputaților neafiliați, iar, la final, Grupul PNL, împreună cu domnul ministru au mai cedat două minute din timpul Guvernului doamnei Luminița Barcari. Și cu aceasta încheiem.

## **Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu**

**:**

Mai avem și noi un vorbitor!

Vă rog, doamna Violeta Alexandru.

Mulțumesc.

Ca să mă lămuresc și eu. Problema asta a educației este o chestiune de castă profesorală și cei care beneficiază n-au voie să comenteze, n-au voie să-și spună părerea, ca beneficiari, ca elevi, ca părinți care sunt parte a acestui proces? Ca să mă lămuresc, că tot apar aici critici, ba chiar palme, așa. Cum îndrăznește cineva care nu e profesor, care nu are, nu-i așa?, catedră, să pună în discuție efectele politicii din învățământ? Cred că greșiți. Este dreptul fiecăruia dintre noi să avem o opinie cu privire la prestația ministrului care astăzi face obiectul moțiunii simple.

Hai să numărăm, vă rog: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10.

10 demnitari. De fapt, sunt 8...

Am văzut, domnule deputat, am văzut cât de goală este sala. Îmi face semn un coleg deputat.

Repet: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, nu știu... domnii... 10. Ei sunt 8, dacă vă uitați în prezentarea de pe internet, demnitari, deci secretari, subsecretari de stat.

Vă dați seama câte poziții politice publice avem în minister?! Și vi se pare că s-a schimbat ceva în calitatea învățământului din România?

Vă simțiți mai bine, colegii mei care aveți copii și care vă trimiteți colegii la școală, după ce vă uitați la 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10?!

10 demnitari are Ministerul Învățământului! 18 luni de mandat are ministrul, apropo de stabilitate! Ce sens are stabilitatea, când e liniște în sensul în care se cârpește ici-colo, dar nu se îmbunătățește în esență nimic?!

Ce sens are să ne lăudăm cu stabilitatea? Stabilitate în sensul în care să ne așezăm comod pe scaun? Nu, stimați domni! Ai stabilitate cu un ministru care vrea să schimbe ceva.

Nu m-a convins Cîmpeanu cu privire la curajul de a face schimbări în sistemul de învățământ!

Nu m-a convins asupra abilităților de management în momentul în care fetița mea a venit acasă, în ultima zi, înainte să se ridice restricțiile, cu ghiozdanul plin de teste de salivă. Până atunci tot întrebasem la școală: „Unde sunt?” Nu se alocaseră. În ultima zi a venit cu ghiozdanul plin de teste de salivă, semn că în sistem nu s-au administrat lucrurile corespunzător. Și doriți stabilitate? Stabilitate în ceva ce nu funcționează? Nu, stimați colegi, stabilitate înseamnă să ai curajul să iei niște decizii, iar ministrul nu a avut curajul să ia și să spună clar nici în perioada de criză, când trebuia să ai un tip de management foarte alert și să iei decizii imediat acolo unde ai nevoie de învățământ online pentru cei care stăteau de prea mult timp acasă, ca să poată se recupereze, când ai nevoie de decizii imediate să aloci testele de salivă sau alte teste pentru copiii care se îmbolnăveau pe capete.

Nu m-a convins nici postpandemie că vrea să facă un management performant.

Este un ministru comod. Dacă dumneavoastră vă place comoditatea, mie îmi place modernitatea și un sistem de învățământ în care ministrul să aibă curajul să spună că x, y, z lucruri nu funcționează și până luni le voi rezolva pe acestea, până peste 3 luni le rezolv pe celelalte. Nu mă las până nu le rezolv și nu pun 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10 demnitari. Vă spun eu că, dacă stă ministrul acasă și așteaptă, i se aduc la semnat documentele, merge sistemul stabil, nu e așa?, calm, fără deranj, merge de la sine!

Nu este în regulă, stimați colegi! Nu este în regulă ce se întâmplă în acest moment în sistemul de educație, iar noi vrem să fie liniște. Liniște înseamnă să ne afundăm și mai adânc în problemele care...

3, 2...

...nu sunt rezolvate.

...1.

Liniște înseamnă să ne placă când PSD-ul dă lista cu inspectori generali și să le zicem...

Doamna Violeta Alexandru...

„Au fost și în trecut așa!” Și ce dacă au fost în trecut?!

Mulțumesc.

## **Doamna Victoria-Violeta Alexandru:**

Mulțumesc.

Domnul...

Am greșit!

Grupul USR mai are un minut și 17 secunde.

Bănuiesc că domnul Miruță Radu-Dinel dorește să ia cuvântul.

Vă rog.

Să-l opriți la timp! Barna, la pușcărie! Demisia!

## **Domnul Radu-Dinel Miruță:**

Mulțumesc, domnule președinte. Domnule ministru, V-am auzit... încercând să faceți slalom printre multe acuzații.

Dar, domnule profesor, nu v-am auzit spunând nimic despre faptul că tolerați ca celor cu doctorate serioase să le fie rușine în anumite circumstanțe, în România, să spună că au doctorat.

Domnule ministru, am un doctorat recunoscut internațional, cu 16 lucrări științifice publicate internațional, și vă mărturisesc că în unele circumstanțe îmi este rușine să spun acest lucru pentru că în România se permite să se facă doctorate la apelul bocancilor.

Îmi este jenă, uneori, să le spun studenților de la Facultatea de Electronică că a face doctorat în România înseamnă ceva. În altă parte acei studenți arată mai mult, iar dumneavoastră tolerați, prin activitățile din fiecare zi la minister, ca acest lucru să se perpetueze.

Și mă adresez dumneavoastră ca profesor, pentru că uneori, așa cum arată Guvernul României, este mai respectuos acest apelativ.

Domnule profesor, dacă vă mai pasă de așa ceva, nu mai permiteți să se bată joc de noțiunea de „doctorat”!

N-am să număr până la 10!

Undeva trebuie să fie un moment în care să facem ordine!

Mulțumesc mult.

Constatați... Mă opresc! O secundă, vă rog!

Vă rog, opriți-vă!

O secundă! O frază!

Nu am menționat nimic despre „România Educată”. Știți de ce? Pentru că nu cred că se va face!

## Stimați colegi,

10 secunde am să spun și eu o frază. Astăzi, niște zeci de mii de elevi – parcă despre ei discutam astăzi – dau bacalaureatul.

În numele dumneavoastră, deși ar fi trebuit să fie menționați, le urez foarte mult succes! Fac parte din generația cea mai chinuită, în ultimii doi ani de zile, și cred că le ținem cu toții pumnii.

Doamna Luminița Barcari, vă mulțumesc. Și vă rog să luați cuvântul.

Două minute, nu mai mult!

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Domnule ministru,

Stimați colegi,

Ne aflăm astăzi în fața unui exercițiu democratic, al unei moțiuni simple împotriva unui ministru. Din păcate, acest exercițiu nu are fundament, nu propune argumente și se desfășoară strict în scop electoral.

Colegii de la USR au luat, în ultima perioadă, pentru fiecare ministru al Guvernului în analiză și combat, de cele mai multe ori fără argumente serioase, activitatea acestora.

Nu e un lucru rău atunci când e făcut cu bune intenții, însă expunerea motivațiilor de astăzi împotriva ministrului educației nu este suficient de solidă pentru a face obiectul unei moțiuni în Parlament.

Mandatul meu în Ministerul Educației s-a desfășurat în plină pandemie și am reușit să văd și să înțeleg foarte bine cum stau lucrurile de la vârful ministerului și pot să vorbesc astăzi despre realitatea și lupta care se poartă acolo, zi de zi, pentru îmbunătățirea sistemului educațional din țara noastră.

În ceea ce privește bugetul Ministerului Educației, da, nu avem 6% din PIB pentru educație, așa cum nu am avut niciodată de când în Legea educației naționale a apărut acest deziderat, indiferent de cine a fost ministru și de ce partide au fost la guvernare.

Demisia!

6% din PIB reprezintă un ideal și sper ca într-o zi să devină realitate, dar până atunci trebuie să ne gospodărim cu ce avem.

Ministerul Educației a făcut față cu succes, din punctul de vedere al bugetului, în cei doi ani de pandemie, în care știm cu toții că nu a fost deloc ușor pentru învățământul românesc.

În moțiunea simplă pe care o discutăm astăzi se vorbește și despre problema transportului elevilor.

Colegii de la USR sunt incorect informați, în sensul că de câteva luni de zile Ministerul Educației a plătit în avans către elevi sumele destinate achiziției de abonamente școlare.

Consider că această procedură va avea un efect pozitiv asupra ratei abandonului școlar.

De asemenea, să nu uităm că, prin PNRR, vor fi achiziționate...

Vă rog să finalizați!

## **Doamna Rodica-Luminița Barcari:**

...pentru transportul școlar 1.860 de microbuze electrice și 2.500 microbuze hibride.

**Domnul Ciprian-Titi Stoica**

**:**

Demisia!

## Și dați-mi voie să închei.

Aș dori să subliniez, în încheiere, că situația învățământului din țara noastră este delicată și necesită atenția noastră, a tuturor, coroborată cu dorința de a pune umărul, prin muncă serioasă, la îmbunătățirea educației copiilor noștri.

Eu vă invit să contribuiți cu toții, dragi colegi, la eforturile făcute de acest minister, pentru că în acest caz specific nu vorbim despre politică, ci de însuși viitorul României. Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Pe procedură, domnul Ciubuc.

Dacă tot ați venit să-mi solicitați, de ce v-ați dus iarăși în capătul sălii?

Haideți, vă rog!

Mulțumesc, domnule președinte.

Am un mesaj din partea unui elev care astăzi dă bacul. Să-i transmit domnului ministru că astăzi, în România, se dă bacul. Și în țara în care... România este condusă de oameni care nu au dat bacul.

Mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Domnule ministru, aveți... Sper că nu veți avea 18 minute și 56 de secunde!

Vă rog, la final, să interveniți!

**Domnul Ciprian-Titi Stoica**

**:**

Demisia! Lasă-ne!

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Am o rugăminte, stimate coleg!

**Domnul Ciprian-Titi Stoica**

**:**

Demisia! Lasă-ne!

Pentru că ne-am rărit, să știți că facem ecou! Vă rog, puțin mai încet!

## **Domnul Sorin-Mihai Cîmpeanu:**

## Vă mulțumesc.

Da, sunt măgulit de atenția pe care mi-ați acordat-o, sunt măgulit de atenția colegei, doamna Violeta Alexandru. Mă uitam prin conversații. Mă pierdusem între mesaje primite: „Ești cel mai bun! Ești norocul nostru! N-am văzut niciodată un ministru al educației ca tine!”

Scrise.

Nu știu...

Le mai aveți?

## **Domnul Sorin-Mihai Cîmpeanu:**

Doamna Violeta Alexandru...

Da, evident că le am! M-am uitat acum pe ele. Da, mă rog!

Doamna Alexandru, ne-ați convins, într-adevăr, asta trebuie să recunosc, ați numărat de trei ori până la 10, ați numărat corect, deci primul pas e îndeplinit, prima competență o aveți! Mai departe nu mă pronunț.

Mulțumesc pentru ocazia de a vă explica, așa, după câtă...

, după câtă statistică am făcut eu prin facultate, vă spun că, într-adevăr, procentele, da, sunt necesare, procentele trebuie să fie utilizate, dar pentru utilizarea lor e nevoie de știință de carte și e nevoie și de credință, și bună-credință să nu manipulezi cifrele prin procente. Pentru că ceea ce prezentați dumneavoastră sună în felul următor: USR i-a crescut salariul lui Ionel cu 33%, de la 3 lei la 4 lei. A venit criza și i-a luat un sfert, 25%. Ionel, săracul, s-a întors de la 4 lei la 3 lei. Acum USR îl întreabă: „Ce ai făcut cu diferența de 8%, că noi ți-am crescut cu 33 și ți-am luat doar 25?!”

De asemenea, dacă ați menționat Germania, vreau să vă spun că în anii ʾ90 era o opinie promovată cum că în România e ca în Germania. Se bazau, într-adevăr, pe utilizarea procentelor.

Deficitul era prezentat în valoarea absolută. De exemplu, nouă ne lipsea un miliard din două, iar lor le lipsea un miliard din 1.000. Dar se prezenta deficitul în valoarea absolută, un miliard. Creșterea era la fel, de 2%-3%, și la noi, și la ei. Deci per total era la fel. Asta încercați dumneavoastră să mă învățați.

Să știți că eram foarte mulți pe loc când am dat admiterea la facultate și la cursurile de statistică chiar am fost.

Aș vrea să vă spun că învățământul dual este o preocupare permanentă. Nu vreau să..

## **Domnul Ciprian-Titi Stoica**

**:**

Și plagiatul îl rezolvați?

## **Domnul Sorin-Mihai Cîmpeanu:**

## Și, și!

Nu, cu educația constat că e mai greu pentru unii, dar nu e niciun fel de problemă, sunt profesor și am datoria să fiu îngăduitor cu cei care se manifestă în acest fel. Nu am cum să mă manifest în același fel, îmi pare rău!

Deci învățământul dual beneficiază de o finanțare de 338 de milioane de euro din PNRR pentru mai mult de 10 campusuri de învățământ dual.

Tot din PNRR, care, într-adevăr, are o finanțare de 3,6 miliarde de euro, toate sub tutela „România Educată”, când am preluat mandatul pentru educație, PNRR-ul prevedea exact un miliard de euro. Un miliard de euro! În timpul mandatului meu, coincidență sau nu, a crescut valoarea finanțării pentru educație de la 1 la 3,6 miliarde de euro.

Aș vrea să vă spun că provocarea este aceea a utilizării acestor fonduri, iar între ministere, apropo de acuza pe care ați adus-o, că n-am făcut nimic, totuși suntem în curs de finalizare pentru cel de-al doilea apel – 234 de milioane de euro pentru digitalizarea în educație. Am finalizat prima rundă din PNRAS. În total sunt două miliarde de lei. Două miliarde de lei!

Nu știu dacă sunt multe situații în care... Deci încercăm să facem!

Să știți că noaptea asta – știu, nu interesează pe nimeni –, dar am fost acuzat că sunt comod. Cred că puteți să spuneți că sunt incompetent, că sunt urât, că sunt bătrân, că sunt..., a spus... Și să știți că am spus-o cu mari aprecieri pentru colegii mai tineri. Aș vrea să fiu și eu mai tânăr, dar, din păcate, sunt bătrân! Sunt bătrân, sunt urât...

## **Domnul Ciprian-Titi Stoica**

**:**

Și traseist!

## **Domnul Sorin-Mihai Cîmpeanu:**

...sunt... și așa cum ziceți dumneavoastră, dar comod nu sunt. Dar comod nu sunt!

Deci, alături de colegi, așa cum v-am spus, verificăm...

Știu, noaptea e înainte de dimineață, atunci se verifică subiectele să poți să gestionezi examenele de bacalaureat și de evaluare națională... Dumneavoastră o să spuneți „noaptea ca altceva...”, știu lucrul ăsta.

Deci comoditatea cred că e singurul lucru care îmi lipsește, dar, mă rog, putem să acuzăm și asta.

Mă bucur că s-a amintit de finanțarea creșelor. Vă reamintesc că este 15.600 de lei finanțarea per copil în creșă. Este o finanțare introdusă în mandatul acestui guvern și raportați-o la puțin peste 4.000 de lei finanțarea copiilor din grădiniță sau la 6.000 de lei finanțarea copiilor în școală.

Trebuie să crească aceste finanțări, dar când am început cu finanțarea copiilor din creșă am început cu dreptul, pot spune, la 15.600 de lei.

Structura anului școlar, fără doar și poate, nu rezolvă problema. Este o schimbare de formă. Chiar și evaluarea digitalizată sau standardizată este necesară, dar n-are nicio șansă să rezolve problema. Poți să evaluezi în orice fel, dacă acei copii nu au dobândit acele competențe.

Structura anului școlar, pe cinci perioade de învățare, separate de cinci vacanțe, vă aduc la cunoștință că există dintotdeauna în învățământul primar. Nu e nicio noutate!

Am introdus aceleași cinci perioade de învățare, de 7-8 săptămâni, în alternanță cu vacanțe, conform principiilor pedagogiei moderne, și la gimnaziu și liceu.

Am introdus, de asemenea, vacanța mobilă ghiciți la propunerea cui? A celor care critică cel mai tare! Distins coleg, sunteți în sală, nu-i așa?! Știți de câte zeci de ori m-ați rugat să iau în considerare – și nu numai dumneavoastră – vacanța mobilă în luna februarie? Da? Ea există acum în a doua, a treia sau în a patra săptămână, la decizia fiecărui județ.

Acum vă renegați și propriile idei!

Nu e niciun fel de problemă!

Revin la fond.

Sunt schimbări de formă. Și evaluările standardizate, și evaluările digitalizate, și structura anului școlar. Ele trebuie să fie însoțite de fond. Fondul nu poate fi altul decât curriculum predat de profesori competenți. Orice am vrea să facem, în școală profesorul va avea rolul determinant. Formarea profesorilor, motivarea profesorilor, salarială, dar nu numai, cu redarea prestigiului cadrului didactic, sunt obiectivele singurei reforme.

Am fost acuzat că fac reformă între două cafele.

Nu fac reformă între două cafele, distins coleg! Singura reformă pe care o cunosc eu, dacă dumneavoastră cunoașteți altceva, este reforma „România Educată”, care a beneficiat de consultarea, pe parcursul a mai mulți ani, de consultarea tuturor actorilor implicați în educație, direcți sau indirecți. Eu altă reformă nu cunosc!

Eu nu fac reforme. Aceea o preiau și o aplic.

Și vă asigur că veți avea o surpriză foarte plăcută când veți vedea proiectele Legii învățământului preuniversitar și învățământului universitar construite pe baza acelei... Sunt absolut convins și nu sunt deloc ironic! Acele legi vor răspunde multor întrebări.

Dacă vă veți întoarce și vă veți uita, veți vedea că este transpunerea concluziilor din Proiectul „România Educată”.

## **Domnul Ciprian-Titi Stoica**

**:**

## După 7 ani!

## **Domnul Sorin-Mihai Cîmpeanu:**

Nu știu...

Da, în educație rezultatele se văd doar pe termen mediu și lung, niciodată pe termen scurt.

Nu vă mai plictisesc, mi-au rămas 10 minute.

Să știți că, atunci când am spus că 25 de minute este mult pentru cât am vorbit, mă refeream la dorința mea de a nu vă plictisi, dar mă refeream și la dorința de a nu-i obosi pe cei care au redactat textul moțiunii.

Avem... Avem... Am văzut, am văzut și lucrul ăsta!

Vă asigur că veți avea un partener de dialog civilizat și deschis în continuare, cel puțin la fel cum ați avut și până acum. Și printre dumneavoastră se găsesc mulți care au avut rugăminți, care puneau problema altfel decât în textul moțiunii; au beneficiat de deschiderea ministrului educației și vor beneficia în continuare, lucruri în totală regulă și aliniate cu legea.

Vă mulțumesc încă o dată pentru oportunitatea unică. N-am avut atât de mult timp, nici n-am știut cum să-l gestionez, dar pot să vă mai spun.

## **Domnul Sorin-Mihai Cîmpeanu:**

Despre educație, da, n-ar ajunge zile întregi și nu vor ajunge zile întregi să vorbim, atunci când vom lansa...

legile educației.

Da, îmi pare rău...

Mulțumesc mult, domnule ministru.

## **Domnul Sorin-Mihai Cîmpeanu:**

...nu pot să cobor mai mult de atât! Mulțumesc.

## **Domnul Ciprian-Titi Stoica**

**:**

Demisia!

## **Domnul Ilie Toma**

**:**

E un corijent în spate!

Cu cel mai mare drag, declar ședința închisă. O după-amiază plăcută!

Ne revedem mâine, la declarații politice.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Mai gândiți-vă! Mai gândiți-vă!

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro Adresa Biroului pentru relații cu publicul este: Str. Parcului nr. 65, intrarea A, sectorul 1, București; 012329. Tel. 021.401.00.73, e-mail: concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro/brp/

&JUYEJT|450924]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 93/13.VII.2022 conține 20 de pagini.**

Prețul: 50,00 lei