Stenogramă plen

## **Domnul Virgil Guran:**

Doamnelor și domnilor senatori,

Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 25 octombrie 2023, și vă anunț că, din totalul de 136 de senatori, până în acest moment și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 36 de senatori.

Uite, suntem în continuă creștere, nu e o problemă!

Ședința este condusă de Virgil Guran, vicepreședinte al Senatului, asistat de domnul senator Ion-Narcis Mircescu și domnul senator Sorin Lavric, secretari ai Senatului.

Vă rog să pregătiți cartelele.

Vă anunț că avem 27 de puncte pe ordinea de zi.

O să am rugămintea: cei care doresc neapărat să ia cuvântul să sintetizeze. O să-mi permit să-i opresc, dacă vorbesc mult, pentru că..., vă spun ceva: nu ascultă nimeni mai mult de 30 de secunde, un minut o disertație. După aceea, se ascultă singur cel care vorbește, de regulă.

Ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi a fost distribuită.

Dacă sunt comentarii?

Nu sunt.

N-avem cvorum!

## **Domnul Virgil Guran:**

Cei de la USR, da, n-au cvorum, într-adevăr.

Senatul nu are nevoie deocamdată de...

35, dar au votat 31. Patru colegi n-au dorit să voteze, dar sunt prezenți.

O să am rugămintea: ședința de grup de la USR să o desfășurați și ne anunțați rezultatele ședinței de grup, să putem să înaintăm.

Mulțumesc.

Potrivit prevederilor art. 140 alin. (4), în timpul ședinței de vot exprimat prin mijloace electronice, în cazul în care senatorul nu are cardul de vot introdus corect în consolă sau, având cardul corect introdus în consolă, nu apasă nicio tastă, acesta figurează absent la votul respectiv.

Programul de lucru pentru această zi: la ora 10.00 am început lucrările plenului – dezbaterea inițiativelor legislative; votul final o să-l facem în momentul în care terminăm ordinea de zi.

Eu cred că vom reuși până în ora 12.00 să facem și votul final.

Sunt intervenții în legătură cu acest program? Nu.

Pe procedură, vă rog.

Singura rugăminte: foarte scurt.

## **Doamna Gabriela Crețu:**

Foarte scurt. O să fie în avantajul dumneavoastră, care conduceți ședința.

Stimați colegi,

Comisia de afaceri europene are o bază legală diferită de cea a celorlalte comisii, și anume Legea nr. 373/2013, care vizează relațiile dintre Parlament și Guvern în ceea ce privește politicile europene ale României, și protocoalele nr. 1 și nr. 2, respectiv art. 12 din tratat.

În ambele se stabilesc termene foarte clare în care Parlamentul poate să reacționeze. Astfel, în ceea ce privește relația cu Guvernul și mandatarea Guvernului privind poziția din Consiliu, aceasta trebuie să se facă cel puțin cu 3 zile înainte de a merge la Consiliu, iar în ceea ce privește legislația europeană pe care o examinăm avem doar 8 săptămâni din momentul în care Comisia Europeană lansează propunerea până în momentul în care răspunsul nostru, poziția noastră, ajunge la Comisia Europeană și la celelalte instituții.

Astăzi avem pe ordinea de zi vreo 20 și ceva de puncte care sunt ieșite din termen, astfel încât doar vom vedea ce ne așteaptă și vom avea posibilitatea, bineînțeles, să ne exprimăm pozițiile, dar, din păcate, nu vom avea posibilitatea să influențăm deciziile europene, nici Guvernul nu va ști ce vrem de la România în deciziile pe care va trebui să le ia cu privire la aceste documente.

Mulțumesc.

## **Domnul Virgil Guran:**

Mulțumesc.

Reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene.

O să am rugămintea să ne prezentați raportul...

, dar nu tot raportul, doar concluzia.

Dar nu pot să votez de aici! Eu cum votez?

O să votați la vot final. Deocamdată trebuie doar să vorbiți.

Voi fi extrem de succintă, din motivele pe care am vrut să le explic la început.

Și, nu vă speriați, n-am redevenit președintă, îi înlocuiesc pe colegii din birou, care sunt toți plecați.

Vă rugăm, concluzia, că nu suntem stresați.

Da, da. Primul punct? Domnule președinte, primul punct, da?

224 final, da.

Comisia a dezbătut prezenta propunere în ședința din 6 septembrie împreună cu Ministerul Afacerilor Externe și Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci.

Propunerea se referă la introducerea unei licențe obligatorii în caz de criză, ceea ce este..., licențe obligatorii cu referire la medicamente. Nu schimbă regula generală, că licențele sunt prin acord voluntar între părți, dar stabilește ca, în situație de criză, să poată fi introduse asemenea licențe.

Singura noastră cerință a fost, la momentul respectiv, ca distribuția teritorială a licențelor în Uniunea Europeană să asigure accesul la medicamente al tuturor. Mulțumesc.

Mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Începem dezbaterile.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

În propunerea de hotărâre pe care va trebui să o votăm astăzi este o frază care trebuie bine reținută. La art. 2 pct. 1 lit. c) se spune: „Pachetul legislativ pentru reformarea cadrului Uniunii Europene de guvernanță economică prezintă un interes special pentru România, având în vedere faptul că suntem singurul stat membru care se află în procedură de deficit excesiv.”

Nu știu dacă știați acest lucru, dar Guvernul Ciolacu asta face în fiecare zi: mărește deficitul. Deci, în afară de a spune în astfel de observații din hotărâri către Comisie că avem deficit, poate că ar trebui să mergeți înapoi la domnul Ciolacu să-i spuneți să reducă deficitul.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Alte intervenții? Nu sunt.

Proiectul merge la vot final.

La punctul 3, Proiect de hotărâre a Propunerii de regulament al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1.467/97 privind accelerarea și clarificarea aplicării procedurii de deficit excesiv – COM(2023) 241 final.

Reprezentantul Comisiei de afaceri europene, concluzia.

Documentul legislativ face parte din același pachet cu cel anterior.

A fost discutat în 6 septembrie, în aceleași condiții, cu participarea Ministerului Finanțelor și Ministerului Afacerilor Externe, fără opoziție din partea Comisiei de buget, finanțe.

Ca urmare a discutării, comisia a întocmit raportul și elementele de propunere sunt în hotărârea care se află pe site.

Nu sunt intervenții.

Am încheiat dezbaterile generale.

Proiectul de hotărâre rămâne la vot final.

Punctul 2, Proiect de hotărâre a Propunerii de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind coordonarea eficientă a politicilor economice și supravegherea bugetară multilaterală și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.466/97 al Consiliului – COM(2023) 240 final.

Concluzia, Comisia pentru afaceri europene.

Comisia a dezbătut propunerea în ședința din 6 septembrie, cu participarea Ministerului Afacerilor Externe și Ministerului Finanțelor.

Comisia de buget, finanțe nu a avut observații în ceea ce privește modificările făcute la supravegherea bugetară multilaterală, ceea ce e păcat.

Concluzia: în urma dezbaterii, au hotărât, cu majoritate de voturi, formularea raportului pe care îl prezint.

## **Domnul Virgil Guran:**

Deci raport favorabil, da. Dezbateri.

Am înțeles că a hotărât USR-ul să vorbească foarte puțin astăzi și să facă mult.

## Mulțumesc. Dezbateri?

Vă rog, domnule senator Corlățean, microfonul 3.

## Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Proiectul de hotărâre nu a fost și pe la Comisia de politică externă. Bun, puteam să fac un efort suplimentar, _mea culpa_ , dar n-a fost timp pentru treaba asta.

Am o singură întrebare către reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene: dacă comisia s-a gândit să introducă în proiectul de hotărâre care pleacă de la Parlamentul României către Bruxelles măcar un comentariu legat de faptul că în această perioadă... – și aici vorbim de clarificarea aplicării procedurii de deficit excesiv la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene –, dacă în această perioadă de după 24 februarie cineva la nivel de regulament al Uniunii Europene s-a gândit să ia în considerare foarte serios gradul de încărcare suplimentar pe care unele state membre, că altele nu... – Austria, de exemplu, și-a dublat nivelul de comerț cu Federația Rusă în ani de război, în pline sancțiuni; putem să comentăm și alte chestiuni –, dacă ceea ce înseamnă un grad de încărcare suplimentar, extrem de consistent, din partea statelor care susțin Ucraina împotriva agresiunii ruse..., dacă această încărcare bugetară suplimentară este luată în considerare și poate fi, să spunem, exonerată din conceptul de deficit excesiv. Adică e o chestiune de echitate. Măcar un comentariu din partea Parlamentului României; dacă v-ați gândit la așa ceva. Mulțumesc.

Mulțumesc. Alte intervenții? Microfonul 7.

## Mulțumesc mult.

Problema pe care colegul nostru o ridică este mult mai generală, nu ține doar de acest cadru special. Salvarea euro, care e construit cu un singur picior, în contextul în care nu există uniune fiscală la nivelul Uniunii Europene, e făcută cu mijloace naționale. Or, statele membre sunt cel puțin în două categorii. Nu vorbesc numai ca nivel de dezvoltare, ci vorbesc de categoria creditorilor și debitorilor. Ca urmare, interesele lor sunt extrem de diferite, chiar dacă declară că sunt aceleași.

Și e foarte dificil, deși problema e ridicată în mod constant, să convingi statele creditoare că statele debitoare au dreptul lor la dezvoltare, că ele pot să aibă potențial de creștere mult mai mare, ceea ce se întâmplă. Că statele debitoare din Uniunea Europeană sunt state care sunt în curs de dezvoltare, spre deosebire de cele care-s creditoare. Și-atunci, există această tensiune internă care trebuie rezolvată. A fost ridicată în nenumărate situații. Colegul nostru a ridicat numai această situație în care ne asumăm și alte obligații suplimentare, dar, ca regulă generală, ca regulă, această problemă există și ea a fost agravată și de epidemie, și de conflicte.

Sper că am înțeles întrebarea corect.

## **Domnul Virgil Guran:**

Mulțumesc.

Alte...?

Drept la replică, domnul Corlățean.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință, și cer îngăduința liderului de grup USR.

## Un foarte scurt comentariu.

Dincolo de explicațiile tehnice, parlamentele naționale, în baza Tratatului de la Lisabona, au dobândit niște competențe suplimentare și, pe lângă faptul că sunt instituții fundamentale ale democrației, mai suntem și organisme politice. Deci, dincolo de explicațiile tehnice, care sunt pertinente, sunt de acord, există modalități politice pe care noi trebuie să le folosim. Și acest instrument reprezintă un vehicul ca Parlamentul României să transmită un mesaj politic foarte clar către Comisia Europeană, către Bruxelles, către instituții că trebuie să ne fie respectate contribuțiile noastre majore și bine valorizate, între multe altele, și să nu mai fim încărcați pe deficit bugetar excesiv atunci când noi contribuim cu bună-credință la apărarea unor principii fundamentale, a unui stat care este supus agresiunii din partea Federației Ruse și în același timp să ni se ceară să

respectăm cu strictețe niște criterii. Ori îi ajutăm pe ucraineni și ni se ia în considerare treaba asta, ori respectăm criteriile de deficit excesiv și spunem „Pa! La revedere!” Ucrainei. Asta este chestiunea, trebuie un mesaj politic pe care să-l lansăm, că, dacă nu-l lansăm, ne ducem la culcare cu toții.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Domnule lider, vă rog.

## **Domnul Radu-Mihai Mihail:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Observația mea este aceeași ca la COM-ul precedent. Suntem singura țară... și e subliniat în propunerea de hotărâre că suntem singura țară în procedură de deficit excesiv. Și aș vrea să subliniez că suntem acolo din decembrie 2017. Deci nu știu ce pandemie și ce război erau în 2017, dar finanțele României au fost duse din ce în ce mai rău; de către Guvernul PSD de atunci și prin continuarea politicilor dezastruoase ale Guvernului PSD de acum.

Mulțumesc.

Ne înfierbântăm pe COM-uri. Vă rog, domnule Dăneasa, microfonul 3. Încercați să sintetizați, că, dacă nu...

Da, vă mulțumesc, foarte scurt. Stimați colegi,

Dincolo de situația trecută, care a evoluat spre prezent, gândiți-vă, vă rog, ce vom face cu situația viitoare și cum se va rostogoli acest deficit excesiv. Pentru că, după cum ați decis, fondurile, banii din PNRR sunt investiți în obiective care nu vor genera profit, prin care să se poată reduce acest deficit excesiv.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Cseke Attila, microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte. Doar un scurt comentariu, dacă îmi permiteți.

Eu înțeleg foarte bine punctul de vedere al domnului senator Corlățean și susțin ideile pe care dânsul le-a prezentat în ceea ce privește întrebarea adresată Comisiei pentru afaceri europene. România trebuie să fie mai directă, mai hotărâtă în această problemă și trebuie să evidențieze tot ceea ce face astăzi România pentru contextul... în contextul european și, atunci, această problemă a deficitului excesiv în care suntem poate nu era atât de pregnantă astăzi. Deci Ministerul Afacerilor Externe, în principal, și celelalte instituții ale statului să fie mai hotărâte. Și, într-adevăr, este corect, Parlamentul, chiar dacă sunt explicații tehnice, Parlamentul este un for politic și Parlamentul României ar trebui să evidențieze aceste lucruri atunci când trimite un asemenea punct de vedere.

Mulțumesc.

## **Domnul Virgil Guran:**

## Mulțumesc.

Am încheiat dezbaterile generale.

Proiectul de hotărâre rămâne la vot final.

Ce anume?

A fost intervenție, din partea USR-ului a fost.

La punctul 4, Proiect de hotărâre a Propunerii de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2014/59/UE și a Regulamentului (UE) nr. 806/2014 în ceea ce privește anumite aspecte ale cerinței minime de fonduri proprii și datorii eligibile – COM(2023) 229 final. Concluzia, Comisia pentru afaceri europene.

Dezbaterile au avut loc în ședința din 6 septembrie, cu participarea Ministerului Afacerilor Externe.

Propunerea contribuie la consolidarea legislației financiare pe zona rezoluției bancare.

Ca urmare a dezbaterilor, am elaborat acest raport, pe care vi-l supunem aprobării. Mulțumesc.

Mulțumesc. Dezbateri?

Nu sunt intervenții. Proiectul merge la vot final.

Punctul 5, Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a regulamentelor (UE) 2019/943 și (UE) 2019/942, precum și a directivelor (UE) 2018/2.001 și (UE) 2019/944 în vederea îmbunătățirii organizării pieței energiei electrice a Uniunii – COM(2023) 148 final.

Concluzia, comisia.

Dezbaterile au avut loc pe parcursul mai multor ședințe, respectiv 23 mai, 30 mai, 13 septembrie, cu participarea Ministerului Afacerilor Externe și Ministerului Energiei.

Comisia economică, industrii și servicii și Comisia de muncă, precum și cea de mediu n-au trimis niciun fel de observație, pe tema cea mai importantă, poate, a Uniunii Europene, care este elefantul din cameră, și anume scamul reprezentat de piața energiei. Întrucât nu dorește să modifice structurarea actuală a pieței energiei, se fac mici corecturi, care sunt utile, dar doar mici corecturi.

Ca urmare a dezbaterilor avute și a pozițiilor adoptate – că rezultă din dezbaterile noastre că noi nu adoptăm poziții, nu că nu le discutăm aici și nu le trimitem mai departe –, am adoptat acest raport, pe care vi-l supunem și dumneavoastră dezbaterii.

Mulțumesc. Intervenții? Domnul senator Bordei.

regulament al Comisiei Europene și al Parlamentului European, care vine cu un set nou de instrumente, menite să asigure stabilitatea prețurilor pe piața de energie.

Pe de o parte, este vorba de stimularea contractelor pe termen lung. Și în piață există deja tendințe de a se încheia contracte până la termene chiar și de 10 ani. De asemenea, sunt câteva instrumente foarte interesante pentru protejarea consumatorilor vulnerabili. Există posibilitatea de a introduce mecanisme predefinite în legislație, care să intervină în cazul unei crize în mod automat și să nu mai fie nevoie să așteptăm ordonanțe de urgență și altele de acest gen. De asemenea, câteva prevederi privind partajarea energiei regenerabile. Deci, repet, atrag atenția Guvernului să aibă în atenție aceste prevederi și să fie implementate cât mai repede în legislație.

Și, în final, un comentariu pentru colega de la Comisia de afaceri europene: piața de energie europeană nu este, în niciun caz, un scam. Îmi cer scuze, dar aceasta este o afirmație extrem de hazardată.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

## Alte intervenții?

Nu sunt, proiectul merge la vot final.

Punctul 6, Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1.286/2014 în ceea ce privește modernizarea documentului cu informații esențiale – COM(2023) 278 final.

Comisia pentru afaceri europene, concluzia.

## Mulțumesc.

Comisia a dezbătut prezenta propunere de regulament în ședința din 26 septembrie, cu participarea Autorității de Supraveghere Financiară și a Ministerului Afacerilor Externe.

Ea urmărește să reglementeze furnizarea documentelor cu informații esențiale referitoare la produsele de investiții individuale structurate și bazate pe asigurări, investitori, creditori, distribuitori. Nu mai intru pe conținut, nu are...

Ca urmare a dezbaterilor, am decis să elaborăm un raport simplu pentru respectiva propunere.

Mulțumesc.

Nu sunt intervenții. Proiectul merge la vot final.

Punctul 7, Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a directivelor 2009/65/CE, 2009/138/CE, 2011/61/UE, 2014/65/UE și (UE) 2016/97 în ceea ce privește normele Uniunii de protecție a investitorilor de retail – COM(2023) 279 final.

Comisia pentru afaceri europene.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Foarte pe scurt, aș vrea doar să atrag atenția Guvernului, în general, și Ministerului Energiei, în particular, să privească cu maximă atenție prevederile acestei propuneri de

Documentul face parte din același pachet cu cel anterior. A fost discutat, în aceeași componență, cu Autoritatea de Supraveghere și Ministerul Afacerilor Externe și aduce o serie de îmbunătățiri în ceea ce privește accesul la informații al investitorilor de retail. Ca urmare a dezbaterilor, comisia a decis să vă propună un raport simplu la această propunere de modificare a regulamentului.

## Mulțumesc.

Nu sunt intervenții. Proiectul merge la vot final.

La punctul 8, Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind transparența și integritatea activităților de rating de mediu, social și de guvernanță (ESG) – COM(2023) 314 final.

Comisia pentru afaceri europene.

Dezbaterea a avut loc în 26 septembrie, cu participarea Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Finanțelor și Băncii Naționale a României.

Comisia economică, industrii și servicii nu a transmis observații.

Această propunere este extrem de importantă, ea vine în linia agențiilor de rating. Cele financiare ne amintim că pot să dea decizii incorecte. Cu o zi înainte de falimentarea Lehman Brothers, în 2008, o celebră agenție de rating financiar a dat triplu A acestei bănci. Se poate întâmpla același lucru și în domeniul agențiilor de mediu, iar punctajul de la măsura în care o firmă respectă mediul e foarte important în accesul la credite, în contractele pe care le obține etc. Din acest punct de vedere, o atenție deosebită trebuie acordată acestui domeniu.

Ca urmare a dezbaterii, am elaborat raportul, pe care vi-l propunem spre adoptare.

## Mulțumesc.

Nu sunt intervenții. Proiectul merge la vot final.

Punctul 9, Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2014/49/UE în ceea ce privește domeniul de aplicare al protecției depozitelor, utilizarea fondurilor schemelor de garantare a depozitelor, cooperarea transfrontalieră și transparența – COM(2023) 228 final. Comisia pentru afaceri europene.

Comisia a discutat această propunere de directivă în ședința din 26 septembrie, cu participarea Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Finanțelor și Băncii Naționale a României.

Comisia de buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital nu a transmis observații.

Ne-ar fi plăcut foarte mult să ia în considerare acest document, întrucât el..., pe lângă elementul, care pare pozitiv, că suma privind garantarea depozitelor poate să fie modificată și mărită de fiecare țară în parte, ea poate să fie interpretată și altfel, și anume că se pregătește deja o segmentare a Europei, într-o Europă cu mai multe viteze, astfel încât cei care-și pot permite să stabilească scheme de garantare cu niveluri mai ridicate, iar cei care nu pot să-și permită să mențină nivelul actual, care este de 100.000 de euro.

Ca urmare a dezbaterii, s-a elaborat acest raport, pe care vi-l supunem spre aprobare.

Mulțumesc.

Nu sunt intervenții.

Proiectul merge la vot final.

Punctul 10, Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 806/2014 în ceea ce privește măsurile de intervenție timpurie, condițiile pentru declanșarea procedurii de rezoluție și finanțarea măsurilor de rezoluție – COM(2023) 226 final.

Comisia pentru afaceri europene.

Continuă documentele din același pachet.

Dezbaterea a avut loc în 26 septembrie, cu participarea acelorași instituții.

Comisia de buget, finanțe tot nu a avut propuneri.

Așa cum este transmisă de Comisia Europeană, prezintă modificări ale legislației existente pentru a asigura o coerență cu dispozițiile de politică existente în domeniul gestionării crizelor bancare și în pregătirea viitoarelor crize bancare.

Dar aici vreau să fac o precizare. Nu e o observație pe care comisia noastră o face celorlalte comisii, dar noi nu dispunem de personal specializat. Nici Serviciul de afaceri europene nu mai are niciun specialist pe finanțe, bănci. Este foarte important, dacă vrem să trimitem Comisiei Europene pozițiile noastre și să fie formulate așa cum ar trebui, pentru a-și atinge ținta, ca comisiile de specialitate să trimită propriile lor poziții.

Ca urmare a dezbaterilor, s-a elaborat acest raport, pe care vi-l supunem spre adoptare.

Mulțumesc.

Nu sunt intervenții. Proiectul merge la vot final.

Punctul 11, Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2014/59/UE în ceea ce privește măsurile de intervenție timpurie, condițiile pentru declanșarea procedurii de rezoluție și finanțarea măsurilor de rezoluție – COM(2023) 227 final.

Comisia pentru afaceri europene.

Și această propunere de directivă modifică pachetul din 2014, care a fost atunci elaborat pentru a preveni falimentele bancare și a menține un echilibru al piețelor financiarbancare.

Respectă și subsidiaritatea, și proporționalitatea.

Este doar o intervenție. S-au făcut numeroase intervenții: unele cu scopul de a relaxa condițiile din 2014, altele de a le ameliora.

Ca urmare a dezbaterii, am elaborat acest raport. Vi-l supunem spre adoptare.

Mulțumesc. Nu sunt intervenții. Proiectul merge la vot final. Punctul 12, Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) 2017/852 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 mai 2017 privind mercurul în ceea ce privește amalgamul dentar și alte produse cu adaos de mercur care fac obiectul unor restricții de fabricație, import și export – COM(2023) 395 final.

Comisia pentru afaceri europene.

Comisia a dezbătut în 26 septembrie, cu participarea Ministerului Afacerilor Externe, nu și a Ministerului Sănătății.

Comisia permanentă sesizată, respectiv Comisia de sănătate, nu a avut observații.

E vorba, pe de o parte, de interzicerea utilizării mercurului și, pe de altă parte, lăsarea la latitudinea oricărui stomatolog să-l folosească dacă consideră de cuviință. Deci s-a deschis drumul la mercur.

Ca urmare a dezbaterilor avute, am elaborat raportul de față.

Vi-l supunem spre raportare... spre adoptare, mă iertați!

Mulțumesc. Nu sunt intervenții... Ba da. Domnule ministru, vă rog.

În România sunt interzise. Doar exact ceea ce a spus doamna senator: s-a deschis posibilitatea ca, în situația în care medicul consideră că este benefic pentru pacienți, să poată folosi anumite componente care în momentul de față sunt interzise.

Mulțumesc.

Ăsta este motivul pentru care Comisia de sănătate nu a avut nicio obiecție.

Mulțumesc.

Nu mai sunt intervenții.

Proiectul merge la vot final.

Punctul 13, Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Deciziei (UE) 2017/1.324 în ceea ce privește continuarea participării Uniunii la Parteneriatul în domeniul cercetării și inovării în zona mediteraneeană (PRIMA) în cadrul programului Orizont Europa – COM(2023) 359 final. Comisia pentru afaceri europene.

Dezbaterea a avut loc în 26 septembrie, cu participarea Ministerului Afacerilor Externe.

Comisia economică, industrii și servicii și Comisia pentru știință, inovare și tehnologie, precum și Comisia pentru energie și infrastructură energetică nu au trimis observații.

E vorba de o creștere a participării Uniunii Europene.

Ca urmare a dezbaterii, s-a elaborat acest raport, votat cu majoritatea voturilor celor prezenți.

Vi-l supunem spre adoptare.

Mulțumesc. Nu sunt intervenții. Proiectul merge la vot final.

Punctul 14, Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2005/35/CE privind poluarea cauzată de nave și introducerea unor sancțiuni, inclusiv sancțiuni penale, pentru infracțiunile de poluare – COM(2023) 273 final.

Comisia pentru afaceri europene.

Dezbaterea a avut loc în 26 septembrie, cu participarea Ministerului Afacerilor Externe și Ministerului Transporturilor.

În urma examinării, Comisia pentru transporturi și infrastructură și Comisia de mediu nu au avut observații.

E vorba, de fapt, de includerea standardelor stabilite în Convenția internațională pentru prevenirea poluării de către nave în legislația Uniunii Europene.

În urma dezbaterii, am elaborat raportul, pe care vi-l supunem adoptării.

Mulțumesc. Nu sunt intervenții. Proiectul merge la vot final.

Punctul 15, Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind Agenția Europeană pentru Siguranță Maritimă și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.406/2002 – COM(2023) 269 final.

Comisia pentru afaceri europene.

Dezbaterile au avut loc în 26 septembrie, cu Ministerul Transporturilor și Ministerul Afacerilor Externe.

Fără observații din partea Comisiei pentru transporturi și infrastructură.

Această propunere modifică actuala organizare a Agenției Europene pentru Siguranță Maritimă, de la Lisabona, încercând să adapteze funcționarea acesteia la noile cerințe și să se asigure că are resursele umane și financiare adaptate rolului care i se atribuie.

Ca urmare a analizei, am elaborat un raport, pe care vi-l supunem adoptării.

Mulțumesc. Nu sunt intervenții. Proiectul merge la vot final.

Punctul 16, Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind competența, legea aplicabilă, recunoașterea și executarea măsurilor și cooperarea în materie de protecție a adulților – COM(2023) 280 final.

Comisia pentru afaceri europene.

Dezbaterile au avut loc în ședința din 17 octombrie. La dezbateri au participat reprezentanți ai Ministerului Justiției. Scopul proiectului este de a stabili norme, în cazurile transfrontaliere, pentru protecția adulților care, din cauza unei deficiențe, a unei insuficiențe a facultăților lor personale, nu sunt în măsură să-și apere interesele, inclusiv dacă e vorba de o boală legată de vârstă, cum ar fi Alzheimer sau altă asemenea boală.

Concluzia noastră este că respectă principiile subsidiarității și proporționalității și am elaborat un raport, pe care vi-l supunem adoptării.

Mulțumesc. Nu sunt intervenții.

Proiectul merge la vot final.

Punctul 17, Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind statisticile Uniunii Europene în domeniul pieței forței de muncă referitoare la întreprinderi, de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 530/1999 al Consiliului și a regulamentelor (CE) nr. 450/2003 și (CE) nr. 453/2008 ale Parlamentului European și ale Consiliului – COM(2023) 459 final.

Comisia pentru afaceri europene.

Comisia a dezbătut prezenta propunere de regulament în ședința din 17 octombrie, cu participarea Institutului Național de Statistică.

Comisiile permanente sesizate nu au avut observații.

Prezenta propunere de regulament vizează stabilirea unui cadru juridic comun pentru elaborarea, producerea și difuzarea statisticilor în domeniul pieței forței de muncă din Uniunea Europeană referitoare la întreprinderi.

Am preluat, cu acea ocazie, solicitarea Institutului Național de Statistică de a sprijini dezvoltarea statisticii românești, cu un argument pe care eu îl tot repet, că orice stat funcțional ia decizii în funcție de datele de care dispune, orice stat falit – după ureche, și Institutul Național de Statistică ne susține în această poziție.

Propunerea respectă principiul subsidiarității și proporționalității.

Am elaborat un raport, pe care vi-l supunem aprobării.

Mulțumesc.

Nu sunt intervenții. Proiectul merge la vot final.

Punctul 18, Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind certificatul suplimentar unitar pentru medicamente și de modificare a Regulamentului (UE) 2017/1.001, a Regulamentului (CE) nr. 1.901/2006 și a Regulamentului (UE) nr. 608/2013 – COM(2023) 222 final.

Comisia pentru afaceri europene.

Comisia a dezbătut propunerea de regulament în ședința din 17 octombrie.

La dezbateri au participat reprezentanți ai Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci (OSIM).

Comisia de sănătate nu a avut observații la această propunere de regulament.

Propunerea respectă principiul subsidiarității și proporționalității, drept care vă propunem prezentul raport spre adoptare.

Mulțumesc.

Nu sunt intervenții.

Proiectul merge la vot final.

Punctul 19, Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind certificatul suplimentar de protecție pentru medicamente (reformare) – COM(2023) 231 final.

Comisia pentru afaceri europene.

E vorba de modificări ale unor regulamente sau directive aflate deja în vigoare.

La dezbateri – e din același pachet cu cel anterior – au participat reprezentanții Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci (OSIM), iar comisia permanentă sesizată nu a avut observații.

Din perspectiva noastră, respectă principiul subsidiarității și proporționalității și, ca urmare, am elaborat un raport simplu la propunerea de regulament.

Mulțumesc.

Nu sunt intervenții.

Proiectul merge la vot final.

Punctul 20, Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind certificatul suplimentar de protecție unitar pentru produsele fitosanitare – COM(2023) 221 final.

Comisia pentru afaceri europene.

Dezbaterile au avut loc tot în ședința din 17 octombrie, cu participarea Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci.

Sunt modificări similare, care se fac atât pe zona medicamentelor umane, cât și pe produsele fitosanitare.

Ca urmare a dezbaterii, comisia a hotărât, cu majoritatea voturilor celor prezenți, că propunerea respectă principiul proporționalității și subsidiarității și a elaborat un raport simplu.

Mulțumesc.

Nu sunt intervenții. Proiectul merge la vot final.

Punctul 21, Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind certificatul suplimentar de protecție pentru produsele fitosanitare (reformare) – COM(2023) 223 final.

Comisia pentru afaceri europene.

A fost discutat în aceeași ședință, în aceeași componență. Face parte din același pachet și introduce o nouă inițiativă privind licențele obligatorii și un act legislativ privind brevetele esențiale pentru standarde la nivelul Uniunii Europene.

Nu am avut observații de la comisiile de linie pe această temă. Din perspectiva bazei legale, respectă subsidiaritatea și proporționalitatea.

Drept urmare, am elaborat raport simplu.

Mulțumesc.

Nu sunt intervenții. Proiectul merge la vot final.

Punctul 22, Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Deciziei 2009/917/JAI a Consiliului în ceea ce privește alinierea acesteia la normele Uniunii privind protecția datelor cu caracter personal – COM(2023) 244 final. Comisia pentru afaceri europene.

Punctul 24, Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind furnizarea de servicii în euro digitali de către prestatorii de servicii de plată înregistrați într-un stat membru a cărui monedă nu este euro și de modificare a Regulamentului (UE) 2021/1.230 al Parlamentului European și al Consiliului – COM(2023) 368 final.

Comisia pentru afaceri europene.

Dezbaterile au avut loc în data de 4 octombrie.

La dezbateri au participat reprezentanți din partea Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Finanțelor Publice și ai Băncii Naționale a României.

Comisia de buget, finanțe nu a transmis observații.

Comisia a dezbătut propunerea în ședința din 4 octombrie, cu participarea Ministerului Afacerilor Externe și a Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal.

Comisiile sesizate, respectiv Comisia pentru drepturile omului și Comisia pentru comunicații și tehnologia informației, nu au avut observații.

Aliniază niște norme din Decizia nr. 917/2009 cu principiile din Directiva nr. 680.

Prezenta propunere respectă subsidiaritatea și proporționalitatea, dar atrage atenția că nu e vorba doar de datele personale neanonime, ci de felul în care și de cine folosește datele anonimizate, pe o piață a datelor în care datele se vând și se cumpără, iar accesul la date este o condiție esențială a dezvoltării a numeroase programe.

Ca urmare a dezbaterii, s-a hotărât raport simplu. Vi-l supunem spre aprobare.

Mulțumesc. Nu sunt intervenții. Proiectul merge la vot final.

Punctul 23, Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor norme procedurale suplimentare referitoare la asigurarea respectării Regulamentului (UE) 2016/679 – COM(2023) 348 final.

Comisia pentru afaceri europene.

Modificarea face parte din același pachet.

La dezbateri au participat aceiași reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Externe și ai Autorității Naționale de Supraveghere a Datelor cu Caracter Personal.

Prezenta propunere modifică Regulamentul GDPR nr. 679.

Sub aspectul subsidiarității și proporționalității, baza legală există, întrucât e modificare pe același regulament.

De la comisiile de linie nu am primit observații cu privire la conținut.

Ca urmare, am elaborat un raport simplu.

Mulțumesc. Nu sunt intervenții. Proiectul merge la vot final.

Această propunere completează regulamentul propus de stabilire a monedei euro digitale în ceea ce privește serviciile digitale de plată.

Ca urmare a dezbaterilor, o singură problemă serioasă s-a ridicat, nu legată de subsidiaritate și proporționalitate, ci legată de faptul că lipsește orice fel de analiză asupra efectelor introducerii monedei digitale euro asupra plăților în moneda națională. E vorba de, atenție!, introducerea plății în monedă digitală euro în țările care nu au moneda euro, care au, de exemplu, moneda leu, ca România. Și nu există niciun fel de analiză dacă vor fi efecte asupra plăților în lei, ca urmare a introducerii monedei digitale euro și posibilității de plată în moneda digitală euro. Și am solicitat Băncii Naționale a României și Guvernului să facă o asemenea analiză.

Am elaborat un raport, pe care vi-l supunem aprobării.

Mulțumesc. Intervenție, domnul senator Bordei.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Foarte pe scurt.

Această propunere de regulament vorbește despre extinderea plăților în monedă digitală euro, iar... deci Europa vorbește deja despre euro digital, iar noi ne îndepărtăm tot mai mult și de criteriile de convergență necesare adoptării euro fizic. Deci eu cred că ar trebui să avem o discuție foarte serioasă dacă ne mai interesează sau nu să intrăm în zona euro, pentru că stăm cronic pe deficit bugetar, ne îndepărtăm, după cum am spus, tot mai mult de criteriile necesare intrării în această zonă, unde am putea beneficia de dobânzile mult mai scăzute, care ar aduce o competitivitate sporită industriei românești.

Pe de altă parte, ne plângem de Europa, de proiectul Europei cu mai multe viteze, pe care îl vedem ca pe ceva îndreptat împotriva noastră, dar aceiași oameni de la PSD, PNL care se plâng de acest proiect sunt aceiași care contribuie la îndepărtarea tot mai mare și mai permanentă de criteriile de aderare la zona euro. Deci repet: ne mai interesează sau nu? Ca să știm și noi ce avem de făcut pe viitor.

Nu mai sunt intervenții. Proiectul merge la vot final.

Punctul 25, Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de directivă a Consiliului de modificare a Directivei 2006/112/CE în ceea ce privește normele în materie de TVA referitoare la persoanele impozabile care facilitează vânzările la distanță de bunuri importate și aplicarea regimului special de TVA pentru vânzările la distanță de bunuri importate din teritorii terțe sau țări terțe și regimul special pentru declararea și plata TVA-ului la import – COM(2023) 262 final.

Comisia pentru afaceri europene.

Dezbaterile au avut loc în ședința din 4 octombrie 2023, cu participarea Ministerului Afacerilor Externe și Ministerului Finanțelor Publice.

Comisia de buget, finanțe nu a transmis observații. Directiva TVA stabilește o schemă specială de vânzare la distanță a mărfurilor importate din teritoriile terțe, cunoscută sub numele de Ghișeul unic de import, disponibilă pentru mărfurile importate a căror valoare intrinsecă nu depășește 150 de euro.

Comitetul Economic și Social European, Comitetul Regiunilor și Banca Europeană de Investiții – Semestrul European 2023 – pachetul de primăvară;

– COM(2023) 599 final – Propunere de decizie a Consiliului privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre;

– SWD(2023) 623 final – Document de lucru al serviciilor Comisiei – Raportul de țară din 2023 privind România care însoțește documentul Recomandare de recomandare a Consiliului privind Programul național de reformă al României pentru 2023 și care include un aviz al Consiliului privind Programul de convergență al României pentru 2023;

– COM(2023) 623 final – Recomandare de recomandare a Consiliului privind Programul național de reformă al României pentru 2023 și care include un aviz al Consiliului privind Programul de convergență al României pentru 2023. Comisia pentru afaceri europene.

Concluzia?

E pragul... Respectă principiul subsidiarității, facilitează schimburile.

Am elaborat raport simplu, pe care vi-l supunem spre adoptare.

Mulțumesc.

Nu sunt intervenții.

Proiectul merge la vot final.

Punctul 26, Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind brevetele esențiale pentru standarde și de modificare a Regulamentului (UE) 2017/1.001 – COM(2023) 232 final. Comisia pentru afaceri europene.

Dezbaterile au avut loc în ședința din 13 septembrie.

La dezbateri au participat reprezentanți din partea Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci și a Organismului Național de Standardizare.

Comisiile competente pe conținut nu au transmis niciun fel de observații.

Am exprimat rezerve în ceea ce privește principiul proporționalității, nu și cel al subsidiarității, considerând că modificările propuse sunt o modalitate de îmbunătățire a transparenței, dar atrag atenția asupra necesității unei discuții mai detaliate cu privire la termenele, la fezabilitatea financiară și la personalul necesar.

Ca urmare, vă supunem spre aprobare o opinie al cărei conținut este în hotărârea Senatului.

## Mulțumesc.

Nu sunt intervenții. Proiectul merge la vot final.

Punctul 27, Proiect de hotărâre referitoare la Semestrul European 2023 – pachetul de primăvară:

– COM(2023) 600 final – Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Banca Centrală Europeană,

Pachetul a fost discutat în ședința din 20 septembrie, cu participarea Ministerului Finanțelor și a Ministerului Afacerilor Externe.

Ca urmare a dezbaterilor avute, fără contribuții de la celelalte comisii, s-a decis elaborarea unui raport simplu, pe care vi-l supunem aprobării.

Și, domnule președinte, aș vrea să iau cuvântul la acest punct.

Vă rog.

## Stimați colegi,

Știu că este foarte plictisitor să vorbim de pachetul de primăvară în data de 25 octombrie, dar vreau să fac niște precizări.

Există trei maniere prin care putem interveni și, respectiv, Uniunea Europeană se construiește sau se distruge, după caz: legislația, adică regulamente și directive, bugetul, care e foarte mic, doar 1% din PIB-ul european, bugetul european vreau să spun, și coordonarea politicilor, adică Semestrul European. Deci sub această denumire înțelegem coordonarea politicilor la nivel european între cele 27 de state membre, astfel încât să se prevină dezechilibrele.

Semestrul European este la a 12-a ediție. A fost stabilit în 2011, după marile dezechilibre din timpul crizei economice. Dar este cel mai slab instrument de intervenție și noi trebuie să înțelegem asta și să nu împărțim această sală în două categorii: cei care sunt foarte antieuropeni, în mod irațional, fără să știe de ce, și cei care sunt foarte proeuropeni, tot în mod irațional și fără să știe de ce.

Noi trebuie să vedem care măsuri sunt utile, adaptabile, sunt benefice pentru România și pentru construcția europeană în același timp, că suntem parte și, dacă se dărâmă Uniunea, ne dărâmăm cu toții. Și, pe de altă parte, să fim atenți din timp la toate acele propuneri care pot să submineze și Uniunea și să nu ajute România să ajungă din urmă țările mai dezvoltate sau să se integreze mai bine în Uniune.

Aici noi am făcut permanent comentarii despre deficitul bugetar. Să ne înțelegem foarte bine, trăim într-o economie capitalistă, în care creditul nu este bun în sine sau rău în sine, ci depinde la ce-l folosim. Poate că ar trebui cu toții să cădem de acord, ca să unim forțele, și partea care stă în stânga, dar e de dreapta, cu cei de stânga, care stau în partea astălaltă, astfel încât să negociem un calendar de atingere a cotelor de deficit într-un timp mai lung, care să ne permită să facem și investițiile necesare, să ne utilizăm potențialul de dezvoltare, iar, pe de altă parte, să nu trebuiască să afectăm populația, tăind de la educație, tăind de la sănătate, tăind de la cheltuielile sociale etc. Acolo ar trebui noi să ne unim și să depășim populismul...

Vă rog să sintetizați.

...pentru că...

Vă rog să sintetizați.

Da, domnule... Vă mulțumesc pentru atenție.

## **Domnul Virgil Guran:**

Vă mulțumim pentru înțelegere.

Există un regulament, e timpul... A trecut. Conduc ședința, trebuie să respect regulamentul. Mă ceartă, după aia, colegii că nu sunt ferm cu toată lumea, că avantajez PSD-ul în defavoarea USR-ului, și vreau să menținem un echilibru în această ședință, care a reușit să parcurgă 27 de proiecte într-un timp foarte scurt, înțelegând toate problemele și fiind hotărâți să trecem și la votul final.

Vă rog, domnule secretar.

Avem onoarea – la balcon, Organizația Femeilor SocialDemocrate din Brașov, invitate de domnul senator Dunca.

Bine ați venit!

Continuăm lucrările și trecem la votul asupra documentelor europene dezbătute.

Pregătiți, vă rog, cartelele.

La punctul 1, Proiectul de hotărâre a Propunerii de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind acordarea de licențe obligatorii pentru gestionarea crizelor și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 816/2006 – COM 224 final.

neri – una.

Proiectul de hotărâre a fost adoptat.

Punctul 7, Proiectul de hotărâre referitoare la Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a directivelor 2009/65/CE, 2009/138/CE, 2011/61/UE, 2014/65/UE și (UE) 2016/97 în ceea ce privește normele Uniunii de protecție a investitorilor de retail – COM 279 final.

de mercur care fac obiectul unor restricții de fabricație, import și export – COM 395 final.

459 final.

Consiliului de stabilire a unor norme procedurale suplimentare referitoare la asigurarea respectării Regulamentului (UE) 2016/679 – COM 348 final.

-

Comisiei – Raportul de țară din 2023 privind România care însoțește documentul Recomandare de recomandare a Consiliului privind Programul național de reformă al României pentru 2023 și care include un aviz al Consiliului privind Programul de convergență al României pentru 2023;

– COM(2023) 623 final – Recomandare de recomandare a Consiliului privind Programul național de reformă al României pentru 2023 și care include un aviz al Consiliului privind Programul de convergență al României pentru 2023.

Mulțumesc, domnule președinte.

Voi fi extrem de scurt. Adică voi scurta foarte mult declarația.

Titlul declarației mele politice de astăzi este „Democrația originală a domnului Bolojan”.

Stimați colegi,

Într-un interviu acordat unui ziar local, baronul local Ilie Bolojan, din județul Bihor, a spus în contextul discuției despre PSD și despre alegeri: „E o iluzie să credem că am putea face o majoritate cu unii care te înjură toată ziua.”

Liderul penelist nu a specificat dacă înjurăturile se referă la faptul că orădenii au printre cele mai mici salarii din țară sau la faptul că aeroportul orădean din subordinea sa e la pământ.

Prin urmare, l-aș invita, spre binele orădenilor și al bihorenilor, să-și vadă de treaba domniei-sale, în acest context înseamnă să nu se mai repete, să nu mai repete numeroasele greșeli, rateuri sau abuzuri perpetuate în administrația sa.

Cât despre opoziție, la fel ca orice democrație adevărată, ea va continua să vorbească în numele oamenilor, iar majoritățile, fii sigur!, le vor decide cetățenii, prin vot, și nu domnul Bolojan.

Mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

## Stimați colegi,

Pentru că avem colegi care se grăbesc să ajungă la diferite activități, o să declarăm deschisă sesiunea de întrebări, interpelări și răspunsuri de astăzi, 25 octombrie 2023, conducerea fiind asigurată de vicepreședinte al Senatului Virgil Guran, asistat de domnul senator Ion-Narcis Mircescu și domnul senator Sorin Lavric, secretari ai Senatului.

Conform programului aprobat, timpul alocat pentru sesiunea de întrebări, interpelări și răspunsuri este de 60 de minute, repartizat pe grupurile parlamentare potrivit ponderii acestora.

În același timp, pentru eficiență, o să declar deschisă și sesiunea consacrată declarațiilor politice, timpul alocat

Domnul senator Darău Irineu, cea mai scurtă declarație din viață.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Să știți că eu am făcut vreo trei declarații în toată viața. Deci nu... nu sunt unul dintre clienții... Așa. Nu este lungă.

Declarația politică poartă titlul: „Programul «Masă caldă» în Guvernul PSD–PNL–Ciolacu: un milion de promisiuni, zero fapte!”.

Când „Masa caldă” a debutat, în 2016, în 50 de școli, programul a demonstrat imediat, prin contribuția la reducerea abandonului școlar, că este un pilot de cursă lungă.

Opt premieri a avut România, din 2016 până astăzi, și toți au înțeles că programul trebuie să continue și să fie extins la nivel național, cu excepția Marcel Ciolacu. În Legea învățământului preuniversitar, cununa „României educate” a lui Iohannis, scrie negru pe alb că un milion de copii vor primi masă caldă începând cu anul școlar 2023–2024, în cadrul Programului național „Masă sănătoasă”. Vă anunț că de sâmbătă, 28 octombrie, copiii intră în prima vacanță dintre module și niciunul nu a primit masă caldă sau sănătoasă de la bugetul de stat, prin Ministerul Educației. Un milion de promisiuni, zero fapte.

Anul trecut programul-pilot a fost extins de la 150 la 450 de școli, după o serie de trei ordonanțe, venite și ele târziu, prima abia în iunie. Această ordonanță a fost amendată la Camera Deputaților, pentru a generaliza treptat programul la nivel național, și stă din martie, de mai bine de 20 de ședințe, pe ordinea de zi cu raport de adoptare. Președintele Camerei Deputaților, din martie până la final de iunie, când a spus că trece de la fapte la vorbe, era chiar Marcel Ciolacu. Nu poate spune nimeni că nu s-a putut, ci este clar că nu s-a dorit.

## Mulțumesc.

Vedeți, dacă pierdeți trenul, vă mișcați repede! Da. Vedeți că nu m-am referit la declarații de dragoste pentru... Cele trei, nu? Bun.

Domnul, domnul senator Stan.

Vă rog.

Cine mai are ceva scurt, așa, sub 3 minute, să-mi spună.

Mulțumesc, domnule președinte.

O declarație privind rezultatul discuțiilor purtate la Kiev. Am luat cu toții act cu interes de întâlnirea biguvernamentală desfășurată la Kiev acum două săptămâni, cu participarea delegației române, condusă de prim-ministrul Marcel Ciolacu.

Cu același interes, am așteptat să fim informați cu privire la discuțiile purtate și mai ales referitor la soluțiile adoptate cu privire la probleme și la ce ne frământă de multă vreme în relațiile cu vecinii noștri ucraineni. Ca la orice negocieri, cu toate că cele la care mă refer s-au desfășurat în condițiile agresiunii ruse în Ucraina, fiecare parte a făcut oferte și a supus atenției celeilalte părți solicitări în probleme de interes; în ceea ce privește partea română, ofertele de măsură... mare măsură puse în practică și testate în conflict. În această demonstrație de încredere, solidaritate și dialog se înscriu, cu siguranță, felul în care populația și autoritățile României au acordat sprijin refugiaților ucraineni, ca și cele aproape 30 de milioane de tone de cereale ucrainene care au tranzitat România de la începutul războiului.

Angajamentele României se referă la dublarea capacității de tranzit pentru cerealele ucrainene. Pentru prima dată, se specifică în mod clar „cu protejarea intereselor fermierilor români”. Se vorbește, astfel, de o capacitate de tranzit de 4 milioane de tone până la sfârșitul anului, față de circa 2 milioane în prezent.

Premierul nostru a indicat și cum se va face acest lucru și cum anume, prin dezvoltarea infrastructurii în Portul Constanța, în porturile dunărene, în drumuri și cale ferată. Să precizăm că premierul Ciolacu și Denîs Șmîhal au semnat și un memorandum privind asigurarea tranzitului sigur al produselor ucrainene pe teritoriul țării noastre.

Mulțumesc. Doamna senator Rodica Boancă.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea este adresată doamnei ministru al educației, Ligia Deca, și vizează: „Masa caldă care ajunge prea târziu”.

Stimată doamnă ministru al educației, Ligia Deca,

La fiecare început de an școlar și, de ce nu?, înainte de alegeri cei de la guvernare vin și ne aruncă firimituri... din cornul de la școală. Toate programele experimentate de guvernele perindate în ultimii ani în Piața Victoriei nu au avut continuitate, nu au avut substanță, nu au fost gândite să funcționeze unitar la nivel național.

Astfel, în 2002 începea implementarea Programului „Cornul și laptele”, care nu a avut efectul scontat – oprirea abandonului școlar – și care a fost administrat în mod deficitar, superficial, cu personal puțin și norme care se modificau prea des.

În prezent, indicatorul AROPE, utilizat de Eurostat pentru a măsura riscul de sărăcie și excluziune socială în Europa, arată că cel mai dezastruos scor se înregistrează în România: 41,5% dintre copii – adică 1,5 milioane – se confruntă cu nutriție deficitară, acces limitat la educație și servicii sociale.

Peste un sfert dintre copiii României se confruntă cu sărăcia extremă, potrivit unui raport realizat de „Salvați Copiii”. 28,2 dintre copiii români se confruntă, de asemenea, cu lipsa rechizitelor școlare, a hainelor pentru școală sau a produselor de igienă.

Copiii din medii defavorizate se mulțumeau și cu cornurile fără gust, iar colegii lor mai înstăriți le donau, ca întreaga familie să mănânce măcar o fărâmă de pâine.

Să mai amintesc de faptul că în multe unități de învățământ din țară laptele ajungea expirat la copii, iar cei ce făceau controale închideau ochii?

2. Identificarea cu celeritate, cu sprijinul asistenței sociale din unitățile administrativ-teritoriale, a numărului exact de elevi vulnerabili.

3. Crearea sistemului „Școală după școală”, cu ore remediale incluse, în zonele cu elevi aflați în pericol de abandon școlar.

4. Transmiterea unor raportări exacte, netrucate, cu privire la nivelul de alfabetizare al elevilor și cu numărul celor care au abandonat școala în ultimii 4 ani, pe cicluri de învățământ: primar, gimnazial și liceal.

Mulțumesc.

Domnul senator Achiței Cristian.

Hotărâți-vă, la USR, că toți ați făcut semn că vreți primii. Eu cu dumneavoastră aș dori să încep, da, dacă sunt de acord și băieții.

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Eu am o interpelare și două întrebări pentru domnul ministru Grindeanu. Interpelare privind „Valorificarea datelor rezultate din expertiza tehnică privind starea unui drum național de pe raza județului Botoșani”.

## Stimate domnule ministru,

Prin răspunsul dumneavoastră din data de 11 ianuarie 2023, pe care mi l-ați dat la interpelarea având ca obiect „Stadiu expertize tehnice pe tronsoane de drum național din județul Botoșani”, pe care am formulat-o în ședința Senatului din data de 5 octombrie 2022, mi-ați transmis următoarele: „Expertiza tehnică – DN 29, Botoșani–Săveni, km 44+100 – 75+200 – procedura de achiziție încheiată, termen semnare contract 04.11.2022. Ordinul de începere a lucrărilor a fost în data de 12.12.2022.”

Referitor la această expertiză, vă rog să-mi comunicați:

1. Dacă și la ce dată a fost finalizată expertiza.

2. Care sunt concluziile care rezultă din expertiză cu

privire la starea tronsonului de drum național expertizat?

3. Care este strategia ministerului pentru valorificarea

rezultatelor expertizei?

4. Ce resurse bugetare pot fi alocate în vederea executării, integral sau etapizat, a lucrărilor rezultate din concluziile expertizei tehnice?

Precizez că, în prezent, drumul național DN 29 pe tronsonul cuprins între Botoșani și Săveni se degradează continuu, în condițiile în care acest tronson a suportat un trafic intens, ca urmare a devierii pe aici a traficului greu în perioada modernizării drumului național 29 D Botoșani–Ștefănești. De asemenea, tronsonul este suprasolicitat de traficul derulat spre și dinspre punctul de trecere a frontierei de la Rădăuți–Prut, în condițiile conflictului din Ucraina.

Vă mulțumesc.

## Doresc răspuns în scris.

Întrebare adresată tot domnului ministru Grindeanu, cu privire la „Repararea unui tronson de drum național afectat de calamități”.

## Stimate domnule ministru,

În ședința Senatului din data de 23 februarie 2022 v-am adresat o întrebare, înregistrată la Departamentul pentru relația cu Parlamentul, având ca obiect „Repararea unor tronsoane de drum național și a unor podețe afectate de calamități”. În răspunsul în scris pe care mi l-ați remis, din data de 14 aprilie 2022, mi-ați transmis că pentru obiectivul DN 29 km 49+900 – km 50+100, între Botoșani și Săveni, Direcția Regională de Drumuri și Poduri Iași derula la acea dată (deci primăvara anului 2022) procesul de achiziție de servicii de proiectare și execuție lucrări și că „un termen estimat pentru finalizarea lucrărilor, luând în considerare și condițiile meteo, este trimestrul III 2022”.

Lăsând la o parte depășirea cu mai bine de un an a termenului avansat în răspunsul dumneavoastră în scris și înțelegând pe deplin posibilele considerente care pot duce la întârzierea execuției unor lucrări, vă rog să îmi comunicați când va fi totuși reparat tronsonul de 200 de metri de drum afectat de calamități la care m-am referit.

Mulțumesc. Doamna senator Simona Spătaru.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Obiectul interpelării: „Combaterea traficului de droguri și îmbunătățirea accesului victimelor la servicii de tratament”.

Domnule Marcel Ciolacu,

În România, victimele dependenței de droguri sunt ignorate și lăsate la marginea prăpastiei, deoarece avem prea puține centre de dezintoxicare, iar majoritatea dintre acestea sunt private.

Conform raportului Curții de Conturi a României, capacitatea Agenției Naționale Antidrog de a oferi servicii de asistență integrată este afectată semnificativ, atât de lipsa resurselor umane specializate la nivelul fiecărui centru de prevenire, evaluare și consiliere antidrog, cât și de resursele materiale avute la dispoziție. Astfel, actuala formă de organizare și funcționare nu permite asigurarea uniformă și constantă, la nivelul cererii, a serviciilor minime de asistență integrată.

În plus, datele Agenției Naționale Antidrog nu reflectă cu acuratețe, în timp real, numărul beneficiarilor de asistență integrată și serviciile oferite acestora.

Extrem de grav este faptul că în 41 de centre (din totalul celor 47 de la nivel național) nu se pot oferi serviciile minime de asistență integrată pentru dependenții de droguri în domeniul medical, psihologic și social, întrucât nu există echipă terapeutică completă sau nu există spații special amenajate pentru desfășurarea activităților specifice.

Atrag atenția că măsurile propuse de statul român nu trebuie să ajungă să intensifice suferința umană, ci să se axeze pe tratament și reabilitare. Dependenții de droguri sunt persoane care au nevoie de asistență medicală de la primele semne ale acestei boli și familia trebuie să dispună de la stat de resurse adecvate pentru îngrijire și tratament, în vederea unei recuperări majore.

## **Domnul Virgil Guran:**

Mulțumesc. Doamna senator Anca Dragu.

Urmează doamna senator Firea.

De regulă nu se grăbește doamna Șoșoacă, întotdeauna rămânem amândoi ultimii.

Frumos, da, dar acum o să am onoarea să rămân și cu dumneavoastră... e bine.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarație politică: „Săptămâna europeană a egalității de șanse”.

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

Săptămâna europeană a egalității de șanse, European Week of Equal Opportunities, este un eveniment anual care are loc în Uniunea Europeană pentru a promova importanța egalității de șanse în societate. Scopul principal al acestei săptămâni este de a sublinia și de a aborda problemele legate de discriminare, incluziune și egalitate în diferite aspecte ale vieții, precum și pentru zonele de muncă, educație, acces la servicii medicale.

România mai are multe de făcut pentru asigurarea egalității de șanse în toate domeniile.

La momentul actual, drepturile omului sunt într-adevăr supuse unei tensiuni teribile în multe părți ale lumii, din cauza unor factori precum: războiul, crizele umanitare, autoritarismul și creșterea schimbărilor climatice. Este o provocare enormă și un subiect de îngrijorare globală. Cu toate acestea, eforturi sunt la nivel internațional, dar, repet, aceste eforturi trebuie intensificate. Egalitatea de șanse este coloana vertebrală a unei societăți moderne și echitabile.

În Europa avem privilegiul de a trăi într-o comunitate diversificată și pluralistă, care se hrănește exact din contribuțiile tuturor. Cu toate acestea, în ciuda progreselor din ultimele decenii, inegalitățile și discriminarea rămân o realitate pentru mulți dintre concetățenii noștri. Fie că este vorba de inegalitatea de gen, de discriminare rasială, de lipsa de acces la educație de calitate sau de șanse limitate pe piața muncii, avem responsabilitatea de a acționa pentru a schimba această realitate.

Cu condiția să nu-l criticați pe Costel Alexe, domnule Popa Maricel.

Se pregătește domnul Vlad Sergiu.

Se pregătește! După, după, după!

Vă mulțumesc, domnule președinte.

După cum foarte bine cunoașteți, astăzi este o zi deosebită: 25 octombrie – Ziua Armatei Române. Dar tot astăzi este Ziua mondială a operei, tot astăzi este Ziua internațională a artiștilor, a celor care ne dau hrana sufletului.

De aceea, voi avea o întrebare adresată doamnei ministru Raluca Turcan, ministrul culturii.

Stimată doamnă ministru,

Iașiul este unul dintre orașele cele mai active din punct de vedere cultural. Opera Națională Română Iași, Filarmonica „Moldova”, Teatrul Național „Vasile Alecsandri” sunt doar câteva repere importante prin care capitala Moldovei se remarcă.

Ieșenii și zecile de mii de studenți din cadrul universităților de aici sunt iubitori de artă, educație și cultură, dovadă fiind participarea permanentă la toate acțiunile și evenimentele organizate la Iași.

Din acest motiv, consider că Iașiul trebuie să ocupe unul dintre locurile fruntașe în ceea ce privește alocările financiare în cadrul PNRR pe zona culturală.

Vă rog să transmiteți care este suma totală de care dispune ministerul de resort din PNRR pentru investiții în acest segment, care este suma de care beneficiază Iașiul și care sunt proiectele care vor fi implementate la Iași în următoarea perioadă de timp.

Totodată, vă rog să răspundeți: în ce stadiu este construirea operei naționale din Iași, blocată de PNL timp de doi ani, cât a avut la conducere ministerul și Guvernul, în ce stadiu este consolidarea filarmonicii din Iași? Vă mulțumesc.

Solicit răspuns în scris. Cu deosebită considerație, senator PSD de Iași Maricel Popa.

Domnule președinte, am și o interpelare.

Dacă o prezentați scurt, faceți o sinteză, așa.

Tot scurtă.

Am o interpelare pentru domnul ministru al investițiilor și proiectelor europene, Adrian Câciu.

„Fonduri absorbite de România în exercițiul financiar 2021–2027 și PNRR”

Domnule ministru,

Uniunea Europeană pune la dispoziție foarte multe oportunități de finanțare în noile exerciții financiare, astfel încât mai pot fi accesate fonduri pe exercițiul financiar 2014–2020, dar sunt deschise liniile clasice de finanțare pe noul exercițiu financiar european 2021–2027 și prin Planul național de redresare și reziliență (PNRR).

România este angajată pe toate cele trei mecanisme de finanțare pentru a genera resurse și sume pentru realizarea de investiții în toate comunitățile din România, fie că vorbim despre mediul urban, fie că vorbim despre zonele rurale.

Este foarte important ca actualul Executiv să recupereze decalajul de implicare al reprezentanților PNL și USR în atragerea acestor fonduri, iar România să fie printre primele țări în clasament în ceea ce privește absorbția de finanțări pe mecanismele europene.

Construcția de autostrăzi, spitale regionale, stadioane, săli polivalente și alte proiecte majore de investiții trebuie să continue într-un ritm alert.

Motivat de aceste aspecte, vă rog să precizați care este rata de absorbție a țării noastre pe exercițiile financiare 2014–2020 și 2021–2027, precum și prin PNRR.

Solicit răspuns în scris.

Cu deosebită considerație, senator PSD de Iași Maricel Popa.

Cu permisiunea dumneavoastră, am o întrebare, am și o declarație politică.

Pot să o...?

Haideți că, uite, vă... de abia așteaptă colegii să o audă. Ați uitat-o.

Spuneți direct de Iași...

Păi, la Iași n-aveți cum să vă băgați, că este doamna Șoșoacă acolo, peste tot, e pierdută treaba.

Mă luați și pe mine acolo, la Iași.

Domnule președinte.

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi este „Iașiul are doar lozincari în principalele funcții publice alese. Cinci soluții pentru un oraș universitar atractiv”.

Dragi colegi,

Iașiul are cinci universități de stat. Toate au început cursurile în septembrie–octombrie. Medicină, arte, inginerie, științele vieții sau facultățile cu specializări diverse de la „Cuza” înseamnă un aport real de peste 50.000 de studenți, la licență, master și doctorat. Câteva mii sunt străini și provin din peste 80 de țări.

Am urmărit relatările din presă și de pe rețelele de socializare ale ceremoniilor inaugurale la deschiderea universităților. Primarul și președintele consiliului județean, invitați de marcă, au ținut discursuri sforăitoare, au rostit metafore iscusite și cuvinte mobilizatoare adresate studenților. Dar, în esență, ce face Iașiul pentru studenții care aduc plusvaloare acestui oraș? Ce le oferim pentru că au ales Iașiul nostru drag? Cum facem să atragem cât mai mulți tineri studioși din partea de est a României, în condițiile în care înspre sud avem concurența Bucureștiului, iar înspre vest pe cea a Clujului? În afară de oferta academică de excepție, ce le mai propune Iașiul? Apoi, absolvenții care se stabilesc aici, întemeindu-și familii și crescându-și copiii, ce oportunități de dezvoltare au?

Cred că politicienii locali și șefii primăriei și ai consiliului județean trebuie să găsească rapid răspunsurile la aceste întrebări. Soluțiile sunt multiple și, în final, ar contribui la creșterea nivelului de trai și a calității vieții pentru toți locuitorii:

1. Investiții masive în transportul public de călători, care să aducă: frecvențe bune, predictibilitate, eliminarea ambuteiajelor din trafic, reducerea poluării. Acum, mai ales la orele de vârf, stațiile de tramvai și de autobuz sunt arhipline, iar studenții pleacă cu noaptea în cap pentru a ajunge la cursuri de dimineață.

Gata.

Ați terminat, nu?

Nu puteați să-l uitați pe Costel Alexe, n-aveați cum. Domnul senator Vlad Sergiu.

Cine mai are o singură intervenție? Dumneavoastră, domnule Mateescu. Deci câte una singură aveți, da? Bun.

O să vă dau cuvântul după aia.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În ultimii ani am fost martorii unor evoluții semnificative în municipiul Arad, referitoare la un teren care în trecut găzduia o fabrică. Inițial, administrația locală anunța cu entuziasm intenția de a transforma acest teren într-un parc public. Această inițiativă părea să fie o veste minunată pentru comunitate, oferindu-ne posibilitatea de a beneficia de un spațiu verde într-un oraș tot mai dens construit. Cu toții am văzut în acest proiect o oportunitate pentru un mediu mai curat și o mai bună calitate a vieții.

Cu toate acestea, am fost profund dezamăgiți să aflăm, recent, că primăria a luat o direcție total opusă și a demarat un proiect de construcție de blocuri pe acest teren. Această schimbare bruscă de direcție ridică semne de întrebare și îngrijorări serioase, mai ales din perspectiva obiectivelor noastre de dezvoltare urbană durabilă.

Transformarea unui teren industrial într-un parc public părea să fie un pas în direcția corectă, un pas care să aducă beneficii nu doar pentru generația actuală, ci și pentru generațiile viitoare. Cu toate acestea, decizia de a construi blocuri în locul spațiului verde pune în pericol calitatea vieții în această zonă. Aerul pe care îl respirăm, apa pe care o bem și calitatea mediului înconjurător sunt aspecte cruciale pentru sănătatea noastră și a copiilor noștri.

Acum 3 ani, primarul Aradului striga cu hotărâre că sub nicio formă nu se vor construi blocuri de 10 etaje pe terenul fostei fabrici. Și nu doar că le spunea acest lucru, ci îi avertiza pe acei nelegiuiți care voiau să facă așa ceva că vor aduce doar rău cetățenilor. Cu siguranță, acestea erau cuvinte care ne-au făcut să credem că este un lider vizionar și protector al intereselor orașului nostru.

Dar, surpriză! Doar câțiva ani mai târziu, primarul face o declarație care ne zguduie convingerile: blocurile de 10 etaje vor fi ridicate în zona unde trebuia să se construiască parc. Iată-ne acum că stăm și ne întrebăm ce s-a întâmplat cu acea hotărâre fermă, cu acea promisiune că nu vom avea turnuri uriașe de beton acolo unde ne așteptăm să existe spațiu verde și aer curat.

Mulțumesc și eu.

Domnul senator Cătană Gheorghe-Adrian.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Întrebarea mea de astăzi, parlamentară, este adresată domnului Adrian-Ioan Veștea, ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației.

Obiectul interpelării... întrebării: „Situația imobilelor și terenurilor din posesia Primăriei Mediaș”.

Stimate domnule ministru,

Administrația publică a unui oraș are de gestionat, printre alte atribuții, terenurile și contribuțiile din proprietatea acesteia. Cetățenii din județul Sibiu mi-au sesizat că ar fi probleme în gestionarea acestor proprietăți în cazul primăriei din orașul Mediaș.

Pentru o cât mai bună informare a cetățenilor pe care îi reprezint, vă solicit să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Câte imobile și terenuri a avut Primăria Mediaș în proprietate în anul 2015?

2. Care sunt imobilele, respectiv terenurile care au fost și sunt momentan... în momentul de față în proprietatea Primăriei Municipiului Mediaș, pe toată perioada cuprinsă între 2015 și 2023 și până în prezent?

3. Din 2015 până în prezent, câte terenuri și imobile a vândut Primăria Orașului Mediaș, către cine și la ce prețuri, în lei (convertiți la valoarea leului din prezent)?

4. Ce imobile și terenuri vândute de Primăria Mediaș între 2015 și 2023 au beneficiat de o expertiză imobiliară? Dacă au existat, vă solicit să-mi trimiteți documentele care atestă expertizele realizate.

Vă solicit să transmiteți răspunsul dumneavoastră în scris. Cu respectul cuvenit, senator AUR, Circumscripția electorală nr. 34 Sibiu, Gheorghe-Adrian Cătană. Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul senator Vicol Costel.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Declarație politică intitulată „Încă un colos intră în colaps”. Domnule prim-ministru, Domnilor miniștri, Stimați colegi,

După decembrie 1989, multe din marile fabrici ale României au dat faliment, lăsând fără locuri de muncă sute de mii de oameni, în timp ce utilajele au fost vândute la fier vechi, iar pe locul lor au fost construite malluri și cartiere rezidențiale.

Este scenariul la care am fost martori în cei peste 34 de ani de guvernare a partidelor care s-au numit fie FSN, PDSR, mai nou PSD sau PNL, cu diverse alte denumiri. Aceeași soartă se pare că va avea și șantierul naval din Mangalia, sectorul 2, pentru cei care cunosc Damen și Pierre Mangalia, unde lucrează peste 1.500 de oameni, iar de veniturile lor mai depind încă câteva mii de oameni din municipiul Mangalia, Limanu, 2 Mai și alte localități din apropiere; investitorul privat de acolo, compania olandeză Damen Holding, a anunțat în august că a luat decizia de a se retrage, iar statul român trebuie acum să se ocupe de tot, să asigure salariile oamenilor și să atragă comenzi care să țină șantierul pe linie de plutire.

În 2018, investitorul de atunci, compania coreeană Daewoo, a decis să rezilieze contractul, iar pachetul majoritar de 51% din acțiuni a fost cumpărat de olandezii de la Damen. Firma olandeză a negociat stingerea datoriilor societății de peste 750 de milioane de euro și a donat partenerului român, Șantierul Naval 2 Mai, un pachet majoritar de acțiuni în schimbul obținerii conducerii administrative și executive.

Pentru că era prima situație de acest gen în legislația privind guvernanța corporativă în companiile de stat, a fost introdusă o excepție potrivit căreia investitorul privat putea să dețină controlul operațional al companiei dacă asigura capital, know-how, tehnologie, comenzi și contracte.

## **Domnul Virgil Guran:**

Mulțumesc.

La balcon avem invitați tinerii de la liceul pedagogic și seminarul teologic din Buzău. Au răspuns la invitația colegului nostru, senatorul Vlad Pufu.

Bine ați venit în Senatul României!

Are cuvântul domnul senator Bordei Cristian.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Titlul declarației mele politice de astăzi este „Primăria Cluj-Napoca joacă ping-pong cu drepturile studenților”.

După cum bine știm, la Cluj-Napoca elevii și studenții beneficiază de transport public gratuit dacă sunt încadrați la un tip de învățământ cu frecvență. Toate bune și frumoase până acum, Clujul își susține elevii și studenții în parcursul lor academic.

Până acum, Primăria Cluj-Napoca și universitățile împărțeau 50-50 cheltuielile cu privire la transportul în comun al studenților, dar acum se pare că s-a hotărât la nivelul administrației locale clujene c-ar fi bine să nu-și îngreuneze buzunarele primăria cu astfel de cheltuieli, iar universitățile să deconteze 90% din valoarea abonamentelor și primăria doar 10%. Sumele destinate decontării abonamentelor încă n-au fost virate în conturile universităților, iar acestea trebuie să le ia de unde nu-s, până se hotărăște Ministerul Educației că ar fi momentul potrivit să le trimită banii promiși.

Sunt chiar curios cum se vor descurca universitățile cu tot acest surplus de cheltuială, pentru că nu de multă vreme au crescut și salariile profesorilor din mediul universitar și, tot așa, ministerul a cam întârziat alocarea fondurilor. Așadar, în acest context, universitățile sunt victimele sistemului putred clădit cu fală de către vechea clasă politică și trebuie să suporte consecințele unor decizii luate fără cap, de oameni care nu gândesc în perspectivă.

În concluzie, ne confruntăm la Cluj-Napoca cu situația tipică în care o instituție, în speță primăria, se împăunează cu sprijinul pe care îl acordă studenților, dar care în realitate aruncă cartoful fierbinte al costurilor acestui sprijin în ograda altor instituții, care nu au banii necesari.

Are cuvântul domnul senator Cosma Dorinel.

Mulțumesc, domnule președinte. Bună ziua, stimați colegi!

Astăzi voi prezenta o întrebare adresată angajaților serviciilor voluntare pentru situații de urgență, care au nevoie să fie salvați.

Domnule viceprim-ministru,

Peste 150.000 de voluntari care activează în serviciile voluntare pentru situații de urgență din România și peste 3.500 de șefi de astfel de servicii vă cer să interveniți prompt pentru clarificarea situației lor profesionale.

Acești oameni nu vă cer să faceți sacrificii politice sau bugetare pentru rezolvarea problemelor lor. Toți acești oameni, care înseamnă tot atâtea voturi în campaniile electorale, vă cer, domnule viceprim-ministru, să interveniți pentru eliminarea unor discrepanțe în aplicarea legislației în domeniu. Solicitarea lor este justificată și bine întemeiată și poate fi lesne soluționată printr-un act normativ de aplicare unitară a legislației în vigoare cu privire la aceste servicii.

Serviciile publice comunitare, din care fac parte și serviciile voluntare pentru situații de urgență, au fost înființate în baza Ordonanței Guvernului nr. 88/2001. În art. 2 al ordonanței se precizează că: „Serviciile de urgență sunt servicii de urgență profesioniste și servicii de urgență voluntare.”

În 2005, prin Ordinul nr. 718 al Ministerului Administrației și Internelor, au fost înființate serviciile voluntare pentru situații de urgență. Un an mai târziu, la 22 iunie 2006, a intrat în vigoare Legea nr. 307/2006, care prevedea, la art. 39 (1): „Personalul angajat al serviciilor de urgență voluntare sau private se încadrează în condiții de muncă similare personalului serviciilor de urgență profesioniste.”

Mulțumesc. Domnul senator Liviu Brătescu. Vă rog.

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Titlul declarației mele politice de astăzi este „Salvarea clădirilor cu valoare istorică – o prioritate națională”.

Am insistat în ultimul timp cu cele trei proiecte de lege care sunt menite să salveze o bună parte din tezaurul monumentelor istorice care sunt în pericol în România. Nu mai puțin de 850 de clădiri-monument din România se află în stare de colaps și precolaps. Trebuie să intervenim, pentru că eu cred că în joc sunt identitatea noastră și simboluri naționale de mare valoare.

Primul pas de intervenție este acel proiect de lege prin care punem în siguranță 100 de monumente în fiecare an la nivelul întregii țări. Nu este vorba despre reabilitare, ci de stoparea degradării și asigurarea că aceste clădiri nu se vor prăbuși la cel mai mic cutremur. Proiectul a trecut de Senat și acum se află la colegii noștri de la Camera Deputaților.

Al doilea pas este crearea cadrului legal prin care autoritățile locale să poată interveni legal și să salveze clădiri-monument care au situații juridice foarte complicate. Astfel de situații se întâlnesc în multe localități din România: clădiri-monument cu mai mulți proprietari care nu se înțeleg sau care sunt plecați de mult din țară. Dar aceste clădiri fac parte și ele din patrimoniul local, motiv pentru care am gândit un proiect de lege prin care administrațiile locale să poată finanța lucrări de salvare a patrimoniului. Acest proiect a trecut lunea trecută de Senat obținând votul unui număr foarte mare de senatori, ajungând și el pe masa de lucru a colegilor din Camera Deputaților.

Și, pentru că vă spuneam de o abordare sistemică, am mai finalizat un proiect de lege, pe care l-am numit „Primul monument restaurat”. Când spun asta, am în vedere faptul că ne-am obișnuit să ne raportăm la proprietarii de clădirimonument istoric, fie persoane fizice, fie persoane juridice, printr-o abordare de tip „polițistul rău”, să îi amendăm pentru că nu întrețin corespunzător aceste clădiri-monument, dar eu cred că trebuie să depășim această etapă.

## Mulțumesc.

Are cuvântul doamna Gabriela Firea.

## Mulțumesc, domnule președinte. Declarație politică

În Parlamentul European este celebrată Săptămâna europeană a egalității de șanse. Este o bună ocazie să reamintim că rolul doamnelor în societatea românească este la fel de important ca cel al bărbaților și este nevoie ca femeilor să li se ofere mai multe șanse. Avem suficiente exemple că femeile pot fi de succes în domeniile lor de activitate, lideri cu rezultate care aduc valoare și inspirație în locurile în care activează. Cum arată imaginea femeii în politică, la nivel local, în România? Am primit recent câteva răspunsuri concrete de la Ministerul de Interne. Avem doar două femei președinte de consiliu județean, patru femei prefect și 18 subprefect, 17 doamne consilieri generali ai municipiului București și 173 de primărițe, din aproape 3.200 de primari, la nivelul întregii țări.

Ce înseamnă, de fapt, aceste cifre? Doar 5% dintre toate posturile președinților de consilii județene și 5% dintre fotoliile de primar sunt ocupate de către doamne. Consiliere locale, circa 5.600, și consiliere județene, 235, sunt ceva mai multe, cam 10% din numărul total.

Când tragem linie, este extrem de puțin, mult sub nivelul altor țări europene, unde femeile sunt mai bine reprezentate în activitatea politică.

Femeile din România sunt, în continuare, din păcate, în număr mare discriminate, prost plătite, dezavantajate și, de prea multe ori, victime ale violenței domestice. Suntem pe locul 26 din 27 în Europa, deci la coada clasamentului realizat de Institutul European pentru Egalitate de Gen. În plus, în studiile interne, șase din 10 români consideră că femeile sunt discriminate.

Da, microfonul... De ce ați oprit microfonul?

Întrebare adresată domnului ministru al finanțelor, Marcel Boloș, și domnului director al Institutului Național de Statistică, Tudorel Andrei.

Blocajul impus la nivel urbanistic în București a dus la o pierdere financiară masivă, contribuția capitalei la PIB-ul național scăzând de la 37%, în 2019, la 29%, în 2022, potrivit informațiilor publicate în mass-media. De asemenea, ponderea Bucureștiului în ceea ce privește locuințele noulivrate s-a redus de la 66,5%, în 2020, la 57,4%, în 2022, în timp ce ponderea Ilfovului în livrarea de noi locuințe a crescut de la 33,5%, în 2020, la 42,6%, în 2022.

Vă rog să răspundeți următoarelor întrebări:

1. Care este contribuția Bucureștiului la PIB-ul României? Care este evoluția acestei contribuții din 2016 și până în prezent?

Vă rog să-mi furnizați un procent pentru fiecare an în parte.

2. La cât se ridică pierderile din veniturile fiscale la formarea PIB-ului, având în vedere scăderea contribuției Bucureștiului?

3. Care este valoarea PIB-lui pe cap de locuitor în București și în județul Ilfov? Care sunt județele din top 5 la nivel național?

4. Care este aportul direct al industriilor de construcții și tranzacțiilor imobiliare la formarea PIB-ului în București?

5. Care este ponderea numărului de locuințe noi livrate în București în perioada 2016–2022?

Mulțumesc și eu.

Are cuvântul domnul senator Costea Adrian.

Vă mulțumesc.

Am o întrebare parlamentară adresată Primăriei Generale a Municipiului București, precum și Direcției Generale de Asistență Socială a Municipiului București.

Obiectul: „Situația oamenilor străzii din București”. Stimate domnule primar,

Stimată conducere a Direcției Generale de Asistență Socială,

Mi-au fost aduse la cunoștință mai multe aspecte privind situația oamenilor străzii de pe teritoriul municipiului București.

Conform acestora, situația oamenilor fără locuință, abandonați la periferia societății, s-a înrăutățit în timpul pandemiei, dar și în perioada ulterioară. Activitatea cantinelor sociale a intrat într-o restrângere semnificativă, afectând siguranța alimentară a celor lipsiți de posibilități materiale. Se înregistrează carențe grave și în cazul centrelor de noapte pentru adăpostirea oamenilor străzii. Conform unor mărturii, la centrul din zona Pallady sunt trei toalete la 600 de oameni, informație ce necesită verificare și confirmare din partea autorităților responsabile. Acest centru devine extrem de aglomerat în timpul sezonului rece.

Există suspiciuni și zvonuri (de exemplu, la Centrul „Sf. Andrei” din sectorul 4) că în centrele DGASPC există mai mulți angajați decât beneficiari reali ai serviciilor sociale. Cantinele sociale folosesc produse expirate din supermarketuri, informație care necesită, încă o dată, verificare și confirmare.

Abuzurile și umilința celor abandonați la periferia societății continuă cu acțiunile Poliției Locale, cea care îi amendează într-un mod excesiv. Cunosc un caz cu o persoană care are debite de aproximativ 100.000 de lei, fiindu-i îngrădită, în acest sens, posibilitatea de a accesa un ajutor social, care i-ar asigura, cât de cât, un venit la limita subzistenței. Și, pentru că nu era de ajuns, oamenii străzii se găsesc în dificultate atunci când doresc să-și schimbe actele de identitate și să aibă acces la sistemul național de asigurări de sănătate. Din acest motiv, soarta acestora este pecetluită atunci când ajung în stare gravă, pe fondul unor afecțiuni specifice vieții de pe stradă, într-un spital din capitală.

Ar trebuie ca Bucureștiul, capitală europeană, să dea dovadă de mai multă solidaritate și să asigure o plasă de siguranță pentru cei aflați în situații de vulnerabilitate. În marile orașe europene oamenii străzii provin, în general, din rândurile imigranților. La București, majoritatea este autohtonă.

Prin urmare, vă adresez următoarele întrebări:

Dețineți o statistică privind numărul celor fără adăpost de pe raza municipiului București? Dacă da, solicit să o transmiteți.

Există o preocupare reală a celor două instituții pentru reducerea acestui fenomen?

Există strategii de reintegrare socială a celor care trăiesc pe străzi?

Și ultima întrebare: care este situația din prezent a cantinelor sociale și a adăposturilor de noapte? Există o preocupare pentru îmbunătățirea celor existente? Se vor deschide noi cantine sociale și adăposturi de noapte?

Da.

Vă mulțumesc.

Declarația politică se referă la Ziua Armatei Române, celebrată astăzi.

Ziua Armatei Române – 25 octombrie, deși instituită în timpul regimului comunist, are în spate o frumoasă legendă. Eliberarea orașului Carei, bătălie care a finalizat operațiunea Armatei a 4-a de recucerire a nord-vestului Transilvaniei, are loc în ajunul aniversării zilei de naștere a regelui Mihai, victoria fiind raportată la București în dimineața zilei de 25 octombrie 1944.

Edificatoare este următoarea frază extrasă din ordinul de zi emis de generalul Gheorghe Avramescu: „Încrezători în destinul neamului și luând pildă de la cei care au pus patria mai presus decât viața, continuăm lupta strâns uniți în jurul steagului și tronului.”

Fără a diminua meritele și sacrificiile armatei române, ziua de 25 octombrie este, în subsidiar, și despre monarhie. Istoria ne-a arătat că deciziile politice ale regelui Mihai, cel care a deținut gradul onorific de mareșal al armatei române, au influențat soarta Celui de-Al Doilea Război Mondial, grăbind victoria aliaților.

Eliberarea teritoriului național în toamna anului 1944 a fost obținută prin lupta și jertfa a peste 500.000 de militari români, dintre care 58.330 au fost uciși, răniți sau dați dispăruți. Trebuie spus că eliberarea teritoriului nu a încheiat efortul de război românesc. Armata română a continuat apoi să lupte pe teritoriile Ungariei, Cehoslovaciei și Austriei, alături de trupele aliate, contribuind prin noi jertfe și sacrificii la victoria consacrată prin actele de capitulare a Germaniei din 8 și 9 mai 1945.

Se spune că liderii politici pornesc războaie, iar militarii sunt datori să le oprească. Nu este de ajuns o zi pe an pentru a fi recunoscători militarilor noștri. Unitatea națională și integritatea teritorială a statului român sunt idealuri obținute prin abnegația de care a dat dovadă armata română în momente cruciale ale istoriei națiunii noastre, oferind liderilor politici în negocierile de pe plan diplomatic un avantaj moral nesperat.

## **Domnul Virgil Guran:**

Are cuvântul domnul senator Narcis Mircescu.

Domnule Cosma, aveți ceva scurt sau tot așa lung?

Nu. Zic, e lungă dizertația?

Mamă! Aveți vreo cinci pagini acolo.

Mulțumesc, domnule președinte.

Săptămâna aceasta a trecut de Senat o inițiativă legislativă penelistă ce mărește salariile la Institutul Levantului, institut despre care Consiliul Legislativ spune că nu are calitatea de autoritate publică și nu prestează un serviciu public, iar Consiliul Economic și Social adaugă că nu face parte din sistemul național de cercetare-dezvoltare.

Ce face, de fapt, acest institut? Risipă. Cheltuie anual milioane de lei din bugetul statului pentru a da salarii unor apropiați ai PSD și PNL. Bineînțeles că aceste partide, PSD și PNL, au respins inițiativa USR de desființare a acestui institut inutil. În timp ce Ciolacu împreună cu penelistul de la finanțe, Boloș, ne cresc taxele pentru că nu le mai ajung banii, un alt penelist inițiază creșterea salariilor la Institutul Levantului.

Domnilor, ne hotărâm când terminăm cu șmecheria? Mulțumesc.

Domnul senator Cosma Dorinel. Dar încercați să sintetizați, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Astăzi voi prezenta o interpelare adresată domnului Florin-Ionuț Barbu, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, și domnului Adrian Câciu, ministrul investițiilor și proiectelor europene.

Obiectul interpelării: „Măsuri pentru evitarea abandonării satelor din cauza lipsei de apă”.

România se usucă. Botoșaniul suferă de sete. Un sfert din români nu au apă curentă, conform datelor statistice oficiale, la 34 de ani de la înlocuirea comunismului cu democrația, fiind aceleași persoane, cu mici modificări.

În județul Botoșani, în 2009 existau 811 km de rețea de distribuție a apei potabile, în 54 de localități. Dacă exceptăm orașele și municipiile, rămân 47 de comune care aveau rețea de apă. La sfârșitul anului 2021, exceptând orașele și municipiile din județ, aveam 38 de comune, dintr-un total de 71 de comune, care aveau rețea de apă, pe o lungime totală de 993,2 km. Ceea ce înseamnă că, în decurs de 12 ani, nouă comune din județ, din cele 47, câte erau la data de referință anterioară, au rămas fără rețea de apă potabilă, în vreme ce în alte comune sistemul de alimentare a fost extins. Centralizat, 33 de comune nu au rețea de apă potabilă, potrivit datelor statistice.

În comuna Frumușica există rețea de apă, dar e doar de decor. Oamenii însă nu au văzut apa și, de nevoie, oamenii consumă apă din diverse puțuri, apă despre care DSP-ul a concluzionat anul trecut că are nu doar nitriții peste valorile admise, ci și bacterii precum E. coli sau enterococi.

La Blândești, oamenii se spală cum trebuie doar când plouă sau cu zăpadă topită. Și exemplele pot continua.

## **Domnul Virgil Guran:**

## Mulțumesc.

Are cuvântul doamna senator Diana Iovanovici-Șoșoacă.

## Mulțumesc frumos.

Interpelarea mea este adresată domnului Marcel Ciolacu, prim-ministrul României, doamnei Alina-Ștefania Gorghiu – Ministerul Justiției, domnului Adrian Câciu – Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, domnului Adrian-Ioan Veștea – Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației.

Obiectul interpelării: „Incompetența criminală a Consiliului Județean Neamț și ApaServ”.

Stimată doamnă,

Stimați domni,

Criza apei este una care afectează de ani de zile județul Neamț, desele întreruperi fiind cauzate de avariile care nu mai contenesc în rețelele învechite, la care se adaugă pierderi și lipsa investițiilor. Ceea ce se întâmplă în județul Neamț depășește barierele realității. În orașul Târgu Neamț și în comunele din jurul acestui oraș vorbim despre sistarea totală a furnizării apei potabile, sistare care durează de mai bine de două luni. Nici în restul județului situația nu este mai roz, iar acest lucru se poate verifica inclusiv pe pagina web a Companiei de apă ApaServ.

Județul Neamț este alimentat cu apă în totalitate de către Compania Județeană ApaServ Neamț, aflată în administrarea Consiliului Județean Neamț. Vorbim de o companie în care pierderile de apă din rețea înregistrate în anul 2022 au fost de peste 70%, pierderi care sunt suportate în facturile lunare de către oameni.

În județul Neamț ar fi putut ajunge peste 600 de milioane de euro, prin cele două programe de finanțare disponibile: POIM, în perioada 2014–2020 (prelungit până în 2023), și PODD, derulat în perioada 2020–2027. Cei de la ApaServ au depus proiectul județului Neamț în cadrul POIM cu o întârziere colosală, la începutul anului 2023. Astfel, din suma totală de 311 milioane de euro alocată pentru Neamț, ApaServ a obținut doar 5%, adică 15,8 milioane de euro, care, pentru a nu fi pierduți, vor trebui investiți până la finalul acestui an. Potrivit presei și documentelor făcute publice, totul a plecat din redactarea proiectului inițial, care a fost copiat literă cu literă, uitând, în schimb, să modifice numele beneficiarului. Așa că, în loc de județul Neamț, în titlul cererii de finanțare apare județul Caraș-Severin! O „mică” eroare, se pare că nu de mare importanță, pentru experții de la conducerea companiei de apă a județului.

Da, da.

A doua interpelare este adresată domnului Ion-Marcel Ciolacu, prim-ministrul României, domnului Adrian-Ioan Veștea – Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice și Administrației, domnului Marian-Cătălin Predoiu – Ministerul Afacerilor Interne.

Obiectul interpelării: „Situația construcțiilor și a străinilor în România”.

Stimați domni,

Având în vedere faptul că în România aproximativ jumătate din populația țării a ales calea pribegiei, fiind, la nivel mondial, țara cu cea mai mare migrație pe timp de pace și țara cu cei mai mulți copii născuți în afara granițelor țării, situație ce este cauzată de guvernările dumneavoastră, este uimitor cum se dezvoltă, într-un ritm alert, construcțiile de blocuri și ansambluri rezidențiale, având în vedere că românii nu se întorc.

Întrebarea legitimă este: pentru cine se construiesc aceste apartamente, dacă românii nu se întorc? Nu mai vorbim de puterea de cumpărare a românilor, întrucât prețul acestor locuințe este astronomic față de veniturile românilor.

Câți străini intră anual în România, câți rămân, pe ce perioade de timp și care sunt țările din care provin aceștia?

Vă solicit să îmi remiteți situația cu privire la străinii din România pe ultimii 10 ani, defalcat pe fiecare an și țările de origine.

Câte locuințe s-au construit în România în ultimii 10 ani, defalcat pe fiecare an în parte și pe județ?

Câte locuințe sunt cumpărate și câte sunt închiriate, câți cumpărători sunt străini și câți români, defalcat pe fiecare an în parte și pe fiecare județ?

Câte locuințe sunt nelocuite?

Vă solicit să îmi remiteți situația acestora pe ultimii 10 ani, defalcat pe fiecare an și județ în parte.

Vă rog.

Am o întrebare adresată, în primul rând, Primăriei Iași și Prefecturii și Consiliului Județean Iași, cu privire la împrumutul de 200 de milioane de lei pentru ca ieșenii să aibă căldură, pentru că primăria face împrumutul acesta, pe care, deocamdată, băncile îl refuză, și nu s-a făcut nicio investiție.

A doua întrebare se referă la Spitalul „Sfânta Maria” din Iași, locul în care vii cu o boală și pleci cu mai multe, unde am solicitat corpul de control, având în vedere că toate infecțiile nosocomiale, în loc să fie localizate și persoanele care sunt cu copiii internați, mamele care sunt, în general, internate cu copiii, își spală lucrurile la aceeași toaletă în care... spală lucrurile copiilor bolnavi, de exemplu, cu _Clostridium difficile_ la aceeași toaletă unde vin copiii sănătoși, ceea ce înseamnă un grav focar de infecție.

Și a treia întrebare, evident, este tot despre incompetența criminală a CJ Neamț și ApaServ, dar care a fost trimisă către Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, Curtea de Conturi, prefecturii, consiliului județean și primăriilor grav afectate, cu sesizarea organelor penale și a Curții de Conturi pentru efectuarea de anchete și de controale.

Și, domnule președinte, dacă îmi permiteți, declarația politică.

Vă rog.

Vă mulțumesc.

Titlul declarației mele politice este „Cine ridică sabia de sabie va pieri”.

Stimați colegi senatori,

Când marile puteri au văzut că nu mai merge cu „Slava Ucraina” și că țările europene nu mai doresc să finanțeze un război din care ies perdante, cea mai prejudiciată, după Ucraina, fiind Uniunea Europeană, după ce toți cei care am cerut pacea am fost făcuți putiniști, rusofili etc., s-au gândit să mute locația, războiul să continue.

Acum se dă cu „Slava Israel” sau „Slava Palestina”, poziționând oamenii în două tabere, dar nu numai teritorial, ci și religios. Pacea este un cuvânt care repugnă marilor puteri, pacea nu aduce bani, iar, din păcate pentru ei, morții aduc bani.

În urmă cu ceva timp, când una din marile puteri a provocat un cutremur major în Turcia, am scris o declarație politică intitulată: „A fost nevoie să moară oameni și încă nu s-a terminat”. După cum vedeți, nu s-a terminat. Moartea continuă să-și ia victimele, victimele colaterale. Terții sacrificați pentru putere, putere care corupe.

Am învățat cu și mai multă certitudine în pandemie că tot ce văd la televiziuni este manipulare. Odată ce vezi televiziunile care propovăduiau vaccinul ucigaș ca ultimă salvare de la un virus care nu exista că propovăduiesc „Slava Ucraina”, și se vede ce slavă era, apoi „Slava Israel” și „Slava Palestina”, începi să îți pui întrebări.

Conducerile celor mai multe țări își trădează cetățenii, nu numai la noi, în toată lumea. Suntem victimele conducerilor globaliste, antinaționaliste, anticetățeni, antioameni. Ceea ce observ în Israel este că israelienii au avut o încredere oarbă în conducerea statului lor, de aceea au și fost folosiți în pandemie ca exemplu, iar acum mor pe capete de la vaccinul ucigaș. În acest moment, israelienii se trezesc dintr-un somn adânc. O lume întreagă urlă împotriva lor pentru că masacrează palestinienii. O lume întreagă se alătură Palestinei. Încă o dată, lumea se împarte în două. Frate contra frate. Poveste biblică eternă.

## **Domnul Virgil Guran:**

Mulțumesc și eu.

Nu mai sunt alte intervenții, dau citire listei senatorilor care au depus întrebări și interpelări în scris, doamnele și domnii senatori:

– Stroe Felix, Azamfirei Leonard, Humelnicu Marius, Toanchină Marius-Gheorghe, Purcărin Bianca-Mihaela,

Niculescu-Țâgârlaș Cristian, Răcuci Claudiu, Banu ClaudiaMihaela, Hatos Adrian, Pauliuc Nicoleta, Moș Arina, Dragu Anca Dana, Dinică Silvia, Bodea Marius, Hangan Andrei, Neagu Ionuț, Mateescu Sorin-Cristian, Potecă Vasilică, Busuioc Andrei;

– la interpelări: Stroe Felix, Humelnicu Marius, Pauliuc Nicoleta, Veștea Mihail, Moș Arina, Bodea Marius, Mihail Radu-Mihai, Vlad Sergiu Cosmin, Cernic Sebastian, Dinică Silvia, Lavric Sorin, Aelenei Evdochia, Busuioc Andrei.

Declar închisă sesiunea de întrebări, interpelări și răspunsuri de astăzi.

Dau citire listei senatorilor care au depus declarații politice în scris, doamnele și domnii senatori:

– Mutu Gabriel, Breahnă-Pravăț Ionela-Cristina, Stroe Felix, Mirea Siminica, Dunca Marius-Alexandru, Purcărin Bianca-Mihaela, Toanchină Marius-Gheorghe, Matei Constantin-Bogdan, Răcuci Claudiu-Vasile, Hangan Andrei... Mateescu Sorin-Cristian, Aelenei Evdochia, Busuioc Andrei, Bîca Iulian-Mihail.

Declar închisă sesiunea consacrată declarațiilor politice de astăzi.

Vă mulțumesc.

**EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR**

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro Adresa Centrului pentru relații cu publicul este: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651. Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78, e-mail: concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro, secțiunea Publicări.

&JUYEJT|486633]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 148/20.XI.2023 conține 32 de pagini.**

Prețul: 160 lei