Stenogramă plen

Stimați colegi, suntem în cvorum. Doamnelor și domnilor senatori,

Declar deschisă ședința plenului de astăzi, 13 noiembrie, și vă anunț că, din totalul de 135 de senatori, până în acest moment și-au înregistrat prezența 72. Mulțumesc colegilor mei Roberta-Alma Anastase și Marius Humelnicu pentru asistență.

Ordinea de zi pentru ședința plenului a fost distribuită. Observații la ordinea de zi, dacă aveți. Vă rog, domnule senator Țâgârlaș.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

La secțiunea numărul III – Inițiative, solicit înlocuirea punctului 2, pentru că nu avem raport, cu L584/2023, fiind raportul realizat de către comisiile coraportoare.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Mulțumesc.

Deci L584, pe poziția a doua, până când se va primi raportul.

, 6 voturi împotrivă.

Propunerea a fost aprobată.

Acum

Ordinea de zi a fost adoptată.

77. Deci sunt cinci colegi care au dificultăți cu votul electronic, dintr-un motiv sau altul.

În continuare, programul pentru această zi: ora 16.00 – lucrări în plen; ora 17.00 – vot final.

Dacă sunt observații cu această propunere?

Dacă nu,

Ordinea de zi a fost adoptată.

Stimați colegi,

La secțiunea I a ordinii de zi avem validarea unui mandat de senator și depunerea jurământului de credință față de țară și popor.

Vă reamintesc că Senatul a procedat la vacantarea unui mandat de senator în Circumscripția electorală nr. 43 pentru cetățenii români cu domiciliul în afara țării, ca urmare a demisiei domnului senator Badea Viorel-Riceard.

Îl invit la microfon pe reprezentantul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, pentru a prezenta raportul comisiei și proiectul de hotărâre privind validarea unui mandat de senator.

Domnule senator, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Biroul permanent, în ședința din 13 noiembrie 2023, a luat act de documentele transmise de președintele Partidului Național Liberal, domnul Nicolae-Ionel Ciucă, în sensul solicitării validării mandatului de senator al domnului Mihăiță Dohotar, supleant pe lista de candidați pentru alegerea Senatului în Circumscripția electorală nr. 43 pentru cetățenii români cu domiciliul în afara țării.

Comisia juridică, în ședința din 6 noiembrie, a luat act de încetarea prin demisie a mandatului de senator al domnului Viorel-Riceard Badea, începând cu data de 8 noiembrie 2023, și a declarat vacant locul de senator ales în

Circumscripția electorală nr. 43 pentru cetățenii români cu domiciliul în afara țării prin Hotărârea nr. 133/2023 privind vacantarea unui mandat de senator.

Comisia juridică a emis un raport de validare în urma analizei documentelor depuse, constatându-se îndeplinite dispozițiile legale incidente, și a votat, cu unanimitate, un raport de admitere.

Și, dacă o să-mi permiteți, o să dau citire și hotărârii.

Vă rog.

Hotărâre privind validarea unui mandat de senator

În temeiul prevederilor art. 70 alin. (1) din Constituția României, republicată, ale art. 94 alin. (13) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, cu modificările și completările ulterioare, ale art. 2 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale art. 12 și 15 din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005, republicat, Senatul adoptă prezenta hotărâre:

„Articol unic. – Se validează mandatul de senator al domnului Mihăiță Dohotar, declarat supleant la alegerile din 6 decembrie 2020 în Circumscripția electorală nr. 43 pentru cetățenii români cu domiciliul în afara țării, pe lista Partidului Național Liberal, pe locul devenit vacant ca urmare a demisiei domnului Viorel-Riceard Badea.

Această hotărâre a fost adoptată de Senat în ședința din 13 noiembrie 2023, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.” Vă mulțumesc.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Mulțumesc, domnule președinte. Dacă sunt intervenții în legătură cu raportul comisiei?

Dacă nu, înainte de a supune votului, vreau să salut prezența la balcon a unui grup de invitați din județul Constanța, invitații domnului senator Felix Stroe.

Mulțumesc.

În continuare,

Stimați colegi, vă reamintesc că, în conformitate cu prevederile art. 13 din Regulamentul Senatului, senatorii a căror alegere a fost validată depun jurământul de credință față de țară și popor, în condițiile prevăzute de lege.

Declar deschisă ședința solemnă a Senatului consacrată depunerii jurământului de credință față de țară și popor de către domnul Mihăiță Dohotar.

Vă rog să ne ridicăm pentru intonarea imnului național. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Doamnelor și domnilor senatori,

În conformitate cu prevederile art. 3 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și senatorilor, republicată, jurământul scris se rostește solemn, se semnează și se depune la președintele Senatului spre păstrare. Jurământul se rostește cu mâna dreaptă pe Constituție și Biblie.

Îl invit la microfon – microfonul central, vă rog – pe domnul Mihăiță Dohotar, pentru a depune jurământul. Aveți cuvântul.

## **Domnul Mihăiță Dohotar:**

Eu, Dohotar Mihăiță, în calitate de senator ales în Circumscripția electorală nr. 43 pentru cetățenii români cu domiciliul în afara țării,

Jur credință patriei mele, România;

Jur să respect Constituția și legile țării;

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României;

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor;

Așa să mă ajute Dumnezeu!

Aveți cuvântul.

Declar închisă ședința solemnă a Senatului consacrată depunerii jurământului.

Avem un anunț.

## **Domnul Ovidiu-Iosif Florean:**

## Stimați colegi,

Astăzi îmi depun afilierea la Grupul parlamentar AUR.

AUR reprezintă singura opțiune politică optimă și o alternativă reală la tot ce se întâmplă pe clasa politică pentru România. Toate înțelegerile din ultimii 34 de ani sau alianțe, cum s-au numit, au fost eșecuri. Parcă suntem un popor blestemat.

Îi salut pe foștii mei colegi din PNL și Forța Dreptei și îi asigur de considerația mea.

Le mulțumesc foarte mult colegilor din AUR pentru modul cum m-au primit alături de dânșii, în echipa lor. Doamne-ajută!

Vă rog, domnule senator, aveți cuvântul.

## **Domnul Călin-Gheorghe Matieș:**

Mulțumesc mult, domnule președinte.

Vreau să anunț că mă dezafiliez de la Grupul Partidului Social Democrat și mă afiliez Grupului AUR.

Vă mulțumesc mult.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Domnule senator Bodog, sper că aveți alt anunț de făcut, da?

V-ați bucurat degeaba. Mulțumesc, domnule președinte. Am de făcut câteva anunțuri:

– pentru Comisia pentru administrație publică, domnul Cristescu Ionel-Dănuț îl va înlocui pe domnul senator Călin Mătieș;

– pentru Comisia de buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, domnul Zamfir Daniel-Cătălin, la fel, îl va înlocui pe domnul Călin Mătieș;

– și la Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală, domnul Torma Adrian Constantin îl va înlocui pe domnul senator Mătieș.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Supun... Domnule senator, numai puțin vă rugăm, să supunem întâi votului propunerea formulată de către domnul senator Bodog, și anume înlocuirea domnului Călin Matieș în comisiile permanente, după cum urmează:

– Cristescu Ionel-Dănuț – la Comisia pentru administrație publică;

– Zamfir Daniel-Cătălin – la Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital;

– și Torma Adrian Constantin – la Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală.

Deci suntem în procedură de vot.

Avem următorii colegi care votează fără cartelă.

Domnul George Scarlat, domnul senator Dohotaru...

##

Domnul senator Răzvan Cuc...

Și domnul senator Claudiu Târziu.

Avem patru colegi...

Și domnul senator Ștefan Pălărie, îmi cer scuze!

Avem cinci colegi care votează fără cartelă.

În continuare, are cuvântul domnul senator Claudiu Târziu.

## **Domnul Claudiu-Richard Târziu:**

## Mulțumesc.

Nu e pentru prima oară când observ că sunt colegi care pleacă dintr-un grup parlamentar în altul și rămân fără niciun fel de comisii. Nu e chiar OK, pentru că în mod normal partidele care i-au pus în anumite comisii ar fi trebuit să le ofere ocazia să lucreze măcar într-o comisie. Dar noi suntem generoși, vă primim și pe alții. Pregătiți-vă, cei care meritați! Că sunteți unii care nu meritați. Dar cei care meritați sunteți bine primiți în AUR și avem comisii pentru toată lumea.

Prin urmare, pentru Comisia de buget, o să-l înlocuim pe domnul Mircea Dăneasă cu domnul Călin Matieș.

Mulțumesc.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Înainte... înainte de procedură...

...

88 de voturi pentru, un vot contra, două abțineri.

Propunerea dumneavoastră a fost validată.

Bun, în continuare, pe procedură, doamna senator Boancă Rodica.

## **Doamna Rodica Boancă:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Am de făcut pe procedură o mențiune, de fapt, o sugestie; și către domnul președinte al Senatului, domnul Ciucă, și am discutat și cu domnul președinte al Comisiei pentru agricultură. De mâine încolo, știu eu?, cât mai curând, vă rog să aduceți acolo un ghiveci cu lămâi, în care să se afle și lămâi proaspete, pentru că tot acest traseism ne provoacă greață.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Domnul senator Radu Mihail..., domnul senator Radu Mihail și după...

La propunerea domnului senator Radu Mihail, are cuvântul doamna senator Aelenei.

O să-i rog pe colegi să facă, cumva, mai vizibil regulamentul, pentru ca, atunci când luăm cuvântul pe procedură, să fie pe procedură.

Doamna senator Diana Iovanovici-Șoșoacă, aveți cuvântul.

Mulțumesc. Pe procedură.

Astăzi este ziua de naștere a Dianei Șoșoacă. La mulți ani, Diana!

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Asta voiam să anunțăm și noi, doamnă.

La mulți ani, doamna senator Diana Iovanovici-Șoșoacă!

## **Domnul Sebastian Cernic:**

Și, ca să fie bucuria mai mare pentru doamna sărbătorită, „С днем рожденья!/S dnem rojdeniya!”, doamna Șoșoacă.

Imediat, doamna senator Diana Iovanovici-Șoșoacă, era domnul senator Radu Mihail și...

## **Domnul Radu-Mihai Mihail:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Doar o intervenție scurtă pe procedură.

Trebuie să remarcăm faptul că am descoperit, în sfârșit, cine este familia de adopție a traseiștilor din Parlamentul României: este Grupul AUR și-i felicităm!

...Dumnezeu să culegeți cât mai multe rebuturi.

Mulțumesc.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Doamna senator Diana Iovanovici-Șoșoacă. Urmează domnul...

Atunci, domnule senator Dăneasa, aveți cuvântul.

## **Domnul Mircea Dăneasă:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Pe procedură, vreau să luați aminte că nu în toate cazurile este vorba de traseism. Sunt oameni care caută ceva și caută până găsesc.

## **Doamna Diana Iovanovici-Șoșoacă**

**:**

Banii! Banii!

## **Domnul Mircea Dăneasă:**

Nu, nu banii, nu banii. Nu. Nu este aici..., nu e vorba de glume.

Mai sunt și alți colegi din partidele de guvernământ care caută, dar oficial nu au găsit poziția de pe care să lucreze în Senatul României.

Vă mulțumesc.

## **Doamna Diana Iovanovici-Șoșoacă:**

Vă mulțumesc și e și un drept la replică.

În sfârșit USR-ul a realizat notorietatea mea internațională!

Mulțumesc frumos.

Cât despre „Grupul de tinichea”, într-adevăr, tinichea la tinichea trage. Fiți liniștiți, PSD, vor îndeplini întocmai mandatul în Grupul AUR, până când o să vă trădeze și pe voi! În sfârșit s-a văzut!

Și, domnule Dăneasa, traseismul este traseism. Nu credeam că o să decădeți în acest fel taman dumneavoastră, care sunteți cel mai mare critic al AUR-ului din interior.

Dar, în orice caz, este foarte interesant cum înainte de alegeri toți deveniți naționaliști de tinichea. Păi, dacă vă plăcea atât de mult AUR-ul, de ce n-ați sărit, mă, de la început? Dacă atât de rău e PSD-ul, de ce nu ați sărit de la început, domnilor de la PSD? Fiți liniștiți, ați scăpat de tinichele, deși știu că în spate este un aranjament.

Dragi foști colegi de la AUR, partid de tinichea, este excelent ceea ce faceți, pentru că ați arătat efectiv poporului român ceea ce sunteți: o șleahtă de trădători. Vă mulțumesc frumos pentru cadoul pe care mi l-ați făcut azi, pentru că nu puteam să demonstrez mai multe și mai bine decât prin propriile dumneavoastră fapte. Și domnului lider al dumneavoastră, care spunea acolo că-i supărat că se iau funcțiile celor care părăsesc comisiile: ai grijă cu ce monedă judeci, căci cu aceeași monedă vei fi judecat! Asta ai făcut și dumneata!

Și, doi la mână, când ai traseism politic, doar nu-ți închipui că partidul ăla își va acoperi aranjamentele prin acordarea acelorași funcții celor care au plecatt?! Nu ați spus dumneavoastră că aceste funcții se dau politic, în funcție de mandate? Nu asta ați spus că o să faceți?

Până la urmă, îmi dau seama că ceea ce avem în Parlamentul României dumneavoastră ați învățat cel mai bine de la partidele profesioniste. Spunea cineva că de 33 de ani e un dezastru. Dumneavoastră ați fost parte dintr-un dezastru de 33 de ani și înainte de alegeri ați ales să vă schimbați partidul. Este urât ceea ce îi învățați pe tinerii de sus.

Nu faceți ca ei, dragi tineri! Voi să fiți suverani, independenți și să nu fiți ca ei, pentru că sunteți mai deștepți decât ei! Vă iubesc! Vă iubesc! Vă iubesc!

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Bine..., bine, vă mulțumesc..., mulțumesc. Domnule senator Claudiu Târziu, aveți cuvântul.

## **Domnul Claudiu-Richard Târziu:**

Înțeleg că unii nu pot să trăiască fără să facă scandal. Este singurul mod în care ei reușesc să trăiască.

Dacă răcnesc din toți bojocii, își imaginează că au și dreptate, dar prostia dă pe dinafară.

Când tu nu știi definiția traseismului și pretinzi că venind cineva de la partidele de la guvernare la un partid în opoziție este traseism...

O să vă rog să păstrăm totuși...

## **Domnul Claudiu-Richard Târziu:**

...asta este o dovadă clară de analfabetism funcțional. Nu cunoști definiția...

Să păstrăm o atmosferă decentă, vă rog, totuși.

Vă reamintesc că timpul a expirat.

## **Domnul Claudiu-Richard Târziu:**

Domnule, o persoană care nu este în stare nici măcar să înțeleagă un cuvânt simplu – traseism.

Bun, vă mulțumesc.

## **Domnul Claudiu-Richard Târziu:**

Să vedem unde va merge ea ca traseistă. Mulțumesc.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Mulțumesc..., mulțumesc.

Vă reamintesc faptul că suntem în Senatul României.

## **Domnul Claudiu-Richard Târziu:**

...unui cuvânt simplu – traseism.

Dar mai bine și cu traseiștii decât cu trădătorii din interior, oameni care au fost aduși în Parlament de un partid autentic românesc și care și-au dat după aceea pe față arama de trădători ai națiunii române, de trădători ai partidului respectiv, de trădători ai bunului-simț, oameni care nu își pot ține cumpătul nici măcar în situația în care o sală întreagă a făcut o plecăciune cu o ocazie specială, când acel om împlinește o vârstă.

Vârsta respectivă, din păcate, nu dovedește și o vârstă a maturității, ci, pur și simplu, este un număr într-un buletin de scandalagiu, cam de asta este vorba.

Iar despre USR ce să zic, colegii de extremă stânga din acest Parlament? Sunt disperați că-și pierd colegii care înțeleg că s-au aflat într-o eroare...

Care colegi?

## **Domnul Claudiu-Richard Târziu:**

Cei care au plecat și care mai pleacă de la voi. Au înțeles...

Păi, au plecat mulți și au plecat la putere din opoziție, n-au plecat la altă parte a opoziției, din păcate.

Așa că mai ușor cu acuzațiile de traseism și mai ușor, în general, cu critica și cu gestionarea acestor situații, stimați colegi de la USR, că nu v-ați dovedit pricepuți nici la guvernare, nu vă dovediți pricepuți nici în opoziție.

Cu mahalaua eu nu dialoghez, am dat doar un mesaj pentru românii de bun-simț și care au rațiune și pot să judece ce face o persoană care aduce Senatul României la nivel de margine a societății, dându-și aere de mare patriot.

Vă reamintesc faptul că senatorii independenți au dreptul la un minut, toți ceilalți – la 3 minute.

Aș vrea să dăm un exemplu cum se cuvine studenților – care merită aplauzele noastre – care fac un stagiu de practică la Comisia pentru învățământ și s-o invit pe doamna senator Monica Anisie la microfonul 2.

Microfonul 2, doamna senator Monica Anisie.

## **Doamna Monica-Cristina Anisie:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

La balcon sunt studenți care fac practică la Comisia pentru învățământ și, de asemenea, mai există un grup de elevi...

Nu sunt ai mei, ascultați-mă!

Domnule președinte...

Doamna senator, vă rog! Doamna senator Anisie.

## **Doamna Monica-Cristina Anisie:**

Domnule președinte, Stimați colegi,

V-aș ruga să îi aplaudăm pe studenții care au venit să facă practică la Comisia pentru învățământ din Senatul României.

Bine ați venit!

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Domnul senator Titus Corlățean, microfonul 3.

Vă mulțumesc, doamna senator.

## **Domnul Titus Corlățean:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimate colege,

Stimați colegi,

Dacă-mi permiteți, pe procedură, câteva scurte considerații. Am și eu, ca mulți alți colegi, un număr de ani în instituția considerată cea mai importantă pentru orice democrație de tip occidental. Este cel mai deplorabil episod pe care eu, personal, l-am văzut de foarte mulți ani și, domnule președinte de ședință, este responsabilitatea dumneavoastră – și o spun cu cel mai deplin respect – de a lua notă de faptul... Și aș putea să vă prezint o foarte lungă listă de încălcare gravă a aspectelor de procedură, începând cu timpii alocați pe grupuri politice, respectiv parlamentari independenți, la formularea unor propuneri de procedură care n-au nimic de-a face cu procedura – și le-am auzit –, la chestiuni în care publicul, care este invitat într-o stare – așa spune Regulamentul – de respect față de plenul Parlamentului, să se abțină de la reacții zgomotoase. Și putem continua.

Eu vă solicit, domnule președinte de ședință, pentru că parlamentarismul, din cauza unor oameni care n-au cultură democratică, a ajuns foarte jos, ca la proxima ședință a Biroului permanent să aveți o discuție foarte serioasă și față de trădătorii care sunt în sală și vorbesc ceea ce vorbesc...

...și față de modul în care proiectăm, prin aceste conduite reprobabile, o imagine deplorabilă a instituției Senatului României, să aveți o discuție foarte serioasă în Biroul permanent, pentru a pune în aplicare acest regulament, pe care l-ați acceptat toți cei care ați condus această ședință în tot acest ciclu, pentru a pune în practică respectarea regulamentului, folosind mijloacele regulamentare!

Dacă acceptăm cu toții și stăm liniștiți în băncile noastre și vedem ceea ce se întâmplă în această mizerie în care suntem duși de oameni iresponsabili, ne merităm soarta! Vă solicit ca Biroul permanent al Senatului să adopte măsurile regulamentare pentru a impune respectarea regulamentului în Parlamentul României!

Vă mulțumesc.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Mulțumesc, domnule senator, sunt întru totul de acord cu dumneavoastră.

Domnule senator Dîncu Vasile, aveți cuvântul. Domnul senator Vasile Dîncu...

Nu?

Bun.

Domnul senator Dăneasa.

## **Doamna Nicoleta Pauliuc:**

Domnule președinte, Stimați colegi,

Susțin întru totul mesajul pe care colegul nostru, domnul Titus Corlățean, l-a transmis astăzi în plenul Senatului. Este o onoare pentru fiecare dintre noi să reprezentăm românii în această instituție, a doua instituție democratică a țării, după instituția președinției.

Deci, stimați colegi, haideți să nu mai avem astfel de momente!

Astăzi mi-a fost rușine că sunt parlamentar, când, astăzi, am înțeles de ce o femeie în Parlamentul României este etichetată permanent – pentru că astfel de elemente și de mesaje n-au loc într-un stat democratic. Fiecare dintre noi avem dreptul să ne spunem ce avem...

ce mesaj vrem să transmitem. Fiecare dintre noi trebuie să respecte regulamentul.

Mai mult de atât, stimați colegi, în condițiile în care avem ca formație... suntem, ca formație, juriști, pentru noi... am jurat că legea o vom respecta și o vom pune în practică indiferent de locul unde ne desfășurăm activitatea – mai mult aici, în această instituție unde noi facem legi și le cerem celor care ne-au trimis în Parlament să respecte legea.

Deci, stimați colegi, e adevărat că regulamentul trebuie modificat. Astăzi, într-adevăr, mi-a fost rușine că sunt parlamentar și că colegii noștri sau viitorii parlamentari de mâine au asistat la un circ. Astfel de atitudini sunt pe maidan, astfel de atitudini sunt în galerii, dar niciodată nu trebuie să fie în Parlamentul României, pentru că de aici...

îmi pare rău că nu avem pârghii să legiferăm bunul-simț, cei 7 ani de acasă, dar, dacă trebuie să o facem, va trebui să o facem.

Nu cine țipă mai mult are soluții la problemele românilor. Și noi avem voturi în spate, românii ne-au trimis aici să le facem viața mai bună, nu să țipăm și să jignim ceilalți colegi.

Și eu cred că în Biroul permanent de săptămâna viitoare va trebui să luăm în discuție astfel de comportamente, cu care eu, personal, ca mamă, ca parlamentar, ca jurist, nu sunt de acord.

Mulțumesc.

Bun. Deci putem să continuăm lucrările, da?

Doamna senator Șoșoacă a spus că sunt cel mai critic din interiorul AUR-ului. Asta demonstrează că în AUR este democrație. Punctul unu.

Punctul doi, în România nu se mai practică extracția aurului, dar în Parlamentul României avem un partid AUR. Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Continuăm lucrările și trecem la punctul 2, secțiunea I, notă privind adoptarea tacită, prin împlinirea...

Vă rog, doamna senator Pauliuc.

Am reținut propunerea pentru Biroul permanent de săptămâna viitoare.

Continuăm lucrările.

La punctul 2, secțiunea I, avem notă privind adoptarea tacită, prin împlinirea termenului pentru dezbatere și adoptare la data de 8 noiembrie 2023, a unei inițiative legislative.

Nota este afișată pe pagina de internet a Senatului.

Inițiativa legislativă se consideră adoptată prin împlinirea termenului, în conformitate cu art. 75 alin. (2) teza a III-a din Constituția României, coroborat cu prevederile art. 150 alin. (2) din Regulamentul Senatului, și urmează să fie transmisă Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare, în calitate de Cameră decizională. La secțiunea a II-a a ordinii de zi avem, la punctul 1 al ordinii de zi, Propunerea legislativă privind personalul Curții Constituționale (L289/15.05.2023).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent și dacă dorește să susțină propunerea. Nu.

Atunci, dau cuvântul reprezentantului Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, pentru prezentarea raportului.

Aveți cuvântul, domnule președinte Țâgârlaș.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile art. 109 din Regulamentul Senatului, republicat, în vigoare, prin adresa L289/2023, în data de 6 noiembrie 2023, plenul Senatului (în ședința din aceeași dată) a hotărât trimiterea spre reexaminare a Propunerii legislative privind personalul Curții Constituționale, în vederea întocmirii unui raport suplimentar de către Comisia juridică.

În speță au fost analizate anumite amendamente ridicate în plenul comisiei de către colegi din partea Partidului Social Democrat. Amendamentele au fost admise, considerându-se a fi juste pentru clarificarea și aplicarea textului legal aferent propunerii legislative.

Menționez faptul că avem aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ.

Consiliul Economic și Social a avizat favorabil.

Comisiile avizatoare au emis avize favorabile, iar această propunere a trecut de Camera Deputaților, ca primă Cameră, tacit, în ședința din... prin ședința din 10 mai 2023.

Cu majoritate de voturi, avem raport de admitere, cu amendamente admise.

Suntem Camera decizională. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte. Dacă sunt intervenții? Domnule senator Pălărie, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimate colege, Stimați colegi,

În rezumat, acest proiect sau această propunere legislativă își propune să clarifice un set de regulamente și măsuri privitoare la personalul Curții Constituționale, însă acest lucru vine pe o propunere care poartă marca PSD.

În opinia noastră, este prost scrisă, conține elemente care mai au încă suspiciunea de neconstituționalitate și cel mai rău lucru pe care-l face această inițiativă este că înmulțește, asimilează, perpetuează în continuare această nedreptate numită pensii speciale, care, altminteri, ar fi putut să fie abrogate, pentru că ele nu sunt protejate de decizia Curții Constituționale. Dar uitați-vă că, prin ceea ce facem acuma sau ce suntem invitați să votăm, aducem noi categorii de personal, în ideea de a fi asimilate personalului din magistratură și, în felul acesta, de a beneficia, la rândul lor, de alte pensii speciale. Și asta în timp ce noi avem avertismente din partea Comisiei Europene că avem nevoie să rezolvăm această situație a pensiilor speciale.

Ne-am asumat, de asemenea, ca țară, prin contractul numit PNRR, necesitatea reformei pensiilor speciale, în așa

fel încât toate pensiile din România să fie calculate și intrate în plată pe acest principiu simplu al contributivității.

Noi, cei de la USR, o să votăm împotriva acestei inițiative legislative, pentru că, așa cum spuneam, nu face decât să crească numărul celor care sunt privilegiați.

Cu ocazia asta, mai atrag atenția colegilor de la putere de acest simplu aspect: în momentul în care dumneavoastră introduceți o nedreptate, o inechitate sub forma unui privilegiu acordat discreționar doar unora, în funcție de cât de apropiați sunt sau în funcție de cât de tare, poate, prin dosare, controlează viitorul unor politicieni, aceste privilegii nu ajung decât să devină, încetul cu încetul, un standard pentru toată lumea, mai puțin pentru cei mulți și proști care muncesc ani de zile, zeci de ani de zile, 30, 40, 50 de ani de zile. Dar ei vor fi, probabil, doar beneficiarii unor pensii modice, ridicol de mici uneori, în timp ce acești speciali, așa cum am mai spus și cum USR a spus cât se poate de clar, acești speciali ajung până la pensii de, încă o dată, 18.000, ca să cităm doar pensia domnului Nicolae Ciucă.

Alte intervenții?

Dacă nu mai sunt, declar încheiate dezbaterile, inițiativa... Doamna senator, aveți cuvântul. Un minut.

Să vă asigurați că acele concursuri nu le aranjați pe la spate, cum faceți de obicei.

Să nu mai puneți magistrați, chiar și asistenți, așa cum puneți judecătorii Curții Constituționale: ba ai PSD-ului, ba ai PNL-ului, ba ai USR-ului, ba ai UDMR-ului, bineînțeles, și ai AUR-ului, nu e nicio problemă, și în momentul ăla o să credem în aceste inițiative legislative.

Până atunci, așa e, cum spunea și colegul, anterior: pensii speciale și încă o dată recompensarea unor slugi politice.

Mulțumesc.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

La punctul 2 al ordinii de zi avem înscrisă Propunerea legislativă pentru stabilirea unor măsuri în vederea implementării programului „Primul monument restaurat” (L584/18.10.2023).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative și îl invit pe domnul senator Liviu Brătescu să ia cuvântul, pentru prezentarea proiectului, din partea inițiatorilor.

Aveți cuvântul.

## Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Astăzi, în România, peste 800 de monumente, de clădirimonument istoric se află în stare de colaps și precolaps.

Am considerat, împreună cu colegii mei senatori liberali care au semnat acest proiect alături de mine, faptul că România nu-și mai permite să privească, neintervenind, la modul în care evoluează, la modul în care se degradează astăzi monumentele istorice din România. Timpul nu mai are răbdare cu noi. Acesta este motivul pentru care am inițiat un proiect prin care am propus, practic, o schimbare de paradigmă. Prea multă vreme statul român și-a redus rolul și atitudinea, în general, față de clădirile-monument istoric la rolul unui polițist rău, și anume la statutul acesta de a da amenzi celor care au clădiri-monument istoric în proprietate sau administrare.

Eu cred că această atitudine, această paradigmă trebuie schimbată. Și asta se poate face într-un mod foarte simplu: păstrând, pe de o parte, sancțiunile care există astăzi față de cei care, cu rea intenție, asistă nepăsători la degradarea monumentelor, dar, pe de altă parte, cred că e de datoria noastră, ca autorități ale statului român, să venim în sprijinul celor care vor cu adevărat să salveze aceste clădiri-monument istoric, printr-un sistem de taxe, printr-un sistem de reduceri de taxe și impozite, prin acordarea unor credite și facilități fiscale. Nu e un cadou, nu e nimic gratis, e datoria noastră, ca stat român, ca autorități ale statului român, să devenim parteneri ai celor care au aceste clădiri-monument istoric.

Mulțumesc, în egală măsură, tuturor colegilor din toate comisiile de... comisiile avizatoare și comisiile raportoare.

Mulțumesc tuturor colegilor care au înțeles faptul că proiectul acesta reprezintă o șansă pentru ca, peste ani, să avem ce să povestim copiilor noștri despre trecutul acestei țări cu adevărat.

Vă mulțumesc tuturor colegilor. Mulțumesc mult.

Mulțumesc, domnule senator.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, Comisia pentru administrație publică și Comisia pentru cultură și media au elaborat un raport comun.

Invit reprezentantul uneia dintre comisii, pentru prezentarea raportului.

Aveți cuvântul, domnule senator.

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În ședința plenului Senatului din data de 6 noiembrie s-a hotărât retrimiterea propunerii legislative către comisiile raportoare, spre o nouă examinare în vederea întocmirii unui raport comun suplimentar.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare instituirea programului „Primul monument restaurat”. Inițiativa legislativă se referă la imobile sau parte de imobile care beneficiază de regimul juridic de protecție de monument istoric din categoria monument, potrivit prevederilor art. 3 lit. a) din Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice.

Consiliul Legislativ a analizat propunerea și a dat un aviz favorabil.

Avem aviz favorabil de la Consiliul Economic și Social. Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a transmis un aviz favorabil, cu amendamente admise.

Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități a transmis un aviz favorabil.

În ședințe separate, Comisia pentru administrație publică, Comisia pentru cultură și media și Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital au analizat avizele, punctele de vedere și amendamentele primite, au dezbătut propunerea legislativă și au hotărât, cu unanimitatea voturilor membrilor prezenți, să adopte un raport comun suplimentar de admitere, cu amendamente admise, cuprinse în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

În consecință, cele trei comisii propun, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul comun suplimentar de admitere, cu amendamente admise, precum și propunerea legislativă.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule senator. Dacă sunt intervenții din sală? Nu.

Declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

La punctul 3 avem Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 86/2023 pentru completarea secțiunii 6 din capitolul IV al anexei nr. IV la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice (L592/23.10.2023).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Și, pentru început, dau cuvântul domnului secretar de stat Traian Hristea – Ministerul Afacerilor Externe.

Și profit de ocazie să-i mulțumesc pentru eforturile pe care le face pentru reprezentarea intereselor României și în mod special pentru ultimele rezultate obținute în politica externă.

Domnule secretar de stat, aveți cuvântul. Microfonul 10.

## **Domnul Traian Laurențiu Hristea** _– secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Luând în considerare climatul general de instabilitate din Orientul Mijlociu, dinamica conflictului armat în desfășurare în Statul Israel și din Fâșia Gaza, precum și necesitatea asigurării integrității personale și a vieții membrilor misiunilor diplomatice, oficiilor consulare, institutelor culturale românești din străinătate și a membrilor de familie ai acestora aflați în întreținere permanentă în străinătate, Centrala Ministerului Afacerilor Externe a solicitat misiunilor diplomatice și consulare ale României din regiune (Ambasada României la Tel Aviv, Consulatul General de la Haifa, Ambasada României de la Beirut, Ambasada României de la Aman și Ambasada României de la Cairo) să evalueze, în actualul context, oportunitatea menținerii personalului nonesențial și a membrilor de familie și a personalului acestor misiuni diplomatice, oficii consulare și institute culturale ale României din străinătate și a revenirii acestora în țară.

Potrivit prevederilor art. 8 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, personalul trimis în misiune permanentă în străinătate beneficiază, pe perioada cât se află în interesul serviciului în România, de salariul lunar în valută, precum și de indemnizațiile în valută pentru soția/soțul și copiii rămași în întreținere permanentă în străinătate.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, pentru prezentarea raportului. Domnule senator..., domnule președinte.

## **Domnul Ion Rotaru:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a dezbătut Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 86/2023 pentru completarea secțiunii 6 din capitolul IV al anexei nr. IV la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Ca urmare a dezbaterilor care au avut loc, având în vedere argumentele care au fost prezentate de către domnul secretar de stat, legate de faptul că se impune, uneori, revenirea temporară de urgență a personalului trimis în misiune, precum și a membrilor... familiilor acestuia, comisia a dezbătut și a adoptat un raport de admitere, fără amendamente, a proiectului de lege de aprobare a ordonanței de urgență.

Pe cale de consecință,

Mulțumesc.

Domnul senator Titus Corlățean.

Mulțumesc foarte mult.

Inutil, cred, să spun faptul că Grupul senatorial PSD va vota pentru adoptarea proiectului de lege.

O singură remarcă, tot către Biroul permanent: în astfel de situații, rugămintea, dincolo de dialogul bilateral în interiorul Grupului PNL – dacă președintele de ședință poate să fie atent la ce spune un senator al României! –, ca, dincolo de

lucrurile care se discută în Comisia de muncă, potrivit competențelor, Biroul permanent să facă repartițiile corecte. Un astfel de proiect de lege trebuie repartizat la raport comun cu Comisia de politică externă.

Dincolo de aceste lucruri, vom vota..., evident, Grupul senatorial PSD va vota în favoarea acestui proiect de lege. Vă mulțumesc.

Doamna senator Iovanovici.

## Mulțumesc frumos.

E foarte bine și interesant că apărăm tot ceea ce înseamnă angajați ai misiunilor diplomatice, dar când a fost vorba să aduceți românii acasă de-abia după vreo lună v-ați gândit să-i aduceți acasă – nu dumneavoastră, Guvernul care vă reprezintă –, după ce am sesizat, cu memorii, cu interpelări, cu notificări, Guvernul și i-am invocat toată legislația internațională. Până atunci, românii și-au plătit singuri biletele.

Văd că pentru angajații misiunilor diplomatice e gratis, pentru ucraineni... 3.000 de ucraineni au fost aduși pe banii statului român din Israel; gratis.

Aș vrea să știu și eu: românii mai contează pentru dumneavoastră, să fie aduși, în astfel de situații, acasă gratis? Sau doar când sunt televiziunile călare pe domnul Ciolacu, pentru a-i face campania de prezidențiale, să arate cât de mult îi pasă lui de 50 de români și cetățeni moldoveni să-i aducă acasă. De restul nu s-a mai interesat, până la 2.000.

Mulțumesc.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Dacă nu mai sunt alte intervenții, declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final. Având în vedere ora...

Domnul senator Țâgârlaș. Da, e ora 17.00.

În urma consultării cu toate grupurile și-n unanimitate, am stabilit să prelungim programul până la epuizarea listei, pentru că așa este normal să desfășurăm activitatea în Senat.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Vă mulțumesc și eu pentru propunere.

Ați repurtat un succes absolut remarcabil, domnule președinte Țâgârlaș.

Programul de lucru se prelungește până la epuizarea ordinii de zi.

Trecem la punctul 4, avem Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 87/2023 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 58/2023 privind unele măsuri pentru acordarea unei prime de carieră didactică pentru personalul didactic și didactic auxiliar, precum și unei prime de carieră profesională pentru personalul nedidactic din învățământul de stat, suportate din fonduri externe nerambursabile, și pentru modificarea unor acte normative în domeniul educației (L593/23.10.2023).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Dau cuvântul doamnei secretar de stat Andreea Naggar, pentru prezentarea proiectului de lege – Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Aveți cuvântul, doamna secretar de stat.

**Doamna Andreea Anamaria Naggar** _– secretar de stat în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați domni, doamne senator,

Proiectul de act normativ propune modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 58/2023 cu aspecte ce aduc clarificări privind mecanismul de implementare și modalitatea efectivă de acordare a măsurilor de sprijin privind cariera profesională.

Astfel, în vederea corelării terminologiei Ordonanței nr. 58 cu cea uzitată în legile din domeniul învățământului, în proiectul de act normativ sintagma „personalul nedidactic” se înlocuiește cu sintagma „personal administrativ”.

În acest sens, personalul administrativ va beneficia de o primă de carieră în valoare de 500 de lei pe an, sumă care va fi atribuită sub formă de voucher, pe card, ca și cei 1.500 de lei pentru personalul didactic și didactic auxiliar.

Noi respectuos vă solicităm să acordați un vot favorabil, în forma prezentată de către Guvern.

Vă mulțumim frumos.

Mulțumesc, doamna secretar de stat.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia pentru învățământ au elaborat un raport comun.

O invit pe doamna președinte Monica Anisie, pentru a prezenta acest raport comun.

Aveți cuvântul, doamna președinte.

Mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile Regulamentului Senatului, republicat, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia pentru învățământ au fost sesizate de către Biroul permanent al Senatului în vederea dezbaterii și elaborării raportului comun asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 87/2023.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil, cu observații și propuneri.

Consiliul Economic și Social a transmis un aviz favorabil, cu observații și propuneri.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, Comisia pentru administrație publică, Comisia economică, industrii și servicii, Comisia pentru afaceri europene, Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități și Comisia pentru comunicații, tehnologia informației și inteligență artificială au transmis avize favorabile.

În ședințele separate din data de 6 noiembrie 2023, respectiv 7 noiembrie 2023, membrii Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și membrii Comisiei pentru învățământ au analizat proiectul de lege și

au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport comun de admitere, cu amendamente admise.

Amendamentele admise se regăsesc în anexa ce face parte integrantă din prezentul raport.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia pentru învățământ supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de admitere, cu amendamente admise, precum și proiectul de lege.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, urmează a fi adoptată în conformitate cu prevederile art. 76 cu (2) din Constituția României, republicată, și Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

Mulțumim, doamna președinte. Dacă din sală sunt intervenții? Doamna senator Liliana Sbîrnea.

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință. Mă bucură atitudinea Guvernului, care își respectă promisiunile față de cadrele didactice prin aprobarea acestei prime de carieră didactică, în valoare de 1.500 de lei, pentru personalul didactic din învățământ și primei de carieră profesională pentru personalul nedidactic, în valoare de 500 lei.

Peste 326.000 de angajați din învățământ beneficiază de acești bani și îmi exprim speranța ca ei să fie folosiți cât mai mult în procesul de formare continuă, pentru că știm cu toții că acest lucru aduce îmbunătățiri actului didactic. Mulțumesc.

Mulțumesc, doamna senator. Domnul senator Ștefan Pălărie.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimate colege, Stimați colegi,

Nu voi uita niciodată ziua de 22 mai 2023, anul curent, ziua în care noi aici, în plenul Senatului, dezbăteam legile educației pe repede înainte, în timp ce tot pe 22 mai au fost inițiate cele mai mari proteste, greve din învățământ din ultimii 18 ani.

Această idee cu prime de carieră, cu niște carduri, cu vouchere, cum dorim să le numim, deci sunt sume de 1.500 lei pentru personalul didactic și 500 de lei pentru personalul administrativ, a fost atunci o primă ofertă, relativ rușinoasă, cu care Guvernul a încercat să stingă grevele.

Lucrurile au fost cât se poate de clare în privința Guvernului: dorea, dacă se poate, ca aceste fonduri să vină din fonduri europene și, în consecință, tot dacă se poate, să se stingă greva, considerând că normalitatea și decența în sectorul profesorilor au fost atinse. Ei bine, nu au fost atinse. Și-mi pare rău să-i spun doamnei senator, colega care a vorbit înainte, că, din păcate, nu suntem într-o țară în care promisiunile față de profesori au fost îndeplinite.

Știm foarte bine, la jumătatea lunii iulie ar fi trebuit să existe în dezbatere publică un draft al legii salarizării, un draft în care să vedem o salarizare decentă pentru profesori.

N-am văzut nici în iulie, nici în august, nici în septembrie, nici în octombrie, suntem în noiembrie și nici până acum draftul acesta nu a venit, iar doamna ministru Ligia Deca spune că poate, probabil, va încerca să găsească niște soluții prin ianuarie, anul viitor, deși, atenție!, nu e doar o promisiune, ci este și o ordonanță de urgență care a fost dată și care obligă statul român ca de la 1 ianuarie profesorii să primească salariul..., pentru salariul debutantului, salariul mediu brut.

Altminteri, aceste vouchere implementate în luna octombrie – și asta, da, este de salutat – au ajuns să fie un cui a lui Pepelea, în care toată lumea să se întrebe..., profesorii să se întrebe ce pot face și ce nu pot face cu acești bani, chiar au fost profesori care au sugerat că ar trebui să refuze aceste carduri pentru a-și menține demnitatea și a cere soluții mai concrete pentru nevoile lor.

Mulțumesc, domnule senator. Doamna senator Boancă Rodica. Un minut, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Vreau să menționez că, în timp ce întâiul profesor al țării, domnul președinte Iohannis, ne spune cu nonșalanță că nu este nevoit să arate pe ce cheltuie banii prin acele deplasări cu avioane particulare, milioane de euro cheltuiți, profesorii care primesc aceste prime de carieră didactică... și, ca o paranteză, vă rog să-mi spuneți: dumneavoastră când ați primit niște prime ați fost obligați să declarați pe ce anume le-ați cheltuit? Vă rog să mă scuzați, eu n-am mai auzit, în spațiul privat cel puțin, o asemenea inepție.

Dați-mi voie să vă citez de pe un site al profesorilor, de pe un grup al profesorilor, vocea unui cadru didactic, ca să nu spuneți c-am eu ceva cu dumneavoastră; văd că doamna secretar de stat din cadrul Ministerului Educației a tulit-o, ca să zic așa, n-a rămas să vadă, să audă și dezbaterile.

Pregătiți-vă să încheiați, timpul a expirat, doamna senator.

Doar mențiunea, doar citatul acelui cadru didactic merită să fie ascultat de dumneavoastră.

„Sunt bani de la Uniunea Europeană dați profesorilor pe care statul român i-a numit «prime». Cu aceste prime profesorii trebuie să cumpere ce ar trebui să le asigure statul român.”

Nu. Ceea ce le dă statul român acum nu sunt prime, sunt doar niște bani pe care încearcă să-i explice altfel pentru dotarea școlilor.

Mulțumesc.

Dacă sunt alte intervenții, dacă nu, declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final. Vă mulțumesc.

La punctul 5 al ordinii de zi avem înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea art. 94 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente (L574/16.10.2023).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent și dorește să intervină.

Domnule senator Darău, doriți din partea inițiatorilor? Nu.

Mulțumesc.

Atunci, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru administrație publică au elaborat un raport comun.

Invit reprezentantul uneia dintre comisii să prezinte raportul.

Aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

În ședințele din 24 și 30 octombrie, membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și ai Comisiei pentru administrație publică au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport comun de respingere.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru administrație publică supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de respingere și propunerea legislativă.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Dacă sunt alte intervenții din sală? Domnul senator Darău. Aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Această inițiativă vine contra liberalizării scenei politice. Este o inițiativă, din ce am văzut, a unui deputat PSD, dar susținută și de mai mulți parlamentari PNL, nu știu dacă era un plan al PSD și PNL, așa cum se zvonea la un moment dat în presă pentru 2024; inițiativa vrea să mărească pragul electoral la 7%. Nu înțelegem ce logică are, aplică acest nou prag doar pentru alegerile parlamentare, deși toate celelalte rămân la 5%, putem corela și cu dimensiunea necesară pentru un grup parlamentar de senatori, respectiv de deputați și astăzi un partid parlamentar intrat cu 5% sau 5 virgulă ceva la sută va avea și grupuri parlamentare. Probabil că unii își doresc, așa cum scrie în expunerea de motive, stabilitate guvernamentală prin eliminarea oricăror altor voci.

Noi întotdeauna – și prin inițiative legislative repetate – am susținut liberalizarea scenei politice, scăderea pragurilor de semnături, scăderea pragurilor electorale.

Deci vom fi ferm împotriva acestei inițiative antidemocratice.

Mulțumesc.

Domnul senator Poteraș Cosmin-Marian.

Mulțumesc, domnule președinte.

Pluralismul politic este esențial într-o democrație și o să fiu foarte scurt.

Mulțumesc celor care au votat împotriva legii la comisie și sper să pice și astăzi în Parlamentul României. Trebuie să avem cât mai multe partide în Parlament, partide noi, care să producă cu adevărat reforma clasei politice.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, declar încheiate dezbaterile.

...și arborezi, alături de drapelul nostru, drapele inexistente...

Mulțumesc.

...sau al unor state, în alte condiții decât cele menționate de lege.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Claudiu Târziu.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

La punctul 6 al ordinii de zi avem înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 75/1994 privind arborarea drapelului național (L597/30.10.2023).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Inițiatorul, dacă este prezent și dorește să intervină. Nu.

Atunci, dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru administrație publică, în vederea prezentării raportului. Domnule președinte�

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 7 noiembrie 2023, desfășurată la sediul Senatului și online, membrii Comisiei pentru administrație publică au analizat propunerea legislativă, punctele de vedere, avizele primite și au hotărât, cu majoritatea voturilor celor prezenți, adoptarea unui raport de admitere, fără amendamente.

Comisia pentru administrație publică supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și propunerea legislativă.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte. Dacă sunt intervenții din sală...?

Doamna senator Iovanovici, aveți cuvântul. Un minut.

## Mulțumesc.

Aș dori să vă întreb: această sancțiune de la 10.000 la 20.000 de lei se va aplica și când lângă drapelul României se va arbora drapelul așa-zisului Ținut Secuiesc? Oare UDMR-ul și reprezentanții lor vor fi amendați și sancționați de la 10.000 la 20.000 de lei?

Dar când primăriile încalcă legea și arborează steagul Ucrainei, al Israelului sau al oricărui alt stat, pentru că așa au văzut ei pe Facebook că se arborează drapele la chipul celui care deține respectivul cont, și pe ei îi vom amenda cu 10.000, 20.000 de lei? Mie așa mi s-ar părea corect, nu numai când inscripționezi drapelul, dar și atunci când îi aduci ofensă, nerespectând Legea nr. 75...

Mulțumesc.

Noi, AUR, suntem de acord că drapelul național trebuie să fie cinstit așa cum se cuvine și trebuie păstrat intact, nu trebuie supus unor forme care denotă lipsă de respect, adică nu trebuie ars, nu trebuie ciuntit, nu trebuie inscripționat cu cuvinte care să-i aducă atingere drapelului sau statului pe care îl reprezintă, adică statului român.

Din acest punct de vedere, sigur, e bine să existe o lege care să pedepsească astfel de fapte, numai că această lege, din păcate, își are originea la o fiică a puterii� de un partid de opoziție, numit AUR, care a îndrăznit să-și pună valorile proprii, familia, credința, națiunea și libertatea pe culorile drapelului național.

Ca să fie mai clar ce slujim și ca să fie mai bine impregnată în atmosfera pe care o facem noi, AUR, și în acțiunea noastră politică; să fie impregnate mai bine aceste valori.

N-am adus nicio ofensă nici drapelului, nici statului, dar se pare că puterea se teme de adeziunea românilor la acest partid numit AUR, Alianța pentru Unirea Românilor, și încearcă să-i ia orice fel de mijloace de manifestare. Legea este veche, e repusă pe tapet pentru că au uitat legiuitorii să prevadă și sancțiunile. Acum au prevăzut sancțiuni drastice, dar nu cred că își vor atinge scopul.

Și vă mai întreb: dacă scopul este să ne mândrim cu drapelul național, să arborăm acest drapel ca un motiv de mândrie națională și de afirmare a identității naționale, nu ar trebui să permitem totuși ca el să fie folosit în acest scop?

Vă întreb: va fi sancționată și folosirea drapelului pe haine, așa cum se întâmplă cu drapelul american, de exemplu, pe tricouri? Sau culorile naționale vor mai putea fi folosite pe abțibilduri, pe alte obiecte de promovare a României? Cum vom decide asupra lor pentru că legea este neclară din punctul ăsta de vedere și lasă loc la abuzuri. Nu cred că putem susține forma actuală a acestei legi, deși, v-am spus, cu principiul de protecție asupra drapelului suntem de acord.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnule senator Tánczos Barna, domnule ministru, aveți cuvântul.

## **Domnul Tánczos Barna:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Ca răspuns la întrebarea pusă adineauri, aș dori să vă confirm, cu foarte mult respect, că steagul Ținutului Secuiesc, ca simbol al unei minorități naționale din România, va fi arborat în continuare, în condițiile legii, de către această comunitate.

Mulțumesc.

## **Doamna Diana Iovanovici-Șoșoacă**

**:**

Afară cu voi! Nu vă e rușine...

Domnul senator Poteraș.

Mulțumesc, domnule președinte.

Și, dacă ne permite colega, poate chiar putem să intervenim și noi, să nu ne acopere cu sonorul. Aproape că mi-au dat lacrimile...

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Da, o să vă rog frumos să păstrăm...

## **Doamna Diana Iovanovici-Șoșoacă**

**:**

Stimate domnule președinte...

Doamna senator, vorbim conform înscrierii la cuvânt. Acum vorbește domnul senator Poteraș.

Mulțumesc, domnule președinte.

Aproape mi-au dat lacrimile când a vorbit domnul lider AUR mai devreme. Ne-a vorbit despre punerea valorilor partidului pe drapelul național. Nu, domnule, ce ați pus pe drapelul național este un simbol al partidului, o siglă de partid, o siglă a unui partid extremist, ca să ne înțelegem! Dumneavoastră nu ați pus acolo valori, ci ați pus acolo o siglă pe care o exploatați în interes electoral.

Dacă dumneavoastră asta înțelegeți prin patriotism, atunci sunteți într-o gravă eroare. Patriotismul se dovedește, inclusiv prin respect pentru drapelul național. Nu se afirmă patriotismul.

În regulă. Dincolo de asta, intrând pe fondul legii, inițiatorul are o intenție bună, tocmai aceea de a bloca astfel de partide să folosească drapelul în interes electoral, însă n-a dus-o până la capăt: amenda este OK, dar nu ne-a spus clar ce înseamnă „ofensă”. Cred că legea putea fi făcută mai bine și poate la Cameră va fi îmbunătățită.

Mulțumesc.

Foarte scurt.

AUR, prin tot ce a făcut, s-a dovedit un partid al românilor, nu un partid extremist, așa cum se dovedește formațiunea liliputană pe care o reprezintă antevorbitorul meu, o formațiune trădătoare de la un cap la altul, și care vine dintr-o altă formațiune trădătoare de la un cap la altul, o așchie sărită nu departe de trunchi.

Nu admit să fim jigniți ca fiind extremiști de către cei care sunt extremiști, prin trădarea intereselor naționale. Asta e o dată.

Al doilea lucru, v-aș ruga, domnule președinte, să nu mai permiteți, asta e o chestiune de procedură, să nu mai permiteți ca de la tribuna sau de la microfonul Senatului cineva, oricine ar fi el, să-și permită să susțină că în statul național și unitar român există vreun ținut denumit „secuiesc” sau cum o fi.

Nu există niciun Ținut Secuiesc, există doar niște extremiști de origine maghiară care întrețin o atmosferă ostilă statului român, inclusiv prin arborarea unui steag al unui așa-zis „ținut”, în condiții care nu respectă legea; și dovadă că al nostru coleg, deputatul Dan Tănase, a câștigat peste 250 de procese care au vizat luarea acelor drapele de pe clădirile oficiale care sunt ținute de administratori sau de puternici ai zilei provenind din UDMR.

Îmi pare foarte rău...

Mulțumesc.

...că un om de o asemenea calitate, așa cum este colegul care a vorbit mai devreme de la UDMR, continuă să întrețină extremismul maghiar.

Mulțumesc.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Mulțumesc.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

Bun. Declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa rămâne la vot final.

La punctul 7 al ordinii de zi avem înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 62/2019 privind activitatea consulară (L590/2023).

Doamna senator,

Distinși colegi,

Rog chestorii să intervină pentru restabilirea ordinii în sala de plen.

Chestorii, vă rog! Domnule chestor! Domnule chestor, interveniți!

Conform articolului 134, doamna senator Șoșoacă, sunteți invitată la tribună.

Doamna senator Șoșoacă, articolul 134!

Domnul senator Târziu.

Dar rugămintea ar fi: scurt, vă rog.

PAUZĂ DUPĂ PAUZĂ

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Îmi pare rău, dacă nu vreți să respectați articolul 134, sunt nevoit să suspend ședința.

Ședința se suspendă pentru 5 minute.

Bun. Reluăm ședința.

Deci la punctul 7 avem Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 62/2019 privind activitatea consulară (L590/23.10.2023).

Declar deschise dezbaterile încă o dată.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent și dorește să intervină.

Dacă nu, rog reprezentantul Comisiei pentru politică externă să prezinte raportul.

Domnule președinte Corlățean, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Urmează, de fapt – și ăsta este comentariul introductiv –, trei proiecte de lege care au fost repartizate ca domeniu de competență la raport Comisiei de politică externă. E o datorie, zic eu, colegială să-i mulțumesc domnului vicepreședinte Marcel Vela, care a avut amabilitatea să gestioneze săptămâna trecută această ședință a comisiei și cu cele trei proiecte pe care le-am menționat.

Începem cu punctul 7, l-ați menționat.

Comisia pentru politică externă a fost sesizată de Biroul permanent în vederea dezbaterii și elaborării raportului având ca temă cea menționată. Inițiativa legislativă are în esență, în vedere, creșterea gradului de digitalizare a serviciilor consulare, deci o digitalizare extinsă, prin introducerea posibilității ca cetățenii să poată în cât mai multe situații accesarea serviciilor consulare online, fără să fie nevoiți să se prezinte la sediul misiunii diplomatice sau al oficiului consular.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativă, la fel, Consiliul Economic și Social, comisiile pentru românii de pretutindeni, economică, industrii și servicii, comunicații, tehnologia informației, inteligență artificială și, respectiv, pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități din Senatul României au avizat favorabil.

La rândul său, Comisia pentru politică externă, cu unanimitate de voturi, a hotărât să adopte un raport de admitere, cu amendamente admise.

Prezentăm, pe cale de consecință, prezentul raport de admitere, cu amendamentele admise, și propunerea legislativă.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte. Dacă sunt intervenții la punctul 7? Domnule senator Radu Mihail, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor, consulatele României deservesc milioane de români care locuiesc în afara țării, solicitările de servicii consulare au crescut în mod constant în ultimii ani, doar în 2022 au fost prestate peste 1.100.000 de servicii consulare. Deci românii din diaspora au fost nevoiți să se deplaseze fizic de peste un milion de ori la consulate, uneori chiar la sute de kilometri distanță.

În zecile de întâlniri pe care le-am avut cu comunități din întreaga Europă am văzut greutatea pusă pe umerii lor.

În acest context, a apărut ideea de a construi o inițiativă legislativă pentru digitalizarea extinsă a serviciilor consulare. Au fost esențiale colaborarea cu toți colegii din Comisia de politică externă și implicarea directă a președintelui comisiei, domnul Titus Corlățean, astfel, ceea ce am demarat împreună cu colegul Iulian Lőrincz s-a concretizat astăzi în acest raport de admitere, care a fost menționat anterior.

Ne îndreptăm spre ceea ce românii din diaspora așteaptă de la Parlament: colaborarea tuturor parlamentarilor pentru a aduce măsuri utile pentru ei, recunoașterea din partea Parlamentului că diaspora contează și trebuie sprijinită.

Propunerea prevede introducerea posibilității ca cetățenii să poată accesa cât mai multe servicii consulare online, direct de acasă, fără a fi nevoiți să se prezinte la consulat.

Documentele se vor putea transmite fie online, fie prin servicii de curierat sau, în ultimul caz, fizic, la consulat, iar personalul consular va putea utiliza semnătura electronică. Am propus aceste măsuri simple în urma discuțiilor cu românii din diaspora și ca urmare a unor consultări îndelungate cu responsabili din Ministerul de Externe și din Ministerul de Interne.

Drumurile pe la consulate, pierderea de timp pentru a obține un act trebuie să rămână de domeniul trecutului. Relația românilor cu administrația poate fi mai clară și mai simplă, mai ales cu ajutorul tehnologiei și al digitalizării.

Mulțumesc, domnule senator.

Domnule senator Titus Corlățean, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Voi încerca să fiu concis, spunând în primul rând că această inițiativă legislativă este un exercițiu legislativ neobișnuit și paradoxal pentru modul în care, din păcate, înțelegem să facem politică pe malul Dâmboviței, pentru că, inițial, propunerea legislativă are ca sursă inițiativa unor colegi din USR, cu o serie de componente pozitive foarte judicioase și care, până la urmă, reprezintă totuși un element de continuitate a unor demersuri care au început undeva după 2011–2012, dar pentru extinderea serviciilor de digitalizare consulară.

Pe de altă parte, era nevoie să punem de acord și anumite instituții ale statului român cu competențe și Ministerul de Externe, cu Direcția consulară, și Ministerul de Interne și să acomodăm, să spunem, diferitele modalități – și tehnice – de a proiecta legislativ această soluție.

Așa încât le-am propus colegilor, celor din USR, celor din celelalte partide politice, să facem un lucru mai puțin obișnuit și mă bucur că a existat deschidere din partea inițiatorilor inițiali, respectiv să mai lucrăm la acest proiect de lege, armonizând și pozițiile instituțiilor statului român, și să prezentăm un proiect de lege care vine ca o continuitate și extinde serviciile consulare digitale.

Spuneam că este neobișnuit, cred că a funcționat, și mulțumesc și eu, la rândul meu, tuturor colegilor care au acceptat această logică. E un proiect bun și, cel puțin din partea Grupului senatorial al PSD, confirm faptul că noi vom vota acest proiect de lege, care, atenție!, în versiunea revizuită a fost coinițiat, consemnat de toți membrii Comisiei de politică externă a Senatului României. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Dacă nu mai sunt alte intervenții...?

Doamna senator Rodica Boancă, aveți cuvântul. Un minut.

Mulțumesc, domnule președinte.

Românii din diaspora reclamă zi de zi faptul că serviciile consulare, practic, nu există pentru ei. Odată plecați în străinătate, ei sunt abandonați acolo, consulatele nu sunt la dispoziția lor, au ușile închise pentru români, însă văd că tot timpul ne preocupăm de aceste consulate. Poate dacă n-ați mai face bișniță politică cu acele locuri de muncă și cu toate angajările pe care le faceți în consulate, poate am avea și noi acolo niște oameni care să se ocupe de românii din diaspora. Asta în primul rând.

Și, în al doilea rând, domnule președinte, având în vedere situația anterioară și declarațiile și afrontul pe care l-a adus în plenul Senatului României un fost ministru al României, plătit din acest buget, este vorba de domnul Tánczos Barna, vă rog respectuos să-i solicitați acestuia să-și retragă declarațiile. Altfel, tocmai a deschis un conflict politic, pentru că Ținutul Secuiesc nu există, iar Transilvania este România.

Dacă vreți să aveți Ținut Secuiesc, mergeți să vă plătească Ținutul Secuiesc, nu România, din bugetul României...

Timpul a expirat, doamna senator.

...din taxele românilor, pentru ca dumneavoastră să-i jigniți.

Să vă fie rușine! Nu mai râdeți sfidător, domnule Barna!

Bun.

Alte intervenții dacă mai sunt? Dacă nu, declar încheiate dezbaterile. Inițiativa legislativă rămâne la vot final. La punctul numărul 8... Domnule senator Vela, vă rog.

## **Domnul Ion-Marcel Vela:**

## Onorat Senat,

Doamnelor și domnilor senatori,

Acest proiect legislativ este un exemplu de bune practici. Așa cum spunea și domnul senator Corlățean, a fost un efort comun în care, dincolo de grupuri politice, dincolo de opțiuni,

de doctrine, de ambiții electorale sau de nevoia de imagine pe care o poate manifesta un partid, această lege este dovada că în Senatul României se poate conlucra, se poate discuta, se poate ajunge la o concluzie benefică pentru români.

Acest proiect legislativ arată faptul că astăzi, dincolo de polemici, de contradicții, de momente mai puțin plăcute, de situații jenante pentru imaginea Parlamentului României, putem fi capabili să facem o lume mai bună.

Eu aș dori să felicit și Ministerul Afacerilor Externe, pe doamna ministru, și Ministerul Afacerilor Interne, pe domnul ministru, care au achiesat la acest proiect legislativ, și iată că astăzi, în urma votului dumneavoastră, reușim să ne ajutăm compatrioții noștri, indiferent unde se găsesc ei acum și sunt parte alături de noi, românii din țară, ca națiune și ca popor care dorește să se manifeste ca atare.

Vă mulțumesc și vă asigur de toată susținerea pe care o aveți din partea noastră, ca membri ai Comisiei pentru politică externă, și în final vă anunț că și Partidul Național Liberal susține acest proiect.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Mulțumesc, domnule senator. Declar încheiate dezbaterile.

La punctul 8 avem Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 129/1997 pentru ratificarea Tratatului cu privire la relațiile de bună vecinătate și cooperare dintre România și Ucraina (L568/16.10.2023).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. ( _Discuții.)_ Drept la replică, domnule senator, pentru...

Am trecut la punctul următor, credeți că e bine să continuăm...?

## **Domnul Marius Humelnicu**

**:**

Da, măi, dar am terminat ședința.

Bine. Microfonul 2. Suntem încă la punctul 7.

Drept la replică pentru domnul senator Tánczos Barna. O să revenim la punctul 8.

## **Domnul Tánczos Barna:**

Mulțumesc mult, domnule președinte.

Nu voi înceta să cred în democrație. Nu voi înceta să respect această instituție și nu voi înceta niciodată să vă respect pe dumneavoastră, dragi colegi. Și nu cred că trebuie să ne fie frică vreodată să vorbim decent, corect, într-un spațiu democratic, într-o instituție democratică. Și nu cred că nu a venit momentul, așa cum a spus și domnul Corlățean, că trebuie să schimbăm regulamentul. Trebuie să avem soluții pentru aceste situații.

Cred sincer în importanța fiecărei instituții democratice și în importanța fiecărei regiuni istorice.

Mulțumesc. ( _Aplauze. Rumoare.)_

## Mulțumesc.

Revin la punctul 8.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru politică externă, în vederea prezentării raportului.

Domnule președinte Titus Corlățean, aveți cuvântul.

## **Domnul Titus Corlățean:**

Mulțumesc.

Am să prezint pe scurt raportul adoptat de colegii membri ai Comisiei de politică externă la ședința de săptămâna anterioară, deși, procedural, inițiatorul...

**Doamna Diana Iovanovici-Șoșoacă**

**:**

Domnule președinte, este 8?

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Da.

**Doamna Diana Iovanovici-Șoșoacă**

**:**

Am și eu... Sunt inițiator.

## **Domnul Titus Corlățean:**

Inițiatorul ar fi trebuit să vorbească...

**Doamna Diana Iovanovici-Șoșoacă**

**:**

Știu, am apăsat, dar nu m-a băgat nimeni în seamă. ( _Discuții.)_

Da, reiau. Voi prezenta pe scurt textul raportului, așa cum a fost adoptat de membrii Comisiei pentru politică externă.

Comisia a fost sesizată în vederea dezbaterii și elaborării raportului asupra Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 129/1997 pentru ratificarea Tratatului cu privire la relațiile de bună vecinătate și cooperare dintre România și Ucraina.

Inițiativa, în esență, propune două lucruri: propune mai întâi denunțarea Tratatului cu privire la relațiile de bună vecinătate, cooperare dintre România și Ucraina, cu respectarea termenului de încunoștințare cu cel puțin un an înainte de expirarea perioadei de valabilitate, și, respectiv, totodată se propune anexarea de către România a teritoriilor istorice care i-au aparținut, respectiv nordul Bucovinei, Herța, Bugeacul, Cahul, Bolgrad și Ismail, Maramureșul Istoric și Insula Șerpilor.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Camera Deputaților la 11.10.2023, în calitate de primă Cameră sesizată.

Consiliul Legislativ a analizat propunerea legislativă, a avizat-o nefavorabil.

Propunerea legislativă a primit aviz nefavorabil de la Consiliul Economic și Social.

CSAT-ul, pe de o parte, arăta că propunerea legislativă nu face obiectul avizării sale din perspectiva legii proprii de organizare și funcționare, dar a făcut precizarea că există, că aceasta prezintă veritabile vicii de neconstituționalitate.

Guvernul României, prin punctul de vedere aprobat în ședința din 24 mai 2023, a transmis că nu susține adoptarea acestei inițiative legislative și, în sfârșit, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități a adoptat un aviz negativ.

În ședința din 7 noiembrie anul acesta, membrii Comisiei pentru politică externă au dezbătut și hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de respingere.

Pe cale de consecință, prezentăm raportul de respingere și propunerea legislativă. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte Corlățean.

Are cuvântul doamna senator Iovanovici, în calitate de inițiator.

## **Doamna Diana Iovanovici-Șoșoacă:**

## Mulțumesc frumos.

Nici nu mă așteptam să fie aprobat acest proiect. Nici nu mă așteptam să fie votat de cineva, pentru că așa vă arătați, mai ales cei care considerați că sunteți unioniști, la fel ca la următorul proiect, așa vă arătați adevărata față.

V-am văzut votând cu 10 mâini în momentul în care vi s-a solicitat ajutorul Ucrainei, Ucraina, un stat care-și bate joc în continuare de cetățenii români, nu le permite să vorbească în limba română, nu le permite să aibă școli în limba română, nu le permite credința în limba română, nu le permite nici măcar credința creștin-ortodoxă. Și nu mai devreme de două zile, Înaltpreasfințitul mitropolit Longhin m-a sunat și mi-a transmis niște videouri, să vedeți în ce hal sunt bătuți preoții și cei peste 400 de copii care sunt ținuți în mănăstire, cum au fost scoși de forțele armate ale Ucrainei, da? Mai ales față de ajutorul pe care l-a dat România...

Vreau să vă spun că mă bucur din suflet că domnul Zelenski nu a putut să-și țină discursul în Parlament și credeți-mă că nu și l-ar fi ținut, pentru că, atâta timp cât nu respecți România și poporul român, nu poți să ai pretenția să fii respectat în această țară.

Vreau să vă spun că tratatul din 1997, adoptat prin Legea nr. 129/1997, are un articol care a fost inserat de către – Dumnezeu să-l odihnească! – Corneliu Vadim Tudor. Art. 27 din tratat menționează că acesta poate fi denunțat de partea română, da, cu cel puțin un an înainte de expirarea perioadei de valabilitate. Ceea ce nu vi s-a spus în acest raport este că eu am solicitat denunțarea, în primul rând, a tratatului și, având în vedere faptul că acești români de acolo cer ajutorul României, cer să fie apărați, cer să fie protejați, cer să li se respecte drepturile omului în primul rând, înainte de a acorda tot ce mai avem Ucrainei; mi se pare normal să ne reluăm teritoriul înapoi, împreună cu toți românii.

Mai mult decât atât, nu știu dacă știți, dar Pactul Ribbentrop–Molotov a fost denunțat. Și atunci vă întreb: tratatul adoptat prin Legea nr. 129/97 vă spun că înseamnă reinstaurarea Tratatului Ribbentrop... Pactului Ribbentrop–Molotov. Și nu o spun numai eu, ci o spun reputați istorici.

Da, e foarte interesant, sunt inițiator, stimată doamnă, să știți că vă vede lumea. Deci ne bate USR-ul, UDMR-ul, PNL-ul, foarte interesant! Așa vă arătați adevăratul comportament. Este inacceptabil să spuneți că iubiți românii de dincolo și să vă bateți joc de românii...

Deci ăsta-i USR-ul, da? Sunt inițiator, da? Alții vorbesc 10 minute...

Îi lăsați... Ba da, ba da, vă am eu înregistrați...

Foarte bine, vorbește pentru că are dreptul să vorbească, da? De ce? Vă deranjează acest proiect?

E perfect subiectul. Am înțeles.

În aceste condiții, eu vă propun revenirea la trupul-mamă a tuturor teritoriilor pe care ni le-au luat ucrainenii de la Uniunea Sovietică, ceea ce înseamnă că ei sunt continuatorii Uniunii Sovietice și nu au niciun drept pentru a menține aceste teritorii, respectiv nordul Bucovinei, Herța, Bugeacul, Maramureșul Istoric și Insula Șerpilor.

Vă mulțumesc frumos.

Mulțumesc. Domnul senator Corlățean.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Cred că suntem conștienți că nu e un subiect simplu. Ascunde o întreagă istorie, care a însemnat și traumă pentru națiunea română, dar înseamnă și realități politico-juridice și realități ale societății contemporane, înseamnă și un tratat de pace din 1947, înseamnă foarte multe lucruri. Deci nu e un lucru foarte simplu de discutat pe acest subiect.

Nu voi face și nu voi intra în dezbaterea legată de istorie, de traumă, deși, vă spun foarte direct, fac parte dintr-o familie cu rădăcini în Bucovina, care are o parte a familiei rămasă după Cel de-Al Doilea Război Mondial în zona Bucovinei, în zona Cernăuților, îi știu doar după nume și după identificări de la distanță, și o parte a rămas în Basarabia. Deci am o sensibilitate aparte legată de acest subiect. Dar una e una și alta e alta, pentru că aici, strict scrupulos, fără să intru în alte detalii, raportul Comisiei pentru politică externă menționează, și am și menționat la microfon ca prim subiect, propunerea formulată în inițiativa legislativă de denunțare a acestui tratat strict pe drept internațional, da, există instituția denunțării, apare problema evaluării din punct de vedere politic și juridic a oportunității de a face sau nu o denunțareb – vorbesc ca principii.

Și al doilea lucru, aici mă separ de comentariile inițiatorului, instituția anexării, pentru cei care chiar știu, cunosc, practică dreptul internațional public, nu se face nici prin negocieri diplomatice, nu se face nici prin flori oferite și cântece de slavă, instituția anexării este foarte clar știută și definită în dreptul internațional public. Or, ca să vă spun foarte clar, aplicarea..., strict juridic vorbesc acum, a unei astfel de instituții, consecințele unei anexări, proclamată și confirmată printr-o lege votată de Parlamentul României, înseamnă, potrivit definițiilor din dreptul internațional, plecată încă de la Convenția de la Londra din 1933, pentru definirea agresiunii, care, apropo, acea primă definiție în dreptul internațional public cu valoare juridică obligatorie a agresiunii a fost formulată în comun de doi miniștri de externe. Istoria spune, ironic, că au fost Maksim Didinov, comisarul sovietic

Mulțumesc, domnule senator. Dacă nu mai sunt... Mai sunt alte intervenții. Domnul senator Poteraș. Microfonul 2.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Iată-ne în fața unei legi în care inițiatoarea, care țipă peste tot că vrea pace, nu ne propune nimic altceva decât să anexăm teritorii care astăzi aparțin unei țări vecine; cu alte cuvinte, ne trimite la război. Poate în felul ăsta speră dumneaei să-i dăm o mână de ajutor lui Putin.

Mulțumesc ( _Discuții.)_

## Mulțumesc.

Alte... O să vă rog frumos să folosiți cronometrele pentru toate grupurile parlamentare, inclusiv pentru neafiliați. Da, domnule senator, aveți cuvântul.

## Vă mulțumesc.

Prezenta propunere legislativă, cu toate intențiile bune declarate în subsidiar, nu este decât o declarație politică cu vădite scopuri populiste. Pe deasupra, din punctul de vedere al viziunii propuse, se propune o viziune romantică și puerilă asupra politicii externe.

O însemnată parte a opiniei publice nu deține o cultură politică solidă, iar astfel de inițiative nu fac decât să o bulverseze și mai mult, prin inducerea falsei idei că unele lucruri pot fi posibile și realizabile de către legiuitor.

Dacă dăm la o parte formulările pompoase și redundante, textul legii nu este decât un scenariu de film de duzină, dar cu structura clasică cu trei acte, la fel ca tragediile antice.

Anul 2026, intrigă: România denunță Tratatul cu Ucraina din anul 1997. Actul 1: România anexează, nu se menționează cum și nu contează, teritoriile pe care le revendică: Bucovina de Nord, Ținutul Herța, Bugeacul, Maramureșul Istoric și Insula Șerpilor. Urmează, logic, actul 2: odată anexate aceste teritorii, se va trece la publicarea legii în Monitorul Oficial. Actul 3: România notifică ONU în scopul recunoașterii internaționale a schimbărilor teritoriale operate printr-o lege internă. Este chiar un scenariu de film postmodern, cu final deschis, care lasă o întrebare deschisă: va accepta ONU demersurile României?

Trecând la lucruri serioase, dacă tot se invocă în expunerea de motive preocuparea sinceră pentru minoritatea română de pe teritoriul Ucrainei, există un articol al tratatului semnat în 1997 care este omis, este vorba de art. 13, cel cu privire la protecția minorităților. Este articolul care interesează cel mai mult partea română, care are datoria să-l invoce permanent, mai ales în contextul nerespectării lui de către partea ucraineană. Și chiar să propună o actualizare în funcție de evoluțiile istorice inerente. Și asta o poate face fiecare dintre cei care avem abilitatea legală.

Personal, am solicitat o evaluare obiectivă și profesionistă a unor manuale de limba română de pe care învață elevii români din Ucraina, acestea fiind considerate de o calitate îndoielnică.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Alte intervenții? Doamna senator Iovanovici, aveți cuvântul.

## Mulțumesc frumos.

După ce că Grupul AUR primește toți traseiștii politici, exact ceea ce spunea la început că nu-și dorește, mai are și tupeul să vorbească împotriva unirii cu teritoriile din Ucraina și trimite..., în loc să trimită un jurist, trimite un specialist în IT care să vorbească despre un tratat de bună vecinătate cu Ucraina.

Păi, tocmai acel art. 13 este nerespectat de către România..., de către Ucraina. Avem școli în limba ucraineană-română, n-avem școli în limba română în Ucraina. Vreau să vă spun că față de faptele petrecute în urmă cu câteva zile în Ucraina, prin care religia ortodoxă practicată de către români a fost supusă mazilirii și distrugerii, efectiv, de către conducerea ucraineană, am sesizat Parlamentul European și Comisia Europeană cu încălcarea drepturilor omului și am solicitat retragerea statutului de membru la aderarea la Uniunea Europeană a Ucrainei.

Mulțumim.

Rușine să vă fie celor care vă numiți unioniști, dar nu sunteți!

Mulțumesc.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă...

Domnule senator Bob, vă rog.

## **Domnul Virgil-Marius Bob:**

M-am hotărât să vorbesc ca acasă, cu accent de ardelean, până când nu mă dau afară și din țara Ardealului oameni de genul ăsta.

Denunțarea unui tratat de bună vecinătate. Avem, pe de o parte, un război cu Rusia și Ucraina. Ce dorește Rusia? Să anexeze teritorii, teritoriile Ucrainei; pe de altă parte, un parlamentar din România care dorește oarecumva același lucru. Practic, este ca o declarație de a intra în război cu Ucraina, alături de Rusia.

Tema pretențiilor teritoriale ale statelor vecine față de Ucraina este o temă a propagandei rusești și uite cine ar dori să intre în război alături de Rusia, marea noastră patrioată. Ce patriot ar vrea război alături de Rusia, de parcă ultima dată am avut ceva de câștigat?! Nu se confirmă că e trompeta lui Putin? Am să fac o mică paranteză și vă spun de ce, pentru că am fost jignit de atâtea ori de dânsa, fără să îi fi făcut vreodată vreun rău. Eu zic că nu-i trompetă. În trompetă trebuie să sufle cineva tot timpul. Este un instrument în care poți sufla câteodată, din când în când, și ăla continuă să cânte, se numește cimpoi.

Reformulez: de ce ar vrea „cimpoiul” lui Putin să ne bage în război cu Ucraina? Nu cred că vrea să muște mâna care o hrănește, este ceva mult mai sordid. De ce să vrea să denunțe un tratat internațional, care împreună cu alte tratate similare au stat la baza integrării în Uniunea Europeană? Un asemenea act unilateral de război cu Ucraina, ăsta da patriotism! Nu mai vrea UE, vrea război alături de Rusia, vrea să urâm ungurii, să urâm srilankezii, să urâm ucrainenii, europenii, evreii, americanii, pe toată lumea, și spune că-i patriot. Să fii patriot înseamnă să aduci plusvaloare prin ceea ce ești, nu că porți o ie sau, mă rog, cum am zis eu în glumă, de fapt, poartă o interjecție ardelenească, nu ie – un „ioi!”.

Parcă îl aud pe Ilarion Ciobanu cum i-ar zice: „Bată-te Dumnezeu să te bată, cu rușii tăi cu tăt!”

USR va vota împotrivă.

Bun.

Nu mai sunt intervenții.

Declarăm încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

Punctul 9, Propunerea legislativă privind unirea României cu Republica Moldova (L569/16.10.2023).

- Declar deschise dezbaterile generale. Inițiatorul, dacă este prezent. Aveți cuvântul. Microfonul 6.

## **Doamna Diana Iovanovici-Șoșoacă:**

## Mulțumesc frumos.

Aș vrea să menționez faptul că „Prostia omenească” a fost scrisă de un moldovean, dar sunt sigură că și un scriitor ardelean, după ce v-a auzit discursul, ar fi perfecționat-o.

În ceea ce privește acest proiect de lege, poate ar trebui, cei care îl contestați, să citiți un pic conferința CSCE de la Helsinki, actul final al conferinței, care admite posibilitatea modificării frontierelor pe căi pașnice, diplomatice.

Mai mult, cred că ar trebui că citiți un pic de istorie, mai ales că în urmă cu câteva luni se discuta despre unirea Republicii Moldova cu România, inclusiv de către stăpânii multora dintre voi, de către Statele Unite ale Americii. Și mi s-a părut foarte corect, mi s-a părut în sfârșit o atitudine corectă din partea unei mari puteri. Și vă spun, pentru cei care mergeți din nou pe teoria putinistă, Putin nu își dorește ca România să-și extindă granițele, mai ales pentru că este membru NATO și, atunci, bazele militare s-ar extinde, și nici pentru faptul că România și-ar extinde granițele prin recuperarea teritoriilor atât din partea Moldovei, cât și a Ucrainei. Faptul că există graniță între noi și moldoveni este o consecință a unor trădări, a faptului că mai tot timpul am avut niște trădători față de care ne-am aliat și cu care ne-am aliat și niciodată nu am știut să alegem aliații corecți, care să ne respecte.

Știm foarte bine cum a fost distrusă România, „România dodoloață”, cum a fost tăiată pe o hârtie și împărțită în mai multe părți de către Winston Churchill, dar trebuie să citiți un pic de istorie și, atunci când veniți să contestați un proiect de lege, atunci când nu aveți argumente, mai bine tăceți decât să folosiți invective care nu fac cinste nici dumneavoastră, nici grupului, deși grupul este LGBT, așa că nu mă aștept la nimic altceva.

În ceea ce privește...

Așa este, dați înainte, ca să vă arătați comportamentul, pe mine nu mă opriți. Vreau să vă menționez că cele patru articole sunt în concordanță cu Actul final al Conferinței CSCE de la Helsinki, care admite, reiterez: „posibilitatea modificării frontierelor pe căi pașnice, diplomatice”.

La momentul când am formulat această inițiativă legislativă am transmis către Președinția Moldovei, Parlamentul Moldovei și Guvernul Moldovei, la fel, o inițiativă pe care să o preia dânșii, pentru că, în conformitate cu Constituția Moldovei, cele trei instituții au drept de inițiativă legislativă, urmând ca dânșii să își semneze inițiativa și să-și menționeze motivele personale pentru unire cu Republica Moldova.

În fapt, dacă ați admite un astfel de proiect, ar fi foarte ușor, mai ales având în vedere raporturile dintre cele două țări și mai ales că ați și fost în urmă cu multe luni acolo și ați făcut o horă a unirii în Parlamentul Moldovei și mă gândeam că nu a fost doar o chestie politică și de formă, în care să arătați poporului român și moldovean că putem fi uniți, ci puteți să traduceți această horă efectiv printr-un act legislativ care să consfințească unirea. Pentru că, dacă Parlamentul României și Parlamentul Moldovei ar decreta unirea, s-ar reitera într-un anume aspect actul de la 1859, pentru cine știe istorie.

Pentru cei care invocă tot felul de chestiuni rusești și putiniste, nu vă spun decât că sunteți _tabula rasa_ , nu aveți pic de cunoștințe de istorie, de legislație și nici măcar nu cunoașteți politică externă, astfel încât să vă informați... Așa e, dați în pupitrul respectiv, că atâta știți, violență și atât, și nu ați citit absolut nimic despre istoria României și despre actul inacceptabil prin care România a fost efectiv distrusă.

Să vă duceți să faceți hora unirii în Parlamentul Moldovei și după aceea să veniți în Parlamentul României și să huliți un proiect de unire de care vorbea inclusiv Statele Unite ale Americii și apoi să și votați împotrivă, cu tot respectul, vă arată, de fapt, adevăratele intenții, pentru că să știți că intenția face diferența între virtute și păcat. Și poate ar trebui să citiți un pic și despre Uniunea Sovietică, pentru că menținerea acestor granițe este efectiv o continuare a acceptării politicii sovietice a unui act mizerabil, Ribbentrop–Molotov, care a fost denunțat.

Mulțumesc. Domnul senator Poteraș.

Mulțumesc, domnule președinte. Deci...

Îmi cer scuze, domnule senator! Mai întâi reprezentantul Comisiei pentru politică externă. Îmi cer scuze, eu am...

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Domnule președinte Corlățean, aveți cuvântul.

Comisia de politică externă a fost sesizată de Biroul permanent al Senatului, în vederea dezbaterii și elaborării raportului asupra Propunerii legislative privind unirea României cu Republica Moldova.

Propunerea legislativă prevede, în esență, mai întâi faptul că Parlamentul României reiterează atașamentul față de prevederile Actului final al Conferinței CSCE de la Helsinki, care admite posibilitatea modificării frontierelor pe căi pașnice, diplomatice; Parlamentul României decide unirea României cu Republica Moldovei; Parlamentul României abilitează Guvernul țării să înceapă de urgență, imediat, negocieri cu autoritățile de la Chișinău pentru definitivarea unirii cu Republica Moldova, însoțită de o serie de notificări către actorii internaționali din această perspectivă.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Camera Deputaților la 11.10.2023, în calitate de primă Cameră sesizată.

Consiliul Legislativ a analizat propunerea legislativă și a avizat-o negativ.

Consiliul Economic și Social a avizat negativ propunerea legislativă.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte, minorități au transmis avize negative.

În ședința din 7 noiembrie 2023, membrii Comisiei pentru politică externă au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de respingere.

Pe cale de consecință, Comisia pentru politică externă supune spre dezbatere, adoptare plenului Senatului prezentul raport de respingere și propunerea legislativă.

Vă rog, domnule președinte, ca, după comisie, la momentul grupurilor parlamentare să-mi permiteți să iau cuvântul din partea Grupului senatorial al PSD.

Am reținut. Mulțumesc. Aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimate colege,

Stimați colegi,

Sunt câteva lucruri de spus, pentru că repararea unei traume istorice pe care națiunea română a suferit-o după război, în contextul cunoscut, a fost pentru filonul de identitate românească, a fost o permanență, declarată, nedeclarată, și este un lucru care ține, până la urmă, de identitatea noastră românească pe ambele maluri ale Prutului.

De altfel, vreau să vă spun un lucru: cred că sunt singurul, oficial să spunem, în statul român care a spus următoarea chestiune, și asta am spus-o, am spus-o nu doar de la microfonul plenului reunit al celor două Camere, în urmă cu mai multă vreme, dincolo, la Camera Deputaților, ci am spus-o și la Chișinău, într-o ședință faimoasă a Parlamentului și, a parlamentelor, și, respectiv, partenerilor europeni, inclusiv în Reuniunea europeană a președinților Comisiilor de politică externă din statele membre ale Uniunii Europene. Și lucrul ăsta este, până la urmă, o chestiune de bun-simț, dincolo de multe alte chestiuni care țin de politică, respectiv că ceea ce, ca principiu, ceea ce nu i-a fost refuzat unei mari națiuni europene – și mă refer la națiunea germană –, nu i-a fost refuzată, în ciuda unei istorii atât de dureroase pentru umanitate, legată de nazism, legată de Holocaust, dar nu i-a fost refuzată în perioada, să spunem, de transformări democratice în Europa de Est și a fost acceptată și susținută ca fiind o chestiune de reparație legitimă, respectiv reunificarea germană, ca principiu, nu-i poate fi refuzată națiunii române. Și credeți-mă că sunt singurul care a spus-o public direct partenerilor europeni, pentru că trebuiau clarificate și subliniate anumite lucruri.

Mai departe, dacă am putea face unirea printr-o lege adoptată într-o capitală, adică la noi, la București, și ar fi atât de simplu, credeți-mă că acel lucru s-ar fi putut face de foarte multă vreme. Cum să se poată avansa spre o unificare firească, legitimă a națiunii române, cum să se creeze acele punți de legătură, care înseamnă și economie, și social, și, până la urmă, lucruri care să rezoneze și să determine această unificare, aceasta este, de fapt, marea discuție. Pentru că, vă aduc aminte, unificarea germană nu s-a făcut, da, punând în valoare unu din cele 10 puncte ale Decalogului de la Helsinki, dar nu s-a făcut prin legi votate în Parlament, nu s-a făcut prin negocieri între guverne sau legi votate de parlamente, ci s-a făcut prin dărâmarea unui zid, prin voința națiunii germane. Cam asta este esența discuției, de fapt. Și atunci când cele două națiuni... și, dacă mai există și un partener în această direcție cu adevărat la Chișinău, atunci veți vedea că vom putea să facem acest lucru, care este legitim, respectiv unificarea națiunii române.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

## Mulțumesc.

Avem înscriși la cuvânt trei colegi independenți: domnul senator Poteraș, doamna senator Boancă, doamna senator Iovanovici, da? Dacă aplicăm regulamentul, unul singur vorbește, un minut.

Nu.

Este și doamna Pauliuc și este și domnul Negoi. Deci?

Domnul senator Poteraș, în ordinea înscrierii pe monitor.

Mulțumesc, domnule președinte.

Am discutat de trompete, cimpoaie, probabil lui Putin îi place muzica.

În sfârșit, inițiativa pe care ne-o propune aceeași doamnă senatoare, după ce ne-a propus să anexăm teritorii din Ucraina și să intrăm, practic, _de facto_ în război, alături de Putin, cu Ucraina, acum vine tot cu o anexare, dar, e adevărat, cu un marketing mai bun: o numește „unire”.

Unirea cu Republica Moldova se poate face foarte simplu, susținând Moldova să adere la Uniunea Europeană și atunci vom fi împreună, fără granițe, fără probleme, da? Deci unirea... calea către unirea cu Moldova se numește Uniunea Europeană, nu practicarea metodelor consacrate de Putin, adică anexările.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Are cuvântul doamna senator Pauliuc.

## Stimați colegi,

Acest Parlament, în istoria lui, în istoria postdecembristă, aș spune eu, a luat două decizii foarte importante: faptul că astăzi România este membră în alianța politico-militară NATO și faptul că astăzi România este membră în alianța politico-economică Uniunea Europeană.

Anul trecut am fost în Moldova și am avut întâlniri cu președinta Maia Sandu și atunci am promis, în calitate de parlamentar, de președinte al Comisiei de apărare, că în interacțiunile pe care le voi avea cu colegi din Uniunea Europeană vom fi ambasadorul dorințelor și năzuințelor fraților noștri de peste Prut.

Astăzi, Republica Moldova, frații noștri moldoveni, își doresc să adere la valorile și principiile europene. România sprijină necontenit drumul și parcursul european al Republicii Moldova. Și, da, dragilor, de acord, stimați colegi, atunci când Republica Moldova va intra în Uniunea Europeană, frații noștri vor fi acasă și, atunci, mesajul pe care noi astăzi ar trebui să-l transmitem fraților de peste Prut este: veniți, dragilor, acasă, pentru că acasă este și pentru voi Uniunea Europeană!

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Domnul senator Negoi Eugen-Remus... Domnule senator Romașcanu, vă rog.

## Bună ziua!

Cred că suntem siguri: nu se poate, cu tot respectul pentru doamna Șoșoacă, nu se poate printr-o lege să facem un asemenea pas istoric.

Cred că trebuie totuși să nu uităm că este un fel de..., ca să nu-i zic altfel, un soi de amânare diplomatică această chestiune care înseamnă integrarea în Uniunea Europeană.

Sigur că da, Moldova trebuie să fie în Uniunea Europeană, dar orice fel de a ne uni cu Republica Moldova înainte, dacă se poate, după, dacă se va putea, intrarea în Uniunea Europeană este un demers istoric corect. Suntem, trăim în aceeași limbă, ne manifestăm această dorință de câte ori suntem la Chișinău sau de câte ori vin cei de acolo la București, deci n-ar trebui să fie altfel percepută nevoia de unire cu Moldova decât ca un act reparator firesc al istoriei românilor.

În Uniunea Europeană este altceva.

Eu îmi doresc, cum a spus foarte frumos cineva, când am fost ultima oară la Chișinău, îmi doresc să zbor la Chișinău de pe Aeroportul Otopeni, de la curse interne și reciproc. Hai să vedem cum facem asta! Nu cred că e posibil prin această lege, dar ăsta trebuie să fie un demers istoric al patrioților români.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul senator Negoi Remus.

Mulțumesc, domnule președinte.

Încercăm să ne revenim după intervenția dezgustătoare de la început a senatoarei Dumei de Stat, rătăcită pe aici, prin Senatul României, care, precum un tanc sovietic, a trecut peste bunul-simț și ne-a arătat cum a arătat istoria în anii ’40, atunci când, cu exact un astfel de comportament, au apărut legionarismul și fascismul. Bineînțeles, dumneaei habar nu are de nimic: nici de istorie, nici de politică externă, nu mai spun de regulile diplomatice.

Îi reamintesc senatoarei sovietice că Putin, pe care-l glorifică permanent pe aici, fiind un agresor de popoare și un ucigaș de copii, de femei, de bătrâni, este cel care stă la pândă asupra Republicii Moldova, că, după invadarea Ucrainei, a declarat că va urma Republica Moldova. A declarat public că Republica Moldova este următoarea sa țintă.

Din fericire, Republica Moldova are un parcurs european, o conducere responsabilă, care s-a declarat împotriva agresiunii ruse și pentru parcursul european. Și soluția cea mai bună este de a fi frați în marea familie a Uniunii Europene, pe care senatoarea sovietică o detestă, pentru că așa vrea poporul moldovean, pe care dumneaei nu l-a întrebat. Pentru că s-a gândit dumneaei că trebuie să existe o lege din partea dumneaei ca să existe unirea cu republica Moldova și fără să îi întrebe pe moldoveni, că așa vrea dumneaei.

Aș face o scurtă paranteză și mă adresez colegilor de la partidul AUR: cum v-ați poziționat față de această inițiativă? Pentru că știm cu toții că șeful dumneavoastră, George Simion, este declarat _persona non grata_ în Republica Moldova, pentru legături dovedite cu serviciile secrete FSB, fost KGB.

Dar n-am făcut întâmplător această paranteză, pentru că aștept cu foarte, foarte mare interes inițiative din partea senatoarei sovietice, din partea partidului AUR care, de exemplu, să condamne atrocitățile comise de Armata Roșie în anii ’40–’50 asupra românilor, o inițiativă care, doamnă senatoare a Dumei de Stat, să condamne preluarea Tezaurului României, care se află în deținerea Rusiei, că nu v-am auzit niciodată până acum să condamnați aceste lucruri. Oare de ce? Nu vă lasă Putin?

Mulțumesc. Domnul senator Claudiu Târziu.

Din păcate, a nu ști n-a omorât pe nimeni și e scuzabil, să zicem așa. A nu ști și a pretinde că știi este jignitor și este

autodemascator, îți arăți nulitatea intelectuală. Asta am văzut mai devreme, prin declarația stupidă a unui extremist de stânga radicală. Iată... reacție.

Dacă domnul cu pricina habar n-are de ceea ce noi facem, ar trebui să se informeze. Nu cred că vreunul de la URSS-ul ăsta care se cheamă USR a fost în Ucraina de mai multe ori decât mine sau dacă a fost vreodată. Nu cred că vreun USR-ist a fost vreodată în Ucraina de când a început războiul, în zonă de conflict.

Eu am fost. Eu am fost și la groapa comună din Ucraina, unde au fost măcelăriți 3.000 de români pentru că au vrut să vină în țară și au fost uciși de către trupele sovietice, unde erau ucraineni și ruși deopotrivă. Am condamnat acele atrocități. Eu am fost și-n Parlamentul de la Chișinău, la reuniunea celor două parlamente, și am pledat pentru unificarea în mod pașnic a celor două state, rezultate, din păcate, din înțelegerea a doi criminali: Hitler și Stalin. Și mă așteptam ca la colegul de la... ca acest coleg de la USR, care, mă rog, habar n-are nici de istorie, dacă tot a pomenit de fasciști, să pomenească, în legătură cu tancurile sovietice, de cum a fost instaurat un regim criminal în România, vreme de 45 de ani, cu tancurile, de către Rusia, nu să bată câmpii despre nu știu ce fascism din anii ’40, că nu era legătură acum.

Revenind la subiectul dezbaterilor noastre, nu doar că avem căderea morală să nădăjduim și să lucrăm pentru reunificarea Moldovei de est cu țara-mamă, – că este Moldova de est, nu-i nicio Basarabie, nu-i nicio Republica Moldova, decât că e un stat recunoscut ca atare, dar este Moldova de est, este Moldova noastră și acolo – avem această cădere și o facem, nu înseamnă că suntem extremiști, nu înseamnă că suntem ieșiți din tipare. Suntem doar patrioți și ne batem pentru ceea ce credem că-i corect pentru România și pentru români.

Nu doar că noi avem căderea morală și avem și de partea noastră dreptul internațional, dar vă dau două...

Vă mulțumim.

...două citate.

Domnule senator, timpul a expirat.

Vă rog să-mi permiteți un minut, dau citate, nu mai fac considerații politice, să nu mai lezez pe nimeni, da? Citate.

1. De exemplu, din Rezoluția Senatului American nr. 148 din 28 iunie ’91: „Guvernul Statelor Unite trebuie să susțină dreptul la autodeterminare al poporului din Moldova, ocupată de sovietici, și din nordul Bucovinei și să emită o declarație în acest sens; să sprijine eforturile viitoare ale Guvernului Moldovei în vederea negocierii pașnice, dacă dorește acest lucru, reunificarea României cu Moldova și Bucovina de Nord, așa cum este stabilit în Tratatul de pace de la Paris din 1920, în normele preeminente ale dreptului internațional și în conformitate cu Principiul 1 al Actului Final de la Helsinki.” Statele Unite spun asta, da?

Mulțumim.

În acea declarație, partea moldovenească era invitată să dea o...

Mulțumim. Mulțumim, domnule senator.

...să dea o declarație similară în Parlamentul de la Chișinău.

O astfel de declarație n-a venit până astăzi. Aceasta este realitatea, stimați colegi, și nu alta. Vă rog să luați aminte, când votați.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Bun, înainte de încheierea dezbaterilor la punctul numărul 9, conform art. 103, inițiatorul poate lua din nou cuvântul. Aveți cuvântul, doamna senator Șoșoacă.

Celor care sunt pro-LGBT și care susțin violurile, de aici, din stânga, așa-numiții USR-iști, vreau să le spun un singur lucru: când nu mai ai argumente, te folosești de insulte. Și vreau să vă spun ceva: „Honni soit qui mal y pense.” Ar trebui să citiți, să învățați și un pic de franceză, și un pic de istorie, și un pic de istoria Angliei, poate o să înțelegeți ce vă spun.

Pentru restul, vreau să vă spun despre Rezoluția Senatului nr. 148 din Congresul Statelor Unite ale Americii, care, la 28 iunie 1991, a solicitat Parlamentului României să se unească cu Republica Moldova. Ulterior, pentru că am avut și un Parlament cât de cât naționalist în ’91, la 28 noiembrie 1991 a existat o declarație a Parlamentului României privind referendumul din Ucraina din 1991, în care nu s-a recunoscut referendumul din Ucraina cu privire la toate teritoriile deținute ilegal de Ucraina și s-a solicitat începerea..., respectiv Bucovina de Nord, Ținutul Herța, Hotin, precum județele din sudul Basarabiei, și s-a solicitat Guvernului României să demareze proceduri diplomatice pentru recuperarea teritoriilor noastre din Ucraina. De aceea vă spun că habar nu aveți istorie. Mulți dintre dumneavoastră nu aveți habar de parlamentarism, nu cunoașteți, și rog poporul român să-și aleagă mai bine reprezentanții. Pentru că, dacă veniți aici să discutați despre o inițiativă legislativă, mă aștept să știți un pic de istorie, mă aștept să știți să respectați o femeie.

Iar voi, cei de la USR și REPER, nu faceți altceva decât misoginism pe față, sunteți grobieni de-a dreptul. Și, într-adevăr, colega mea Rodica Boancă a avut dreptate când a spus că avem nevoie de multă lămâie ca să rezistăm grețurilor pe care ni le dați. Și, mai mult decât atât, vreau să vă spun că tancul sovietic nu a putut fi până acum distrus. Înțeleg că-mi recunoașteți forța.

Iar să știți că-n Duma de Stat unii ca voi nu au ce căuta, pentru că acolo sunt oameni inteligenți și înțelepți, de aceea Rusia nici nu a fost învinsă. Și nici nu are cum, pentru că dacă ați fi știut istorie ați fi înțeles că Rusia nu poate fi învinsă, iar noi trebuia să ne vedem de politica noastră și să avem strict interesul României și al poporului român. A fi suveran și independent înseamnă să militezi exclusiv pentru interesul României și al poporului român, indiferent de marile puteri, și să poți să te raportezi la orice putere din această lume din postura de egalitate, ceea ce România nu face.

Declar încheiate dezbaterile, inițiativa legislativă rămâne la vot final. ( _Discuții.)_

Desigur, cu mare plăcere. Doamna senator Boancă, aveți cuvântul pe baza dreptului la replică, fiind pronunțat numele dumneavoastră.

Mulțumesc, domnule președinte.

Vreau, în primul rând, să transmit un mesaj celor care nu au niciun reper și care nu înțeleg cum funcționează politica într-un stat. De asemenea, mai au mult de citit în ceea ce privește istoria acestei țări. Dar e de înțeles, a rămas istoria cu o oră la 4 ani în liceu și, atunci, înțeleg de ce sunt unii analfabeți funcțional.

De asemenea, consider că este de bun augur toată această discuție legată de unificarea României cu teritoriile ei pierdute prin furt, pentru că până acum toată lumea s-a codit. În spațiul public aproape au făcut unii mare campanie electorală, dar, după aceea, în Parlament, când au intrat, au uitat de promisiunile lor. Și-atunci, eu vă întreb: de ce vă este frică atunci când se vorbește despre necesitatea unirii Republicii Moldova cu România și despre faptul că prin această unire s-ar produce automat și intrarea în Uniunea Europeană?

Și am înțeles de la domnul Corlățean următorul lucru...

Timpul a expirat, mulțumesc.

...și cu asta închei. Am înțeles următorul lucru: în Germania au fost și putință, și voință, în România o fi ea voință, dar 'geaba putință.

Mulțumesc.

Declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa rămâne la vot final.

La punctul 10 al ordinii de zi avem Legea pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011 (L250/28.06.2021).

Reexaminare la solicitarea Președintelui României. Declar deschise dezbaterile.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru învățământ, în vederea prezentării raportului.

Doamna președinte Monica Anisie, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 7 noiembrie 2023, membrii comisiei au analizat legea în forma trimisă la promulgare, cererea de reexaminare și punctele de vedere exprimate și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de respingere, pe considerentul că legea a rămas fără obiect, întrucât modificarea sau completarea unui act normativ poate fi realizată numai în perioada în care actul normativ este în vigoare, în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.

Comisia pentru învățământ supune spre dezbatere și adoptare către plenul Senatului României raportul de respingere a legii trimise la promulgare.

În raport cu obiectul de reglementare, legea face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind Camera decizională. Mulțumesc.

Mulțumesc, doamna președinte. Dacă sunt intervenții? Domnule senator Ștefan Pălărie, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimate colege,

Stimați colegi,

Nu știu cum să facem, că aceste inițiative legislative au mai fost o dată dezbătute, chiar furtunos, de la acest prezidiu al plenului Senatului. Și țin să reamintesc că această inițiativă legislativă trecuse, fusese adoptată și de Camera decizională, Camera Senatului, dar, într-adevăr, a fost întoarsă de la Cotroceni.

Inițiativa aceasta făcea un lucru cât se poate de simplu, dar cât se poate de util, și anume, în condițiile de vacantare a unei poziții de director, fie prin expirarea mandatului obținut prin concurs, fie din motive medicale sau de orice altă natură, dădea posibilitatea ca la nivelul consiliului de administrație al unității școlare să se decidă cine să fie interimarul până la organizarea unui nou concurs. La nivelul școlii, și nu la nivel de inspectorat.

Permiteți-mi, foarte scurt, să vă aduc aminte contextul acestei propuneri. Pe 9 ianuarie 2021, în plină pandemie, din cauza imposibilității de organizare a unui concurs de ocupare a funcțiilor de director, s-au vacantat aproximativ 4.000 de mandate de director din tot sistemul școlar preuniversitar, iar

aceste vacantări au dus la o cavalcadă: 700 de directori au fost schimbați din pixul inspectorilor școlari. Probabil că nu vi se pare mult 700 din 4.000, dar o să vedeți că toate aceste schimbări din pix au fost mai degrabă – pentru că exista, evident, și posibilitatea ca cel care ocupase prin concurs până la mijlocul anului școlar să continue –, 700 de astfel de posturi de directori au fost schimbate, de multe ori, cu câte un director adus din afara unității școlare, parașutat. În Gorj, de exemplu, aproximativ 40% din funcțiile care s-au vacantat au fost înlocuite de către pixul inspectorului școlar din Gorj la acea dată, în luna august 2021, apoi au expirat toate mandatele, deci aproximativ 10.000 de funcții...

Cred că mă încadrez, cred că sună dacă depășesc 3 minute. Mă încadrez. Și mai am doar o propoziție de spus.

Această inițiativă, așa cum spuneam, dădea posibilitatea comunității școlare să decidă ce e cel mai bine pentru conducerea acelei școli. Cu tristețe spun că această prevedere nu a fost luată în considerare și nu face parte din Legea învățământului preuniversitar. Dar nu-i nimic, o să venim cu un nou amendament. Chiar credem că la nivel local școala știe cel mai bine ce are nevoie și că, nelăsând-o așa, să decidă pentru viitorul ei, inspectoratul mai degrabă dă dovadă de abuzuri.

Alte intervenții? Nu sunt, mulțumesc. Declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa rămâne la vot final.

La punctul 11 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă pentru completarea art. 205 din Legea educației naționale nr. 1/2011 (L408/27.06.2022).

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent și dorește. Dacă nu, dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru învățământ, în vederea prezentării raportului.

Doamna președinte, senator Monica Anisie, aveți cuvântul.

## Mulțumesc.

În ședința din 7 noiembrie 2023, membrii comisiei au luat în dezbatere propunerea legislativă și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere, pe considerentul că propunerea legislativă a rămas fără obiect, întrucât modificarea sau completarea unui act normativ poate fi realizată numai în perioada în care actul normativ este în vigoare, în conformitate cu prevederile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.

Prin urmare, Comisia pentru învățământ supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere și propunerea legislativă.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice și Senatul este Camera decizională.

Mulțumesc.

Mulțumesc, doamna președintă. Domnule senator Darău, aveți cuvântul.

26 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 160/19.XII.2023

## Mulțumesc, domnule președinte.

Această inițiativă legislativă, inițiată de USR, dar semnată de parlamentari de la patru partide, făcea un lucru simplu în vechea lege a educației naționale, și anume insera un nou alineat într-un articol, care spunea așa: „Instituțiile de învățământ superior de stat acordă cel puțin cinci locuri bugetate, în cadrul cifrei de școlarizare aprobate anual, absolvenților cu diplomă de bacalaureat orientați școlar și profesional pe sistemul cerințelor educaționale speciale – CES. În cazul în are locurile nu se ocupă, universitățile redistribuie către ceilalți candidați.” Deci cred că era un lucru care ține de normalitate.

A fost o inițiativă trecută de Camera Deputaților, cu o cvasiunanimitate, în iunie 2022, deci cu un an înainte ca noua lege a educației, mai precis noua lege a învățământului preuniversitar, să treacă. Această nouă lege nu conține această prevedere. Deci un an o inițiativă legislativă bună a fost ținută la sertar. După un an, nu este preluată această idee în noua lege și astăzi avem în față un raport de respingere doar pentru că inițiativa făcea referire la vechea lege.

Vedeți, în loc să ne pierdem timpul cu tot felul de circuri și alte declarații antinaționale aici, în Senat, din păcate, nu reușim, ca instituție, să tratăm la timp inițiative corecte, inițiative care ar aduce beneficii reale în viața oamenilor. Cred că, de fapt, acest proces de tratare a inițiativelor ar trebui revăzut. Ar trebui să preluăm toate inițiativele în comisii și în plen la timpul lor, și nu să dăm, dimpotrivă, prioritate unor inițiative care, de fapt, n-ar avea ce să caute în Parlament.

Mulțumesc.

## Alte intervenții?

Dacă nu mai sunt, declar încheiate dezbaterile. Inițiativa rămâne la vot final.

La punctul 12 avem Propunerea legislativă pentru modificarea Legii educației naționale nr. 1/2011 (L442/18.10.2021).

Declar deschise dezbaterile.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Nu.

Atunci, rog reprezentantul Comisiei pentru învățământ să prezinte raportul.

Doamna președinte Monica Anisie, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Membrii Comisiei pentru învățământ au luat în dezbatere propunerea legislativă și au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de respingere, pe considerentul că propunerea legislativă a rămas fără obiect, întrucât modificarea sau completarea unui act normativ poate fi realizată numai în perioada în care actul normativ este în vigoare, în conformitate cu prevederile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.

Prin urmare, Comisia pentru învățământ supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere, precum și propunerea legislativă.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este Camera decizională.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Intervenții din sală sunt? Nu sunt, vă mulțumesc. Declar încheiate dezbaterile. Inițiativa rămâne la vot final.

La punctele 13 până la 20 avem proiecte de hotărâre privind exercitarea controlului de subsidiaritate și proporționalitate conform Protocolului nr. 2 din Tratatul de la Lisabona, care se regăsesc afișate pe pagina de internet a Senatului.

Astfel, la punctul 13 avem Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 96/53/CE a Consiliului de stabilire, pentru anumite vehicule rutiere care circulă în interiorul Comunității, a dimensiunilor maxime autorizate în traficul național și internațional și a greutății maxime autorizate în traficul internațional – COM(2023) 445 final.

Rog reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene să prezinte raportul și proiectul de hotărâre.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia a dezbătut COM 445 final în 7 noiembrie.

Am primit sesizări și de la Comisia pentru mediu, care nu a avut observații esențiale, și de la Comisia pentru transporturi, care ne-a trimis observații.

Prezenta propunere abordează probleme importante și am formulat o opinie.

- Respectă, dincolo de aceasta, condițiile de subsidiaritate

- și proporționalitate.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte.

Dacă sunt intervenții din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt, declar încheiate dezbaterile asupra acestui punct.

Proiectul de hotărâre rămâne la vot final.

La punctul 14 avem Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind plantele obținute prin anumite noi tehnici genomice și alimentele și furajele derivate din ele și de modificare a Regulamentului (UE) 2017/625 – COM(2023) 411 final.

Îl rog pe domnul președinte Vasile Dîncu să prezinte raportul și proiectul de hotărâre.

Aveți cuvântul, domnule profesor.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia a dezbătut prezenta propunere în două ședințe, din 31 octombrie și 7 noiembrie.

Am primit observații de la comisii permanente sesizate pentru examinare sectorială.

Am formulat o opinie, pe care, cu siguranță, colegii noștri au lecturat-o.

Drept care vă propun aprobarea acestui raport, cu opinia pe care am formulat-o noi.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte. Dacă sunt intervenții din sală? Nu sunt, declar încheiate dezbaterile. Proiectul de hotărâre rămâne la vot final. Punctul 15, Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind monitorizarea și reziliența solului (Legea privind monitorizarea solului) – COM(2023) 416 final.

Domnule profesor Vasile Dîncu, vă rog să ne prezentați raportul și proiectul de hotărâre.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia a dezbătut prezenta propunere în datele de 31 octombrie și 7 noiembrie.

Am primit sesizări și din partea Comisiei economice, industrii și servicii, Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, care nu au avut observații esențiale.

În sinteză, această propunere a fost adoptată de membrii comisiei în unanimitate.

Respectă proporționalitatea și subsidiaritatea. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule președinte. Dacă sunt intervenții din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt, declar încheiate dezbaterile.

Proiectul de hotărâre rămâne la vot final.

Punctul 16, Proiect de hotărâre referitoare la pachetul privind asociațiile europene transfrontaliere, cuprins din:

1. Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a regulamentelor (UE) nr. 1.024/2012 și (UE) 2018/1.724 în ceea ce privește utilizarea Sistemului de informare al pieței interne și a portalului digital unic în scopul îndeplinirii anumitor cerințe prevăzute în Directiva (UE).../... a Parlamentului European și a Consiliului privind asociațiile transfrontaliere europene [COM(2023) 516] – COM(2023) 515 final;

2. Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind asociațiile transfrontaliere europene – COM(2023) 516 final.

Domnule președinte Vasile Dîncu, aveți cuvântul pentru prezentarea raportului și proiectului de hotărâre.

Mulțumesc, domnule președinte.

Pachetul compus din COM 515 final și 516 final a fost dezbătut în ședința din 7 noiembrie 2023.

La dezbateri au participat reprezentanți din partea Ministerului Afacerilor Externe.

Concluzia, care a fost votată în unanimitate de membrii comisiei, a fost că pachetul respectă subsidiaritatea și proporționalitatea, propunând directiva care ar duce la îmbunătățirea legilor din acest domeniu de referință. Mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

Dacă sunt intervenții din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt.

Dacă sunt intervenții din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Proiectul de hotărâre rămâne la vot final.

La punctul 17 avem Proiectul de hotărâre referitoare la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind contabilizarea emisiilor de gaze cu efect de seră generate de serviciile de transport – COM(2023) 441 final.

Domnule președinte, profesor Vasile Dîncu, aveți cuvântul pentru prezentarea raportului și proiectului de hotărâre.

Mulțumesc, domnule președinte.

Am dezbătut, în data de 7 noiembrie anul curent, în ședința comisiei, COM 441 final.

Comisiile permanente au fost sesizate, respectiv Comisia economică, industrii și servicii, Comisia de mediu, Comisia pentru transporturi, care nu avut observații.

Prezenta propunere depășește obstacolele care împiedică în acest moment armonizarea măsurării și calculării emisiilor de gaze în Europa.

Respectă subsidiaritatea și proporționalitatea. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Dacă sunt intervenții din sală? Dacă nu, declarăm încheiate dezbaterile.

Proiectul de hotărâre rămâne la vot final.

Punctul 18 al ordinii de zi, Proiectul de hotărâre referitoare la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind utilizarea capacităților de infrastructură feroviară în spațiul feroviar unic european, de modificare a Directivei 2012/34/UE și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 913/2010 – COM(2023) 443 final.

Domnule profesor, aveți cuvântul pentru prezentarea raportului și proiectului de hotărâre.

Mulțumesc, domnule președinte.

COM 443 final a fost dezbătut în 7 noiembrie – o comisie desfășurată în format hibrid.

Am sesizat comisiile permanente, Mediu și Comisia pentru transporturi și infrastructură, care nu au transmis observații.

Am votat în unanimitate, la propunerea colegilor, acest raport pentru un COM care respectă subsidiaritatea și proporționalitatea conform Protocolului nr. 2 privind aplicarea subsidiarității și proporționalității din art. 5 din Tratatul de la Lisabona.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Dacă sunt intervenții din sală? Nu sunt.

Declar încheiate dezbaterile asupra proiectului. Rămâne proiectul de hotărâre la vot final.

La punctul 19 avem Proiectul de hotărâre referitoare la Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de instituire a cardului european pentru dizabilitate și a cardului european de parcare pentru persoanele cu dizabilități – COM(2023) 512 final.

Domnule președinte Vasile Dîncu, aveți cuvântul.

Mulțumesc.

COM 512 final a fost dezbătut în ședința comisiei din 7 noiembrie anul curent.

Prin propunerea Comisiei, se introduce un card european pentru dizabilități standardizat și se consolidează actualul card european de parcare pentru persoane cu dizabilități.

Prezenta propunere respectă subsidiaritatea și principiul proporționalității și a fost votată în unanimitate de membrii noștri, pentru un raport pozitiv.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Dacă sunt intervenții din sală?

Dacă nu, declar încheiate dezbaterile.

Proiectul de hotărâre rămâne la vot final.

Punctul 20, Proiectul de hotărâre referitoare la Pachetul privind medicamentele de uz uman, cuprins din:

1. Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de instituire a unui cod al Uniunii cu privire la medicamentele de uz uman și de abrogare a Directivei 2001/83/CE și a Directivei 2009/35/CE – COM(2023) 192 final;

2. Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a procedurilor la nivelul Uniunii privind autorizarea și supravegherea medicamentelor de uz uman și de stabilire a normelor care reglementează Agenția Europeană pentru Medicamente, de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1.394/2007 și a Regulamentului (UE) nr. 536/2014 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 726/2004, a Regulamentului (CE) nr. 141/2000 și a Regulamentului (CE) nr. 1.901/2006 – COM(2023) 193 final.

Domnule președinte, profesor Vasile Dîncu, aveți cuvântul pentru prezentarea raportului și a proiectului de hotărâre.

Mulțumesc, domnule președinte.

Pachetul format din COM 192 și 193 final din 2023 a fost analizat în ședința comisiei din 7 noiembrie.

Am constatat că pachetul respectă subsidiaritatea conform Protocolului nr. 2.

De asemenea, cu analiza comisiilor de specialitate și a membrilor Guvernului, am expus o opinie privind unele modificări care sunt necesare pentru a adapta mai bine legislațiilor naționale.

S-a votat această opinie în unanimitate de către membrii comisiei.

Mulțumesc.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

## Mulțumesc.

Dacă sunt intervenții?

Dacă nu, declar încheiate dezbaterile asupra acestui punct.

Proiectul de hotărâre rămâne la vot final.

Stimați colegi, continuăm lucrările și

Bun. Rectific – 30 de voturi contra.

Deci raportul a fost adoptat.

Acum

Propunerea legislativă a fost adoptată.

La punctul 2 avem Propunerea legislativă pentru stabilirea unor măsuri în vederea implementării programului „Primul monument restaurat” (L584/18.10.2023).

Raportul suplimentar comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Acum,

Propunerea legislativă a fost adoptată.

Punctul 3, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 86/2023 pentru completarea secțiunii 6 din capitolul IV al anexei nr. IV la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice (L592/23.10.2023).

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Raportul și proiectul de lege de aprobare a ordonanței au fost adoptate.

La punctul 4, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 87/2023 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 58/2023 privind unele măsuri pentru acordarea unei prime de carieră didactică pentru personalul didactic și didactic auxiliar, precum și unei prime de carieră profesională pentru personalul nedidactic din învățământul de stat, suportate din fonduri externe nerambursabile și pentru modificarea unor acte normative în domeniul educației (L593/23.10.2023).

Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise, a proiectului de lege.

Proiectul face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Acum

Proiectul de lege a fost adoptat.

La punctul 5, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 94 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente (L574/16.10.2023).

Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

La punctul 6, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 75/1994 privind arborarea drapelului național (L597/30.10.2023).

Raportul comisiei este de admitere a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Domnule senator Neagu, doriți motivarea votului?

Îmi pare rău, motivarea votului rămâne la final.

La punctul 7, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 62/2019 privind activitatea consulară (L590/23.10.2023).

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative, propunerea făcând parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Raportul a fost adoptat.

Acum,

Propunerea legislativă a fost adoptată.

Punctul 8, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii

nr. 129/1997 pentru ratificarea Tratatului cu privire la relațiile de bună vecinătate și cooperare dintre România și Ucraina (L568/16.10.2023).

Propunerea legislativă a fost respinsă de Camera Deputaților.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Raportul de respingere a fost adoptat, propunerea este respinsă.

La punctul 9, Propunerea legislativă privind unirea României cu Republica Moldova (L569/16.10.2023).

Propunerea legislativă a fost respinsă de Camera Deputaților.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră... fiind Camera decizională.

Raportul de respingere a fost adoptat, propunerea legislativă este respinsă.

La punctul 10 avem Legea pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011 (L250/28.06.2021).

Reexaminare la solicitarea Președintelui României. Legea a fost adoptată de Camera Deputaților. Raportul comisiei este de respingere a legii transmise la promulgare.

Legea face parte din categoria legilor organice. Senatul este Camera decizională.

Având în vedere raportul comisiei,

La punctul 11 avem Propunerea legislativă pentru completarea art. 205 din Legea educației naționale nr. 1/2011 (L408/27.06.2022).

Propunerea a fost adoptată de Camera Deputaților. Raportul comisiei este de respingere.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, Senatul este Camera decizională.

Raportul de respingere a fost adoptat și propunerea legislativă este respinsă.

La punctul 12 avem Propunerea legislativă pentru modificarea Legii educației naționale nr. 1/2011 (L442/18.10.2021).

Propunerea legislativă a fost adoptată tacit de Camera Deputaților.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor organice. Senatul este Camera decizională.

La punctul 13 avem Proiectul de hotărâre referitoare la Propunerea de directivă a Parlamentului european și a Consiliului de modificare a Directivei 96/53/CE a Consiliului de stabilire, pentru anumite vehicule rutiere care circulă în interiorul Comunității, a dimensiunilor maxime autorizate în traficul național și internațional și a greutății maxime autorizate în traficul internațional – COM(2023) 445 final.

La punctul 14, Proiectul de hotărâre referitoare la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind plantele obținute prin anumite noi tehnici genomice și alimentele și furajele derivate din ele și de modificare a Regulamentului (UE) 2017/625 – COM(2023) 411 final.

Punctul 15, Proiectul de hotărâre referitoare la Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind monitorizarea și reziliența solului (Legea privind monitorizarea solului) – COM(2023) 416 final.

Proiectul de hotărâre a fost adoptat.

Punctul 16, Proiectul de hotărâre referitoare la pachetul privind asociațiile europene transfrontaliere, cuprins din:

1. Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a regulamentelor (UE) nr. 1.024/2012 și (UE) 2018/1.724 în ceea ce privește utilizarea Sistemului de informare al pieței interne și a portalului digital unic în scopul îndeplinirii anumitor cerințe prevăzute în Directiva (UE).../... a Parlamentului European și a Consiliului privind asociațiile transfrontaliere europene – [COM(2023) 516] – COM(2023) 515 final;

2. Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind asociațiile transfrontaliere europene – COM(2023) 516 final.

Vot pentru proiectul de hotărâre, vă rog. Vot!

105 voturi pentru, două voturi contra.

Proiectul de hotărâre a fost adoptat.

Punctul 17, Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind contabilizarea emisiilor de gaze cu efect de seră generate de serviciile de transport – COM(2023) 441 final.

Punctul 18, Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind utilizarea capacităților de infrastructură feroviară în spațiul feroviar unic european, de modificare a Directivei 2012/34/UE și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 913/2010 – COM(2023) 443 final.

Punctul 19, Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de instituire a cardului european pentru dizabilitate și a cardului european de parcare pentru persoanele cu dizabilități – COM(2023) 512 final.

Proiectul de hotărâre a fost adoptat.

Înainte de a trece la punctul 20, vă anunț că nu este ultimul punct, după punctul 20 mai avem încă șase proiecte la vot – să nu scoatem cartelele mai devreme.

La punctul 20 al ordinii de zi avem Proiectul de hotărâre referitoare la Pachetul privind medicamentele de uz uman, cuprins din:

1. Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de instituire a unui cod al Uniunii cu privire la medicamentele de uz uman și de abrogare a Directivei 2001/83/CE și a Directivei 2009/35/CE – COM(2023) 192 final;

2. Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a procedurilor la nivelul Uniunii privind autorizarea și supravegherea medicamentelor de uz uman și de stabilire a normelor care reglementează Agenția Europeană pentru Medicamente, de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1.394/2007 și a Regulamentului

(UE) nr. 536/2014 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 726/2004, a Regulamentului (CE) nr. 141/2000 și a Regulamentului (CE) nr. 1.901/2006 – COM(2023) 193 final.

Vă reamintesc că în ședința plenului de marți, 7 noiembrie 2023, au avut loc dezbaterile generale asupra inițiativelor legislative înscrise la secțiunea a III-a a ordinii de zi, urmând ca în această ședință să procedăm la votul asupra acestora.

La punctul 1, secțiunea a III-a, avem Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2023 privind stabilirea unor măsuri la nivelul administrației publice centrale (L542/18.09.2023).

Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților. Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind Camera decizională.

La punctul 2 avem Legea privind trecerea lacului Brebu, cu titlu gratuit, din domeniul public al statului și din administrarea Administrației Naționale „Apele Române” în domeniul public al comunei Brebu și în administrarea Consiliului Local al Comunei Brebu (L477/20.11.2017) – reexaminare.

Ne aflăm în faza reexaminării legii ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 337/14.06.2023, prin care se constată că legea este neconstituțională.

Raportul comisiilor este de respingere a legii transmise la promulgare.

Legea face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Având în vedere raportul comisiilor,

Legea a fost respinsă.

La punctul 3 avem Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 257 din Legea educației naționale nr. 1/2011 (L549/28.10.2019).

Propunerea legislativă a fost adoptată tacit de Camera Deputaților.

Raportul suplimentar al comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor organice. Senatul este Camera decizională.

Raportul de respingere a fost adoptat, iar propunerea legislativă este respinsă.

La punctul 4 avem Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011 (L704/28.12.2020).

Propunerea legislativă a fost adoptată tacit de Camera Deputaților.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii. Propunerea face parte din categoria legilor organice. Senatul este Camera decizională.

Raportul de respingere a fost adoptat și propunerea legislativă este respinsă.

La punctul 5 avem Propunerea legislativă pentru modificarea art. 44 alin. (9) din Legea educației naționale nr. 1/2011 (L314/16.05.2022).

Propunerea legislativă a fost respinsă de Camera Deputaților.

Raportul suplimentar al comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor organice. Senatul este Camera decizională.

Raportul de respingere a fost adoptat, iar propunerea legislativă a fost respinsă.

La punctul 6 avem Propunerea legislativă pentru abrogarea alin. (7[1] ) și (7[2] ) ale art. 168 din Legea educației naționale nr. 1/2011 (L115/07.03.2022).

Propunerea legislativă a fost respinsă de Camera Deputaților.

Raportul suplimentar al comisiei e de respingere a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor organice. Senatul este Camera decizională.

Vă mulțumesc.

Înainte de a trece la nota pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, îi dau cuvântul domnului senator Negoi pentru explicarea votului.

Aveți cuvântul, domnule senator. ( _Discuții.)_

Neagu! Neagu! Iertați-mă! Îmi cer scuze, domnule senator! Domnule senator Neagu, aveți cuvântul.

Ce să mai zici?! Și te întrebi de ce doamna senator face scandalul pe care îl face? Îl face pentru că sunteți prea democrați și nu o să vă zic „să vă fie rușine!”.

Acum, referitor la motivarea votului – punctul 6, propunerea legislativă L597/2023.

Noi am votat contra raportului de respingere și aș vrea să adaug niște nuanțe aici, referitor la acea mare dezbatere suscitată de domnul Tánczos Barna, care se află în slujba unei puteri străine, în slujba Budapestei.

În județele Covasna și Harghita, din 1990, am pierdut 100.000 de români, care au dispărut din cauza politicilor segregaționiste pe care UDMR-ul, fără niciun pic de rușine, le propagă inclusiv aici, în Parlamentul României. Eu sunt singurul... sunt din Târgu Secuiesc. Imaginați-vă că în 1990 eram 12% români în Târgu Secuiesc. Acum mai suntem 6% români. Sub ochii dumneavoastră dispărem!

Ce să vă zic? Să vă zic „să vă fie rușine”?! Nu vă zic „să vă fie rușine!”, dar ar trebui, cumva, să vă aplecați... sunteți frații noștri și cumva să vă aplecați și către noi, și nu să faceți politica șovinistă – da? – și revanșardă a Ungariei și să plătiți salarii de miniștri și să suportați batjocura la care suntem supuși de acești vectori ai urii.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Costea Adrian, tot explicarea votului, da?

Explicarea votului la punctul 9.

Am votat pentru mesajul politic, nicidecum pentru oportunitate. Trebuie să înțelegem că în Parlament nu votăm rezoluții, ci legi care ar trebui să fie aplicabile.

Am și câteva observații:

Încă o dată Parlamentul este abilitat cu o competență pe care nu o deține: aceea de a decide granițe și de a opera modificări teritoriale. În plus, este produs un act unilateral, pe modelul genial al anexărilor de teritorii, translatate dintr-un alt proiect legislativ.

Referitor la art. 4, acesta se bucură de un comic absurd: „printre autoritățile internaționale competente notificate de potențiala izbândă a României se numără NATO și Statele Unite”, prima – alianță politico-militară, a doua – un stat național, entități pe care inițiatorul le detestă și le acuză în nenumărate rânduri că sunt asupritori ai românilor. Cu toate acestea, noi dăm dovadă de bună creștere și le cerem voie americanilor și NATO pentru aprobarea deciziilor noastre de politică externă.

Sperăm într-o unire a României cu Republica Moldova în cadrul unei Europe unite, aceste proiecte legislative nefiind decât plăsmuiri ale unei viziuni puerile asupra lumii. Dacă tot este invocată istoria, cunoașterea sau necunoașterea ei, avem nevoie de oameni politici lucizi, care evaluează într-un mod înțelept raportul dintre oportunitate, respectiv câștigare de capital politic.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnule senator Mircea Dăneasă, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Partidul meu la punctul 8 s-a abținut. Eu am votat „pentru” din următorul motiv: România nu are experiență de anexări teritoriale. În schimb, retrocedarea teritoriilor de drept istoric trebuia făcută cu mult timp înainte și nu a făcut-o nimeni, niciun partid. Nu a existat inițiativă în acest sens, în spiritul unor retrocedări legale, indiferent dacă trebuie modificate niște tratate internaționale.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Normal este o explicare a votului pe grup, dar, atunci când sunt diferende în grup, nu avem ce face, dăm cuvântul de două ori.

Înainte de a declara închisă ședința, aș vrea să dau citire notei pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

1. Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal; 2. Lege pentru instituirea zilei de 11 iulie ca Ziua prieteniei dintre România și Statele Unite ale Americii;

3. Lege pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 71/2002 privind organizarea și funcționarea serviciilor publice de administrare a domeniului public și privat de interes local;

4. Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 148/2022 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 83/2001 privind înființarea, organizarea și funcționarea serviciilor publice comunitare de pașapoarte și serviciilor publice comunitare regim permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor, precum și a Ordonanței Guvernului nr. 84/2001 privind înființarea, organizarea și funcționarea serviciilor publice comunitare de evidență a persoanelor – procedură de urgență;

5. Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 2/2023 pentru modificarea lit. c) a alin. (6) al art. 41 din Ordonanța Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor – procedură de urgență;

6. Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 1/2023 pentru aprobarea plății cotizației financiare anuale în vederea participării Poliției Române, prin intermediul Poliției Rutiere, la Rețeaua Europeană a Polițiilor Rutiere – ROADPOL, precum și pentru modificarea anexei nr. 1 la Ordonanța Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plății cotizațiilor la organizațiile internaționale interguvernamentale la care România este parte;

7. Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 79/2022 pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 202/2008 privind punerea în aplicare a sancțiunilor internaționale – procedură de urgență;

8. Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989,

precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004 – tot procedură de urgență;

9. Lege pentru modificarea art. 31 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România;

10. Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 154/2022 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru sprijinirea operatorilor din industria de fabricare a produselor de morărit, a uleiurilor și grăsimilor, a produselor lactate și a preparatelor pentru hrana animalelor de fermă – tot procedură de urgență;

11. Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 42/2023 pentru modificarea și completarea Legii nr. 367/2022 privind dialogul social și a Legii nr. 53/2003 – Codul muncii – procedură de urgență;

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro Adresa Centrului pentru relații cu publicul este: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651. Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78, e-mail: concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro, secțiunea Publicări.

&JUYEJT|486756]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 160/19.XII.2023 conține 32 de pagini.**

Prețul: 160 lei