Stenogramă plen

## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**

## Stimați colegi,

Vă invit să luați loc în bănci.

O să vă rog să mergeți să semnați prezența, să introduceți cartelele, ca să pot să dau drumul la această ședință, pe care vă rog să-mi permiteți să o deschid, astăzi, 13 februarie 2023.

Vă anunț că, din totalul de 136 de senatori, până în acest moment, și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 76.

Voi conduce această ședință împreună cu colegul senator Mircescu și cu...

domnul senator Mocioalcă – va ajunge în câteva secunde.

Ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi v-a fost distribuită, stimați colegi.

Dacă nu sunt comentarii, în câteva secunde voi supune votului dumneavoastră ordinea de zi, dar vă rog frumos să vă așezați în sala de plen, ca să putem să începem aceste voturi.

Bun, în regulă.

Dacă nu sunt comentarii la ordinea de zi,

37 de voturi pentru, 10 împotrivă, 5 abțineri.

Ordinea de zi a fost aprobată.

Programul de lucru pentru această zi:

– ora 15.00 – lucrări în plenul Senatului;

– ora 16.00 – dezbaterea... votul pe inițiativele dezbătute. Dacă nu există intervenții pe acest program, o să vă rog să dăm un vot.

Rog, vot pe programul de astăzi.

61 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, o singură abținere.

Programul de lucru – adoptat.

Vom trece, stimați colegi, la secțiunea I a ordinii de zi. Punctul 1, secțiunea I, aprobarea prelungirii la 60 de zile a termenului de dezbatere și adoptare a unor inițiative legislative.

Potrivit art. 93 alin. (4) din Regulamentul Senatului, caracterul complex al legii se stabilește prin hotărârea plenului Senatului, la propunerea Biroului permanent, care a analizat solicitările privind prelungirea la 60 de zile a termenului de dezbatere și adoptare a unor inițiative legislative, astfel cum sunt afișate pe pagina Senatului.

Voi supune votului dumneavoastră...

Pe procedură, îl invit pe domnul senator Radu Mihail.

Vă mulțumesc, doamna președintă.

Printre inițiativele pentru care s-a solicitat prelungirea termenului este, în mod foarte surprinzător, și L4/2023, renumita propunere care ar trebui să reglementeze situația pensiilor speciale și de serviciu.

Conform jaloanelor asumate în PNRR, trecerea pensiilor speciale, de serviciu, pe contributivitate trebuia să se facă până la 31 decembrie 2022. Această lege pentru care se solicită acum prelungirea termenului, L4, este pe 2023, deci deja suntem în întârziere. Și acum ni se solicită să prelungim agonia. Pentru că propunerea care este acum pe birourile parlamentarilor și în discuții la comisii a beneficiat de un tom de 23 de pagini din partea prietenului Guvernului, domnul Iordache, unde se explică de ce este neconstituțională. Deci noi vrem sau, în sfârșit, Guvernul vrea să continuăm agonia acestui proiect, care, în mod cert, nu răspunde în niciun fel cerințelor trecerii acestor pensii către contributivitate și nu respectă în niciun fel ce ne-am angajat prin PNRR.

Am înțeles.

Deci, din acest punct de vedere, nu putem să votăm o astfel de solicitare și rugămintea ar fi să votăm separat cele trei propuneri.

Mulțumesc.

## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**

Acum, pe procedură – și o să vă rog să-mi permiteți să vă răspund de aici, să nu cobor la microfonul central –, întotdeauna, pe procedură, se votează proiect cu proiect. Asta... Vă vând un pont din regulament.

Doi – vreau să înțelegeți cu toții foarte clar că proiectul pensiilor speciale este un proiect de lege complex. De aceea, nu văd nicio agonie dacă se prelungește termenul la 60 de zile, de la 45. 15 zile suplimentar pentru dezbateri pe o lege pe care dumneavoastră oricum ați criticat-o nu cred că e un capăt de țară. Ba, dimpotrivă, vă încurajez să avem aceste dezbateri în comisii și să îmbunătățim legea așa cum consideră necesar fiecare grup parlamentar.

De aceea, date fiind aspectele deja discutate,

S-a aprobat prelungirea termenului la 60 de zile și pentru L4/2023.

Punctul 2 – avem o notă privind adoptarea tacită, prin împlinirea termenului pentru dezbatere și adoptare la 11 și 12 februarie 2023, a unor inițiative.

Este afișată pe pagina de internet a Senatului.

Inițiativele se consideră adoptate prin împlinirea termenului, în conformitate cu art. 75 alin. (2) teza a III-a a Constituției României, coroborat cu prevederile art. 150 alin. (2) din Regulamentul Senatului. Urmează să fie transmise Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare, în calitate de Cameră decizională.

Continuăm cu secțiunea a II-a a ordinii de zi, iar la punctul 1 avem înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 178/2022 privind sprijinirea entităților juridice stabilite în România, în vederea participării la proiecte de colaborare susținute financiar prin intermediul Fondului european de apărare (EDF) (L817/2022).

La dezbateri generale...

Dați-mi voie să declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege și îl voi invita pe domnul secretar de stat Bachide, din partea Ministerului Apărării Naționale, să prezinte punctul de vedere al Guvernului.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat. Microfonul 9, rog, stafful tehnic.

Rog stafful tehnic să dea drumul la microfonul 9, să poată prezenta punctul de vedere.

Nu merge?

Încercăm la 8, poate merge 8-ul.

Nu merg microfoanele sau ce?

Că eu nu vă înțeleg. Degeaba îmi arătați cu degetul. Să vină cineva să ne comunice. Chiar nu înțeleg limbajul cu degetul.

Domnule ministru secretar de stat, până una-alta, haideți la microfonul central și explicați-ne, ca să nu pierdem vremea.

## Bună ziua, doamna președinte!

## Doamnelor și domnilor senatori,

Sunt Eduard Bachide, secretar de stat în Ministerul Apărării.

Proiectul de act normativ stabilește cadrul național necesar aplicării prevederilor Regulamentului (UE) nr. 697/2021 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2021 de instituire a Fondului european de apărare și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1.092/2018.

EDF vine în completarea altor programe ale Uniunii Europene și are două dimensiuni: cea de cercetare și cea de dezvoltare a capabilităților pentru apărare.

De menționat că EDF nu asigură finanțarea pentru achiziția produselor/echipamentelor de apărare dezvoltate, achiziția rămânând în responsabilitatea statelor membre.

Pentru aceste considerente, vă rugăm să ne acordați un vot favorabil.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Doamna președintă a Comisiei de apărare, vă rog să prezentați raportul.

O să vă rog pe toți să vorbiți de la microfonul central, cu rugămintea ca stafful tehnic măcar lunea să ne pună la dispoziție totuși microfoane. Chiar nu înțeleg de ce fix la plen nu merge.

Mersi.

## Doamna președintă,

În conformitate cu prevederile art. 70 din Regulamentul Senatului, republicat, Comisia economică, industrii și servicii, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și Comisia pentru comunicații, tehnologia informației și

inteligență artificială, prin adresa Biroului permanent, au fost sesizate cu elaborarea raportului comun asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 178/2022 privind sprijinirea entităților juridice stabilite în România, în vederea participării la proiecte de colaborare susținute financiar prin intermediul Fondului european de apărare, inițiat de Guvernul României.

Fondul european de apărare are rolul de catalizator al unei industrii de apărare puternice în Europa, care să dezvolte tehnologii și echipamente de ultimă generație, complet interoperabile, și să sprijine cooperarea pe parcursul întregului ciclu al dezvoltării de produse și de tehnologii în domeniul apărării.

În ședințele separate din 7 februarie 2023, membrii Comisiei economice, industrii și servicii, Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și Comisiei pentru comunicații, tehnologia informației și inteligență artificială au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport comun de admitere, fără amendamente.

Potrivit prevederilor art. 75 din Constituția României, republicată..., din Regulamentul Senatului, republicat, Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

## Mulțumesc, doamna președintă.

Fac precizarea că acest raport a fost întocmit de mai multe comisii – Comisia economică, Comisia de apărare, Comisia pentru comunicații și tehnologia informației – și vă mulțumesc pentru acest raport comun.

Domnul președinte de la Comisia pentru tehnologii... pentru...

Cum se cheamă comisia dumneavoastră, domnule președinte?

E deșteaptă denumirea...

Mulțumesc, doamna...

Vă rog, aveți cuvântul.

„Și inteligență artificială”, doamna președinte. Mulțumesc.

Așa, mersi.

## Stimați colegi,

Este vorba de... Proiectul de lege are ca obiect de reglementare... cadrul legal necesar aplicării în spațiul juridic național a dispozițiilor Regulamentului 2021/697 al Parlamentului European și al Consiliului privind instituirea Fondului european de apărare.

Programul operează pentru cooperarea transfrontalieră, participarea entităților din industria de apărare, precum și a întreprinderilor mici și mijlocii românești la proiecte de colaborare în cadrul consorțiilor beneficiare constituite din minimum trei entități, stabilite în minimum trei state membre ale Uniunii Europene sau state asociate, îmbunătățirea competitivității, eficienței și capacității de inovare a industriei românești de apărare.

Și programul sprijină îmbunătățirea capacității de apărare, cooperarea între statele membre, întreprinderile din întreaga Uniune Europeană, inclusiv IMM-uri și întreprinderi cu capitalizare medie, centre de cercetare și universități, în faza de dezvoltare a produselor și a tehnologiilor din domeniul apărării, o mai bună valorificare a economiilor de scară în industria de apărare, promovarea standardizării sistemelor de apărare, îmbunătățind, totodată, interoperabilitatea lor.

După cum știți, stimați colegi, împreună am votat ca 2,5% din produsul intern brut să-l folosim pentru înzestrarea armatei. Ceea ce ar trebui să facem pentru industria românească de apărare este să avem și un offset, să avem și licență de export, astfel încât industria română de apărare să devină o forță, așa cum a fost odată.

Grupul Partidului Social Democrat va vota pentru acest proiect de lege.

Mulțumesc, doamna președinte.

## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**

Îi mulțumesc domnului președinte Humelnicu pentru precizări.

Dați-mi voie, înainte de următorul vorbitor, să vă anunț că la balcoanele Senatului se află invitat grupul de elevi și cadre didactice de la Școala Gimnazială Găneasa, din județul Olt, la invitația doamnei senator Mirea Siminica.

Vă mulțumim pentru prezență, sper să vă facă plăcere vizita la Senat.

Stimați colegi, voi continua.

Din partea Grupului Partidului Național Liberal, doamna președintă Pauliuc are cuvântul.

## Mulțumesc, doamna președintă.

## Stimați colegi,

Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 178/2002 aș spune că dă undă verde pentru ceea ce înseamnă investiția în apărare, pentru că vrem să trăim nu doar într-o Românie sigură, ci și într-o Europă în care ne simțim apărați și protejați.

Plecând de la acest concept și de la contextul regional delicat din zona de securitate, Uniunea Europeană a creat Fondul european de apărare, cu prima alocare bugetară a Uniunii Europene în apărare. Scopul este de a cofinanța proiectele de cooperare între companiile de apărare și de a consolida, într-un fel, autonomia europeană.

## Stimați colegi,

Războiul din Ucraina ne-a arătat în mod evident ce înseamnă solidaritatea. Pandemia ne-a demonstrat ce aduc după sine apartenența la Uniunea Europeană și parteneriatele în care suntem implicați. Avem o țară sigură, cu garanții puternice de securitate, iar politica Partidului Național Liberal este de prețuire a parteneriatelor strategice și de conectare la proiectele europene.

În definitiv, Partidul Național Liberal își dorește, ca în orice domeniu, o industrie de apărare inovatoare și competitivă, totul pentru siguranța noastră și a copiilor noștri.

Și, da, stimați colegi, achiesez la faptul că avem nevoie de o lege a offsetului. Partidul Național Liberal are deja acest proiect de lege, iar în curând va intra pe circuitul legislativ. Mulțumesc mult.

Vă mulțumesc, doamna președintă.

Din partea senatorilor neafiliați, doamna senator Evdochia Aelenei are cuvântul.

O să vă rog să veniți tot la microfonul central, până mă anunță Tehnicul că au rezolvat problema cu microfoanele.

Bună ziua! Mulțumesc, doamna președinte. Stimați colegi,

Îi felicit pe cei care au făcut această lege! Este extraordinară, aveam nevoie de acest impuls material și, sigur că da, undă verde în investiția materială în apărare.

La investiția umană v-ați gândit?

Eu vă spun concret. Întotdeauna am ieșit la acest microfon și v-am spus ce se întâmplă la noi. În Constanța avem patru vase pe malul mării și un singur echipaj. I-am întrebat pe băieți: „Măi oameni buni, și ies toate vasele pe mare?” „Da. Dar ies toate cu același echipaj.”

Deci putem să aducem noi materialul materialului, dacă nu avem și oameni... Dacă dă bomba acum pe malul mării, nu o să vină americanul cu soldații în 24 de minute ca să ne salveze.

Gândiți-vă și la partea umană. Vă rog din suflet să venim odată și să ne lăudăm „da, am făcut bine, dar mai lipsește și asta”.

Vă mulțumesc.

Nemaifiind înscrieri la cuvânt, proiectul va rămâne la vot final.

Îl rog pe domnul senator Radu Oprea să vină la microfonul central, pentru o problemă legată de procedură.

Mulțumesc, doamna președintă.

Pe procedură – am mai mulți colegi care mi-au semnalat că nu au putut vota, pentru că de-abia intraseră în sală, la punctul 1 și vă rog să reluăm votul, dacă sunteți și dumneavoastră de acord.

Vă mulțumesc.

## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**

## Ați făcut discuția cu liderii?

Oricum, votul se relua. Mi-a comunicat stafful tehnic că au fost 39 la 39, motiv pentru care, cu permisiunea liderilor de grup, o să reiau votul pe punctul 1.

Proiect de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative...

Imediat.

Proiect de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum și a altor acte normative (L1/2023).

Era vorba de acea prelungire de la 45 de zile la 60 de zile și era punctul 1, într-adevăr.

Mulțumesc pentru precizări liderului de grup.

Trecem la punctul 2 al ordinii de zi, avem Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 180/2022 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2022 privind aprobarea schemei de ajutor de stat IMM INVEST PLUS și a componentelor acesteia – IMM INVEST ROMÂNIA, AGRO IMM INVEST, IMM PROD, GARANT CONSTRUCT, INNOVATION și RURAL INVEST (L833/2022).

Dau cuvântul președintelui Comisiei economice, care împreună cu Comisia pentru antreprenoriat și turism a elaborat un raport comun.

Vă rog, domnule Țapu, prezentați raportul.

## Mulțumesc, doamna președintă.

În conformitate cu prevederile art. 70 din Regulamentul Senatului, republicat, Comisia economică, industrii și servicii și Comisia pentru antreprenoriat și turism, prin adresa nr. 833/2022, au fost sesizate de către Biroul permanent al Senatului în vederea dezbaterii și elaborării raportului comun asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 180/2022 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2022 privind aprobarea schemei de ajutor de stat IMM INVEST PLUS și a componentelor acesteia – IMM INVEST ROMÂNIA, AGRO IMM INVEST, IMM PROD, GARANT CONSTRUCT, INNOVATION și RURAL INVEST, inițiat de Guvernul României.

Proiectul de lege are ca obiect modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2022 privind aprobarea schemei de ajutor de stat IMM INVEST PLUS și a componentelor mai sus enumerate.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Consiliul Economic și Social – favorabil.

Celelalte comisii... Și fiindcă sunt foarte numeroase... Au dat aviz favorabil.

În conformitate cu art. 63 din Regulamentul Senatului, republicat, la dezbateri au participat reprezentanții Ministerului Antreprenoriatului și Turismului și Ministerului Finanțelor.

În ședințele desfășurate separat în data de 7 februarie 2023, membrii celor două comisii au analizat proiectul de lege, punctele de vedere exprimate, avizele primite și au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport comun de admitere, fără amendamente.

Comisia economică, industrii și servicii și Comisia pentru antreprenoriat și turism supun pentru dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de admitere, fără amendamente, și proiectul de lege.

Legea este ordinară.

Senatul este prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte.

Din partea grupurilor nu există înscrieri la cuvânt. Există acum – doamna Dinică Silvia.

Merge microfonul lateral, să știți, de acum. Și microfoanele 2 și 3 sunt în funcțiune.

Vă rog, doamna senator, aveți cuvântul.

Mulțumesc, doamna președintă.

Știu că încercăm să salvăm timp, dar cred că sunt importante și dezbaterile din plen.

Ceea ce voiam eu să spun este că vom vota acest proiect de lege.

E adevărat că în ultimii 3 ani crizele au impus ca statele să intervină în economie. Bani sunt, important este ca acest cadru pentru dezvoltarea companiilor să fie aplicat corect și echitabil. Și o să spun ceea ce am mai spus de fiecare dată când avem scheme de ajutor de stat: este important ca aceste scheme să fie monitorizate și urmărite din punctul de vedere al performanței. Să vedem după o perioadă de timp câte din aceste companii au performat, ce au făcut bine, ce a mers și ce nu, astfel încât la viitoarele scheme de ajutor de stat să putem să ajutăm acele companii, astfel încât să avem stabilitate economică și, de ce nu?, valoare adăugată în economie.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc, doamna senator. Nu mai sunt alte înscrieri la cuvânt.

Punctul 2 va rămâne la vot final.

La punctul 3 al ordinii de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 177/2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 46/2008 – Codul silvic, precum și privind stabilirea unor măsuri în domeniul silviculturii (L816/2022).

Declar deschise dezbaterile generale.

Voi da cuvântul domnului secretar de stat Balanișcu, din partea Ministerului Mediului.

Nu cred că merge microfonul 10... V-au dat.

Vă rog, domnule secretar de stat, aveți cuvântul.

## Bună ziua!

Mulțumesc, doamna președinte.

Proiectul de ordonanță de urgență are ca obiect modificarea și completarea Legii nr. 46/2008 – adică a Codului silvic –, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și instituirea unor măsuri în domeniul silvic.

Potrivit notei de fundamentare, scopul acestui act normativ îl reprezintă consolidarea măsurilor de protecție a mediului în domeniul silviculturii, prin facilitarea punerii în aplicare a PNRR-ului, componenta C2 – Protecția biodiversității și păduri, țintele 25 și 26, adică Campania națională de împădurire și reîmpădurire, inclusiv păduri urbane. Potrivit acestei măsuri, România trebuie să împădurească și reîmpădurească o suprafață de 56.700 ha până la finalul anului 2026, toate acestea, bineînțeles, în consonanță și cu angajamentele asumate de România față de Uniunea Europeană.

Guvernul României susține acest Proiect de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență nr. 177/2022.

Și, ca o scurtă completare, de la nivelul Ministerului Mediului, în următoarele săptămâni, fiecare secretar de stat va merge și va face inclusiv întâlniri în fiecare județ al țării, astfel încât să promovăm acest program de împădurire și reîmpădurire și să răspundem la potențialele întrebări sau clarificări, cu scopul de a atinge acești indicatori și de a avea, la finalul anului 2026, încă aproape 57.000 ha împădurite.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

La comisie a existat un raport din partea Comisiei pentru ape, păduri, pescuit și fond cinegetic.

Vă rog să prezentați, domnule senator Mazilu, raportul.

## Da, mulțumesc, doamna președintă.

Comisia, așa cum spuneați, a fost sesizată, în data de 19.12, prin adresa L816, privind acest Proiect de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 177/2022.

Consiliul Legislativ a analizat proiectul de lege și a transmis un aviz favorabil.

Comisiile avizatoare – Comisia pentru comunicații, tehnologia informației și inteligență artificială, Comisia pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale și Comisia pentru mediu – au transmis, de asemenea, avize favorabile.

Pe parcursul mai multor ședințe, membrii comisiei noastre au analizat proiectul de lege, punctele de vedere exprimate, avizele primite, amendamentele și au hotărât, în ședința din 8 februarie, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de admitere, cu un amendament admis, cuprins în anexa nr. 1, și cu amendamente respinse, cuprinse în anexa nr. 2, care fac parte integrantă din prezentul raport.

În consecință, Comisia pentru ape, păduri, pescuit și fond cinegetic supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse, și proiectul de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Din partea grupurilor parlamentare, la cuvânt... Doamna Dinică, sunteți și la asta înscrisă? Nu.

Dacă nu, există o singură înscriere la cuvânt: doamna senator Șoșoacă.

Merge microfonul 3, vă rog.

## Mulțumesc frumos.

Este foarte interesant că ați menționat doar ceea ce trebuie să audă publicul, dar nu ați menționat și punctele 6, 7 și 8, unde sunt numai excepții de la prevederile... De exemplu, la 6, art. 35, „este permisă reducerea suprafeței fondului forestier național prin scoaterea definitivă a unor terenuri necesare realizării obiectivelor de interes național, declarate de utilitate publică, în condițiile legii, a unor terenuri necesare amplasării/extinderii componentelor Rețelei Naționale de Supraveghere Meteorologică, a unor terenuri necesare amplasării/extinderii infrastructurii de telecomunicații speciale”. 6, 7 și 8 vorbesc numai de serviciul STS, pentru care avem dreptul să reducem fondul forestier.

Și mă întreb, la cât fond forestier a fost redus: de ce nu ocupă STS-ul terenurile deja despădurite și mai permitem să mai despădurească și altele? Ce vreți să faceți cu fondul forestier? Ce treabă are STS-ul? Ce faceți, puneți camere de luat vederi, să nu se mai taie arbuștii și arborii de către persoanele pe care partidele politice, în general – primarii, prefecții –, le protejează de atâția zeci de ani?

De ce nu spuneți și de aceste lucruri, pentru care această inițiativă nu ar trebui să treacă? Ca întotdeauna, niște chestiuni bune sunt acoperite și anulate, de fapt, de adevăratul interes, de fapt, de despădurire, și de un alt „big brother” și alte sisteme de urmărire și de înregistrare cine știe a ce, a cui. Pentru că văd că pădurile sunt defrișate și, de fapt, nu se urmărește niciun interes de protejare a fondului forestier, ci sunt numai excepții de cum putem să distrugem fondul forestier.

Vă mulțumesc.

Din partea Grupului PSD, îl invit pe domnul senator Deneș Ioan la microfonul central.

## Mulțumesc, doamna președintă. Stimați colegi,

N-am să discut despre excepțiile acestei ordonanțe, ci am să discut despre fondul acestei ordonanțe, un fond care schimbă total abordarea privind împăduririle, reîmpăduririle terenurilor agricole sau neagricole degradate din România.

Și de ce spun că schimbă total abordarea din acest punct de vedere? Pentru că este pentru prima dată în România postrevoluționară când se prevede printr-un act legislativ că cei care vor face acest demers de împădurire a terenurilor degradate, agricole sau neagricole, vor primi o subvenție anuală pe hectar din partea statului, respectiv 465 de euro pe an pe hectar, timp de 20 de ani, lucru care nu s-a mai întâmplat până acum și a fost unul dintre motivele pentru care n-am văzut în România terenuri degradate, proprietate de persoane fizice sau juridice, împădurite. De ce? Pentru că pe acele terenuri agricole luau până acum subvenție – depinde de zonă, dacă era zonă defavorizată, de 120-180 de euro pe an – și normal că oamenii, având această subvenție, nu erau tentați, să spunem, ca să facă împăduriri pe acele terenuri degradate. Este pentru prima dată și având acest argument, să spunem, financiar. Mai mult de atât, statul vine și suportă și partea de plantare a puieților și puieții sunt dați din pepinierele statului, ale Romsilva, ale Regiei Naționale a Pădurilor.

Din acest punct de vedere, cred că este în sfârșit posibil, realist vorbind, ca să ne atingem acea țintă de creștere a suprafeței fondului forestier cu încă 56.000 ha până în 2026.

Drept urmare, nici nu cred că mai era nevoie de făcut această precizare, dar Grupul PSD cu siguranță va vota pentru această ordonanță.

Mulțumesc.

## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**

Mulțumesc, domnule senator.

Nu mai sunt alte înscrieri la cuvânt.

Punctul 3 va rămâne la vot final.

Punctul 4 al ordinii de zi, Propunerea legislativă privind reglementarea activităților de reconstituire istorică (L773/2022).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dacă există inițiatorul, îl invit să ia cuvântul.

Nu există.

Dați-mi voie să vă informez că raportul comun este elaborat de Comisia de administrație publică împreună cu Comisia pentru cultură și media.

Doamna senator Crețu, din partea Comisiei de cultură, va prezenta raportul.

## Vă rog.

Veniți, vă rog, la microfonul central.

Dacă nu e cineva de la stafful tehnic acum lângă microfonul ăla, avem o problemă.

Mă iertați, e vorba de o problemă tehnică.

Mai întâi, în numele Comisiei de cultură și media, fac următoarele precizări: e vorba de un raport comun, alcătuit de Comisia de cultură și media și Comisia de administrație publică, la o propunere legislativă înregistrată cu numărul L773 din 5 decembrie 2022, propunere făcută de colegii noștri de la AUR.

Propunerea are deci ca obiect de reglementare desfășurarea activităților de reconstituire a unor evenimente istorice, organizate de persoane fizice sau juridice, și face parte din categoria legilor ordinare.

La dezbateri a participat ministerul, care, în numele Guvernului, a dat un aviz negativ.

De asemenea, avizul Comitetului Economic și Social este împărțit și cu foarte multe observații, iar Consiliul Legislativ, prin aviz, a făcut șapte pagini de observații.

Ca urmare a dezbaterilor, am dat un raport... comisiile reunite au dat un raport de respingere, fără amendamente.

Și, doamna președintă, dacă-mi permiteți să și intervin în numele grupului.

Din partea Grupului PSD, aveți cuvântul, doamna senator.

Stimați colegi,

Reconstituirea istorică poate contribui la înțelegerea evenimentelor și a vieții oamenilor din diferite epoci. Ele sunt foarte utile, reconstituirile, într-o perioadă în care trecutul, mai ales, este utilizat și rescris de fiecare după interesele proprii, dar prea puțin cunoscut.

Grupul PSD totuși, deși nu are nimic împotriva reconstituirilor istorice – ca și comisia, cum v-am spus anterior –, va vota raportul de respingere, cel puțin din trei motive.

Unu – o parte a propunerii legislative este un caz tipic de supralegiferare. Avem deja reglementări care permit acestor reconstituiri, care deja se fac de multă vreme, să se poată organiza.

Al doilea argument este că o parte a legislației propuse este inutilă, pentru că îi lipsește caracterul normativ. Este eterna poveste, pe care o cunoaștem, în care spunem autorităților locale să facă ceea ce prin Legea nr. 215 de organizare a lor le este deja permis să facă, dar conform procedurilor decizionale proprii.

Iar, în al treilea rând, mie mi se pare că este și periculoasă, pentru că, de exemplu, art. 11 alin. (4) permite ca reconstituirile istorice să se facă cu arme veritabile, iar deținătorii lor să poată păstra în casele lor 100 de gloanțe.

## Oarbe!

Oarbe, e adevărat. Dar un asemenea lucru devine într-adevăr periculos.

Ca urmare, vom vota pentru raportul de respingere elaborat de cele două comisii.

Mulțumesc.

## Mulțumesc, doamna senator.

Din partea Grupului PNL, doamna senator Pauliuc dorește să intervină.

Se pregătește domnul senator Costea Adrian.

## **Doamna Nicoleta Pauliuc:**

## Stimați colegi,

Am să dau o interpretare acestui proiect de lege, aș spune din prisma președintei Comisiei de apărare, ordine publică și siguranță națională din Senatul României. Și, în calitate de membru în această comisie, stimați colegi, vă îndemn să respingeți acest proiect de lege propus de către colegii noștri de la AUR.

Nu mă voi lansa în speculații asupra scopului final al acestui demers, vreau însă să pun pe tapet trei argumente majore pentru care nu avem nevoie de o asemenea reglementare legislativă. Și mi-aș dori foarte mult, stimați colegi, dacă ați fi atenți un pic la pericolul pe care îl naște adoptarea unui astfel de proiect de lege.

## Stimați colegi,

Și astăzi se fac reconstituiri istorice, nu avem nevoie de o lege-cadru pentru așa ceva. Aș spune că acesta este și motivul pentru care Consiliul Economic și Social a avizat negativ această inițiativă. Nu mai puțin, aș spune eu, de 19 observații de ce nu trebuie aprobat acest proiect de lege.

Legea este în profund dezacord cu reglementările privind regimul armelor și munițiilor. Chiar dacă se folosesc gloanțe oarbe, stimați colegi, nu se poate justifica folosirea de arme adevărate, funcționale – atenție! –, de către persoane care nu dețin permise de portarmă și nu au dreptul să manipuleze astfel de obiecte, chiar dacă ele sunt înregistrate. Cine vrea să se joace „de-a Winnetou” nu are decât să folosească articole de recuzită autentică.

Prin art. 8 alin. (2) se introduce o vulnerabilitate majoră în ceea ce privește controlul asupra migrației, pentru că se vorbește despre – încă o dată spun: atenție! – garantarea rezidenței celor care participă la astfel de evenimente de reconstituire istorică.

Am două observații aici: nu cred că trebuie să se introducă un pretext suplimentar pentru a obține rezidența unor persoane UE și non-UE. Dacă Grupul AUR vrea să facă reconstituiri istorice, poate să folosească români, nu trebuie neapărat să aducă străini. Mai au un pic și vor susține că armata lui Ștefan cel Mare era formată din chinezi, cărora trebuie neapărat să – citez din textul de lege – „le garantăm rezidența”. Ce facem dacă AUR își dorește, stimați colegi, reconstituirea istorică a invaziilor muscalilor? Garantăm rezidența cetățenilor ruși care vin în România să-și manifeste barbaria din stepa euro-asiatică?

## Mulțumesc, doamnă președintă.

Îl invit la microfon pe domnul senator Costea Adrian, din partea Grupului AUR.

Prezenta propunere legislativă reglementează activitățile de reconstituire istorică, solicitând o implicare crescută a statului, prin recunoașterea utilităților sociale, culturale și educative. Pe lângă rolul recreativ și ludic, evenimentele de reconstituire istorică sunt și un izvor inedit de cunoaștere a trecutului. Dacă vechile generații au învățat istoria prin memorare și reproducere, actualele generații pot învăța istoria prin imagini și dinamică.

Marea calitate a propunerii prezentate de către Grupul AUR este dată de definirea clară a activităților de reconstituire istorică, precum și modalitatea de organizare a acestor evenimente. De asemenea, activitatea de reconstituire istorică va beneficia de o mai bună reglementare, prin delimitarea beneficiarilor – aici ne referim la autoritățile locale – și prestatorilor de servicii, între care se încheie un contract.

Propunerea AUR a fost elaborată pe baza solicitărilor de la asociațiile de profil din țară și pe baza consultării cu acestea.

Adoptând această lege, s-ar realiza armonizarea cu legislația din alte state europene, acolo unde activitatea de reconstituire istorică este protejată și reglementată.

Prezentând aceste argumente, solicit plenului un vot contra respingerii raportului, implicit pentru propunerea legislativă.

Vă mulțumesc.

Din partea senatorilor neafiliați, doamna Șoșoacă are microfonul 3.

Vă rog.

## **Doamna Diana Iovanovici-Șoșoacă:**

## Mulțumesc frumos.

Nu credeam că o să fiu șocată vreodată de un proiect. Și nu credeam vreodată să fiu în asentimentul doamnei Pauliuc.

Totuși suntem oameni ai legii, pe bune! Acolo unde aveți dreptate aveți dreptate.

Nu credeam să văd un astfel de proiect emanând de la un partid naționalist, care se pretinde a fi naționalist, pentru că, nu vă supărați, art. 8 alin. (2): cum să garantezi participanților cetățeni străini rezidența pe teritoriul statului român pe durata contractului de reconstituire istorică?! Păi, trebuie..., în primul rând, trebuie modificată legea cu privire la rezidență.

Doi la mână, încălcați tot ceea ce înseamnă legislația cu privire la arme și muniții. Cum puteți să spuneți că permiteți, într-o astfel de reconstituire istorică, să dați unor oameni care nu au permis de portarmă – poate în viața lor nu au manevrat o armă – să aibă dreptul să aibă acces la o astfel de armă?! Spuneți acolo că, vezi Doamne, dacă nu este funcțională și așa mai departe. Păi câte accidente nu s-au întâmplat cu aceste arme, care, la un moment dat, au făcut și o nefăcută. Nu mai târziu de săptămâna trecută, secretarul organizației județene Iași, Partidul S.O.S. România, a fost împușcat de către unul de prin Iași, în semn de amenințare.

Despre ce vorbim aici? Dumneavoastră realizați ce proiecte propuneți în plenul Senatului? Deci, credeți-mă, mă uimiți! Nu pot să cred că dumneavoastră permiteți să și scrieți un astfel de proiect. Cu tot respectul pentru mulți dintre voi, pe care vă apreciez, mi-ați fost colegi, dar este inacceptabil să dați... Da. V-au cerut nu știu ce asociații, dar dumneavoastră nu discerneți ceea ce vi se cere și nu trebuie... Dumneavoastră sunteți cei care puneți pe hârtie un astfel de proiect. Numai o idee să dați de genul ăsta și gândiți-vă cât de periculos poate fi.

Punctul 4, s-au epuizat dezbaterile, va rămâne la vot final. Stimați lideri de grup,

A existat o propunere de la liderul Grupului PNL, pe care v-o fac cunoscută, de a merge cu dezbaterile generale mai departe, până la epuizarea punctului 15 de pe ordinea de zi. Voi supune votului dumneavoastră această propunere. Vă rog, vot.

80 de voturi pentru, un vot împotrivă, o abținere. Programul a fost prelungit. La punctul 5 al ordinii de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții (L774/2022).

Dau cuvântul... Din partea Comisiei de administrație publică, cine prezintă raportul? Este cineva din partea Comisiei de administrație pentru a putea prezenta raportul?

Dacă nu există, dau drumul la dezbaterile generale. Domnul Costea Adrian dorește să ia cuvântul?

Sau nu v-ați deselectat opțiunea de vorbire pentru programul anterior?

OK!

Doamna Aelenei, dumneavoastră doriți să luați cuvântul? Vă rog, microfonul 2. Microfonul 3.

Scuzați-mă!

Mulțumesc. Una caldă, una rece.

Felicit AUR pentru această inițiativă legislativă, ar veni chiar în folosul multor cetățeni care încearcă să-și construiască ceva sau să modifice destinația clădirilor gata existente.

Tot din practică, vă spun că te căciulești pe la vecini, iar eu, care vin din Mamaia Nord, unde într-un bloc sunt 90% din vecini care au case de vacanță, așteaptă-i p-ăia care vin o dată la 5 ani ca să-ți dea acordul să modifici destinația apartamentului pe care l-ai cumpărat cu bani mulți� Atâta timp cât avem legi bune – că nu ți se dă voie să construiești, nu-ți dă aviz de construcție nimeni, dacă nu respecți niște reguli –, acordul vecinilor este o aberație. O aberație! Și, având la ora asta legea cu acordul vecinilor, văd că n-au ieșit niște cartiere bune. La noi, la Mamaia Nord, este bloc peste bloc, sari de la vecinul la blocul celălalt. Ce să mai spunem de gradul de însorire, ce să mai spunem de respectarea gradului... urbanismului și așa mai departe.

Deci, ca să scurtăm și să ștergem birocrația, să ne ușurăm munca, era foarte, foarte bună această lege. Eu sunt convinsă că o respingeți numai pentru că vine de la AUR. Să știți că și AUR poate să facă legi foarte bune – iacătă una din acestea!

Vă mulțumesc.

Nemaifiind alte înscrieri la cuvânt, punctul 5 va rămâne la vot final.

Punctul 6, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 4 alin. (4) din Ordonanța Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare națională, ordine publică și securitate națională și ale persoanelor private de libertate (L762/2022).

Inițiator avem?

În calitate de inițiator doriți să vorbiți?

Vă rog, doamna senator Pauliuc, aveți cuvântul.

## Doamna președintă,

Proiectul de lege pe care l-am inițiat împreună cu colegii mei, domnul senator Vasile Dîncu, domnul deputat Laurențiu Leoreanu și domnul Vexler Silviu, își propune, aș spune eu, să îndrepte o nedreptate privind drepturile de hrană, în timp

de pace, ale personalului din sectorul de apărare națională, ordine publică și securitate națională și ale persoanelor private de libertate. Legea, ordonanța, își propune să modifice prevederile din Ordonanța nr. 26 cu privire la posibilitatea acordării valorii financiare a normei de hrană la care au dreptul studenții și elevii militari din instituțiile militare de învățământ pe perioada în care aceștia nu sunt prezenți în instituțiile militare de învățământ și astfel nu li se asigură hrana preparată.

Măsura propusă, pe de o parte, va asigura fondurile financiare necesare hrănirii, pe întreaga perioadă a anului, a studenților și elevilor militari, astfel încât, la returnarea în instituțiile militare de învățământ, aceștia să fie apți din toate punctele de vedere pentru a face față provocărilor fizice și psihice la care sunt supuși pe perioada pregătirii, iar, pe de altă parte, va înlătura discriminarea existentă între diferite categorii de personal care își desfășoară activitatea în cadrul instituțiilor militare.

Și am să dau, cu voia dumneavoastră, citire și raportului...

Vă rog.

...Comisiei de apărare asupra Propunerii legislative pentru modificarea art. 4 alin. (4) din Ordonanța Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare națională, ordine publică și securitate națională și ale persoanelor private de libertate.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din Senat, prin adresa L762/2022, a fost sesizată de către Biroul permanent al Senatului în vederea dezbaterii și elaborării raportului asupra Propunerii legislative pentru modificarea art. 4 alin. (4) din Ordonanța nr. 26.

Propunerea are ca obiect de reglementare, așa cum v-am spus, modificarea art. 4 alin. (4) din OUG nr. 26 privind drepturile de hrană.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil, Consiliul Economic – favorabil.

Comisiile au dat aviz favorabil.

În aceste condiții, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională va supune spre dezbatere și aprobare plenului Senatului un raport de admitere, cu amendamente, prevăzute în anexe, care fac parte din prezentul raport.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Din partea senatorilor neafiliați, îl invit la cuvânt pe domnul Cosmin Poteraș.

La microfonul 2 o să vă rog.

## Mulțumesc, doamnă președintă. Stimați colegi,

Vă felicit pentru această inițiativă. Mă bucură grija dumneavoastră față de elevii din domeniul militar, însă eu mi-aș dori foarte tare să manifestați aceeași grijă și pentru bursele școlare care nu se acordă pe toată perioada anului, așa cum prevede legea. Așadar, fac apel la dumneavoastră, parlamentarii coaliției de guvernare, poate convingeți Guvernul să nu mai fenteze legea prin acte de legislație secundară și să plătească bursele pe toată perioada anului.

Mulțumesc.

Domnul Costea Adrian... Cred că e în continuare aceeași poveste.

Doamna Aelenei, a luat cuvântul deja un neafiliat.

Punctul 6 va rămâne la vot final.

Punctul 7, Propunerea legislativă privind abrogarea regimului special pentru unele companii de stat beneficiind de facilități fiscale incompatibile cu normele europene prin modificarea Legii nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării (L769/2022).

Dacă există inițiator?

Nu avem inițiator.

Atunci, o să-l invit pe președintele Comisiei juridice, să prezinte raportul.

Vă rog.

Vă mulțumesc frumos, doamna președintă.

În conformitate cu prevederile art. 70 din Regulamentul Senatului, republicat, în vigoare, Comisia juridică, prin adresa L769/2022, în data de 5 decembrie 2022, a fost sesizată de către Biroul permanent al Senatului în vederea dezbaterii și elaborării raportului asupra Propunerii legislative privind abrogarea regimului special pentru unele companii de stat beneficiind de facilități fiscale incompatibile cu normele europene prin modificarea Legii nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării menționate.

Propunerea legislativă are ca obiect abrogarea dispozițiilor care reglementează administrația specială și supravegherea financiară a societăților cu capital de stat aflate în procesul de privatizare din cuprinsul Legii nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, cu modificările și completările ulterioare.

În urma analizei argumentațiilor și poziției exprimate de către Consiliul Legislativ, care a avizat negativ, Consiliul Economic și Social, care a avizat favorabil, și, de asemenea, poziției exprimate de către Consiliul Concurenței, Comisia pentru administrație publică, cu aviz negativ, Comisia pentru antreprenoriat, cu aviz negativ, s-au desprins următoarele idei principale, ca critici la adresa proiectului de lege:

– în ceea ce privește fondul modificărilor propuse, se apreciază că prin instituirea procedurii de administrație specială în perioada de privatizare s-a urmărit tocmai protejarea interesului public, astfel încât procesul de privatizare să se desfășoare în condiții cât mai avantajoase;

– din normele propuse spre abrogare nu reiese care ar fi avantajele societății cu capital de stat față de alte societăți cu capital privat, cu atât mai mult cu cât cele din urmă nu pot face obiectul unui proces de privatizare, și nici cum măsurile în cadrul procedurii de administrație specială sunt în detrimentul altor operatori economici.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dau cuvântul doamnei senator Dinică, la microfonul 2, din partea Grupului AUR...

USR!

Iertați-mă! Doamne, ce gafă impardonabilă, sper să mă iertați! USR.

Deci acest proiect de lege a fost inițiat de către colegul meu, deputatul Claudiu Năsui, care n-a putut să fie prezent astăzi în plen pentru a-l susține, de aceea o să preiau eu din argumentele lui.

Prin acest proiect de lege se solicită abrogarea dispozițiilor care reglementează administrarea specială și supravegherea financiară a companiilor cu capital de stat aflate în procesul de privatizare. De ce? Pentru că acest regim special de privatizare a fost inițiat pe vremea Guvernului Năstase, cu justificarea oficială: ca să accelereze privatizarea unor companii de stat. Au trecut 20 de ani de atunci și se tot accelerează privatizarea lor.

Bineînțeles că multe dintre ele, după cum știți, nici măcar nu mai sunt privatizabile, dar ele stau în acest spațiu și în acest regim special de accelerare a privatizării. Care este, de fapt, schema? Ceea ce se întâmplă aici este că apar acești administratori speciali care tot pregătesc privatizarea în unele companii de stat, plătiți cu niște sume foarte generoase, între 2.000 și 4.000 de euro, dar care nu au niciun fel de activitate reală și, mai ales, niciun fel de răspundere.

Uniunea Europeană ne-a tot spus să abrogăm acest regim special, la fel și Consiliul Concurenței, pentru că există acest risc de infringement. De ce? Printre altele, pentru că procedura vine la pachet cu unele măsuri care favorizează aceste companii într-un fel unic: nu se mai execută datoriile bugetare, doar se strâng.

Grupul parlamentar USR va vota împotriva raportului de respingere.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Doamna senator Aelenei, doriți să luați cuvântul? Vă rog.

Nu doriți. Bine, în regulă. Vă mulțumesc.

Punctul 7, la vot final.

Punctul 8, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică (L770/2022).

Dacă există inițiator care dorește să ia cuvântul? Vă rog, microfonul 2, domnule senator.

Mulțumesc, doamna președintă de ședință.

Acest proiect legislativ dorește să modifice Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică.

Prin acest proiect, inițiat de către Grupul USR, dorim să modificăm art. 7 alin. (9), cu următorul cuprins: „Autoritatea publică în cauză este obligată să decidă organizarea unei întâlniri în care să se dezbată public proiectul de act normativ dacă acest lucru a fost cerut în scris de către minimum trei cetățeni, o asociație legal constituită sau de către o altă autoritate publică.”

De ce minimum trei cetățeni cu drept de vot? La ce acest moment, în legislația din România, trei cetățeni cu drept de vot pot înființa un partid politic. De ce aceeași trei cetățeni cu drept de vot nu pot solicita o dezbatere publică în autoritatea, în comunitatea din care aceștia fac parte? În acest moment, doar organizațiile nonguvernamentale și autoritățile publice enunțate de lege pot solicita acest lucru. Implicarea societății civile în cadrul ședințelor de consiliu local privind aceste dezbateri reprezintă un act necesar în dezvoltarea societății. De ce să cerem votul cetățenilor doar o dată la 4 ani, când îi putem implica în dezbaterile publice și în timpul mandatelor consiliilor locale sau ale primarilor?

Mulțumesc.

Mulțumesc inițiatorului.

Din partea Comisiei juridice, domnul președinte Țâgârlaș ne va prezenta raportul.

Vă rog.

Vă mulțumesc, doamna președintă.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art. 7 alin. (9) din Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, republicată, cu modificări și completări ulterioare, în sensul ca autoritățile publice să fie obligate să organizeze dezbateri publice pentru proiecte de acte normative pe care le inițiază și la solicitarea în scris adresată de minimum trei cetățeni cu drept de vot.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil, cu observații și propuneri.

CES-ul, aviz favorabil.

Guvernul a menționat, prin adresa transmisă în 2 februarie 2023, că nu susține adoptarea propunerii legislative.

În urma analizei argumentelor uzitate de către inițiator și în baza dezbaterilor purtate în cadrul comisiei, s-a constatat și s-a analizat faptul că adoptarea unei astfel de opinii normative ar determina blocarea efectivă a administrației publice locale, în condițiile în care organizarea dezbaterilor publice plecând de la inițiativa a doar trei cetățeni ar fi excesivă.

Motiv pentru care Comisia juridică, prin majoritatea membrilor, a adoptat un raport de respingere, cu amendamente respinse.

Menționez faptul că avem de-a face cu o lege ordinară, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

În regulă.

Din partea Grupului USR, îl invit la cuvânt pe domnul senator Negoi.

## **Domnul Eugen-Remus Negoi:**

Mulțumesc, doamna președintă de ședință.

Se pare că transparența doare, stimați colegi, transparența în administrația publică, așa-numita transparență pe care au invocat-o colegii noștri din coaliția de guvernare atunci când au respins prevederile acestei inițiative legislative. Unul dintre motive a fost că n-avem experiență noi, de la USR, în administrația publică. Ba da, avem mult mai multă experiență decât ați obținut dumneavoastră în cei 30 de ani de când tot administrați întruna.

Legea, în momentul acesta, prevede faptul că – și subliniez lucrul acesta – au dreptul să solicite dezbateri publice fie ONG-uri – un ONG, știm foarte bine, poate fi înființat și de trei persoane –, fie alte entități publice. Deci eu sau dumneavoastră, fiecare dintre dumneavoastră, care nu suntem membri într-un ONG sau nu facem parte, nu suntem angajați în vreo entitate publică nu avem dreptul să solicităm o dezbatere publică pentru niște legi... legi locale de importanță foarte mare. Și aici mă refer doar la ceea ce prevede legea în momentul acesta, mă refer la regulamente care fac referire la administrația locală și la administrația localității din care fiecare dintre noi facem parte, mă refer la strategii care pot fi dezbătute. Deci nu e vorba de toate punctele de pe ordinea de zi, toate proiectele de hotărâri de consiliu local sau județean, vorbim doar de acelea foarte importante.

Așadar, stimați colegi, atâta timp cât dumneavoastră aduceți tot felul de motive pentru a nu include acest minim de trei cetățeni – care, fie vorba între noi, pot înființa și un partid politic – și atâta timp cât ignorați vocea cetățenilor în dezbaterile pentru proiecte importante, dați-mi voie să spun că tot ceea ce ați afirmat în vederea aprobării acestei legi poate fi combătut cu cea mai mare ușurință.

La cuvânt, din partea senatorilor neafiliați, doamna Șoșoacă, dar o să vă rog să îmi permiteți să-i dau cuvântul, din partea Grupului PNL, domnului senator Țâgârlaș.

## Mulțumesc, doamna președinte.

Sunt obligat să am o replică la argumentele care au fost uzitate de distinsul meu coleg senator, ca reprezentant al USR-ului.

Și vreau să vă spun că este evidentă lipsa de experiență din administrația publică locală. Să ajungi să susții o astfel de aberație de lege... și, prin raport, am încercat să fiu delicat în a susține argumentele, pentru că trebuie să fiu, cumva, echidistant, dar, ca senator, vreau să spun că este o propunere de lege aberantă, pentru că vizează nu doar administrația publică locală, vizează și administrația publică centrală, și ministere, toți emitenții de acte normative, să ajungi – caracterul actelor normative îl puteți vedea în Legea nr. 215 a administrației publice locale și în cadrul legal pentru dispozițiile legale centrale – ca trei cetățeni să poată declanșa acest mecanism, înseamnă că toată lumea ar sta tot timpul în dezbatere publică și nu am mai putea să muncim, nu am mai avea timp să decidem.

Gândiți-vă că într-un oraș mai mare... Uitați-vă, gândiți-vă că, în București, fiecare trei cetățeni dintr-o scară de bloc vor să aibă o dezbatere publică pe un PUZ, care este o hotărâre normativă, sau pe PUG-ul existent. Vă dați seama ce se întâmplă! Pentru că asta ați cerut dumneavoastră prin proiectul de lege. Dacă nu asta ați vrut, înseamnă că ați conceput greșit actul modificator și atunci putem să discutăm sau nu dacă aveți sau nu profesionalismul emiterii unui proiect de lege care să vizeze interesul urmărit de către dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

Din partea Grupului PSD, dați-mi voie s-o invit la cuvânt pe doamna senator Breahnă-Pravăț Ionela-Cristina. Microfonul 3, vă rog.

Mulțumesc, doamna președinte.

Un singur lucru vreau să precizez: USR nu are cum să dea lecții privind transparența în administrația publică locală sau centrală. Știți foarte bine că atât USR, cât și filiala Bacău a USR au pierdut, pe bandă rulantă, procese legate de neasigurarea transparenței în administrația publică. Știm că USR Bacău, de exemplu, și USR central nu au comunicat informații publice, în baza Legii nr. 544, privind finanțarea partidului politic, privind situațiile financiare și așa mai departe.

Deci mai ușor cu lecțiile, dragi colegi de la USR!

În regulă.

Ultimul înscris la cuvânt la acest punct este doamna senator Șoșoacă.

Microfonul 3, vă rog.

Adevărul e că elevii și-au întrecut profesorii, mai ales la Bacău!

Dar nu știu de ce v-ar deranja să vedeți că cetățenii se implică și poate vă mai trag, din când în când, de mânecă oamenii pe care-i aveți în teritoriu și poate începeți să mai și votați pe bandă rulantă și ceea ce le folosește cetățenilor.

Trecând peste partea că în toate localitățile în care aveți primari, credeți-mă, nu se respectă principiul transparenței – asta v-o garantez, domnilor de la USR –, pentru că, într-adevăr, tăticii dumneavoastră care au fost înainte v-au învățat foarte bine, iar dumneavoastră, conștiincioși cum sunteți, v-ați depășit tăticii, cred că până și dumneavoastră ați realizat că

aveți totuși reprezentați în teritoriu care se duc și ei și încearcă să modifice anumite lucruri, să aibă loc la dezbateri și nu îi lasă absolut nimeni. Sunt nenumărate filmări pe rețelele de socializare în care am văzut, domnilor de la USR, până și o reprezentantă de-a dumneavoastră de la Camera Deputaților, care stă în ușă, ținută de un bodyguard, deși e ditai parlamentarul român, care, conform legii, are dreptul să intre în orice instituție. Țineți minte când m-arătați pe mine cu degetul, aveți grijă, vi s-a întâmplat și vouă!

Problema este că trebuie să dați totuși dreptul cetățeanului care votează – și aveți nevoie de voturile acestora –, să le dați dreptul de a-și expune punctul de vedere. Și un cetățean, dacă este nemulțumit, trebuie ascultat și trebuie să i se ia în considerare opinia sa, pentru că s-ar putea ca acel punct de vedere să vă schimbe un pic prisma din care priviți lucrurile și le și adoptați.

Acest proiect ar trebui să treacă, deși știu că vă deranjează și n-o să treacă, pentru că majoritatea nu dorește.

Nemaifiind alte înscrieri la cuvânt, punctul 8 rămâne la vot final.

Punctul 9, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții privind evidența persoanelor și actele de identitate ale cetățenilor români (L771/2022).

Dacă din partea inițiatorilor este cineva prezent?

Dacă nu, vă rog să-mi permiteți să dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru administrație publică, pentru prezentarea raportului, în cazul în care a venit cineva de la Comisia de administrație publică.

Dacă nu, deschid dezbaterile generale din partea grupurilor.

Domnule senator Radu Mihail, vă rog, aveți cuvântul din partea Grupului USR.

Vă mulțumesc, doamna președintă.

De 6 ani de zile asistăm la derularea acestui foileton cu Legea centrelor comunitare, o lege care nu este decât o inițiativă populistă, pentru că în 6 ani de zile nu s-a creat nici măcar un singur centru comunitar pe baza acestei legi.

Cum funcționează centrele comunitare în realitate? Uitați-vă la cele care sunt cu adevărat utile comunității. Avem exemplul asociației ROCO în Chicago, spre exemplu, sau oamenii din Karlsruhe, care au un model similar, sunt centre create, finanțate, gestionate de comunitate, care accesează, bineînțeles, și ajutor de la statul român, când acesta există.

Această încercare de a salva Legea centrelor comunitare este, de fapt, o încercare de a institui sinecuri, care funcționează, de a aduce oameni în străinătate, la posturi plătite gras. Noi ce am propus a fost ca aceste centre să beneficieze de munca unor angajați pe plan local, din comunitatea românilor de acolo, să aibă directori angajați din comunitate, pe plan local, să fie conduse de consilii de administrație compuse din oameni care sunt acolo, la fața locului, și știu ce se întâmplă și care pot să decidă ei cu cât vor să-și plătească oamenii care servesc comunitatea.

Ne-au fost respinse aceste amendamente, nu revin asupra lor, sunt șanse mici să treacă, dar trebuie să evităm ca, sub pretextul creării unor centre comunitare care să-i sprijine pe cetățeni, de fapt, să creați, domnilor, sinecuri, care-și vor dovedi în continuare inutilitatea.

Această lege nu este despre oamenii din diaspora, este pentru clientela politică dâmbovițeană, de aceea USR va vota împotrivă.

Mulțumesc.

Mulțumesc pentru intervenție.

Nu mai sunt alte luări de cuvânt.

Punctul 9 va rămâne la vot final.

Punctul 10, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 205/2004 privind protecția animalelor (L763/2022).

Declar deschise dezbaterile generale.

Din partea Senatului, au elaborat raport Comisia pentru ape, păduri, pescuit și Comisia juridică, de numiri, disciplină și imunități, împreună cu Comisia pentru agricultură.

Îl invit pe domnul senator Mazilu să ne prezinte acest raport.

Aveți cuvântul.

## Mulțumesc.

Așa cum ați precizat și dumneavoastră, cele trei comisii, Comisia pentru ape, păduri, pescuit și fond cinegetic, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală, au fost sesizate în vederea dezbaterii și elaborării raportului comun asupra Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 205/2004 privind protecția animalelor.

Consiliul Legislativ a avizat negativ propunerea legislativă. Consiliul Economic și Social a avizat nefavorabil această propunere.

În ședință separată, membrii celor trei comisii au analizat propunerea legislativă și au hotărât, cu majoritatea voturilor, să adopte un raport comun de respingere.

În consecință, Comisia pentru ape, păduri, pescuit și fond cinegetic, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de respingere și propunerea legislativă.

Aceasta face parte din categoria legilor organice, Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator, pentru prezentarea raportului.

La dezbateri generale nu există înscrieri la cuvânt. Punctul 10 va rămâne la vot final.

11. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 45/2009 privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” și a sistemului de cercetaredezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii și industriei alimentare (L729/2022).

Declar deschise dezbaterile.

Îl invit pe domnul președinte Scarlat, din partea Comisiei de agricultură, să prezinte acest raport.

## Mulțumesc, doamna președinte.

Propunerea legislativă are ca obiect modificarea și completarea, așa cum ați precizat și dumneavoastră, Legii nr. 45 privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești”, în sensul transmiterii unui teren în suprafață de 20 de hectare din domeniul public al statului și din administrarea Academiei de Științe Agricole și Silvice și a Stațiunii de CercetareDezvoltare Agricolă Suceava în domeniul public al municipiului, în vederea construirii Ansamblului Arhiepiscopal al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților.

Comisia pentru administrație publică a transmis un aviz favorabil.

Consiliul Legislativ a transmis un aviz negativ și Consiliul Economic un aviz, de asemenea, negativ.

În ședința din data de 7, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de admitere.

Comisia supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și propunerea legislativă pentru modificarea și completarea legii.

Vă mulțumesc.

Legea face parte din categoria legilor organice.

Mulțumesc, domnule președinte. Înscrieri la cuvânt.

Domnul senator Berea are cuvântul. Microfonul 2.

Vă mulțumesc, doamna președintă.

Stimați colegi,

Nu e prima dată când încercați să treceți terenuri dintr-o parte în alta prin lege.

Știți că lucrul ăsta este neconstituțional, s-a întâmplat de atâtea ori până acum să vă demonstrăm lucrul ăsta. În caz că legea asta o să treacă, o s-o atacăm și iarăși o să ne întoarcem la punctul zero.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Din partea Grupului PNL, domnul președinte Scarlat intervine.

## **Domnul George Scarlat:**

Mulțumesc, doamna președintă.

N-aș fi intervenit, dar profit de ocazie, atunci, să intervin și să-i rog pe colegii din coaliție, inclusiv Partidul Social Democrat, i-am făcut și scris domnului președinte de la Consiliul Legislativ, să-i explic, și-i explic și colegului nostru de la USR că vorbim de Legea nr. 45, o lege organică, o lege specială, or, o lege specială – și nu sunt jurist de profesie – n-o poți modifica printr-o hotărâre de Guvern, așa cum toate terenurile din administrația publică le..., și doar prin lege; și au fost atacate.

Din păcate, când sunt alți inițiatori, în afară de liberali, avizul este favorabil. Acum așa m-am obișnuit la comisie la mine, ca din partea Consiliului Legislativ să am întotdeauna aviz nefavorabil. Dar pe lege aștept răspunsul inclusiv din partea Consiliului Legislativ.

Deci aici întreb și membrii Comisiei juridice: dacă – și să facem lumină odată cu Legea asta nr. 45 –, dacă este o lege organică specială, de organizare a academiei, se modifică, anexele legii se modifică prin hotărâre de Guvern sau prin lege?

Vă mulțumesc.

## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**

Doamna senator Șoșoacă, sunteți înscrisă la cuvânt. Microfonul 3.

Colegul, nu vă mai enervați, vă rog frumos, că e păcat și aveți dreptate.

Curtea Constituțională: „drept de administrare se constituie, după caz, prin hotărârea Guvernului, a consiliului județean, respectiv a Consiliului General al Municipiului București sau a consiliului local, prin acte administrative cu caracter individual”.

Însă problema mea este alta.

Cu tot respectul, nu știu ce vi s-a promis de ați inițiat o astfel de lege, însă mi se pare total incorect, oricât de credincioasă aș fi, ca să luăm 20 de hectare de la Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” și să trecem, să transmitem terenul în domeniul public al municipiului Suceava, în vederea construirii Ansamblului Arhiepiscopal al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților. Cu tot respectul, dar Biserica este cel mai mare proprietar de terenuri din România. Slavă Domnului că Biserica este ajutată – și este ajutată de politic nonstop –, cum și ea ajută politicul nonstop; să nu ne ascundem.

Înțeleg că aici e o promisiune pe care unii din PSD și PNL au făcut-o arhiepiscopiei în schimbul a ceva, a unui interes, că tot se apropie anul electoral. Parcă se spunea că Biserica nu are ce căuta în politică; așa ar trebui să rămână, cât mai aproape de Dumnezeu și cât mai departe de politică.

Mi se pare inacceptabil să nu știți că, în conformitate cu Statutul BOR, absolut toate terenurile pe care se află o biserică devin proprietatea Bisericii Ortodoxe Române. Citiți statutul. Ceea ce înseamnă că dumneavoastră acoperiți printr-o trecere de teren de 20 de hectare de la o academie de știință agricolă, de care avem atâta nevoie pentru a reface România din temelii, pentru a se construi Ansamblul Arhiepiscopal și al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, care,

Vă rog să finalizați.

## **Doamna Diana Iovanovici-Șoșoacă:**

Mai mult, este neconstituțional.

O să

Punctul 11 va rămâne la vot final. Punctul 12 al ordinii de zi, Propunerea...

Pe procedură, îl invit pe viceliderul Grupului PNL la cuvânt.

## **Domnul Cristian-Augustin Niculescu-Țâgârlaș:**

Doamna președintă, îmi pare rău că... Numai un picuț! Îmi pare rău că nu este liderul USR-ului, dar probabil întregul grup va fi atent la aceea ce am de spus, pentru că n-aș vrea să fie în eroare. Și-mi fac _mea culpa_ că nu am fost foarte atent la discursul extraordinar de bun al liderului. A vorbit și a plecat. Doar că a vorbit la punctul 9, care este o inițiativă liberală și vizează anumite aspecte, în loc să vorbească la punctul 18.

Probabil și noi am fost un pic neatenți și l-am lăsat să aibă această atitudine culpabilă de a discuta la proiecte diferite cu argumente diferite, dar eu cred că ar trebui să revedem poziția USR-ului cu privire la punctul 9, pentru că dacă vor vota conform indicativului, împotriva raportului de respingere, înseamnă că vor fi de acord cu traseiștii și cu toate operațiunile pe care le-au făcut alte partide de a muta oamenii dintr-o comună în alta pentru a modifica natura votului.

Așa că, dacă avem un vicelider la USR, nu știu dacă avem un vicelider la USR, aș dori o reacție pe procedură pe acest element. Pentru că s-a înregistrat această poziție extraordinară a liderului USR la un punct diferit.

Vă mulțumesc.

Nu putem să cenzurăm ce spune un senator. Putem doar să respectăm regulamentul, să-i dăm cuvântul. Dar se mai întâmplă să greșim cu toții.

La punctul...

Înainte de punctul 12, îl invit pe liderul Grupului UDMR, domnul Turos Lóránd, la microfonul 2.

Vă rog, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Având în vedere că nu vom discuta azi punctul 22 – L820, vă propun retrimiterea la comisie timp de o săptămână. Mai avem timp, termenul de adoptare fiind 4 martie.

Vă mulțumesc.

Voi supune votului dumneavoastră propunerea Grupului UDMR.

Rog, vot.

Domnule ministru, vă salut.

69 de voturi pentru, un vot împotrivă, 10 abțineri. Propunerea Grupului UDMR, formulată de lider, a fost aprobată.

Punctul 22 se întoarce pentru o săptămână la comisie. Punctul 12, Propunerea legislativă pentru completarea art. 2 din Legea nr. 138/2004 a îmbunătățirilor funciare (L734/2022).

Declar deschise dezbaterile.

Dacă din partea Guvernului...? Nu e nimeni.

Din partea Comisiei de agricultură, domnule președinte, vă rog să prezentați raportul.

## Mulțumesc, doamna președintă.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea art. 2 din Legea nr. 138 a îmbunătățirilor funciare, cu modificarea și completările ulterioare, în sensul implementării unei amenajări de îmbunătățiri funciare mixte, formată atât din lucrări de desecare și drenaj, cât și din lucrări de irigații, având scopul de a asigura cantitatea de apă necesară dezvoltării culturilor și creșterii producțiilor agricole.

Consiliul Legislativ a transmis un aviz favorabil.

Consiliul Economic și Social, un aviz favorabil.

În data de 13.02, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de admitere, cu amendamente admise.

Legea face parte din categoria legilor organice.

Comisia supune spre dezbatere și adoptare plenului raportul de admitere, cu amendamente admise, și propunerea legislativă.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

La dezbateri generale dorește cineva să ia cuvântul? Nu s-a înscris nimeni la acest moment.

Va rămâne punctul 12 la vot final.

13, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală (L766/2022). Dacă avem inițiator al propunerii?

Dacă nu avem, îl invit pe domnul președinte Neagu, din partea Comisiei de buget, finanțe, să prezinte raportul comisiei.

Mulțumesc, doamna președintă.

Raport asupra Propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală

În conformitate cu prevederile art. 70 din regulament, republicat, comisia s-a întâlnit și a dezbătut această inițiativă legislativă. Propunerea are ca obiect de reglementare stabilirea unor modalități speciale de stingere a creanțelor contribuabililor, cu obligațiile acesteia restante, curente și/sau viitoare, indiferent dacă acestea sunt sau nu administrate de aceeași autoritate publică; în situația în care contribuabilul deține creanțe certe, lichide și exigibile asupra bugetelor locale stabilite prin hotărâri judecătorești definitive, iar aceasta optează pentru stingerea creanțelor deținute cu obligații față de bugetul de stat.

Consiliul Legislativ avizând favorabil, Consiliul Economic și Social – favorabil.

Comisia pentru administrație publică, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități, validări au transmis avize favorabile, iar Comisia de buget, finanțe, vă spuneam, pe data de 19 decembrie a adoptat un raport de admitere, fără amendamente.

Ca urmare, o să vă supunem atenției, dezbaterii și votării raportul și prezenta lege.

Fac precizarea: Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Din partea Grupului USR, domnul senator Mureșan este cel care dorește să ia cuvântul.

Vă mulțumesc frumos, doamna președintă. Doamnelor și domnilor senatori,

Am ținut să intervin în dezbaterea acestei inițiative pentru a saluta un proiect de lege necesar și, cu siguranță, așteptat.

Să ai o datorie certă, lichidă și exigibilă față de stat și în același timp să ai o creanță de încasat de la stat, la fel de certă, lichidă și exigibilă, și totuși să nu poți compensa datoria cu creanța este realmente ridicol.

Statul român este statul român, indiferent că este reprezentat la nivel local sau central, indiferent câte buzunare are la același pantalon. Prin urmare, creanțele și datoriile statului de la orice nivel trebuie să poată fi compensate cu datorii și creanțe ale contribuabililor. Să condiționezi, așadar, compensarea cu o datorie, limitând la creanțele administrate de aceeași autoritate fiscală, este eminamente o inechitate și aceasta trebuie corectată, trebuie să aducem normalitate în relația dintre contribuabil și stat.

Pentru asta am fost trimiși de cetățeni, de contribuabili, în Parlament. Și din punctul meu de vedere, din punctul nostru de vedere, L766 face dreptate, este o lege corectă.

USR va vota pentru această inițiativă legislativă. Vă mulțumesc frumos.

Mulțumesc, domnule senator. Nemaifiind alte înscrieri la cuvânt... Domnule Turos, doriți să luați cuvântul? Nu.

Punctul 13 rămâne la vot final. 14. Este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 – Codul fiscal (L792/2022).

Îl invit, de asemenea, pe domnul președinte Neagu să prezinte raportul comisiei. Vă rog.

## Doamna președintă,

Propunerea legislativă care face obiectul modificării Legii nr. 227/2015 – Codul fiscal are ca obiect de reglementare o serie de modificări care vizează acordarea unor facilități tinerilor ce nu depășesc vârsta de 26 de ani și se află în continuarea studiilor, prin exonerarea acestora de la obligația de plată a impozitului, a contribuțiilor sociale de sănătate obligatorie și prin reducerea cotei de contribuții sociale obligatorii prevăzute de Codul fiscal.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Consiliul Economic – nefavorabil.

Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse – favorabil.

Ministerul de Finanțe nu susține această inițiativă legislativă din cauza impactului bugetar.

Comisia a analizat propunerea și a hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte un raport de respingere.

Deci supunem plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.

Fac precizarea că Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc, doamna președinte.

Mulțumesc, domnule președinte.

Tot domnul Mureșan dorește să ia cuvântul.

Nu? V-ați deselectat.

Domnule senator Zob Alexandru-Robert, vă rog, aveți cuvântul.

Microfonul central.

## **Domnul Alexandru-Robert Zob:**

Mulțumesc, doamna președintă.

Vorbim mult prea des despre tinerii pe care încă îi avem în țară, despre faptul că ar trebui ajutați și încurajați să rămână aici, să se integreze în câmpul muncii din România. Proiectul acesta vine în sprijinul tuturor studenților care au dorința de a se angaja încă din timpul facultății. E un fenomen des întâlnit în Europa, mai puțin în țara noastră. De ce? Deoarece legislația nu i-a încurajat deloc până acum.

Ei bine, azi noi putem face pași în acest sens, le putem oferi un ajutor real. Cum? Prin două măsuri simple: zero impozit pe venit pentru studenții care lucrează și deducerea CAS-ului de la 26% la 10%. Asta ar însemna sprijin atât pentru studenți, cât și pentru antreprenori.

Demonstrați că vă pasă. Votați pentru această lege. Așa cum ați scos bani pentru a vă mări pensiile speciale, așa cum ați creat noi ministere și noi posturi la stat, toate acestea din banii românilor, așa puteți acum dovedi că există bani și pentru tinerii noștri.

Un vot împotrivă e un vot împotriva lor, țineți minte asta! USR va vota împotriva raportului de respingere. Vă mulțumesc.

În regulă.

Punctul 14 rămâne la vot final.

15. Și, practic, ultimul punct.

Punctul 15; avem Propunerea legislativă privind completarea Legii nr. 123/2012 a energiei electrice și a gazelor naturale (L793/2022).

Din partea inițiatorilor, domnul senator Sorin Bumb dorește să ia cuvântul.

Vă ascultăm.

Mulțumesc, doamna președintă. Stimați colegi,

Acest proiect de lege propune clarificarea situației juridice a unor imobile, terenuri pe care sunt amplasate obiectivele de suprafață ale Sistemului Național de Transport al gazelor naturale, denumit SNT, și care fac parte din domeniul public al statului, în vederea obținerii autorizațiilor de construire necesare lucrărilor de reparații și modernizare a acestora.

Deoarece au fost foarte multe probleme legate de natura proprietății acestor terenuri, acest fapt a dus la dificultăți în obținerea autorizației de construcție și la modernizarea stațiilor de comprimare și a instalațiilor necesare funcționării Sistemului Național de Transport conducte magistrale.

Săptămâna trecută s-a dat o lege similară și a trecut în unanimitate, pentru Sistemul Național de Transport al energiei electrice.

Sper ca toți colegii să voteze această lege importantă, pentru a debloca multitudinea de autorizații de construcție care sunt blocate deoarece nu este reglementată natura proprietății terenului. Este vorba doar de domeniul public al statului.

Mulțumesc.

Mulțumesc inițiatorului.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități împreună cu Comisia economică și Comisia pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale au elaborat un raport comun.

Îl invit pe președintele Comisiei de energie să ne prezinte acest raport.

## Vă mulțumesc, doamna președinte.

În ședințele separate din 7 februarie, respectiv 13 februarie 2023, membrii Comisiei pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale, membrii Comisiei economice, industrii și servicii și membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport comun de admitere, cu amendamente admise.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Consiliul Economic și Social a avizat favorabil.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

18 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 21/1.III.2023

Senatul este prima Cameră sesizată.

Comisia pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia economică, industrii și servicii supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de admitere, cu amendamente admise, și propunerea legislativă.

Vă mulțumesc.

## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**

Mulțumesc, domnule președinte.

La dezbateri generale, în acest moment, nu există înscrieri, motiv pentru care punctul 15 va rămâne la vot final.

Stimați colegi,

Vom trece la votul final astăzi și vom începe cu punctul 1 al ordinii de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 178/2022 privind sprijinirea entităților juridice stabilite în România, în vederea participării la proiecte de colaborare susținute financiar prin intermediul Fondului European de Apărare (EDF) (L817/2022).

Raportul comun al comisiilor este de admitere a proiectului de lege.

Face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul e prima Cameră sesizată.

Voi supune votului dumneavoastră raportul și proiectul de lege privind aprobarea ordonanței.

Rog, vot.

96 de voturi pentru, contra – zero, o singură abținere. Punctul 1 – adoptat.

Punctul 2, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 180/2022 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2022 privind aprobarea schemei de ajutor de stat IMM INVEST PLUS și a componentelor acesteia – IMM INVEST ROMÂNIA, AGRO IMM INVEST, IMM PROD, GARANT CONSTRUCT, INNOVATION și RURAL INVEST (L833/2022).

Avem un raport de admitere a proiectului de lege.

Face parte din categoria legilor ordinare și suntem prima Cameră sesizată.

3, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 177/2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 46/2008 – Codul silvic, precum și privind stabilirea unor măsuri în domeniul silviculturii (L816/12022).

Raportul Comisiei este de admitere, cu amendamente admise și respinse.

Proiectul face parte din categoria legilor organice. Senatul e prima Cameră sesizată.

5, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții (L774/2022).

Avem un raport de respingere a propunerii legislative. Face parte din categoria legilor ordinare. Suntem prima Cameră sesizată.

Legea a fost respinsă.

6, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 4 alin. (4) din Ordonanța Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare națională, ordine publică și securitate națională și ale persoanelor private de libertate (L762/2022).

Raportul este de admitere, cu amendamente admise, a acestei propuneri legislative.

Face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul e prima Cameră sesizată.

Supun prima dată raportul, cu amendamente admise, votului senatorilor.

Rog să votați.

108 voturi pentru, niciun vot împotrivă, zero abțineri. Raportul, cu amendamente, a fost adoptat.

Punctul 8, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică (L770/2022). Avem un raport comun al comisiilor, care este de respingere, cu amendamente respinse.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 9, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții privind evidența persoanelor și actele de identitate ale cetățenilor români (L771/2022).

Avem un raport de respingere a propunerii legislative. Face parte din categoria legilor organice. Senatul e prima Cameră sesizată.

Propunerea legislativă este respinsă.

Punctul 11, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 45/2009 privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” și a sistemului de cercetaredezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii și industriei alimentare (L729/2022).

Raportul comisiei este de admitere a propunerii legislative.

Face parte din categoria legilor organice.

Senatul e prima Cameră sesizată.

Punctul 12, Propunerea legislativă pentru completarea art. 2 din Legea nr. 138/2004 a îmbunătățirilor funciare (L734/2022).

Raport comun din partea comisiilor, care e de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor organice. Senatul e prima Cameră sesizată.

Supun prima dată votului dumneavoastră raportul, cu amendamente admise.

Punctul 13, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală (L766/2022).

Raportul comisiei este de admitere. Propunerea face parte din categoria legilor ordinare. Suntem prima Cameră sesizată.

Vom da un singur vot pe raport și pe propunerea legislativă.

Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii.

Face parte din categoria legilor ordinare. Senatul e prima Cameră sesizată.

Supun acum votului propunerea legislativă. Rog, vot.

72 de voturi pentru, un vot împotrivă, 32 de abțineri. Adoptat punctul 15.

Stimați colegi,

Din ședința de miercuri... Vă rog să nu părăsiți sala. Reintroduceți cartelele. Sunt două legi organice pe care miercurea trecută le-am amânat pentru astăzi, la ședința de vot final.

Au avut loc dezbateri generale asupra inițiativelor legislative înscrise la secțiunea a III-a a ordinii de zi, urmând ca în această ședință să procedăm la votul asupra acestora.

Ca atare, la punctul 1, secțiunea a III-a, avem Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 181/2022 pentru modificarea Legii energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012 și a altor acte normative (L834/2022).

Raportul comun a fost de admitere a proiectului de lege. Face parte din categoria legilor organice, iar Senatul e prima Cameră sesizată.

La punctul 2 din secțiunea a III-a avem Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 72/2016 privind sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților (L74/2023).

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise.

Propunerea face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Voi supune prima dată votului dumneavoastră raportul, cu amendamente admise.

Voi supune acum votului dumneavoastră propunerea legislativă.

Rog să votați.

Cu 105 voturi pentru, două împotrivă, nicio abținere, legea a fost adoptată.

Înainte de a declara ședința de plen închisă, vă rog să-mi permiteți să citesc o notă pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

1. Lege pentru anularea unor obligații fiscale;

2. Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 17/2021 pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2019 privind reorganizarea Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale, precum și pentru modificarea unor acte normative;

3. la punctul 3 avem Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 65/2021 pentru modificarea

Ordonanței Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea și desfășurarea activității de turism în România și a altor acte normative – procedură de urgență;

4. Lege privind reglementarea modalității de raportare a stocurilor la produsele agricole și alimentare;

5. Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 81/2022 pentru modificarea art. 9 din Ordonanța Guvernului nr. 122/1998 privind acumularea, scoaterea și împrospătarea produselor din rezervele proprii ale forțelor destinate apărării naționale – procedură de urgență;

6. punctul 6, Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 45/2022 privind unele măsuri pentru diminuarea arieratelor bugetare ale unor operatori economici din industria națională de apărare – procedură de urgență;

7. Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2022 pentru modificarea art. 262 alin. (3[2] ) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 19/2022 privind unele măsuri referitoare la garanțiile de bună execuție constituite în cadrul contractelor de achiziție publică și al contractelor sectoriale – procedură de urgență.

**EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR**

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro Adresa Centrului pentru relații cu publicul este: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651. Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78, e-mail: concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro/brp/

&JUYEJT|451839]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 21/1.III.2023 conține 20 de pagini.**

Prețul: 100 lei