Stenogramă plen

## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**

Doamnelor și domnilor,

Declar deschisă ședința plenului de astăzi.

Vă rog să mergeți să semnați prezența, stimați colegi, pentru că vreau să încep ședința.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 22 martie 2023.

Din 136 de senatori, până în acest moment, și-au înregistrat prezența un număr de 67.

Voi conduce această ședință împreună cu colegii noștri, domnul senator Mircescu și domnul senator Lavric, ca secretari ai Senatului.

Ordinea de zi v-a fost distribuită.

Dacă nu sunt comentarii la ordinea de zi, voi supune... Sunt comentarii, domnule Bodog? Nu.

Atunci, vă rog să dați vot pe ordinea de zi.

Rog, vot, stimați colegi.

Cu 49 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, ordinea de zi a fost aprobată.

Domnul Negoi – pentru stenogramă – nu are cartelă, va vota cu mâna.

50, atunci, de voturi pentru ordinea de zi.

Pe procedură doriți să luați cuvântul? Vă rog.

Pe procedură, doamna președinte de ședință. Mulțumesc tare mult.

Astăzi, în mod normal, ar fi trebuit să avem, la ora 11.00, ora Guvernului, iar doamna ministru Ligia Deca ar fi trebuit să vină să aibă un dialog cu plenul Senatului. Înțelegem că o condiție medicală o împiedică pe domnia-sa să facă, să realizeze acest lucru.

Permiteți-mi, vă rog, să-i urez însănătoșire grabnică, dar cu ocazia aceasta să vă solicit și dumneavoastră, în calitate de președinte interimar al Camerei Senatului, să reiterați această invitație pentru următoarea dată.

Deja am depășit borna celor 170 de zile de când domnia-sa a preluat mandatul, o bornă de 150 de zile de când USR-ul a invitat-o pentru prima oară la un dialog la nivel de comisie. Au mai fost întâlniri, inclusiv pentru ora Guvernului, amânate. Inițial ar fi trebuit să fie 1 martie. Suntem în situația nefericită de astăzi. Vă rog insistent să organizăm cu proxima ocazie o revedere cu doamna Ligia Deca la ora Guvernului.

Vă mulțumesc foarte mult.

## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**

Mulțumesc.

Stimați colegi, programul de lucru pentru astăzi:

- 10.00 până la epuizarea ordinii de zi – lucrări în plen;

- votul final pe inițiative cu caracter ordinar. De asemenea, vă informez că, potrivit hotărârii Comitetului liderilor grupurilor parlamentare, întrebările, interpelările, declarațiile politice se vor depune în scris astăzi.

Dacă sunt intervenții în legătură cu programul?

Imediat.

Atunci, vă rog să dăm un vot pe acest program. Rog, vot.

Cu 61 pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, programul de astăzi a fost aprobat.

Vom continua cu programul pe...

Dați-mi voie să

Programul pe săptămâna viitoare a fost votat.

Înainte de a trece la ordinea de zi propriu-zisă, îl invit pe domnul senator Radu Oprea la microfon.

Mulțumesc, doamnă președintă.

Avem două inițiative legislative în dezbatere la comisii care s-ar aproba tacit săptămâna aceasta. De aceea, vă propun să prelungim termenul la 60 de zile pentru L53/2023 și L70/2023.

Mulțumesc.

## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**

Nu au raport deocamdată, da? Deci doar prelungirea. În regulă.

Mulțumesc pentru propuneri.

O să vă rog, stimați colegi, să dăm un vot pe fiecare dintre aceste inițiative legislative, pentru prelungirea termenului la 60 de zile.

Vă rog, vot pe L53 – prelungirea la 60 de zile. 69 de voturi pentru L53.

Acum

Vă agită lumea, da. Lumea rea.

67 de voturi pentru.

A fost prelungit la 60 de zile termenul pentru această lege.

##

Mulțumesc.

Așa cum spuneam, la punctul 1 al ordinii de zi avem înscrisă Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 215/2016 privind ceremoniile oficiale (L70/2023).

Nu s-a depus raportul, dar tocmai am votat prelungirea la 60 de zile a termenului de adoptare, motiv pentru care vom trece la punctul 2.

Înainte de a trece la punctul 2, vreau să vă informez că la balcoanele Senatului – și îmi cer scuze că n-am avut timp să socializăm mai mult – se află elevi din județul Galați, invitați de domnul senator George Scarlat.

Îi urez grupului o ședere plăcută în Senatul României!

Și le mulțumesc că au ales în săptămâna „Școala altfel” să viziteze Senatul.

Domnul Scarlat îmi precizează exact: este Școala „Sfântul Nicolae” din localitatea Vânători, județul Galați.

Succes astăzi și distracție plăcută!

La punctul 2 al ordinii de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 5/2023 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 41/2010 privind unele măsuri pentru întărirea disciplinei în construcții (L17/2023).

Avem un raport comun al comisiilor și este de admitere, cu amendamente admise, a proiectului de lege. Raportul îl va prezenta...

Bun.

Îl invit pe domnul ministru secretar de stat Răcuci să prezinte punctul de vedere al Guvernului pe acest proiect. Vă rog.

## Mulțumesc, doamna președinte de ședință.

Prin această ordonanță se degrevează autoritatea publică centrală MDLPA, care nu are structuri de specialitate în teritoriu, de sarcina de a acționa la nivel local pentru punerea în aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 41/2010 și preluarea acestei sarcini de către autoritățile administrative publice locale competente.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule Răcuci.

Din partea Comisiei juridice și a Comisiei pentru administrație ne-a parvenit un raport comun.

Doamna senator Moagher, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, doamna președintă.

Raport comun pentru Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 5/2023 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 41/2010 privind unele măsuri pentru întărirea disciplinei în construcții

În conformitate cu prevederile art. 70 din Regulamentul Senatului, republicat, în vigoare, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru administrație publică, prin adresa numărul L17/2023, au fost sesizate de către Biroul permanent al Senatului în vederea dezbaterii și elaborării raportului comun.

Ordonanța de guvern are ca obiect modificarea Ordonanței de urgență nr. 41 privind unele măsuri pentru întărirea disciplinei în construcții, în sensul prevederii aplicării dispozițiilor acestui act normativ de către autoritățile administrației publice locale și de către autoritatea publică centrală cu atribuții în domeniu, așa cum se prevede în prezent.

Consiliul Legislativ a analizat proiectul de ordonanță de guvern și a transmis un aviz favorabil, cu observații și propuneri.

Membrii celor două comisii sesizate pentru raport comun, în ședințe separate, au analizat proiectul legislativ, au formulat și admis amendamente și au hotărât, cu unanimitatea de voturi ale celor prezenți, să adopte raport comun de admitere, cu amendamente admise.

Potrivit prevederilor art. 75 din Constituția României, republicată, și ale art. 92 alin. (7) pct. 1 din Regulamentul Senatului, republicat, Senatul este prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**

Mulțumesc, doamna vicepreședintă. Dacă din partea grupurilor există doritori? Nu există.

Punctul 2 va rămâne la vot final.

La punctul 3, Legea pentru modificarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004.

Vorbim de o reexaminare din partea Președintelui României, venită la Parlament.

Nu s-a depus raport pe această inițiativă, motiv pentru care vom trece la următorul punct.

4. Este înscris Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 212/2022 privind unele măsuri pentru...

## Scuzați-mă!

Deci Proiect de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 212/2022 privind unele măsuri pentru reducerea riscului seismic al clădirilor (L101/2023).

Voi declara deschise dezbaterile generale, invitându-l, de asemenea, pe domnul secretar de stat Răcuci să prezinte proiectul de lege.

## Mulțumesc.

Reglementările propuse prin acest proiect de lege vizează accelerarea activităților de evaluare vizuală rapidă a clădirilor, în scopul obținerii unei imagini de ansamblu cu privire la vulnerabilitatea seismică a fondului construit, în vederea prioritizării investițiilor pentru punerea în siguranță a clădirilor față de acțiunea seismică.

În acest sens, pentru direcționarea eficientă a resurselor umane și investițiilor în procesul de inventariere a fondului construit, proiectul de act normativ stabilește termene pentru inițierea și finalizarea procedurilor de evaluare vizuală rapidă a clădirilor de către beneficiarii programului. De asemenea, prin modificările aduse au fost introduse contravenții pentru nerespectarea termenelor care decurg din modificările aduse, modificări care introduc și resursele de finanțare ce vor asigura realizarea activităților generate de evaluarea vizuală rapidă a clădirilor.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc frumos.

Domnule președinte Császár, din partea Comisiei de administrație, o să vă rog să prezentați raportul.

## Mulțumesc, doamna președinte.

În ședința din data de 14 martie 2023, membrii comisiei au analizat proiectul de lege, avizele primite, precum și amendamentele și au hotărât, cu unanimitatea voturilor membrilor prezenți, să adopte un raport de admitere, cu un amendament respins.

Comisia pentru administrație publică supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte.

Din partea grupurilor parlamentare, îl invit la microfon pe domnul senator Popa Maricel, din partea Grupului PSD.

## Vă mulțumesc.

Prin Programul național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat, aprobat anul trecut prin Legea nr. 212, s-a reglementat posibilitatea beneficiarilor programului de a depune la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației solicitări în vederea includerii în programul de ajutor de stat, dar s-a constatat că sunt foarte puține cereri.

Prin acest Program național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat... Este compus din următoarele subprograme: subprogramul „Proiectare și execuție lucrări de intervenții pentru clădirile multietajate cu destinația principală de locuințe” și subprogramul „Proiectare și execuție a lucrărilor de intervenții pentru clădiri de interes și utilitate publică în proprietatea sau administrația autorităților și instituțiilor administrative publice centrale sau locale”.

Se revine, prin noua lege, noua completare, 101, a legii din 2023 și prin aceste puncte... prin care se instituie două interdicții temporare privind utilizarea clădirilor încadrate prin raport de expertiză tehnică în clasele de risc seismic, după cum urmează:

„Se interzic organizarea și desfășurarea de activități permanente și/sau temporare în spațiile prevăzute la art. 2 lit. a) și alte asemenea care implică aglomerări de persoane, începând cu data încadrării prin raport de expertiză tehnică în clasa de risc seismic a clădirii existente, până la recepția și la terminarea lucrărilor de intervenții realizate în scopul creșterii nivelului de siguranță la acțiuni seismice.”

La următorul punct, punctul (3), „se interzice închirierea sau cedarea în comodat/folosință a spațiilor cu destinația de locuință din clădirile încadrate prin raport de expertiză tehnică în clasa de risc seismic”, deoarece s-a constatat că unii „băieți deștepți” din imobiliare sau chiar autorități locale găsesc subterfugii și ori închiriază sau dau în comodat aceste spații sau, eventual, fac vânzări. Și în felul ăsta se interzice și vânzarea acestor clădiri.

Avem un exemplu foarte clar la Iași, deoarece de 30 de ani se spune de renovarea Școlii Speciale de Dascăli, prima școală din principatele române, „Vasile Lupu”, și administrația locală, de 30 de ani, nu a făcut absolut nimic și a găsit tot felul de subterfugii. Iar prin aceste completări ale legii se interzice în continuare desfășurarea activităților școlare și, totodată, pentru a proteja copiii și dascălii care îi învață acolo. Nu trebuie să așteptăm un seism ca în Turcia sau ca în Dolj, să moară mii de oameni, ca să luăm măsuri.

## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**

## Mulțumesc.

Înainte de a trece la următorul vorbitor, vreau să vă informez că la balcoanele Senatului se află, de asemenea, liceeni și elevi din partea Liceului Teoretic „George Călinescu”, invitați de doamna senator Anca Dragu.

Și lor le urăm distracție plăcută, o vizită reușită astăzi!

Stimați colegi, următorul vorbitor este din partea grupului neafiliaților. Domnule senator Poteraș, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, doamna președintă.

Aș vrea să vă dau un exemplu. Așa cum este această lege, dacă avem o sală de spectacole de 500 de metri pătrați și, să spunem, 100 de persoane, de exemplu copii, se pot organiza spectacole în această sală chiar dacă ea este încadrată în risc seismic I.

Acum, eu vă întreb: o sută de vieți, eventual de copii, nu contează?

Ar trebui interzise efectiv activitățile care presupun un număr mai mare de, nu știu, cinci, 10 persoane sau chiar să interzicem complet. Cum, 100 de oameni în 500 de metri pătrați nu contează?!

Mulțumesc.

## Domnule senator, mulțumesc.

Stimați colegi, s-a epuizat lista de vorbitori la punctul 4. Va rămâne la vot final.

Punctul 5, Legea pentru modificarea și completarea art. 56[1] din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice (L117/2022).

Tot o reexaminare, ca urmare a deciziei Curții Constituționale.

Declar deschise dezbaterile.

Comisia economică, industrii și servicii, Comisia pentru constituționalitate și Comisia de energie, precum și Comisia de mediu au elaborat un raport comun.

Îl invit pe domnul senator Vlașin să ne prezinte raportul.

## Mulțumesc, doamna președinte.

În ședințe separate, din 21 februarie și 28 februarie 2023, Comisia economică, industrii și servicii, Comisia pentru constituționalitate, Comisia pentru energie, infrastructură energetică și Comisia pentru mediu, analizând, în procedura reexaminării, Decizia Curții Constituționale nr. 432/2022, prevederile Legii fundamentale, precum și legea trimisă la promulgare, au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport comun de respingere a legii trimise la promulgare.

Comisia economică, Comisia pentru constituționalitate, Comisia pentru energie și Comisia pentru mediu supun spre dezbatere plenului Senatului prezentul raportul comun de respingere a Legii pentru modificarea și completarea art. 56[1] din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice.

În raport cu obiectul de reglementare, legea aflată în promulgare... reexaminări pentru... face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

Mulțumesc frumos pentru prezentarea raportului. Din partea grupurilor nu există înscrieri la cuvânt.

Punctul 5 va rămâne la vot final.

Punctul 6, Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării terenurilor agricole situate în extravilan și de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăților ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului (L84/2022).

Vorbim de o reexaminare a Curții Constituționale, o reexaminare ca urmare a deciziei acestei Curți.

La dezbateri generale, pentru prezentarea raportului din partea Comisiei de constituționalitate, Comisiei juridice și Comisiei de agricultură, o invit pe doamna vicepreședinte Moagher să prezinte raportul.

Vă rog.

Vă mulțumesc, doamna președintă.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, Comisia pentru constituționalitate și Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală, prin adresa L84/2022, din 6 februarie 2023, au fost sesizate în procedura reexaminării de către Biroul permanent al Senatului.

Prin Decizia Curții Constituționale nr. 432 din 5 octombrie 2022, Curtea Constituțională a admis obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării terenurilor agricole situate în extravilan și de modificare a Legii nr. 268/2021 și a constatat legea ca fiind neconstituțională în ansamblul său.

Curtea reține că legea supusă controlului de constituționalitate a fost adoptată cu încălcarea art. 76 alin. (1), prin raportare la art. 73 alin. (3).

Parlamentului îi revine obligația de a constata încetarea de drept a procedurii legislative.

În ședințele din 14 februarie și 28 februarie 2023, comisiile au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport comun de respingere a legii trimise la promulgare.

În raport cu obiectul de reglementare, legea aflată în procedura reexaminării face parte din categoria legilor organice și urmează să fie supusă votului plenului Senatului. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, doamna vicepreședintă, pentru prezentarea raportului.

Din partea grupurilor parlamentare nu există înscrieri la cuvânt.

Din partea Grupului PSD, o invit la microfon pe doamna Moagher.

Punctul 6 rămâne la vot final.

Punctul 7, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal (L862/2022).

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul tot doamnei vicepreședinte Moagher, să prezinte raportul Comisiei juridice.

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Raport asupra Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal

Propunerea legislativă are ca obiect modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările și completările ulterioare, în sensul eliminării pedepsei amenzii penale din textul de incriminare a unora din infracțiunile la care se face referire, respectiv la eliminarea posibilității instanțelor de judecată de a dispune renunțarea la aplicarea pedepsei, amânarea aplicării pedepsei ori suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.

Consiliul Legislativ a analizat inițiativa legislativă și a trimis aviz favorabil, cu observații și propuneri.

Consiliul Economic și Social a avizat nefavorabil propunerea legislativă.

În ședința din 7 martie 2023, membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări au analizat propunerea legislativă și avizele primite. Astfel, comisia a hotărât să adopte, cu majoritate de voturi ale membrilor prezenți, un raport de respingere asupra propunerii legislative.

Prin conținutul său normativ, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice și urmează să fie supusă votului plenului Senatului, cu respectarea art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc frumos pentru prezentare. Din partea grupurilor nu sunt.

O invit la microfon pe doamna senator Șoșoacă. Microfonul 3, stimați colegi.

## Mulțumesc frumos.

Nu înțeleg de ce ați dat un raport de respingere, când este vorba de infracțiunile care implică agresiune sexuală, act sexual cu... mai ales când victima infracțiunii este un minor. Mi se pare inacceptabil să avem pedepse atât de ușoare pentru cei care fac astfel de agresiuni sexuale raportat la un minor și să acceptați să se aplice efectiv toate aceste scutiri de pedeapsă și atât de blânde pedepse pentru cei care fac acest lucru. Deci chiar nu vă înțeleg, mai ales că au fost atâtea discuții aici, în plen, despre aceste probleme raportat la agresiunile sexuale față de un minor.

Nu vă înțeleg cum puteți să dați un raport de respingere pentru așa ceva.

Mulțumesc frumos.

Aș dori să aduc anumite... să înțeleagă doamna Șoșoacă. Tot ceea ce a considerat că... Renunțarea la aplicarea pedepsei și, respectiv, amânarea aplicării pedepsei reprezintă în dreptul penal soluții la care se ajunge în instanță în urma judecății. Condițiile în care judecătorul ajunge, la finalul procesului penal, la oricare dintre aceste două soluții sunt de natură generală și obiectivă, aceste soluții fiind reglementate în partea generală a Codului penal și având vocația de a se aplica, în funcție de pedeapsa prevăzută de lege, oricărei infracțiuni din partea specială, indiferent de valoarea socială ocrotită de norma incriminatorie. Ăsta este răspunsul pe care vi-l pot da.

Și, în urma acestei concluzii, membrii comisiei au ajuns să dea un raport de respingere.

Vă mulțumesc.

Vă rog, drept la replică, doamna Șoșoacă.

Înțeleg, sunt chestiuni care vin din dreptul penal. Însă discutăm aici de minori. Știm foarte bine că suntem pe primul loc în Europa la infracțiunile de agresiune sexuală cu minori. Chiar dacă există parte generală, există excepții de la aceste aplicări ale legii. Și mai ales aici ar trebui să ne aplecăm, pentru că avem o gravă problemă, acești infractori sunt lăsați liberi.

Cred că ar trebui să vă uitați... Am și eu o inițiativă legislativă cu privire la art. 222 – Cod penal și să știți că am făcut câteva anchete juridice. Vreau să vă spun că este inacceptabil că în majoritatea cazurilor instanțele sunt indulgente, mai indulgente față de infractori care comit agresiuni sexuale cu minori decât în cazul majorilor. De aceea, cumva, trebuie stopat. Or, dacă noi nu ne aplecăm asupra acestor lucruri și să acceptăm astfel de excepții, cred că... nu știu dacă ne-ar conveni ca propriii noștri copii să fie victimele unui viol, unei agresiuni sexuale și judecătorul să spună: „A, lăsați, suspendăm executarea pedepsei.” Știți că au fost niște cazuri în lume în care părinții și-au făcut singuri dreptate, omorând infractorul. Nu vreau să se ajungă aici.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Punctul 8 al ordinii de zi...

Punctul 7 rămâne la vot final.

Trec la punctul 8, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum și a altor acte normative (L867/2022).

Comisia juridică a elaborat raportul.

Doamna vicepreședinte, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Raport asupra Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum și a altor acte normative

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările și completările ulterioare, în vederea punerii în acord cu deciziile Curții Constituționale prin care au fost admise excepții de neconstituționalitate referitoare la unele prevederi din cuprinsul Codului de procedură penală.

Comisia juridică, în ședința din 14 martie 2023, a analizat propunerea legislativă înregistrată cu L867/2022 și avizele primite. Ținând cont de faptul că pe rolul comisiei se află în dezbatere un proiect de lege al Guvernului cu același obiect de reglementare, au hotărât să adopte, cu majoritatea de voturi ale membrilor prezenți, un raport de respingere.

Prin conținutul său normativ, propunerea legislativă înregistrată cu adresa L867/2022 face parte din categoria legilor organice și urmează să fie luată în dezbatere și adoptată de plenul Senatului împreună cu un raport de respingere.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc frumos.

Din partea grupurilor parlamentare nu există înscrieri la cuvânt.

Punctul 8 va rămâne la vot final.

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Raport asupra Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum și a altor acte normative, în vederea punerii de acord cu deciziile Curții Constituționale prin care au fost admise excepții de neconstituționalitate referitoare la unele prevederi din cuprinsul Codului penal

Consiliul Legislativ a analizat inițiativa legislativă și a transmis aviz favorabil, cu observații și propuneri.

Consiliul Economic și Social a avizat favorabil propunerea legislativă.

Guvernul a transmis un punct de vedere negativ.

În ședința din 14 februarie 2023, membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări au analizat propunerea legislativă și avizele primite. Astfel, comisia a hotărât să adopte, cu majoritatea de voturi ale membrilor prezenți, un raport de respingere asupra propunerii legislative.

Prin conținutul său normativ, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc frumos. Din partea colegilor există înscrieri la cuvânt? Nu există.

Mulțumesc. Punctul 9 va rămâne la vot final. Punctul 10...

Domnule Popescu, domnule senator Popescu, v-ați înscris acum?

Nu.

La următorul. Am înțeles.

Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii apelor nr. 107/1996 (L51/2023).

Avem un raport comun al Comisiei pentru ape, păduri, pescuit și fond cinegetic și Comisiei pentru administrație publică.

Domnule senator Mazilu, aveți cuvântul la prezentarea raportului.

Mulțumesc, doamna președintă.

Într-adevăr, Comisia pentru ape, păduri, pescuit și fond cinegetic și Comisia pentru administrație publică au fost sesizate de către Biroul permanent în vederea dezbaterii și elaborării raportului comun asupra Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii apelor nr. 107/1996.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativă.

Consiliul Economic și Social a avizat negativ această propunere.

Comisia pentru tineret și sport și Comisia pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale au transmis avize favorabile.

Ministerul Mediului a susținut propunerea legislativă.

În urma dezbaterilor, în cadrul mai multor ședințe, în cele două comisii, membrii celor două comisii au analizat propunerea legislativă, avizele, amendamentele primite și punctele de vedere exprimate și au hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte un raport comun de admitere, cu amendamente admise, cuprinse în anexa nr. 1, și amendamente respinse, cuprinse în anexa nr. 2, care fac parte integrantă din prezentul raport.

În consecință, cele două comisii supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse, și propunerea legislativă.

Aceasta face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

Mulțumesc frumos pentru prezentare. Îl invit la microfon pe domnul senator Popescu.

## **Domnul Ion-Dragoș Popescu:**

Mulțumesc, doamna președintă.

Sunt mai multe lucruri care ar trebui spuse privind această propunere legislativă.

În primul rând, raportul, așa cum a spus și domnul președinte, a fost realizat de două comisii, în ședințe separate. În cea de-a doua comisie a fost introdus un alt... un amendament suplimentar și nu a fost retrimis înapoi către Comisia de ape pentru a-l rediscuta. Asta e o primă problemă.

Iar, pe fond, propunerea legislativă conține două prevederi foarte nocive, din punctul meu de vedere. Este, practic, o amnistie juridică sau a faptelor juridice comise de funcționarii cu atribuții de control din Apele Române, precum și de conducătorii lor... diverselor UAT-uri și ai consiliilor județene din țară, care au construit poduri și drumuri... lucrări pe ape fără a avea autorizațiile necesare.

Propunerile respective încalcă atât Directiva-cadru Apă, cât și Directiva de evaluare a impactului asupra mediului. Nu pot fi implementate sau, atunci când vor fi promulgate aceste propuneri, se va face referire începând din ’96... toate construcțiile existente începând din ’96 și care nu sunt legale vor fi trecute în legalitate pe baza unei expertize, timp de 3 ani. Practic, după aprobarea acestor modificări, oricine poate construi pe ape fără a avea aviz și autorizație și, timp de 3 ani, va avea timp să se autorizeze. Ceea ce în momentul de față reprezintă infracțiune. Este o propunere venită, evident, la presiunea primarilor și, așa cum am spus, și a funcționarilor din Apele Române.

Și, în consecință, am depus niște amendamente care au fost respinse și aș vrea să le

Mulțumesc.

Din partea Grupului PSD, domnul senator Deneș Ioan.

Mulțumesc, doamna președintă. Stimați colegi,

Trebuie făcute câteva clarificări în ceea ce privește modificările propuse de către inițiatori la această lege și în contextul considerațiilor anterioare făcute de către colegul nostru.

Și anume: inițiatorii vin să spună că reglementează o realitate pe care o trăim în România de-a lungul anilor, și anume, din varii motive, care, de cele mai multe ori, au ținut de o necesitate, de o urgență în unitățile administrativteritoriale, și nu numai, de construire a unor poduri și podețe de-a lungul cursurilor de apă, pe motiv, așa cum vă spuneam, de foarte multe ori, de urgență, care, în momentul în care au fost construite, nu aveau acel aviz de gospodărire a apelor.

Astfel de obiective construite de-a lungul atâtor ani în România sunt de ordinul sutelor. Conform reglementărilor actuale, practic, noi ar trebui aceste poduri și podețe care deservesc populația din acea zonă, și nu numai, să le demolăm, lucru care... Întrebarea pe care am pus-o în cadrul comisiei și pe care o adresez și plenului este următoarea: oare România își permite să facă astfel... sau să facă astfel de lucruri, să demoleze aceste investiții de ordinul sutelor de milioane de lei sau să găsească o soluție legislativă – soluție pe care o găsim noi, Legislativul – ca aceste lucrări să fie reglementate din punctul de vedere al legii?

Tocmai aceasta este modificarea care se face, în sensul că lucrările care au fost până la momentul intrării în vigoare a acestor modificări, lucrări integral executate, așa scrie modificarea: „edificate sau parțial edificate”, adică construite integral sau se află într-o anumită fază a construcției, să primească autorizație de gospodărire a apelor în urma unei expertize tehnice. Adică reglementarea vine și ne spune că, în loc de acel aviz de gospodărire a apelor, se face o expertiză tehnică, iar, în urma acestei expertize tehnice, lucrările care corespund din punctul de vedere al gospodăririi apelor să primească această autorizație.

Cred că este o reglementare corectă și care să pună în sfârșit în ordine, în regulă acele lucrări de care vă spuneam eu, de ordinul sutelor de lucrări, care valorează sute de milioane de lei sau poate mult mai mult, n-am făcut o analiză în detaliu, dar, cu siguranță, Apele Române au această analiză.

## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**

Vă mulțumesc.

O invit la microfon pe doamna... N-o mai invit pe doamna...

A vorbit deja un coleg de la neafiliați, dar o să vă aloc și dumneavoastră un minut.

## **Domnul Sorin Lavric**

**:**

Nu.

E AUR. AUR!

A, v-ați întors la AUR! Iertați-mă, nu țin pasul.

Da.

Vă rog, aveți cuvântul.

Mulțumesc.

Eu felicit inițiatorii acestei legi.

Eu vin dintr-o zonă... Sunt din județul Tulcea, locuiesc în Constanța, sunt înconjurată de diguri care nu puteau fi reparate tocmai din cauza faptului că Apele Române sunt un fel de stat în stat. Multe lucrări hidrotehnice nu au putut fi făcute, nu poți obține de la fondurile europene bani, de exemplu, pentru o pistă de biciclete, pentru că concesiunea durează numai 5 ani. Or, după 5 ani, abia apuci să faci lucrarea.

Deci felicitări acestora și sper să mai vină și alte legi bune! Indiferent de culoarea politică, dacă este o lege bună, mă înclin în fața lor.

Mulțumesc.

## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**

În regulă. Vă mulțumesc. Nu mai sunt vorbitori la acest punct...

A, scuzați-mă! Aveți perfectă dreptate.

Voi supune la vot anexa nr. 2 – punctul 1 la început.

Stimați colegi,

Anexa nr. 2 – punctul 2, acum.

Rog, vot.

9 pentru, 51 împotrivă, 19 abțineri.

Rămâne respins amendamentul. Punctul 10 va rămâne, așadar, la vot final.

## Mulțumesc, doamna președinte.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 198/2022 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul comunicațiilor electronice și pentru stabilirea unor măsuri de facilitare a dezvoltării rețelelor de comunicații electronice.

Membrii Comisiei pentru comunicații, tehnologia informației și inteligență artificială au analizat propunerea legislativă, avizele primite și amendamentele formulate și au hotărât, cu unanimitate de voturi ale membrilor prezenți, să adopte un raport de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse. Amendamentele admise și cele respinse se regăsesc în anexele nr. 1 și 2, care fac parte integrantă din prezentul raport.

Comisia pentru comunicații, tehnologia informației și inteligență artificială supune spre dezbatere și aprobare plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse, și propunerea legislativă.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc, doamna președintă.

Mulțumesc frumos.

Nu există alte înscrieri la cuvânt.

Punctul 11 va rămâne la vot final.

Punctul 12, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1 din 5 ianuarie 2011 (L97/2023).

Declar dezbaterile generale deschise.

Doamna președintă a Comisiei de învățământ, doamna senator Anisie, vă rog să prezentați plenului raportul.

Vă mulțumesc, doamna președintă. Stimați colegi,

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare extinderea programului-pilot „Masa caldă în școli” prin acordarea consiliilor locale și județene a posibilității legale de susținere financiară din bugetele locale a gratuității meselor oferite în creșe, grădinițe, centre de zi și unități de învățământ, prin infrastructura proprie sau prin servicii de catering.

Consiliul Legislativ a analizat propunerea legislativă și a avizat favorabil, cu observații și propuneri.

Consiliul Economic și Social a avizat, de asemenea, favorabil.

Guvernul, prin punctul său de vedere, susține adoptarea acestei propuneri legislative, cu observații și propuneri.

Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități, Comisia pentru transporturi și infrastructură și Comisia pentru administrație publică au transmis avize favorabile.

Membrii comisiei au dezbătut propunerea legislativă și au fost formulate amendamente în acord cu recomandările Consiliului Legislativ și ale Guvernului României.

Comisia pentru învățământ supune spre dezbatere și aprobare plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente admise, precum și propunerea legislativă.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare și Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, doamna președintă.

Din partea Grupului PSD, îl invit la cuvânt pe domnul senator Mazilu, care va vorbi de la microfonul central.

## Mulțumesc, doamna președintă.

Avem de-a face cu o inițiativă foarte bună și extrem de utilă pentru autoritățile locale, în ultimă instanță, pentru beneficiari, care sunt copiii noștri, copiii României, care au nevoie de această masă caldă în școli.

Inițiativa vine în completarea programului „Masă caldă în școli”, care, sigur, nu poate acoperi toate nevoile comunităților locale și ale copiilor din întregul învățământ. De aceea, inițiatorii acordă posibilitatea legală consiliilor locale și consiliilor județene care doresc și au posibilitatea financiară să asigure masă caldă gratuită în creșe, grădinițe, centre de zi, prin sălile de mese sau servicii de catering, din bugetele proprii, din bugetele locale, în urma hotărârilor de consilii locale, în limitele și în sumele prevăzute și destinate cu acest scop.

Prin programul „Masă caldă în școli” am căutat să... completat cu această inițiativă... Sigur că apreciem în mod special faptul că bugetul Ministerului Educației sau bugetul de stat nu sunt afectate în vreun fel, practic, doar bugetele locale, acolo unde comunitățile locale își permit acest lucru, sunt cele afectate, astfel încât să putem oferi în orașele și comunele din județul Mehedinți, pentru cei care-și permit, această masă caldă.

Prin această inițiativă, autoritățile locale vor putea crește rata de incluziune educațională a copiilor din comunitățile locale pe care le administrează, ceea ce este foarte important, deci va conduce la scăderea abandonului școlar. Și noi credem că niciun efort nu este prea mare atunci când trebuie să venim în asigurarea accesului la educație al copiilor noștri. Altfel, România nu va avea viitorul pe care i-l dorim cu toții.

Țin să mulțumesc în mod special comisiei raportoare, Comisiei pentru educație, pentru felul în care a abordat această problemă și pentru susținerea inițiativei și vă invit pe toți, dragi colegi, să susținem această inițiativă. Mulțumesc.

## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Vreau să vă informez că la balcoane se află invitați studenți din Alba Iulia, senatorul... domnul senator Călin Matieș este cel care i-a invitat.

Vă urăm o vizită plăcută tuturor!

## **Domnul Ion-Narcis Mircescu**

**:**

Și un grup de elevi din Pitești, la invitația mea.

## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**

Și, de asemenea, un grup de elevi din Pitești, din Argeș, la invitația domnului senator, secretar de ședință astăzi, Narcis Mircescu.

Și dumneavoastră vă urez o zi plăcută!

Mulțumesc.

Stimați colegi,

În continuare, îl invit la cuvânt pe domnul senator Pălărie, din partea Grupului USR.

## **Domnul Ștefan Pălărie:**

Mulțumesc, doamna președinte.

Suntem chemați să votăm pentru o lege prezentată ca fiind incredibil de bună, dar care, în realitate, nu este atât de necesară – și astăzi autoritățile locale pot organiza programe de tip „Masă caldă” pentru creșe, grădinițe și școli. O fac cu mare succes colegii de la sectorul 6 din București, unde există o bună colaborare USR–PNL. N-o fac la Brașov, deși primarul a propus-o către consiliul local, cu voturile împotrivă tocmai ale celor care astăzi clamează că legea este atât de importantă și atât de bună.

Și, așa cum spuneam, propunerea legislativă nu face decât să clarifice, la nivel de lege, că se poate face, poate

chiar și cu titlu de a încuraja, atunci când cei de la nivel local poate nu știu că o pot face.

Am fost aproape înduioșat până la lacrimi de prezentarea anterioară, în care PSD-ul vine și ne spune că programul „Masă caldă” e important, va elimina probleme de incluziune și de echitate. Și, atunci, nu pot decât să fiu indignat să văd acest duplicitarism în limbaj, pentru că din anul 2016, când acest program a fost înființat și implementat de către guvernul tehnocrat – doamna Anca Dragu, atunci, era în acel guvern, este și autoarea acestui program (pilot la vremea respectivă) –, se strâng acum aproape 7 ani de când implementăm acest proiect și este foarte, foarte șocant să vedem că, de fapt, propunerile USR, inclusiv amendamente la ordonanța Guvernului de a extinde numărul de școli, de a ne asuma un plan ambițios pentru ca toate școlile din România să ajungă, pe fonduri guvernamentale, să beneficieze de acest suport alimentar prin programul „Masă caldă”, au fost permanent respinse. Exact aceeași colegi au votat atunci împotrivă, deci împotriva programului „Masă caldă”. Astăzi îl prezintă ca o mare revoluție, deși lucrul acesta se poate face și astăzi.

Noi vom vota pentru această lege, pentru că în continuare rămânem fideli credinței și încrederii că România este o țară sfâșiată de sărăcie, cu oameni care sunt într-o teribilă situație, în care copiii nu ajung, uneori, de... la școală chiar fiind slăbiți, pentru că nu au mâncat cu o zi înainte.

Din partea grupului de senatori neafiliați, îl invit la cuvânt pe domnul senator Poteraș.

Mulțumesc, doamna președintă.

Eu însumi am semnat mai multe inițiative pentru „Masă caldă în școli”, inclusiv pentru extinderea programului-pilot, deci o măsură cu un impact, teoretic, mai mic decât propunerea care ni se face astăzi. La aceste inițiative Guvernul s-a opus, n-a susținut.

Astăzi avem o propunere prin care UAT-urile să poată susține financiar programul „Masă caldă”. De data asta, Guvernul susține. De ce susține? Pentru că, în primul râd, e pe banii UAT-urilor, în limita fondurilor alocate. Cu alte cuvinte, nu se schimbă nimic față de situația din prezent. Nimeni nu oprește UAT-urile să investească acești bani în programul „Masă caldă” în prezent, fără această modificare. Și, în al doilea rând, dacă alocă zero lei, rămâne cum am stabilit: nu se întâmplă absolut nimic. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Dezbaterile au fost finalizate pe acest punct. Punctul va rămâne la votul final.

Punctul 13, Propunerea legislativă pentru completarea alineatului (1) al articolului 123 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ (L785/2022). Declar deschise dezbaterile.

Avem un raport comun din partea Comisiei pentru administrație și Comisiei juridice.

Doamna vicepreședinte Moagher, prezentați dumneavoastră raportul, da?

Vă rog.

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea art. 123 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, în sensul limitării perioadei în care un consilier local este ales președinte de ședință la cel mult 3 luni în decursul unui an calendaristic.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativă.

Consiliul Economic a avizat favorabil.

Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități a transmis un aviz negativ.

Astfel, alin. (1) al art. 123 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ reglementează procedura de alegere și exercitare a funcției de președinte de ședință, respectiv modalitatea de alegere a acestuia dintre membrii consiliului local, termenul pentru care acesta poate să exercite calitatea de președinte de ședință (pe o perioadă de cel mult 3 luni), precum și atribuțiile sale principale (conduce ședințele consiliului și semnează hotărârile).

Comisia pentru administrație publică și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de respingere.

Potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) din Constituția României, republicată, și ale art. 92 alin. (8) pct. 2 din Regulamentul Senatului, republicat, Senatul este Camera decizională.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Din partea grupurilor parlamentare nu există înscrieri la cuvânt.

Punctul 13 rămâne la vot final.

## Vă mulțumesc.

Din partea Grupului PSD, doamna senator Sbîrnea Liliana. Microfonul 3.

## Mulțumesc, doamna președinte.

Deci e vorba de solicitarea ca Ora de cultură și tradiții românești să fie ca disciplină școlară obligatorie în trunchiul comun.

Dincolo de faptul că introducerea unei noi discipline în planurile-cadru nu ar face decât să supradimensioneze această componentă a curriculumului – și le reamintesc colegilor că la clasa a V-a avem 28 de ore pe săptămână maximum, la clasa a VIII-a, 35 de ore pe săptămână –, trebuie să subliniez faptul că tradițiile și cultura românească se studiază în cadrul mai multor discipline și pe parcursul școlii.

Astfel, chiar în expunerea de motive, inițiatorul ne spune că la limba și literatura română sunt studiate elemente de identitate personală, națională, diversitate culturală, lingvistică, valori etnice. Aș adăuga eu că acest lucru se întâmplă și la religie, educație tehnologică, discipline opționale.

Partidul Social Democrat va da un vot pentru raportul de respingere.

Mulțumesc.

Mulțumesc, doamna senator.

O invit la microfon pe doamna senator Șoșoacă. Tot microfonul 3.

## Mulțumesc, doamna președinte.

Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011 are ca obiect de reglementare introducerea în planurile-cadru ale învățământului primar, gimnazial, liceal și profesional a disciplinei școlare „Ora de cultură și tradiții românești”.

Consiliul Legislativ a analizat propunerea legislativă și a avizat favorabil, cu observații și propuneri.

De asemenea, Consiliul Economic și Social a analizat propunerea legislativă și a avizat favorabil, însă nefavorabil din partea reprezentanților părții sindicale și nefavorabil din partea reprezentanților părții patronale și a părții societății civile.

## **Doamna Diana Iovanovici-Șoșoacă:**

## Mulțumesc frumos.

Eu sunt uimită de ce inițiatorii nu iau cuvântul – colegii de la AUR –, că este inițiativa dânșilor și ar trebui să o susțină. Dar o susțin eu în locul lor, nu e nicio problemă, pentru că este o inițiativă foarte bună.

Am auzit anterior că s-ar încărca curricula de materii și deja sunt vreo 25. Păi, anul trecut nu v-a supărat că s-a mai introdus o materie la care toți ați achiesat, deși era vorba de istoria unui alt popor decât al nostru. Acum, că venim cu oră de cultură și tradiții românești, ne deranjează și dăm raport de respingere. Mă întreb: de ce? În condițiile în care văd că, de câteva luni, toți ați început să copiați discursul nostru naționalist – dă bine, atrageți foarte mult din cei 70% de naționaliști din România –, dar, când e vorba să votați astfel de inițiative legislative, prin care copiii să fie educați de mici cu privire la cultura și tradițiile românești, astfel încât să îi legăm mai mult de glie și de tot ceea ce înseamnă România, atunci nu vă convine și dați raport de respingere.

Mai ales că această materie ar fi una foarte frumoasă. Aici este de povestit, eventual, un pic de lucru manual, ce nouă ne plăcea să facem pe vremuri, poate mai învățăm să ne folosim un pic și emisferele cerebrale, poate reușim să avem și manualitate, poate reușim să învățăm un pic de istorie adevărată a culturii române, poate ne-ar ajuta mai mult, pentru că se pare că în ultimii 33 de ani maturii nu mai știu lucrurile astea și se pare că nu se mai transmit aceste lucruri către copii.

Cred că este una dintre cele mai bune inițiative pentru învățământul românesc, pentru educația copiilor și chiar nu vă înțeleg de ce aveți această atitudine antiromânească. Nu pot să înțeleg, cu tot respectul. Mulțumesc.

Din partea Grupului AUR, o invit la microfon pe doamna Evdochia Aelenei.

Microfonul 3, vă rog, doamna senator.

## Mulțumesc.

De la Grupul AUR nu vorbise nimeni pentru că colega care a făcut această inițiativă legislativă este în concediu medical și de aceea ceilalți colegi nu au vorbit peste dumneaei.

Dar eu vă spun acum: vă rog din suflet să votați această lege, să votați împotriva respingerii, pentru că nu facem rău copiilor noștri să-i învățăm de bine, că de rău învață ei și singuri.

Eu vă rog din suflet să votați această inițiativă legislativă, mai ales că avem copii la balcon, astăzi este săptămâna verde, este Postul Paștelui, nu știu cum să spun să vă conving să votați această inițiativă legislativă.

Vă mulțumesc.

## Punctul 14 rămâne la vot final.

Voi trece la punctul 15, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011 (L727/2022).

Doamna președintă Anisie, vă rog să prezentați raportul Comisiei pentru învățământ.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Camera Deputaților. În cadrul dezbaterilor din Senatul României toate cele patru comisii sesizate pentru aviz au transmis aviz negativ, iar în ședința din data de 31 ianuarie 2023 membrii Comisiei pentru învățământ au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de respingere, pe considerentul că programele școlare ale disciplinei „Istorie”, aprobate de Ministerul Educației, includ deja conținuturi referitoare la regimurile politice democratice și totalitare, etapa istorică a prăbușirii comunismului în Europa, România postbelică, stalinism național, comunism și disidența anticomunistă.

Comisia pentru învățământ supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere, precum și respingerea propunerii legislative.

În raport cu obiectul de reglementare, potrivit prevederilor Constituției României, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice și Senatul României este Camera decizională.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Din partea Grupului PSD, o invit la microfon pe doamna senator Sbîrnea.

Microfonul 3.

## Mulțumesc frumos, doamna președinte.

Așa cum sublinia și doamna președinte de comisie, istoria recentă se studiază în școală în cadrul istoriei, disciplinei „Istorie”. Mai mult decât atât, aș adăuga faptul că în noile proiecte de lege ale educației se va studia și istoria comunismului în România, un lucru benefic pentru noi.

Aș mai spune totuși că, dacă vrem să fim populiști și să ducem în derizoriu educația din școala românească, putem să votăm aici orice, să venim cu tot felul de titluri, de inițiative pompoase și să aglomerăm copiii, astfel încât ghiozdanele pe care abia le duc acum să nu le mai poată duce nici bunicii care îi însoțesc la școală.

Dar cred că trebuie să fim conștienți de faptul că avem datoria ca, în măsura în care putem reuși, să facem o școală atractivă, unde copilul să se ducă cu plăcere și care să-l dezvolte personal și să fie în centrul educației românești. Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Din partea Grupului USR, domnul senator Pălărie. Aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, doamna președintă.

Propunerea legislativă, inițiată de domnul deputat Gheorghe Andrei-Daniel, are ca obiect de reglementare modificarea Legii educației naționale, în sensul introducerii unei noi obligații pentru Ministerul Educației. Astfel, Ministerul Educației ar urma ca, în colaborare cu Academia Română, să elaboreze o strategie privind introducerea unei noi materii care să cuprindă istoria recentă a României, disciplină pentru elevii din anii terminali de gimnaziu și liceu, și această strategie să fie transpusă în programele școlare începând cu anul școlar 2024–2025.

## Mulțumesc, doamna președinte.

Inițiativa PNL prevede elaborarea unei strategii privind introducerea unei noi materii, care să cuprindă istoria recentă a României, pentru elevii din ani terminali, de la gimnaziu sau liceu, până la 31 decembrie 2023. Aceasta este inițiativa.

Vorbitorii de mai devreme au spus foarte clar că vor vota în favoarea respingerii acestei legi. Vom vota și noi pentru respingere, așa cum s-a spus, pentru simplul motiv că nu se pot introduce materii noi prin lege, ci doar prin planurile-cadru, iar istoria României, în diferite forme, era deja acoperită. Aș mai spune încă un lucru, și anume că este absolut regretabil că tot pe mandatul unui ministru PNL, și anume al domnului ministru Sorin Cîmpeanu, am ajuns în situația în care elevi absolvenți de gimnaziu, pe niște planuri-cadru noi, modernizate, au continuat școlarizarea în învățământul liceal pe niște planuri-cadru vechi, cu materii vechi, nereformate, neschimbate, netransformate, ajungând acești elevi să treacă dintr-o autostradă într-un drum din ăsta nici măcar județean, într-un șanț unde lucrurile erau deja vechi și abandonate, și părăginite.

M-aș bucura dacă acești colegi de la PNL, care și-au investit acest timp în astfel de inițiative, mai degrabă ar pune mâna pe telefon și ar vorbi la Ministerul Educației cu doamna Ligia Deca și i-ar propune să facă ceea ce o țară întreagă de părinți așteaptă, și anume modernizarea învățământului românesc în conținuturi, în lucruri atât de necesare, dar nu făcute după ureche în Parlament, ci de către niște specialiști în științele educației, așa cum un stat european are nevoie. Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc, doamna președintă.

Am o replică pentru „doamna Putin”. Sunt curios dacă informația asta, cum că limba latină a venit din limba dacă, i-a venit prin cipul cu Bluetooth care i-a fost implantat la vaccin. Pentru că acum câteva zile ne-a spus că la vaccin avem cip cu Bluetooth.

Vă mulțumesc.

## OK!

Vă rog să nu jigniți. Credeam că aveți ceva pe procedură, pentru că altfel era un vorbitor acolo. Nu permit polemică în plen. Data viitoare nu o să mai aveți cuvântul pentru a jigni, asta o să vă spun de acum. Bunul-simț e valabil peste tot, nu doar la... Dacă cereți bun-simț de la doamna Șoșoacă, am pretenția și de la dumneavoastră să aveți.

Ca atare, punctul 15 va rămâne la vot final.

Și ultimul vorbitor, din partea grupului senatorilor neafiliați, este doamna senator Șoșoacă. Microfonul 3.

## **Doamna Diana Iovanovici-Șoșoacă:**

## Mulțumesc frumos.

Doamne, câtă polemică a colegului, anterior! Când, stau să îmi aduc aminte, anul trecut a votat materia „Istoria evreilor – Holocaustul”. Deci când se poate adopta prin lege, când nu se poate adopta prin lege o materie, că nu mai înțeleg! E în funcție de interese sau vă e frică de Institutul „Elie Wiesel”? Mie nu îmi e frică și cred că nici domnului Lavric nu îi e frică, nu, Sorin? Că avem amândoi dosare penale. La cât mai multe! De-abia aștept să vin cu istoricii să ne apărăm.

Problema este alta, inițiativa este bună, dar mă întreb, că presupun că se referă la istoria de după ʼ89, avem un dosar al Revoluției, care e du-te-vino, nimeni nu știe ce s-a întâmplat la Revoluție; evident, doar cei care au făcut-o și mai știu morții, morții fără vină. Cine să facă această materie? Care istorici? Pentru că istoricii care spun adevărul nu sunt primiți nici măcar de Academia Română. S-a schimbat de mult inclusiv ideea latinității, a spus-o și Vaticanul, din biblioteca sa imensă, că a fost o eroare și că latina se trage din vechea limbă geto-dacă-tracă, nu invers.

Aia e!

Dar ce să știți, dacă nu puneți mâna să citiți? Puneți mâna pe carte!

Vreau să vă întreb altceva. OK! Ar fi bună o materie de istorie și ar trebui predată în fiecare an, până la sfârșit, despre istoria românilor, că noi avem ce spune despre istoria noastră. Problema este cine scrie această istorie. Da? Și, mai ales, ce scriem de după ʼ89 încoace? Că eu să mai văd prezentatori de televiziune puși în cartea de istorie... Mă scuzați, dar aia nu este istorie, aia e promiscuitate. Mulțumesc frumos.

Din partea Grupului USR, îl invit la microfon pe domnul senator Berea.

Microfonul 2.

Punctul 16, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii educației naționale nr. 1/2011 (L726/2022).

Doamna senator Anisie, din partea Comisiei de învățământ, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, doamna președinte.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art. 19 din Legea educației naționale nr. 1/2011.

În ședința din 21 februarie 2023, membrii comisiei au luat în dezbatere propunerea legislativă și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de respingere, pe considerentul că măsurile propuse duc la creșterea numărului de unități de învățământ cu personalitate juridică, deci la o majorare a numărului de posturi, creând un impact bugetar semnificativ, generând cheltuieli suplimentare fără a se preciza sursele de finanțare.

De asemenea, un număr mai mic de elevi într-o unitate de învățământ poate conduce la imposibilitatea asigurării fondurilor necesare pentru plata salariilor din finanțarea de bază, având în vedere cuantumul costului standard per elev, precum și la neîncadrarea costului standard pentru cheltuieli materiale.

Comisia pentru învățământ supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere, precum și propunerea legislativă.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice și urmează a fi adoptată în conformitate cu prevederile art. 76 alin. (1) din Constituție.

Potrivit art. 75 din Constituția României, republicată, și a art. 92 alin. (8) pct. 2 din Regulamentul Senatului, republicat, Senatul este Camera decizională.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

O invit la microfon pe doamna senator Georgescu Laura, din partea Grupului PSD.

Vă mulțumesc.

Doamna președinte Monica Anisie a reliefat care sunt motivele de natură financiară pentru care această inițiativă nu poate fi susținută. Eu mă voi referi la motive de altă natură: calitativă.

Este bine cunoscut faptul că cel puțin în mediul rural ne confruntăm cu o criză a cadrelor didactice calificate și/sau titulare. Înființarea mai multor școli cu personalitate juridică, acestea având un număr mai mic de elevi, ar conduce la imposibilitatea titularizării pe post a unor cadre didactice calificate, pentru că nu sunt ore suficiente și, atunci, la aceste școli, în fiecare an, cadrele didactice vor veni și vor pleca; mai rău e că nu vom avea cadre didactice calificate.

Un alt motiv, care pe mine m-ar îngrijora, ar fi reapariția unui număr mare de clase cu învățământ simultan; cei care lucrează sau au lucrat în învățământ știu că un învățământ în regim simultan..., la un asemenea învățământ nu putem vorbi de calitate.

Prin urmare, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat nu poate susține o asemenea inițiativă și va vota pentru raportul de respingere.

Vă mulțumesc.

În regulă. Mulțumesc. Doamna senator Șoșoacă, aveți cuvântul. Microfonul 3.

Vă mulțumesc frumos, doamna președintă.

Ideea nu este rea, problema este cum s-ar implementa. Poate dacă am avea mai puțini elevi într-o clasă, așa cum regăsim la școlile private, poate atunci și învățământul ar avea o cu totul altă calitate. Se pune problema lipsei cadrelor didactice; este, într-adevăr, o problemă, dar pornește tot de la învățământul preuniversitar și din toți acești ani, cei 33 de ani în care mai mult am distrus învățământul decât l-am profesionalizat.

Poate, dacă am avea astfel de clase, poate atunci am avea și elevi conștiincioși, care ar fi auzit de domnul profesor Mihai Vinereanu, care a fost profesor universitar în Statele Unite ale Americii, s-a întors în România, și de Míceál Ledwith, fost consilier al papei Ioan Paul al II-lea și membru al Comisiei teologice internaționale, care au menționat și, prin studiile lor, au elaborat foarte multe tratate cu privire la matca limbii române și matca limbii latine. Concluzia a fost, în urma studierii documentelor din arhivele secrete ale Vaticanului: „Chiar dacă se știe că latina e limbă oficială a Bisericii Catolice, precum și limba Imperiului Roman, iar limba română este o limbă latină, mai puțină lume cunoaște că limba română sau precursoarea sa vine din locul din care se trage limba latină, și nu invers.”

Vă mulțumesc frumos.

Stimați colegi, punctul 16 va rămâne la vot final.

Mai avem un singur punct pe ordinea de zi, 17 – Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 1/2011 a educației naționale (L662/2022).

Ați muncit mult la comisie.

Doamna senator Anisie, aveți cuvântul pentru prezentarea raportului.

Mulțumesc, doamna președinte.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare acordarea unui sprijin instituțional elevilor care au parcurs anterior cursuri sau cicluri școlare într-un sistem de învățământ din altă țară, în vederea integrării acestora în sistemul național de învățământ.

Consiliul Legislativ și Consiliul Economic și Social au avizat propunerea legislativă în mod favorabil, cu observații și propuneri.

Comisia pentru românii de pretutindeni a transmis aviz favorabil.

Au transmis aviz negativ însă comisiile pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, precum și Comisia pentru tineret și sport.

Camera Deputaților a adoptat tacit această propunere legislativă, iar raportul Comisiei de învățământ din Camera Deputaților a fost un raport de respingere.

Membrii Comisiei pentru învățământ au luat în dezbatere propunerea legislativă și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de respingere, pe considerentul că elevilor proveniți din familii revenite în țară, care au parcurs cursuri sau cicluri școlare într-un alt sistem educațional, li se aplică prevederile metodologiei privind echivalarea de către inspectoratele școlare județene și Inspectoratul Școlar al Municipiului București a perioadelor de studii efectuate în străinătate și la organizațiile furnizoare de educație, care organizează și desfășoară, pe teritoriul României, activități de învățământ corespunzătoare unui sistem educațional din altă țară, unități înscrise în registrul special al Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar.

Această metodologie a fost aprobată prin Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 5.638/2020.

Drept care Comisia pentru învățământ propune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere, precum și propunerea legislativă.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice și Senatul este Camera decizională. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, doamna președintă. Avem următoarele persoane înscrise la cuvânt.

Din partea Grupului PSD, doamna senator Georgescu, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, doamna președintă.

Această inițiativă legislativă are la bază o intenție generoasă. Din păcate, modalitatea de transpunere în text este confuză, neclară, discriminatorie, suferă din foarte multe puncte de vedere și am să vă dau câteva exemple.

Proiectul se referă doar la elevii din învățământul secundar. Elevii din învățământul primar nu sunt amintiți, nu știm ce se întâmplă cu aceștia dacă ei revin în țară cu familiile.

Apoi se precizează că la nivelul unităților școlare care au copii veniți din străinătate se vor înființa niște comisii. Din aceste comisii vor face parte, în mod obligatoriu, profesorul de limba și literatura română, de istorie, de geografie și de alte discipline la care copilul are lacune. Profesor de limba și literatura română, da, este absolut necesar, dar dacă elevul nu are lacune la istoria românilor sau la geografia României? Obligatoriu aceștia vor face parte din comisie. Comisia aceasta își desfășoară activitatea prin niște ore suplimentare și la final încheie niște evaluări și niște raportări pe care le trimite inspectoratului școlar. Inspectoratul școlar doar centralizează aceste raportări, adică este ceva pur birocratic.

Prin urmare, o asemenea inițiativă nu poate fi susținută în forma în care a fost redactată, deci Partidul Social Democrat va vota pentru raportul de respingere. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, doamna senator.

Din partea Grupului USR îl invit la microfon pe domnul senator Radu-Mihai.

Vă mulțumesc, doamna președintă.

USR a adus în legislația privind sistemul educațional prevederi pentru sprijinirea copiilor celor din diaspora care se întorc în țară. Am propus și a fost adoptată și promulgată legea care prevede instituirea de clase de acomodare pentru ca acești copii să se adapteze în mediul de educație din România. Este L277/2022.

Evident că o vom întreba pe doamna Ligia Deca în ce stadiu se află punerea în aplicare a legii noastre și vom vedea la ce nivel de prioritate se află educația copiilor din diaspora pentru Ministerul Învățământului.

Avem în dezbatere acum o propunere care vrea să reglementeze în paralel cu legea existentă, dar vrem să vedem legea USR aplicată, vrem să vedem fapte concrete pentru oamenii din diaspora și pentru copiii lor.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Din partea Grupului senatorilor neafiliați, domnul senator Poteraș. Microfonul 2.

Mulțumesc, doamna președintă.

Cred că legea la care se referea colegul de mai devreme este inițiată de parlamentari REPER totuși. Și, da, este o lege bună, este în vigoare, prevede clase de studiu pentru acomodarea elevilor din diaspora. E o lege foarte bună, nu avem nevoie de comisii, comitete care să plimbe hârtii ca să nu rezolve nimic.

Mulțumesc.

## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**

## E în regulă.

Vă mulțumesc frumos, domnule senator, și tuturor colegilor pentru aceste dezbateri pe ordinea de zi de astăzi.

Vom trece la a doua parte a ședinței de astăzi, și anume la votul pe legile ordinare, așa cum ne-am obișnuit.

La punctul 1, după cum știți, n-am avut raport.

La punctul 2, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 5/2023 pentru modificarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 41/2010 privind unele măsuri pentru întărirea disciplinei în construcții (L17/2023).

Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise, a proiectului de lege. Face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

- vot vine de la domnul senator Ivan, care nu are cartelă.

- Supun acum votului dumneavoastră proiectul de lege

- privind aprobarea ordonanței.

Trecem la punctul 5, Legea pentru modificarea și completarea art. 56[1] din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice (L117/2022).

Vom trece la vot, ținând cont că raportul comun al comisiilor este de respingere a legii transmise la promulgare.

Legea face parte din categoria legilor organice, Senatul este prima Cameră sesizată.

Având în vedere acest raport,

Legea este respinsă.

Punctul 10, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii apelor nr. 107/1996 (L51/2023).

Avem un raport comun de admitere, cu amendamente admise și respinse.

Face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 11, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 198/2022 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul comunicațiilor electronice și pentru stabilirea unor măsuri de facilitare a dezvoltării rețelelor de comunicații electronice (L98/2023).

Raportul este de admitere, cu amendamente admise și respinse.

Face parte din categoria legilor ordinare, Senatul e prima Cameră sesizată.

Primul vot va fi pe raportul cu amendamente admise. Rog să votați.

57 pentru, niciun vot împotrivă, 30 de abțineri. Raport adoptat.

Restul inițiativelor care sunt organice vor fi votate luni, cele pe care le-am dezbătut.

Mulțumesc pentru participarea la ședința de astăzi, stimați colegi.

O să dau citire unei note pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 pentru organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-a depus la Secretariatul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale:

– Lege pentru modificarea art. 6 alin. (2) din Legea nr. 361/2022 privind protecția avertizorilor în interes public.

Termenul de sesizare, așa cum știți, este de 5 zile pentru legile adoptate în procedură de drept comun, de la data depunerii, astăzi, 22 martie, iar termenul se calculează luând în considerare ziua anunțului, astăzi, 22 martie.

Mulțumesc.

Declar ședința închisă.

## _Ședința s-a încheiat la ora 11.43._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro

Adresa Centrului pentru relații cu publicul este: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651. Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78, e-mail: concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro, secțiunea Publicări.

&JUYEJT|452072]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 45/11.IV.2023 conține 16 pagini.**

Prețul: 80 lei