Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·29 decembrie 2023
Senatul · MO 14/2024 · 2023-12-29
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de hotărâre privind vacantarea unui mandat de senator
Aprobarea prelungirii la 60 de zile a termenului de dezbatere și adoptare a unei inițiative legislative
Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative privind Statutul de autonomie al Ținutului Secuiesc (L744/2023)
Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative privind Statutul autonomiei culturale a comunității maghiare din România (L745/2023)
· Dezbatere proiect de lege · respins
· other
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
106 de discursuri
## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**
Doamnelor și domnilor senatori,
Declar deschisă ședința plenului de astăzi, 29 decembrie 2023.
Le mulțumesc colegilor senatori Marius Humelnicu și Ion-Narcis Mircescu, secretari ai Senatului, pentru asistență.
Ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi și programul de lucru, cele stabilite de Biroul permanent al
Senatului și Comitetul liderilor grupurilor parlamentare, au fost distribuite și afișate pe pagina de internet a Senatului.
Așadar, potrivit dispozițiilor art. 137, coroborat cu prevederile art. 136 din Regulamentul Senatului, conform hotărârii Biroului permanent al Senatului, adoptată cu acordul prealabil al Comitetului liderilor grupurilor parlamentare, ședința plenului Senatului se desfășoară prin mijloace electronice, în conformitate cu procedura prevăzută la art. 111 din Regulamentul Senatului.
În cadrul dezbaterilor generale poate lua cuvântul câte un singur reprezentant al fiecărui grup parlamentar, pentru maximum două minute. Reprezentantul senatorilor neafiliați poate interveni pentru maximum un minut. Pentru operativitate, în prima parte a ședinței de plen se vor desfășura dezbaterile asupra punctelor înscrise pe ordinea de zi, iar după încheierea acestora, în cea de-a doua parte a ședinței, se va desfășura sesiunea de vot final – și asta conform hotărârii liderilor grupurilor parlamentare.
La punctul 1, secțiunea I, avem Proiectul de hotărâre privind vacantarea unui mandat de senator.
În ședința Biroului permanent de ieri, 28 decembrie, a fost prezentată...
Asta era și rugămintea mea, da.
Am și eu rugămintea să oprim puțin lucrările. Nu o să dureze mult, probabil.
Domnule secretar general, da?!
Bun. Perfect.
Da, așa e când oamenii nu se pot opri din muncă.
E și cazul nostru.
Cu permisiunea dumneavoastră, revin.
Așadar, în ședința Biroului permanent de ieri, 28 decembrie, a fost prezentată demisia doamnei senator Anca Dana Dragu – începând cu data de 21 decembrie 2023 a operat această demisie.
Potrivit prevederilor art. 7 alin. (3) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, în cazul în care deputatul sau senatorul și-a depus demisia, în cazul de față, președintele, în prima ședință publică a plenului respectivei Camere, îl întreabă pe deputat sau pe senator dacă stăruie în demisie și, dacă acesta răspunde afirmativ sau nu se prezintă în ședința de plen pentru a răspunde, președintele ia act de demisie.
Este cazul nostru, nu s-a prezentat – nu-i așa? – doamna Anca Dragu în plen, deci am luat act de demisie.
În continuare,
Vot · Amânat
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de hotărâre privind vacantarea unui mandat de senator
Asta se va întâmpla la final – adoptarea hotărârii prin care se vacantează locul de senator. Deci urmează să ne pronunțăm asupra acestui proiect de hotărâre în sesiunea de vot final.
La cel de-al doilea punct al primei secțiuni avem aprobarea prelungirii la 60 de zile a termenului de dezbatere și adoptare a unei inițiative legislative.
Deci, potrivit art. 93 alin. (4) din Regulamentul Senatului, caracterul complex al legii se stabilește prin hotărârea plenului, la propunerea Biroului permanent, care a analizat solicitările privind prelungirea la 60 de zile a termenului de dezbatere și adoptare a unei inițiative legislative, așa cum este ea afișată pe pagina de internet a Senatului.
Și această aprobare de prelungire va face obiectul pronunțării în sesiunea de vot final.
În cea de-a doua secțiune a ordinii de zi, la punctul 1 avem Propunerea legislativă privind Statutul de autonomie al Ținutului Secuiesc (L744/28.12.2023).
Raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări este de respingere a propunerii legislative.
Propunerea face parte din categoria legilor organice și necesită, pentru adoptare, votul majorității senatorilor, deci minimum 69 de voturi.
Senatul este prima Cameră sesizată.
Începem dezbaterile și invit reprezentanții grupurilor parlamentare să ia cuvântul.
Întâi... Iertați-mă, întâi raportul comisiei!
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Raport asupra Propunerii legislative privind Statutul de autonomie al Ținutului Secuiesc – L744/2023
În conformitate cu prevederile art. 70 din Regulamentul Senatului, republicat, în vigoare, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, prin adresa nr. 1.740... L744/2023, în data de 28 decembrie 2023, a fost sesizată de către Biroul permanent al Senatului în vederea dezbaterii și elaborării raportului asupra Propunerii legislative privind Statutul de autonomie al Ținutului Secuiesc, având ca inițiatori doi deputați UDMR.
Propunerea legislativă a fost respinsă de către Camera Deputaților, în calitate de primă Cameră sesizată, în ședința din 28 decembrie 2023.
Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare înființarea unei regiuni autonome cu personalitate juridică pe teritoriul României, cu competențe stabilite de statutul regiunii, de lege sau de dreptul internațional, așa cum rezultă din art. 2 al proiectului.
Consiliul Legislativ a analizat propunerea legislativă și a avizat negativ.
Comisia pentru administrație publică și Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități au avizat negativ această propunere legislativă.
În ședința din 29 decembrie 2023, membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, analizând propunerea legislativă, avizele primite, au hotărât, cu majoritatea de voturi ale celor prezenți, să adopte un raport de respingere.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc, doamna senator, pentru prezentare.
Reamintesc faptul că nu era obligatorie prezentarea raportului, fiind în procedură simplificată, dar credem că este binevenită prezentarea raportului, atât pentru noi, cei din sală, cât și pentru colegii din online.
Fac și o rectificare: Senatul este Camera decizională. În continuare, dau cuvântul reprezentanților grupurilor parlamentare în cadrul dezbaterii.
Pentru început, domnul senator Titus Corlățean are cuvântul.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Stimați colegi,
În numele Grupului senatorial al PSD, voi spune de la bun început că senatorii PSD vor vota împotriva adoptării acestui proiect legislativ, ca, de altfel, și a celorlalte două care urmează, și vom vota pentru raportul de respingere. Este o poziție constantă, foarte clară, foarte fermă și sunt convins că și ansamblul Parlamentului României, cu Senatul la vot final, își va menține poziția constantă de a respinge astfel de proiecte profund toxice.
Ele nu sunt o noutate, de-a lungul timpului ne-am mai lovit de astfel de chestiuni. Aș spune însă că – s-ar putea să surprindă pe mulți ceea ce voi spune – eu consider oportună această dezbatere, mai ales că, sper încă, după alegerile viitoare, vom putea să ducem mai departe dezbaterea și modificările constituționale, legislative privind, de exemplu, descentralizarea și organizarea României într-o formulă nouă administrativ-teritorială, pe regiuni. Dar nu pe regiuni pe criterii etnice, așa cum doresc unii, ci pe regiuni de tip european, pe un model economic de integrare și de dezvoltare.
Această viziune pe care o regăsim și în acest proiect de lege care aparține nu Grupului parlamentar UDMR, ci unor parlamentari afiliați UDMR, care reprezintă o latură profund și constant extremistă, reprezintă o obsesie mai veche și, în același timp, propune o viziune care este, spuneam, profund toxică: propune o separare, și nu o integrare corectă, relații de bună colaborare, de armonie, respect reciproc și respectul pentru prezervarea identității naționale a minorităților naționale – atenție, subliniez: minorități naționale! – sau, dacă vorbim de drepturi, persoane aparținând minorităților naționale, și nu comunități naționale, cum, din păcate, constant se promovează această terminologie, care este profund neconstituțională.
Această viziune, o spun foarte clar, este și neconstituțională, încalcă și standardele europene în materie. Cei care lucrează în materie știu foarte bine: Convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale, Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare și, respectiv, Carta europeană a autonomiei locale afirmă – subliniez, doar afirmă – un principiu pe care noi îl împărtășim în statul român și l-am pus în practică, respectiv măsuri legislative practice, financiare, concrete de prezervare a identității naționale a minorităților naționale din România. Doar că, din păcate, a câta oară?, conținutul este profund neconstituțional, pentru că promovează, foarte pe scurt, și conceptul de „drepturi colective”, care nu există nici în standardele europene, nici în Constituția României – drepturile sunt individuale, ale persoanelor aparținând minorităților naționale, de a le fi respectată și apărată, prezervată identitatea națională –, și formele de autonomii pe
criterii etnice sunt forme de autonomie politică, nu cele pe care le-ar prezenta declarativ autorii respectivi.
Se face referire la o faimoasă Recomandare 1201 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Vreau să aduc aminte încă o dată că statul român, România, împreună – poate părea paradoxal după atâția ani – cu statul Ungaria, după negocieri foarte laborioase, foarte complicate, s-au pus de acord, prin tratatul bilateral – și am făcut parte din echipa de negociere de la acel moment –, că această recomandare nu înseamnă nici drepturi colective, nu înseamnă nici autonomii pe criterii etnice. Este poziția constantă a României, care a fost, să spunem, preluată, nu foarte simplu, de statul Ungaria. Faptul că guvernele de la Budapesta, unele dintre ele, au încălcat, de-a lungul anilor, acest tratat bilateral e problema lor, dar, încă o dată, formele propuse de această legislație nu sunt nici europene, nici constituționale în România și promovează, încă o dată, o viziune profund toxică a separării.
Noi am reușit – și cu asta mă apropii de încheiere – în statul român, după episodul dramatic de la Târgu Mureș, să promovăm un sistem constituțional, legislativ de bune practici, care să permită o bună integrare a minorităților naționale în România: prezervarea identității. Am asigurat reprezentarea în procesul de decizie și asta este... da, face parte din standardul european, o participare în procesul de decizie care privește direct domenii de interes pentru minoritățile naționale. Uitați-vă la legislația electorală, uitați-vă la majoritățile din consiliile județene, consiliile locale în Harghita și Covasna, există această reprezentare și există această autonomie, atenție!, administrativă, nu pe criterii politice și etnice.
Respingem...
Vă rog să vă pregătiți să...
...viziunea pe care am menționat-o și, pe cale de consecință, o spun încă o dată, senatorii PSD vor respinge acest proiect legislativ și vor vota pentru raportul de respingere adoptat de comisia sesizată în fond.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc, domnule senator.
Îl invit la microfon pe domnul senator Claudiu Târziu.
## **Domnul Claudiu-Richard Târziu:**
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Mă voi referi la toate cele trei proiecte, pentru că ele fac parte dintr-o viziune integrată și sunt, în egală măsură, demne de respins.
Întâi de toate, ele sunt pretextul sau, mă rog, contextul pentru o piesă foarte proastă, jucată de PSD și UDMR, cu actori falși, o piesă care vizează încercarea de recuperare a unei legitimități în fața propriilor electorate. PSD încearcă să pară un partid patriotic, să păcălească din nou electoratul, așa cum ne-a obișnuit de peste 3 decenii. UDMR livrează ceea ce crede el că așteaptă electoratul propriu, și anume același spirit revizionist, revanșard, iredentist și antiromânesc, pentru că așa și-a educat electoratul, în acești termeni și l-a educat, și asta așteaptă cei care susțin UDMR-ul.
Degeaba încearcă UDMR să se scuture de aceste trei proiecte de lege, să spună că nu-i aparțin, că vin dintr-o zonă radicală, care nu o caracterizează. Nu. Ei au susținut... cei de la UDMR au susținut ieri, în Camera Deputaților, prin votul lor, aceste proiecte de lege, să fim bine înțeleși. Nu păcălesc pe nimeni.
În fapt, cele trei proiecte alcătuiesc un atac triplu.
Întâi împotriva statului național – care este consfințit de Constituție.
În al doilea rând, împotriva comunității maghiare și a comunității de secui, pentru că vizează segregarea lor pe criterii etnice, deci lipsirea lor de posibilitatea de a se dezvolta, de a crește profesional, de a putea avea acces pe piața muncii oriunde în România, pentru că, atâta vreme cât îi ții sub obroc, între niște granițe invizibile – așa cum încearcă inițiatorii acestor proiecte de lege să facă în cazul comunității maghiare și a celor... a secuilor –, ei vor rămâne prizonierii UDMR, prizonierii acestei mentalități depășite și, cum să spun eu?, rușinoase, în contextul secolului XXI.
De asemenea, este un atac împotriva armoniei sociale. Dacă mereu și mereu, în ciuda faptului că România asigură cele mai multe drepturi și libertăți din Uniunea Europeană, din Europa și chiar din lume pentru minoritățile conlocuitoare, dacă mereu și mereu există o comunitate care este alimentată cu nemulțumiri, este ațâțată împotriva majorității, asta duce la o dizarmonie și duce la conflicte care, uneori, au îmbrăcat forme extrem de violente.
Noi trebuie să evităm acest lucru, de aceea, nu încape îndoială, respingem cu fermitate cele trei proiecte deodată.
Și aș mai preciza un lucru: nu, nu suntem de acord cu modificarea constituțională, astfel încât România să fie regionalizată. Nu. Noi trebuie să ne păstrăm statul unitar, suveran, independent și indivizibil, așa cum este astăzi în Constituție.
De aceea, Grupul parlamentarilor AUR din cadrul Senatului României va vota pentru rapoartele de respingere a celor trei proiecte de lege.
Vă mulțumesc.
Mulțumim, domnule senator.
Îl invit la microfon pe domnul senator Negoi Remus, reprezentantul Grupului parlamentar USR.
Mulțumesc, domnule președinte.
Inițiativa aceasta e, de fapt, o gogoașă pe care... sau, mai degrabă, o ciorbă râncedă, pe care aripa extremistă din UDMR încearcă s-o reîncălzească o dată la un an, doi ani, trei ani, în așa fel încât să apară ca subiect de interes național, dar, de fapt, este un non-subiect.
În principiu, USR a propus soluții pentru regionalizarea României, dar nu pe criterii etnice, așa cum propunerea aceasta face. Și, ce să vedeți?! A apărut în perioada aceasta această inițiativă, pentru că se dorește, cumva, o fumigenă care să acopere multele probleme cu care ne lovim în zilele acestea, începând cu bugetul, pe care știți cum l-am dezbătut și care știți foarte bine câte găuri are. Nu e convenabil pentru cei care și-ar fi dorit ca în perioada următoare, o lună de zile cel puțin, să bată toba pe subiectul acesta. Din păcate, dragi colegi, n-aveți cum să mai spuneți, pentru că astăzi, în mod cert, vom vota aproape în unanimitate respingerea acestei inițiative.
Ce vreau să mai spun este că senatorii USR, bineînțeles, vor vota împotriva acestei inițiative legislative, pentru raportul de respingere, așa cum, probabil, veți face mulți dintre dumneavoastră, dar nu uitați că problemele reale ale României sunt altele și fumigene de genul acesta nu vor acoperi ceea ce lăsați dumneavoastră impresia că românii vor uita.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc, domnule senator.
O invit la microfon pe doamna senator Diana IovanoviciȘoșoacă.
Mulțumesc frumos, domnule președinte.
În primul rând, suntem la proiectul de lege cu privire la așa-zisa autonomie a unui așa-zis Ținut Secuiesc.
Să le spunem, în primul rând, secuilor că nici măcar nu sunt reprezentați de cei doi care au inițiat acest proiect de lege, ceea ce înseamnă bătaie de joc la adresa secuilor și, evident, folosirea lor în scopuri electorale și în scopul negocierilor pentru alte chestiuni. În al doilea rând, să le spunem secuilor că nu sunt maghiari. Nu au fost niciodată maghiari și nu sunt și au fost, efectiv, maghiarizați forțat, așa cum au fost și românii. În centrul României, știm foarte bine, ca să poată să aibă o majoritate, austro-ungarii maghiarizau forțat și numele, au schimbat și numele și de pe morminte, ăsta este cu adevărat... Deci secuiul n-are nicio legătură cu maghiarul.
În al doilea rând, nu vă supărați, am auzit aici o chestiune care a elucidat misterul depunerii acestor inițiative pe 23 decembrie, cu două zile înainte de Crăciun. De ce? Pentru că se deschide posibilitatea de a schimba Constituția României, pentru a regionaliza România, dar nu pe criterii etnice.
Păi, nu vă supărați, înseamnă că va trebui să schimbați și acele articole care nu pot face obiectul revizuirii. Știți cum se face acest lucru, că tot suntem în decembrie? Prin lovitură de stat. Așa s-a schimbat Constituția din 1965, prin lovitura de stat din 1989, pentru că altfel nu ai cum să schimbi această Constituție cu privire la articolele care nu pot fi supuse revizuirii.
Deci vreau să întreb și eu PSD-ul: de când România a ajuns să fie jucată la masa de poker a politicii românești? De când românii trebuie să asiste la acest joc, la această cacealma, pentru că sunt niște ordine de undeva de unde există un proiect european pentru regionalizare și sfârtecare a țărilor? Pentru asta am deranjat românii de Crăciun și am stricat sărbătorile? Pentru că avem niște interese să punem în discuție Constituția României, că nici pe asta nu o respectă mai nimeni în Parlamentul acesta?!
Deci, cu tot respectul, voi vota împotriva acestei inițiative legislative prin, evident, vot pentru raportul de respingere.
Dar, încă o dată, puneți-i pe secui să învețe istoria adevărată, pentru că habar nu au cine sunt și e păcat!
Mulțumesc.
## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**
## Mulțumesc.
În continuare, s-a înscris la cuvânt, în online, domnul senator Károly Császár.
Aveți cuvântul, domnule senator.
Tehnicul, vă rog.
Domnul senator Károly Császár, reprezentantul Grupului
parlamentar UDMR, a solicitat cuvântul în online.
Trebuie sunat, vă rog.
Vă rog, domnule senator Bodog.
## Mulțumesc, domnule președinte.
Vă propun să închidem dezbaterile, dat fiind faptul că, dacă dorea să își susțină proiectul de lege, trebuia să fie prezent aici sau trebuia să se asigure că are semnal.
Vă mulțumesc.
Am reținut propunerea, domnule senator.
Drept urmare, îi dau cuvântul domnului senator Daniel Fenechiu.
## Mulțumesc, domnule președinte.
România este un stat național, unitar și indivizibil. E o chestiune pe care o știu, indiscutabil, și autorii propunerii legislative.
Și, așa cum s-a mai afirmat de la această tribună, este cât se poate de evident că această propunere legislativă are o funcție politică, o funcție politică în cadrul formațiunii politice
la care sunt afiliați cei doi deputați, are o funcție politică în ceea ce privește mobilizarea anumitor sentimente din zona minorității maghiare și, da, poate nu în ultimă instanță, are și o funcție politică în contextul anului electoral care urmează, 2024.
Este indiscutabil că noi n-avem ce discuta astăzi, aici, în legătură cu această propunere legislativă, pentru că, România fiind stat național unitar și indivizibil, Constituția prevăzând organizarea administrativ-teritorială, noi chiar n-am putea înființa o regiune. Deci, din punctul ăsta de vedere, e cât se poate de clar că e o propunere făcută _jocandi causa_ , e o propunere care e făcută strict să discutăm pe marginea acesteia.
Cred că este cât se poate de evident că Partidul Național Liberal, artizanul Marii Uniri de la 1918, nu are cum să voteze decât împotriva unei asemenea propuneri. Asta e o chestiune care bănuiesc că nu surprinde pe nimeni și bănuiesc că era cunoscută chiar fără să fie afirmată de liderul grupului parlamentar, de președintele partidului sau de vreun reprezentant al Partidului Național Liberal. Nu cred că maniera de a discuta despre o reformă administrativă în România trebuie să aibă vreo legătură cu un asemenea tip de abordări.
Îi spuneam chiar ieri liderului Grupului parlamentar UDMR că, în momentul în care te gândești la o variantă de reformă administrativă, primul lucru pe care îl faci e să discuți cu forțele politice din Parlamentul României. Faci o prezentare, vii cu o propunere, discuți argumente, contraargumente, dar în niciun caz nu poți să vii în Parlamentul României cu o propunere de regionalizare pe criterii etnice.
## O știu și ei. N-o să mai insist pe această temă.
Vreau să vă spun însă că m-a surprins – și sunt obligat să precizez – poziția Grupului USR, pentru că, în urmă cu două zile, liderul Grupului de la Camera Deputaților, domnul deputat Moșteanu, îi cerea președintelui Ciucă: „Domn’e, puneți senatorii la treabă, convocați Senatul!” și așa mai departe.
Cu surprindere, ieri am constatat că se punea problema: de ce atâta grabă, de ce nu lăsăm mai mult timp să fie analizată propunerea? Păi, răspunsul este foarte simplu: poți analiza lucrurile care pot fi analizate. Nu poți analiza o propunere legislativă care intră în coliziune flagrantă cu Constituția României. Și este suficient să citești raportul Consiliului Legislativ ca să-ți dai seama că, depunând un jurământ de credință față de România în momentul când ți-ai preluat mandatul, nu ai cum să votezi decât pentru respingerea acestei inepții.
Închei spunând că nu culpabilizez colegii din UDMR, pentru că, așa cum s-a mai spus, și împărtășesc acest punct de vedere, sunt convins că este un demers al unora din grupul lor care, probabil, în lupta pentru putere în partid și în lupta electorală pentru 2024, i-au pus într-o situație delicată. Cu toate astea, aș fi apreciat dacă un reprezentant al lor ar fi fost astăzi aici și ar fi susținut sus și tare că nici ei nu pot să susțină o propunere care încalcă Constituția României.
Vă mulțumesc.
Și, repet, PNL va vota împotriva acestei propuneri legislative și împotriva oricărei propuneri legislative care afectează oricum statul național unitar român.
Mulțumesc.
Mulțumesc, domnule senator.
Pe procedură, a cerut cuvântul domnul senator Narcis Mircescu.
Aveți cuvântul.
Mulțumesc, domnule președinte.
Pentru a clarifica subiectul ridicat de domnul Fenechiu, USR a votat pentru a avea plen astăzi.
Ieri, în Biroul permanent a fost supus la vot, inițial, să se amâne cu câteva zile acest plen. USR nu a susținut această propunere. Ulterior, a fost o propunere de a avea astăzi plen, la ora 16.00 – pe care am susținut-o, după care, a avea plen la ora 11.00 – pe care am susținut-o.
Drept urmare, dezinformarea de mai devreme nu-și are locul în Senatul României.
USR și-a dorit ca astăzi să existe plen și vom vota în unanimitate pentru respingerea acestor inițiative legislative. Mulțumesc.
Are cuvântul, în online, domnul senator Károly Császár. Tehnicul, vă rog.
Vă mulțumesc, domnule președinte. Se aude acum?
Este perfect, se aude.
Bine.
Vă mulțumesc.
Întotdeauna când în Parlamentul României și, în general, în societatea românească se vorbește de autonomie, această sintagmă dă naștere la foarte multe controverse.
Și în acest proiect legislativ inițiatorii doresc să reglementeze o situație a... deci situația unei comunități locale unde persoanele aparținând unei minorități naționale constituie majoritatea. Dar se vede că o astfel de reglementare nu este o noutate în Uniunea Europeană. În mai multe țări europene, cum ar fi Spania, Italia, Belgia, Finlanda, există astfel de autonomii. Există chiar și o recomandare a Adunării Parlamentare a Consiliului European, la care s-a referit și domnul Corlățean, care se
referă la drepturile minorităților, în care este menționat și conceptul de autonomie.
UDMR-ul a susținut întotdeauna și va susține și în continuare principiile esențiale de bază... pe baza cărora trebuie să funcționeze comunitățile locale: principiul subsidiarității și cel al descentralizării. În baza acestor principii, marea majoritate a deciziilor ar trebui să fie luate și gestionate la nivelul autorităților locale, normal, mai puțin deciziile legate, de exemplu, de politica de securitate, apărare, externă și așa mai departe.
Practica ne arată că acele comunități locale care gestionează bine și corect treburile se dezvoltă mult mai bine și mult mai repede. Am văzut și faptul că absorbția fondurilor europene funcționează mult mai eficient la nivelul comunităților locale.
Dar, după cum ați observat și dumneavoastră, termenul de dezbatere a prezentului proiect a fost extrem, extrem de scurt. Considerăm că tema autonomiei ar trebui să facă obiectul unor discuții mai așezate și corecte, cu participarea tuturor actorilor politici și cu un termen mult mai consistent pentru dezbateri.
UDMR va susține proiectul legislativ. Vă mulțumesc.
Acestea fiind zise, stimați colegi, am încheiat dezbaterile generale asupra acestui punct al ordinii de zi.
Inițiativa rămâne la vot final.
Trecem la punctul numărul 2 al ordinii de zi, unde avem Propunerea legislativă privind Statutul autonomiei culturale a comunității maghiare din România (L745/28.12.2023).
Raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări este de respingere a propunerii legislative, care face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind Camera decizională.
Prezentarea sintetică, doamna senator, a raportului. Repet, chiar dacă suntem în procedură simplificată, este important acest raport.
Aveți cuvântul.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Raport asupra Propunerii legislative privind Statutul autonomiei culturale a comunității maghiare din România
Această propunere legislativă are ca obiect de reglementare, potrivit inițiatorilor, constituirea unui cadru juridic eficient pentru structurile organizate ale minorităților naționale autohtone care au întreținut relații strânse cu statul român pe o perioadă îndelungată.
Acest proiect legislativ a fost respins de către Camera Deputaților în ședința din 28 decembrie 2023.
A primit aviz negativ din partea Consiliului Legislativ.
Comisia pentru administrație publică, Comisia pentru cultură și media și Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități au transmis avize negative. Comisia pentru învățământ a adoptat un aviz negativ.
Comisia juridică, în ședința din 29 decembrie 2023, cu majoritatea de voturi ale membrilor prezenți, a adoptat un raport de respingere.
Vă mulțumesc.
Domnule senator Daniel Fenechiu, aveți cuvântul.
## Mulțumesc, domnule președinte.
Primul proiect de lege la care am vorbit se referea la autonomia teritorială pe criterii etnice și am considerat că, dat fiind faptul că urmau altele două, care în opinia mea pot fi grupate, pentru că se referă la ideea de autonomie culturală, nu e bine să le confund.
Acest tip de găselniță, care e folosit destul de des, vorbind când de autonomie teritorială, când de autonomie culturală, este generator de confuzii, pentru că, tehnic, se încearcă acreditarea ideii că autonomia culturală e o chestiune care n-ar avea efecte asupra unicității și unității statului național român.
În realitate, toate soluțiile care au fost propuse, din zona în care vin aceste propuneri, sunt soluții care creau un soi de paralelism administrativ, în care, practic, împărțeai zona de cultură pe criterii etnice. Păi, în momentul în care România este un stat național unitar, în momentul în care construcția României garantează drepturi individuale fiecărei comunități naționale care are posibilitatea să folosească limba în cultură, să folosească limba în administrație, în condițiile legii, să beneficieze de toate drepturile și remediile pe care statul român le oferă minorităților naționale, nu înțeleg de ce ai veni cu asemenea propunere.
Evident că e din categoria acelei strategii în care vii cu două tipuri de propuneri: una în care ceri mai mult, una în care ceri mai puțin și, mă rog, încerc să pedalez între cele două, din rațiuni care în general sunt ideologice, politice, și în niciun caz nu servesc nici intereselor statului român și, cu siguranță, nici comunității maghiare din România, pe care o apreciez, și Partidul Național Liberal o apreciază ca fiind o comunitate fidelă statului român, o comunitate care contribuie la dezvoltarea României și la integrarea cât mai bună a României în comunitatea europeană.
Orice proiect de lege care conține în sintagma în care explică proiectul cuvântul „autonomie” va primi din partea Partidului Național Liberal un vot împotrivă, pentru că, așa cum am mai spus, Partidul Național Liberal este artizanul Marii Uniri și al Constituției din ʼ23, prima Constituție a statului național român, unde a fost... unde a fost pentru prima dată reglementată constituțional sintagma „stat național unitar”.
Vă mulțumesc.
PNL va vota împotriva și acestui proiect, și a proiectului de la punctul 3.
Vreau să-i spun domnului Mircescu să nu dezinformeze, poate ne uităm pe stenogramă, au fost două voturi de abținere la USR.
Mulțumesc.
Domnule senator Negoi Remus, doriți să luați cuvântul? Aveți cuvântul, vă rog.
Identitatea culturală a maghiarilor și a oricărei comunități etnice din România este nealterată. E o altă inițiativă legislativă care, bineînțeles, vine în completarea celei anterioare de autonomie a Ținutului Secuiesc, care n-are absolut nicio legătură cu realitatea și care e doar, așa, o armă în lupta asta electorală internă, fie în UDMR, și o, bineînțeles, o fumigenă convenabilă celor din arcul puterii.
Dar să nu uităm, să nu uităm că PNL, în Camera Deputaților, a votat pentru această inițiativă, culmea!, prin intermediul purtătorului său de cuvânt, așa cum scriptele o dovedesc la Camera Deputaților.
Vă mulțumesc.
USR, senatorii USR vor vota împotriva acestei inițiative legislative și pentru raportul de respingere.
Mulțumesc.
Doamna senator Iovanovici.
## Mulțumesc frumos.
Să știți că acest proiect, aproximativ la fel, a mai fost depus în 2020. A fost depus în 2019, pe 28 decembrie 2019, și a fost votat în 2020, pe 27.04. Mai întâi a trecut tacit la Camera Deputaților și a fost adoptat pe vremea când era președinte al Camerei Deputaților domnul Marcel Ciolacu. Evident, a fost un scandal nemaivăzut.
Același lucru se întâmplă acum, când domnul prim-ministru Marcel Ciolacu dispune ce să facă Parlamentul și cum să voteze. Nu vi se pare a fi un pic de trafic de influență? Sub același imperiu al acestei conduceri, apare din nou acest proiect de lege care încalcă Constituția României. Și vreau să vă arăt, pentru că îmi pare rău că nu sunt cei de la UDMR în sală, eu le-am adus Constituția în limba maghiară, pentru că pe această Constituție ei au jurat. Au jurat și datorită acestei Constituții au ajuns să fie senatori și deputați. A fi senator și deputat nu îți dă dreptul să ataci statul de drept, ordinea sa și să atentezi la integritatea teritorială, pentru că autonomia culturală nu are legătură cu cultura, ei au cele mai multe drepturi ale minorităților, din lume, suntem țara care a acordat cele mai multe drepturi minorităților.
De aceea, domnilor de la UDMR, vă fac cadou această Constituție în limba maghiară, o să v-o las acolo, la scaunele dumneavoastră, și vă întreb: dacă tot vreți atâta autonomie culturală, de ce nu sunteți prezenți aici? Dacă tot faceți atâtea aranjamente să schimbați Constituția României, să faceți lovituri de stat, nu credeți că ar trebui mai întâi să citiți Constituția asta care v-a dat dreptul să mai fiți în Parlamentul României? Nici măcar nu îi reprezentați efectiv, cu demnitate și onoare, pe cei care s-ar părea că vă votează, deși s-ar părea că mai mult e furt la vot decât voturi. Pentru că, dacă stau să mă gândesc, etnia romă este mult mai numeroasă decât etnia maghiară...
Mulțumim, doamna...
...și ar fi trebuit să avem, probabil, în locul acelor domni de la UDMR un partid al romilor, care sunt mult mai numeroși. Ce ar fi dacă, Doamne ferește, după aceste proiecte...
Doamna senator...
Două secunde, conchid.
...ne trezim că etnia romă cere aceeași autonomie culturală și locală? De fapt, dacă o să citiți acele inițiative, este vorba de autoguvernare și de ruperea unor teritorii românești din corpul-mamă.
Vă dau această Constituție, să învățați mai întâi drept constituțional și după aceea să îndrăzniți să mai vorbiți în România.
Nu vă place în România, plecați în Ungaria!
Domnule senator Bodog, aveți cuvântul.
## Mulțumesc, domnule președinte.
Nu voi răspunde delirului declarațional de la prima inițiativă și de la a doua inițiativă. Cred că inițiatorii... pentru că nu cred că își are locul în Senatul României o astfel de dezbatere, cred că inițiatorii nu știu ce înseamnă autonomie culturală și nu știu ce înseamnă să intre cineva cu picioarele în obiceiurile sau în tot ceea ce înseamnă cultură a unei minorități și cred că minoritatea maghiară beneficiază de toate drepturile în ceea ce privește cultura în România, drepturi pe care, dacă ne vom uita în alte state în ceea ce privește politica privind minoritățile, poate nu le vom găsi la fel de bine stabilite ca și în România.
Cred că o astfel de inițiativă este nedreaptă și este ilegală din partea unor reprezentanți ai Parlamentului, care au fost validați aici pe baza unui jurământ de credință față de statul român și care prin aceste inițiative ignoră cu bună știință art. 1 din Constituție.
Ceea ce vreau să vă spun este că pentru noi asta este sfânt, pentru PSD, indiferent de declarațiile politice pe care
le-am auzit astăzi aici, România este stat național, suveran, independent, unitar și indivizibil. Motiv pentru care PSD va vota pentru raportul de respingere și împotriva prevederilor legale.
Mulțumesc.
Mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Marcel Vela. Pe procedură.
Domnule președinte,
Onorat Senat,
Am dorit să iau cuvântul pentru ca să rămână pe stenogramă o corectură vizavi de ce a afirmat domnul Negoi, de la USR, aici, de la tribuna Senatului, cu privire la votul din Camera Deputaților al colegului nostru, purtătorul de cuvânt al PNL, domnul deputat Ionuț Stroe.
Stimate domnule senator, este o minciună și-mi pare rău că ați venit să spuneți acest lucru aici, am verificat acum, într-adevăr, pe tabletă s-a votat din greșeală, s-a anunțat în timpul plenului, s-a făcut corectura de rigoare, liderul grupului, domnul Andronache, a luat cuvântul, inclusiv de la tribuna Camerei Deputaților, și, politic, juridic și parlamentar, Partidul Național Liberal, în integralitatea sa, în unanimitate, a votat împotriva acestor proiecte.
Cred că ați fost informat greșit sau ați omis să spuneți întregul adevăr.
Vă mulțumesc.
Bun.
Acestea fiind zise, încheiem dezbaterile generale asupra acestui punct al ordinii de zi.
Tot pe procedură, domnule Neagu? Domnule senator?
Ionuț Neagu
#37454Da.
Mulțumesc, domnule președinte.
Stimați colegi,
Ca român din Covasna, din Târgu Secuiesc, care suferă o deznaționalizare în fiecare zi în acel areal, am câteva remarci.
În primul rând, văd că partidul... partidele de la guvernare, PSD și PNL, încearcă să ascundă sau să scuze cumva UDMR-ul pentru faptul că sunt doar niște elemente marginale în UDMR care promovează aceste proiecte de autonomie, lucru fals, pentru că vedem, în afară de inițiator, sunt membri UDMR care susțin aceste proiecte de lege, le susțin în plenul acestui Senat.
De altfel, introducerea în discuția Senatului, în sesiunea aceasta extraordinară, trădează și o înțelegere meschină, politică, între componentele văzute și nevăzute ale actualei guvernări PSD–PNL, pe deoparte, și UDMR, având ca scop autoalimentarea propriilor electorate captive.
Dacă Marcel Ciolacu vrea să pozeze brusc în patriot, de ce nu întrunește o ședință de urgență a Guvernului și să demită toți prefecții și subprefecții UDMR, să înceapă cu subprefectul Bucureștiului și cu subprefecții și prefecții din cele 13 județe din centrul și nord-vestul României; practic o treime din toată România este condusă de UDMR.
Mai mult, acest UDMR încă exercită funcțiile de secretar de stat în Ministerul Finanțelor, în Ministerul Educației, conduce, prin celebrul Borbély, Departamentul pentru dezvoltare durabilă și are reprezentant în cadrul Secretariatului de Stat pentru Culte.
În spatele acestui proiect UDMR se află, de fapt, Ungaria, singurul stat din Europa care nu recunoaște toate minoritățile naționale, în special minoritatea evreiască și minoritatea secuiască, situate numeric pe poziția a doua și a treia printre minoritățile statului vecin.
Budapesta practică acest dublu standard în domeniul drepturilor omului și nu acceptă principiul reciprocității, când vine vorba despre minoritățile naționale înrudite.
Românii din Ungaria nici nu pot visa la drepturile de care beneficiază reprezentanții tuturor minorităților naționale din România.
Trăiască România!
## Domnule senator...
Domnule secretar general, înțeleg că dorește să ia cuvântul domnul senator Turos Lóránd, însă nu apare înscris în aplicație.
Altă posibilitate decât înscrierea în aplicație nu știu să existe.
OK.
Am încheiat dezbaterile generale asupra acestui punct. Inițiativa legislativă rămâne la vot final.
La punctul 3 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă „Lege-cadru privind autonomia culturală a comunităților naționale” (L746/28.12.2023).
Raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări este de respingere a propunerii legislative, care face parte din categoria legilor organice.
Senatul fiind Camera decizională.
Doamna senator, prezentarea raportului.
Vă rog.
Mulțumesc.
## Domnule președinte.
Raport asupra Propunerii legislative, „Lege-cadru privind autonomia culturală a comunităților naționale”.
Acest proiect legislativ care are ca obiect de reglementare instituirea autonomiei culturale a comunităților naționale din România a fost respins de către Camera Deputaților în
ședința din 28 decembrie 2023 și a primit aviz negativ din partea Consiliului Legislativ.
Comisia pentru administrație publică, Comisia pentru cultură și media și Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități au transmis avize negative.
Comisia pentru învățământ a adoptat, de asemenea, un aviz negativ.
Comisia juridică, în ședința din 29 decembrie 2023, a analizat propunerea legislativă și a primit avizele... și a hotărât să adopte, cu majoritate de voturi ale membrilor prezenți, un raport de respingere.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc.
Are cuvântul doamna senator Aelenei Evdochia.
Mulțumesc.
Domnule președinte,
Stimați colegi,
Grupul AUR votează pentru respingerea propunerii legislative a UDMR privind autonomia culturală a minorităților naționale, proiect respins ieri de către Camera Deputaților, inclusiv cu votul reprezentanților minorităților naționale.
Oricine poate constata că-n litera și spiritul său proiectul este unul agramat și confuz lingvistic și juridic, după cum sunt și celelalte două proiecte respinse, profund antiromânești și neeuropene, chiar dacă citează, de formă, în nota de fundamentare, instrumente ale Consiliului Europei.
Ce vor, de fapt, autorii din spatele acestui proiect de lege? Vor instituirea unei administrații culturale paralele cu administrația centrală și cea descentralizată a statului român, ghetoizarea minorității naționale văzute ca subiect de drepturi colective, în contrast izbitor cu prevederile Convenției europene cu privire la drepturile și libertățile individuale ale omului, ale Cartei europene a limbilor minoritare și regionale, ale Convenției-cadru privind drepturile persoanelor aparținând minorităților naționale.
O asemenea abordare eminamente politicianistă și provocatoare nu poate fi acceptată.
Autorii, obsedați de ideea autonomiei pe criterii etnice, ne-au servit această găselniță deocheată pe care au primit-o din cercurile politice revizioniste de la Budapesta, aflate în conflict profund cu toate statele vecine. Ei nu vor autonomie culturală, ci administrație paralelă.
Românii din Covasna, Harghita, și nu numai, suportă cu asupra măsură asemenea politici revizioniste care depășesc cadrul european în materie de drepturi ale omului și sfidează spiritul bunei conviețuiri dintre cetățenii României, indiferent de apartenența lor națională.
Eu, în calitate de minoritar, venind dintr-o Dobroge multiculturală..., nu cerem niciodată profesori, nu cerem școli, nu cerem monitor oficial tradus în cele 17 limbi ale etniilor din Dobrogea, nu cerem nimic, pentru că nu ne simțim discriminați să trăim în liniște și pace în Dobrogea; sperăm să nu se întâmple niciodată în Dobrogea ce se întâmplă în Transilvania datorită UDMR-ului.
Măcar aveau bunul-simț să vină la ședință.
Nu se poate așa ceva! Să vă fie rușine, colegi UDMR! Nu destabilizați această țară! Nu fărâmițați România! Noi, AUR, ne dorim o Românie dodoloață. Așa să ne ajute Dumnezeu!
Îi dau cuvântul domnului senator Turos Lóránd, reprezentantul UDMR.
Intervenție din online.
Aveți cuvântul, domnule senator Turos Lóránd.
Bună ziua!
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,
Vreau să fac referire atât la L745 cât și la L746, pentru că esența celor două propuneri... sunt, de fapt, comune.
Autonomia culturală a minorităților naționale nu înseamnă altceva decât respectarea principiului subsidiarității și în cazul minorităților naționale, în privința păstrării limbii, identității, religiei, a tradițiilor care definesc minoritatea respectivă.
Aceste forme de autonomii sunt răspândite-n Uniunea Europeană, cu puține excepții, printre care și România, în fiecare țară a Uniunii unde trăiesc minorități naționale autohtone statul garantează prin lege drepturile minorităților, atât individuale, cât și colective.
Încă un detaliu privind aceste propuneri legislative, dat fiind votul de ieri din Camera Deputaților; rezultatul votului din Senat îl știm cu toții, dar trebuie să vă atrag atenția asupra unui fapt. Chiar dacă nu putem să nu vorbim despre progrese în ceea ce privește drepturile minorităților naționale, dacă ne uităm atent, după 1990, noi, împreună, majoritate și minoritate, am reușit să garantăm prin lege educația în limba maternă a minorităților, folosirea limbii materne în administrația publică locală și așa mai departe.
Dar nu putem să trecem cu vederea asupra faptului că Parlamentul României este dator de mai bine de 30 de ani cu o lege privind statutul minorităților naționale. Eu sper ca într-o... viitor apropiat să avem o amplă dezbatere privind statutul minorităților, să avem o discuție fără prejudecăți în acest sens și-n urma căreia vom putea elabora o lege care garantează drepturile tuturor minorităților din România.
Vă mulțumesc.
Doamna senator Iovanovici-Șoșoacă Diana, aveți cuvântul.
Mulțumesc frumos, domnule președinte.
Am trăit să o auzim și p-asta, România e datoare UDMR-ului!
Cu ce vă suntem noi datori? Vă spun eu cu ce ne sunteți voi datori. Cu eliberarea Budapestei, că erați și acum sclavi dacă nu vă eliberau românii. Ăsta este adevărul. Nerecunoscătorilor!
Domnule președinte, ce mi-a fost dat mie să aud aici a întemeiat efectiv plângerea penală pe care eu, în calitate de senator și președinte al Partidului S.O.S. România, împreună cu Partidul S.O.S. România..., am formulat această plângere penală împotriva celor doi inițiatori, dar și a UDMR-ului și a susținătorilor lor; să știți că se poate, pentru că în cazul acesta în care se atacă statutul... statul de drept, Constituția României și se incită la lovitură de stat, în acel moment nu se mai aplică art. 72 din Constituția României.
Și, pe final, domnule președinte, acum înțeleg de ce nu au venit UDMR-iștii, le-a fost frică de Șoșoacă.
E, vreau să le spun... asta le amintesc eu UDMR-iștilor și Ungariei, da. O să punem din nou opincile pe Parlamentul din Budapesta, domnilor de la UDMR!
Mulțumesc, doamna senator.
Domnule Orbán și doamna Katalin Novák... Să vă iasă din cap fumurile de autoguvernare; dacă nu vă place România, plecați în Ungaria, unde nu vi se dă nici măcar dreptul de a candida acolo.
România v-a dat dreptul de a candida și de a fi parlamentari ai României, pe o Constituție pe care astăzi ați înjosit-o.
Și, domnule președinte, o să le atârn aceste opinci pe scaunele lor, ca să se simtă și aici, în Parlamentul din România, că România a salvat Budapesta, și nu invers.
Mulțumesc frumos.
Pe procedură, domnule senator Fenechiu, aveți cuvântul.
## O să fiu foarte scurt.
Nu cred că-n Parlamentul României putem asista la manifestări de genul „cu opinci pe care o să le mai punem în Parlamentul de la Budapesta”.
Eu cred că România este un stat european, un stat care
nu este un stat agresor, un stat care nu-și amenință vecinii. În numele parlamentarilor din România, care... care...
O să vă rog să nu intrați în polemică.
...deci, în numele parlamentarilor care au un spirit european și care respectă Constituția României, Europa și statele vecine, eu îmi cer scuze pentru asemenea manifestări.
Mulțumesc, domnule senator. Domnule senator Negoi Remus, aveți cuvântul.
Mulțumesc, domnule președinte.
Eram dator cu un răspuns distinsului, domnului nostru coleg, domnul senator Vela.
E foarte bine că o greșeală a fost recunoscută.
Aș fi preferat ca și greșeala guvernării să fie recunoscută de PNL, alături de PSD, dar așteptăm în continuare..., așa, așteptăm să veniți și cu recunoașterea acestei greșeli.
În privința inițiativei legislative, și lăsăm la o parte aberațiile lansate de la această tribună de către o doamnă senatoare, din păcate, colegă de a noastră, inițiativa are același obiect, dacă vreți, cu cel al celor două anterioare, cele care se referă... cea care se referă la o identitate culturală.
Vin dintr-un județ, Constanța, dintr-o regiune, Dobrogea, în care multiculturalismul este la el acasă fără absolut nicio problemă, așa că i-aș invita pe cei care au inițiat această prevedere să vină mai des în Dobrogea și să vadă că multiculturalismul nu este afectat sub nicio formă și aș vrea să închei, nu înainte de a transmite că ceea ce s-a întâmplat, din păcate, în serile trecute, când... chiar dacă nu are legătură neapărat, dar are o mare legătură cu ceea ce se întâmplă în zilele acestea, demiterea secretarului de stat pentru revoluționari de către Marcel Ciolacu, aș fi preferat ca domnul președinte al PNL să ia o atitudine foarte, foarte puternică împotriva acestei demiteri, pentru că domnul Marcel Ciolacu, într-adevăr, este un impostor care nu are sub nicio formă de ce să dețină un certificat de revoluționar.
Mulțumesc.
Domnule senator Marcel Vela, în numele Grupului parlamentar al PNL, aveți cuvântul.
## Mulțumesc, domnule președinte. Onorat Senat,
Înainte de a vorbi despre proiect, zâmbind, aș dori să-i spun colegului de la USR că Partidul Național Liberal nu a greșit guvernând nici singur, nici cu USR-ul și nici cu PSD-ul.
În concluzie, referitor la ceea ce discutăm astăzi aici, vreau să subliniez un aspect care, poate, a scăpat în dezbaterile anterioare. Am ascultat tot felul de poziții pro și contra, naționaliste, chiar agresive, cu opinci la Budapesta, se rupe România; dumneavoastră credeți că ungurii vor să ia Ardealul între Crăciun și Revelion? Sincer?!
Mă adresez colegilor de la UDMR, care, din păcate, nu sunt în sală. Probabil sunt acasă, în sufragerie, în dormitor, dintr-un fotoliu comod se uită pe tabletă și admiră cum noi
aici ne înfierbântăm, ei nefiind în sală. Din punctul meu de vedere, care am simțul umorului, e chiar amuzant.
Dragi prieteni din toate partidele, inclusiv colegi de la UDMR, care sunteți acum în fața tabletelor, acest subiect este unul fals. L-ați propus în 23 decembrie proiectul, înainte de Crăciun, în vacanță. Puteați să-l propuneți în 23 noiembrie, în 23 octombrie, în 23 septembrie. De ce atâta grabă? Vorba bancului cu ardelenii.
Pentru că dumneavoastră, la anul, aveți alegeri interne în UDMR, faceți listele electorale și trebuie să arătați minorității maghiare cât de preocupați sunteți de viitorul lor, de siguranța lor și de un scop fals, acela de a rupe din Transilvania o zonă care să se guverneze autonom, când ungurii din România trăiesc bine-mersi. Și nu doar în Covasna. Am prieteni maghiari în Arad, în Timișoara, în Caraș. Nu vor autonomie, nu vor ținut separat, să se autoguverneze, se simt foarte bine. Inclusiv în acest ținut, prin propunerile din programul PNL „Anghel Saligny”, vă dezvoltați mai mult decât în Ungaria. Jucați în campionatul de fotbal sub steagul minorității maghiare, nu v-a oprit Federația Română de Fotbal, nu v-a oprit nimeni.
De ce aceste motive care ne înfierbântă acum, între Crăciun și Anul Nou?
Răspunsul este simplu și vă rog să-l recunoașteți și să ne oprim din aceste dezbateri agresive, războinice, contradictorii, din polemici care nu fac cinste nici maghiarilor, nici românilor, nici nouă, ca parlamentari.
De acord, domnule senator, ar fi cazul să ne oprim.
Este o temă falsă. Și dumneavoastră sunteți cel mai bun exemplu, UDMR-ul, pentru că în acest Senat, și în Parlament, candidați nu ca partid, ca un ONG. Dumneavoastră guvernați alături de alte partide și ați avut miniștrii sănătății, dezvoltării, mediului, cum alte minorități nu au avut.
Eu vă doresc sărbători liniștite, dragi prieteni din UDMR. Lăsați aceste teme care nu fac bine nimănui din România, indiferent de naționalitate, și cred că avem alte preocupări și grijă față de țară. Grijă de care sunteți responsabili și dumneavoastră, că reprezentați frați maghiari corecți, onești, care nu vor circ și nu vor dezbateri pe aceste teme false. Dacă le doriți votul, spuneți ce vreți să faceți pentru ei, nu teme false care înfierbântă societatea românească.
Mulțumesc, domnule senator.
În situații în care la granițele noastre se întâmplă atâtea lucruri urâte, dramatice, noi avem timp acum să lansăm teme false?
Vă mulțumesc.
Mulțumesc, domnule senator.
Îl invit la microfon pe domnul senator Florian Bodog, în numele Grupului parlamentar PSD.
Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi,
Am sperat ca această dezbatere să fie una așezată și să fie una care să caracterizeze Senatul. Din păcate, nu a fost așa și ăsta este și motivul pentru care am solicitat cuvântul.
Senatul nu este reprezentat de astfel de atitudini și noi nu ne considerăm reprezentați de astfel de colegi, care vin și escaladează anumite lucruri și pun problema în mod fals, în mod cu totul și cu totul nelegal și în mod cu totul și cu totul neeuropean.
Grupul PSD va vota împotriva acestei inițiative legislative și pentru raportul de respingere.
Vă mulțumesc.
## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**
Mulțumesc, domnule senator.
Am încheiat dezbaterile generale asupra acestui punct al ordinii de zi.
Inițiativa legislativă rămâne la vot final.
În continuare, în secțiunea a III-a a ordinii de zi, ne vom exprima votul asupra punctelor dezbătute în această ședință. Potrivit prevederilor art. 111 din Regulamentul Senatului, se vor supune votului, unui singur vot, raportul în întregime și inițiativa legislativă.
Votul, așa cum știm, se exercită prin intermediul sistemului de vot electronic hibrid: card de vot și tablete. În timpul ședinței de vot electronic hibrid, în cazul în care senatorul este înregistrat în aplicație sau are cardul de vot introdus în consolă, dar nu apasă nicio tastă, va figura absent la votul respectiv. Iar în situația în care, din eroare, senatorul prezent în sala de plen exercită același vot prin modalități diferite de exprimare, în mod automat se va înregistra și se va lua în considerare doar opțiunea exprimată prin intermediul sistemului din sala de plen, respectiv cardul de vot.
Deci la punctul 1, secțiunea I, avem Proiectul de hotărâre privind vacantarea unui mandat de senator.
Proiectul de hotărâre privind vacantarea unui mandat de senator este afișat pe pagina de internet a Senatului.
Vot · approved
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de hotărâre privind vacantarea unui mandat de senator
Am înțeles, pentru stenogramă, să se înregistreze, dar nu știu dacă va putea fi contabilizat votul. Tocmai ce am dat citire regulamentului de desfășurare a ședințelor hibrid.
Deci prezenți – 107: voturi pentru – 106, un singur „prezent, nu votez”.
Domnul Maricel Popa deci nu are cartela de vot, și-a exprimat votul pentru raportul de... pentru aprobarea proiectului de hotărâre în ceea ce privește mandatarea... vacantarea unui loc în Senat.
## Vă mulțumesc.
La punctul 2, secțiunea I, avem aprobarea prelungirii la 60 de zile a termenului de dezbatere și adoptare a unei inițiative legislative.
Supun votului dumneavoastră aprobarea prelungirii termenului de dezbatere și adoptare a Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi și în regim de închiriere (L654/20.11.2023).
Vot, vă rog.
106 prezenți: 105 voturi pentru, un singur vot împotrivă. Prelungirea termenului de dezbatere a fost adoptată.
La secțiunea a II-a, punctul 1, Propunerea legislativă privind Statutul de autonomie al Ținutului Secuiesc (L744/28.12.2023).
Urmează să ne pronunțăm prin vot asupra raportului de respingere, respectiv respingere a propunerii legislative.
Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.
Vot, vă rog.
103 plus votul domnului senator Maricel Popa – 104 voturi pentru, 8 voturi împotrivă.
Propunerea legislativă este respinsă.
Aveți cuvântul, doamna senator Iovanovici-Șoșoacă Diana.
Mulțumesc frumos, domnule președinte.
Evident că am votat pentru raportul de respingere.
Însă am auzit aici spunând un coleg că Ardealul nu se ia între Crăciun și Revelion. Vreau să vă anunț că Ardealul e luat deja. Nu știu dacă ați fost acolo. Am fost în așa-zisul Ținut Secuiesc. Știți că au pază civilă, paralelă pazei normale? Știți... și avem un coleg deputat care s-a judecat cu ei, da, ani și ani de zile. Știți că oamenii aceia sunt ținuți într-o sărăcie lucie și obligați să voteze cu UDMR-ul? Știți că ei acolo sunt ca într-o enclavă? Ați văzut drumul dintre Harghita și Neamț că este impracticabil, 26 km de drum, astfel încât să nu poată să se facă legătura între Harghita și Moldova, între Ardeal și Moldova?
Ardealul este preluat de serviciile secrete ungare, prin „Dacia” SRL, de exemplu – am făcut interpelare –, și noi discutăm aici de secui?! Secuii nu sunt maghiari...
Mulțumesc... mulțumesc, doamna senator.
...dar sunt ținuți într-o sărăcie lucie. De aceea am votat pentru raportul de respingere.
Dar faceți dumneavoastră...
Vă mulțumesc.
...mai mult, pentru că deja Ardealul e preluat.
Domnule senator Neagu Ionuț, aveți cuvântul. Explicarea votului, da?
Ionuț Neagu
#58371Da, domnule președinte, mulțumesc.
O să încerc să fiu cât mai succint.
Bineînțeles că Grupul AUR a votat pentru respingerea acestei propuneri legislative a UDMR, care nu este altceva decât o filială a Fidesz în România.
De ce am votat împotrivă? Pentru că nu poate exista un asemenea ținut, pentru simplul motiv că nu mai avem o minoritate etnică secuiască în România. Această minoritate istorică secuiască, de origine turcică, diferită de români și de maghiari, a fost înglobată în ultimele două secole, fiind victima maghiarizării. La ultimul recensământ, din anul 2022, niciun cetățean român nu s-a mai declarat secui. Toți secuii au fost deci maghiarizați, s-au topit în masa minorității maghiare și au obținut calitatea de etnici maghiari. Singurii secui care mai există sunt cei din Ungaria, unde sunt în jur de circa 200.000 de persoane, în special în județele Tolna și Baranya, însă Budapesta se opune recunoașterii lor ca minoritate națională, supunându-i maghiarizării silențioase. Ar fi normal să vorbim despre această autonomie, dar autonomia ținutului secuiesc cel din Ungaria.
Când clamează o autonomie pentru un așa-zis ținut, reprezentanții UDMR doresc, de fapt, un ținut unguresc. Însă ungurii nu sunt secui, ungurii din România nu sunt o națiune fără țară și, conform standardelor Consiliului Europei, nu au dreptul la autodeterminare, beneficiază pe deplin și cu asupra de măsură de toate drepturile cuvenite persoanelor aparținând minorităților naționale, într-o Europă a națiunilor suverane.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc.
Și domnul senator Titus Corlățean a solicitat explicarea votului.
Vă reamintesc, conform regulamentului, este o singură luare de cuvânt per grup parlamentar.
## **Domnul Titus Corlățean:**
Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,
Explicația votului. Am votat împotriva acestui proiect de lege și considerentele sunt valabile și pentru celelalte două. Considerentele de fond, parțial, le-am expus în prima intervenție. Parțial, foarte concis, le voi expune acum.
Așa este, au fost mai mulți colegi care au spus de la microfon: România este stat național, suveran, independent, unitar și indivizibil. România este stat unitar, nu un stat federal. Acest proiect de lege, dar și celelalte două, care propun diferite tipuri de structuri și competențe în domeniul așa-zisei autonomii culturale, de fapt, promovează un model federal pe criterii politice de natură etnică și asta este o chestiune de fond foarte, foarte gravă. De aia am și spus că contravine Constituției României.
Aceste tipuri de structuri propuse și în proiectul pe care tocmai l-am respins, și în celelalte care urmează înseamnă, în realitate, promovarea acelei viziuni de care spuneam, de separare segregaționistă pe motive de natură politică și etnică și care este profund în contradicție cu modelele consacrate european și, bineînțeles, cu tradiția constituțională și modul în care funcționează statul român în materie de structuri și de competențe pe care le propunem.
Lucrurile sunt foarte clare, sunt prevăzute în Constituție și mă apropii – și cu asta voi încheia – de un subiect care a fost abordat mai devreme și, sincer, aș fi preferat o discuție între oameni pregătiți pentru o astfel de discuție și care să renunțe, pe cât posibil, la tentația de populism, să fie oameni cu adevărat profunzi în discuția asta.
Pentru că, atunci când vorbim de Constituție, unitățile administrativ-teritoriale sunt foarte clar prevăzute acolo, cu competențe foarte clare, de la comună, oraș, județ și așa mai departe. Discuția legată de regiuni – aici vreau să vă spun foarte clar, asta este viziunea mea... eu încă sper la acel tip de finalizare a descentralizării, deplasarea de competențe și resurse, care să permită o dezvoltare reală a României, pe criterii însă administrative și economice, și nu de natură etnică.
Polonia, în 1997, stimați colegi, când a terminat procesul de descentralizare, regionalizare, de la comune, orașe, voievodate și regiuni, a pregătit structurile înainte de intrarea în Uniunea Europeană, a acordat personalitate juridică și a pregătit pârghiile pentru absorbția de fonduri europene, fonduri de coeziune, fonduri de dezvoltare.
Dacă cineva poate să-mi explice mie, în această sală sau în virtual, cum ar putea să înceapă un drum la limita de est a județului și să termine acel drum la limita de vest a județului, sau o cale ferată, sau un proiect de dezvoltare regională în materie de agricultură sau de irigații, e o poveste! Trebuia să fi avut de foarte multă vreme aceste regiuni pe criterii administrative, economice, cu personalitate juridică, care să ne permită să creștem rata de absorbție a fondurilor europene și de dezvoltare a României. Unul din principalele motive pentru care România n-a progresat îndeajuns a fost exact absența acestor structuri. Despre asta vorbim.
Cei care agită populist... și sperietoarea cu regionalizări... ori sunteți oameni serioși și vă pregătiți pentru o astfel de discuție, ori renunțați să mai mințiți oamenii. Noi am respins în toți anii ăștia regionalizările propuse pe criterii etnice! Nu ați existat în peisaj în toți acești ani! Ăsta e motivul pentru care am respins și acest proiect de lege și vom respinge de fiecare dată toate aceste așa-zise modele de regionalizare sau de descentralizare, sau de federalizare a României pe criterii etnice.
Mulțumesc.
Mulțumesc.
Domnul senator Daniel Fenechiu.
Mulțumesc, domnule președinte.
Evident, așa cum a anunțat, Partidul Național Liberal a votat pentru raportul de respingere. Va vota în continuare, și la următoarele, cele două proiecte, tot pentru rapoartele de respingere.
Însă nu pot să închei fără să dezavuez faptul că, de la înalta tribună a Parlamentului, persoane cu un grad limitat de cultură, cu o educație precară fac de râs această instituție și transformă o discuție care ar trebui să fie serioasă și argumentată într-o bălăcăreală și într-o piesă de bâlci.
Mulțumesc.
Mulțumesc.
niciunul dintre dumneavoastră nu le-a dat publicității, în afară de mine. Ce aranjamente ați făcut s-a văzut aici, în sală. Am fost unicul parlamentar care a făcut rost de ele în ziua în care s-au depus și au fost date publicității, iar dumneavoastră ați făcut un aranjament cu UDMR-ul, pentru că PSD-ul e în scădere liberă, PNL-ul – la fel.
Foarte interesant cum toți vă negați actul de istorie prin care românii i-au eliberat pe frații lor din Ungaria. Iar dumneavoastră săriți să apărați UDMR-ul, care distruge liniștea și pacea în România, pentru că nu vă convin opincile?! Opincile fac parte din costumul nostru tradițional, opincile alea au eliberat Budapesta. Ar trebui să fiți mândri de un act de eliberare făcut de români, și nu să vă fie rușine și să-i apărați pe cei care...
Doamna senator, timpul a expirat.
...acum își bat joc de România. Ăsta este adevărul. Deci aș vrea să vă întreb ceva.
Timpul a expirat.
Conchid, e ultima frază.
Ce s-ar fi întâmplat dacă Diana Șoșoacă nu făcea publice aceste inițiative legislative?
Mulțumesc.
Domnule senator Costea Adrian, din online, aveți cuvântul.
Explicarea votului.
Continuăm.
La punctul 2 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă privind Statutul autonomiei culturale a comunității maghiare din România (L745/28.12.2023).
Urmează să ne pronunțăm prin vot asupra raportului de respingere, respectiv respingere a propunerii legislative, propunere care face parte din categoria legilor organice.
Vot, vă rog.
100 de voturi pentru plus votul domnului senator Maricel Popa – 101, 8 voturi împotrivă.
Propunerea legislativă este respinsă. Motivare vot. Doamna senator, aveți cuvântul. Un minut, vă rog.
## Vă mulțumesc frumos.
În fond, stau să mă gândesc, sunteți toți partide care aveți reprezentanți în Biroul permanent al Camerei Deputaților, acolo unde s-au și înregistrat aceste inițiative legislative, însă
Vă mulțumesc.
Bună ziua, vă mulțumesc!
Motivarea votului – punctul 2.
Am votat împotriva înființării unui organism de așa-zisă autoguvernare culturală a comunității maghiare, fiind invocat, în mod eronat, ca bază legală art. 17 din Constituție, alin. (3).
Din păcate, am constatat, cu părere de rău, că UDMR vizează fidelizarea unui electorat tot mai captiv prin inducerea falsei idei că maghiarii sau secuii din sud-estul Transilvaniei vor trăi mai bine dacă dobândesc o formă de autonomie, gândită mai mult ca o segregare de națiunea gazdă, demers incompatibil cu o Europă unită în anul de grație 2023.
Se tot invocă principiul subsidiarității, fără a deține proprietatea acestui termen. Atât pentru români, cât și pentru maghiari, cele mai bune decizii ale liderilor politici sunt cele care contribuie la bunăstarea colectivă, sub cupola statului român și a comunității europene.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc.
Nemaifiind solicitări pentru explicarea votului, trecem la punctul 3 al ordinii de zi, Propunerea legislativă „Lege-cadru privind autonomia culturală a comunităților naționale” (L746/28.12.2023).
Urmează să ne pronunțăm prin vot asupra raportului de respingere, respectiv respingere a propunerii legislative, care face parte din categoria legilor organice.
Vot, vă rog.
101 voturi plus votul domnului Maricel Popa – 102 voturi pentru, 8 voturi împotrivă.
Propunerea legislativă este respinsă.
Explicare vot – doamna senator Iovanovici-Șoșoacă Diana.
Aveți cuvântul un minut, înainte de a încheia ședința. Mulțumesc.
## Vă mulțumesc frumos.
Pe sfârșit de an, s-a văzut foarte clar cine-și dorește să muncească și se află la serviciu, cine face inițiative la ordinul PSD-ului, ca să mai capete PSD-ul aureolă de naționaliști, ceea ce nu au fost și nu vor fi niciodată.
Am asistat la un spectacol jenant, în care PSD-ul, de 34 de ani la guvernare cu UDMR-ul, are tupeul să se plângă că nu merge bine țara. Păi, bine că ați recunoscut că nu merge bine țara. Acum am văzut lupii în blană de oaie. Am văzut cine apără România. Am văzut de ce v-ați bătut joc și de regulament, și de tot, când nici măcar nu erau pe traiectoria legislativă. Și le-ați băgat de ce? Că Șoșoacă le-a dat publicității, pentru că altfel aveați de gând cu totul altceva să faceți cu ele. Așa se vede trădarea din Parlamentul României.
Toți..., de fapt, o mare parte dintre dumneavoastră, și de aici, și de la Camera Deputaților, ar trebui să fiți condamnați pentru înaltă trădare.
Mulțumesc.
La mulți ani și poate noul an vă aduce mai iubitori de România și de poporul român!
Cereți-vă iertare României!
Domnule senator Florian Bodog, aveți cuvântul.
## **Domnul Florian-Dorel Bodog:**
## Mulțumesc.
Greu mă voi abține să răspund delirului verbal la care am asistat cu toții.
Aș putea și eu să spun că probabil că a participat la elaborarea actelor normative, de asta le-a avut prima. Mă gândesc că ăsta este singurul motiv pentru care le-a avut în integralitatea lor. Însă nu voi face acest lucru, ci le voi spune tuturor românilor că le doresc un an nou fericit, la mulți ani și
să-i ferească Dumnezeu de astfel de reprezentanți în Senat sau în Camera Deputaților!
Mulțumesc.
## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**
Mulțumesc.
Domnule senator Claudiu Târziu, aveți cuvântul.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Este destul de trist că, după ce am fost extrem de puțini senatori prezenți astăzi în această ședință extrem de importantă, colegii noștri de la USR, cei mai mulți, de la PNL aproape toți și toți de la PSD – nu, cu o excepție – au preferat să părăsească sala înainte de încheierea dezbaterilor. Ăsta este și un semn de impolitețe față de noi, ceilalți, care nu doar că am rămas, dar ne-am și înscris la cuvânt.
Acum, aș vrea să fac două precizări.
Desigur, ați văzut, noi, la toate cele trei proiecte de lege, am votat pentru raportul de respingere, deci împotriva acestor legi, care sunt antinaționale, antiromânești, anticonstituționale și de natură să stârnească zâzanie, dizarmonie în societate, nu să rezolve vreo problemă reală. Aș vrea să fac o precizare cu privire la proiectele acestea, cum au fost ele împinse în procesul legislativ într-o viteză amețitoare, de către PSD și UDMR în înțelegere, să fim foarte bine, foarte clar înțeleși. Deci PSD și UDMR au făcut acest lucru în înțelegere.
Noi, AUR, am denunțat această înțelegere imediat ce aceste proiecte au fost depuse. Și au fost depuse la Camera Deputaților, Cameră primă sesizată, nu la Senat. Nu puteau fi găsite aici, când am sosit abia ieri aici, în Biroul permanent. Tocmai pentru că am participat la ședința Biroului permanent, pot să vă spun acest lucru. Deci noi, AUR, am fost primii care au vorbit despre ele, după ce ele au fost introduse la Camera Deputaților. O dată.
Doi. În privința chestiunii regionalizării, pe orice fel de criterii, dar mai ales pe criterii etnice și culturale, noi o respingem. Încă o dată, noi, AUR, o respingem categoric, din multe motive. Și întâi de toate pentru că înaintașii noștri care au făcut Marea Unire n-au gândit degeaba această sintagmă, „statul național unitar”. Și noi vrem să păstrăm statul național unitar. Dacă în PSD – și e firesc – există tendințe de fărâmițare a statului național unitar, noi ne vom opune. Și spun că e firesc pentru că PSD este un partid eminamente de stânga, deci globalist și antinațional. Că mai sunt și elemente, poate, cu sentimente frumoase față de națiune, cred că sunt rătăcite acolo. Sperăm să îi recuperăm cât mai repede, ca să nu se strice, că știți că merele bune se strică alături de cele rele. Deci nu există niciun fel de motiv pentru care noi am accepta regionalizarea. Ne opunem ferm.
Și degeaba se supără domnul fost ministru de externe și vituperează că numai dânsul este profesionist și numai dânsul știe să pună problema. E un profesionalist declamat, dar nu probat, pentru că 34 de ani PSD a fost la guvernare într-o formă sau alta și în asociere nemijlocită cu UDMR, pe care l-a corcolit, căruia i-a răspuns la toate cerințele, dintre care unele absolut aberante, i-a dat toate... nu toate drepturile, i-a făcut toate favorurile cu putință.
Poate din profesionalism, nu, domnule ministru? Și toate celelalte lucruri pe care ați spus că le-ați putea rezolva prin regionalizare puteau fi rezolvate printr-un act de guvernare profesionist. Nu-mi invocați mie că nu se pot face drumuri că nu există regiuni. Ăsta este, pur și simplu, un fals argument, ca să nu spun că este o minciună.
Scurt pe doi, am asistat astăzi, am fost siliți să participăm astăzi la o mascaradă PSD–UDMR, pe care o denunțăm ca atare, așa cum am făcut-o din primul moment, dar n-am pregetat să venim la treabă aici – noi am venit aproape toți parlamentarii AUR, numai cei din orașele foarte îndepărtate n-au putut să ajungă –, pentru că trebuie tăiată din fașă orice tentativă de disoluție a statului național.
Vă mulțumesc foarte mult.
Pentru că, în ordinea grupurilor, înțeleg că sunt ultimul care vorbește, vreau să închidem această ședință într-un ton optimist și, fiind și o perioadă a sărbătorilor, în care suntem mai sensibili, mai încrezători și mai optimiști, să spun că acolo unde este armonie este victorie și armonia dintre cetățeni, indiferent de naționalitatea lor, este zidul orașelor.
Octavian Paler spunea că „fiecare om are o patrie, restul sunt țări”. În această patrie, numită România, trăiesc foarte multe naționalități. Tuturor Grupul Partidului Național Liberal le urează un an nou fericit, cu multă înțelepciune, cu pace, cu armonie, cu înțelegere unii față de alții, sărbători binecuvântate și împreună să ne dăm mâna pentru a apăra România!
La mulți ani!
La mulți ani tuturor, încă o dată, vă doresc! Vă mulțumesc pentru prezență.
Declar încheiată această ultimă ședință de plen din anul 2023.
La mulți ani, încă o dată!
La mulți ani vă doresc tuturor!
Domnule senator Marcel Vela, aveți cuvântul.
## _Ședința s-a încheiat la ora 12.45._
**EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR**
„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro Adresa Centrului pentru relații cu publicul este: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651. Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78, e-mail: concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro, secțiunea Publicări.
&JUYEJT|486985]
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 14/22.I.2024 conține 16 pagini.**
Prețul: 80 lei