Stenogramă plen

Stenogramă plen · Senatul · 29 decembrie 2023 · monitorul.ai

H=0V=0L=2

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

În numele Grupului senatorial al PSD, voi spune de la bun început că senatorii PSD vor vota împotriva adoptării acestui proiect legislativ, ca, de altfel, și a celorlalte două care urmează, și vom vota pentru raportul de respingere. Este o poziție constantă, foarte clară, foarte fermă și sunt convins că și ansamblul Parlamentului României, cu Senatul la vot final, își va menține poziția constantă de a respinge astfel de proiecte profund toxice.

Ele nu sunt o noutate, de-a lungul timpului ne-am mai lovit de astfel de chestiuni. Aș spune însă că – s-ar putea să surprindă pe mulți ceea ce voi spune – eu consider oportună această dezbatere, mai ales că, sper încă, după alegerile viitoare, vom putea să ducem mai departe dezbaterea și modificările constituționale, legislative privind, de exemplu, descentralizarea și organizarea României într-o formulă nouă administrativ-teritorială, pe regiuni. Dar nu pe regiuni pe criterii etnice, așa cum doresc unii, ci pe regiuni de tip european, pe un model economic de integrare și de dezvoltare.

Această viziune pe care o regăsim și în acest proiect de lege care aparține nu Grupului parlamentar UDMR, ci unor parlamentari afiliați UDMR, care reprezintă o latură profund și constant extremistă, reprezintă o obsesie mai veche și, în același timp, propune o viziune care este, spuneam, profund toxică: propune o separare, și nu o integrare corectă, relații de bună colaborare, de armonie, respect reciproc și respectul pentru prezervarea identității naționale a minorităților naționale – atenție, subliniez: minorități naționale! – sau, dacă vorbim de drepturi, persoane aparținând minorităților naționale, și nu comunități naționale, cum, din păcate, constant se promovează această terminologie, care este profund neconstituțională.

Această viziune, o spun foarte clar, este și neconstituțională, încalcă și standardele europene în materie. Cei care lucrează în materie știu foarte bine: Convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale, Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare și, respectiv, Carta europeană a autonomiei locale afirmă – subliniez, doar afirmă – un principiu pe care noi îl împărtășim în statul român și l-am pus în practică, respectiv măsuri legislative practice, financiare, concrete de prezervare a identității naționale a minorităților naționale din România. Doar că, din păcate, a câta oară?, conținutul este profund neconstituțional, pentru că promovează, foarte pe scurt, și conceptul de „drepturi colective”, care nu există nici în standardele europene, nici în Constituția României – drepturile sunt individuale, ale persoanelor aparținând minorităților naționale, de a le fi respectată și apărată, prezervată identitatea națională –, și formele de autonomii pe

criterii etnice sunt forme de autonomie politică, nu cele pe care le-ar prezenta declarativ autorii respectivi.

Se face referire la o faimoasă Recomandare 1201 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Vreau să aduc aminte încă o dată că statul român, România, împreună – poate părea paradoxal după atâția ani – cu statul Ungaria, după negocieri foarte laborioase, foarte complicate, s-au pus de acord, prin tratatul bilateral – și am făcut parte din echipa de negociere de la acel moment –, că această recomandare nu înseamnă nici drepturi colective, nu înseamnă nici autonomii pe criterii etnice. Este poziția constantă a României, care a fost, să spunem, preluată, nu foarte simplu, de statul Ungaria. Faptul că guvernele de la Budapesta, unele dintre ele, au încălcat, de-a lungul anilor, acest tratat bilateral e problema lor, dar, încă o dată, formele propuse de această legislație nu sunt nici europene, nici constituționale în România și promovează, încă o dată, o viziune profund toxică a separării.

Noi am reușit – și cu asta mă apropii de încheiere – în statul român, după episodul dramatic de la Târgu Mureș, să promovăm un sistem constituțional, legislativ de bune practici, care să permită o bună integrare a minorităților naționale în România: prezervarea identității. Am asigurat reprezentarea în procesul de decizie și asta este... da, face parte din standardul european, o participare în procesul de decizie care privește direct domenii de interes pentru minoritățile naționale. Uitați-vă la legislația electorală, uitați-vă la majoritățile din consiliile județene, consiliile locale în Harghita și Covasna, există această reprezentare și există această autonomie, atenție!, administrativă, nu pe criterii politice și etnice.

Respingem...

Claudiu-Richard Târziu

#12708

H=1V=1L=2

## **Domnul Claudiu-Richard Târziu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Mă voi referi la toate cele trei proiecte, pentru că ele fac parte dintr-o viziune integrată și sunt, în egală măsură, demne de respins.

Întâi de toate, ele sunt pretextul sau, mă rog, contextul pentru o piesă foarte proastă, jucată de PSD și UDMR, cu actori falși, o piesă care vizează încercarea de recuperare a unei legitimități în fața propriilor electorate. PSD încearcă să pară un partid patriotic, să păcălească din nou electoratul, așa cum ne-a obișnuit de peste 3 decenii. UDMR livrează ceea ce crede el că așteaptă electoratul propriu, și anume același spirit revizionist, revanșard, iredentist și antiromânesc, pentru că așa și-a educat electoratul, în acești termeni și l-a educat, și asta așteaptă cei care susțin UDMR-ul.

Degeaba încearcă UDMR să se scuture de aceste trei proiecte de lege, să spună că nu-i aparțin, că vin dintr-o zonă radicală, care nu o caracterizează. Nu. Ei au susținut... cei de la UDMR au susținut ieri, în Camera Deputaților, prin votul lor, aceste proiecte de lege, să fim bine înțeleși. Nu păcălesc pe nimeni.

În fapt, cele trei proiecte alcătuiesc un atac triplu.

Întâi împotriva statului național – care este consfințit de Constituție.

În al doilea rând, împotriva comunității maghiare și a comunității de secui, pentru că vizează segregarea lor pe criterii etnice, deci lipsirea lor de posibilitatea de a se dezvolta, de a crește profesional, de a putea avea acces pe piața muncii oriunde în România, pentru că, atâta vreme cât îi ții sub obroc, între niște granițe invizibile – așa cum încearcă inițiatorii acestor proiecte de lege să facă în cazul comunității maghiare și a celor... a secuilor –, ei vor rămâne prizonierii UDMR, prizonierii acestei mentalități depășite și, cum să spun eu?, rușinoase, în contextul secolului XXI.

De asemenea, este un atac împotriva armoniei sociale. Dacă mereu și mereu, în ciuda faptului că România asigură cele mai multe drepturi și libertăți din Uniunea Europeană, din Europa și chiar din lume pentru minoritățile conlocuitoare, dacă mereu și mereu există o comunitate care este alimentată cu nemulțumiri, este ațâțată împotriva majorității, asta duce la o dizarmonie și duce la conflicte care, uneori, au îmbrăcat forme extrem de violente.

Noi trebuie să evităm acest lucru, de aceea, nu încape îndoială, respingem cu fermitate cele trei proiecte deodată.

Și aș mai preciza un lucru: nu, nu suntem de acord cu modificarea constituțională, astfel încât România să fie regionalizată. Nu. Noi trebuie să ne păstrăm statul unitar, suveran, independent și indivizibil, așa cum este astăzi în Constituție.

De aceea, Grupul parlamentarilor AUR din cadrul Senatului României va vota pentru rapoartele de respingere a celor trei proiecte de lege.

Vă mulțumesc.

Diana Iovanovici-Șoșoacă

#17231

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

În primul rând, suntem la proiectul de lege cu privire la așa-zisa autonomie a unui așa-zis Ținut Secuiesc.

Să le spunem, în primul rând, secuilor că nici măcar nu sunt reprezentați de cei doi care au inițiat acest proiect de lege, ceea ce înseamnă bătaie de joc la adresa secuilor și, evident, folosirea lor în scopuri electorale și în scopul negocierilor pentru alte chestiuni. În al doilea rând, să le spunem secuilor că nu sunt maghiari. Nu au fost niciodată maghiari și nu sunt și au fost, efectiv, maghiarizați forțat, așa cum au fost și românii. În centrul României, știm foarte bine, ca să poată să aibă o majoritate, austro-ungarii maghiarizau forțat și numele, au schimbat și numele și de pe morminte, ăsta este cu adevărat... Deci secuiul n-are nicio legătură cu maghiarul.

În al doilea rând, nu vă supărați, am auzit aici o chestiune care a elucidat misterul depunerii acestor inițiative pe 23 decembrie, cu două zile înainte de Crăciun. De ce? Pentru că se deschide posibilitatea de a schimba Constituția României, pentru a regionaliza România, dar nu pe criterii etnice.

Păi, nu vă supărați, înseamnă că va trebui să schimbați și acele articole care nu pot face obiectul revizuirii. Știți cum se face acest lucru, că tot suntem în decembrie? Prin lovitură de stat. Așa s-a schimbat Constituția din 1965, prin lovitura de stat din 1989, pentru că altfel nu ai cum să schimbi această Constituție cu privire la articolele care nu pot fi supuse revizuirii.

Deci vreau să întreb și eu PSD-ul: de când România a ajuns să fie jucată la masa de poker a politicii românești? De când românii trebuie să asiste la acest joc, la această cacealma, pentru că sunt niște ordine de undeva de unde există un proiect european pentru regionalizare și sfârtecare a țărilor? Pentru asta am deranjat românii de Crăciun și am stricat sărbătorile? Pentru că avem niște interese să punem în discuție Constituția României, că nici pe asta nu o respectă mai nimeni în Parlamentul acesta?!

Deci, cu tot respectul, voi vota împotriva acestei inițiative legislative prin, evident, vot pentru raportul de respingere.

Dar, încă o dată, puneți-i pe secui să învețe istoria adevărată, pentru că habar nu au cine sunt și e păcat!

Mulțumesc.

Cătălin-Daniel Fenechiu

#20330

H=0V=0L=2

## Mulțumesc, domnule președinte.

România este un stat național, unitar și indivizibil. E o chestiune pe care o știu, indiscutabil, și autorii propunerii legislative.

Și, așa cum s-a mai afirmat de la această tribună, este cât se poate de evident că această propunere legislativă are o funcție politică, o funcție politică în cadrul formațiunii politice

la care sunt afiliați cei doi deputați, are o funcție politică în ceea ce privește mobilizarea anumitor sentimente din zona minorității maghiare și, da, poate nu în ultimă instanță, are și o funcție politică în contextul anului electoral care urmează, 2024.

Este indiscutabil că noi n-avem ce discuta astăzi, aici, în legătură cu această propunere legislativă, pentru că, România fiind stat național unitar și indivizibil, Constituția prevăzând organizarea administrativ-teritorială, noi chiar n-am putea înființa o regiune. Deci, din punctul ăsta de vedere, e cât se poate de clar că e o propunere făcută _jocandi causa_ , e o propunere care e făcută strict să discutăm pe marginea acesteia.

Cred că este cât se poate de evident că Partidul Național Liberal, artizanul Marii Uniri de la 1918, nu are cum să voteze decât împotriva unei asemenea propuneri. Asta e o chestiune care bănuiesc că nu surprinde pe nimeni și bănuiesc că era cunoscută chiar fără să fie afirmată de liderul grupului parlamentar, de președintele partidului sau de vreun reprezentant al Partidului Național Liberal. Nu cred că maniera de a discuta despre o reformă administrativă în România trebuie să aibă vreo legătură cu un asemenea tip de abordări.

Îi spuneam chiar ieri liderului Grupului parlamentar UDMR că, în momentul în care te gândești la o variantă de reformă administrativă, primul lucru pe care îl faci e să discuți cu forțele politice din Parlamentul României. Faci o prezentare, vii cu o propunere, discuți argumente, contraargumente, dar în niciun caz nu poți să vii în Parlamentul României cu o propunere de regionalizare pe criterii etnice.

## O știu și ei. N-o să mai insist pe această temă.

Vreau să vă spun însă că m-a surprins – și sunt obligat să precizez – poziția Grupului USR, pentru că, în urmă cu două zile, liderul Grupului de la Camera Deputaților, domnul deputat Moșteanu, îi cerea președintelui Ciucă: „Domn’e, puneți senatorii la treabă, convocați Senatul!” și așa mai departe.

Cu surprindere, ieri am constatat că se punea problema: de ce atâta grabă, de ce nu lăsăm mai mult timp să fie analizată propunerea? Păi, răspunsul este foarte simplu: poți analiza lucrurile care pot fi analizate. Nu poți analiza o propunere legislativă care intră în coliziune flagrantă cu Constituția României. Și este suficient să citești raportul Consiliului Legislativ ca să-ți dai seama că, depunând un jurământ de credință față de România în momentul când ți-ai preluat mandatul, nu ai cum să votezi decât pentru respingerea acestei inepții.

Închei spunând că nu culpabilizez colegii din UDMR, pentru că, așa cum s-a mai spus, și împărtășesc acest punct de vedere, sunt convins că este un demers al unora din grupul lor care, probabil, în lupta pentru putere în partid și în lupta electorală pentru 2024, i-au pus într-o situație delicată. Cu toate astea, aș fi apreciat dacă un reprezentant al lor ar fi fost astăzi aici și ar fi susținut sus și tare că nici ei nu pot să susțină o propunere care încalcă Constituția României.

Vă mulțumesc.

Și, repet, PNL va vota împotriva acestei propuneri legislative și împotriva oricărei propuneri legislative care afectează oricum statul național unitar român.

Mulțumesc.

Cătălin-Daniel Fenechiu

#28680

H=0V=0L=2

## Mulțumesc, domnule președinte.

Primul proiect de lege la care am vorbit se referea la autonomia teritorială pe criterii etnice și am considerat că, dat fiind faptul că urmau altele două, care în opinia mea pot fi grupate, pentru că se referă la ideea de autonomie culturală, nu e bine să le confund.

Acest tip de găselniță, care e folosit destul de des, vorbind când de autonomie teritorială, când de autonomie culturală, este generator de confuzii, pentru că, tehnic, se încearcă acreditarea ideii că autonomia culturală e o chestiune care n-ar avea efecte asupra unicității și unității statului național român.

În realitate, toate soluțiile care au fost propuse, din zona în care vin aceste propuneri, sunt soluții care creau un soi de paralelism administrativ, în care, practic, împărțeai zona de cultură pe criterii etnice. Păi, în momentul în care România este un stat național unitar, în momentul în care construcția României garantează drepturi individuale fiecărei comunități naționale care are posibilitatea să folosească limba în cultură, să folosească limba în administrație, în condițiile legii, să beneficieze de toate drepturile și remediile pe care statul român le oferă minorităților naționale, nu înțeleg de ce ai veni cu asemenea propunere.

Evident că e din categoria acelei strategii în care vii cu două tipuri de propuneri: una în care ceri mai mult, una în care ceri mai puțin și, mă rog, încerc să pedalez între cele două, din rațiuni care în general sunt ideologice, politice, și în niciun caz nu servesc nici intereselor statului român și, cu siguranță, nici comunității maghiare din România, pe care o apreciez, și Partidul Național Liberal o apreciază ca fiind o comunitate fidelă statului român, o comunitate care contribuie la dezvoltarea României și la integrarea cât mai bună a României în comunitatea europeană.

Orice proiect de lege care conține în sintagma în care explică proiectul cuvântul „autonomie” va primi din partea Partidului Național Liberal un vot împotrivă, pentru că, așa cum am mai spus, Partidul Național Liberal este artizanul Marii Uniri și al Constituției din ʼ23, prima Constituție a statului național român, unde a fost... unde a fost pentru prima dată reglementată constituțional sintagma „stat național unitar”.

Vă mulțumesc.

PNL va vota împotriva și acestui proiect, și a proiectului de la punctul 3.

Vreau să-i spun domnului Mircescu să nu dezinformeze, poate ne uităm pe stenogramă, au fost două voturi de abținere la USR.

Mulțumesc.

Diana Iovanovici-Șoșoacă

#32185

H=2V=1L=1

## Mulțumesc frumos.

Să știți că acest proiect, aproximativ la fel, a mai fost depus în 2020. A fost depus în 2019, pe 28 decembrie 2019, și a fost votat în 2020, pe 27.04. Mai întâi a trecut tacit la Camera Deputaților și a fost adoptat pe vremea când era președinte al Camerei Deputaților domnul Marcel Ciolacu. Evident, a fost un scandal nemaivăzut.

Același lucru se întâmplă acum, când domnul prim-ministru Marcel Ciolacu dispune ce să facă Parlamentul și cum să voteze. Nu vi se pare a fi un pic de trafic de influență? Sub același imperiu al acestei conduceri, apare din nou acest proiect de lege care încalcă Constituția României. Și vreau să vă arăt, pentru că îmi pare rău că nu sunt cei de la UDMR în sală, eu le-am adus Constituția în limba maghiară, pentru că pe această Constituție ei au jurat. Au jurat și datorită acestei Constituții au ajuns să fie senatori și deputați. A fi senator și deputat nu îți dă dreptul să ataci statul de drept, ordinea sa și să atentezi la integritatea teritorială, pentru că autonomia culturală nu are legătură cu cultura, ei au cele mai multe drepturi ale minorităților, din lume, suntem țara care a acordat cele mai multe drepturi minorităților.

De aceea, domnilor de la UDMR, vă fac cadou această Constituție în limba maghiară, o să v-o las acolo, la scaunele dumneavoastră, și vă întreb: dacă tot vreți atâta autonomie culturală, de ce nu sunteți prezenți aici? Dacă tot faceți atâtea aranjamente să schimbați Constituția României, să faceți lovituri de stat, nu credeți că ar trebui mai întâi să citiți Constituția asta care v-a dat dreptul să mai fiți în Parlamentul României? Nici măcar nu îi reprezentați efectiv, cu demnitate și onoare, pe cei care s-ar părea că vă votează, deși s-ar părea că mai mult e furt la vot decât voturi. Pentru că, dacă stau să mă gândesc, etnia romă este mult mai numeroasă decât etnia maghiară...

Ionuț Neagu

#37454

H=2V=1L=1

Da.

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Ca român din Covasna, din Târgu Secuiesc, care suferă o deznaționalizare în fiecare zi în acel areal, am câteva remarci.

În primul rând, văd că partidul... partidele de la guvernare, PSD și PNL, încearcă să ascundă sau să scuze cumva UDMR-ul pentru faptul că sunt doar niște elemente marginale în UDMR care promovează aceste proiecte de autonomie, lucru fals, pentru că vedem, în afară de inițiator, sunt membri UDMR care susțin aceste proiecte de lege, le susțin în plenul acestui Senat.

De altfel, introducerea în discuția Senatului, în sesiunea aceasta extraordinară, trădează și o înțelegere meschină, politică, între componentele văzute și nevăzute ale actualei guvernări PSD–PNL, pe deoparte, și UDMR, având ca scop autoalimentarea propriilor electorate captive.

Dacă Marcel Ciolacu vrea să pozeze brusc în patriot, de ce nu întrunește o ședință de urgență a Guvernului și să demită toți prefecții și subprefecții UDMR, să înceapă cu subprefectul Bucureștiului și cu subprefecții și prefecții din cele 13 județe din centrul și nord-vestul României; practic o treime din toată România este condusă de UDMR.

Mai mult, acest UDMR încă exercită funcțiile de secretar de stat în Ministerul Finanțelor, în Ministerul Educației, conduce, prin celebrul Borbély, Departamentul pentru dezvoltare durabilă și are reprezentant în cadrul Secretariatului de Stat pentru Culte.

În spatele acestui proiect UDMR se află, de fapt, Ungaria, singurul stat din Europa care nu recunoaște toate minoritățile naționale, în special minoritatea evreiască și minoritatea secuiască, situate numeric pe poziția a doua și a treia printre minoritățile statului vecin.

Budapesta practică acest dublu standard în domeniul drepturilor omului și nu acceptă principiul reciprocității, când vine vorba despre minoritățile naționale înrudite.

Românii din Ungaria nici nu pot visa la drepturile de care beneficiază reprezentanții tuturor minorităților naționale din România.

Trăiască România!

Evdochia Aelenei

#41273

H=2V=1L=1

Mulțumesc.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Grupul AUR votează pentru respingerea propunerii legislative a UDMR privind autonomia culturală a minorităților naționale, proiect respins ieri de către Camera Deputaților, inclusiv cu votul reprezentanților minorităților naționale.

Oricine poate constata că-n litera și spiritul său proiectul este unul agramat și confuz lingvistic și juridic, după cum sunt și celelalte două proiecte respinse, profund antiromânești și neeuropene, chiar dacă citează, de formă, în nota de fundamentare, instrumente ale Consiliului Europei.

Ce vor, de fapt, autorii din spatele acestui proiect de lege? Vor instituirea unei administrații culturale paralele cu administrația centrală și cea descentralizată a statului român, ghetoizarea minorității naționale văzute ca subiect de drepturi colective, în contrast izbitor cu prevederile Convenției europene cu privire la drepturile și libertățile individuale ale omului, ale Cartei europene a limbilor minoritare și regionale, ale Convenției-cadru privind drepturile persoanelor aparținând minorităților naționale.

O asemenea abordare eminamente politicianistă și provocatoare nu poate fi acceptată.

Autorii, obsedați de ideea autonomiei pe criterii etnice, ne-au servit această găselniță deocheată pe care au primit-o din cercurile politice revizioniste de la Budapesta, aflate în conflict profund cu toate statele vecine. Ei nu vor autonomie culturală, ci administrație paralelă.

Românii din Covasna, Harghita, și nu numai, suportă cu asupra măsură asemenea politici revizioniste care depășesc cadrul european în materie de drepturi ale omului și sfidează spiritul bunei conviețuiri dintre cetățenii României, indiferent de apartenența lor națională.

Eu, în calitate de minoritar, venind dintr-o Dobroge multiculturală..., nu cerem niciodată profesori, nu cerem școli, nu cerem monitor oficial tradus în cele 17 limbi ale etniilor din Dobrogea, nu cerem nimic, pentru că nu ne simțim discriminați să trăim în liniște și pace în Dobrogea; sperăm să nu se întâmple niciodată în Dobrogea ce se întâmplă în Transilvania datorită UDMR-ului.

Măcar aveau bunul-simț să vină la ședință.

Nu se poate așa ceva! Să vă fie rușine, colegi UDMR! Nu destabilizați această țară! Nu fărâmițați România! Noi, AUR, ne dorim o Românie dodoloață. Așa să ne ajute Dumnezeu!

Ion-Marcel Vela

#49876

H=0V=0L=1

## Mulțumesc, domnule președinte. Onorat Senat,

Înainte de a vorbi despre proiect, zâmbind, aș dori să-i spun colegului de la USR că Partidul Național Liberal nu a greșit guvernând nici singur, nici cu USR-ul și nici cu PSD-ul.

În concluzie, referitor la ceea ce discutăm astăzi aici, vreau să subliniez un aspect care, poate, a scăpat în dezbaterile anterioare. Am ascultat tot felul de poziții pro și contra, naționaliste, chiar agresive, cu opinci la Budapesta, se rupe România; dumneavoastră credeți că ungurii vor să ia Ardealul între Crăciun și Revelion? Sincer?!

Mă adresez colegilor de la UDMR, care, din păcate, nu sunt în sală. Probabil sunt acasă, în sufragerie, în dormitor, dintr-un fotoliu comod se uită pe tabletă și admiră cum noi

aici ne înfierbântăm, ei nefiind în sală. Din punctul meu de vedere, care am simțul umorului, e chiar amuzant.

Dragi prieteni din toate partidele, inclusiv colegi de la UDMR, care sunteți acum în fața tabletelor, acest subiect este unul fals. L-ați propus în 23 decembrie proiectul, înainte de Crăciun, în vacanță. Puteați să-l propuneți în 23 noiembrie, în 23 octombrie, în 23 septembrie. De ce atâta grabă? Vorba bancului cu ardelenii.

Pentru că dumneavoastră, la anul, aveți alegeri interne în UDMR, faceți listele electorale și trebuie să arătați minorității maghiare cât de preocupați sunteți de viitorul lor, de siguranța lor și de un scop fals, acela de a rupe din Transilvania o zonă care să se guverneze autonom, când ungurii din România trăiesc bine-mersi. Și nu doar în Covasna. Am prieteni maghiari în Arad, în Timișoara, în Caraș. Nu vor autonomie, nu vor ținut separat, să se autoguverneze, se simt foarte bine. Inclusiv în acest ținut, prin propunerile din programul PNL „Anghel Saligny”, vă dezvoltați mai mult decât în Ungaria. Jucați în campionatul de fotbal sub steagul minorității maghiare, nu v-a oprit Federația Română de Fotbal, nu v-a oprit nimeni.

De ce aceste motive care ne înfierbântă acum, între Crăciun și Anul Nou?

Răspunsul este simplu și vă rog să-l recunoașteți și să ne oprim din aceste dezbateri agresive, războinice, contradictorii, din polemici care nu fac cinste nici maghiarilor, nici românilor, nici nouă, ca parlamentari.

Titus Corlățean

#60141

H=0V=0L=2

## **Domnul Titus Corlățean:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Explicația votului. Am votat împotriva acestui proiect de lege și considerentele sunt valabile și pentru celelalte două. Considerentele de fond, parțial, le-am expus în prima intervenție. Parțial, foarte concis, le voi expune acum.

Așa este, au fost mai mulți colegi care au spus de la microfon: România este stat național, suveran, independent, unitar și indivizibil. România este stat unitar, nu un stat federal. Acest proiect de lege, dar și celelalte două, care propun diferite tipuri de structuri și competențe în domeniul așa-zisei autonomii culturale, de fapt, promovează un model federal pe criterii politice de natură etnică și asta este o chestiune de fond foarte, foarte gravă. De aia am și spus că contravine Constituției României.

Aceste tipuri de structuri propuse și în proiectul pe care tocmai l-am respins, și în celelalte care urmează înseamnă, în realitate, promovarea acelei viziuni de care spuneam, de separare segregaționistă pe motive de natură politică și etnică și care este profund în contradicție cu modelele consacrate european și, bineînțeles, cu tradiția constituțională și modul în care funcționează statul român în materie de structuri și de competențe pe care le propunem.

Lucrurile sunt foarte clare, sunt prevăzute în Constituție și mă apropii – și cu asta voi încheia – de un subiect care a fost abordat mai devreme și, sincer, aș fi preferat o discuție între oameni pregătiți pentru o astfel de discuție și care să renunțe, pe cât posibil, la tentația de populism, să fie oameni cu adevărat profunzi în discuția asta.

Pentru că, atunci când vorbim de Constituție, unitățile administrativ-teritoriale sunt foarte clar prevăzute acolo, cu competențe foarte clare, de la comună, oraș, județ și așa mai departe. Discuția legată de regiuni – aici vreau să vă spun foarte clar, asta este viziunea mea... eu încă sper la acel tip de finalizare a descentralizării, deplasarea de competențe și resurse, care să permită o dezvoltare reală a României, pe criterii însă administrative și economice, și nu de natură etnică.

Polonia, în 1997, stimați colegi, când a terminat procesul de descentralizare, regionalizare, de la comune, orașe, voievodate și regiuni, a pregătit structurile înainte de intrarea în Uniunea Europeană, a acordat personalitate juridică și a pregătit pârghiile pentru absorbția de fonduri europene, fonduri de coeziune, fonduri de dezvoltare.

Dacă cineva poate să-mi explice mie, în această sală sau în virtual, cum ar putea să înceapă un drum la limita de est a județului și să termine acel drum la limita de vest a județului, sau o cale ferată, sau un proiect de dezvoltare regională în materie de agricultură sau de irigații, e o poveste! Trebuia să fi avut de foarte multă vreme aceste regiuni pe criterii administrative, economice, cu personalitate juridică, care să ne permită să creștem rata de absorbție a fondurilor europene și de dezvoltare a României. Unul din principalele motive pentru care România n-a progresat îndeajuns a fost exact absența acestor structuri. Despre asta vorbim.

Cei care agită populist... și sperietoarea cu regionalizări... ori sunteți oameni serioși și vă pregătiți pentru o astfel de discuție, ori renunțați să mai mințiți oamenii. Noi am respins în toți anii ăștia regionalizările propuse pe criterii etnice! Nu ați existat în peisaj în toți acești ani! Ăsta e motivul pentru care am respins și acest proiect de lege și vom respinge de fiecare dată toate aceste așa-zise modele de regionalizare sau de descentralizare, sau de federalizare a României pe criterii etnice.

Mulțumesc.

Claudiu-Richard Târziu

#70252

H=2V=1L=1

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Este destul de trist că, după ce am fost extrem de puțini senatori prezenți astăzi în această ședință extrem de importantă, colegii noștri de la USR, cei mai mulți, de la PNL aproape toți și toți de la PSD – nu, cu o excepție – au preferat să părăsească sala înainte de încheierea dezbaterilor. Ăsta este și un semn de impolitețe față de noi, ceilalți, care nu doar că am rămas, dar ne-am și înscris la cuvânt.

Acum, aș vrea să fac două precizări.

Desigur, ați văzut, noi, la toate cele trei proiecte de lege, am votat pentru raportul de respingere, deci împotriva acestor legi, care sunt antinaționale, antiromânești, anticonstituționale și de natură să stârnească zâzanie, dizarmonie în societate, nu să rezolve vreo problemă reală. Aș vrea să fac o precizare cu privire la proiectele acestea, cum au fost ele împinse în procesul legislativ într-o viteză amețitoare, de către PSD și UDMR în înțelegere, să fim foarte bine, foarte clar înțeleși. Deci PSD și UDMR au făcut acest lucru în înțelegere.

Noi, AUR, am denunțat această înțelegere imediat ce aceste proiecte au fost depuse. Și au fost depuse la Camera Deputaților, Cameră primă sesizată, nu la Senat. Nu puteau fi găsite aici, când am sosit abia ieri aici, în Biroul permanent. Tocmai pentru că am participat la ședința Biroului permanent, pot să vă spun acest lucru. Deci noi, AUR, am fost primii care au vorbit despre ele, după ce ele au fost introduse la Camera Deputaților. O dată.

Doi. În privința chestiunii regionalizării, pe orice fel de criterii, dar mai ales pe criterii etnice și culturale, noi o respingem. Încă o dată, noi, AUR, o respingem categoric, din multe motive. Și întâi de toate pentru că înaintașii noștri care au făcut Marea Unire n-au gândit degeaba această sintagmă, „statul național unitar”. Și noi vrem să păstrăm statul național unitar. Dacă în PSD – și e firesc – există tendințe de fărâmițare a statului național unitar, noi ne vom opune. Și spun că e firesc pentru că PSD este un partid eminamente de stânga, deci globalist și antinațional. Că mai sunt și elemente, poate, cu sentimente frumoase față de națiune, cred că sunt rătăcite acolo. Sperăm să îi recuperăm cât mai repede, ca să nu se strice, că știți că merele bune se strică alături de cele rele. Deci nu există niciun fel de motiv pentru care noi am accepta regionalizarea. Ne opunem ferm.

Și degeaba se supără domnul fost ministru de externe și vituperează că numai dânsul este profesionist și numai dânsul știe să pună problema. E un profesionalist declamat, dar nu probat, pentru că 34 de ani PSD a fost la guvernare într-o formă sau alta și în asociere nemijlocită cu UDMR, pe care l-a corcolit, căruia i-a răspuns la toate cerințele, dintre care unele absolut aberante, i-a dat toate... nu toate drepturile, i-a făcut toate favorurile cu putință.

Poate din profesionalism, nu, domnule ministru? Și toate celelalte lucruri pe care ați spus că le-ați putea rezolva prin regionalizare puteau fi rezolvate printr-un act de guvernare profesionist. Nu-mi invocați mie că nu se pot face drumuri că nu există regiuni. Ăsta este, pur și simplu, un fals argument, ca să nu spun că este o minciună.

Scurt pe doi, am asistat astăzi, am fost siliți să participăm astăzi la o mascaradă PSD–UDMR, pe care o denunțăm ca atare, așa cum am făcut-o din primul moment, dar n-am pregetat să venim la treabă aici – noi am venit aproape toți parlamentarii AUR, numai cei din orașele foarte îndepărtate n-au putut să ajungă –, pentru că trebuie tăiată din fașă orice tentativă de disoluție a statului național.

Vă mulțumesc foarte mult.

Analiza ședinței

Cuprins

Stenograma

Dezbaterea și adoptarea Proiectului de hotărâre privind vacantarea unui mandat de senator

Aprobarea prelungirii la 60 de zile a termenului de dezbatere și adoptare a unei inițiative legislative

Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative privind Statutul de autonomie al Ținutului Secuiesc (L744/2023)

Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative privind Statutul autonomiei culturale a comunității maghiare din România (L745/2023)

Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative „Lege-cadru privind autonomia culturală a comunităților naționale” (L746/2023) Pagina 2 2; 12 2–6; 12–14 6–9; 14 9–12;