Stenogramă plen

## Bună ziua, stimați colegi!

Mai stăm 2-3 minute și începem. Conform regulamentului, partea de început nu necesită un cvorum neapărat.

Deci cei care mai trebuie să semneze vă rog să semnați.

PAUZĂ * * * DUPĂ PAUZĂ

## **Domnul Virgil Guran:**

Doamnelor și domnilor senatori,

Declar deschisă ședința Senatului de astăzi, 11 martie 2024.

O să vă anunț și prezența.

Ședința este condusă de Virgil Guran, vicepreședinte al Senatului, asistat de doamna senator Roberta Anastase și domnul senator Marius Humelnicu, secretari ai Senatului.

Ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi a fost distribuită.

Sunt comentarii referitoare la ordinea de zi?

Vă rog să pregătiți cartelele pentru vot.

Vă anunț că avem 48 de puncte pe ordinea de zi, deci sunt foarte multe.

Rugămintea: cei care au intervenții să aibă intervenții punctuale și eficiente și să fim atenți la ceea ce se întâmplă, pentru a putea să rezolvăm tot ce înseamnă ordine de zi. Referitor la ordinea de zi,

Pentru – 35, pentru că avem 28 cu cartelă și 7 colegi care au votat..., 8...

36 pentru...

## **Domnul Marius Humelnicu**

**:**

9!

...37, 38, 39, 40, 41, 42. 42 de voturi pentru.

Ordinea de zi pentru ședința de astăzi a fost aprobată.

Numai puțin! Lăsați-mă, că le facem pe toate! Rugămintea către dumneavoastră: să fim operativi.

Referitor la programul pentru astăzi: ora 15.00 – lucrări în plen, ora 18.00 – vot final.

- Dacă sunt intervenții?

Vă rog.

## **Domnul Radu-Mihai Mihail:**

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor,

Când am depus jurământul să devenim senatori, am spus că vom respecta Constituția.

Vreau să vă atrag atenția: colegii dumneavoastră PSD și PNL din Biroul permanent nu vor să respecte Constituția. Art. 109 din Constituție spune că Guvernul răspunde politic în fața Parlamentului pentru întreaga sa activitate, iar art. 111 (privind informarea Parlamentului) spune simplu și clar că membrii Guvernului, dacă li se solicită prezența, trebuie să participe în mod obligatoriu la ședințele Parlamentului, Senatului sau Camerei.

În Biroul permanent, astăzi, din nou, reprezentanții PSD și PNL s-au grăbit să-l ascundă pe domnul Ciolacu, ca nu cumva să putem să-l întrebăm ce face cu manipularea bursei, cu Roșia Montană, ce face cu banii românilor, cu taxele pe care le crește, cu împrumuturile excesive. Acest lucru continuă de 6 luni de zile și cred că pentru fiecare dintre dumneavoastră este rușinos să acceptați ca, într-o așa-zisă „democrație” ca cea din România, Parlamentul să fie înjosit de un prim-ministru și de membrii Guvernului.

Mai mult decât atât, toți miniștrii care sunt chemați în fața Parlamentului la ora Guvernului găsesc motive că ei au ceva mai bun de făcut. Păi, oameni buni, ce e mai bun de făcut decât să răspunzi cerințelor Constituției?! Da?

Rugămintea mea este ca fiecare dintre dumneavoastră să vă întrebați liderii de grup și membrii în Biroul permanent cum își permit să-și bată joc de Constituția României.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Deci dacă sunt intervenții referitor la program? Vă rog, domnule...

## Mulțumesc, domnule președinte.

Știu că suntem în grabă, dar nu se poate să nu dau o replică colegului meu.

Eu știu că Uniunea Salvați România e în criză de idei, a rămas pe câteva idei – foarte puține, dar extrem de fixe – și a făcut o fixație din invitarea premierului în Parlament.

Evident, premierul răspunde în fața Parlamentului. Evident, Guvernul trebuie să vină în fața Parlamentului când e invitat, în funcție de programul pe care îl are.

Astăzi a fost o solicitare total neserioasă, astfel încât Uniunea Salvați România îl invita pe premier pentru luna aprilie, pentru luna mai – în 13 mai, în 8 iunie și așa mai departe. Mi se pare total neserios să faci o astfel de invitație, lună de lună. Invitația trebuie făcută, sigur, conform regulamentului, înainte de data prevăzută, adică prima zi de luni a fiecărei luni, în care premierul poate fi invitat în Senat, cu o tematică conform căreia să vină să dezbatem, să poată să-și spună punctul de vedere. Nu putem să invităm pentru luna septembrie, octombrie sau mai știu eu când pe premierul României, doar așa, că stabilim... se inventează câte o dată.

Sigur că premierul va veni atunci când programul îi va permite, la invitația Parlamentului. Atâta tot. Asta este singura chestiune...

Mulțumesc.

...pe care o invocă liderul USR. Mulțumesc.

## **Domnul Virgil Guran:**

Mulțumesc.

Am înțeles. Nicio problemă.

Deci referitor la programul de lucru sunt obiecții? Nu.

Vot, vă rog.

Prezenți – 61: pentru – 52, contra – 9. Programul a fost aprobat. Stimați colegi,

Continuăm lucrările și trecem la secțiunea I a ordinii de zi. La punctul 1, secțiunea I, avem aprobarea prelungirii la 60 de zile a termenului de dezbatere și adoptare a unei inițiative legislative.

## Stimați colegi,

Potrivit art. 93 alin. (4) din Regulamentul Senatului, caracterul complex al legii se stabilește prin hotărârea plenului Senatului, la propunerea Biroului permanent, care a analizat solicitarea privind prelungirea la 60 de zile a termenului de dezbatere și adoptarea a unei inițiative legislative, astfel cum este afișată pe pagina de internet a Senatului: Propunerea legislativă – Legea bibliotecilor (L59/2024).

Trecem la votul referitor la prelungirea termenului. Vot, vă rog.

Prezenți – 64, pentru – 64. Termenul a fost prelungit.

Avem la balcon invitați din partea domnului senator Adrian Hatos și Ariana Moș, studenți de la Oradea.

Bine ați venit!

Trecem mai departe.

Domnule Țâgârlaș, aveți ceva de... Pe procedură? Vă rog.

## **Domnul Cristian-Augustin Niculescu-Țâgârlaș:**

Domnule președinte, Stimați colegi,

Din partea Grupului liberal, așa cum se poate observa, toate doamnele din Senat au primit câte un trandafir galben, ca semn de respect din partea noastră.

Vă mulțumim și vă urăm o primăvară cât mai frumoasă și cât mai intensă!

Vă mulțumesc.

## **Domnul Virgil Guran:**

Mulțumim.

Intervine și un trandafir roșu acum.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Să știți că noi, cei de la PSD, le-am dăruit doamnelor noastre, și nu numai, câte un buchet de flori, nu doar un trandafir, pe 1 și pe 8 martie și le-am spus că le stimăm și că le iubim. Și colegelor de la USR le-am oferit, să știți, dar doar lor.

Și o primăvară frumoasă! Să fiți iubite, respectate și admirate, pentru că avem nevoie de dumneavoastră! Mulțumesc, domnule președinte.

## **Domnul Virgil Guran:**

Ei, PSD-ul e mai bogat, e de mai mult timp la guvernare!

Mai are cineva ceva de anunțat?

Stimați colegi,

Continuăm lucrările și trecem la secțiunea a II-a a ordinii de zi.

La punctul 1 al ordinii de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea participării României la Acordul parțial extins privind Registrul daunelor cauzate de agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei, instituit prin Rezoluția CM/Res(2023)3, adoptată de Comitetul Miniștrilor al Consiliului Europei la Strasbourg la 12 mai 2023 (L123/26.02.2024).

Deschidem dezbaterile.

Reprezentantul Guvernului, susțineți sau nu susțineți?

## **Doamna Janina-Mirela Sitaru** _– secretar de stat la_

_Ministerul Afacerilor Externe_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Prezentul proiect a fost inițiat în vederea aprobării participării României la Acordul parțial extins privind Registrul daunelor cauzate de agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei, înființat prin Decizia din 19 aprilie 2023 a Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei.

Registrul servește la înregistrarea, sub formă documentară, a probelor și informațiilor privind cererile de despăgubire pentru daunele, pierderile sau prejudiciile cauzate începând cu 24 februarie 2022 sau... până în prezent, pe teritoriul Ucrainei, prin faptele ilicite ale Federației Ruse în Ucraina sau împotriva Ucrainei. Activitatea registrului este menită să constituie prima componentă a unui viitor mecanism internațional de despăgubire care urmează să fie instituit printr-un instrument internațional separat, în cooperare cu Ucraina.

Participarea la Acordul parțial extins privind Registrul daunelor cauzate de agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei transmite un semnal pozitiv cu privire la angajamentul României în sensul sprijinirii demersurilor de tragere la răspundere a Federației Ruse pentru agresiunea împotriva Ucrainei și pentru consecințele acesteia.

Pentru toate aceste considerente, vă rugăm frumos să aprobați acest act normativ. Vă mulțumim.

## Mulțumesc.

O să am o rugăminte: reprezentanții Guvernului, cunoaștem conținutul proiectelor, deci doar să menționați dacă susțineți sau nu susțineți proiectul, pentru operativitate.

Rugămintea: și președinții de comisie să prezinte în sinteză acest lucru.

Rog... Avem Comisia juridică și Comisia pentru politică externă.

Domnule președinte al Comisiei pentru politică externă, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În sinteză, Comisiile juridică și, respectiv, politică externă au fost sesizate pentru raportul asupra Proiectului de lege pentru aprobarea participării României la Acordul parțial extins privind Registrul daunelor cauzate de agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei.

Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților la 20 februarie 2024.

Consiliul Legislativ a transmis un aviz favorabil, cu observații și propuneri.

Cele două comisii sesizate în fond au decis, în urma dezbaterilor, să adopte, cu unanimitate de voturi, un raport comun de admitere, fără amendamente.

Pe cale de consecință, cele două comisii menționate propun plenului Senatului adoptarea unui raport comun de admitere, fără amendamente, și a proiectului de lege.

Aduc aminte că Senatul este Camera decizională. Vă mulțumesc. În sinteză.

Mulțumesc, domnule președinte. Intervenții? Nu sunt...

A, dumneavoastră! Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Foarte pe scurt, da, pentru că este un document extrem de important în realitate. Este vorba de un acord, deci un tratat internațional, parțial și extins – lărgit, spunem noi, ăștia mai bătrâni –, adoptat de Summitul Consiliului Europei, șefii de stat și de guvern, în luna mai anul trecut, sub președinția islandeză a Consiliului Europei. Vizează o acțiune

concentrată a comunității internaționale democratice, care să asigure responsabilitatea agresorului rus împotriva Ucrainei, inclusiv din punctul de vedere al întocmirii, prin acest registru, a unei evidențe foarte clare a daunelor uriașe cauzate de agresorul rus împotriva Ucrainei.

Este un tratat pe care îl propunem spre ratificare astăzi și, cel puțin din partea Grupului senatorial PSD, spunem foarte clar: vom vota acest proiect de lege de ratificare și sper ca ansamblul Senatului României să transmită un semnal politic extrem de clar de susținere a Ucrainei în fața agresorului rus. Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul senator Cristian Bordei.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Foarte pe scurt. Consider și eu că participarea României la acest acord este extrem de importantă. Grupul USR va vota pentru.

Aș vrea în același timp să atrag atenția că acest Registru al daunelor provocate Ucrainei de atacul ilegal și neprovocat al Rusiei constituie un instrument de bază pentru elaborarea planurilor de reconstrucție a Ucrainei, odată ce se va încheia războiul. Și aș vrea să atrag atenția și să întreb încă o dată dacă totuși, la nivelul Guvernului României, al Ministerului de Externe, elaborează cineva un astfel de plan de reconstrucție care să reflecte interesele României.

La o vizită recentă pe care am făcut-o în Polonia în cadrul Adunării Parlamentare a NATO am constatat că acolo sunt patru instituții care se ocupă de așa ceva.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Nu mai sunt alte intervenții. Inițiativa rămâne la vot final.

Pe procedură, domnul senator Voiculescu. Vă rog.

## **Domnul Liviu-Dumitru Voiculescu:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În primul rând, vreau să le mulțumesc colegilor din Partidul Național Liberal pentru activitatea și pentru timpul petrecut împreună, dar, începând de astăzi, voi activa în Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat.

Mulțumesc.

V-am spus că este mai bogat Grupul PSD.

La punctul 2 al ordinii de zi este înscris Proiectul de lege privind modificarea și completarea Legii nr. 158/2019 pentru stabilirea unor măsuri de punere în aplicare a Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Statelor Unite ale Americii privind intensificarea cooperării în prevenirea și combaterea infracțiunilor grave, semnat la 5 octombrie 2015 la Washington D.C., precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative (L108/12.02.2024).

Dezbateri generale.

Guvernul susține? 10, vă rog. ## **Domnul Gheorghe Sorescu** _– subsecretar de stat la Ministerul Afacerilor Interne_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Ministerul Afacerilor Interne susține acest proiect și vă rugăm să adoptați Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 158/2019 privind stabilirea unor măsuri de punere în aplicare a Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Statelor Unite ale Americii privind intensificarea cooperării și prevenirea, combaterea infracțiunilor grave, semnat la 5 octombrie 2015 la Washington D.C., precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, în forma propusă de comisiile de specialitate ale Senatului. Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

În ședința din 05.03.2024, desfășurată online și la sediul Senatului, membrii Comisiei pentru administrație publică au dezbătut propunerea legislativă și au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, să adopte un raport de respingere.

În consecință, Comisia pentru administrație publică supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere și propunerea legislativă.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Intervenții?

Nu sunt.

## Mulțumesc.

Raport comun, Comisia juridică și Comisia pentru apărare.

Vă rog, domnule președinte Țâgârlaș, pe scurt.

## Da, da!

Domnule președinte, Stimați colegi,

În conformitate cu dispozițiile de drept formal din regulament, art. 70-77, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională împreună cu Comisia juridică au fost sesizate prin L108 pentru întocmirea unui raport comun, având în vedere modificarea și completarea Legii nr. 158/2019 pentru stabilirea unor măsuri de punere în aplicare a Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Statelor Unite ale Americii privind intensificarea cooperării și prevenirea combaterii infracțiunilor grave, semnat la 5 octombrie 2015 la Washington D.C., precum și pentru modificarea și completarea unor alte acte normative.

Comisiile au emis prin... rapoarte diferite, dar favorabile, cu majoritate de voturi, avizele au fost favorabile, motiv pentru care raportul comun a fost unul de admitere, fără amendamente.

Senatul este prima Cameră sesizată, legea fiind una ordinară.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Intervenții? Nu sunt.

Proiectul merge la vot final.

Punctul 3, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 2 lit. b) din Legea nr. 421/2002 privind regimul juridic al vehiculelor fără stăpân sau abandonate pe terenuri aparținând domeniului public sau privat al statului ori al unităților administrativ-teritoriale (L753/28.12.2023).

Dezbateri generale.

Inițiator?

Nu.

Reprezentant al Guvernului? Nu.

Comisia pentru administrație publică, domnule președinte, vă rog.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

Punctul 4, Propunerea legislativă privind adaptarea spațiilor de joacă pentru copiii cu și fără dizabilități (L765/28.12.2023).

Dezbateri generale. Inițiator? Nu.

Reprezentant al Guvernului? Nu.

Comisia pentru administrație și Comisia pentru muncă, raport comun.

Vă rog, domnule președinte.

## Vă mulțumesc.

Pe parcursul mai multor ședințe, Comisia pentru administrație publică și Comisia pentru muncă, familie și protecție socială au analizat avizele primite, amendamentele formulate, au dezbătut propunerea legislativă și au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, să adopte un raport comun de admitere, cu amendamente admise, prevăzute în anexa...

Mulțumesc.

...care face parte integrantă din prezentul raport comun.

## **Domnul Virgil Guran:**

Mulțumesc. Intervenții? Vă rog, domnule Bordei.

Mulțumesc, domnule...

Domnul Remus Negoi.

Era afișat aici. Vă rog, după ce vorbiți, să opriți atenționarea, da?

## Mulțumesc, domnule președinte.

Inițiativa aceasta legislativă este un plagiat. Dar nu asta ar fi marea problemă. Problema e că niște colegi de la Camera Deputaților, colegi deputați PNL, au stat ascunși după corcoduș, au așteptat ca inițiativa pe care eu însumi, împreună cu fosta mea colegă Anca Dragu, am pus-o pe circuit, noi, cu toții, am adoptat-o în plenul Senatului, inclusiv colegii de la PNL; iar colegii de la Camera Deputaților au văzut-o și le-a venit o idee. Dacă tot au nevoie de idei, să spună; mai avem, avem foarte multe idei; le dăm pe tavă, numai să ne spună, să ne ceară ajutorul, să ne solicite că au nevoie de idei, ca să facă și ei aceleași inițiative pe care noi, de la USR, le punem pe circuit. Nu este primul caz și, repet, nu asta ar fi marea problemă, ci problema de moralitate și de colegialitate, până la urmă, între noi. Dacă stăm să ne furăm căciula unii altora, nu știu unde ajungem.

Le mai spun ceva colegilor de la Camera Deputaților care sunt inițiatori: în Constanța se aplică deja această regulă a amenajării spațiilor de joacă pentru copii, la inițiativa colegilor mei consilieri locali USR din Consiliul Local Municipal Constanța.

USR va vota totuși pentru această inițiativă, bătând obrazul colegilor de la Camera Deputaților care au ales să ia pe sub mână această inițiativă și s-o pună pe circuit ca fiind a lor.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Virgil Guran:**

## Mulțumesc.

Doamna Aelenei Evdochia.

## Mulțumesc, mulțumesc.

Indiferent de unde vine această inițiativă legislativă, bine că există.

Eu mă întreb cum se face că locurile de joacă pentru copii nu sunt dotate și pentru copiii cu dizabilități?! De îndată ce primim la școală și copii în clasele normale, copiii au dreptul să învețe alături de cei așa-zis „normali”, copiii cu nevoi speciale învață alături de copiii perfect sănătoși. Locurile de joacă era la mintea prostului să fie și alea adaptate după copii și pentru copiii cu dizabilități.

Așa că mare lege. Felicitări! Partidul AUR va vota pentru.

## Mulțumesc.

Nu mai sunt alte intervenții.

Declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

La punctul 5, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor și serviciilor de piață (L758/28.12.2023).

Dezbateri generale.

Inițiator?

Nu.

Guvern?

Nu.

Comisia economică și Comisia pentru antreprenoriat, raport comun.

Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În ședințele separate din 13, 27 februarie 2024 și 5 martie 2024, membrii Comisiei economice, industrii și servicii și ai

Comisiei pentru antreprenoriat și turism au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport comun de admitere, cu amendamente admise, cuprinse în anexa ce face parte integrantă din prezentul raport comun.

Cele două comisii supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de admitere, cu amendamente admise, și propunerea legislativă.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Intervenții?

Doamna Dinică Silvia.

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Evident că ne dorim cu toții ca acordarea primului ajutor să se facă la timp, pentru că salvează vieți. Și, în România, statisticile spun că peste 70.000 de oameni mor din cauză că ajutorul nu este acordat la timp.

Ce face acest proiect de lege? Spune să înființăm niște centre pentru acordarea primului ajutor. De la teorie la practică e cale lungă, adică să acordăm primul ajutor nu înseamnă să bifăm existența unui centru și, de aceea, USR se va abține la acest proiect de lege, pentru că de ceea ce avem nevoie... Gândiți-vă la câți bani vor fi cheltuiți de către mediul de afaceri, pentru că povara asta o punem în cârca mediului de afaceri, câți bani ar putea fi folosiți ca să cumpărăm defibrilatoare și să fie oameni care să acorde primul ajutor, adică românii să știe să acorde primul ajutor. 90% dintre români nu știu să acorde primul ajutor.

Am votat cu toții aici, în Senat, inițiativa USR care instituie cursuri de prim ajutor prin cabinetele medicale. Și ar fi foarte bine să se întâmple asta, doar că, din păcate, colegii dumneavoastră de coaliție, la Cameră, n-au mai dat un vot favorabil pentru acest proiect de lege.

Soluția este cursuri de prim ajutor pentru cât mai mulți dintre români și defibrilatoare, pentru că existența unui centru nu înseamnă că omul va fi suficient de rapid și nu facem decât să bifăm pe hârtie existența lor, cu niște costuri semnificative, dar nu înseamnă că salvăm vieți.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Doamna Aelenei Evdochia.

## Mulțumesc.

Păcat că inițiatoarele acestei legi nu sunt prezente ca să ne-o explice mai bine.

Eu cred că aceste centre de prim ajutor ar trebui să se transforme sau să însemne puncte de prim ajutor, ca în acele puncte de prim ajutor să existe defibrilatoare. E atât de simplu! În străinătate, peste tot, în metrouri, în locuri publice mari, există defibrilatoare. Ceea ce noi nu avem. Ar trebui să avem o trusă de prim ajutor și aceste centre scumpe să se transforme în puncte de mic... de prim ajutor. Sigur, cursuri, cursuri, dar și punctul, că trebuie materialul cu care să acorzi primul ajutor – nu? –, pentru că nimeni nu o să-ți mai sufle gură la gură. Ne trebuie un balon și defibrilator. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Nu mai sunt alte intervenții. Declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final. Pe procedură, vă rog, domnule lider.

Mulțumesc, domnule președinte.

La punctul 6 al ordinii de zi avem L1/2024 – Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și tramvaie.

Este inițiată de Guvernul României, este o lege extrem de complexă, din păcate, nu are încă raport.

Termenul de adoptare tacită este pe 15 martie, prin urmare v-aș solicita, datorită caracterului extrem de complex al acestei... al acestui proiect de lege, să prelungim termenul de dezbatere și adoptare la 60 de zile.

Mulțumesc.

Asta este propunerea mea.

Mulțumesc.

Vot pe această propunere. Prezenți – 68: pentru – 67, o abținere. Termenul a fost prelungit.

La punctul 7, Propunerea legislativă pentru instituirea zilei de 21 aprilie ca Ziua prieteniei dintre România și Republica Federală Germania (L128/26.02.2024).

Dezbateri generale.

Inițiator? Nu.

Guvern? Nu.

Comisia pentru politică externă, vă rog, raportul.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Comisia pentru politică externă a fost sesizată pentru raport la proiectul de lege pe care l-ați menționat. Este vorba de o inițiativă a domnilor deputați Ganț Ovidiu Victor și, respectiv, Vexler Silviu, ambii membri ai Grupului minorităților naționale din Camera Deputaților.

În esență, se prevede instituirea zilei de 21 aprilie ca Ziua prieteniei dintre România și Republica Federală Germania și organizarea unui întreg set de activități pentru a marca simbolistica acestei zile și relația bilaterală deosebită care există între România și Germania.

Menționez: Consiliul Legislativ a analizat și a avizat favorabil această inițiativă.

Comisia pentru cultură, media, Comisia pentru administrație publică au avizat favorabil propunerea legislativă.

Guvernul, prin punctul de vedere exprimat de Ministerul de Externe, a avizat favorabil propunerea legislativă.

Iar Comisia pentru politică externă, în ședința sa din 5 martie, a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere. Vă propunem plenului, pe cale de consecință, adoptarea acestui raport de admitere și a propunerii legislative.

Menționez că legea, proiectul de lege, face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc. Intervenții?

Vă rog, domnule Corlățean.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Pe scurt, este vorba de un proiect de lege care marchează o simbolistică importantă pentru România. 21 aprilie 1992 este, de fapt, data semnării Tratatului de prietenie și parteneriat dintre România și Republica Federală Germania. Subliniez, a fost primul tratat încheiat de România cu o țară membră a Uniunii Europene și a NATO.

Acesta reprezintă și fundamentul unei relații politice, economice, culturale, care s-a dezvoltat remarcabil în acești ani. Dau un singur exemplu. Dacă acum 2 sau 3 ani schimburile comerciale bilaterale erau pe un plafon de 20 de miliarde de euro, în doar 2 ani s-au dublat. Anul trecut am terminat cu o balanță de 40 de miliarde de euro, cu o contribuție, cu un export românesc foarte consistent. Așa încât, pentru toate acestea, vă propunem să susțineți.

Și, în orice caz, Grupul senatorial PSD va vota în favoarea adoptării acestui proiect legislativ. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Domnul senator Bordei Cristian.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Grupul USR, la rândul său, salută adoptarea acestui proiect de lege; vom vota pentru.

Aș vrea să menționez că relația cu Germania este una extrem de importantă în Transilvania, în zona din care vin. Investițiile germane sunt la un nivel extraordinar de mare. Sunt numeroase companii germane care au investit, fac producție peste tot în orașele din Transilvania. De aceea, cred că un astfel de gest este unul important și care recunoaște contribuția Germaniei la dezvoltarea României de după 1990.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Nu mai sunt alte intervenții.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

Punctul 8, Propunerea legislativă pentru instituirea zilei de 14 mai ca Ziua solidarității și prieteniei dintre România și Statul Israel (L136/04.03.2024). Dezbateri generale. Inițiator? Nu. Guvern? Nu. Comisia pentru politică externă, raportul, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Pe scurt, Comisia pentru politică externă a fost sesizată pentru adoptarea raportului la proiectul de lege menționat, care, de asemenea, este inițiativa a doi colegi deputați, domnii deputați Ganț și, respectiv, Vexler Silviu.

Propunerea prevede instituirea zilei de 14 mai ca Ziua solidarității și prieteniei dintre România și Statul Israel și, de asemenea, propune organizarea unui șir de importante activități diplomatice, politice, culturale, sociale, artistice, care să marcheze și importanța relațiilor bilaterale românoisraeliene.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea.

Comisiile pentru cultură, media, învățământ și, respectiv, pentru administrație publică au avizat favorabil inițiativa.

Guvernul, prin punctul de vedere exprimat de Ministerul Afacerilor Externe, a avizat favorabil propunerea legislativă.

Pe cale de consecință, Comisia de politică externă, la 5 martie, a adoptat în unanimitate raport de admitere. Vă prezentăm, pe cale de consecință, această propunere spre dezbatere și adoptare în plen.

Face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Intervenții? Domnule senator Corlățean, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Este o inițiativă parlamentară care propune marcarea acestei zile de 14 mai. Cei care sunt iubitori de istorie știu că, pe 14 mai 1948, Ben Gurion a proclamat independența noului stat Israel, recunoscut în aceeași zi de președintele Statelor Unite Truman și, după aceea, în cascadă, de statele comunității internaționale – majoritatea, nu toate, este adevărat.

În același timp, este un proiect de lege care marchează și simbolistica specială a relației dintre România și Statul Israel și marcată, bineînțeles, de ceea ce s-a întâmplat la 7 octombrie. Pentru că nu putem neglija acest context internațional dramatic, atunci când oameni nevinovați, cetățeni ai Statului Israel, au fost asasinați sau au fost violuri, au fost răpiri și preluări de cadavre în custodie, pentru a putea exista ca monedă de schimb, oameni care au fost uciși pentru simplul motiv că erau evrei, ceea ce ne aduce aminte de mai mult decât actul de terorism – de un regim nazist.

Pentru toate acestea, Grupul senatorial PSD va susține adoptarea acestui proiect legislativ și proclamarea zilei de 14 mai ca Zi a solidarității și prieteniei dintre România și Statul Israel.

Menționez, la final, că nimic nu împiedică inițiative parlamentare sau Guvernul, pe modelul legii privind Polonia, să vină cu o lege de proclamare a unei relații speciale și cu Palestina.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Nu mai sunt intervenții.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

Punctul 9, Legea pentru modificarea și completarea Legii concurenței nr. 21/1996 (L384/18.06.2018).

Reexaminare la solicitarea Președintelui României. Dezbateri generale. Reprezentant Guvern? Nu.

Comisia economică și Comisia juridică, vă rog, raport comun.

Mulțumesc, domnule președinte.

Legea aflată în procedură de reexaminare are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii concurenței nr. 21/1996, propunându-se, în principal, stabilirea unei modalități de organizare și funcționare a Consiliului Concurenței, inclusiv din perspectiva membrilor și a personalului acestei autorități, precum și măsuri care vizează modul de constituire și utilizare a veniturilor aferente Consiliului Concurenței.

Camera Deputaților a adoptat legea, ca urmare a cererii de reexaminare, în data de 20 decembrie 2022.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a transmis aviz favorabil asupra legii, în forma adoptată la Camera Deputaților.

Comisia pentru administrație publică a transmis aviz favorabil.

Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități a transmis aviz favorabil.

Comisia economică, industrii și servicii și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, analizând legea trimisă la promulgare, obiecțiile Președintelui României și forma adoptată de Camera Deputaților ca urmare a reexaminării, au hotărât să admită cererea de reexaminare și să adopte, cu majoritate de voturi, un raport comun de admitere, cu amendamente admise, asupra Legii pentru modificarea și completarea Legii concurenței nr. 21/1996, venită la reexaminare la Senat, în calitate de Cameră decizională.

Amendamentele sunt cuprinse în anexa ce face parte integrantă din prezentul raport comun.

Comisia economică, industrii și servicii și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de admitere, cu amendamente, și legea.

Prin conținutul său normativ, legea face parte din categoria legilor organice.

Senatul este Camera decizională. Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Intervenții? Domnul senator Niculescu-Țâgârlaș.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Doresc să menționez unele aspecte extrem de importante la această lege, lege care reglementează un domeniu economic, un domeniu juridic extrem de important și vital chiar pentru economia României: domeniul concurenței. În sfârșit, prin adoptarea cererii de reexaminare și prin însușirea punctelor de vedere exprimate de către Președintele României prin cererea de reexaminare, intervenim asupra unui text legal inițial și îl modernizăm, îl aducem la o concretețe cu adevărat serioasă din punct de vedere legislativ.

Am reglementat un număr de nouă membri în cadrul Consiliului Concurenței, în plenul acestei instituții, care coordonează activitatea principală, și, de asemenea, am stabilit și atribuțiile instituțiilor de conducere, atât colective, cât și punctuale. Am limitat mandatele la 5 ani de zile, pentru că și aici era o situație ușor atipică pentru sistemul legislativ și, astfel, am intrat într-o normalitate. Prin modul în care am stabilit normele tranzitorii, am egalizat mandatele și, în 2 ani și 6 luni, practic, se vor restarta toate mandatele, pentru un mandat de 5 ani.

Ca atare, Grupul liberal va vota acest proiect de lege ca fiind unul esențial, unul de modernizare a legislației românești în domeniul concurenței.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Doamna senator Dinică Silvia.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Din 2018 tot ne chinuim să modificăm Legea concurenței. Ca să fie bine, nu? Doar că între timp vedem că inclusiv numirile pe care le face Parlamentul sunt doar niște locuri călduțe pentru niște oameni care nu se pricep. Am văzut asta la ASF, cu Nicu Marcu, care a girat două falimente și a lăsat un milion de oameni fără asigurare. Vedem că și la ANRE domnul Niculescu are experiență multă în consiliile de administrație ale companiilor și cursuri la Colegiul de Apărare și cam aici se oprește experiența. Vedem și la ANCOM că domnul Zgonea, trimis acolo, teoretic, cu experiența din Comisia de IT, nu face decât să bulverseze activitatea unei instituții care funcționa.

Prin urmare, filosofia asta a numirilor de către Parlament funcționează doar dacă numim niște oameni competenți, care se pricep și care vor să facă treabă. Dar, până la urmă, asta este treaba partidelor. Și observăm că, de fapt, degeaba votăm noi astăzi o lege, pentru că, până la urmă, responsabilitatea este a partidelor. Eu v-aș propune să trecem acolo, în lege, că partidele își asumă să numească niște oameni competenți. Sunt sigură că și dumneavoastră cunoașteți pe unii dintre ei, dar n-ajung niciodată să fie numiți.

USR se va abține la acest proiect de lege, din motivele invocate anterior, pentru că degeaba avem o rețetă bună dacă oamenii care trebuie să numească oameni competenți îi aleg după alte criterii.

Mulțumesc.

Nu mai sunt intervenții... Sunt. Domnul senator Zamfir.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Dragi colegi,

Legea asta e așteptată de multă vreme, așteptată de cei care într-adevăr doresc ca în România activitatea economică să fie una corectă, pe baze corecte. Vorbim despre Consiliul Concurenței.

Păi, cei care au fost prezenți, colegi, la Comisia economică, unde am avut nenumărate întâlniri cu președintele Consiliului Concurenței, au constatat că această instituție e departe de a reprezenta interesul economic și departe de a reprezenta interesele României. Nu o dată, această instituție – și o spun cu toată răspunderea – a acționat împotriva intereselor României. Președintele Consiliului Concurenței, cu acei membri..., spunea aici colega noastră să discutăm despre competență, să fie oameni pe competență. Perfect de acord.

Dar dumneavoastră știți ce schimbăm noi esențial în această lege? Consiliul Concurenței ăsta era numit până acum de către un grup de „băieți deștepți”, care se numeau Colegiul consultativ al Consiliului Concurenței. Cine credeți că făcea parte din acel Colegiu consultativ? Fix reprezentanții firmelor care erau controlate de Consiliul Concurenței. Adică, să ne înțelegem, domnul Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, își numea niște prieteni în Colegiul consultativ, iar acele propuneri ajungeau pe masa Președintelui României. Parlamentul României nu avea niciun rol în desemnarea reprezentanților în Consiliul Concurenței.

Eu cred că această mizerie care a existat în legislația românească mulți ani de zile ar fi trebuit să înceteze de mult, dar slavă Domnului că și acum încetează. Și m-aș bucura din suflet ca toată lumea care gândește cu bună-credință în legătură cu activitatea economică din această țară să voteze această lege.

Vă mulțumesc mult.

## **Domnul Virgil Guran:**

Mulțumesc. Nu mai sunt intervenții.

Inițiativa merge la vot final.

Punctul 10, Legea acvaculturii (L301/07.07.2021). Reexaminare ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 19/15.02.2023.

Dezbateri generale. Guvernul? Nu.

Comisia pentru agricultură, Comisia pentru constituționalitate și Comisia pentru ape.

Vă rog pe scurt, domnule președinte.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Inițiativa legislativă are ca obiect de reglementare stabilirea cadrului legal privitor la activitatea de acvacultură și de comercializare a produselor obținute din acvacultură, în scopul asigurării competitivității acestei activități, în acord cu normele și exigențele europene în domeniu. În data de 22 iulie 2022, Președintele României a înaintat o sesizare de neconstituționalitate. În motivarea sesizării, Președintele României, invocând încălcarea principiului bicameralismului, arată că legea criticată a fost adoptată tacit la Senat, iar la Camera Deputaților, Camera decizională, cu un număr semnificativ de amendamente.

În cadrul dezbaterilor, au fost formulate amendamente în vederea punerii în acord a prevederilor declarate neconstituționale cu dispozițiile legale în vigoare și considerate reținute de Curtea Constituțională, care, supuse votului, au fost admise și se regăsesc în anexă, care face parte integrantă din prezentul raport.

În ședințele separate din 27, 28 februarie și 5 martie 2024, Comisia pentru agricultură, Comisia pentru constituționalitate și Comisia pentru ape, păduri, pescuit și fond cinegetic, analizând în procedura reexaminării Decizia Curții Constituționale nr. 19/2023, prevederile legii fundamentale, precum și legea trimisă la promulgare, au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport comun de admitere, cu amendamente admise, a legii trimise la promulgare.

În consecință, Comisia pentru agricultură, Comisia pentru constituționalitate și Comisia pentru ape supun spre dezbatere plenului Senatului prezentul raport comun de admitere, cu amendamente admise, a Legii acvaculturii.

Legea aflată în procedura reexaminării face parte din categoria legilor organice.

Senatul este prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Intervenții?

Nu sunt.

Inițiativa... Legea rămâne la vot final.

Punctul 11, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, cu modificările și completările ulterioare (L49/05.02.2024).

Dezbateri generale.

Inițiator?

Nu.

Reprezentant al Guvernului? Nu.

Comisia juridică și Comisia pentru mediu, sinteza raportului comun.

Da, domnule președinte. Vă mulțumesc.

Cele două comisii menționate au fost sesizate, prin L49/2024, în vederea emiterii unui raport comun privitor la o inițiativă legislativă de modificare a OUG nr. 195/2005, respectiv OG nr. 2/2001.

Pe scurt, obiectul de reglementare era modificarea cuantumului amenzilor, contravențiilor, a prevederilor din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al acestora în domeniul mediului.

S-a emis un raport comun de respingere. Suntem în discuția unei inițiative organice. Senatul este prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Intervenții? Nu sunt.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

Punctul 12, Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55/2002 privind regimul de deținere al câinilor periculoși sau agresivi (L99/05.02.2024).

Dezbateri.

Inițiator? Nu. Guvern? Nu.

Comisia juridică și Comisia pentru apărare, raport comun, vă rog.

Cele două comisii au fost sesizate, prin L99/2024, având în vedere o propunere legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55/2002 privind regimul de deținere al câinilor periculoși și/sau agresivi.

În ceea ce privește obiectul de reglementare, vizează posibilitatea tuturor asociațiilor chinologice care își desfășoară activitatea la nivel național și care sunt afiliate la o federație internațională de profil să poată reprezenta, să poată fi obiectul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55/2023.

CL-ul – aviz favorabil.

CES – aviz favorabil.

Comisia pentru administrație – aviz favorabil.

Cele două comisii, în urma aprobării unor amendamente aduse, au emis un raport de admitere comun, cu amendamente admise.

Discutăm de o lege cu caracter organic, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

## Mulțumesc.

Intervenții nu sunt.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

Punctul 13, Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului privind Curtea unică în materie de brevete, deschis spre semnare și semnat de România la Bruxelles la 19 februarie 2013 (L113/12.02.2024).

Dezbateri generale. Reprezentant al Guvernului?

Doamna..., vă rog.

## **Doamna Daniela Nicolescu** _– secretar de stat_

_la Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul susține proiectul legislativ.

Și vreau să vă spun că acordul a fost deja semnat de 17 state membre.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Raport comun, Comisia juridică, Comisia economică și Comisia pentru politică externă, vă rog.

Cele trei comisii au fost sesizate, prin L113/2024, în vederea întocmirii unui raport comun având în vedere inițiativa vizând Acordul privind Curtea unică în materie de brevete, deschis spre semnare și semnat de România la Bruxelles în 19 februarie 2013, având ca inițiator Guvernul României.

Prin acest proiect legislativ se urmărește instituirea unui nou sistem jurisdicțional specializat, o curte unică în materia brevetelor europene, alcătuită dintr-un tribunal de primă instanță, o curte de apel și o grefă comună.

Cele trei comisii au emis un raport de admitere a propunerii legislative.

Suntem în discuția unui proiect vizând o lege ordinară. Senatul este Camera decizională.

Mulțumesc. Intervenții? Domnul senator Mihail Radu.

Mulțumesc, domnule președinte.

Acordul este benefic pentru întreprinderile mici și mijlocii din România, pentru institutele de cercetări din România. Problema fundamentală este că acest acord a apărut acum 10 ani. Statele mari, Franța, Maria Britanie, l-au ratificat după câteva luni sau un an. Ministerul de Externe al României, condus de reprezentanții trimiși acolo de PSD sau PNL – ori de actualul PCR –, acest minister a stat 10 ani de zile până să aducă pe masa Parlamentului legea pentru ratificare. Ăsta e modul în care Guvernul României, condus de aceiași oameni de 10 ani de zile, își bate joc de interesul României.

USR va vota pentru mediul privat și cercetătorii din România.

Dar trebuie să vă atragem atenția că ar trebui să-i trageți de mânecă pe cei pe care-i trimiteți pe la ministere, să-și mai facă din când în când treaba. Și măcar pe doamna Odobescu – să-i spuneți să vină totuși, să catadicsească să vină să ne vadă în Parlament, pentru că iar o să aibă 10 ani nevoie de lucruri până să facă ceva concret pentru Ministerul de Externe și pentru România.

Mulțumesc.

Nu mai sunt alte intervenții.

## Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

Punctul 14, Proiectul de lege privind modificarea și completarea Legii nr. 158/2020 pentru modificarea, completarea și abrogarea unor acte normative, precum și pentru stabilirea unor măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2017/2.402 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 decembrie 2017 de stabilire a unui cadru general privind securitizarea și de creare a unui cadru specific pentru o securitizare simplă, transparentă și standardizată și de modificare a Directivelor 2009/65/CE, 2009/138/CE și 2011/61/UE, precum și a Regulamentelor

(CE) nr. 1.060/2009 și (UE) nr. 648/2012, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) 2021/557 al Parlamentului European și al Consiliului din 31.03.2021 (L120/26.02.2024). Dezbateri generale.

Reprezentant al Guvernului? Vă rog, domnule ministru.

10. La 10, microfonul 10!

## **Domnul Alin Marius Andrieș** _– secretar de stat la_

## _Ministerul Finanțelor_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Proiectul de lege stipulează rolul atribuit Băncii Naționale a României de autoritate competentă la nivel național cu supravegherea cerințelor ce revin instituțiilor de credit și instituțiilor financiare nebancare, în baza Regulamentului nr. 2.402/2017, precum și prevederi cu privire le procedurile, procesele și mecanismele care trebuie elaborate și aplicate de către entitățile pentru care BNR este autoritate competentă, regimul sancționator aplicabil în domeniul securității și obligațiile de notificare și/sau informare a altor organisme relevante.

Guvernul susține aprobarea. Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Comisia pentru buget, vă rog. Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte.

Membrii Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital au analizat proiectul de lege și avizele primite și au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de admitere, fără amendamente, pe care-l supunem spre dezbatere și adoptare plenului Senatului.

Fac precizarea că proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte. Intervenții? Domnul senator Negoi Eugen.

Mulțumesc, domnule președinte.

Spicuiesc o singură frază, care definește esența acestei inițiative: schimbări care au loc în desemnarea autorității competente – se propune ca Banca Națională a României să fie desemnată ca autoritate competentă în domeniul securitizării pentru entitățile aflate sub supravegherea sa. Această modificare vine înlocuind Autoritatea de Supraveghere Financiară, acel celebru ASF, conform prevederilor Regulamentului Uniunii Europene 2017/2.402.

Cu alte cuvinte, prin această inițiativă se recunoaște – și recunoaștem cu toții – falimentul nu numai material, ci și moral al acestei instituții, care s-a dovedit degeaba în ultimii ani, numai gândindu-ne la ultimele două mari, răsunătoare falimente ale unor asigurători de pe piața din România, pentru care vina cea mai mare bineînțeles că o are ASF-ul. Avem posibilitatea, stimați colegi, acum, după ce votăm această inițiativă, să votăm și pentru eliminarea salariilor nesimțite, deosebit de mari ale celor care vremelnic conduc ASF-ul și care s-a dovedit de-a lungul timpului că habar n-au cum să gestioneze domeniul asigurărilor din România.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Nu mai sunt intervenții.

Văd că ne vizitează și un porumbel. Sperăm că nu a venit să ne anunțe că trece la PSD.

Nu mai sunt intervenții.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

La punctul 15, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 22 alin. (4) din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri (L748/28.12.2023).

Dezbateri generale.

Inițiator? Nu.

Guvernul?

Nu.

Comisia juridică și Comisia pentru apărare, raportul comun, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Comisia juridică și Comisia pentru apărare au fost sesizate, prin L748/2023, în vederea întocmirii unui raport comun asupra Propunerii legislative pentru modificarea și completarea art. 22 alin. (4) din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri.

Propunerea are ca obiect de reglementare înființarea unor centre de dezintoxicare și recuperare a dependenților de droguri, care reprezintă o parte a strategiei statului român ce își propune să aducă un plus de valoare în ceea ce privește reacția acestora la problematica drogului.

Avem avize favorabile de la comisiile avizatoare.

Avem un raport comun de admitere, cu amendamente admise.

Raportul a fost admis în unanimitate.

Discutăm de o lege cu caracter ordinar, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Mulțumesc. Intervenții?

Vă rog, domnule senator Țâgârlaș.

Mulțumesc, domnule președinte.

În calitate de coinițiator, felicit Grupul PNL, atât din Cameră, cât și din Senat, pentru această inițiativă, în condițiile în care pentru prima dată avem o inițiativă legislativă de reglementare a unei situații pe care România o are în mod evident, aceea de a reglementa situația celor dependenți de droguri, a bolnavilor, pentru că această dependență este de fapt o adicție, o boală, și modul de vindecare a acestora.

Până acum ne-am asumat responsabilitățile în ceea ce privește creșterea pedepselor, a limitelor speciale la infracțiunile de trafic de droguri, la infracțiunile de deținere în vederea consumului propriu, dar am neglijat un caracter extrem de important sau un element extrem de important: ce facem cu persoanele care au consumat droguri, care sunt dependente, cum îi ajutăm, cum îi tratăm și cum îi reintegrăm social.

În urma dezbaterilor publice pe această temă, pe această inițiativă formulată de către liberali, s-a concluzionat că unul dintre principalele elemente care trebuie să fie îmbunătățit în legislația de combatere a traficului și a consumului de droguri sunt aceste inițieri ale acestor centre cu specialiști din cadrul Ministerului Sănătății și alte instituții abilitate, respectiv Ministerul Afacerilor Interne, care să-i ajute pe dependenți să treacă peste acest pas, să-și dea seama de problematica și situația în care se află, să o conștientizeze și astfel să depășească starea de dependență, reintegrându-se social ca oameni normali.

Grupul liberal va susține și va vota această inițiativă; repet, ea a fost votată în cele două comisii raportoare, coraportoare, în unanimitate.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnule senator Corlățean, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Un scurt comentariu și o întrebare adresată inițiatorului, domnul președinte al Comisiei juridice. Știm cu toții că, din păcate, flagelul ăsta a căpătat niște dimensiuni, în România, incredibile și că, din păcate, foarte mulți tineri cad pradă dependenței de droguri, de alcool și că, din păcate, statul român n-a fost eficient în ceea ce avea de făcut până acum pentru a, pe de o parte, descuraja, a sancționa și, bineînțeles, a încerca o recuperare mai bună a acestor tineri dependenți. Inițiativa... Noi avem instrucțiuni de vot favorabil, deci asta este foarte clar.

Am o singură întrebare: propunerea PNL-ului se referă exclusiv la centre de dezintoxicare, de gestionare a acestei situații de dependență, de recuperare a dependenților de droguri, de stat, publice, sau ia în considerare și centrele inițiative private? Personal, cunosc un centru, inițiativă privată, care a plecat ca proiect al Statelor... american, de fapt, de mare succes în Statele Unite în anii ’70, susținut de mari președinți americani și care este și în România. Am fost la centrele și de băieți, și de fete; fac o treabă incredibilă. E un centru privat. Și întrebarea mea este dacă inițiativa privește exclusiv centrele publice sau poate să existe o extindere a cooperării, a susținerii.

Vă dau o informație: modul în care lucrează acest centru, în colaborare cu spitale, clinici medicale, după ce clinicile se ocupă de ieșirea din starea aia extraordinar de complicată – numai medicii pot face treaba asta –, restul este recuperarea. Gradul de recuperare în acest centru Teen Challenge este de 90%.

N-am văzut un centru public, de stat, care să aibă o astfel de rată de recuperare. M-aș bucura dacă mi-ați putea da răspuns la această întrebare.

Categoric, noi susținem proiectul de lege.

Mulțumesc. Vă rog, din partea inițiatorilor.

Așa cum mă așteptam din partea, din partea colegului meu, distinsul senator Titus Corlățean, întrebarea este punctată și vizează un aspect extrem de esențial, argumentele fiind corecte.

Legea și proiectul de lege vizează în special înființarea a opt centre, pe regiunile declarate legal. Ele sunt finanțate de către statul român, sunt în coordonarea și subordonarea practică a Ministerului Sănătății, precum și a Agenției Naționale Antidrog.

De asemenea, în România sunt înființate și funcționează și centre private; chiar am câștig de deschidere a unuia la Târgu Mureș. Acum cred că o lună s-a deschis la Târgu Mureș un centru privat, dar care are susținerea administrației publice locale de acolo, pentru a putea să realizeze acest deziderat pe care dumneavoastră l-ați menționat, domnule senator: reintegrarea socială și depășirea fazei de dependență. Degeaba sancționăm, degeaba aplicăm măsuri foarte dure dacă nu reușim ca marea masă a consumatorilor să fie vizați, să fie tratați de această boală, de această dependență, și să fie reintegrați social.

Centrele care sunt vizate de acest proiect de lege sunt centre-pilot; ele, odată implementate, vor putea să fie extinse. Ăsta este rolul centrelor-pilot: să vedem cum evoluează, după care să le extindem, poate în fiecare județ, în funcție de necesitățile zonei, în funcție de necesitățile pe care le vom stabili toți, noi, împreună cu ministerele de resort aferente.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul senator Attila Cseke.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Sigur, statul român poate și trebuie să facă mult mai mult pe acest domeniu și, din acest punct de vedere, propunerea legislativă este întemeiată și Grupul parlamentar al UDMR va susține această inițiativă legislativă de a construi și de a înființa în subordinea Ministerului Sănătății, pentru început, opt centre de dezintoxicare, la nivelul regiunilor de dezvoltare, ceea ce avem astăzi organizat.

Singurul aspect pe care vreau să-l evidențiez și aici în plen – noi vom susține și vom vota acest raport de admitere – este acela pe care l-am susținut și în Comisia juridică și care, din punctul nostru de vedere, trebuie rezolvat în Camera Deputaților, pentru că, legat de costurile finanțării, respectiv costurile înființării, ale construirii acestor centre, propunerea legislativă spune că 50% vin din bugetul Ministerului Sănătății și 50% din bugetele autorităților publice locale interesate.

Care sunt aceste autorități publice locale interesate la nivelul unei regiuni de dezvoltare? Sunt cinci-șase județe, cu diferite primării, este autoritatea locală care găzduiește sau pe teritoriul căreia se va înființa acest centru de dezintoxicare? Nu e specificat și va trebui, din punctul nostru

de vedere, clarificat, astfel încât, ulterior, atunci când se angajează cheltuieli publice, să nu aibă respectivele autorități publice locale probleme.

Vom susține inițiativa. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Remus Negoi.

Mulțumesc, domnule președinte.

E o inițiativă foarte bună și USR a spus de mult timp că separarea vinilor celor care consumă de a celor care produc, transportă sau vând droguri trebuie făcută de la început. Din păcate, la momentul acela PNL nu a dorit să voteze lucrul acesta. Inițiativa aceasta este bună; probabil că este de îmbunătățit la ea, dar o să-i rog pe inițiatori și pe colegii care au produs această inițiativă legislativă să i-o trimită și domnului ministru Predoiu, care, nu mai departe de acum aproape 2 ani de zile, a declarat că a pierdut lupta cu drogurile și cu traficanții de droguri.

Sper ca și această inițiativă să-i aducă aminte și să-i pună pe firmament, să-i pună în fața ochilor realitatea cu care românii se confruntă.

USR este pentru această inițiativă și va vota ca atare. Mulțumesc.

Nu mai sunt alte intervenții. Inițiativa rămâne la vot final.

Punctul 16, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 372/2005 privind performanța energetică a clădirilor (L65/05.02.2024).

Dezbateri generale.

Inițiator?

Vă rog, microfonul 6.

## **Doamna Oana-Marciana Özmen** _– deputat_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

Mă bucur să fiu astăzi alături de dumneavoastră și să vă mulțumesc, în primul rând, pentru votul pe care l-ați dat în comisiile de specialitate, un vot favorabil unei inițiative legislative care este utilă și necesară în acest moment, dat fiind faptul că ultimele modificări ale Directivei privind performanța energetică a clădirilor impun, printre altele, existența unui instrument voluntar, și anume a pașaportului de renovare a clădirilor. Or, în condițiile în care, din perspectiva recomandărilor Uniunii Europene, până în 2050 11,7% dintre clădirile Uniunii Europene trebuie să își reducă consumul de energie la un nivel zero, este important, sigur, să avem și instrumentele de lucru.

În acest context, împreună cu reprezentanții mediului academic, cu reprezentanții Ministerului Dezvoltării, ne-am consultat și am elaborat acest proiect legislativ, care impune, în primul rând, importanța pe care o aducem în fața dumneavoastră a raportului de conformare privind clădirea al cărei consum de energie este aproape egal cu zero. De ce este important să facem această clarificare? Pentru că, în condițiile actuale, este necesar să avem în vedere reducerea acelui consum de energie primară și a cantității de emisii echivalente de CO . 2 De asemenea, prin proiectul legislativ introducem studiul privind fezabilitatea, din punct de vedere tehnic, de asemenea, un instrument necesar, în condițiile în care vorbim de oportunitatea utilizării surselor regenerabile de energie și stabilim mixul de tehnologii adecvate pentru fiecare clădire în parte.

Nu aș încheia fără să vorbesc despre foaia de parcurs, iarăși un instrument care face o analiză a clădirilor, fie că vorbim de clădiri care sunt clădiri vechi care vor fi renovate sau de clădiri care vor fi autorizate, deci vorbim de clădiri noi, de a analiza în ce măsură acea clădire își menține independența din punctul de vedere al energiei produse și al consumului pe care îl va avea, dar și al faptului că trebuie să emită cât mai mult... cât mai puțin..., că trebuie să aibă cât mai puține emisii.

Mulțumesc. Guvernul? Nu.

Intervenții?

Vă rog. Numai puțin. Întâi raportul comisiei și după aceea intervenția. Da. Raportul.

Deci avem Comisia pentru energie și Comisia pentru administrație, da? Raportul comun, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În ședințele comune din 20 februarie și 5 martie 2024, membrii Comisiei pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale și membrii Comisiei pentru administrație publică au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport comun de admitere, cu amendamente admise.

Consiliul Legislativ avizează favorabil, Consiliul Economic și Social avizează nefavorabil, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a adoptat aviz favorabil, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a adoptat aviz favorabil.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Comisia pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale și Comisia pentru administrație publică supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de admitere, cu amendamente admise, și propunerea legislativă.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Vă rog, și intervenția dumneavoastră, dacă doriți.

## **Domnul Antal István-Loránt:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Permiteți-mi să punctez și eu câteva elemente referitoare la această inițiativă legislativă, care este una extrem de importantă. Și de la acest microfon o felicit pe colega noastră, doamna deputat Özmen, membră a Comisiei pentru industrii și servicii din Cameră, pentru că a venit și a lucrat la această inițiativă legislativă, unde, bineînțeles, am lucrat și eu alături de dumneaei și sunt coinițiator, dar această lege, practic, face aplicabilă legea privind eficiența energetică a clădirilor.

În România se vorbește, de foarte mulți ani, despre eficiență energetică, dar această eficiență energetică în foarte multe cazuri a prins o conotație negativă, pentru că, dacă vorbeam de eficiență energetică, mulți se gândeau că asta înseamnă că trebuie să oprim încălzirea și trebuie să stingem lumina. De fapt, eficiența energetică nu înseamnă altceva decât: nu facem risipă de energie și suntem conștienți de faptul, unde putem, să fim eficienți în ceea ce privește consumul energetic.

Un alt aspect extrem de important, toate clădirile noi care o să fie construite în viitor trebuie să aibă emisii aproape de zero în ceea ce privește CO2.

Prin această lege, cum am mai spus, facem aplicabilă legea deja în vigoare și existentă. Numai un exemplu să vă dau: în legea veche, dacă construiai o clădire nouă, că era de cultură, că era o școală, că era de birouri, că era spațiu comercial, aveai obligația să consumi la capitolul de energie electrică energie regenerabilă, iar dacă nu puteai să pui pe clădirea respectivă panouri fotovoltaice, de exemplu, în lege se făcea referire la o distanță maximă de 30 km unde trebuia să instalezi sau să construiești un parc fotovoltaic. Gândiți-vă acum dumneavoastră: dacă în centrul Bucureștiului sau în orice cartier al unui oraș mai mare din România se face o clădire nouă, atunci, practic, acel dezvoltator trebuia să aibă și grija ca, undeva, în proximitate sau la o distanță maximă de 30 de kilometri, să construiască un parc fotovoltaic.

Această ipoteză este aproape imposibilă și noi prin această inițiativă legislativă, practic, am venit și ce am făcut? Obligativitatea de a instala panouri fotovoltaice sau capacități de producere din surse regenerabile am înlocuit-o cu acea obligație de certificare de origine a energiei electrice consumate. Asta înseamnă că deja este reglementat certificatul de origine privind energia electrică, ceea ce este manageriat de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei. Asta înseamnă că, dacă se construiește o clădire nouă folosind tehnologii noi privind consumul de energie electrică, este de ajuns să prezinte certificatul de origine.

Mulțumesc. Nu mai sunt alte intervenții. Inițiativa rămâne la vot final. Punctul 17. Nu s-a depus raportul. Punctul 18, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 9/2024 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români (L24/05.02.2024).

Dezbateri generale.

Guvernul? 10, vă rog.

Prin această ordonanță se reglementează posibilitatea ca cetățeanul care nu deține un act de identitate valabil – pierdut, furat, deteriorat sau, de identitate, expirat – să solicite carte de identitate provizorie, de la momentul depunerii cererii pentru carte electronică de identitate până la emiterea acesteia.

De asemenea, cetățeanul va putea să solicite adeverință privind istoricul de domiciliu de la orice serviciu public comunitar local de evidență a persoanei, în prezent aceasta se poate solicita doar de la locul de domiciliu.

Susținem acest proiect de lege și vă rugăm să-l aprobați, în forma propusă de comisiile de specialitate. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Raport comun – Comisia juridică și Comisia pentru administrație.

Până ajungeți, ne spuneți doar finalul.

Mulțumesc, domnule președinte, pentru paciență.

Comisia juridică și Comisia pentru administrație publică au fost sesizate prin L24 pentru întocmirea unui raport comun, având în vedere Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 9/2024 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români.

Consiliul Legislativ a emis un aviz favorabil, Comisia pentru drepturilor omului, aviz favorabil.

Comisiile – juridică și Comisia de administrație – au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Suntem în discuția unei legi cu caracter ordinar, Senatul fiind prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

## Intervenții?

## Nu sunt.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

Punctul 19, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 2/2024 pentru modificarea art. XV alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2016 privind unele măsuri de eficientizare a implementării proiectelor de infrastructură de transport, unele măsuri în domeniul transporturilor, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative (L17/05.02.2024).

Dezbateri generale.

Guvernul?

Vă rog, domnule ministru. La microfonul 9.

## **Domnul Ion Popa** _– secretar de stat la Ministerul Transporturilor și Infrastructurii_ **:**

## Domnule președinte,

## Distins Senat,

Prin prezentul proiect de ordonanță a Guvernului se creează cadrul general pentru prelucrarea, cu titlu gratuit, a studiilor de fezabilitate elaborate de autoritățile locale pentru implementarea ulterioară a proiectelor de infrastructură de interes național. În acest sens, cheltuielile aferente unor documente tehnico-economice nu vor mai fi suportate de la bugetul de stat. Astfel se urmărește modificarea art. 15 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2016, în sensul introducerii sintagmelor: „indiferent de sursa de finanțare”, „drumurilor de interes local sau județean” și „sau a transferului cu titlu gratuit a celor deja realizate”, pentru a reglementa în mod predictibil relația de parteneriat de dezvoltare a căilor de comunicație rutieră stabilită între autoritățile publice locale și Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere.

Ministerul Transporturilor și Infrastructurii susține prezentul proiect de act normativ, în forma aprobată de Guvern.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Comisia pentru administrație și Comisia pentru transporturi, raport comun.

Vă rog.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

În ședințele din 14 și 20 februarie 2024, membrii celor două comisii au analizat și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport comun de admitere, fără amendamente.

Ca atare, cele două comisii supun astăzi plenului Senatului un raport comun de admitere, fără amendamente, precum și proiectul de lege.

Legea face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

## Intervenții?

## Nu sunt.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

Punctul 20, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 24/2024 pentru modificarea și completarea Legii nr. 152/1998 privind înființarea Agenției Naționale pentru Locuințe (L42/05.02.2024).

Dezbateri generale. Guvernul, susțineți?

Vă rog. Microfonul... ## **Domnul Ioan Cristian Haiduc** _– subsecretar de stat_

_la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației_ **:**

Prin prezentul act normativ se propune stabilirea unui plafon lunar al chiriilor stabilite după ponderea acestora prin aplicarea coeficienților de ierarhizare a localităților pe ranguri și aplicarea ponderilor în funcție de venitul mediu de bază net lunar pe membru de familie.

Propun să susțineți adoptarea acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc.

Comisia pentru administrație, vă rog, raportul.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 20 februarie 2024, desfășurată online și la sediul Senatului, membrii Comisiei pentru administrație publică au dezbătut proiectul de ordonanță și avizele primite și au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, să adopte un raport de admitere, fără amendamente.

În consecință, Comisia pentru administrație publică supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, fără amendamente, și proiectul de ordonanță.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Intervenții? Nu sunt.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final. Punctul 21, Propunerea legislativă pentru instituirea anului 2027 – „Anul Ion I.C. Brătianu” (L43/05.02.2024).

Dezbateri generale. Vă rog, inițiatorul.

„Cei mai mulți își închipuie că politica e un fel de distracție, cu foloase și onoruri. Politica e un lucru grav, grav de tot, pentru că ai în mâna ta viața și viitorul țării tale.”

Declarația aceasta este expresia modului în care cel pe care istoriografia românească l-a înregistrat ca fiind Ionel Brătianu reprezenta expresia modului în care a înțeles să se raporteze la viața politică.

Născut la 20 august 1864 Ion I.C. Brătianu a înțeles că are o datorie față de familia sa și de neamul său și a reușit să devină, prin tot ceea ce a făcut de-a lungul activității sale, un adevărat model de om care a înțeles că are câteva obligații, iar toate aceste lucruri s-au concretizat prin faptul c-a fost înainte de toate un profesionist, un om educat, care a înțeles momentul și greutatea anilor 1916-1918, atunci când a susținut de la Iași în 1917, în Parlamentul de la Iași, reforma electorală, reforma agrară și tot el este cel care a reprezentat cu adevărat interesele României în fața Congresului de la Paris în 1919.

Și pentru a mai aduce un alt argument legat de expunerea de motive în momentul în care am susținut necesitatea

marcării de către România în anul 2027 a împlinirii a 100 de ani de la moartea lui Ionel Brătianu, permiteți-mi să-mi închei expunerea printr-un alt citat al lui Ionel Brătianu:

„Sunteți, domnilor, reprezentanții unui popor care este mândru și poate fi mândru de trecutul său și care trebuie să aibă mare încredere în viitorul său. Nu scădeți rolul pe care el trebuie să-l aibă în lume. Fiți cât se poate de modești pentru persoana dumneavoastră, nu fiți modești pentru poporul pe care îl reprezentați.”

Domnule președinte, Grupul de senatori ai Partidului Național Liberal susține, în mod evident, acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator Brătescu. Are cuvântul doamna senator Crețu Gabriela.

A! Mă scuzați, mă scuzați! Numai puțin... Nu sunteți inițiatoare, nu? A! Păi mi-ați semnalat că vreți să luați cuvântul. Am zis inițiatorii prima dată. Bun, e în regulă atunci. Reprezentantul Guvernului.

**Domnul Costel-Cristian Lazăr** _– subsecretar de stat la Ministerul Culturii_ **:**

Domnule președinte de ședință, Doamnelor, domnilor senatori, Ministerul Culturii susține proiectul legislativ.

## Mulțumesc.

Comisia pentru administrație, raportul, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 27 februarie 2024, desfășurată online și la sediul Senatului, membrii Comisiei pentru administrație publică au analizat propunerea legislativă și au hotărât, cu unanimitatea voturilor celor prezenți, adoptarea unui raport de admitere, fără amendamente.

Comisia pentru administrație publică supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și propunerea legislativă.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Intervenții?

Acum, doamna senator Crețu Gabriela. Și domnul Darău dorește?

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Grupul PSD va vota acest proiect, această propunere legislativă. Suntem cu toții conștienți că Ionel Brătianu e legat în primul rând de istoria liberalismului românesc, dar este, în același timp, o parte a istoriei României, care merită readusă în prezent.

Ceea ce m-a mirat foarte mult este că printre semnatarii acestui proiect sunt colegi pe care îi respect foarte mult și care sunt sigură că sunt politicieni profesioniști, cum zicea mai înainte Liviu, și nu au făcut o lege care să sune ca o lege. Adică, după instituirea la primul articol a „Anului Ionel Brătianu”, la art. 2 să fi scris: „În 6 luni de la promulgarea legii, Ministerul Culturii elaborează planul de acțiuni și bugetul destinat acestui an.”

Eu sper că se poate încă, la Camera Deputaților, repara această lipsă din lege, pentru că ea nu se adresează televiziunii sau autorităților locale; înțeleg că anul național e o sărbătoare care e a României, e la nivel central.

Mulțumesc foarte mult. Vom vota pentru, totuși.

Mulțumesc. Domnul senator Irineu Darău.

## **Domnul Ambrozie-Irineu Darău:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Încep cu poziționarea noastră consecventă și în comisie, și aici și îl respect pe domnul inițiator. Bineînțeles că vom vota pentru instituirea unui an dedicat lui Ion I.C. Brătianu, după cum USR a rămas singurul partid din România care mai apără liberalismul, dar nu pot să nu sesizez ipocrizia și, poate, momentul ales foarte prost.

Eu mă întreb unde sau dacă va mai fi PNL în 2027! Dar nu cred că este meritul PNL-ului de azi, cu alegerile pe care le face, că au avut niște personalități istorice pe care le respectăm toți românii și le respectă și USR-ul. Astăzi, PNL, liberalismul PNL-ului, nu se mai vede de sub pulpana roșie socialistă a PSD-ului.

Deci să vii astăzi cu asemenea lege și să crezi că vei fi credibil, mi se pare cel puțin deplasat. Da, într-adevăr, pe norme de tehnică legislativă sunt niște probleme, la fel cum sunt la majoritatea inițiativelor care instituie zile naționale; sunt niște acțiuni posibile, opționale, pentru autoritățile locale și centrale, deci sunt inițiative mai degrabă de tip declarație politică. Dar, măcar, dacă este o declarație politică și simbolică, atunci să se potrivească momentului politic.

Repet, unde va fi PNL în 2027? Va mai fi liberal? Va mai fi vreun pic? Sau după 2024 nu va mai exista?

Mulțumesc.

Este o întrebare? Să vă răspundă inițiatorul, dacă e o întrebare. Microfonul 2.

Eu cred că toată lumea prezentă astăzi în sala Senatului a înțeles că acest text de lege e menit să aducă un omagiu unei personalități precum Ionel Brătianu.

Eu i-aș îndemna pe colegii noștri de la USR, spus foarte popular, să nu mai poarte de grijă Partidului Național Liberal. Noi existăm de 150 de ani și vom exista și în următorii ani.

Mă bucură faptul că domnia-sa recunoaște că printre părinții fondatori ai României moderne se află cel care a fost președinte al Partidului Național Liberal și îl rog, și public, și în privat, dacă vrea domnia-sa, să-mi explice și mie care este doctrina USR-ului astăzi.

Mulțumesc mult.

Deci, cu alte cuvinte, în 2027, dacă mai sunteți în Parlament, o să ne vedeți și pe noi aici sigur. Pe procedură.

Este important să spunem lucrurilor pe nume în Parlament.

În legislatura trecută, de aici, de sus, de la tribună, un personaj care se numea Călin Popescu-Tăriceanu ne-a insultat și ne-a spus că locul nostru nu e aici, în Parlament. Și i-am replicat domnului Tăriceanu că noi vom fi aici, în Parlament, când el nu va mai fi la acea tribună și nu va mai fi deloc prin Parlamentul României, ceea ce s-a întâmplat.

Partidul Național Liberal n-are nimic liberal în el acum...

Care este procedura, domnule...?

...este o remorcă a PSD.

Deci... deci numai puțin, că dacă începem să vedem care..., nu știu... Vă rog frumos, puțină decență, că începem să anunțăm dinainte cine mai este, cine nu mai este. Lăsați electoratul să stabilească, da?

Nu mai sunt intervenții, constat, da?

Bun. Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

Punctul 22, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 19/2024 pentru modificarea și completarea Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice (L37/05.02.2024).

Dezbateri generale. Reprezentant al Guvernului?

Pe scurt.

Domnule președinte de ședință, Doamnelor, domnilor senatori,

Ordonanța Guvernului nr. 19 are în vedere completarea prevederilor Legii nr. 422/2001 în ceea ce privește posibilitatea declanșării procedurii de clasare de urgență în Lista monumentelor istorice, în situațiile în care proprietarii nu sunt cunoscuți, prin anunțarea publică a declanșării procedurii la sediile serviciilor publice deconcentrate ale Ministerului Culturii și ale primăriilor, precum și prin publicarea pe pagina de internet.

Contextul în care se face această completare este acela în care s-au întâlnit unele dificultăți în identificarea drepturilor titularilor asupra imobilelor în cazul demersurilor de clasare în Lista monumentelor istorice a componentelor care alcătuiesc, pe teritoriul țării noastre, frontiera Imperiului Roman, obiectiv înscris în Lista indicativă a României pentru Lista patrimoniului mondial UNESCO.

De aceea, vă supunem spre aprobare și spre vot acest proiect legislativ.

Sunteți mulțumit de răspuns? Da? Am înțeles.

Mulțumesc.

Pe procedură, domnul senator Corlățean înțeleg că are...

## **Domnul Titus Corlățean:**

Domnule președinte de ședință, vă mulțumesc.

Nu era pe procedură. Rugămintea era după ce se termină acest punct. Dar, dacă m-ați invitat, cu acordul colegilor, un scurt comentariu.

Noi suntem astăzi onorați de vizita unei delegații importante a Parlamentului Georgiei. Sunt prezenți colegii din Comisia de politică externă, conduși de colegul Nikoloz Samkharadze, șeful delegației, președintele Comisiei de politică externă, care include, de asemenea, și pe președintele Comisiei de apărare și securitate, Irakli Beraia, împreună cu un număr de colegi deputați georgieni și, bineînțeles, cu doamna ambasador Tamar Beruchashvili. E o plăcere să-i salutăm.

Vreau să vă rog să-i salutăm, mai ales că Georgia este un partener strategic important al României și, după cum știți, România susține foarte puternic și obiectivul de aderare la Uniunea Europeană, și cel legat de NATO și integritatea teritorială și suveranitatea Georgiei, care a fost subiect și este în continuare subiect de agresiune rusă.

Să le urăm bun-venit colegilor din Georgia!

Vă mulțumesc foarte mult. Mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumim, bine ați venit! Continuăm lucrările.

Comisia pentru cultură, vă rog, raportul pe scurt.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Prezentul proiect de ordonanță are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 422/2001 privind protejarea momentelor istorice, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Consiliul Legislativ avizează favorabil.

Comisia juridică – de asemenea, favorabil. Comisia pentru administrație publică – aviz favorabil. Comisia pentru buget – aviz favorabil.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei pentru cultură au hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte un raport de admitere, cu amendamente admise.

Comisia pentru cultură și media supune plenului Senatului spre dezbatere adoptarea raportului de admitere, cu amendamente admise, și Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 19/2024 pentru modificarea și completarea Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice.

Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

## Mulțumesc. Intervenții?

## Nu sunt.

Inițiativa rămâne la vot final.

Punctul 23, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 21/2024 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 47/2000 privind stabilirea unor măsuri de protecție a monumentelor istorice care fac parte din Lista patrimoniului mondial (L39/05.02.2024).

Dezbateri generale. Guvernul, susțineți?

Da. Ordonanța Guvernului are în vedere asigurarea utilizării unitare în legislația românească a terminologiei specifice din Convenția privind protecția patrimoniului mondial, cultural și natural, adoptată de Convenția generală UNESCO din 16 noiembrie 1972, în același context, în perspectiva înscrierii în Lista patrimoniului mondial a frontierelor Imperiului Roman – Dacia, bun care este situat în mai multe județe.

Vă rugăm deci... pentru un vot pozitiv.

## Mulțumesc.

Comisia pentru cultură, raportul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Prezentul proiect de ordonanță are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 47/2000 privind stabilirea unor măsuri de protecție a monumentelor istorice care fac parte din Lista patrimoniului mondial.

Consiliul Legislativ avizează favorabil.

Comisia comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru relația cu UNESCO ne-a avizat favorabil. Avem avize favorabile, de asemenea, fără amendamente, de la Comisia juridică și Comisia pentru administrație publică.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei pentru cultură și media au hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte un raport de admitere, cu amendamente admise.

Comisia pentru cultură și media supune plenului Senatului spre dezbatere și adoptare raportul de admitere, cu amendamente admise.

Prin conținutul său normativ, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

- Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Sunt intervenții?

Nu sunt. Inițiativa rămâne la vot final.

Punctul 24, Propunerea legislativă privind modificarea art. 2 alin. (3) lit. b) și art. 11 alin. (1) lit. d) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 81/2021 privind aprobarea metodelor de intervenție imediată pentru prevenirea și combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun asupra persoanelor și bunurilor acestora, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative (L61/05.02.2024).

Dezbateri generale. Inițiator? Nu.

Reprezentant al Guvernului? Nu.

Comisia pentru administrație, Comisia pentru apărare și Comisia pentru ape, raport comun.

Vă rog.

Deci Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativă, cu observații și propuneri.

Consiliul Economic și Social a avizat favorabil propunerea legislativă.

În conformitate cu prevederile art. 63 din Regulamentul Senatului, republicat, la dezbateri au participat reprezentanți din Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și ai Ministerului Afacerilor Interne.

Pe parcursul mai multor ședințe, membrii Comisiei pentru ape, păduri, pescuit și fond cinegetic, Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și ai Comisiei pentru administrație publică au analizat propunerea legislativă și punctele de vedere exprimate și au hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte un raport comun de admitere.

În consecință, Comisia pentru ape, păduri, pescuit și fond cinegetic, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și Comisia pentru administrație publică supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de admitere și propunerea legislativă.

Mulțumesc. Intervenții? Vă rog, domnule senator Deneș.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Această inițiativă legislativă este o inițiativă bună, pentru că vine să ajute la creșterea operativității acelei comisii care se constituie la nivelul UAT-ului pentru prevenirea combaterii acțiunilor ursului brun împotriva vieții și a bunurilor oamenilor din acea localitate, însă, dacă aș folosi o expresie metaforică, toate aceste acțiuni sunt doar acțiuni pompieristice, în sensul că, atunci când apare incendiul, adică când apare pericolul, mergem și stingem incendiul. Problema de fond rămâne în continuare și această problemă de fond este, de fapt, că în România numărul urșilor crește de la un an la altul, acest lucru ducând la creșterea pericolului pe care îl are ursul asupra activității și vieții oamenilor din țara noastră.

Îmi aduc aminte că în urmă cu o lună de zile, în județul Brăila, lângă Făurei, a apărut, pentru prima dată în istoria acestui județ, o ursoaică cu pui lângă Făurei, lucru de altfel declarat de șeful AJVPS Brăila. Ce înseamnă asta? Că – sigur, și pe fondul schimbărilor climatice – realitatea este că în România ursul nu mai hibernează și el are o activitate continuă 12 luni din an, asta însemnând că ursul are o probabilitate foarte mare – și realitatea ne spune asta – să nască două rânduri de pui pe an.

Ce este de făcut? Un lucru simplu. Trebuie să înțelegem noi, Legislativul, precum și societatea civilă, organizațiile neguvernamentale că, dacă nu vom lua măsuri rapide, urgente și hotărâte..., și asta este o singură... Un singur lucru aș vrea să amintesc pentru specialiști: schimbarea cotei de intervenție în cotă de recoltă, așa cum era până în 2015. Dacă nu vom face acest lucru, ne vom trezi, într-un timp foarte scurt, cu ursul pe plajele Mării Negre. Va trebui concesionarii să facă, probabil, un loc special, așa cum este locul pentru cearșafuri, un loc special pentru urși. Deci, drept

urmare, dragi colegi, noi, ca Legislativ, și, bineînțeles, societatea civilă va trebui, împreună, bărbătește, să luăm măsuri urgente în ceea ce privește controlul înmulțirii urșilor în România.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Mai sunt alte intervenții? Nu mai...

Vă rog, domnule... Vă rog, domnule Tánczos, domnule senator Tánczos.

Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Încep cu ultimele fraze de la stimatul nostru coleg. Era brevetul meu cu ursul în deltă și pe plajă. Este invenția mea, vă rog frumos. Când folosiți citate de la mine, trebuie să precizați sursa!

Dincolo de glumă, într-adevăr, am spus și eu de mai multe ori că, dacă nu luăm măsuri, o să avem un areal mult mai vast pentru această specie foarte valoroasă și pe drept protejată. În ultimii 3 ani de zile au fost implementate mai multe măsuri, care nu sunt pompieristice, ci sunt măsuri punctuale la probleme punctuale. Ordonanța nr. 81 încearcă să aducă o soluție pentru o problemă punctuală.

Problema punctuală este prezența acestor animale în... sau acestor animale sălbatice în mediul urban și mediul rural, în intravilan, unde nu era permisă niciodată folosirea armei de foc, adică a armei de... Vânătoarea nu era permisă – nici nu se poate numi vânătoare – și nu era permisă niciodată extragerea imediată a acestor exemplare, chiar dacă, ani la rând, jandarmeria a avut, teoretic, o bază legală să folosească arme de foc. Dar nu s-a dotat niciodată. În afară de Kalashnikov și Carpați, și Glock, nu aveau cu ce să intervină asupra ursului, nu aveau arme de tranchilizare, motiv pentru care, ani la rând, această soluție nu a funcționat.

Ordonanța nr. 81 a venit cu o soluție. Într-adevăr, poate fi criticată, putem vorbi despre faptul că n-are ce căuta în acea comisie primarul, putem vorbi despre faptul că putem extinde arealul instituțiilor care să vină cu un suport, să vină poliția în locul jandarmeriei, să vină poliția locală în locul poliției. Dar, una peste alta, această soluție este dusă, la nivel local, în imediata vecinătate a problemei. Acolo unde este prezent ursul în localitate, se constituie această celulă de criză, această comisie, echipă de intervenție, și are la dispoziție trei variante, o intervenție graduală: alungă exemplarul, tranchilizează și relochează exemplarul sau extrage exemplarul, în cazul în care este periculos și atacă. Statistic vorbind, peste 80% din intervenții au fost de alungare, undeva până în 15% sunt intervenții de tranchilizare și relocare și 5% din intervenții sunt intervenții imediate cu arma letală și extragerea acelui exemplar care a atacat ori comisia de intervenție, ori vânătorul, ori medicul veterinar care încerca să tranchilizeze ursul. Și avem o experiență de 3 ani de zile. Și statistica și numerele mari spun foarte clar că soluția este bună pentru problema punctuală. Inițiativa este binevenită, susținem extinderea instituțiilor care pot veni în sprijin și, cu siguranță, este nevoie de ce a spus și domnul ministru, de transformarea cotelor, de reintroducerea vânătorii.

Mulțumesc.

Nu mai sunt alte intervenții.

Inițiativa rămâne la vot final.

Punctul 25, Propunerea legislativă de modificare a articolului 12 din Legea farmaciei nr. 266/2008 (L76/05.02.2024).

Dezbateri generale. Inițiatorul este prezent? Nu. Reprezentant al Guvernului? Nu.

Comisia pentru sănătate, domnule președinte, pe scurt, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea art. 12 din Legea farmaciei nr. 266/2008.

Consiliul Legislativ a emis un aviz favorabil, cu observații și propuneri.

Ministerul Sănătății a transmis un punct de vedere negativ.

S-au primit avize favorabile de la Comisia pentru comunicații, tehnologia informației și inteligență artificială și Comisia pentru administrație publică.

În ședința din data de 20.02.2024, membrii Comisiei pentru sănătate au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de admitere, cu amendamente admise.

Din punctul de vedere al modului de legiferare, face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

## Mulțumesc.

Intervenții?

Domnule senator Remus Negoi, aveți cea mai scurtă intervenție de astăzi, am înțeles, nu? Record mondial. Vă monitorizăm.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Foarte scurt, inițiativa pe care o dezbatem acum prevede existența de farmacii în localitățile depopulate, însă propunerea nu poate fi aplicată în practică tehnic, din simplul motiv că nu e completă.

Se prevede ca în fiecare localitate să se înființeze minimum două farmacii comunitare, indiferent de numărul de

locuitori, excepție de la regula că o farmacie se înființează la 4.000 de locuitori. Înțelegem intenția de prevenție și de acoperire cât mai bună la o anumită populație, dar cine le face? Cine le înființează? Ce statut vor avea ele? Sunt instituții private.

USR a avut mai multe inițiative de îmbunătățire a sistemului medical din România, pentru că pacientul este pe primul loc în viziunea USR. A avut prima inițiativă de a corecta abuzul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate atunci când această instituție, care gestionează sume imense de bani, aruncase în spatele farmaciilor niște amenzi uriașe și nefondate, care s-ar fi reflectat în dispariția multor farmacii și ar fi fost afectați extrem de mulți pacienți. Tot USR a avut inițiative legislative privind caravanele cu medici și asistența medicală mobilă în mediul rural, care să sprijine locuitorii din localitățile mici să aibă acces cât mai facil la servicii medicale, legi care au fost promulgate și își produc efectele, adică legi care au fost făcute așa cum trebuie. Așadar, orice inițiativă care încurajează dezvoltarea medicală în mediul rural este binevenită, dar să fie făcută și aplicabilă, nu ca aceasta pe care ne-o prezentați astăzi.

Senatorii USR vor vota pentru această inițiativă, sperând ca inadvertențele să fie corectate ulterior. Mulțumesc.

## Mulțumim.

Domnule senator Streinu Cercel, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Și mulțumesc și pentru intervenția colegului, dar era bine dacă citea și modificarea care s-a făcut la comisie și s-a decis în unanimitate, și anume: prin excepție de la prevederile alin. (1) lit. c), se pot înființa două farmacii comunitare în orașe cu o populație de până la 8.000 de locuitori. Pentru că noi nu putem impune unui privat ce să facă și unde să facă.

Ca atare, aceasta este ultima formulare și pe care v-o propun spre adoptare în Senatul României. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Nu mai sunt alte intervenții.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

Punctul 26, Propunerea legislativă privind dreptul românilor de a alege asigurătorul de sănătate (L88/05.02.2024).

Dezbateri generale.

Inițiator? Nu. Guvern?

Nu.

Comisia pentru sănătate, vă rog, raportul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă are ca obiect stabilirea dreptului românilor de a alege asigurătorul de sănătate, iar, potrivit art. 1, reglementarea înființării, organizării și funcționării sistemului de asigurări private de sănătate de bază, în vederea demonopolizării Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, și acordarea dreptului de a alege un asigurător de sănătate de către toți românii pentru un pachet de sănătate de bază, prin deschiderea pieței de concurență și posibilitatea asigurătorilor de a oferi asigurări private de sănătate care să cuprindă cel puțin pachetul de bază, astfel cum se prevede în expunerea de motive.

Totodată, conform expunerii de motive, schimbarea asigurătorului în ceea ce privește pachetul de servicii de bază presupune și recuperarea parțială a contribuției din Fondul național unic de asigurări sociale de stat, în valoare de maximum 50% din contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată fondului.

Consiliul Legislativ și Consiliul Economic și Social au avizat negativ propunerea legislativă.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a avizat favorabil propunerea legislativă. Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități – aviz negativ.

La dezbatere a participat și doamna Adina Săniuță, senator USR.

În sesiunea din... În ședința din 20 februarie 2024, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de respingere. Ca atare, Comisia pentru sănătate supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere și propunerea legislativă.

În raport cu obiectul de reglementare, face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Intervenții? Vă rog, doamna senator Săniuță.

Domnule președinte, Stimate colege, Stimați colegi,

România are nevoie de o reformă reală a sistemului de sănătate. Pilonul 2 al sănătății exact asta este: o reformă care crește calitatea serviciilor medicale prin concurență, atrage mai mulți bani în sănătate, reduce corupția din sănătate și, foarte important, este un stimulent real pentru prevenție.

Nu este o altă idee năstrușnică a USR, cum spuneați deunăzi în Comisia de sănătate. Este o reformă pentru toți românii, o reformă care demonopolizează CNAS-ul, un mamut care înghite bani, banii de sănătate ai românilor. Este o reformă care spune „stop” umilinței românilor care stau la coadă pentru sănătate. Pilonul 2 al sănătății este reforma care le dă dreptul românilor de a alege în sănătate, la fel cum îl au germanii, francezii, italienii, olandezii sau elvețienii. Mulțumesc.

Mulțumesc. Vă rog, domnule senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Pe scurt, se propune privatizarea Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate. Altfel spus, de făcut niște companii private pe banii contribuabilului. Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Nu mai sunt alte intervenții. Inițiativa merge la vot final.

Punctul 27, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății (L95/05.02.2024).

Dezbateri generale. Inițiator? Nu. Guvern? Nu.

Comisia pentru sănătate – vă rog, raportul, domnule președinte.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art. 118 alin. (1[1] ) și (3[2] ), precum și a art. 176 alin. (2) din Legea nr. 95.

Intervenția legislativă vizează, potrivit expunerii de motive, restrângerea categoriei de persoane care pot dobândi funcție de manager general, manager general interimar în cadrul serviciilor de ambulanță județene și, respectiv, al Serviciului de Ambulanță București-Ilfov, precum și funcția de manager persoană fizică sau reprezentant al managerului persoană fizică în cadrul spitalului public, de stat.

Consiliul Legislativ a avizat negativ propunerea legislativă. Consiliul Economic și Social – aviz negativ.

La propunerea legislativă, Ministerul Sănătății a transmis un punct de vedere negativ.

S-au primit avize negative și din partea Comisiei pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități. În ședința din 20 februarie 2024, membrii Comisiei pentru sănătate au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de respingere.

Comisia pentru sănătate supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere și propunerea legislativă.

Din punctul de vedere al obiectului de reglementare, face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Intervenții?

Nu sunt. Inițiativa legislativă merge la vot final.

Punctul 28, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății (L97/05.02.2024).

Dezbateri generale. Inițiator? Nu.

Reprezentant Guvern? Nu.

Comisia pentru sănătate – domnule președinte, raportul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 95/2006.

Intervenția legislativă vizează, potrivit expunerii de motive, sporirea accesibilității serviciului de analize oferite gratuit de statul român, dar și în vederea încurajării populației spre efectuarea acestor investigații.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil, cu observații și propuneri.

Consiliul Economic și Social a transmis un aviz favorabil. Ministerul Sănătății a transmis un punct de vedere negativ.

S-au primit avize negative din partea Comisiei pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități și Comisiei pentru administrație publică.

În ședința din 20 februarie 2024, membrii Comisiei pentru sănătate au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de respingere.

Comisia pentru sănătate supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere și propunerea legislativă.

Din punctul de vedere al raportului de reglementare, face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Intervenții? Nu.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

Punctul 29, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii drepturilor pacientului nr. 46/2003 și a Legii privind reforma în domeniul sănătății nr. 95/2006 (L60/05.02.2024).

Dezbateri generale.

Inițiator? Nu.

Guvern? Nu.

Comisia pentru sănătate, vă rog, raportul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Intervenția legislativă vizează, potrivit expunerii de motive, interzicerea unei forme de presiune sau condiționare de către personalul medical sau nemedical din unitățile sanitare publice pentru a determina pacientul să recurgă la servicii medicale în unitățile sanitare private și încadrarea acestei forme de presiune/condiționare ca abatere disciplinară, precum și atragerea răspunderii disciplinare a medicilor și atunci când nu sunt respectate drepturile pacienților.

Consiliul Legislativ și Consiliul Economic și Social au avizat favorabil propunerea legislativă.

Punctul de vedere al Guvernului este negativ.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a avizat negativ propunerea legislativă.

Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități a dat un aviz favorabil.

În ședința din 20 februarie 2024, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de respingere, cu amendamente respinse, ce se regăsesc în anexa la prezentul raport.

Comisia pentru sănătate supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere, cu amendamente respinse, și propunerea legislativă.

În raport cu obiectul de reglementare, face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Intervenții?

Domnul senator Negoi.

Faceți intervenția și pentru celelalte, viitoare.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În fapt, colegul meu Adrian Wiener, deputat USR, care este și medic și fost manager al Spitalului Județean din Arad și care știe foarte bine lumea medicală, și-a dorit, împreună cu colegii cosemnatari, interzicerea oricărei forme de presiune sau condiționare de către personalul medical sau nemedical din spitalele publice pentru a determina pacientul să recurgă la serviciile medicale în spitalele private, încadrarea acestei forme de presiune sau condiționare ca abatere disciplinară – ceea ce nu se întâmplă astăzi –, precizarea explicită, ca premisă esențială a interesului pacientului, atunci când se decide traiectoria pentru continuitatea îngrijirilor, asigurată prin colaborarea și parteneriatul dintre diferitele spitale publice și private.

Cu alte cuvinte, așa cum se întâmplă astăzi, să nu mai recomande medicii anumite cabinete sau anumite spitale private, după ce intervențiile vor fi fost făcute în spitalele publice.

Sunt niște prevederi de bun-simț, care vin din practică, de care, probabil, ne-am lovit majoritatea dintre noi și care pot fi corectate și prin votul dumneavoastră astăzi.

USR va vota pentru această inițiativă legislativă. Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule senator.

Mulțumesc.

Inițiativa legislativă este fără obiect. Există reglementare în acest sens.

Motiv pentru care nu vom vota această inițiativă. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Nu mai sunt alte intervenții.

Inițiativa rămâne la vot final.

Punctul 30, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății (L106/05.02.2024).

Dezbateri generale.

Inițiator? Nu.

Guvernul? Nu.

Comisia pentru sănătate, vă rog, raportul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Potrivit expunerii de motive, prin aplicarea prevederii acestei inițiative legislative se creează premisele pentru o mai bună adaptare a sistemului național de asistență medicală de urgență și de prim ajutor calificat la nevoile populației. Cresc calitatea și eficiența serviciilor medicale în faza prespitalicească, precum și uniformizarea serviciului de asistență medicală de urgență și de prim ajutor.

Consiliul Legislativ – aviz favorabil, sub rezerva însușirii observațiilor și propunerilor.

Consiliul Economic și Social – aviz negativ pentru propunerea legislativă.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital – aviz negativ.

În ședința din 20 februarie 2024, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de respingere.

Comisia pentru sănătate supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere și propunerea legislativă.

În raport cu obiectul de reglementare, face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Intervenții?

Nu sunt.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

Punctul 31, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ (L84/05.02.2024).

Dezbateri generale.

Inițiator? Nu.

Guvernul?

Nu.

Reprezentantul Comisiei pentru administrație. Domnule președinte, vă rog, pe scurt.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 5 martie 2024, desfășurată online și la sediul Senatului, membrii Comisiei pentru administrație publică au analizat propunerea legislativă și au hotărât, cu majoritatea voturilor celor prezenți, adoptarea unui raport de respingere, cu amendamente respinse, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Comisia pentru administrație publică supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere, cu amendamente respinse, și propunerea legislativă.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

Punctul 32, Propunerea legislativă pentru completarea art. 37 din Ordonanța de urgență nr. 57/2019 privind Codul administrativ, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 555 din 05 iulie 2019 (L80/05.02.2024).

Dezbateri generale. Inițiator? Nu. Guvernul? Nu.

Comisia pentru administrație, vă rog, raportul.

Vă mulțumesc.

În ședința din 5 martie 2024, desfășurată online și la sediul Senatului, membrii Comisiei pentru administrație publică au analizat propunerea legislativă și au hotărât, cu majoritatea voturilor celor prezenți, adoptarea unui raport de respingere.

Comisia pentru administrație publică supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere și propunerea legislativă.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Domnul senator Bordei Cristian.

Mulțumesc, domnule președinte.

Intervin și în calitate de inițiator al acestui proiect de lege. Din păcate, această inițiativă legislativă – e adevărat, una mai tehnică – nu a fost înțeleasă. Scopul acesteia este de a crea în cadrul Guvernului un mecanism de supervizare a modului în care structurile acestuia responsabile cu transpunerea directivelor, deciziilor, recomandărilor, avizelor Uniunii Europene în legislația națională își fac treaba, respectând drepturile cetățenilor români, conform legislației în vigoare.

De ce ar fi nevoie de o astfel de structură, de un astfel de mecanism, care nu există? Pentru că apar situații, mai ales când e vorba de transpunerea în legislație secundară a unor astfel de decizii, directive, recomandări ale Uniunii Europene, când se creează anumite lacune legislative, care sunt apoi exploatate de companii internaționale, în detrimentul consumatorului român.

Și am dat ca exemplu în expunerea de motive transpunerea incompletă a Regulamentului nr. 1.008/2008 privind normele comune pentru operarea serviciilor aeriene în comunitate.

Este vorba de modul în care companii gen Wizz Air, în interacțiunea cu clientul, stabilesc tariful final și, în timp ce în art. 22 al acestui regulament, într-adevăr, acestor transportatori aerieni comunitari li se dă dreptul să stabilească în mod liber tarifele, în art. 23 se precizează foarte clar cum să se facă asta, astfel încât clientul să înțeleagă de la început care va fi tariful final și cum se calculează el. Din păcate, modul în care acest regulament a fost transpus prin HG nr. 560/2009 nu este foarte clar și permite ca astfel de companii să profite și să introducă acea metodă în care, efectiv, te amețesc de cap și sunt atâtea cazuri în care omul nu înțelege cât trebuie să plătească pentru acel bilet, sunt tot felul de componente care se schimbă în mod dinamic și așa mai departe și creează tot felul de confuzii pentru cei care vor să își cumpere un bilet.

Aș vrea să menționez că, în mod paradoxal, chiar în discursul președintelui Joe Biden de zilele trecute, discursul privind starea națiunii, s-a făcut referire la acest subiect, instituind dorința Guvernului american de a stabili o modalitate de fixare a acestor tarife, astfel încât consumatorul să înțeleagă încă de la început care va fi tariful final.

Mulțumesc.

Mai sunt alte intervenții? Nu.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

33, Propunerea legislativă pentru completarea art. 76 din Legea nr. 566/2004 a cooperației agricole (L78/05.02.2024). Dezbateri generale.

Inițiator? Nu.

Guvernul? Nu.

Comisia pentru agricultură, vă rog, raportul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Propunea legislativă are ca obiect de reglementare completarea art. 76 din Legea cooperației agricole nr. 566/2004, cu modificările și completările ulterioare, în sensul ca membrii cooperatori să fie scutiți de la plata tarifului pentru amplasarea și/sau de la accesul în zona drumurilor prevăzute în Ordonanța Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor.

Consiliul Legislativ a transmis un aviz favorabil.

Consiliul Economic și Social a transmis, de asemenea, un aviz favorabil.

În ședința din data de 19 februarie, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de admitere, cu un amendament admis.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc. Intervenții? Nu. Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

Punctul 34, Propunerea legislativă pentru completarea art. 36 din Legea nr. 160/1998 pentru organizarea și exercitarea profesiei de medic veterinar (L71/05.02.2024). Dezbateri generale.

Inițiator? Nu.

Reprezentant al Guvernului? Nu.

Comisia pentru agricultură, vă rog, raportul.

Mulțumesc.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 160 pe... nr. 160/1998 pentru organizarea și exercitarea profesiei de medic veterinar, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în sensul indexării cu 50% față de cuantumul stabilit prin hotărârea Guvernului a tarifelor aferente acțiunilor sanitarveterinare desfășurate în localitățile situate în Delta Dunării și Munții Apuseni.

Consiliul Legislativ a transmis un aviz favorabil.

Consiliul Economic și Social, de asemenea, un aviz favorabil.

În ședința din data de 19 februarie, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de respingere.

Comisia supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere, proiectul de... propunerea legislativă făcând parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc. Intervenții? Nu.

Inițiativa rămâne la vot final.

Punctul 35, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 69/2010 a responsabilității fiscalbugetare (L75/05.02.2024).

Dezbateri generale.

Inițiator? Nu.

Guvern?

Nu.

Reprezentantul Comisiei pentru buget, vă rog, raportul. Scuze, scuze, dar nu...! Numai puțin, numai puțin! Nu ați sesizat aici pe... N-am văzut pe...

Nicio problemă, dar, fiind inițiator, puteți să luați cuvântul. Deci, când doriți să luați cuvântul, vă rog să sesizați. În același timp, o rugăminte: vedeți că cei care ați vorbit până acuma ați lăsat deschis; îmi apare aici o listă întreagă, de nu mai înțeleg cine vrea.

Vă rog să verificați: domnule Cseke, domnule Tánczos, domnule Darău, doamna Pravăț, dacă doriți cumva după... Da. Am înțeles. Bun.

Vă rog, inițiator.

Domnul senator Nazare.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Această inițiativă legislativă este centrată pe zona responsabilității fiscal-bugetare, modifică Legea nr. 69, în sensul în care cresc transparența și obligativitatea de analiză a Parlamentului și a Guvernului asupra modului în care sunt executate bugetele.

Știm foarte bine că am avut o dezbatere anul trecut asupra pachetului fiscal, în care am discutat despre o așa-numită „gaură bugetară”.

În momentul de față, prin această inițiativă legislativă, prin propunerile formulate aici, nu, România nu se va mai confrunta cu o situație în care să existe o gaură bugetară fără să avem o sursă clară a acestei găuri bugetare. De ce? Instituim trei obligativități, trei rapoarte, două ale prim-ministrului și unu pentru ministrul de finanțe. De ce? Pentru că atunci când adoptăm bugetul de stat se adoptă în plen, dar niciodată analiza, descărcarea, bugetarea nu se fac tot în plenul Parlamentului.

Prin această inițiativă legislativă și descărcarea bugetară va fi adoptată tot în plen, înaintea adoptării bugetului de stat. De asemenea, nu avem în Parlamentul României o dezbatere serioasă despre viitorul economiei. Instituim obligativitatea ca, până în luna martie a fiecărui an prim-ministrul să prezinte un raport asupra stării economiei în Parlament.

Și, la final, până în luna mai, ministrul de finanțe să prezinte în Parlament o analiză asupra modului în care a fost executat bugetul în anul precedent și să explice, acolo unde sunt abateri majore, de peste 5% în execuție, care a fost cauza lor.

Astfel vom învăța și vom ști să evităm mult mai bine situațiile în care facem analize greșite sau prognoze greșite asupra veniturilor sau cheltuielilor din bugetul de stat. Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Văd până acuma doamna Breahnă-Pravăț. Numai puțin, numai puțin! Sunteți inițiator? Nu sunteți inițiator. Domnule Darău, sunteți inițiator? Am înțeles.

Deci vă rog să îmi sesizați când ajungem la intervenții, că, dacă nu, îmi apare aici că avem cinci inițiatori. Bun. Raportul, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă are ca obiect reglementarea, modificarea și completarea Legii nr. 69/2010 a responsabilității fiscal-bugetare în vederea asigurării procesului fiscal-bugetar din România, o mai mare transparență și predictibilitate, precum și o execuție bugetară cât mai apropiată de criteriile de convergență și de țintele stabilite prin legile anuale ale bugetului.

În ședința din data de 19 februarie 2024, membrii Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piața de capital au analizat propunerea legislativă și avizele primite și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de admitere, fără amendamente.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, fără amendamente, și propunerea legislativă.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Acuma, la intervenții dacă e cineva? Doamna senator Breahnă-Pravăț Ionela, vă rog. Domnule Darău, și dumneavoastră doriți să interveniți?

Mulțumesc, domnule președinte.

Într-adevăr, pe fond inițiativa pare a fi una extrem de inspirată, dat fiind faptul că, la capitolul grad de execuție bugetară, mulți ordonatori de credite, atât din administrația centrală, cât și din administrația locală, înregistrează o totală lipsă de performanță. Însă, citind avizul Ministerului de Finanțe, care este unul negativ, ce nu susține inițiativa, am căutat totuși niște explicații cu privire la acest aviz nefavorabil, cum spuneam, al ministerului. Se solicită de către inițiator o serie de rapoarte pe care Guvernul României, pe care prim-ministrul României ar urma să le prezinte în Parlament, cu o anumită frecvență și cu o anumită bază de raportare.

Într-adevăr, este firesc ca rolul Parlamentului în monitorizarea gradului de execuție bugetară la nivel național să crească, însă cred că este nevoie de o actualizare a termenelor care sunt solicitate pentru depunerea acestor rapoarte. În ce sens? La nivelul administrației locale vorbim, practic, de prezentarea și aprobarea unui cont de execuție cu frecvență trimestrială atât la nivelul consiliilor locale, cât și la nivelul consiliilor județene. Aici vorbim despre un raport care ar trebui depus pentru ultimele 9 luni, cu o frecvență semestrială.

Deci e clar că apar niște perioade care nu sunt în concordanță cu prevederile Legii finanțelor publice, Legii nr. 500, respectiv Legii finanțelor publice locale, Legea nr. 273, și atunci cred că ar trebui să existe o armonizare din punctul de vedere al termenelor și, da, dacă se va realiza o astfel de armonizare, atunci proiectul este unul binevenit și rolul Parlamentului, într-adevăr, trebuie să crească atunci când vine vorba despre analiza gradului de execuție bugetară a bugetelor fiecărui ordonator de credite principal. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Irineu Darău.

Mulțumesc, domnule președinte.

Normal că USR susține inițiative care vin să întărească responsabilitatea și predictibilitatea fiscal-bugetare.

Pe de altă parte, e și acest proiect, deși bun, și îl vom vota, una dintre inițiativele care par, cumva, autoironice venind din partea PNL, în anul în care pur și simplu s-a trecut cu tancul peste orice previzibilitate fiscal-bugetară; când antreprenorii au aflat de pe o zi pe alta că au taxe și impozite în plus de plătit, și nu puține, când PNL a ales să meargă pe tactica fiscal-bugetară a PSD, tot PNL vine și pare că vrea să înăsprească, pe alocuri, foarte dur, regulile privind responsabilitatea fiscal-bugetară.

Unde e credibilitatea PNL în toată această discuție?

Ce vor face când PSD le va cere din nou... le va impune din nou să crească de pe o zi pe alta, să împovăreze românii și antreprenorii cu noi taxe și impozite? E simplu. Ce au făcut întotdeauna! Vor excepta de la propria lege. Deci, haideți, când venim cu inițiative, să venim dintr-o poziție de superioritate morală, dacă o avem; dacă nu, poate că mai bine ne abținem! Repet, noi suntem consecvenți.

Grupul USR va susține orice înăsprire a responsabilității fiscal-bugetare, dar nu îi putem crede exact pe cei care promovează și implementează dezmățul fiscal-bugetar. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Nu mai sunt alte intervenții. Inițiativa merge la... Nu v-a... v-a pronunțat numele. Păi, așa începem. Bun. Nu mai sunt alte intervenții. Inițiativa merge la vot final.

Punctul 36, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 291 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal (L69/05.02.2024).

Dezbateri generale. Inițiator? Deci nu. Acuma, da. Bun, ca să nu ne... Guvernul? Nu.

Comisia pentru buget, vă rog, raportul.

Buget și agricultură, că suntem la raport comun, domnule președinte.

Propunea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art. 291 alin. (2) lit. e), punctul 3 din Legea nr. 227/2015, privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, cu privire la aplicarea cotei reduse de TVA de 9% asupra bazei de impozitare în cazul hranei pentru albine, măsură considerată de inițiator ca fiind vitală pentru apicultura din România.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunea legislativă. Consiliul Economic, Social și Consiliul Fiscal, de asemenea, au avizat favorabil.

Comisia pentru agricultură, industrie alimentară, dezvoltare rurală, în conformitate cu prevederile art. 63 din Regulamentul Senatului, republicat, dezbate asupra propunerii legislative.

A participat, în cadrul ședinței, Ministerul Agriculturii, reprezentat prin secretar de stat.

În ședința... în ședința din data de 19 februarie, membrii comisiei au analizat propunerea legislativă, avizele primite și punctele de vedere exprimate și au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de admitere, fără amendamente.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și propunerea legislativă.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Intervenții? Domnule senator Scarlat, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Vă vorbesc în calitate de inițiator al acestei propuneri legislative.

Vreau, în primul rând, să le mulțumesc atât colegilor mei din Comisia pentru agricultură, cât și domnului președinte și întregii Comisii pentru buget că au înțeles importanța acestei legi cu un impact major asupra fermierilor și a crescătorilor de albine, a întreg sectorului apicol din România.

Și, da, chiar dacă îl vom supăra aici pe domnul ministru Boloș, cu privire la necalcularea impactului care se înscrie sub 0,00 și o cifră a ceea ce însemna, eu știu? a strânge sume în cadrul bugetului central din taxă pe valoarea adăugată ridicată de la 9% la 19%, dar, ținând cont de faptul că toate produsele apicole se vând în continuare cu 9%, și hrana pentru albine e nevoie să fie cuprinsă la cotă de TVA redusă de 9%. Sper ca toți colegii, astăzi, prezenți în plenul Senatului să susțină această inițiativă legislativă, că ea vine în sprijinul unui sector văduvit, din păcate, de întreg contextul din această perioadă și cu privire la faptul că mierea de albine și apicultorii au și aduc în piață un produs natural, un produs, din punctul de vedere al sănătății, cu cele mai bune, eu știu?, caracteristici și sper ca în acest... în acest considerent să ținem cont că, atunci... Și încă o dată mulțumesc Comisiei de buget, că nu întotdeauna ținem cont de punctul de vedere al Ministerului de Finanțe, care vede doar de a strânge bani.

Pe colegii din Partidul Național Liberal... i-am convins și au votat în unanimitate că vom susține această inițiativă legislativă.

Sper ca toți colegii senatori, și doamne, și domni, să votăm această lege.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Nu mai sunt alte intervenții.

Inițiativa merge la vot final.

Punctul 37, Propunerea legislativă privind completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal (L51/05.02.2024).

Dezbateri generale. Inițiator? Nu. Guvern? Nu.

Comisia pentru buget, finanțe, vă rog, raportul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art. 170 alin. (1) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, cu referire la baza de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate datorate de persoane fizice care realizează veniturile prevăzute la art. 155 alin. (1) lit. b)-h) din același act normativ.

În ședința din data de 19.02.2024, membrii comisiei au analizat propunerea legislativă și avizele primite și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de respingere. Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere și propunerea legislativă. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

O foarte scurtă intervenție din partea domnului senator Berea.

Lungă?

Mai mult de 3 minute nu aveți cum.

## **Domnul Cristinel-Gabriel Berea:**

E de ajuns.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați senatori comasați,

V-ați întrebat vreodată ce își doresc românii? Românii își doresc o Românie modernă. Românii își doresc o Românie modernă. Ce înseamnă o Românie modernă, stimați senatori comasați? O Românie modernă înseamnă o Românie în care vrei să trăiești. O Românie modernă înseamnă o Românie în care vrei să-ți crești copiii. O Românie modernă înseamnă o Românie în care primești servicii de calitate pentru banii pe care îi cotizezi la stat. În România, în momentul de față, oricine lucrează plătește asigurări de sănătate. Dacă persoana respectivă are o garsonieră moștenire de la o bunică și o dă în chirie, și pentru banii respectivi plătește asigurări de sănătate. Dacă la final de lună nu-i ajung banii și face Uber sau Bolt ori livrează mâncare, și pentru banii respectivi va plăti asigurări de sănătate. Nu e normal.

Împreună cu colegii mei de la USR, am... am depus un proiect de lege pe care dumneavoastră acuma vă pregătiți să îl respingeți, care spune clar: plătești asigurări de sănătate o singură dată, pentru că ești o singură dată asigurat. Și mi-ar plăcea să spun: pentru că primești servicii de sănătate o singură dată, dar, din păcate, știm cu toții cum e; nu e așa. Atunci când te îmbolnăvești mergi la privat să-ți faci analizele și apoi mergi la farmacie cu bani să iei medicamentele.

Votând împotriva acestui proiect nu faceți o Românie modernă.

Domnule ministru Bodog, vă rog. O intervenție modernă, da?

## Foarte scurt.

O intervenție foarte scurtă.

Nu știu de ce domnul senator, când a spus „stimați senatori comasați”, s-a uitat spre grupul domniei-sale!

Asta poate datorită faptului că și domniile-lor s-au comasat cu două partide mai... mai de buzunar. Dar, trecând peste acest lucru, ar trebui să vă hotărâți când mințiți: atunci când spuneți că vreți mai mulți bani pentru sănătate sau când spuneți că trebuie tăiați bani de la asigurările de sănătate. Mulțumesc.

Nu mai sunt alte intervenții. Inițiativa rămâne la vot final.

Punctul 38, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 70 din 02 aprilie 2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operațiunile de încasări și plăți în numerar și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată (L101/05.02.2024).

Dezbateri generale. Avem inițiator? Nu.

Reprezentant al Guvernului? Nu.

Comisia pentru buget, finanțe, raportul, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare introducerea obligației asigurării mijloacelor și condițiilor legale necesare în vederea efectuării operațiunile de încasări și plăți prin intermediul instrumentelor de plată cu numerar și se adresează oricărei persoane juridice de drept public sau de drept privat, entitate fără personalitate juridică sau oricărei persoane fizice a cărei activitate presupune efectuarea unor astfel de operațiuni.

În ședința din data de 19 februarie 2024, membrii Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital au analizat propunerea legislativă și avizele primite și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de respingere.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere și propunerea legislativă. Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Intervenții nu sunt. Inițiativa merge la vot final.

Punctul 39, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea unor acte normative (L103/05.02.24).

Dezbateri generale.

Inițiatorul nu este prezent. Guvernul?

Nu.

Comisia pentru buget, raportul, vă rog.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal și instituirea unei derogări de la Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Astfel, soluția legislativă preconizată are în vedere scutirea de la plata contribuției la asigurările sociale de sănătate pentru diferența dintre suma de 5.000 lei brut, reprezentând salariul propus ca minim pe economie pe anul viitor, și salariul minim brut pe economie în plată, în vederea corelării legislației în vigoare cu realitățile cu care se confruntă mediul de afaceri și pentru o reașezare a sistemului de impozitare pe baze principial corecte.

În ședința din data de 19 februarie 2024, membrii comisiei au analizat propunerea legislativă și avizele primite și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de respingere. Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere și propunerea legislativă.

Mulțumesc. Intervenții?

Nu sunt.

Inițiativa merge la vot final.

Punctul 40, Propunerea legislativă pentru modificarea art. V alin. (1) din Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscalbugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung (L104/05.02.2024).

Dezbateri generale.

Inițiator? Nu.

Guvernul? Nu.

Comisia pentru buget, finanțe, vă rog.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art. V alin. (1) din Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung, în sensul includerii în ipoteza normei și a persoanelor fizice care au încheiat respectivele acte juridice anterior anului 2023.

Potrivit inițiatorilor, prin derogare de la prevederile art. 291 alin. (2) lit. m) pct. 3 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2024 se aplică o cotă redusă de TVA, de 5%, pentru livrarea de locuințe care au o suprafață utilă de maximum 120 de m[2] , exclusiv anexele gospodărești, și a căror valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite, nu depășește suma de 600.000 lei, exclusiv taxa pe valoare adăugată, achiziționate de persoane fizice în mod individual sau în comun cu altă persoană fizică, dacă au încheiat, până la 1 ianuarie 2024, acte juridice între vii care au ca obiect plata în avans pentru achiziționarea unei astfel de locuințe.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere și propunerea legislativă. Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Intervenții? Nu sunt.

Inițiativa merge la vot final.

Punctul 41, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 28 alin. (14) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal (L54/05.02.2024).

Dezbateri generale.

Inițiator? Nu. Guvern? Nu. Comisia pentru buget. Dar vă rog să prezentați sinteza, că...

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art. 28 alin. (14) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu scopul majorării sumei lunare ce reprezintă cheltuielile cu amortizarea de la 1.500 la 2.500 lei pe lună pentru vehiculele electrice hibrid.

Comisia pentru buget, finanțe supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere, cu amendamente respinse, și propunerea legislativă.

Mulțumesc.

Am înțeles că domnul senator Bordei Cristian are atât de scurtă intervenția, încât e doar în trecere. Microfonul central, vă rog.

Foarte scurt, domnule președinte.

Vorbesc și în calitate de inițiator al acestui proiect legislativ și mărturisesc că eu n-am reușit să înțeleg de ce acesta este respins în comisiile de specialitate, pentru că sunt absolut convins că dumneavoastră, stimați colegi de la PSD – PNL – UDMR, nu respingeți un proiect de lege bun doar pentru faptul că e de la USR.

Proiectul este foarte clar. Știm cu toții, Codul fiscal permite pentru companiile care dețin parc auto să deducă lunar cheltuieli cu combustibilul, reparații, piese de schimb și așa mai departe. În cazul autovehiculelor electrice sau hibride, după cum știm, în general, nu se deduc cheltuieli cu combustibilul, pentru că firmele au, de obicei, dispozitive de încărcare a acestor autovehicule, iar, prin natura lor constructivă, nu se strică atât de des, deci nu se deduc atâtea cheltuieli cu piese de schimb, reparații și așa mai departe, astfel că am propus ca, pentru a pune pe picior de egalitate autovehiculele electrice cu cele cu motoare prin combustie, având în vedere și țintele noastre de decarbonizare și dorința de a stimula atingerea acestor ținte, să umblăm la cheltuielile cu amortizarea și să mărim de la 1.500 la 2.500 de lei pe lună plafonul de amortizare care poate fi folosit pentru aceste autovehicule electrice sau hibride.

Nu înțeleg de ce respingeți această propunere. Probabil foamea de bani a Ministerului de Finanțe, care și-a propus să omoare total tot ce înseamnă companii private din România ca să echilibreze bugetul, dar nu știu pentru cine îl mai echilibrează. Posibil ca acesta să fi fost motivul.

Eu totuși vă rog să vă mai gândiți o dată și să votați pentru acest proiect de lege, așa cum o va face Grupul USR. Mulțumesc.

Nu mai sunt intervenții. Inițiativa merge la vot final.

Punctul 42, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 4 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, precum și pentru modificarea și completarea art. 7 din Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică (L102/05.02.2024).

Dezbateri generale. Inițiatorul nu este prezent. Guvernul n-are intervenție.

Comisia pentru buget și Comisia pentru administrație, pe scurt, raportul.

Prezenta propunere legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art. 4 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, precum și modificarea și completarea art. 7 din Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, în sensul respectării calendarului fiscal, stimulării disciplinei financiare și reducerii vulnerabilităților din sistemul financiar.

În urma dezbaterilor în ședințe separate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport comun de respingere.

Comisia buget, finanțe și Comisia de administrație publică supun plenului Senatului spre dezbatere și adoptare raportul comun de respingere.

Mulțumesc. Intervenții? Nu sunt.

Inițiativa merge la vot final.

Punctul 43, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal și pentru modificarea art. 76 din Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative (L92/05.02.2024).

Dezbateri generale. Inițiatorul? Dumneavoastră? Vă rog.

## **Domnul Brian Cristian** _– deputat_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Brian Cristian sunt, deputat USR, inițiator al acestei propuneri legislative.

Vedem cu toții că sistemul de pensii se află într-un declin din cauza sporului demografic negativ. Peste câțiva ani nu vom mai putea plăti pensiile aflate în momentul de față în sistemul public.

Soluțiile sunt puține, iar, pe lângă faptul că actualele pensii sunt și așa mici, ne confruntăm în continuare cu provocări când vine vorba de generațiile viitoare, care au contribuit până acum la sistemul național de pensii.

În acest context, cred că o posibilă soluție ar reprezenta-o pilonul III de pensii, acele pensii facultative. Acestea reprezintă... sau au anumite beneficii: pe lângă faptul că, până într-un anumit prag, sunt deductibile fiscal, au un randament mai bun decât majoritatea depozitelor bancare și, pe lângă acest aspect, pot fi și transmisibile.

În momentul de față există un prag anual de 400 euro/an/persoană până la care aceste contribuții la pilonul național... contribuții la pilonul III – pensii facultative pot să fie deductibile. Problema este că economia a evoluat, au crescut și salariile, au crescut și prețurile, iar pragul acela de 400 de euro/an care este deductibil a rămas la fel.

Propunerea noastră legislativă prevede ca acest plafon să fie dublat, dar, pe lângă aceasta, să se țină cont de o formulă care va lua în calcul salariul minim pe economie, astfel încât de fiecare dată când se modifică salariul minim pe economie și contribuția pe care un cetățean o va pune la pilonul III de pensii, la pensii facultative, să crească automat. Practic, cum evoluează economia așa să evolueze și acest prag cu care românii vor putea să-și pună la bătrânețe bani deoparte, în contextul în care statul român se află în pericol să le pună banii la adăpost.

Mulțumesc. Guvernul? Nu.

Comisia pentru buget și Comisia pentru muncă, raport comun.

Prezenta propunere legislativă are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 227 privind Codul fiscal, precum și modificarea art. 76 alin. (8) și (9) din Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative, cu modificările și completările ulterioare.

Potrivit inițiatorilor, soluțiile legislative preconizate au în vedere majorarea pragului de deductibilitate a contribuției angajaților la pilonul III de pensii de la o sumă maximă fixă la o valoare dinamică, raportată la salariul de bază minim brut garantat, concret în limita a 10% din valoarea a 12 salarii minime brute pe țară garantate în plată într-un an fiscal pentru fiecare persoană.

În urma dezbaterilor desfășurate în ședințe separate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de respingere.

Comisia pentru buget, finanțe și Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supun plenului Senatului spre dezbatere și adoptare raportul comun de respingere. Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul Irineu Darău.

Vă rog, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte.

Voi susține scurt această inițiativă și sper să voteze senatorii și împotriva raportului de respingere.

Susținem pilonul III, știm problemele sistemului de pensii, ne dorim ca oamenii să fie încurajați să pună deoparte niște bani din veniturile lunare sau anuale, pentru ca la pensie să poată beneficia de niște sume suplimentare.

Nu cred că e normal nici în această lege actuală, dar nici în alte legi similare să avem cuantumuri fixe, care nu țin cont nici de inflație, nici de evoluția salariului minim, nici de evoluția salariului mediu. De aceea, credem că inițiativa este bună, vine să ridice acel cuantum, care n-a mai fost actualizat de câțiva ani, și el să fie un procent din cele 12 salarii minime brute. În acest fel, fără modificarea legii, an de an, pragul de deductibilitate va crește în pas cu salariul minim. Acel 10% din 12 salarii medii... minime brute nu este o sumă deloc mare și, pentru a stimula economisirea pentru pensie, e normal să acordăm această deductibilitate.

Deci vă rog încă o dată să votați împotriva raportului de respingere. Așa va face Grupul USR.

Mulțumesc.

Mai sunt alte intervenții? Nu mai sunt alte intervenții.

Îmi apare aici domnul... A, domnul senator Dăneasă Mircea!

Vă rog. Microfonul 3.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Atât pilonul II, cât și pilonul III prezintă un risc mare. Acești doi piloni țin de fondurile de investiții. În situația în care Europa e într-o criză greu reversibilă, fondurile de investiții vor avea probleme mari. De aici rezultă și riscul acestor două tipuri de pensie.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Nu mai sunt alte intervenții.

Inițiativa merge la vot final.

Punctul 44, Propunerea legislativă pentru completarea

Legii nr. 69/2000 a educației fizice și sportului (L55/05.02.2024).

Dezbateri generale.

Inițiator? Tot dumneavoastră?

Mai pe scurt, așa, ca la Cameră, că vine domnul Simion.

Mulțumesc, domnule președinte.

Inițiativa este una simplă, se referă la sporturile moderne care apar.

În acest moment, când apare o ramură sportivă nouă, durează un timp relativ lung de timp până când acea ramură sportivă este organizată și se formează federații sportive. Asta înseamnă că acele cluburi... pe ramurile sportive noi care se... care apar acum și trebuie să fie recunoscute de minister, de agenție, acele cluburi trebuie să se organizeze și să formeze federațiile. Realitatea din teren însă ne arată că avem deja sportivi români care participă la competiții internaționale unde nu există acele federații sau nu sunt constituite sau afiliate la forurile internaționale.

Avem un caz concret pe această speță. Și vreau să mă refer la sportivul maramureșean Patric Iluț, care și la snowboarding, și la scateboarding ne reprezintă cu cinste în calendarele competiționale la aceste sporturi, obține puncte la nivel internațional, doar că, din păcate, federațiile de profil nu sunt constituite, iar în raport cu federațiile și concursurile internaționale acesta nu poate să participe.

Problema este că, în momentul de față, România dă zeci de milioane de lei către Comitetul Olimpic Sportiv Român, care, în anumite cazuri, nu poate să preia această funcție de a reprezenta sportivii în raport cu structurile internaționale – mă refer să înlocuiască federațiile. Am trimis o serie de

interpelări, scrisori din partea Comisiei de tineret și sport, iar cei de acolo ne-au spus că nu au cadrul legal pentru așa ceva.

Ce propunem noi? Foarte pe scurt: ca, până la înființarea acelor federații sportive pentru ramurile sportive noi, partea de reprezentare cu internaționalul să o preia COSR-ul. COSR să se ocupe de acest lucru, ca sportivii noștri să nu mai fie penalizați, cei care ne reprezintă în calendarele competiționale la sporturile noi, să nu mai fie penalizați. E o măsură simplă, de bun-simț.

Vă rog să dați un vot favorabil.

Vă mulțumesc. Guvernul? Nu.

Comisia pentru tineret și sport, raportul.

Mulțumesc.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii educației fizice și sportului nr. 69/2000, cu modificările și completările ulterioare.

Consiliul Legislativ a transmis aviz favorabil. Consiliul Economic și Social – aviz favorabil.

În ședința din data de 20 februarie 2024, membrii comisiei au hotărât, cu majoritatea voturilor, să adopte un raport de respingere.

Comisia pentru tineret și sport supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatul raportul de respingere și propunerea legislativă.

Mulțumesc. Intervenții?

Nu sunt.

Inițiativa rămâne la vot final.

Punctul 45, Propunerea legislativă pentru completarea art. 67[1] din Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000 (L79/05.02.2024).

Inițiatorul?

Dacă mai aveți, spuneți de acum pentru următoarele, ca să știm ce inițiative...

E ultima. Poate a treia e cu noroc, domnule președinte. În momentul de față sunt niște limite la cheltuielile pe care cluburile sportive de drept public pot să le facă pe anumite categorii de cheltuieli, că e vorba de cazare, că e vorba de transport, că e vorba de anumite taxe pe care le plătesc către arbitri sau alte astfel de cheltuieli pentru gestionarea unui club sportiv.

Această propunere... inițiativă nu are impact bugetar, doar că acele limite sunt plafonate la un nivel care nu mai corespunde cu economia de piață. Chiar am avut reprezentanți ai cluburilor sportive care ne-au spus că sunt obligați să plătească arbitrii la negru, pentru că acele limite maximale sunt mult mai mici în raport cu realitățile zilei de azi.

Ce vreau să fac e să actualizăm, din nou, aceste limite de cheltuieli pe o formulă variabilă, care, tot la fel, să ia în considerare evoluția salariului mediu brut, de data aceasta, la fel cum este raportat de Institutul Național de Statistică. Practic, dăm formula. Atâta timp cât ministerul nu își face treaba și nu dă HG-urile la timp, aceste sume să se actualizeze automat, iar cluburile să poată să funcționeze în bună ordine, să nu mai apeleze la astfel de tertipuri și plăți la negru.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Guvernul? Nu.

Comisia pentru tineret și sport, raportul.

Mulțumesc.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea art. 67 din Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000, cu modificările și completările ulterioare.

Consiliul Legislativ a analizat propunerea și a transmis un aviz favorabil.

Consiliul Economic și Social, de asemenea, un aviz favorabil.

În ședința din data de 20.02.2024, membrii comisiei au hotărât, cu majoritatea voturilor, să adopte un raport de respingere.

Comisia pentru tineret și sport supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere și propunere legislativă.

Mulțumesc. Intervenții? Nu sunt. Inițiativa merge la vot final.

Punctul 46, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 10 alin. (5) din Legea nr. 121/2014 privind eficiența energetică (L94/05.02.2024).

Dezbateri generale.

Inițiator? Nu. Guvernul? Nu.

Se pare că nici comisia.

Comisia pentru administrație și Comisia pentru energie, raportul comun.

Vă rog, doar concluziile.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. În ședința comună din data de 20 februarie 2024, membrii Comisiei pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale și membrii Comisiei pentru administrație publică au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport comun de respingere, fără amendamente.

Consiliul Legislativ avizează favorabil.

Consiliul Economic și Social avizează nefavorabil.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Comisia pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale și Comisia pentru administrație publică supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de respingere și propunerea legislativă.

Vă mulțumesc mult.

## **Domnul Virgil Guran:**

Mulțumesc. Intervenții? Nu sunt.

Inițiativa legislativă merge la vot final.

Punctul 47, Propunerea legislativă pentru abrogarea art. 47 alin. (1) lit. b) din Legea serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006 (L64/05.02.2024).

Dezbateri generale. Inițiator? Nu. Guvern? Nu.

Comisia pentru administrație, raportul, vă rog. Pregătiți-vă, că după următoarea inițiativă

În ședința din 20 februarie 2024, desfășurată online și la sediul Senatului, membrii Comisiei pentru administrație publică au dezbătut propunerea legislativă și avizele primite și au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, să adopte un raport de respingere.

În consecință, Comisia pentru administrație publică supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere și propunerea legislativă. Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Nu sunt intervenții. Inițiativa merge la vot final.

Ultimul punct, 48, Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare (L47/05.02.2024).

Dezbateri generale. Inițiator? Nu. Guvernul? Nu. Comisia pentru administrație, raportul.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 20 februarie 2024, desfășurată online și la sediul Senatului, membrii Comisiei pentru administrație publică au dezbătut propunerea legislativă, avizele primite și au hotărât, cu unanimitatea voturilor membrilor prezenți, să adopte un raport de respingere.

În consecință, Comisia pentru administrație publică supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere și propunerea legislativă.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Sunt intervenții? Nu... Da.

Doamnă, mi-era dor! Doamnă Șoșoacă, credeam că nu mă onorați astăzi deloc, se poate?!

Mulțumesc.

Este și motivul pentru care am intervenit, să vă arăt că, atunci când nu intervin, mergeți foarte repede și nu vă interesează nicio lege. De data viitoare, să știți că voi interveni.

Dar atât de proaste legi au fost azi, încât nici măcar eu n-am putut să mă pronunț pe ele, să vă spun cât de proaste sunt.

## **Domnul Virgil Guran:**

Cu dumneavoastră durează mult, într-adevăr, așa că vă mulțumim pentru apreciere.

Nu sunt alte intervenții.

Inițiativa legislativă merge la vot final.

Stimați colegi, ne-am încadrat exact în timp, chiar cu 5 minute mai repede.

Vă reamintesc că în ședința plenului de marți, 5 martie 2024, au avut loc dezbateri generale...

asupra inițiativelor legislative înscrise la secțiunea a III-a a ordinii de zi, urmând ca în această ședință să procedăm la votul asupra acestora. Deci, cu alte cuvinte, prima dată votăm legile..., în ordine cronologică, dezbătute în ordine cronologică.

În aceste condiții, trecem la votul asupra acestor inițiative.

La punctul 1 al ordinii de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate (L56/05.02.2024).

Raportul comisiei este de respingere, cu amendamente respinse.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Se supune la vot raportul de respingere.

Vot, vă rog.

Prezenți –106: pentru – 77, contra – 28, abțineri – una. Propunerea legislativă este respinsă.

La punctul 2 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap (L58/05.02.2024).

Raportul comisiei este de admitere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 4, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice (L89/05.02.2024).

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Senatul este prima Cameră sesizată. Supun votului raportul, cu amendamentele admise. Vot, vă rog.

Prezenți – 110: pentru – 94, abținere – 16. Raportul a fost adoptat.

Se supune votului propunerea legislativă. Vot, vă rog. Prezenți – 107: pentru – 93, abținere – 14. Propunerea legislativă a fost adoptată.

Stimați colegi, trecem să votăm proiectele care au fost dezbătute astăzi.

La punctul 1, Proiectul de lege pentru aprobarea participării României la Acordul parțial extins privind Registrul daunelor cauzate de agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei, instituit prin Rezoluția CM/Res(2023)3, adoptată de Comitetul Miniștrilor al Consiliului Europei la Strasbourg la 12 mai 2023 (L123/26.02.2024).

Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților. Raportul comun al comisiilor este de admitere a proiectului de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este Camera decizională.

Supun votului raportul și proiectul de lege. Vot, vă rog.

Prezenți – 110: pentru – 108, contra – unu, nu votează – unu.

Raportul și proiectul de lege au fost adoptate.

Punctul 2, Proiectul de lege privind modificarea și completarea Legii nr. 158/2019 pentru stabilirea unor măsuri de punere în aplicare a Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Statelor Unite ale Americii privind intensificarea cooperării în prevenirea și combaterea infracțiunilor grave, semnat la 5 octombrie 2015 la Washington D.C., precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative (L108/12.02.2024).

Raportul comun al comisiilor este de admitere a proiectului de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

solicitarea președintelui.

Trecem la votul asupra legii și vă reamintesc că ne aflăm în fața unei cereri de reexaminare a legii transmise de Președintele României.

Legea a fost adoptată de Camera Deputaților.

Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise, a legii transmise la promulgare, așa cum a fost adoptată de Camera Deputaților ca urmare a reexaminării.

Prin raportul întocmit, au fost însușite obiecțiunile formulate în cererea de reexaminare.

Legea face parte din categoria legilor organice. Senatul este Camera decizională.

Se supune votului raportul, cu amendamente admise. Vot, vă rog.

Prezenți – 110: pentru – 78, abținere – 32. Raportul, cu amendamente admise, a fost adoptat. Se supune votului legea. Vot.

Prezenți – 105: pentru – 73, abținere – 32. Legea a fost adoptată.

Punctul 10, Legea acvaculturii (L301/07.07.2021). Reexaminare ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 19/15.02.2023.

Trecem la votul asupra legii și vă reamintesc că ne aflăm în fața reexaminării legii ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 19/15.02.2023.

Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise, a legii transmise la promulgare. Legea face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Se supune votului raportul, cu amendamentele admise. Vot.

Prezenți – 107: pentru – 76, abținere – 31.

Raportul, cu amendamente admise, a fost adoptat. Se supune la vot legea.

Vot.

Prezenți – 104: pentru – 73, abținere – 31. Legea a fost adoptată.

Punctul 11, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, cu modificările și completările ulterioare (L49/05.02.2024).

Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Se supune votului raportul de respingere.

e de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

-

de lege privind aprobarea ordonanței.

Vot.

Prezenți – 104: pentru – 90, abținere – 14.

Raportul și proiectul de lege au fost adoptate.

Punctul 21, Propunerea legislativă pentru instituirea anului 2027 – „Anul Ion I.C. Brătianu” (L43/05.02.2024).

Raportul comisiei este de admitere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

mitere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

-

ere. Vot.

Prezenți – 107: pentru – 78, contra – 13, abținere – 16. Propunerea legislativă este respinsă.

Punctul 29, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii drepturilor pacientului nr. 46/2003 și a Legii privind reforma în domeniul sănătății nr. 95/2006 (L60/05.02.2024).

Raportul comisiei este de respingere, cu amendamente respinse.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Se supune la vot raportul de respingere.

Vot, vă rog.

Prezenți – 106: pentru – 67, contra – 38, abținere – una. Raportul de respingere a fost adoptat.

La punctul 30, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății (L106/05.02.2024).

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Se supune votului raportul de respingere. Vot.

Prezenți – 105: pentru – 75, contra – 14, abținere – 16. Propunerea legislativă este respinsă.

Punctul 31, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ (L84/05.02.2024).

Raportul comisiei este de respingere, cu amendamente respinse.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată. Se supune la vot raportul de respingere. Vot.

Prezenți – 105: pentru – 78, contra – 20, abținere – 7. Raportul de respingere a fost adoptat.

La punctul 32, Propunerea legislativă pentru completarea art. 37 din Ordonanța de urgență nr. 57/2019 privind Codul administrativ, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 555 din 5 iulie 2019 (L80/05.02.2024).

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

– 102: pentru – 66, contra – 22, abținere – 14. Raportul de respingere a fost adoptat.

Punctul 38, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 70 din 2 aprilie 2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operațiunile de încasări și plăți în numerar și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată (L101/05.02.2024).

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Se supune votului raportul de respingere. Vot.

Prezenți – 106: pentru – 77, contra – 13, abținere – 16. Raportul de respingere a fost adoptat.

Punctul 39, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea unor acte normative (L103/05.02.2024).

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Se supune votului raportul de respingere.

Vot.

Prezenți – 103: pentru – 75, contra – 13, abținere – 15. Raportul de respingere a fost adoptat.

La punctul 40, Propunerea legislativă pentru modificarea art. V alin. (1) din Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung (L104/05.02.2024).

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Se supune votului raportul de respingere.

Vot.

Prezenți – 104: pentru – 76, contra – 28.

Raportul de respingere a fost adoptat.

Punctul 41, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 28 alin. (14) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal (L54/05.02.2024).

Raportul comisiei este de respingere, cu amendamente respinse.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Se supune la vot raportul de respingere.

Vot, vă rog.

Prezenți – 105: pentru – 75, contra – 19, abținere – 11. Raportul de respingere a fost adoptat.

Punctul 42, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 4 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, precum și pentru modificarea și completarea art. 7 din Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică (L102/05.02.2024).

Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată. Se supune votului raportul de respingere. Prezenți – 103: pentru – 90, contra – 13. Raportul de respingere a fost adoptat.

Punctul 43, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal și pentru modificarea art. 76 din Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative (L92/05.02.2024).

Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative.

- Propunerea legislativă face parte din categoria legilor

Prezenți – 101: pentru – 72, contra – 29. Raportul de respingere a fost adoptat.

Punctul 46, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 10 alin. (5) din Legea nr. 121/2014 privind eficiența energetică (L94/05.02.2024).

Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată. Se supune votului raportul de respingere. Vot.

Prezenți – 95: pentru – 70, contra – 11, abținere – 14. Raportul de respingere a fost adoptat.

Punctul 47, Propunerea legislativă pentru abrogarea art. 47 alin. (1) lit. b) din Legea serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006 (L64/05.02.2024).

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

- Propunerea legislativă face parte din categoria legilor

- ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată. Se supune votului raportul de respingere. Vot.

Prezenți – 100: pentru – 70, contra – 12, abținere – 18. Raportul de respingere a fost adoptat. Punctul 48, Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare (L47/05.02.2024).

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Se supune votului raportul de respingere.

Vot.

Prezenți – 98: pentru – 87, contra – 11.

Raportul de respingere a fost adoptat.

Notă pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la Secretariatul General al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

1. Lege pentru modificarea art. 92[1] alin. (2) lit. a) din Legea fondului funciar nr. 18/1991;

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329

C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR

și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro

Adresa Centrului pentru relații cu publicul este: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651. Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78, e-mail: concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro, secțiunea Publicări.

&JUYEJT|487289]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 44/12.IV.2024 conține 40 de pagini.**

Prețul: 200 lei