Stenogramă plen

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori!

Întrucât și-au înregistrat prezența până la acest moment un număr de 86 de colegi, declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 18 martie 2024.

Înainte de ordinea de zi – să-i lăsăm pe lideri să se mai pună de acord –, aș vrea să salut prezența unui grup de studenți de la Universitatea Națională de Apărare „Carol I”, aflați în sala de plen la invitația domnului profesor și senator Titus Corlățean.

Mulțumim pentru...

Mai apoi, aș vrea să îi urăm „La mulți ani!” domnului senator Turos Lóránd, care lucrează de ziua domniei-sale.

La mulți ani, domnule senator!

Dacă, după ce le mulțumesc colegilor Roberta Anastase și Marius Humelnicu, sunt observații cu privire la ordinea de zi care a fost distribuită, vă rog să interveniți.

Dacă n-aveți intervenții la ordinea de zi, vă mai întreb o dată, până aveți.

Mulțumesc, domnule președinte.

La ordinea de zi avem o intervenție: vă propunem retrimiterea la comisie a punctului 19. Este vorba de L125, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 198 din 4 iulie 2023 a învățământului preuniversitar.

Termen – două săptămâni. Nu este în pericol de a fi adoptată tacit, pentru că termenul de adoptare tacită este pe 10 aprilie.

Deci solicităm retrimiterea la comisie a L125, punctul 19. Mulțumesc.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Supun L125, punctul 19 – retrimiterea la comisie pentru două săptămâni.

Vot, vă rog.

Domnul senator Eugen Țapu Nazare votează fără cartelă.

Și?

## **Domnul Marius Humelnicu**

**:**

Și Ștefan Pălărie... Ștefan Pălărie.

Și domnul Ștefan Pălărie tot fără cartelă, da? Deci 56 de... 57 de voturi pentru, 12 voturi contra. S-a aprobat retrimiterea la comisie.

Dacă mai sunt alte intervenții cu privire la ordinea de zi? Vă rog, domnule senator Pălărie.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimate colege, stimați colegi,

Solicităm reîntoarcerea la comisie și prelungirea termenului cu două săptămâni pentru L90/2024, pentru dezbatere și acordare de raport final, vă rog.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Mulțumesc.

## **Domnul Ștefan Pălărie:**

Nu...

60 de zile...

Prelungire cu 60 de zile.

Dar marginal nu știu cât este.

Marginal 6, da. Mulțumesc.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Este marginal 6. Se solicită retrimiterea la comisie a L90, pentru 60 de zile.

Vot, vă rog.

Pentru...

- Rectific, scuzați!

Vot, mai întâi, pentru retrimiterea la comisie. Vot, vă rog.

25 de voturi pentru, 20 de voturi contra, 37 de abțineri. Deci nu s-a aprobat retrimiterea la comisie, nu mai e cazul

- să...

- Deci prelungirea nu mai are sens să o

Mulțumesc, domnule președinte.

Un anunț pe procedură: domnul senator Mihăiță Dohotar va activa în cadrul Comisiei de muncă, pe al patrulea loc al PNL-ului.

Mulțumesc.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

O înlocuire în Comisia de apărare: domnul senator Mihail Veștea, în locul domnului senator Voiculescu – Liviu Voiculescu.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

83 de voturi pentru.

S-a adoptat și această propunere.

Dacă nu mai sunt alte intervenții,

Vă mulțumesc.

Ordinea de zi a fost adoptată.

În continuare,

Programul de lucru a fost adoptat.

Trecem la secțiunea I a ordinii de zi.

La punctul 1, secțiunea I, avem aprobarea transmiterii către Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, a unei inițiative legislative.

În conformitate cu hotărârea Biroului permanent de astăzi, 18 martie, pe baza avizului Comisiei pentru constituționalitate, potrivit prevederilor art. 35 alin. (1) lit. e) și art. 94 alin. (1) lit. b) din Regulamentul Senatului, se transmite către Camera Deputaților, pentru a dezbate și a adopta, ca primă Cameră sesizată, inițiativa legislativă, așa cum este afișată pe pagina de internet a Senatului.

Vot, vă rog.

72 de voturi pentru. Vă mulțumesc.

Propunerea a fost adoptată.

La cel de-al doilea punct al primei secțiuni avem o notă privind adoptarea tacită, prin împlinirea termenului pentru dezbatere și adoptare la data de 11 martie 2024, a unor inițiative legislative, care sunt afișate, de asemenea, pe pagina de internet a Senatului.

Precizez că inițiativele legislative se consideră adoptate prin împlinirea termenului, în conformitate cu art. 75 alin. (2) teza III din Constituția României, coroborat cu prevederile art. 150 alin. (2) din Regulamentul Senatului, și urmează să fie transmise Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare, în calitate de Cameră decizională.

## Stimați colegi,

Acestea fiind zise, trecem la cea de-a doua secțiune a ordinii de zi, unde la primul punct avem Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraților (L107/12.02.2024).

Declar deschise dezbaterile generale.

Vă mulțumesc și eu, domnule secretar de stat. Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital împreună cu Comisia economică, industrii și servicii au elaborat un raport comun.

Îl invit pe domnul președinte să prezinte raportul comun.

Mulțumesc, domnule președinte.

În cadrul dezbaterilor pe acest proiect de lege, s-au formulat amendamente comune ale Comisiei de buget, finanțe și Comisiei economice, care sunt parte integrantă a raportului comun de admitere, cu amendamentele deci admise pe care, în ședințele separate, cele două comisii le-au adoptat.

Și supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de admitere, cu amendamente admise, și proiectul de lege, care face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dacă sunt intervenții din partea colegilor senatori?

Nefiind intervenții, declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa rămâne la vot final.

Și trecem la punctul numărul 2, unde avem Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate (L129/04.03.2024).

Declar deschise dezbaterile. Îi dau cuvântul domnului secretar de stat Sorescu, Ministerul de Interne, pentru prezentarea punctului de vedere al Guvernului.

## **Domnul Gheorghe Sorescu** _– subsecretar de stat la Ministerul Afacerilor Interne_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Proiectul de act normativ are în vedere, în principal, următoarele aspecte: reglementarea eliberării pașaportului simplu temporar exclusiv în situații speciale, de excepție, care presupun o urgență în care este necesară deplasarea în străinătate sau, după caz, continuarea călătoriei ori reglementarea șederii sau a situației juridice a cetățenilor români aflați în străinătate care nu mai posedă documente de călătorie valabile și crearea premiselor legale pentru prestarea de servicii publice electronice de către autoritățile de pașapoarte din România, prin autentificarea solicitanților cu pașaportul simplu electronic românesc sau prin alte metode de autentificare stabilite prin acte normative în vigoare, în contextul accelerării procesului de digitalizare la nivel european.

Vă rugăm să adoptați proiectul de lege, în forma propusă de Comisiile de politică externă. Mulțumesc.

Îl rog pe domnul președinte Titus Corlățean să prezinte... – vă mulțumesc și eu... – raportul Comisiei pentru politică externă.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Biroul permanent al Senatului a sesizat Comisia pentru politică externă în vederea elaborării raportului asupra proiectului de lege menționat.

Conținutul raportului l-ați primit; a fost distribuit în timp util. Voi menționa doar că, în primul rând, Consiliul Legislativ a avizat favorabil, cu unele observații, proiectul de lege.

Comisiile pentru românii de pretutindeni, comunicații, tehnologia informației, inteligență artificială, respectiv drepturile omului, egalitate de șanse, culte, minorități, Comisia pentru învățământ și, nu în ultimul rând, Comisia juridică au avizat favorabil proiectul de lege.

În ședința din 12 martie, membrii Comisiei pentru politică externă au analizat textul documentului, în prezența reprezentanților ministerelor Afacerilor Interne, respectiv Afacerilor Externe.

Comisia a adoptat, în final, cu unanimitate de voturi, raport de admitere, fără amendamente, și, pe cale de consecință, prezentăm spre dezbatere și vot plenului Senatului raportul de admitere, fără amendamente.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte. Dacă sunt solicitări de...?

Da, domnul senator Titus Corlățean.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Foarte pe scurt, adăugând poate câteva elemente utile, spre informarea colegilor, în completarea celor menționate de reprezentantul Guvernului, trebuie să înțelegem acest proiect legislativ, care este important, propus de Guvern în contextul unui proces mai amplu, demarat anterior, în materie de legislație privind pașapoartele, titlurile de călătorie și, în special, în actualul proces de accelerare a procesului de digitalizare; doi la mână, în contextul unor hotărâri ale Curții de Justiție de la Luxemburg, Curții de Justiție a Uniunii Europene, în materie de drepturi și libertăți fundamentale, date biometrice, amprente și, nu în ultimul rând, în contextul accederii României la programul Visa Waiver. Sunt câteva elemente de substanță, care au fost prezentate și în raport. Pe cale de consecință, vreau să încurajez colegii să voteze acest proiect de lege.

În orice caz, Grupul senatorial al PSD va vota în favoarea adoptării proiectului legislativ. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Alte...

Domnule senator Claudiu Târziu, aveți cuvântul, vă rog.

## **Domnul Claudiu-Richard Târziu:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Situația e în felul următor: noi sigur că ne dorim cu toții să ne ușurăm viața și, de asemenea, să luăm toate măsurile necesare pentru a putea călători în siguranță, pentru a limita falsificarea actelor și așa mai departe. Totuși, nu ținem cont de următorul lucru: sunt foarte mulți români – nu doar români, dar eu vorbesc despre români, că îi cunosc mai bine – care se opun acestei digitalizări accelerate și, mai ales, se opun actelor biometrice. A fost o dezbatere foarte largă cu ani în urmă, când s-a trecut la pașapoartele biometrice. Știți că atunci a fost găsită o soluție, care, iată, se dovedește a fi provizorie, pentru a păstra pașapoartele acelea simple, fără date biometrice, astfel încât să lase omului libertatea de a alege: își asumă sau nu un astfel de act. Din motive de conștiință, din motive religioase, din motive de siguranță personală și așa mai departe. Au fost invocate tot felul de argumente.

Astăzi, prin pasul pe care îl facem, mergem către eliminarea definitivă a unor astfel de acte care nu conțin datele biometrice. Veți fi foarte surprinși, poate, unii dintre dumneavoastră, care aveți un contact mai slab cu românii, cu poporul, să vedeți reacția după ce se va afla ce s-a votat astăzi aici.

Așa că, din aceste motive, având în vedere că nu ținem cont de interesul tuturor românilor și de opinia care cred eu că este majoritară astăzi, noi ne vom opune.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Corlățean.

Aici.

Da, microfonul 7, vă rog.

De data asta, ca președinte al Comisiei pentru politică externă, câteva elemente care sper să fie utile.

Acest act normativ reglementează de o manieră omogenă în România, așa cum reglementează regulile europene la nivelul spațiului Uniunii Europene, niște reguli extrem de importante. Pot fi situații de urgență, de criză, în care cetățeanul european, în speță cetățean român european, are nevoie de un titlu de călătorie oferit într-o formulă foarte rapidă, neavând pașaport, neavând alte acte de identitate, și acest lucru se face pe cale electronică. Pot fi pașapoarte cu titlu temporar, acte de călătorie cu caracter temporar. Sunt bazele de date care deja există, de natură biometrică, tocmai că acest proiect de lege reglementează folosirea a ceea ce deja există.

Nu-l mai chemi, nu-l mai cauți în baza de date și eliberezi foarte rapid acel titlu de călătorie, indiferent de denumirea pe care o poartă. Pentru că omul are nevoie astăzi să iasă dintr-un anumit spațiu, eventual să-și salveze copiii atunci când anumite instituții ale unor state vest-europene au, așa, niște intenții mai puțin lăudabile față de cetățenii români. Nu vreau să intru în toate detaliile de la acest microfon, dar este un act normativ care aduce niște elemente importante. Sunt și altele. Se lărgește categoria de pașapoarte diplomatice, de exemplu, pentru că avem atașații militari, avem ofițerii din Ministerul Afacerilor Interne trimiși în misiune, la NATO, în alte operațiuni și au nevoie să beneficieze de protecție diplomatică.

Toate aceste lucruri, atenție, sunt supuse unui control riguros al Curții de Justiție de la Luxemburg. Nu întâmplător am menționat faptul că dispozițiile riguroase privind respectarea drepturilor și libertăților fundamentale, în concordanță cu anumite hotărâri și o jurisprudență a Curții de la Luxemburg, sunt preluate în actul normativ drept clauză de salvgardare, de securitate, până la urmă, pentru protecția demnității umane.

Mulțumesc și eu pentru precizări. Doamna senator Nicoleta Pauliuc, vă rog.

Mulțumesc.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, declarăm încheiate... Domnule senator Radu Mihail, aveți cuvântul.

## **Domnul Radu-Mihai Mihail:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Această dezbatere arată foarte clar punctele de vedere din Parlamentul României.

Pe de o parte, am ascultat vocea provocatorilor trimiși de Moscova să lanseze teorii ale conspirației, să aducă România în Evul Mediu, să facem acte, eventual, din carton, pe care să semneze primarul. Nu, USR vrea să modernizeze România! Și direcția în care mergem, de a avea acte ușor de folosit, ușor de utilizat peste tot, este direcția cea bună.

Dar, în cealaltă parte a spectrului, avem Guvernul PSD – PNL, PCR – Partidul Comasat, care vine cu o propunere foarte interesantă, e adevărat. Dar, printre prevederi, proiectul spune să înlocuim cărțile de identitate actuale – știți, alea mai măricele, așa, pe care le au toți românii – cu cele electronice. Deci trebuie să le eliminăm pe cele de acum, să avem electronice. Totul bine și frumos, numai că același guvern nu e în stare să spună când o să avem cărți electronice de identitate.

Și e hilar ce ne răspund. Când i-am întrebat, când am întrebat Ministerul de Interne când o să avem cărțile electronice, ne-au spus așa, că nu pot face estimări și, citez, „având în vedere modul în care s-au desfășurat până în prezent procedurile de achiziție publică derulate la nivel național, nu avem o estimare a timpului”. Este rușinos! Un guvern incapabil să dea un răspuns privind o dată, în momentul în care vine cu o lege în Parlament.

Mai mult decât atât, cu această ocazie, din nou, Guvernul și dumneavoastră, majoritatea, ați ratat oportunitatea de a rezolva problema cetățenilor români din afara țării care nu mai au domiciliul în România. Faptul că nici în ceasul al 13-lea nu acceptați să avem, cumva, domiciliul scris pe o carte de identitate al unui român care trăiește în afara țării este o nouă dovadă că PCR – Partidul Comasat Român, că PNL și PSD nu au niciun interes să sprijine românii pe care i-au gonit tot ei din țară.

Domnul senator Mircea Dăneasă.

## **Doamna Nicoleta Pauliuc:**

N-am să mă mai refer la precizările pe care le-a făcut și colegul, domnul președinte Titus Corlățean. Am să vă spun doar atât: avem legătură cu românii; știm exact de ce au nevoie. Și eu cred că pentru un părinte, în momentul în care vrea să-și ducă copilul la tratament în altă țară, pentru că există o șansă pentru viața lui, a elibera un pașaport sau un document care să-i permită să părăsească țara în regim de urgență și, astfel, autoritățile să emită un pașaport sau un document cu care să poată părăsi țara în două zile sau în 24 de ore, fără acordul celuilalt părinte, eu cred că vine în sprijinul dorinței românilor. Și n-am să mă mai refer aici la multe alte reglementări, modificări de text legislativ care vin să îmbunătățească atunci când vorbim despre circulația românilor în spațiul european.

Partidul Național Liberal va vota pentru această inițiativă legislativă.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să reiterez spunerea colegului, spunerea anterioară.

Într-adevăr, nu doar partidele PNL, PSD, ci și USR, toată clasa politică de 34 de ani a dorit întotdeauna binele. Problema e că a ieșit întotdeauna rău.

Vă mulțumesc.

Dacă nu mai sunt alte solicitări de intervenție, declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa rămâne la vot final.

Trecem la punctul 3, Proiectul de lege pentru completarea tabelelor-anexă nr. I și II la Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri (L137/11.03.2024).

Declar deschise dezbaterile. Dau cuvântul domnului secretar de stat Sorescu pentru prezentarea punctului de vedere al Guvernului – Ministerul de Interne.

Domnule secretar de stat, microfonul 9.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

În vederea armonizării dispozițiilor naționale cu legislația internațională în domeniu, respectiv Decizia Comisiei Națiunilor Unite pentru stupefiante, prin prezentul proiect de act normativ se propune completarea tabelelor-anexă nr. I și II de la Legea nr. 143/2000 cu șase noi substanțe cu caracter psihoactiv medicamentos.

Vă rugăm să adoptați proiectul de lege, în forma propusă de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a întocmit un raport.

Vă rog, doamna senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Raport asupra Proiectului de lege pentru completarea tabelelor-anexă nr. I și II la Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare, astfel cum se precizează în expunerea de motive, completarea tabelului-anexă nr. I la Legea nr. 143/2000, republicată.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

În vederea armonizării dispozițiilor naționale cu legislația internațională în domeniu, prin prezentul proiect de act normativ se propune exclusiv completarea tabelelor-anexă nr. I și II la Legea nr. 143/2000 în vigoare cu șase noi substanțe.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Solicitări de intervenție, vă rog? Înțeleg că nu sunt. Declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa rămâne la vot final.

Trecem la punctul numărul 4, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 9/2024 privind instituirea unor măsuri de sprijin în vederea aplicării prevederilor Legii nr. 226/2021 privind stabilirea măsurilor de protecție socială pentru consumatorul vulnerabil de energie, pentru perioada rămasă din sezonul rece noiembrie 2023 – martie 2024 (L121/26.02.2024).

Declar deschise dezbaterile și îl rog pe domnul secretar de stat Dobrescu, Ministerul Muncii, să prezinte punctul de vedere al Guvernului.

Aveți cuvântul, microfonul numărul 8.

## **Domnul Florin-Sergiu Dobrescu** _– secretar de stat_

_la Ministerul Muncii și Solidarității Sociale_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor, domnilor, bună ziua!

Proiectul de lege are ca obiect asigurarea măsurilor de protecție socială în perioada sezonului rece noiembrie 2023 – martie 2024 pentru categoriile vulnerabile ale populației ale căror drepturi de pensii sau alte indemnizații sau ale căror venituri au fost majorate în baza Ordonanței de urgență a

Guvernului nr. 115/2023, precum și a Legii nr. 360/2023, în sensul exceptării acestor majorări de a fi luate în calcul pentru perioada rămasă din sezonul rece și, respectiv, prin scutirea eventualelor debite care au fost stabilite din acest motiv, în condițiile prevăzute de Legea nr. 226/2021 privind măsurile de protecție socială pentru consumatorul vulnerabil de energie.

Mulțumesc și eu.

Îl rog pe domnul președinte al Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială să prezinte raportul. Domnule senator, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru muncă a dezbătut un raport referitor la această Ordonanță nr. 9/2024, care prevede măsuri compensatorii pentru consumatorii vulnerabili de energie pentru perioada rămasă din sezonul rece 2023 până în martie 2024.

Ca urmare a dezbaterilor care au avut loc și a avizelor favorabile de la comisiile de aviz, comisia de raport a adoptat un raport de admitere a proiectului de lege.

Legea este organică, iar Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc frumos.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În procesul de dezbatere, o invit pe doamna senator Silvia Dinică la microfon.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Noi vom vota, USR va vota pentru acest proiect de lege. Doar am vrut să vin aici, la tribună, să profit de acest subiect ca să vă reamintesc că soluția pentru consumatorul vulnerabil nu este doar să le dăm niște sume, niște ajutoare acestor oameni, lunar, anual. Scopul nostru, al tuturor, ar fi să îi scoatem din această sărăcie energetică. Or, asta înseamnă să ne uităm la consumatorul vulnerabil din mai multe perspective. Pentru că, atunci când ai o locuință neizolată, veche, bineînțeles că ai un consum ridicat pentru căldură și banii ăia pe care îi acordăm s-ar putea să fie insuficienți. Trebuie să ne uităm la starea de sănătate a omului, la vârstă, la calitatea locuinței, să folosim acele fonduri europene ca să izolăm energetic locuințele.

Opt din 10 locuințe din România nu sunt eficiente din punct de vedere energetic. Și responsabilitatea nu stă la Ministerul Muncii, care face bine ce face, acordă aceste ajutoare. Trebuie să se implice Ministerul Energiei, trebuie să se implice ANRE-ul, care are deja în lege obligația de a elabora un plan de acțiune pentru combaterea sărăciei energetice. Eu asta voiam să spun.

Repet, noi vom vota pentru acest proiect de lege, dar această abordare este una păguboasă pentru noi toți și mai ales pentru cei care nu-și permit să-și încălzească locuința în lunile de iarnă.

Mulțumesc.

Mulțumesc, doamna senator. Domnule senator Dăneasă, aveți cuvântul. Microfonul 3, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Noțiunea de consumator vulnerabil este greșită. Consumatori vulnerabili au fost toate firmele care au falimentat datorită creșterii prețului la energie. Și firma mea face parte din aceste firme. Apoi, o altă firmă interesantă, ultima fabrică de sticlă din România, fabrica de sticlă din Suceava, cu 300.000 de oameni, s-a..., de muncitori, s-a închis. Bineînțeles, erau 300.000 reduși de la 3.000, dar sunt foarte multe firme care intră în această categorie – consumatori vulnerabili.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

## Mulțumesc.

Dacă nu mai sunt alte solicitări de intervenție – și nu mai sunt –, declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa rămâne la vot final.

Profit de acest moment pentru a saluta prezența la balcon a unui grup de invitați de la Școala nr. 3, la invitația domnului senator Neagu Ionuț.

Punctul numărul 5, Propunerea legislativă pentru instituirea unei indemnizații de hrană în vederea compensării efectelor negative asupra activității de transport generate de întârzierea aderării la spațiul Schengen, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal (L52/05.02.2024).

Declar deschise dezbaterile generale și rog inițiatorul, dacă este prezent și dacă dorește să susțină.

Dacă nu, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital împreună cu Comisia pentru muncă, familie și protecție socială au elaborat un raport comun...

## Inițiatorul!

...și, înainte de acest raport, domnule președinte Rotaru, o să-l rog pe domnul senator Alexandru Nazare să prezinte punctul de vedere al inițiatorului.

Aveți cuvântul, domnule senator.

## Vă mulțumesc.

În primul rând, această inițiativă legislativă face o evaluare concretă a pierderilor pe care le-a avut România începând cu anul 2011 încoace, de când a îndeplinit integral condițiile de aderare la Schengen. Am făcut această evaluare, iar cifra la care am ajuns la final este de peste 16 miliarde de euro numai în sectorul transporturilor.

Această povară a întârzierii aderării la Schengen n-a fost dusă de stat; a fost dusă de un sector care este privat – și este sectorul transporturilor, care, printre altele, este și primul exportator de servicii la această oră. Din cele 30... cele 30 de miliarde de euro care înseamnă export de servicii în domeniul transporturilor, aproape două... aproape un sfert din tot exportul de servicii al României este adus de acest sector. Din nefericire, în situația actuală, în ultimii ani, capacitatea acestui sector de a gestiona piața europeană se diminuează. În 2000... Diferența dintre 2023 și 2024 a fost de 10.000 de camioane în minus. 10.000 de camioane în minus înseamnă un miliard jumătate de euro pentru export de servicii mai puțin.

De aici și nevoia de a veni cu o măsură compensatorie și o măsură prin care să menținem sectorul transporturilor la

același nivel de competitivitate. Compensatoriu, pe de o parte, pentru că acest sector a dus greul neaderării la Schengen și e normal să îi fie acordată o compensație și, în al doilea rând, să își mențină activitatea cel puțin la nivelul pe care îl are acum.

Așadar, legea propune trei chestiuni principale.

Prima, introducerea unei indemnizații de hrană. De ce? Pentru că este obligatorie la nivel european. Toate statele europene o au. La toate controalele în alte state europene, transportatorii români trebuie să prezinte distinct cuantumul de hrană pe care îl acordă șoferului. Astăzi n-o pot face, pentru că nu avem această indemnizație de hrană clar delimitată.

Domnule președinte, raportul Comisiei de muncă, aveți cuvântul, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piața de capital împreună cu Comisia pentru muncă, familie și protecție socială au dezbătut această propunere legislativă care vine în sprijinul transportatorilor și, ca urmare a dezbaterilor care au avut loc, precum și a avizelor favorabile de la toate comisiile avizatoare și de la Consiliul Legislativ, a fost adoptat un raport de admitere, fără amendamente, a propunerii legislative, raport comun.

Precizez că este vorba de o lege organică, iar Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

S-a înscris la cuvânt domnul senator Cristian Bordei.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Acest proiect de lege vine cu câteva prevederi, într-adevăr, bune, dar, din păcate, ele reflectă ceea ce a spus de fapt, pe larg, și inițiatorul și se reflectă și în titlul acestui proiect de lege, reflectă faptul că statul trebuie să cheltuie bani, pentru că există acest eșec catastrofal privind admiterea României în Schengen cu frontierele terestre – un subiect extrem de important pentru România, despre care s-au făcut o grămadă de declarații triumfaliste de-a lungul timpului, dar, iată, suntem în continuare în situația de a nu fi în spațiul Schengen, ceea ce generează pierderi enorme, așa cum a arătat și inițiatorul acestui proiect de lege, care, de altfel, este inițiator alături de un fost prim-ministru.

În al doilea rând, dacă vorbim de sectorul transporturilor, un sector extrem de important în România, aș vrea să amintesc că mai există un proiect de lege care zace de ceva timp la Camera Deputaților, un proiect de lege propus de către Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România, care vine cu câteva facilități care să ajute acest sector, printre care, una dintre cele mai importante, o serie de măsuri destinate de a atrage tinerii către acest domeniu. Există o criză de forță de muncă și în domeniul transporturilor internaționale.

În al doilea rând, aș vrea să amintesc, referitor la partea a doua a proiectului de lege, cu acele facilități fiscale, foarte bine că se vine cu aceste facilități fiscale, dar aș vrea să amintesc despre legislația extrem de anacronică în ceea ce privește, de exemplu, diurnele pentru angajații companiilor care sunt nevoiți să călătorească în străinătate. Eu însumi am avut joburi care au presupus călătorii frecvente în străinătate și era ceva absolut de groază, niște diurne minuscule și o grămadă de bariere birocratice puse în cârca companiilor, în condițiile în care angajatul care merge în străinătate trebuie să reprezinte compania în modul cel mai bun posibil cu putință.

Domnul senator Dăneasă Mircea.

Vă mulțumesc.

Vreau să fac o precizare. Am spus 300.000 în loc de 3.000, eram focusat pe cifre prea mari.

Fabrica de sticlă de la Suceava și-a redus numărul de muncitori de la 3.000 la 300 și s-a închis datorită creșterii prețului la energie.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

„Din cauza”...

Mulțumesc, domnule senator.

Dacă nu mai sunt alte solicitări de intervenție, dați-mi voie să declar încheiate dezbaterile.

## Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

Înainte de a trece la punctul următor, vreau să salut prezența unui grup de studenți de la SNSPA, aflați în sala de plen la inițiativa Grupului USR.

Vă mulțumesc.

La punctul numărul 6 avem Propunerea legislativă privind acordarea unor drepturi persoanelor care au trăit experiența caselor de copii din România în perioada 1947 – 1997 (L90/05.02.2024).

Declar deschise dezbaterile.

Inițiatorul, dacă este prezent și dacă dorește să intervină. Da.

Vă rog, domnule senator Darău, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Sunt inițiator al acestei... acestui proiect de lege. De altfel, nu este un proiect de lege exclusiv USR; este un proiect transpartinic, care vine să facă un lucru absolut necesar, și anume să acorde pentru prima oară o recunoaștere oficială din partea statului român a suferințelor trăite de orfani în orfelinatele din perioada comunistă și până în 1997, adică

anul în care s-au înființat DGASPC-urile și a început o reformă a acestor centre-mamut.

Inițiativa introduce mai multe drepturi, inclusiv unele financiare, pentru aceste victime ale condițiilor din centre, și anume 10% din câștigul salarial mediu brut, ședințe psihologice gratuite, în limita a 300 lei pe lună, reduceri la taxele de înmatriculare a copiilor în universități.

Este, încă o dată, o inițiativă care, de altfel, ne este cerută de către Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei. Faptul că statul român evită această recunoaștere și evită o modică compensare a acelor suferințe nu este normal astăzi, în secolul 21.

Vom... voi susține și la dezbateri alte argumente.

Mulțumesc, domnule senator.

Îl rog pe domnul președinte al Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială să prezinte raportul. Aveți cuvântul, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte. Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a dezbătut această propunere legislativă.

Precizez că am avut avize nefavorabile de la Consiliul Economic și Social și de la Comisia de buget, finanțe.

Ca urmare a dezbaterilor care au avut loc, a rezultat un vot par, de 7 voturi pentru, 7 voturi împotriva unui raport de admitere.

Pe cale de consecință, supunem plenului Senatului, având în vedere faptul că nu a întrunit numărul de voturi necesar pentru a trece raportul de admitere, raportul de respingere, cu amendamente respinse, precum și propunerea legislativă, cu precizarea că au fost și amendamente care au fost respinse.

Legea este organică, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Pe procedură, domnul senator Ștefan Pălărie. Aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Astăzi, dacă ignorăm acest moment, ne îndepărtăm de democrație atât de tare, încât lăsăm o dictatură să se rostogolească.

L-am ascultat pe domnul președinte Rotaru de la PSD citind explicit o situație în care, în urma dezbaterii, au rezultat 7 voturi pentru această inițiativă legislativă și, domnule Rotaru, 7 voturi de abținere, nu împotrivă. Iar, ca urmare a acestei situații de balotaj, de egalitate în numărul voturilor de la comisie, domnul Rotaru, pe persoană fizică și probabil că și cu semnătura secretarului de comisie, consideră că acest balotaj e... poate fi interpretat oricând, discreționar, ca fiind un raport de respingere. Așa ceva n-a văzut Parlamentul ăsta niciodată!

Dumneavoastră ați supus la vot – și o spun în calitate de membru al comisiei – un raport de admitere. Au fost 7 pentru, 7 de abținere și v-ați hotărât dumneavoastră, singur sau cu biroul comisiei, să veniți să susțineți în plenul Senatului un raport de respingere. Este cât se poate de scandalos!

Permiteți-mi să vă citesc ce spune Regulamentul Comisiei de muncă, pe care dumneavoastră o conduceți. La art. 13 spune: „Avizele și rapoartele comisiei se adoptă cu votul majorității membrilor prezenți.” Întrucât nu ați avut această majoritate a votului membrilor prezenți, nu aveți cum să supuneți la vot un raport care nu există, iar noi, domnule președinte de comisie... de ședință – îmi cer scuze –, suntem astăzi într-o nebunie absurdă, în care să dezbatem un raport care nu putea să fie dat, pentru că regulamentul comisiei a fost încălcat.

Și ca să nu mai vorbim, domnu’ senator de Brăila, că tocmai astăzi ați întors la comisie o lege trecută cu raport de respingere – legea mitei electorale în școli, pentru care o să continui să militez până când legea asta o să fie respinsă. Toată lumea trebuie să știe ce plănuiți dumneavoastră la Brăila!

Timpul a expirat, domnule...

## **Domnul Ștefan Pălărie:**

...dar nu este posibil să ajungem cu...

Domnul senator Rotaru.

## **Domnul Ion Rotaru:**

Povestea cu mita electorală sau cu nu știu ce inventează domnul senator Pălărie aici, la un proiect de lege... la o inițiativă legislativă care a fost respinsă din eroare la Comisia pentru educație și pentru care am solicitat retrimitere, viza următorul aspect: posibilitatea autorităților locale de a stimula copiii care obțin nota 10. Nu se poate, deja...

Uitați-vă în lege, că habar n-aveți! Citiți cu atenție, să vedeți ce am propus eu și ce spuneți dumneavoastră, domnule senator Pălărie. Nu vă mai dați atotștiutor așa, că nu le știți pe toate!

Deci acea lege prevedea posibilitatea ca, mâine, dacă vine Curtea de Conturi la autoritatea locală și întreabă: „De ce ai dat acești bani?”, să arate primarul sau cine este îndrituit s-o facă, pentru că legea spune că pot să o fac. Subiectul unu.

Subiectul doi. Orice act normativ care trebuie să aibă un raport de admitere trebuie să întrunească jumătate plus unu – jumătate plus unu, jumătate plus unu! – din numărul de voturi ale membrilor comisiei. Comisia având 14 membri, am

precizat atunci când am prezentat raportul că a fost obținut un vot de paritate: 7 voturi pentru, 7 voturi împotrivă. Pe cale de consecință, voturile de „abținere” nu sunt voturi „pentru”; pe cale de consecință, nu a primit un raport de admitere.

Nu poți să spui că ai raport de admitere, în condițiile în care n-ai obținut jumătate plus unu. Restul e cancan și poveste!

Mulțumesc.

Domnul senator Pălărie, drept la replică.

Mulțumesc, domnule președinte. Haideți să le lămurim, dacă tot suntem aici!

Și mă bucur să am oricând, și cu dumneavoastră, și cu orice coleg din PSD și din PNL, o dezbatere și pe educație, și pe muncă.

Legat de educație, astăzi, orice primar care dorește să premieze un cetățean meritoriu, fie că este minor și e vorba de rezultate școlare, fie că e vorba de major, fie că e vorba de performanțe culturale, artistice, de orice natură, poate propune o propunere de hotărâre de consiliu local și poate aloca o sumă de bani pentru care Curtea de Conturi niciodată nu o să-l ia la întrebări de ce a alocat-o, din moment ce există o hotărâre a consiliului local.

Dumneavoastră vreți, în schimb, altceva! Vreți să fie premiați profesorii care, probabil, anul acesta vor face campanie electorală. Elevii sunt doar acolo, de scuză, trecuți în lege. Și cereți ceva pentru care nu există o necesitate, din moment ce premierile se pot face. Este cu totul și cu totul altceva. Ați intrat în plină campanie electorală, aruncând cu bani în primăriile PSD și PNL, pentru cei pe care doriți să îi sprijiniți.

Acum, revenind la ceea ce ați spus dumneavoastră. Nu mai mințiți, domnule președinte! Au fost 7 voturi pentru această inițiativă și 7 voturi de abținere, inclusiv votul dumneavoastră. Nu mai insistați cu voturi de respingere.

Și o să vă citez pe dumneavoastră spunând argumentul: 50% plus unu, 50% plus unu, 50% plus unu din voturi ar fi fost necesare pentru un raport de respingere. Nu aveți aceste voturi, 50% plus unu, pentru a putea respinge legea.

Restul este nu cancan, cum spuneți dumneavoastră, ci este dictatură! Dacă acum ajungeți să interpretați regulile așa, data viitoare ce faceți? Cu trei voturi și restul împotrivă o să hotărâți că s-a adoptat ceva?! Este scandalos. Tocmai din acest motiv, mi se pare că e o linie roșie peste care și de... după care nu are voie Parlamentul să treacă.

Mulțumesc.

...și, și dacă votăm de 10 ori 7 la 7, până când se schimbă un vot, avem apoi cum să ne întoarcem, fie cu raport de admitere, fie cu raport de respingere, în plen.

Mulțumesc, domnule senator.

Altminteri, este doar o interpretare abuzivă, discreționară a unora, nu ceea ce este regulamentul și temelia democrației, așa cum spune Constituția.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Mulțumesc, domnule senator.

Aș vrea să avem înțelegere: dacă va mai interveni vreun drept la replică, să ne limităm la un minut maximum. Mă uit la lungimea documentului numit ordine de zi.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, vă mulțumesc...

Pe procedură? A mai fost pe procedură, domnule senator. Vă rog.

## Mulțumesc, foarte mult.

Dezbaterea a fost furtunoasă, dar, domnule președinte, vă rog frumos să aplicați reperele regulamentului. A fost o persoană de aici, de la Grupul PSD, care a insultat vorbitorul, a urlat în sală cu o insultă. Este inacceptabil! Trebuie să păstrăm un nivel de decență.

Văd că, în afară de extremiștii rusofili, a început și PSD-ul să înjure în plen. Nu e OK!

Vă rog frumos să atrageți atenția acestor oameni să nu mai fie mitocani.

Mulțumesc.

## **Domnul Radu-Mihai Mihail:**

A permite unor oameni să se exprime astfel arată că majoritatea din Parlament tolerează neofascismul în România.

Sunt fasciști putiniști! Tolerați ca oamenii ăștia să insulte parlamentari români. Este inacceptabil acest lucru.

## Domnule președinte,

Vă rog să luați măsuri ca acești oameni să nu se mai poată manifesta cu o astfel de poziție absolut inacceptabilă în Parlamentul României, unde suntem în Uniunea Europeană, suntem într-o democrație. Noi am luptat pentru democrație, în timp ce dumneavoastră vă ascundeați după fusta lui Putin, așa că vă rog să vă rețineți cuvintele atât de jignitoare pentru toată România.

Mulțumesc.

Rușine!

În dezbatere, domnul senator Darău.

Domnule senator Târziu, aveți cuvântul.

## **Domnul Claudiu-Richard Târziu:**

Eu vreau să mă feresc de cuvinte grele, dar văd că extrema stângă, acești neomarxiști decerebrați, care sunt puși pe demolarea României, nu pe salvarea României, mă provoacă și atunci trebuie să le spun pe numele lor mic: neomarxiști, freudo-marxiști, sexomarxiști, stânga radicală.

## Bravo!

## **Domnul Claudiu-Richard Târziu:**

Despre asta e vorba. Voi vreți să fiți lăsați să vorbiți, dar puneți pumnul în gura altora. Voi ne acuzați pe noi de niște porcării, că nu știu unde erați voi, când eu peroram împotriva Moscovei, nu știu unde erați voi când eu luptam împotriva comunismului. Unde erați voi? Erați? Unde erați? Erați în multinaționale, unde primeați bani grași ca să ce? Să luptați împotriva României, da?

Nu vă e rușine un pic, așa?!

Da, eu tac, tac, rabd, da’ cât?!

Iertați-mă că-mi ies din pepeni, da’, când văd oameni din ăștia, care nici nu știu să se încheie singuri la șireturi...

## Bravo!

## **Domnul Claudiu-Richard Târziu:**

...care dau direcții și hotărăsc legi și propun tot felul de aberații scrise prost și dup-aia se miră că n-au voturi, mă cuprinde indignarea.

Nu mă mai provocați, că șterg cu voi pe jos!

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Tot pe procedură, da? Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Da, dezbateri.

Deci sunt două argumente mari și late pentru această lege. Unul procedural – pe care l-au susținut foarte bine colegii. Și, încă o dată, acest proiect de lege, votat, să știți, din patru partide, inclusiv de un coleg de-al dumneavoastră, pentru că este bine scris și pentru că este bun, nu a avut raport de respingere.

Acum, nu are rost să facem atacuri _ad hominem_ , după cum poate n-are rost să ne lăudăm pe noi înșine. Să știți că la USR sunt mulți care au avut părinți și bunici foști deținuți politic, sunt mulți care au cunoscut foști deținuți politic și care au contribuit, poate, și la istoria orală a României.

Și această lege, această lege este despre un lucru foarte important, pe care îl ocolește domnul președinte al Comisiei pentru muncă, poate pentru că a fost un reprezentant de seamă al Partidului Comunist Român, și anume despre niște oameni, despre niște oameni care au suferit în perioada comunismului. Au fost sute de mii.

Astăzi, conform tuturor, să spun, cifrelor pe surse, mai sunt doar câteva mii în viață. Nu degeaba, fiindcă speranța lor de viață, a celor care au trecut prin orfelinatele comuniste, prin acele lagăre ale bolilor, ale morților, ale abuzurilor... Nu mai sunt în viață; au avut o speranță de viață foarte mică. Și am întrebat în Comisia pentru muncă instituțiile statului, care se arătau reticente, să ne dea niște cifre, să estimeze impactul bugetar, fiindcă ele se arătau reticente. N-au fost în stare. Știam acest lucru, inclusiv de la IICCMR. După toate estimările, repet, mai sunt doar câteva mii în viață.

Domnule senator Florian Bodog, vă rog, aveți cuvântul pe procedură.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi,

Indiferent dacă raportul comisiei este de admitere sau de respingere, votul plenului este cel care contează, deci o să vă rog să trecem peste toate aceste diferende.

Cu toții suntem de acord că toți cei care au trăit în perioada comunistă au dus-o greu și au avut probleme și probabil că toți merită o compensație, însă actul normativ nu este corect formulat.

Noi ne vom abține.

Mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa rămâne la vot final.

Punctul 7, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali și pentru completarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente (L66/05.02.2024).

Declar deschise dezbaterile.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent și dacă dorește să intervină.

Nu?

Atunci, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări împreună cu Comisia pentru administrație publică au elaborat un raport comun.

Aveți cuvântul, doamna senator, pentru prezentarea raportului.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Raport comun suplimentar.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art. 47 alin. (3) și (5) și art. 56 alin. (2) și (3) din Legea nr. 115/2015, pentru alegerea autorităților administrației publice locale; de asemenea, se preconizează completarea cu noi alineate, art. 103 și 103 cu 1, din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților.

Potrivit expunerii de motive, intervențiile legislative se circumscriu următoarelor două obiecte: informarea cetățenilor privind gradul de reprezentativitate a ambelor sexe, precum

și creșterea gradului de transparență privind dosarele de candidatură pentru toate persoanele care doresc să candideze în cadrul celor două tipuri de alegeri.

Reamintim următoarele aspecte:

Consiliul Legislativ a analizat propunerea legislativă și a transmis un aviz negativ.

Consiliul Economic și Social – aviz favorabil.

Guvernul, în punctul său de vedere, transmite că nu susține adoptarea acestei legi.

În ceea ce privește soluțiile tehnice preconizate, membrii celor două comisii au constatat că acestea nu respectă principiul reducerii la minimum a datelor.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru administrație publică supun spre dezbatere și adoptare plenului raportul comun suplimentar de respingere, cu amendamente respinse, și propunerea legislativă.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, doamna senator.

Doamna senator Nicoleta Pauliuc, aveți cuvântul, vă rog.

Stimați colegi,

Nu codul numeric personal este condiția ca noi să avem mai multe femei în Parlament.

Stimați colegi,

O să vedem și să vorbim de..., dacă vreți, despre ipocrizie. 23,7% doamne în Parlament din partea PSD, 18,8% doamne din partea PNL, 15,9% doamne din partea USR, 12,5% doamne din partea AUR, 10,3% doamne din partea UDMR.

Vreau să fiți conștienți, stimați colegi, că, și dacă am fi avut codul numeric personal în dosarul de candidat, pe listele electorale, doamnele nu vor fi fost mai multe. Pentru că, stimați colegi, dacă vreți ca țara noastră să reușească, sfatul meu și al colegelor mele, astăzi, din Parlament, indiferent de culoarea politică, este: mizați pe femei.

Eu cred că e visul nostru pentru întreaga generație, pentru că toți vom avea de câștigat dacă femeile și bărbații sunt parteneri. Avem nevoie de lideri cu empatie față de problemele celor de lângă noi, față de noua generație, în numele căreia luăm decizii.

Dacă ne dorim doamne în Parlament, eu cred că, stimați colegi, soluția e ca la nivelul fiecărui partid politic care își trimite reprezentanții în Parlamentul României decizia politică trebuie să fie: cât mai multe doamne pe listele electorale, în poziții eligibile, și nu codul numeric personal este cel care ne lipsește nouă astăzi, doamnelor, ci decizia politică. Femeile n-au nevoie de o lege pentru a accede în funcții politice; au nevoie de sprijin corect și o evaluare corectă.

Mulțumesc.

Și să dea Dumnezeu ca în legislatura viitoare să avem cât mai multe doamne în Parlament, cu sprijinul, de această dată, al colegilor noștri bărbați.

Așa să fie! Domnul senator Irineu Darău. Aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Sper să apreciați că intervin o singură dată, nu mai intervin ca inițiator.

Încep cu sfârșitul discursului dumneavoastră. Nu doar femeile, ci și tinerii și alte categorii sociale au nevoie de legi pentru a fi corect reprezentate. Chiar dumneavoastră, alături de mai multe colege senatoare, în 8 martie, dacă țineți minte, într-o ședință cu discursuri festive, ați susținut un proiect de lege pentru implementarea unei forme de cote de reprezentare a femeilor în Parlament.

Unde este acel proiect, pe care l-ați putea trece într-o zi, dumneavoastră, puterea PNL și PSD, cu majoritatea pe care o aveți? Treceți într-o zi comasarea. Proiectul acela este într-un sertar la Camera Deputaților.

Dacă voiați, dacă nu era mai mult decât o declarație de 8 martie, într-un an trecut, l-ați fi trecut și l-ați trece, pentru că nici măcar nu contează cu cât timp înainte de alegeri, fiindcă sporește reprezentarea femeilor.

Acest proiect de lege este despre un pic mai mult decât ce spuneți dumneavoastră, dar voi reveni la reprezentarea femeilor în politică, și anume: transparentizează într-o platformă online, gestionată de AEP, dosarele de candidatură. Fiindcă în acele dosare de candidatură sunt mai multe lucruri: sunt și niște informații legate de profesie, este și declarația privind colaborarea cu Securitatea, despre care... despre care nu știm nimic. Oamenii depun, unii candidați depun, pe propria răspundere, declarație că n-au colaborat cu Securitatea, candidează în repetate rânduri, nu avem acces la aceste dosare și aflăm după ani de zile că au colaborat cu Securitatea, deci că au comis un fals, o faptă penală.

Da, dar nu puteți acum, domnule senator, pentru că are raport de respingere. Dacă pică raportul de respingere, puteți susține.

Dacă se...

Vă rog. Vă rog, frază de încheiere.

O singură frază: prin acel amendament, acceptând, știu eu, niște frici legate de CNP, am redus introducerea doar la primele trei cifre din CNP, care însemnau exact vârsta și sexul.

Mulțumesc.

Domnul senator Claudiu Târziu.

Sunt perfect de acord cu doamna senator care a vorbit mai devreme, că ar fi bine să mizăm mai mult pe femei.

Cred și eu, văzând ce se întâmplă în biserică, faptul că și în societate implicarea femeilor mai mult ar ajuta și, dacă ar fi mai multe femei în politică, probabil că ar fi mai bine.

Dar această implicare nu poate fi dictată de vreo lege, nu poate fi hotărâtă printr-un fel de secționare socială, printr-un fel de impunere de cote, asta trebuie să vină natural. Asta dacă avem încredere, într-adevăr, în femei și nu ne folosim de apelul la ele în mod ipocrit și cu altfel de intenții. Pentru că, dacă avem încredere în ele, credem că sunt capabile să spună dacă vor sau nu vor să intre în politică și să-și croiască un drum în politică, pentru că n-am văzut în România să se opună cineva femeilor în politică. Dimpotrivă, am văzut femei care au deținut funcția de premier, de președinte de Cameră, dețin funcții în comisii în Senat și în Camera Deputaților și așa mai departe, ceea ce este firesc.

Pentru că, dincolo de ceea ce ne deosebește, femeile sunt egale cu bărbații în drepturi, potrivit legii și potrivit naturii. Ei! Trebuie însă să mergem pe normalitate, nu pe dictat ideologic. Asta la modul general. La modul particular, nu văd la ce ne-ar ajuta să scriem acolo CNP-ul, fie el și fragmentar, în ce fel ar conta asta știind câte femei și câți bărbați și de ce vârste sunt ei.

Nu cred că ajută la procesul electoral, este tot un reflex venit de la extremiștii de stânga, care vor să controleze totul și, eventual, după aceea, să dicteze totul. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Dacă mai sunt și alți...?

Da. Doamna senator Pauliuc.

Așa, deși a spus doamna senator care a vorbit înainte.

Da.

Vă rog.

Am fost atenționată că am fost susținută.

Deci, stimați colegi, sunt de acord cu voi că degeaba o să avem o lege care vorbește de cote dacă nu avem mecanisme prin care să promovăm femeile în funcții politice.

Doi, stimați colegi bărbați, în momentul în care am dat prin lege, am instituit prin lege posibilitatea ca o mamă să-și ia concediul de creștere a copilului 2 ani de zile, ați venit imediat și ați cerut și voi o lege, astfel încât și tatăl să poată sta acasă 2 ani de zile să crească un copil.

Deci avem nevoie de lege care să promoveze femeile în Senat atunci când nu avem mecanisme de promovare, pentru că evaluările, cu părere de rău, stimați colegi, le faceți dumneavoastră, bărbații. Sunt femei care își fac treaba foarte bine, fie că vorbim în politică, fie că vorbim în zona de business, încă în zona de privat, în zona de social, unde vreți dumneavoastră, dar trebuie să avem o deschidere mult mai mare și să înțelegem că România are nevoie de femei în funcții de decizie, că femeile trebuie să ajungă acolo unde se iau decizii, unde se împart resurse.

Mulțumesc mult de tot.

Mulțumesc. Domnul senator Mihail Genoiu. Domnul senator Mihail Genoiu. Vă rog. Am zis. Da. Urmează să luați cuvântul, domnule senator.

Două observații aș avea de făcut. Una este pe proiectul de lege care... Dezbaterile care au avut loc acuma sunt pe lângă proiectul de lege, pentru că proiectul de lege prevede introducerea codului numeric personal, proiectul de lege... Amendamentul de care a vorbit colegul nostru prevedea introducerea ultimelor cifre din codul numeric personal, dar scopul e altul, ca, atunci când se poate... când se face o confuzie a numelui și prenumelui candidatului, respectiv vizavi de sexul acestuia, să te poți duce la codul numeric să stabilești sexul.

Eu nu-mi aduc aminte ca în legislația noastră, ca în cultura noastră, să fi avut astfel de confuzii, ca numele și prenumele să nu poată să diferențieze sexul unui candidat. Venim cu probleme și creăm probleme care nu există, poate că le luăm din alte părți sau din alte întâmplări, din alte țări și venim și le transpunem de dragul de a crea probleme și de dragul de a scrie legi care nu au nicio aplicabilitate în legislația noastră.

Al doilea lucru pe care vreau să-l ridic astăzi este legat de procedură, pentru că, domnule președinte, procedura nu o mai respectă nimeni.

Vorbim de niște timpi de discurs, timpi care nu sunt respectați. Ne-ați rugat ca intervențiile pe procedură să nu depășească un minut și nimeni nu respectă minutul respectiv. Ba mai mult decât atât, atunci când își consumă timpul de dezbatere, persoana respectivă vine pe procedură, dar, de fapt, vorbește tot dezbatere și e lăsat un timp chiar mai mult decât cel de dezbatere să vorbească pe procedură, neatingând problemele de procedură, ci discutând tot dezbatere sau, de multe ori, intrând în jigniri și în dialoguri personale.

Vă rog să faceți puțină ordine în respectarea regulamentului!

Așa vom face. Procedură. Aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Nu chiar procedură, un fel de drept la replică, nu mi-a fost menționat numele. Dar tot așa, a spus colegul care a vorbit, o singură clarificare... Nu. Vă rog, vă rog, că ați deviat și dumneavoastră de la subiect. Încă o dată... O frază, vă promit.

ONG-urile și oricine vrea să vadă reprezentarea femeilor în listele de candidați, și socotiți câteva mii de UAT-uri ori numărul de partide, deci vorbim de zeci de mii de liste complete de candidați, sunt nevoite să citească număr cu număr, nume cu nume, pentru a vedea sexul. Atâta tot.

Pe când trei cifre într-o bază de date ar însemna o secundă pentru un calcul simplu al reprezentării femeilor și bărbaților.

Atâta tot. Vă rog să nu faceți procese de intenție unde nu e cazul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc și eu. Declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa rămâne la vot final.

Punctul 8, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii partidelor politice nr. 14/2003 (L91/05.02.2024).

Declar deschise dezbaterile.

Inițiatorul, dacă este prezent, dacă dorește să susțină inițiativa.

Dacă nu, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru administrație publică au elaborat un raport comun.

O rog pe doamna senator să prezinte acest raport comun. Aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Raport comun suplimentar.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea legii partidelor.

Consiliul Legislativ a analizat propunerea legislativă și a trimis un aviz negativ.

Consiliul Economic și Social a transmis un aviz favorabil. În ședințele din 5 martie și 12 martie, membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și ai Comisiei pentru administrație publică au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport comun, suplimentar, de respingere, cu amendamente respinse.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu, doamna senator.

Din partea grupurilor parlamentare dacă sunt solicitări de intervenție? Domnul senator Irineu Darău.

Mulțumesc, domnule președinte. Nu. Sunt tot inițiator și vorbesc doar la dezbateri. Exact pentru a conserva timpul.

Ce face această inițiativă? Vine, cred eu, să aducă în normalitate reglementările privind existența partidelor politice. Legea nr. 14/2003 a partidelor politice spune, la art. 4 alin. (1):

„Partidele politice se pot organiza și funcționa la nivel național, la nivel local sau atât la nivel național, cât și local, conform statutului propriu.”

Ce se întâmplă astăzi? Aproape toate partidele politice din registrul partidelor politice nu respectă condițiile foarte restrictive de existență, și anume: legea actuală prevede că orice partid care ratează două rânduri de alegeri, care pot fi, inclusiv, de exemplu, prezidențialele și europarlamentarele, ar trebui să fie radiate de drept. Faptul că nimeni nu cere în instanță radierea de drept este un alt aspect. Dar, încă o dată, uitați-vă în registrul partidelor politice și veți vedea că vorbim de o largă majoritate care ar trebui radiată.

Pe de altă parte, această stare de fapt contrazice ceea ce tocmai am citit: că pot exista, conform legii, partide locale și că pot exista, conform legii, doar partide naționale.

Ceea ce facem noi prin această inițiativă, îmbunătățită și cu un amendament, care, din păcate, a fost respins, a fost să eliminăm această condiție pe care tocmai v-am precizat-o. Dar, pentru a lăsa totuși o restricție în lege, prin amendament am propus așa: „Un partid care ratează atât două rânduri de alegeri parlamentare, cât și două rânduri de alegeri locale”, da, ar trebui să fie radiat de drept.

Nu putem să cerem unui partid local, drept condiție de existență, să strângă semnăturile în 75 de circumscripții electorale. Sunt județe care nici măcar nu au 75 de UAT-uri.

Mulțumesc, domnule senator. Dacă nu mai sunt alte intervenții... Nu mai sunt. Vă mulțumesc. Declar încheiate dezbaterile. Inițiativa legislativă rămâne la vot final. Punctul 9, Propunerea legislativă privind eliminarea inechității acordării unor indemnizații diferențiate copiilor urmași ai eroilor-martiri prin modificarea Legii nr. 341/2004 a recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului – Lupeni – august 1977 (L87/05.02.2024).

Declar deschise dezbaterile.

Dacă inițiatorul nu dorește să prezinte această inițiativă, o rog pe doamna senator să prezinte raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări. Vă rog.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă înregistrată la Senat în data de 20.12.2023 are ca obiect de reglementare acordarea unor indemnizații nediferențiate pentru anul 2024 copiilor urmași ai eroilor-martiri, în aplicarea Legii recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului – Lupeni – august 1977 nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativă, cu observații și propuneri.

Consiliul Economic și Social a transmis un aviz favorabil. Conform Constituției României, republicată, potrivit căreia legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile, astfel, Comisia juridică supune votului plenului Senatului prezentul raport de respingere și propunerea legislativă.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, doamna senator.

Dacă din partea grupurilor parlamentare sunt solicitări de intervenție?

Doamna senator Adina Săniuță. Aveți cuvântul.

## **Doamna Adina Săniuță:**

Domnule președinte, Colegi,

Respingând această inițiativă nu veți face altceva decât să perpetuați o inechitate. Legea nr. 341/2004 acordă copiilor urmași de eroi-martiri ai Revoluției din ’89 o singură indemnizație, în același cuantum de 2.020 de lei.

Numeroase case de pensii au aplicat legi arbitrar, cauzând litigii interminabile și mai ales nedreptăți acolo unde unii beneficiari au indemnizație de sub 1.000 de lei.

Însuși Guvernul recunoaște, prin ministerele Muncii și Afacerilor Interne, că indemnizația ar trebui să fie plătită nediscreționar tuturor copiilor urmași în același cuantum, de 2.020 de lei. Dar preferați să votați politic și să nedreptățiți atât copiii urmași, cât și amintirea eroilor-martir. Să vă fie rușine!

Dacă nu mai sunt alte intervenții, declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa rămâne la vot final.

Trecem la punctul numărul 10, Propunerea legislativă pentru completarea art. 109 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195 privind circulația pe drumurile publice (L73/05.02.2024).

Declar deschise dezbaterile.

Invit inițiatorul, dacă dorește să susțină.

Dacă nu, o rog tot pe doamna senator Moagher să prezinte raportul întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări împreună cu Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională. Doamna senator, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Raport comun suplimentar.

Prezenta propunere legislativă are ca obiect de reglementare completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, în sensul stabilirii cadrului legal necesar pentru aplicarea în favoarea contravenientului de către agentul constatator a marjei de eroare a aparatului utilizat în cazul constatării contravențiilor, prin folosirea unor mijloace tehnice certificate și verificate metrologic.

S-au avut în vedere avizul favorabil atât de la Consiliul Legislativ, cât și de la Consiliul Economic.

În ședințele separate din data de 12 martie 2024, membrii celor două comisii raportoare au analizat propunerea legislativă, avizele și punctele de vedere exprimate și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport comun suplimentar de respingere, fără amendamente.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, doamna senator.

Dacă din partea grupurilor parlamentare sunt solicitări de intervenție?

Observ pe ecran că nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile. Inițiativa rămâne la vot final.

Trecem la punctul numărul 11, unde avem Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 148/2000 privind publicitatea (L74/05.02.2024).

Declar deschise dezbaterile.

Invit inițiatorului, dacă este prezent și dacă dorește să susțină.

Dacă nu, tot doamna senator Moagher ne va prezenta raportul întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări împreună cu Comisia pentru cultură și media.

Vă rog, doamna senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Raport comun.

Propunerea legislativă are ca obiect modificarea și completarea Legii nr. 148/2000 privind publicitatea, cu modificările și completările ulterioare, în scopul limitării publicității la jocurile de noroc.

Consiliul Legislativ, Consiliul Economic au avizat favorabil, Consiliul Național al Audiovizualului a transmis un aviz nefavorabil.

În urma dezbaterii, ținând cont de observațiile cuprinse în avizele primite, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritatea de voturi ale senatorilor prezenți, să adopte un raport comun de respingere.

Potrivit prevederilor art. 175 alin. (1) din Constituția României, din Regulamentul Senatului, republicat, cu modificările ulterioare, Senatul este prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, doamna senator.

Din partea grupurilor parlamentare, în cadrul dezbaterilor generale dorește cineva să intervină? Nu.

Vă mulțumesc.

Declar încheiate dezbaterile. Inițiativa rămâne la vot final.

Punctul numărul 12, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 10/2024 pentru modificarea și completarea unor acte normative (L130/04.03.2024).

Declar deschise dezbaterile generale. Invit reprezentantul Guvernului.

Domnul subsecretar de stat Micu, Ministerul Educației, pentru prezentarea proiectului de lege. Aveți cuvântul.

## **Domnul Cătălin Mihai Micu** _– subsecretar de stat_

## _la Ministerul Educației_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimate doamne,

Stimați domni senatori,

Proiectul de lege reglementează modificarea și completarea următoarelor acte normative: Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2009 privind acordarea voucherelor de vacanță și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscalbugetare în domeniul cheltuielilor publice.

Având în vedere faptul că actul normativ are un impact social, în sensul că va elimina o discriminare atât pentru o parte dintre elevi, cât și pentru personalul din administrația publică, vă solicităm avizarea favorabilă a proiectului de lege. Vă mulțumim.

Mulțumesc și eu, domnule subsecretar de stat. Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a elaborat un raport.

Domnul președinte Neagu ne va prezenta acest raport. Aveți cuvântul, domnule președinte.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, în conformitate cu prevederile art. 63 din Regulamentul Senatului, a dezbătut proiectul de lege și a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport comun de admitere, fără amendamente, pe care îl supunem spre dezbatere și adoptare plenului Senatului.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule președinte.

Domnul senator Irineu Darău are întrebări pentru reprezentantul Guvernului.

Mulțumesc, domnule președinte.

Eu am întrebări pe o singură temă, fiindcă aici vorbim de o „ordonanță de urgență trenuleț”, cu foarte multe modificări. Dar un subiect important pe care îl atinge este „Masa caldă” și schimbarea pe „Masa caldă” este că, în loc de maximum 1.000 de școli în programul de „Masă sănătoasă”, așa cum îi spune acum, s-a introdus cuvântul „minimum 1.000 de școli”.

Așa că, deoarece cunosc foarte bine situația din teren, întrebările pentru Guvern și la care chiar sper să nu primesc răspunsul în scris, ci să primesc răspunsul acum, oral, pe loc, sunt următoarele:

1. Ce număr de copii este prevăzut să primească acum o masă caldă, având în vedere toate întârzierile dumneavoastră, ale Guvernului, cu legislația secundară? 2. În câte școli licitațiile sunt finalizate și câți beneficiari efectivi există astăzi, 18 martie 2024?

Nu întâmplător adresez aceste întrebări. Ați promis în legile educației că un milion de copii vor avea masă caldă, ați prevăzut vreo 400.000, ați acordat și mai puțini bani și n-ați alocat bugetul și ați dat legea și normele de aplicare foarte târziu. Vă rog să răspundeți, pentru a ști astăzi câți copii au pe băncuțele lor masă caldă sau măcar sănătoasă. Mulțumesc.

Domnule subsecretar de stat, aveți cuvântul.

Neavând aceste date acum, în acest moment, la mine, vom răspunde în scris întrebărilor dumneavoastră...

Am reținut. Mulțumesc. Dacă sunt alte solicitări de intervenție? Domnul senator Pălărie. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Dacă tot nu ne-am lămurit cum stăm cu „Masa caldă”, Ministerul Educației neavând cifre pe care să le poată prezenta nici la plen, nici în ședințele de Comisie de învățământ și probabil că nici măcar în interior, aș vrea să spun că această ordonanță – o putem numi colocvial „ordonanță trenuleț” – este încă un exemplu al modului în care Guvernul peticește și, apoi, peste peticele rupte, pune alte petice, în așa fel încât ceea ce ar fi trebuit să fie o legislație sănătoasă, coerentă, predictibilă ajunge să fie mai degrabă un răvaș plin de modificări, modificări pe care, de altminteri, oamenii din toată țara asta și le doresc ca formule de corecție, de eliminare a discriminărilor, iar Guvernul stă, în felul acesta, cu petenți la ușă, modificând și ciopârțind și din nou peticind legislația din România.

Dincolo de subiectul deja atins, și anume că este mai degrabă o rușine să înlocuiești cuvântul „maxim” cu cuvântul „minim”, doar mutând 1.000 de școli în secțiunea „Masă caldă”, în vreme ce Legea învățământului preuniversitar ar fi trebuit să aloce masă caldă pentru un milion de copii, mai avem și un amalgam de lucruri și prevederi, printre care și alocarea sumei de 106.140 euro fix, în cap, pentru restaurarea statuii de bronz „Sfântul Petru” de pe un monument care, de altminteri, este unul extrem de important, monumentul „Columna lui Traian”.

Dar, pentru că avem astfel de nebunii, în care sunt strecurate deseori șopârle, USR va vota abținere...

Timpul s-a încheiat, domnule...

## **Domnul Ștefan Pălărie:**

...necontrolând toate detaliile pe care dumneavoastră le puneți răvășite în acte legislative...

Dacă nu mai sunt alte solicitări de intervenție, declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa rămâne la vot final.

Trecem la punctul numărul 13, unde avem Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 11/2024 privind gestionarea financiară a alocărilor din Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură aferente politicii comune de pescuit și politicii maritime integrate la nivelul Uniunii Europene, precum și a fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru perioada de programare 2021 – 2027 (L131/04.03.2024). ## Declar deschise dezbaterile.

Îl invit pe domnul secretar de stat Telehuz să prezinte punctul de vedere al Guvernului – Ministerul Agriculturii. Aveți cuvântul.

## **Domnul Dragoș-Costin Telehuz** _– secretar de stat la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale_ **:**

## Domnule președinte de ședință,

## Doamnelor și domnilor,

Actul normativ vizează distribuirea fondurilor europene și a celor din bugetul național pentru cofinanțarea Programului pentru acvacultură și pescuit, implementat de Ministerul Agriculturii, prin Autoritatea de Management Pescuit, Acvacultură și Afaceri Maritime.

Pe scurt, este vorba de un buget total de 232 de milioane de euro, din care Fondul european AMPA are ca sursă 162 de milioane, iar bugetul de stat – aproximativ 70 de milioane de euro.

Acest plan național a fost aprobat în 30 noiembrie 2022, prin Decizia nr. 8.809 a Comisiei Europene.

## Bun, vă mulțumesc.

Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală a elaborat un raport, prezentat de către domnul președinte al comisiei. Aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Ordonanța are ca obiect de reglementare stabilirea cadrului financiar general aplicabil proiectelor finanțate prin Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură și a atribuțiilor Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale în vederea asigurării unui management eficient în ceea ce privește gestionarea acestora, prin conturi deschise la Banca Națională a României și/sau Trezoreria Statului.

Se propune un cadru general pentru acordarea prefinanțărilor către beneficiari și pentru utilizarea mecanismului cererii de plată și/sau cererii de rambursare.

Consiliul Legislativ a transmis un aviz favorabil.

Comisia juridică, Comisia pentru ape, Comisia pentru buget au transmis, de asemenea, avize favorabile.

În ședința din data de 11.03.2024, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de admitere.

Comisia supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 11/2024 privind gestionarea financiară a alocărilor din Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură aferente politicii agricole comune de pescuit.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule președinte.

Solicitări de intervenție din partea grupurilor parlamentare?

Nu sunt.

Mulțumesc.

Declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa rămâne la vot final.

Punctul 14, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 12/2024 pentru modificarea art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului

nr. 60/2020 privind unele măsuri financiare în vederea implementării proiectelor de infrastructură fazate din perioada de programare 2007 – 2013 și a proiectelor de asistență tehnică, finanțate din fondurile Uniunii Europene aferente perioadei de programare 2014 – 2020, precum și în vederea elaborării și implementării strategiilor teritoriale integrate în perioada de programare 2021 – 2027 (L132/04.03.2024).

Declar deschise dezbaterile generale și o invit pe doamna secretar de stat Andreea Naggar să prezinte punctul de vedere al Guvernului.

Aveți cuvântul, doamna secretar de stat.

**Doamna Andreea Anamaria Naggar** _– secretar de stat la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Actul normativ supus dezbaterii se referă la modificarea prevederilor privind acordarea asistenței tehnice și financiare asociațiilor de dezvoltare intercomunitară în vederea implementării investițiilor teritoriale integrate, prin înlocuirea agențiilor de dezvoltare regională cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, prin Programul Asistență Tehnică 2021 – 2027, clarificându-se, totodată, condițiile de eligibilitate și aria de acoperire a asistenței tehnice, pe de o parte, pentru elaborarea și actualizarea noilor strategii propuse pentru utilizarea investițiilor teritoriale integrate, iar, pe de altă parte, pentru a asigura funcționarea și capacitatea administrativă a celor patru ITI-uri incluse în acordul de parteneriat. De asemenea, a fost actualizată lista ITI-urilor conform rezultatelor negociate cu Comisia Europeană și cu deciziile Comitetului pentru Coordonarea Investițiilor Teritoriale Integrate.

Mulțumesc, doamna secretar de stat.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a întocmit un raport, care va fi prezentat de către domnul președinte al Comisiei de buget.

Aveți cuvântul, domnule președinte.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Doamna secretar de stat a explicat foarte bine conținutul actului normativ.

Pot să vă spun că, în ședința din 11 martie, membrii Comisiei pentru buget, finanțe, analizând proiectul de lege și avizele primite, au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de admitere, fără amendamente, pe care îl supunem spre dezbatere și adoptare, împreună cu proiectul de lege, plenului Senatului.

Mai fac precizarea că acest proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte.

Dacă sunt intervenții din partea grupurilor parlamentare? Nu.

Declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

Punctul 15, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 13/2024 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru compensarea parțială a pierderilor la cultura de tomate în spații protejate și cultura de usturoi, în contextul crizei provocate de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei (L133/04.03.2024).

Declar deschise dezbaterile și îl invit pe domnul secretar de stat Cristian Telehuz, Ministerul Agriculturii, să prezinte punctul de vedere al Guvernului.

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor,

Proiectul de act normativ vizează un ajutor de stat acordat sub formă de grant. Este vorba de suma de 1.500 de euro/1.000 m² de solar, de spațiu protejat, pentru tomate și 1.500 de euro/hectar în cazul culturii de usturoi. Sursa este bugetul de stat și va fi implementat, împreună, de direcțiile agricole județene și direcțiile fitosanitare.

Vă rugăm respectuos să acordați un vot favorabil. Mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital împreună cu Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală au elaborat un raport comun. Îl rog pe domnul președinte George Scarlat să prezinte raportul comun.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Ordonanța are ca obiect de reglementare instituirea unui ajutor de stat în baza unei scheme de susținere financiară, având ca obiective atât asigurarea unui grant financiar pentru compensarea parțială a pierderilor la cultura de tomate, cât și asigurarea unui grant financiar producătorilor agricoli cultivatori de usturoi. Într-adevăr, așa cum a spus și domnul secretar de stat, cuantumul ajutorului de stat care se acordă per beneficiar este echivalentul în lei al sumei de 1.500 de euro/hectar, în valoarea totală a schemei de ajutor de stat.

Consiliul Legislativ, Comisia juridică au transmis avize favorabile asupra proiectului de lege.

În ședința din data de 11.03, Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală și Comisia pentru buget au adoptat un raport comun de admitere.

Cele două comisii supunem spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de admitere și Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 13.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Din partea grupurilor parlamentare, solicitări de intervenție?

Nu sunt.

## Mulțumesc.

Declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa rămâne la vot final.

Punctul 16, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 14/2024 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru compensarea parțială a pierderilor suferite în anul 2023 în sectorul apicol, în contextul crizei provocate de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei (L134/04.03.2024).

## Declar deschise dezbaterile.

Dau cuvântul, din nou, domnului secretar de stat Cristian Telehuz pentru prezentarea proiectului de lege. Aveți cuvântul.

## Domnule președinte, Doamnelor și domnilor,

Discutăm despre o schemă de ajutor de stat care vizează intervenția în sectorul apicol. Cuantumul intervenției este acordat la 5 euro per familia de albine, aproximativ 25 de lei. Numărul estimat de familii de albine eligibile este de aproximativ 2,4 milioane și avem un buget total de puțin peste 12 milioane de euro.

Vă rugăm respectuos să acordați un vot favorabil.

## Mulțumesc.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital împreună cu Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală au elaborat un raport comun.

Domnule președinte George Scarlat, aveți cuvântul pentru prezentarea raportului.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Ordonanța are ca obiect de reglementare instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru compensarea parțială a pierderilor suferite în anul 2023 în sectorul apicol, în contextul crizei provocate de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei.

Așa cum a precizat și domnul secretar de stat, cuantumul ajutorului de stat este de 5 euro per familia de albine, pentru numărul de albine deținut la 31 decembrie 2023. Valoarea totală ce poate fi acordată unui beneficiar nu depășește echivalentul în lei a 280.000 de euro.

Consiliul Legislativ a transmis un aviz favorabil.

Comisia juridică, de asemenea, un aviz favorabil.

În ședința din data de 11.03, membrii Comisiei de agricultură și Comisiei pentru buget au adoptat un raport comun de admitere, cu un amendament admis.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

Domnule senator Trufin Lucian, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Prin această ordonanță, luăm măsuri concrete pentru a sprijini apicultorii români și pentru a le asigura accesul la resursele necesare pentru a-și dezvolta afacerile într-un mediu economic stabil și predictibil.

Mai mult de atât, am depus un amendament în cadrul Comisiei de agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală – și vreau să le mulțumesc colegilor din cele două comisii pentru susținere și votul dat –, amendament prin care prevedem posibilitatea redistribuirii sumelor rămase solicitanților eligibili care au depus cerere inițială, dacă din totalul bugetului alocat pentru acest ajutor de stat va rămâne o sumă neaccesată după centralizarea tuturor cererilor depuse.

## Vă mulțumesc.

PSD susține și votează această ordonanță de guvern.

Domnule senator Bordei Cristian, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Schemă de ajutor de stat pentru compensarea pierderilor din apicultură. Foarte bine, foarte frumos. USR va vota.

Dar cunoașteți expresia „secretul lui Polichinelle”, adică acel secret care ar trebui să fie secret, dar pe care îl știe toată lumea. Secretul lui Polichinelle în apicultură este că piața românească este invadată, de ani de zile, cu miere contrafăcută din import, adică un soi de sirop de zahăr colorat și parfumat. Toată lumea știe. Eu am rămas absolut uluit discutând cu reprezentanți ai asociațiilor de apicultori din Transilvania, din Bucovina, care mi-au spus că toată lumea știe, de ani de zile reclamă chestia asta și nimeni nu face nimic. Și asta cu adevărat provoacă pierderi uriașe apicultorilor. Și mă întreb de ce, dacă toată lumea știe, nimeni nu face nimic. Poate că trebuie să investigăm legăturile politice ale acestor importatori. La fel, dacă acestui Guvern îi pasă cu adevărat de apicultori, ar trebui să finanțeze programul „Mierea în școli”, care iarăși este foarte cerut de către aceștia. Nici acolo nu am văzut vreo mișcare. Dimpotrivă, am văzut că se amână. Deci sunt măsuri urgente care ar putea fi luate și la îndemâna puterii, dacă într-adevăr i-ar păsa de apicultori.

Și, colac peste pupăză, nu știu dacă chiar și există finanțare pentru acest program. S-au dat în ultima vreme o grămadă, s-au aruncat pe piață o grămadă de programe de ajutoare de stat, dar eu mă îndoiesc că există și bani pentru ele. Cred că sunt doar niște fonfleuri electorale. Mulțumesc.

Mulțumesc. Domnule senator Mătieș, aveți cuvântul.

## **Domnul Călin-Gheorghe Matieș:**

## Mulțumesc mult, domnule președinte.

Eu vreau să le spun colegilor că doar în 2023 din Ucraina s-au importat 2.500 de tone de miere. 2.500! La fel...

Ați putea un pic mai ușor? Mai ușor, că aveți o problemă dumneavoastră la convorbiri.

La fel, am importat din China 1.000 de tone. Problema nu cred că sunt cei 5 euro. Problema, în România, este interzicerea importurilor de miere. Ăsta e un lucru care trebuie prima dată... Guvernul PNL – PSD să ia măsura.

La fel, suntem cel mai mare crescător... sau statul cu cele mai multe familii de albine, 2,5 milioane de familii de albine, din Europa. Păi, fiind primii și la producție, fiind primii și la cantitățile de miere, de ce 5 euro? Credeți că asta-i nevoia stringentă a producătorilor, a crescătorilor de albine? Interzicerea importurilor de miere din Ucraina! Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Dacă mai sunt și alte solicitări de intervenție? Dacă nu, declar încheiate dezbaterile. Inițiativa rămâne la vot final.

Vă mulțumesc.

Punctul numărul 17, Legea pentru modificarea anexei nr. 2.11 la Legea nr. 45/2009 privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” și a sistemului de cercetaredezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii și industriei alimentare (L588/12.09.2022).

Reexaminare ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 729 din 13 decembrie 2023.

Declar deschise dezbaterile generale asupra legii.

Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală și Comisia pentru constituționalitate au elaborator un raport comun.

Invit reprezentantul uneia dintre comisii.

Doamna senator, aveți cuvântul pentru prezentarea raportului, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

În temeiul art. 147 alin. (2) din Legea fundamentală și potrivit art. 154 din Regulamentul Senatului, cele două comisii, Comisia pentru constituționalitate și Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală, prin adresa L588/2022 din 19.02.2024, au fost sesizate, în procedura reexaminării, de către Biroul permanent în vederea elaborării raportului comun asupra Legii pentru modificarea anexei nr. 2.11 la Legea nr. 45/2009 privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” și a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii și industriei alimentare, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 729 din 13 decembrie 2023.

Întrucât prin decizia Curții Constituționale această lege a fost declarată neconstituțională în ansamblul său, cele două comisii s-au întâlnit în ședințele separate din 26 februarie și 13 martie 2024, adoptând un raport comun de respingere a acestei legi trimise la promulgare, astfel încât supunem spre dezbatere plenului Senatului prezentul raport comun de respingere a legii.

Menționăm faptul că legea aflată în procedura reexaminării face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc, domnule președinte.

Vă mulțumesc și eu, doamna senator.

Din partea grupurilor parlamentare, solicitări de intervenție?

Nu sunt.

Mulțumesc.

Declar încheiate dezbaterile.

Legea rămâne la vot final.

Și trecem la punctul numărul 18, unde avem Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii

învățământului preuniversitar nr. 198/2023 (L126/26.02.2024). Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Domnule senator Darău, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În calitate de inițiator, voi susține câteva argumente în favoarea acestui proiect de lege, care face un lucru simplu, și anume transparentizează datele privind siguranța școlară în privința fiecărei școli, printr-o secțiune specială pe site-ul respectivei unități de învățământ. Ceea ce cerem este să fie publicate pe site-ul propriu avizul, respectiv autorizația de securitate la incendiu, precum și autorizația sanitară de funcționare. Bineînțeles, dacă nu există aceste avize și autorizații, să apară pe site această precizare.

De ce facem acest lucru? Sunt astăzi, conform estimărilor, peste 3.000 de școli neconforme întru cel puțin unul dintre aceste aspecte. Nu ne dorim mușamalizare, nu credem că părinții, copiii sau publicul în general ar trebui să nu aibă acces la aceste informații. Dimpotrivă, considerăm că, dacă vor avea acces, dacă acele comunități locale vor ști ce probleme au școlile lor, respectivele probleme se vor rezolva mai repede.

Menționez, la final, și că majoritatea autorizațiilor sanitare care lipsesc sunt pentru că nu este apă curentă în școală, pentru că nu este canalizare sau că grupurile sanitare sunt neconforme. Cred că trebuie să știm aceste lucruri și trebuie să le reparăm urgent.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Comisia pentru învățământ a întocmit un raport.

O rog pe doamna președinte Monica Anisie să ne prezinte acest raport.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 12 martie 2024, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere, cu amendamente admise. Amendamentele admise se regăsesc în anexa ce face parte integrantă din prezentul raport.

Comisia pentru învățământ supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente admise, precum și propunerea legislativă.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare și urmează a fi adoptată în conformitate cu prevederile art. 76 cu (2) din Constituție.

Potrivit art. 75 din Constituția României, republicată, și art. 92 cu (7) pct. 1 din Regulamentul Senatului, republicat, Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu, doamna președinte. Domnul senator Pălărie.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Această inițiativă legislativă e despre un lucru cât se poate de simplu: despre dreptul părinților de a fi informați. Părinții au dreptul să știe unde anume își trimit copiii și, atunci când îi înscriu într-o grădiniță sau într-o școală generală sau, de ce nu, chiar și liceu, să știe dacă acea clădire, care va găzdui pentru 4 ani sau 9 ani pe acest copil, este o școală sigură.

Ne-am luptat pentru această inițiativă, mai ales că, spre stupefacția noastră, Ministerul Educației, care acum nu mai are niciun reprezentant aici din partea Guvernului, s-a luptat mai degrabă să avizeze negativ sau să respingă inițiativa. Le-am spus celor din minister că legea asta îi ajută, da, în momentul în care pe site-ul școlii sau la intrare, pe avizier, vom avea următoarele informații extrem de importante:

– Are școala aceasta un aviz de funcționare și autorizație de securitate la incendiu? Da sau nu.

– Are autorizație sanitară de funcționare? Da sau nu.

– În cazul în care nu e nevoie de un astfel de aviz, care este legea care se aplică pentru această unitate școlară?

Și le-am spus și lor, celor de la minister, că avem o situație problematică: 3.790 de școli și grădinițe din România funcționează astăzi fără autorizație de securitate la incendiu. Părinții au dreptul să știe dacă acea școală se poate prăbuși în capul lor, așa cum s-a întâmplat la Odorheiu Secuiesc sau într-o localitate din Sibiu, sau dacă, în caz de, Doamne ferește, o calamitate – incendiu, vijelie, cutremur –, acești copii au o șansă să fie protejați, așa cum ar trebui să fie în orice țară civilizată.

Mulțumesc și eu. Alte solicitări din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt.

Vă mulțumesc. Declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa rămâne la vot final.

Punctul 19 a fost scos de pe ordinea de zi.

Drept urmare, voi trece la punctul 20, unde avem înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea art. 9 alin. (1) din Legea învățământului superior nr. 199/2023 (L122/26.02.2024).

Declar deschise dezbaterile.

Invit inițiatorul la microfon, dacă este prezent și dorește să susțină.

Nu.

Atunci, o rog tot pe doamna președinte Monica Anisie să prezinte raportul Comisiei pentru învățământ.

Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art. 9 (1), (3) și (5) din Legea învățământului superior nr. 199/2023, cu modificările ulterioare, astfel încât cuantumul taxelor de școlarizare să fie comunicat viitorilor candidați din timp, iar taxele de studii să nu poată fi modificate de instituțiile de învățământ superior pe perioada unui ciclu de studii pentru aceeași promoție de studenți.

În ședința din 12 martie 2023, membrii comisiei au luat în dezbatere propunerea legislativă și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Prin urmare, Comisia pentru învățământ supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, fără amendamente, precum și propunerea legislativă.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice și urmează a fi adoptată în conformitate cu prevederile art. 76 (1) din Constituție.

Potrivit art. 75 din Constituția României, republicată, și art. 92 (8) pct. 2 din Regulamentul Senatului, republicat, Senatul este Camera decizională.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Doamna senator Silvia Dinică, aveți cuvântul.

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Proiectul este inițiat de către colegul meu, deputat Filip Havârneanu.

Evident, și noi vom vota pentru acest proiect de lege.

Inițial, el a pornit cu ideea de a nu modifica, pe parcursul ciclului de studii, taxa. În urma modificărilor făcute de colegii de la Camera Deputaților, la noi a ajuns această formă de transparență, aș zice, și până la urmă, deși poate nouă tuturor ni se pare că este ceva de bun-simț, s-au întâmplat cazuri în care unii dintre studenți să zicem că n-au beneficiat de informarea potrivită. Așa că este benefic să avem precizările acestea în lege și... și noi vom vota pentru acest proiect.

Mulțumesc.

Doamna senator Aelenei Evdochia, aveți cuvântul.

Bună ziua! Mulțumesc.

Și AUR o să voteze pentru acest proiect legislativ, ca să se dea studenților posibilitatea să studieze și să nu se împovăreze foarte tare, deși nu este foarte drept, pentru că, în decursul unui ciclu... deci de 3 sau 4 ani, prețurile se pot modifica la energie, salarii și multe universități, mai ales cele private, eu nu cred că o să mai țină pasul cu scumpirile.

Așa că va fi o problemă, dar noi trebuie să milităm pentru a ajuta tineretul și, poate, cu timpul, o să găsim și alte modalități de a-i ajuta și să ajutăm, la rândul lor, și universitățile.

Vă mulțumesc.

Întrucât nu mai sunt alte solicitări pentru luări de cuvânt, declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa rămâne la vot final.

La punctul 21, Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind drepturile pasagerilor în contextul călătoriilor multimodale – COM(2023) 752 final.

Invit reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene în vederea prezentării raportului și proiectului de hotărâre. Domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Comisia a analizat această propunere, a constatat că se respectă principiile subsidiarității și proporționalității. Apreciază că prin propunerea de regulament se stabilesc noi reguli pentru a proteja pasagerii care folosesc diferite tipuri de transport, cum ar fi autobuzele, trenurile și avioanele, toate într-o singură călătorie, drept pentru care, cu majoritate, am formulat un raport la acest COM 752 final.

Propunem spre dezbatere și adoptare plenului Senatului. Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt.

Mulțumesc.

Încheiem dezbaterile.

Proiectul de hotărâre rămâne la vot final.

Punctul 22, Proiectul de hotărâre referitoare la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a regulamentelor (CE) nr. 261/2004, (CE) nr. 1.107/2006, (UE) nr. 1.177/2010, (UE) nr. 181/2011 și (UE) 2021/782 în ceea ce privește asigurarea respectării drepturilor pasagerilor în Uniune – COM(2023) 753 final.

Domnule senator, aveți cuvântul pentru prezentarea raportului și proiectului de hotărâre.

A fost analizat punctul de vedere al Ministerului Afacerilor Externe și al Serviciului pentru afaceri europene.

Comisiile permanente sesizate nu au trimis observații. În urma dezbaterii, membrii comisiei au hotărât, cu majoritatea voturilor, formularea unui raport la COM, drept pentru care propunem spre dezbatere și adoptare proiectul. Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Dacă sunt solicitări de intervenție? Nu sunt.

Mulțumesc. Încheiem dezbaterile generale.

Proiectul rămâne la vot final.

La punctul 23, Proiectul de hotărâre referitoare la Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei (UE) 2015/2.302 pentru o protecție mai eficace a călătorilor și pentru simplificarea și clarificarea anumitor aspecte ale directivei – COM(2023) 905 final.

Domnule senator, aveți din nou cuvântul pentru prezentarea raportului și proiectului de hotărâre.

## **Domnul Cristian Ghica:**

Vă mulțumesc.

Vreau să atrag atenția că s-a strecurat o eroare materială la acest COM, este vorba de formularea unei opinii, nu a unui raport, pentru că avem două...

valide de la ANPC.

S-a stabilit acest lucru în unanimitate, drept pentru care supunem spre dezbatere și adoptare plenului Senatului. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule senator. Dacă sunt solicitări de intervenție? Nu sunt.

Mulțumesc.

Încheiem dezbaterile.

Proiectul de hotărâre rămâne la vot final.

Punctul 24, Proiectul de hotărâre referitoare la Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de stabilire a unor cerințe armonizate pe piața internă privind transparența reprezentării intereselor desfășurate în numele țărilor terțe și de modificare a Directivei (UE) 2019/1.937 – COM(2023) 637 final.

Domnule senator, avem rugămintea să ne prezentați raportul și proiectul de hotărâre.

Vă mulțumesc încă o dată, domnule președinte.

Am avut participarea Ministerului Afacerilor Externe.

Comisia permanentă sesizată, respectiv Comisia economică, industrii și servicii, nu a trimis observații.

Comisia... membrii Comisiei pentru afaceri europene au hotărât, cu unanimitate, formularea unui raport la acest COM, drept pentru care supunem spre dezbatere și adoptare. Mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

Dacă nu sunt solicitări de intervenție, încheiem dezbaterile generale.

Proiectul de hotărâre rămâne la vot final.

Și trecem la punctul numărul 25, unde avem Proiectul de hotărâre referitoare la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind bunăstarea câinilor și a pisicilor și trasabilitatea acestora – COM(2023) 769 final.

Domnule senator, avem rugămintea să prezentați raportul și proiectul de hotărâre.

Mulțumesc.

La dezbateri au participat aceleași ministere și servicii. Propunerea Comisiei va asigura existența unui standard minim de bunăstare a câinilor și a pisicilor aplicabil în întreaga Uniune Europeană.

În urma dezbaterii, membrii Comisiei pentru afaceri europene au hotărât, cu unanimitate, formularea unei opinii la acest COM, drept pentru care propunem spre dezbatere și adoptare.

Mulțumesc, domnule senator. Dacă sunt solicitări de intervenție din partea grupurilor parlamentare?

Nefiind, încheiem dezbaterile generale. Proiectul de hotărâre rămâne la vot final.

Și trecem la punctul numărul 26, unde avem Proiectul de hotărâre referitoare la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a regulamentelor (UE) nr. 1.024/2012 și (UE) 2018/1.724 în ceea ce privește anumite cerințe prevăzute în Directiva (UE) XXXX/XXXX – COM(2023) 636 final. Domnule senator, avem rugămintea să prezentați raportul și proiectul de hotărâre.

## Mulțumesc.

Membrii comisiei consideră că prevederile introduse în prezenta propunere extind domeniul de aplicare a Sistemului de informații privind piața internă, ceea ce presupune utilizarea de resurse pentru a adapta sistemul IMI la nevoile directivei propuse.

În urma dezbaterii, cu majoritate de voturi, s-a decis formularea unui raport la acest COM, drept pentru care propunem spre dezbatere și adoptare plenului.

Mulțumesc, domnule senator.

Dacă nu sunt intervenții, declar încheiate dezbaterile. Proiectul de hotărâre rămâne la vot final.

Și trecem la punctul numărul 27, unde avem Proiectul de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Banca Centrală Europeană, Comitetul Economic și Social European, Comitetul Regiunilor și Banca Europeană de Investiții – Analiza anuală a creșterii durabile pentru 2024 – COM(2023) 901 final.

Domnule senator, vă rugăm din nou să prezentați raportul și proiectul de hotărâre.

Mulțumesc.

Membrii comisiei constată ca fiind necesară menținerea unei strategii financiare... fiscale prudente, care trebuie să sprijine politica monetară în reducerea inflației și menținerea nivelului investițiilor publice, pentru a contribui la creșterea economică pe termen lung și tranziția verde și digitală, întrucât clauza generală derogatorie de la Pactul de stabilitate și creștere a expirat la finalul anului 2023.

Membrii comisiei au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, formularea unui raport la acest COM, pe care îl supunem spre dezbatere și adoptare plenului Senatului.

Mulțumesc, domnule senator. Dacă sunt solicitări de intervenție? Nu sunt. Mulțumesc. Încheiem dezbaterile în acest caz. Proiectul de hotărâre rămâne la vot final.

Și trecem la punctul numărul 28, Proiectul de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European – Raport privind mecanismul de alertă 2024 – COM(2023) 902 final.

Domnule senator, aveți din nou cuvântul.

Documentul vizează detectarea, prevenirea și corectarea dezechilibrelor din cadrul economiilor statelor membre ale UE, al Uniunii Economice și Monetare sau al UE în ansamblu.

Membrii comisiei, în urma dezbaterii, au stabilit, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, formularea unui raport la acest COM, pe care îl supunem spre dezbatere și adoptare plenului Senatului.

Mulțumesc, domnule senator.

Din partea grupurilor parlamentare dacă sunt solicitări de intervenție?

Doamna senator Adina Săniuță, aveți cuvântul.

## Mulțumesc frumos.

Auzim de câteva luni că statul ia măsuri să ne fie bine și să respectăm recomandările Uniunii Europene. Măsurile sunt atât de bune, încât românii sunt în fiecare zi mai sărăciți, prin taxe mai mari, sunt mai îndatorați. În 2024 fiecare român a intrat cu o datorie de 8.815 euro.

Da, doamnelor și domnilor, atunci când statul se împrumută, o face pe banii românilor. Dacă statul ar fi un bun investitor, ne-am bucura, că ar câștiga și românii, dar știm foarte bine că statul se împrumută ca să cheltuie mai mult, să crească aparatul de stat, să plătească pensii speciale și firme de partid.

Datoria publică e mare, deficitul în primele două luni ale anului a ajuns la 1,6% și preocuparea Guvernului este să se asigure că va putea fura viitorul românilor în continuare.

Mulțumesc, doamna senator. Alte solicitări de intervenție? Nu sunt. Mulțumesc. Încheiem dezbaterile generale.

Proiectul de hotărâre rămâne la vot final.

Trecem la punctul numărul 29, unde avem Proiectul de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Realizarea ambițiilor UE pentru energia din surse regenerabile offshore – COM(2023) 668 final.

Domnule senator, aveți din nou cuvântul pentru prezentarea raportului și proiectului de hotărâre.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În urma examinării, membrii comisiei au constatat că statele membre au convenit asupra unor obiective fără caracter obligatoriu pentru generarea de energie offshore până în 2050, cu obiective intermediare pentru 2030 și 2040, în fiecare dintre cele cinci bazine maritime ale UE, și au decis, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, formularea unui raport la acest COM, pe care îl supunem spre dezbatere și adoptare plenului Senatului.

## Vă mulțumesc.

Din partea grupurilor parlamentare, domnule senator Bordei Cristian, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Foarte scurt. Mi-au atras atenția două puncte din proiectul de hotărâre a Senatului la acest COM, și anume la punctul 2 subpunctele, de fapt, f) și g), care se referă la necesitatea unor măsuri legislative pentru stimularea cercetării și dezvoltării în domeniu în România, precum și a dezvoltării lanțurilor de aprovizionare și pregătire a personalului.

Este vital ca România să se integreze în lanțurile de aprovizionare pentru industria eoliană offshore, să nu rămânem simpli importatori de absolut orice și, din acest punct de vedere, solicit Guvernului să vină cât mai repede cu propuneri legislative pentru a rezolva aceste două chestiuni. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Alte solicitări de intervenție? Nu sunt.

În acest caz, încheiem dezbaterile generale.

Proiectul de hotărâre rămâne la vot final.

Și trecem, în fine, la punctul numărul 30, Proiect de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Planul de acțiune european pentru energia eoliană – COM(2023) 669 final.

Domnule senator, aveți încă o dată cuvântul pentru prezentarea raportului și proiectului de hotărâre, vă rog.

În urma examinării, membrii comisiei consideră, în convergență cu Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, că prin această comunicare Comisia Europeană prezintă un plan de acțiune pentru sprijinirea sectorului european al producției de echipamente eoliene, în perspectiva tranziției energetice.

Cu majoritate de voturi, s-a hotărât formularea unui raport la acest COM, pe care îl supunem spre dezbatere și adoptare plenului Senatului.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Din partea grupurilor parlamentare? Din nou, domnul senator Cristian Bordei. Aveți cuvântul.

Foarte, foarte scurt. Degeaba se bat investitorii să facă proiecte de energie eoliană sau solară, degeaba crește numărul de prosumatori, dacă nu se investește masiv în rețelele electrice.

Însuși ministrul Burduja, ministrul energiei, a ieșit și a declarat, a solicitat guvernului din care face parte să nu mai ia banii companiilor de stat, să nu le mai silească să distribuie tot profitul sub formă de dividende pentru a mai alimenta bugetul de stat. Din păcate, vedem că în continuare se intenționează așa ceva, iar Transelectrica nu va avea bani să dezvolte rețelele.

Deci, stimați colegi, acționați! Mulțumesc.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Mulțumesc.

Dacă nu mai sunt alte solicitări de intervenție, declar încheiate dezbaterile.

Proiectul de hotărâre – la vot final. Încheiem acest punct de dezbatere.

Și aș vrea să vă rog, dacă sunteți de acord, să păstrăm un scurt moment de reculegere în memoria colegului nostru Daniel Barbu, fost ministru al culturii, fost senator al României.

-

Stimați colegi, continuăm lucrările și

Acum,

Proiectul de lege a fost adoptat.

La punctul numărul 2, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate (L129/04.03.2024).

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege, care face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Trecem la punctul numărul 3, unde avem Proiectul de lege pentru completarea tabelelor-anexă nr. I și II la Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri (L137/11.03.2024).

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege, care face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Raportul și proiectul de lege au fost adoptate.

La punctul 4 avem Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 9/2024 privind instituirea unor măsuri de sprijin în vederea aplicării prevederilor Legii nr. 226/2021 privind stabilirea măsurilor de protecție socială pentru consumatorul vulnerabil de energie, pentru perioada rămasă din sezonul rece noiembrie 2023 – martie 2024 (L121/26.02.2024).

Raportul comisiei este de admitere a proiectului. Proiectul face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

Raportul și proiectul de lege au fost adoptate. Trecem la punctul numărul 5, Propunerea legislativă pentru instituirea unei indemnizații de hrană în vederea compensării efectelor negative asupra activității de transport generate de întârzierea aderării la spațiul Schengen, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal (L52/05.02.2024).

Raportul comun al comisiilor este de admitere a propunerii legislative, care face parte din categoria legilor organice.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Trecem la punctul numărul 6, unde avem Propunerea legislativă privind acordarea unor drepturi persoanelor care au trăit experiența caselor de copii din România în perioada 1947 – 1997 (L90/05.02.2024).

Raportul comisiei este de respingere, cu amendamente respinse.

Propunerea face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

70, 70 de abțineri.

Mulțumesc, rectific.

În această situație, supun votului amendamentele respinse de comisie, dacă sunt susținute în plen.

- Nu sunt susținute în plen.

Supun votului propunerea legislativă.

Vot, vă rog, pentru propunerea legislativă.

28 de voturi pentru, 70 de abțineri.

Propunerea legislativă nu a întrunit numărul de voturi necesar și nu a putut fi adoptată.

Punctul numărul 7, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali și pentru completarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente (L66/05.02.2024).

Raportul comun suplimentar al comisiilor este de respingere, cu amendamente respinse.

- Propunerea face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

-

Raportul de respingere a fost adoptat, iar inițiativa este respinsă.

La punctul numărul 8 avem Propunerea legislativă pentru modificarea Legii partidelor politice nr. 14/2003 (L91/05.02.2024).

Raportul cu raport suplimentar al comisiilor este de respingere, cu amendamente respinse.

- Propunerea face parte din categoria legilor organice. Senatul este Cameră sesizată.

-

Punctul numărul 9, Propunerea legislativă privind eliminarea inechității acordării unor indemnizații diferențiate copiilor urmași ai eroilor-martiri prin modificarea Legii nr. 341/2004 a recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta

muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului – Lupeni – august 1977 (L87/05.02.2024).

Raportul comisiei este de respingere a propunerii

- legislative, care face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Propunerea legislativă nu a întrunit numărul de voturi necesare.

Trecem la punctul numărul 10, Propunerea legislativă pentru completarea art. 109 din Ordonanța de urgență nr. 195 privind circulația pe drumurile publice (L73/05.02.2024).

Raportul comun al... suplimentar al comisiilor este de respingere a propunerii.

- Propunerea legislativă face parte din categoria legilor

- ordinare.

- Senatul este prima Cameră sesizată.

- Raportul de respingere a fost adoptat, iar propunerea

- legislativă a fost respinsă.

La punctul numărul 11, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 148/2000 privind publicitatea (L74/05.02.2024).

Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative, care face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

La punctul numărul 12 avem Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 10/2024 pentru modificarea și completarea unor acte normative (L130/04.03.2024).

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

-

Punctul numărul 13, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 11/2024 privind gestionarea financiară a alocărilor din Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură aferente politicii comune de pescuit și politicii maritime integrate la nivelul Uniunii Europene, precum și a fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru perioada de programare 2021 – 2027 (L131/04.03.2024).

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege, care face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Iar noi trecem la punctul numărul 14, unde avem Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 12/2024 pentru modificarea art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 60/2020 privind unele măsuri financiare în vederea implementării proiectelor de infrastructură fazate din perioada de programare 2007 – 2013 și a proiectelor de asistență tehnică, finanțate din fondurile Uniunii Europene aferente perioadei de programare 2014 – 2020, precum și în vederea elaborării și implementării strategiilor teritoriale integrate în perioada de programare 2021 – 2027 (L132/04.03.2024).

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege, care face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Raportul și proiectul de lege au fost adoptate. Vă mulțumesc.

La punctul 15 avem Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 13/2024 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru compensarea parțială a pierderilor la cultura de tomate în spații protejate și cultura de usturoi, în contextul crizei provocate de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei (L133/04.03.2024).

Raportul comun al comisiilor este de admitere a proiectului de lege, care face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Trecem la punctul numărul 16, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 14/2024 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru compensarea parțială a pierderilor suferite în anul 2023 în sectorul apicol, în contextul crizei provocate de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei (L134/04.03.2024).

Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise, a proiectului de lege, care se încadrează în legile ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Raportul, cu amendamente admise, este supus votului plenului Senatului.

Vot, vă rog, pentru raport, cu amendamente admise.

96 de voturi pentru, o singură abținere.

Raportul, cu amendamente admise, a fost adoptat.

Acum,

Punctul 18, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023 (L126/26.02.2024).

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative, care face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

-

Raportul, cu amendamente admise, a fost adoptat.

Precizez și salut prezența doamnei ministru Alina Gorghiu, de aceea am adunat două voturi la cele 93 exprimate. Da, alături de două... Țapu Nazare.

Da. Am precizat, doamna secretar.

Trecem la punctul numărul 20, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 9 alin. (1) din Legea învățământului superior nr. 199/2023 (L122/26.02.2024).

- Propunerea legislativă a fost adoptată de Camera

- Deputaților.

Raportul comisiei este de admitere a propunerii legislative, care face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind Cameră decizională.

Punctul 21, Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind drepturile pasagerilor în contextul călătoriilor multimodale – COM(2023) 752 final.

Punctul 22, Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a regulamentelor (CE) nr. 261/2004, (CE) nr. 1.107/2006, (UE) nr. 1.177/2010, (UE) nr. 181/2011 și (UE) 2021/782 în ceea ce privește asigurarea respectării drepturilor pasagerilor în Uniune – COM(2023) 753 final.

Vă mulțumesc.

Proiectul de hotărâre a fost adoptat.

Trecem la punctul 23, Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei (UE) 2015/2.302 pentru o protecție mai eficace a călătorilor și pentru simplificarea și clarificarea anumitor aspecte ale directivei – COM(2023) 905 final.

Proiectul de hotărâre a fost adoptat.

Trecem la punctul 24, Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de stabilire a unor cerințe armonizate pe piața internă privind transparența reprezentării intereselor desfășurate în numele țărilor terțe și de modificare a Directivei (UE) 2019/1.937 – COM(2023) 637 final.

Proiectul de hotărâre a fost adoptat.

Punctul 25, Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind bunăstarea câinilor și a pisicilor și trasabilitatea acestora – COM(2023) 769 final.

Trecem la punctul numărul 27, Proiect de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Banca Centrală Europeană, Comitetul Economic și Social European, Comitetul Regiunilor și Banca Europeană de Investiții – Analiza anuală a creșterii durabile pentru 2024 – COM(2023) 901 final.

Proiectul de hotărâre a fost adoptat.

Punctul 28, Proiect de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European – Raport privind mecanismul de alertă 2024 – COM(2023) 902 final.

Proiectul de hotărâre a fost adoptat.

Punctul 29, Proiect de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Realizarea ambițiilor UE pentru energia din surse regenerabile offshore – COM(2023) 668 final.

Proiectul de hotărâre a fost adoptat. Vă mulțumesc.

Și, în fine, la punctul 30 avem Proiect de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Planul de acțiune european pentru energia eoliană – COM(2023) 669 final.

Vă reamintesc, în ședința plenului de marți, 12 martie 2024, au avut loc dezbateri generale asupra inițiativelor legislative înscrise în secțiunea a III-a a ordinii de zi, urmând ca în această ședință să ne pronunțăm prin vot.

În aceste condiții, la punctul 1, pentru secțiunea a III-a, avem Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European și a Legii nr. 288/2015 privind votul prin corespondență, precum

și modificarea și completarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente (L119/19.02.2024).

Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative, care face parte din categoria legilor organice.

Senatul fiind prima Cameră sesizată.

- Stimați colegi,

- Nu s-au întrunit cele 69 de voturi necesare, drept urmare,

-

La punctul numărul 2 avem Propunerea legislativă privind personalul Curții Constituționale (L179/03.04.2023).

- Propunerea legislativă a fost respinsă de Camera

- Deputaților.

Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative, care face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind Cameră decizională.

- Se supun...

- Raportul de respingere a fost adoptat, iar propunerea

- legislativă este respinsă.

Trecem la punctul numărul 3 al celei de-a III-a secțiuni. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 1/2011 a educației naționale (L642/24.10.2022).

- Propunerea legislativă a fost respinsă de Camera

- Deputaților.

- Raportul comun al comisiilor este de respingere a

- propunerii legislative, care face parte din categoria legilor organice.

- Senatul fiind Cameră decizională.

-

- Raportul de respingere a fost adoptat, iar propunerea

- legislativă este respinsă.

În fine, la punctul numărul 4 avem Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023 (L111/12.02.2024).

- Propunerea legislativă a fost respinsă de Camera

- Deputaților.

- Raportul comisiei este de respingere, cu amendamente

- respinse.

- Propunerea face parte din categoria legilor organice. Senatul este Camera decizională.

Stai, stai! Mai avem puțin.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

35 de voturi pentru, 55 de voturi contra.

Propunerea legislativă nu a întrunit numărul de voturi și nu a putut fi adoptată.

Stimați colegi,

În încheiere, dau citire notei pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale. În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării a dreptului de sesizare, următoarele legi:

1. Lege pentru declararea lui Aurel Vlaicu „Erou al Națiunii Române”;

2. Lege pentru completarea art. 16 din Legea nr. 215/1997 privind Casa Socială a Constructorilor;

3. Lege pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații;

4. Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 48/2022 privind plata diferențelor de drepturi salariale cuvenite personalului didactic din învățământul de stat pentru perioada 1 iulie 2017-31 august 2021 – procedură de urgență;

5. Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, precum și pentru modificarea alin. (2[1] ) al art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2009 privind acordarea voucherelor de vacanță;

6. Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 39/2023 pentru modificarea și completarea Legii nr. 249/2020 privind prevenția și depistarea precoce a diabetului;

7. Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 40/2023 pentru modificarea Legii nr. 152/2020 privind organizarea și finanțarea serviciilor de promovare a sănătății și prevenire a îmbolnăvirilor;

8. Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 8/2023 pentru modificarea și completarea Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice;

9. Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 16/2021 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 110/2017 privind Programul de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii și a întreprinderilor mici cu capitalizare de piață medie – IMM INVEST ROMÂNIA, precum și pentru modificarea și completarea Schemei de ajutor de stat pentru susținerea activității IMM-urilor în contextul crizei economice generate

de pandemia COVID-19, aprobată prin art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 42/2020 – în procedură de urgență;

10. Lege pentru modificarea art. 8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice;

11. Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 127/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 96/2000 privind organizarea și funcționarea Băncii de Export-Import a României EXIMBANK – S.A. – procedură de urgență;

12. Lege pentru aprobarea participării României la Acordul parțial extins privind Registrul daunelor cauzate de agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei, instituit prin Rezoluția CM/Res(2023)3, adoptată de Comitetul Miniștrilor al Consiliului Europei la Strasbourg, la 12 mai 2023 – tot în procedură de urgență;

13. Lege pentru modificarea și completarea Legii concurenței nr. 21/1996;

14. Lege pentru ratificarea Acordului privind Curtea unică în materie de brevete, deschis spre semnare și semnat de România la Bruxelles, la 19 februarie 2013;

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro

Adresa Centrului pentru relații cu publicul este: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651. Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78, e-mail: concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro, secțiunea Publicări.

&JUYEJT|487302]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 46/16.IV.2024 conține 28 de pagini.**

Prețul: 140 lei