Stenogramă plen

Bună ziua, doamnelor și domnilor deputați!

Declar deschisă ședința noastră de astăzi, dedicată declarațiilor politice și intervențiilor.

În continuare, îi dau cuvântul domnului deputat Andi Grosaru.

Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Declarația mea politică se intitulează „Între toleranță și nepăsare”.

Vremurile cu care suntem contemporani ne arată îndeaproape că, de fapt, bazele democrației, implementate începând cu anii imediat de după Revoluție, sunt în continuare fragile. Aceiași actori care au creat sistemul comunist și cei care l-au întreținut își scot din nou armele de sub pernă și ne arată de fapt că democrația este așa cum o văd ei.

Mulți dintre noi am luptat și luptăm în continuare pentru idealurile pe baza cărora se fundamentează statul român, arătând într-o oarecare măsură toleranță. Vremurile despre care vorbeam la început ne scot colții, pentru că atitudinea pe

care în realitate trebuie să o avem este tocmai opusă celei pe care o manifestăm în realitate, mimând toleranța, ceea ce denotă de fapt nepăsare.

Spun acest lucru pentru că o comunitate precum cea italiană se confruntă cu cele mai urâte manifestări față de declarațiile multor politicieni care caută, de fiecare dată când vorbesc despre Italia și comunitatea italiană, atragerea de capital politic, ascunzând de fapt lipsa de toleranță și atitudinea discriminatorie față de etnicii italieni.

Exemplele sunt multiple: plecând de la excluderea din comisiile de specialitate ale Camerei Deputaților, din Grupul parlamentar al minorităților naționale a reprezentantului minorității italiene; tăierea de fonduri cuvenite de drept Asociației Italienilor din România – RO.AS.IT.; blocarea inițiativelor culturale ale minorității italiene și încercarea continuă de șubrezire a coeziunii membrilor comunității, printre care ultima – amenințarea președintelui Asociației Italienilor din România; aspecte cu care comunitatea italiană nu s-a confruntat niciodată.

## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**

Domnul deputat Viorel Salan. Domnul Salan! Domnul deputat Valentin-Ilie Făgărășian. Nu e. Doamna Oana Țoiu. Domnul Andrei Miftode.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu.

Domnul Miftode este? Domnule Andrei Miftode, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

În timp ce se laudă că luptă cu industria pariurilor, premierul Ciolacu aranjează cărțile ca să câștige marii evazioniști.

În septembrie 2023, în conferința de presă în care anunța măsurile de austeritate bugetară, Marcel Ciolacu spunea că evaziunea în România ajunge la 10% din PIB, adică 160 de miliarde de lei. Sunt exact cuvintele lui.

În februarie 2024 aflam toți, din comunicatul de presă al Ministerului Finanțelor, că s-au identificat puțin peste 10 miliarde de lei evaziune în anul care a trecut. Deci o șansă din 15 ca un evazionist să fie prins de statul român.

Și, în aceste condiții, PSD și PNL au decis că evaziunea sub un milion de euro se pedepsește cu o amendă de 15%. Acestea sunt datele, trebuie doar să fi făcut școala la vremea ei, ceea ce, din păcate, nu toți politicienii au reușit, ca să observi că:

Un evazionist riscă 150.000 de euro amendă pentru a câștiga un milion, de aproape 7 ori mai mult. Ca să fie descurajat să ascundă banii, rata de identificare a evaziunii ar trebui să fie de 85%. Acum este de 7%, cu indulgență.

Acesta este felul în care Guvernul comasaților încurajează evazioniștii să parieze contra statului român. Acesta este modul în care Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă, susținuți de președintele Klaus Iohannis, joacă la păcănele banii românilor!

Am sperat că judecătorii CCR vor opri brațul agresorilor, că președintele va retrimite legea în Parlament. Am crezut că alianța de guvernare e mai mult decât o simplă cârdășie.

Decizia CCR este doar o confirmare că o lege se aplică pentru cei mici și alta pentru privilegiații sistemului. Iată un citat aproximativ din decizie: „Curtea constată că legea face trecerea de la pedepsirea faptei la teoria modernă potrivit căreia principala grijă a statului trebuie să vizeze descoperirea și confiscarea câștigurilor ilicite, nicidecum privarea de libertate a răufăcătorilor.”

Vă rog să concluzionați.

...cu care vânzătorii ambalează marfa.

Despre asta este regimul PSD-PNL – legi în favoarea marilor evazioniști și exemple absurde pentru cetățenii care își duc traiul de azi pe mâine.

Vă mulțumesc.

Andrei Miftode, deputat USR de Brașov.

Doamna deputat Oana Țoiu.

Bucureștenii au nevoie de planuri, nu de clanuri. Și alegerea pe care o au de făcut pentru următorii 4 ani este o alegere ușoară, este o alegere clară. Este o alegere pentru Nicușor Dan și echipa Alianța Dreapta Unită la consiliul general și în echipele fiecărui consiliu și fiecărui sector.

Rezultatele de până acum sunt cele care vorbesc cel mai clar despre asta.

Să o luăm pe rând.

Bucureștenii ne spun întotdeauna – și mie, în cabinetul parlamentar, și public, de fiecare dată când ne întâlnim cu ei în audiențe, și pe stradă – că una din principalele probleme pe care le au în orașul ăsta este timpul. Timpul pe care orașul îl consumă când n-ar fi cazul să facă asta – timpul să ajungi la muncă; timpul pe care îl consumi plimbându-te între instituții publice, dacă ești un antreprenor sau un om care lucrează în mediul privat și ai treabă de făcut și ai nevoie de îngăduința statului, prin documente și birocrație, să poți să creezi valoare, să poți să creezi locuri de muncă aici; timpul pe care îl pierzi când îți duci copilul la școală sau la diversele cluburi și activități sau la activitățile de weekend.

Asta este principala problemă și principalul obiectiv pentru echipa acestor 4 ani.

Transportul în comun a ajuns, în București, să fie mult mai atractiv pentru locuitori. Numărul de călătorii a crescut cu 40%. De ce? Sigur, 100 de tramvaie noi, 100 de autobuze noi, 100 de troleibuze noi, din bani europeni, acolo unde s-a putut, și cu producători români, dar și pentru că au fost luate câteva măsuri simple – poți să vezi traseele de pe telefon, poți să-ți iei un bilet care este valabil și pentru autobuz, și pentru metrou și ține o oră și jumătate, cât ai nevoie în oraș.

Mulțumim, doamnă Țoiu.

...care vor să respire... Mai am 39 de secunde. ...care vor să...

Da, doamnă, dar mai sunt 10 vorbitori. Vă rog.

O să mă opresc, ca să aibă timp și ceilalți vorbitori. Menționez doar că nu mai e timp doar pentru că această ședință n-a fost prezidată la timp, când era cazul. Mulțumesc.

Bine că ați venit dumneavoastră la timp, doamnă, acum 7 minute, în sală! Domnule Grădinaru Vicențiu, vă rog. Radu-Vicențiu Grădinaru.

## **Doamna Oana-Silvia Țoiu:**

Am dreptul la replică.

Dumneavoastră îmi reproșați că nu eram în sală în momentul...

## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**

Doamnă, dreptul la replică vi-l dau eu, nu dumneavoastră. Nu vă luați dreptul la replică, doamnă.

Domnul vicepreședinte Barna putea fi prezent, să țină ședința, doamnă Țoiu.

Eu sunt vinovat că v-am trecut înainte.

Și, dacă domnul Barna ar fi fost prezent, putea să înlocuiască bucuros.

Domnule Grădinaru, aveți cuvântul.

Declarația mea de astăzi: „Eu cu cine votez?”.

„Dar eu cu cine votez?” Iată o replică celebră scrisă de Ion Luca Caragiale pentru personajul „Un cetățean turmentat”.

Întrebarea este foarte actuală.

În România nu există o informare corectă despre ce se petrece în planul politic, de ce se întâmplă anumite evenimente și ce semnificație au ele. De 34 de ani, votanții au fost intoxicați cu informații politice, nu întotdeauna adevărate. Pentru omul simplu este imposibil să discearnă între adevăr și minciună, devine victimă sigură!

În 2024, într-o țară membră UE, campaniile electorale încă se mai fac pe baza micilor, fasolei cu ciolan și berii. Candidații nu doresc să convingă rațiunea cetățenilor, ci stomacul acestora. Există și multă strategie – se merge cu aceste „daruri” acolo unde populația este îmbătrânită, sărăcită și neinformată. Între doi mici și o halbă de bere, oamenilor li se vorbește despre cât de răi sunt contracandidații și cum nu au făcut nimic atâția ani și cât de bravi sunt ei, cât vor realiza, promisiuni și iar promisiuni.

Cetățenii României și-au pierdut încrederea într-un viitor mai bun, în oameni politici implicați și binevoitori. Pe fețele bătrânilor României se citește dezamăgirea și înșelarea așteptărilor, resemnarea că își văd copiii, plecați la muncă în străinătate, o dată la câțiva ani, că își cunosc nepoții când sunt deja mari, că trebuie să trăiască dintr-o pensie mizeră, după zeci de ani munciți în condiții grele, și că sunt mințiți la fiecare 4 sau 5 ani, în campanii electorale, cu aceleași promisiuni lipsite de fond.

Ce ne lipsește? Ne lipsește responsabilitatea implicării civice – ideea că votul nostru nu are cum să schimbe nimic, în consecință, ce rost are să ne deplasăm de acasă? Este complet greșit, deoarece nepăsarea, delăsarea nu aduc nimic bun, nu schimbă nimicul în bine.

Domnul deputat Sorin-Titus Muncaciu. Se pregătește domnul deputat Mihai Lasca.

Întâi, o observație, domnule președinte.

Nu vă supărați, stimați colegi, este absolut inacceptabil ce s-a întâmplat în dimineața asta.

( _I se întrerupe microfonul.)_

## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**

Domnule Muncaciu, dacă aveți o declarație politică și vreți să-i dați citire...

, vă invităm. Dacă aveți...

## **Domnul Sorin-Titus Muncaciu**

**:**

Și vrem să știm cine este responsabil.

## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**

Aveți o declarație politică sau închidem ședința?

## **Domnul Sorin-Titus Muncaciu**

**:**

Da, am.

Vă rog.

## **Domnul Sorin-Titus Muncaciu:**

## Stimați colegi,

Vă aduc aminte că, în această sală, eu am fost acuzat, împreună cu cei de la AUR, pentru că am apărat consimțământul informat, nu am fost... adică am fost vinovați de faptul că unii cetățeni nu s-au vaccinat.

Vă aduceți aminte de aceste acuze, domnilor de la USR, voi care spuneați că ne vaccinăm și scăpăm?

## **Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu**

**:**

Sunt realități, nu sunt acuzații. Sunt realități factuale.

## **Domnul Sorin-Titus Muncaciu:**

E, acum avem următoarele întrebări pentru domnul Wiener, pentru că domnul Wiener este cel care m-a acuzat.

Și întrebarea numărul 1 este următoarea.

La Grădiștea, dânsul a declarat că a fost o mortalitate de peste 95%. Cum se explică această mortalitate când la Ineu a fost mult mai mică și sunt numai câteva zeci de kilometri?

A doua întrebare...

În timpul pandemiei au fost 1.349 de contracte semnate și cerute de ordonatorul de credite din Arad, pentru suma totală de 2,1 miliarde de euro. Cu acești bani se putea...

Datele sunt pe SIPAC..., deci este o agenție...

**Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu**

**:** SICAP, SICAP.

## **Domnul Sorin-Titus Muncaciu:**

SICAP. Este o agenție care exact asta face.

## **Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu**

**:**

E o instituție.

## **Domnul Sorin-Titus Muncaciu:**

Instituție.

Mai departe. Cu acești bani s-ar fi putut face 4 spitale regionale.

Și ultima întrebare pentru domnul Wiener.

Am aici biletele de ieșire din spital semnate de dânsul.

Cum explică dânsul aceste cifre pe care nimeni nu poate să le înțeleagă?

Sunt fiole de morfină, sunt fiole...

Nici măcar nu fac parte din tratament. Dar nu asta e discuția. Discuția este – cum explică dânsul că a semnat asemenea cifre pe buletinele de ieșire din spital?

Aceste întrebări le am pentru domnul Wiener.

## Mulțumim.

Domnul deputat Mihai Lasca.

Se pregătește domnul deputat Ciprian Ciubuc, ultima intervenție.

Pentru că nu mi-a fost permisă intervenția în timpul ședinței din 14 mai, când întreg Parlamentul României s-a închinat unui regim criminal – regimul lui Netanyahu, voi folosi acest moment pentru a-mi expune poziția vizavi de înlocuirea Zilei martirilor din temnițele comuniste cu Ziua prieteniei și solidarității cu Israelul.

Între timp, ce susțineam săptămâna trecută a fost confirmat prin decizia de ieri, 20 mai, a Curții Penale Internaționale, care a solicitat mandate de arestare pentru prim-ministrul israelian și ministrul apărării, cu acuzațiile de „provocarea exterminării, provocarea foametei ca metodă de război, inclusiv refuzul aprovizionării umanitare”.

Este inacceptabil ca în timpul atrocităților pe care le comite regimul lui Netanyahu în Fâșia Gaza Parlamentul României, la unison, să stea în genunchi în fața Israelului!

Îi felicit pe colegii mei Diana Șoșoacă, Ciprian Ciubuc și Raluca Borta, singurii care ne-am opus transformării ședinței parlamentare într-un elogiu hilar la adresa unui regim criminal și am fost tot singurii care i-am amintit pe eroii neamului românesc, miile de tineri intelectuali români care s-au opus instaurării regimului comunist și pentru asta au plătit cu viața.

Ziua de 14 mai trebuie să fie alocată exclusiv Sfinților Închisorilor comuniste, printre care părintele Nicolae Steinhardt – părintele evreu care s-a convertit la ortodoxie –, părintele Arsenie Boca, părintele Dumitru Stăniloae, Valeriu Gafencu, părintele Arsenie Papacioc, părintele Iustin Pârvu, episcopul greco-catolic Iuliu Hossu, poetul Radu Gyr, filosoful și economistul Mircea Vulcănescu și mulți alți intelectuali români pe care actuala conducere vrea să îi uite la ordin și să îi scoată din manualele de istorie sau să îi eticheteze ca antisemiți.

Vă rog să concluzionați.

Cu cine ne solidarizăm noi?

Cu un regim care finalizează epurarea etnică a palestinienilor, proces început de mai bine de 70 de ani, fără să sufere niciun fel de consecințe? Nici sancțiuni, nici izolare.

Mulțumesc.

Nu mai folosiți Parlamentul României pentru a vă închina stăpânilor voștri de la Washington...

Domnule Lasca, mulțumim.

## **Domnul Mihai Ioan Lasca:**

...Bruxelles, Kiev și Tel Aviv!

## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**

## Mulțumesc.

Domnul deputat Ciprian Ciubuc.

Domnule Ciubuc, doriți să luați cuvântul sau opresc ședința?

## **Domnul Ciprian Ciubuc**

**:**

Rușine, Simonis!

Dacă îmi tai și mie microfonul...

## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**

Vă mulțumesc.

Declar ședința închisă.

Prima parte a ședinței, consacrată declarațiilor politice, a fost încheiată.

Începe ședința de plen.

Vă mulțumesc.

Păi, dacă suntem la 10.10 și eu vă dau cuvântul și... „Rușine, Simonis!”, atunci, data viitoare la declarații.

„Ministerul Educației nu respectă legile și nici protocoalele încheiate!”

Numărul studenților basarabeni care învață în România este de aproximativ 10.000.

Majoritatea dintre ei beneficiază de un loc gratuit în cămin, dar în primul rând ei beneficiază de bursele oferite de statul român, care pot fi cumulate cu orice fel de bursă.

Studenții basarabeni beneficiază de facilități la transportul feroviar și public, reducere la teatre, muzee și alte instituții culturale românești.

În Moldova, în anul de studii 2022-2023 pe primul loc se plasează studenții veniți din România – 2.212 persoane, cu o pondere de 44% din totalul studenților străini.

În Legea nr. 39/1999, precum și în Protocolul privind recunoașterea reciprocă a diplomelor, certificatelor și titlurilor științifice, semnat la Chișinău în anul 2010 de către miniștrii educației din cele două state, se arată că România și Moldova își vor recunoaște reciproc diplomele de studii.

Diplomele elevilor, liceenilor, studenților, masteranzilor sau doctoranzilor moldoveni vor fi valabile în România și Uniunea Europeană conform sistemului Bologna.

Acesta reprezintă încă un pas spre integrarea europeană a Republicii Moldova și un semnal politic foarte important.

Cu toate acestea, începând cu anul 2024, modulul psihopedagogic din cadrul Universității Libere Internaționale din Republica Moldova (ULIM), fondată în 1992 prin decizie de Guvern, nu este recunoscut în România.

Oare de ce? Ce criterii a avut la bază Ministerul Educației când a luat această decizie? Este ea corectă în actualul context politic european și mondial? Sunt întrebări adresate Ministerului Educației, dar care au rămas fără răspuns! Se pare că doamna ministru Ligia Deca are alte priorități legate de „România educată”!

„PSD va avea un rezultat bun la alegerile locale și în județul Arad”

Sunt convins că ținta națională a alianței PSD-PNL pentru alegerile europarlamentare va fi depășită în județul Arad.

De asemenea, mai cred și că PSD Arad va înregistra un scor bun și la alegerile locale. Avem candidați de încredere și experimentați pentru primării, pentru consiliile locale, precum și pentru consiliul județean.

Eu nu sunt nici candidat pentru Parlamentul European, unde mergem într-o alianță electorală alături de PNL, și nici pentru alegerile locale, în care concurăm. Însă am ieșit în campania electorală, alături de colegii mei, și am văzut reacțiile oamenilor față de oferta electorală a PSD. Și, da, arădenii ne încurajează toți candidații și îi susțin, pentru că ne spun că simt nevoia schimbării direcției atât la consiliul județean, cât și în multe alte localități cu primari liberali.

Tot arădenii, cu care ne-am întâlnit aproape zi de zi, când nu au fost organizate lucrări în Camera Deputaților, spun că au încredere în propunerile noastre, social-democrate, pentru Parlamentul European. În opinia acestora, colegii mei, candidații aflați pe lista de eurodeputați, vor servi strict intereselor românilor. Și le vor duce și susține cu fermitate doleanțele lor în fața Bruxelles-ului. Ba mai mult, la fel ca ministrul agriculturii, Florin Barbu, vor putea să influențeze deciziile Uniunii Europene, schimbându-le radical în bine, așa cum a reușit PSD recent. Și nu doar pentru agricultorii din țara noastră, ci pentru toți investitorii în acest domeniu ocupațional din toate cele 27 de state membre.

Așadar, PSD are și candidați experimentați și determinați să lupte pentru România în Parlamentul European! Asta nu este doar afirmația mea, ci convingerea majorității arădenilor. Oferta noastră electorală internă și externă este validată de sutele de mărturii zilnice ale oamenilor, iar asta ne încurajează să continuăm planurile de dezvoltare reală a României, localitate cu localitate, și să îmbunătățim și imaginea țării noastre în Uniunea Europeană.

„Necesitatea atragerii de fonduri europene pentru autostrada A8 prin Programul Connecting Europe Facility” Aduc în atenția dumneavoastră o problemă de o importanță strategică pentru dezvoltarea infrastructurii din România și, în special, pentru regiunea Moldova. Programul Connecting Europe Facility (CEF), inițiat de Comisia Europeană, dispune de un buget considerabil de 25,8 miliarde de euro destinat dezvoltării infrastructurii în statele membre ale Uniunii Europene. Aceste fonduri reprezintă o oportunitate imensă pentru România de a-și moderniza rețelele de transport și de a elimina verigile lipsă care împiedică dezvoltarea economică și socială a anumitor regiuni.

Un proiect esențial care ar putea beneficia de aceste fonduri este autostrada A8, cunoscută și ca Autostrada Unirii. Importanța acestui proiect nu poate fi subestimată, iar argumentele pentru finanțarea sa prin programul CEF sunt multiple și convingătoare.

În primul rând, autostrada A8 se încadrează perfect în prioritățile Comisiei Europene de dezvoltare a rețelei TEN-T, concentrându-se pe eliminarea verigilor lipsă și pe proiecte transfrontaliere cu o valoare adăugată ridicată pentru Uniunea Europeană. Această autostradă va conecta regiunile din România cu restul Europei, facilitând comerțul, mobilitatea și colaborarea transfrontalieră.

În al doilea rând, autostrada A8 are un potențial maxim de dublă funcționalitate – militară și civilă. În cazuri extreme, aceasta poate asigura o mobilitate unică pentru Regiunea de Nord-Est a României și pentru Republica Moldova, contribuind astfel la securitatea și stabilitatea regiunii. Această dublă funcționalitate adaugă o valoare strategică deosebită proiectului.

Stabilitatea politică, dezideratul oamenilor și al actualei coaliții care guvernează țara, se dovedește binefăcătoare și în privința modului în care se desfășoară campania electorală: mai multă rațiune și mai puțină patimă, mai multă aplecare asupra problemelor reale și mai puțin zgomot artificial, mai mult dialog cu oamenii și mai puțină isterie indusă pe platformele sociale. După mulți ani, campania electorală are prevalență în teren, și nu pe internet, oamenii se uită mai mult la rezultate și mai puțin la emfaza retorică. Parcurgem o campanie electorală matură și, prin urmare, rezultatele ei vor fi mai relevante pentru viața de zi cu zi a alegătorilor.

Un semn al maturizării vieții politice este și faptul că mulți primari USR au trecut la PSD. Cine ar fi crezut, în urmă cu 4 ani, că reprezentanți ai partidului construit și crescut pe propagarea urii vor migra către partidul pe care atunci îl descriau doar cu invective și injurii? Era de neconceput, în urmă cu câțiva ani, faptul că militanți ai curentului progresist vor ajunge să îmbrățișeze partidul pentru care utilizau cuvinte din afara dicționarului. S-a petrecut maturizarea politică. Oameni eficienți pe care poate idealismul, poate întâmplarea i-a condus cu ani în urmă către listele USR au câștigat atunci primării sau locuri în consilii locale și în timp ce s-au aflat la butoanele administrației au constatat că partidul lor e populat cu impostori, că oamenii partidului pe care îl blamau deșănțat, PSD-iștii, sunt cu adevărat dedicați comunității, sunt mai harnici, mai destoinici, mai curați. Și astfel s-a instalat o tendință care constituie cel mai valoros compliment profesional pentru noi, politicienii USR-iști și alegătorii din trecut ai acestui partid și-au îndreptat susținerea către PSD.

„147 de ani de la proclamarea independenței României!” „În stare de război, cu legăturile rupte, ce suntem? Suntem independenți; suntem națiune de sine stătătoare. Avem domn de sine stătător” anunța, pentru prima dată la 9 mai 1877, Mihail Kogălniceanu în sesiunea extraordinară a Adunării Deputaților, în urma unei interpelări făcute de Nicolae Fleva. A doua zi, pe 10 mai, zi ce simboliza venirea principelui Carol în România, la 1866, viitorul monarh sancționa oficial noul statut al României.

Proclamarea independenței de stat a României a fost apogeul unei politici bine pregătite în toate detaliile sale. Era o nouă expresie a politicii românești de a pune Europa în fața faptului împlinit. Atitudinea puterilor europene față de proclamarea de către România a independenței naționale a fost, în general, rezervată și rece, mergând până la ostilitate, în cazul Porții și Marii Britanii. Austro-Ungaria cerea celorlalte puteri europene să se pronunțe abia după război privind neatârnarea României. Și Rusia a evitat să se pronunțe față de proclamarea independenței României, la Petersburg considerându-se că a fost inoportună măsura adoptată de România. La Paris și Berlin știrea a fost primită cu rezerve, oficialitățile franceze regretând faptul că „ne-am eliberat de garanțiile marilor puteri europene”. Numai Italia, care abia își realizase unitatea națională, a primit cu simpatie politica de independență promovată de Guvernul român și a aprobat în mod tacit actul energic al României.

Acest eveniment colosal din istoria noastră, Războiul de Independență, a dus la revenire Dobrogei în corpul Țării Românești, așa cum nu mai fusese de pe timpul lui Mircea. Avem datoria de a ne cinsti înaintașii, de a ne cunoaște istoria, una marcată de provocări constante, dar care astăzi ne oferă identitatea și direcția pe care trebuie să o urmăm. La mulți ani tuturor românilor! Fie ca România să nu mai cunoască jugul străin așa cum l-a cunoscut în trecut!

„Administrația liberală din Constanța a demonstrat că este cea mai bună soluție pentru orașul nostru!”

În municipiul Constanța administrația liberală repune orașul pe harta celor mai dezvoltate orașe din România. După ani de zile de stagnare, PNL reușește să demareze cele mai ambițioase proiecte pe care le-a văzut orașul. Prin munca depusă de primarul liberal Vergil Chițac și echipa sa de la Primăria Constanța, avem în față o listă serioasă de obiective de investiții care sunt în derulare astăzi sau urmează să debuteze, precum bulevardul Madrid, care va pune pe harta Constanței primul mare bulevard construit de la zero, acest proiect având toată documentația și finanțarea necesare pentru a intra în linie dreaptă. Pe parte de transport în comun, urmează să fie înlocuită toată flota de autobuze vechi, cu modele noi, performante, moderne și 100% prietenoase cu mediul înconjurător. La acest demers de protejarea a mediului se cuplează și amplul proces de îngrijire și refacere a spațiilor verzi din tot orașul, atât în cartiere, cât și în parcurile și spațiile publice din centru, precum și lucrările de reabilitare și modernizare la cel mai important parc al Constanței: parcul Tăbăcărie. De asemenea, educația va beneficia și ea de pe urma planurilor Partidului Național Liberal din Constanța, zeci de unități de învățământ fiind dotate, reabilitate și modernizate la standardele prezentului, iar multe altele urmând să intre în acest proces finanțat din fonduri europene.

Nu în ultimul rând, unul dintre cele mai ambițioase și mai mari proiecte de infrastructură publică locală din România: construirea unui CET nou pentru Constanța, care va completa marele proiect de înlocuire a rețelei de conducte de termoficare din oraș. Proiect uriaș, prin efectele sale benefice pentru cetățeni și prin magnitudinea lucrărilor, cu efecte deja vizibile: pierderi de apă mult mai puține, costuri mai mici, gigacalorie mai ieftină pentru toată lumea.

„Raptul Basarabiei din 16 mai 1812 – zi tragică în istoria poporului român”

Pe 16 mai s-au împlinit 212 ani de la semnarea în București a odiosului tratat ruso-otoman de sfârtecare a Principatului Moldovei. Trupul națiunii române din Moldova a fost sacrificat pe altarul intereselor murdare ale imperiului rus și otoman, după ce, cu 37 de ani mai înainte, la 1775, fusese sacrificat și pe altarul intereselor turco-austriece prin anexarea părții de nord a Moldovei, numită ulterior Bucovina, după cum și jumătatea de răsărit a Moldovei anexată de ruși a fost numită ulterior Basarabia.

Poetul național Mihai Eminescu a exprimat acest adevăr simplu și magistral: „Însuși numele «Basarabia» țipă sub condeiele rusești. Căci Basarabia nu însemnează decât țara Basarabilor, precum Prusia înseamnă țara rușilor, România țara românilor.”

„A rosti numele Basarabia e totuna cu a protesta contra dominațiunii rusești. Numele Basarab și basarabeni exista cu mult înaintea vremii în care acest pământ devenise românesc; acest nume singur este o istorie întreagă.”

Ocupația rusească a durat 106 ani. La 27 martie 1918 ea a revenit la sânul patriei-mame, România, inclusiv pentru a evita riscul real al unei noi anexări la Ucraina, așa cum a pretins Rada Centrală de la Kiev.

Anexarea Basarabiei la Ucraina, de către URSS, s-a întâmplat în 1940, aceeași soartă tragică împărtășind-o și ținutul Herța, împreună cu Nordul Bucovinei. Fără cei 22 de ani de aflare a Basarabiei în componența statului național unitar român, astăzi nu s-ar mai fi vorbit românește la răsărit de Prut.

Astăzi, Republica Moldova, care și-a proclamat independența de Moscova în 1991 și care s-a dovedit a fi un stat slab, neviabil economic, pendulează între opțiunea reunirii cu România, îmbrățișată tot mai mult de locuitorii Basarabiei, și iluzoria opțiune a aderării la Uniunea Europeană fără reunirea cu România, cum se autoamăgește clasa politică de la Chișinău, care, în definitiv, face jocul geopolitic al Moscovei în regiune.

„Sprijinul financiar destinat compensării prețului la energie pentru persoanele vulnerabile, o măsură necesară și benefică”

Președinția României a promulgat Legea nr. 135/2024 privind aprobarea unei ordonanțe de urgență a Guvernului care reglementează măsurile de acordare a sprijinului categoriilor de persoane vulnerabile pentru compensarea prețului la energie.

Noul act normativ pe care l-am votat în plenul Camerei Deputaților, în calitate de for decizional, prevede extinderea programelor operaționale în derulare care finanțează ajutoarele destinate populației vulnerabile. Potrivit legii, sumele necesare vor fi asigurate din fonduri europene, prin Programul operațional „Capital uman”, Programul operațional Regional și Programul operațional „Capacitate administrativă”, precum și prin Programul operațional Infrastructură Mare 2014-2020, precum și Programul operațional Competitivitate 2014-2020.

Bugetul măsurii temporare „Sprijin pentru compensarea prețurilor la energie destinat categoriilor de persoane vulnerabile” este în valoare de 4 miliarde de lei. În consecință, cardurile de energie aflate acum în circulație, respectiv peste 1,6 milioane, au fost alimentate cu o nouă tranșă, în valoare de 700 de lei/pentru fiecare beneficiar. Noile carduri, aflate în proces de distribuire, vor fi alimentate cu aceeași sumă de bani după ce vor ajunge la cei aproximativ 400.000 de beneficiari din țară.

Acordarea sprijinului financiar categoriilor de persoane vulnerabile pentru compensarea prețului la energie va ajuta considerabil persoanele vulnerabile să facă față mai ușor cheltuielilor, accesul garantat la energie urmând să dinamizeze calitatea vieții acestor români, permițându-le să trăiască în condiții mai confortabile și să beneficieze de facilități moderne.

„Încep plățile pentru fermieri”

Plata subvenției de 100 de euro/hectar pentru sectorul vegetal, respectiv 100 euro/echivalentul UVM pentru sectoarele suin și avicol vor fi demarate din această lună, după ce s-a obținut suplimentarea bugetului necesar pentru achitarea acestor plăți.

Bugetul total este de 1,86 de miliarde de lei, iar aceste sume vor fi distribuite după cum urmează:

– 1,53 de miliarde de lei vor primi fermierii din sectorul vegetal;

– peste 141 de milioane de lei vor primi crescătorii de porci;

– 181 de milioane de lei vor primi crescătorii de păsări. Guvernul a aprobat hotărârea privind alocarea sumei de un miliard de lei din Fondul de rezervă bugetară pentru suplimentarea bugetului Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, pentru menținerea nivelului sprijinului unitar de 100 euro pe hectar, respectiv pe UVM (sectoarele suin și avicol), așadar, centrele județene ale Agenției de Plăți pentru Intervenție în Agricultură vor efectua plățile către toți beneficiarii eligibili. Suplimentarea bugetului, pentru achitarea acestor plăți, a venit ca urmare a depășirii numărului de cereri de sprijin financiar depuse față de numărul estimat al beneficiarilor schemelor de ajutor de stat din momentul elaborării și fundamentării actelor normative, astfel toți fermierii eligibili vor primi subvenția în cuantum de 100 de euro.

Un lucru foarte important de menționat este faptul că, pentru prima dată în ultimii 30 de ani, acest tip de subvenție este acordat și persoanelor fizice, nu doar persoanelor juridice.

M-am bucurat să văd că Guvernul nu a neglijat dificultățile cu care s-au confruntat fermierii, că MADR le-a ascultat plângerile și s-au luat măsurile necesare, astfel încât aceștia să primească ajutor de la stat pentru remedierea problemelor economice întâmpinate.

„O radiografie a sistemului de salarizare din România” În ciuda minciunilor bine plătite din bani publici, adică din banii noștri, de către PSD și PNL, prin care suntem bombardați, zilnic, cu informații despre cât de bine o ducem, noi, românii, desigur, fără nicio legătură cu realitatea cotidiană, cei mai mulți dintre angajații de la noi sunt plătiți cu salarii foarte mici, existând discrepanțe majore între cele mai mici și cele mai mari salarii, toate fiind impozitate cu aceleași procente.

Și, pentru că sunt convins că nu știți, aproape 15% dintre salariații cu contracte de muncă pentru normă întreagă au salarii brute la nivelul salariului minim brut pe țară, iar media celor mai mici salarii din România, pentru 40% dintre salariații cu contracte de muncă cu normă întreagă, a fost, în luna februarie a acestui an, de 3.362 lei, cu doar 62 de lei peste salariul minim.

La antipod, pentru cele mai mari, 10% din salarii, salariul mediu brut era în luna februarie de 37.375 lei, adică de 10 ori mai mare decât salariul minim pe economie.

Prin urmare, raportul dintre salariul minim brut pe țară și câștigul salarial mediu brut a fost, în luna februarie 2024, de 41,3%, în timp ce în luna octombrie 2023, când a fost adoptată actuala valoare a salariului minim brut, raportul era de 43,9%.

Consider că aceste inegalități salariale ar trebui atenuate printr-o politică fiscală realistă, în favoarea oamenilor care încă vor să muncească și să trăiască în România.

Din 9 iunie avem datoria morală să scăpăm de toți acești incompetenți care confundă actul de guvernare cu propriile afaceri! Din 9 iunie trebuie să începem reconstrucția României!

„Partidul Național Liberal a promis facturi mai mici la energie și s-a ținut de promisiune!”

Partidul Național Liberal continuă să facă treabă bună pentru România și români pe sectorul energiei, o confirmă instituțiile europene. La sfârșitul lunii trecute, Eurostat afirma că prețurile plătite pentru energia electrică și gazele naturale de către români sunt printre cele mai mici din Uniunea Europeană. Prin publicarea statisticii cu privire la prețurile plătite pentru energia electrică și gazele naturale de consumatorii casnici și noncasnici din cadrul Uniunii Europene a reieșit că România a avut, în a doua jumătate a anului 2023, al treilea cel mai mic preț plătit de populație pentru gazele naturale și al cincilea pentru energie electrică, țara noastră fiind devansată doar de Ungaria și Croația în privința gazelor naturale și de Ungaria, Bulgaria, Malta. Croația, în privința energiei electrice, situându-se mult sub media europeană.

Prin prelungirea schemei de compensare-plafonare, Partidul Național Liberal s-a asigurat că prețurile la energie vor fi ținute sub control până la 31 martie 2025.

Cât privește facturile pe lunile recente, s-a constatat că, spre exemplu, pe luna aprilie, față de prețul maxim prevăzut de plafon, prețurile facturate la gazele naturale sunt cu până la 25% mai mici. Simplu spus, prețul practicat de principalul furnizor de gaze naturale pentru consumatorii casnici este 0,23381 lei/ kWh (prețul maxim plafonat fiind de 0,310 lei/kWh). La energie electrică, pentru clienții casnici cu un consum mai mare de 300 kWh/lună, scăderile aplicate de principalii furnizori ajung până la 15% față de prețul maximal de 1,3 lei/kWh.

Ministerul Energiei, condus pe PNL, s-a ținut de promisiuni și a asigurat românilor facturi mai mici la energie, pentru a lua astfel o povară în plus de pe buzunarele celor care muncesc din greu și care fac această țară să meargă zi de zi mai departe. Avem un angajament ferm pe care l-am luat și pe care suntem determinați să-l respectăm. Partidul Național Liberal este singura soluție pentru o România dezvoltată, modernă, europeană și stabilă.

„Ajutoarele de stat pentru agricultură, piscicultură și acvacultură se prelungesc până la finalul acestui an”

O veste bună pentru agricultorii din România vine de la Bruxelles. Statele membre vor putea acorda ajutoare de stat pentru sectorul agricol primar, precum și pentru sectoarele pescuitului și acvaculturii până la 31 decembrie 2024, termenul inițial fiind de 30 iunie 2024.

Deoarece sectorul agricol a reprezentat întotdeauna o componentă tradițională în economia noastră națională, statul român este fruntaș la capitolul ajutoarelor oferite agricultorilor, România acordând fermierilor, potrivit Euractiv, subvenții naționale în valoare de 770 de milioane de euro, fiind pe locul 4 în UE la acest capitol. Prelungirea limitată va permite statelor membre să continue să ofere ajutor fermierilor, acolo unde este necesar, și să garanteze că măsurile de sprijin în criză sunt puse în aplicare în mod eficient. În martie 2022, Comisia Europeană a adoptat Cadrul temporar de criză privind ajutoarele de stat pentru a sprijini economia europeană în contextul războiului declanșat de Rusia în Ucraina. În 2023 a fost introdus Cadrul temporar de criză și tranziție (TCTF), plafoanele inițiale privind schemele de ajutor fiind mărite la 280.000 de euro/fermă, 350.000 de euro/întreprindere din sectorul piscicol și 2,25 milioane de euro/companie în alte sectoare. De această reglementare au beneficiat și domenii precum procesarea alimentară și producția de îngrășăminte, afectate de prețurile ridicate ale energiei și de restricțiile asupra importurilor de îngrășăminte din Rusia și Belarus.

Partidul Național Liberal, prin reprezentanții săi de la nivelul Parlamentului European, a depus și va depune în continuare toate eforturile pentru a crește sprijinul instituțional european acordat agricultorilor din România.

„Nevoia imperioasă a consolidării rezilienței sistemului de sănătate”

Unul dintre obiectivele Guvernului susținut de PNL este reprezentat de consolidarea rezilienței sistemului autohton de sănătate, prin creșterea nivelului de acces, siguranță, calitate și funcționalitate a serviciilor medicale și a infrastructurii sanitare.

Reformele propuse prevăd dezvoltarea capacității de gestionare a fondurilor publice, precum și a managementului serviciilor de sănătate și a resurselor umane. Investițiile preconizate pentru viitoarea perioadă de conformare din Planul național de redresare și reziliență dispun de un buget de peste două miliarde de euro, sumă ce va contribui exponențial la dezvoltarea infrastructurii medicale prespitalicești și a spitalelor publice.

În ciuda îmbunătățirilor recente, sănătatea populației României se situează, în continuare, sub media Uniunii Europene. Rata mortalității evitabile, respectiv decesele care ar fi putut fi evitate prin acordarea unei asistențe medicale de calitate optimă, a fost de două ori și jumătate mai mare decât rata din UE, conform ultimelor date oficiale pe această temă. De asemenea, cheltuielile cu asistența medicală sunt relativ scăzute, iar deficitul de personal constituie în continuare o problemă.

România se confruntă și cu provocări considerabile în ceea ce privește asigurarea accesului la asistența medicală. Aproximativ 11% din populație este în continuare neasigurată, având acces doar la un pachet restrâns de servicii. Procentul românilor care beneficiază de o formă de asigurare de sănătate a scăzut, cu un decalaj semnificativ între mediul urban și cel rural. O parte însemnată a agricultorilor și a populației rome din mediul rural nu beneficiază de o asigurare de sănătate.

Vreau să anunț că PSD se ține de cuvânt și continuă și în acest an Programul social de interes național de susținere a cuplurilor și a persoanelor singure pentru creșterea natalității. Guvernul Ciolacu continuă implementarea măsurilor de creștere a natalității prin decontarea sumelor cheltuite pentru fertilizarea _in vitro_ . La finalul săptămânii trecute, Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse

a publicat în transparență decizională Proiectul de hotărâre privind modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.103/2022.

Așadar, începând cu anul 2024 se acordă sprijin financiar pentru maximum 10.000 de beneficiari ai Programului de fertilizare _in vitro_ , pentru efectuarea, pe teritoriul României, a procedurilor medicale de specialitate recomandate cuplurilor și persoanelor necăsătorite care doresc să aibă copii, dar nu pot din cauze medicale. Sprijinul financiar se acordă pe baza cererii și a declarației pe propria răspundere a beneficiarului programului, însoțite de documente doveditoare, sub forma a două vouchere, un voucher pentru medicamente, în valoare de 5.000 lei, și un voucher pentru proceduri medicale, în valoare de 10.000 lei.

Cu siguranță că această măsură trebuie însoțită și de multe alte programe și proiecte pentru susținerea natalității, dar este una dintre soluțiile pe care PSD le-a propus încă de când era în opoziție, iar acest program a fost foarte solicitat în primele două ediții care s-au organizat până acum, fiind necesare de fiecare dată suplimentări ale numărului de beneficiari și ale fondurilor disponibile.

Nu mai avem timp să așteptăm, să analizăm, să vedem ce se întâmplă, trebuie să acționăm prin programe concrete. 2020 a fost anul în care s-au născut cei mai puțini copii în România din ultimii 100 de ani. Depopularea este în plină expansiune, cu implicații și consecințe pe termen lung greu de evaluat.

„Când există voință politică și implicare, proiectele de infrastructură se realizează fără obstacole!”

Mulți ani de zile ni s-a spus, în mod eronat, că în Moldova nu se pot realiza investiții, că nu există soluții tehnice pentru construirea de autostrăzi, că este mai greu să faci spitale moderne și școli performante în nordul țării și că investitorii privați nu sunt interesați să genereze afaceri prospere în regiune.

Odată cu asumarea guvernării de către PNL, într-un context deosebit de dificil, toate argumentele false invocate au dispărut unul câte unul. Proiectele de autostrăzi care erau doar la stadiul de schiță pe hârtii au devenit proiecte serioase, mature, finanțabile de către Comisia Europeană din fonduri europene nerambursabile și astăzi avem în construcție nu o autostradă, ci trei: autostrada Moldovei, Autostrada Unirii și Autostrada Nordului.

De asemenea, prin munca și implicarea echipei liberale conduse de Gheorghe Flutur la Suceava, am demonstrat că putem să avem spitale la cele mai înalte standarde europene, unde sunt aduși pacienți și de la sute de km distanță. Școlile au fost modernizate, drumurile reparate, rețelele de utilități se extind văzând cu ochii și economia locală a prins viteză, pentru că investitorii au tot mai multă încredere în administrația locală liberală. Ca o confirmare a muncii corecte pe care PNL a făcut-o la nivel central și local, în Bucovina a înflorit și turismul, capacitățile de cazare au sporit, iar numărul turiștilor care vin să se bucure de bogăția și frumusețea plaiurilor noastre crește de la un an la altul.

Acolo unde există voință politică și implicare temeinică există și rezultate. La Suceava echipa PNL a creat un precedent favorabil – a demonstrat sucevenilor că se poate! PNL Suceava a demontat toate scuzele și toate argumentele false că nu se poate și a arătat faptul că, prin muncă, orice este realizabil.

„Peste două miliarde de lei pentru investiții majore în industriile cu tradiție în România”

Ministerul Finanțelor a dat startul primei sesiuni de înscriere a proiectelor în cadrul schemei de ajutor de stat pentru stimularea dezvoltării regionale, prin investiții ale căror costuri eligibile depășesc 50 milioane lei. Bugetul total al schemei este de 2,25 miliarde lei, respectiv aproximativ 450 milioane euro. Cererile de acord pentru finanțare, însoțite de documentele justificative, se vor putea depune online până la data de 9 septembrie 2024. Înregistrarea cererilor de acord pentru finanțare se realizează în sesiuni anuale anunțate cu minimum 60 de zile lucrătoare înainte, durata fiecărei sesiuni fiind de 30 de zile lucrătoare. Acordurile de finanțare se vor emite până la 31 decembrie 2026, iar plata ajutorului de stat se va realiza în perioada 2025-2032.

Întreprinderile care pot solicita ajutor de stat în baza acestei scheme sunt întreprinderi nou-înființate sau întreprinderi în activitate, atât IMM-uri, cât și întreprinderi mari, cu personalitate juridică. Sunt eligibile investițiile care se realizează în unul dintre sectoarele: Fabricarea preparatelor pentru hrana animalelor; Fabricarea băuturilor; Prelucrarea lemnului; Fabricarea calculatoarelor și a produselor electronice și optice; Fabricarea de mobilă; Colectarea, tratarea și eliminarea deșeurilor; activități de recuperare a materialelor reciclabile; Industria construcțiilor metalice și a produselor din metal, exclusiv mașini, utilaje și instalații și altele.

Ajutorul de stat se va acorda în baza unor cheltuieli eligibile, precum realizarea de construcții, achiziție de echipamente și active necorporale, iar activele aferente investiției trebuie să fie noi. Noua schemă de ajutor de stat are ca bază legală cadrul normativ european, aflat în vigoare până la data de 31 decembrie 2026. PNL, prin reprezentanții săi în Guvern, va avea grijă ca antreprenorii români să beneficieze de susținere constantă și substanțială, pentru a crea valoare adăugată și astfel să producă creștere economică și bunăstare în România!

„În 2024 principala armă a apărării Europei este votul!”

Se vorbește foarte puțin despre Europa în aceste săptămâni. Discursul electoral local a înlocuit și obturat total discuția despre Europa și despre rolul României pe continent.

Astăzi, discursul despre Europa este sărac în forme și sărac în impact. Negustorii electorali împânzesc țara, din nou, cu promisiuni și iluzii.

Alegerile ce vor urma sunt totuși relevante din perspectiva menținerii și consolidării valorilor europene în România, precum și a apartenenței noastre la lumea liberală occidentală.

Iluzia de a aprecia drept ireversibilă evadarea noastră din tirania ideologică a Estului ne poate costa scump.

La estul României, în Ucraina, poporul ucrainean apără în tranșee dreptul acestuia de a-și aduce țara în lumea liberă. Și românii au luptat și au murit pentru ca luminile Europei să strălucească aici.

Europa este, pentru România, o garanție și un spațiu al libertății!

Europa este, pentru mulți români, spațiul în care aceștia aleg să lucreze și să trăiască. În țările europene, mulți români găsesc șansa unei vieți demne și reușite, pe care câteodată li se pare că nu o pot găsi acasă. Europa este garanția unei civilități politice, culturale, sociale, educaționale și etice, locul în care românii își regăsesc natural frații, prietenii și aliații.

Europa, respectiv alegerea noastră de a trăi într-un spațiu al libertății, reprezintă răzbunarea noastră, pentru chinurile, fricile și suferințele vieții nelibere a părinților și bunicilor noștri.

Nădăjduim să nu dezmințim speranța acestora că lumea liberă pe care au ales-o ei și pe care o trăim noi va rezista turbulențelor ce o amenință.

„Românii trebuie să aleagă evoluția”

Într-o perioadă tensionată precum campania electorală, fiecare candidat în parte încearcă să „fure” cât mai multe voturi, apelând la simpatia oamenilor, la emoțiile lor, la neajunsurile lor, pe care ei promit în van că le vor remedia. Însă cel mai important aspect care trebuie valorificat în aceste zile este rațiunea. Românii care se vor gândi obiectiv la reformele care au avut loc și unde se situează România în ierarhia statelor europene acum, față de anii precedenți, nu vor avea niciun dubiu să ajungă la concluzia că a pune ștampila pe liberalism înseamnă a pune ștampila pe un viitor al evoluției și al dezvoltării. Guvernarea liberală ne-a pus pe harta globală în calitate de actor important în jocurile de securitate ale Europei, membru fidel al NATO și membru cu un statut _sui generis_ în rândul statelor est-europene, din fosta sferă de influență sovietică.

Nu este de mirare că am devenit și prima țară din Europa de Est care va avea un Centru Național de Protonoterapie. Va fi cea mai mare investiție în echipamente medicale destinate pacienților oncologici derulată în România și va constitui o inovare a sistemului medical românesc.

Vorbim de o viitoare revoluție medicală în ceea ce privește tratarea anumitor tipuri de cancer, întrucât protonoterapia are capacitatea de a distruge tumora fără să afecteze țesutul din jur. Centrul de Excelență pentru Diagnosticare și Tratament cu Protonoterapie este un proiect cu o valoare estimativă de 70 de milioane de euro, fiind susținută din fonduri structurale europene.

Dacă este să așezăm acest proiect în rândul reformelor ce au avut loc în ultimele luni și ne dăm un pas în spate să le analizăm, vom fi surprinși să vedem cât de mare este de fapt șirul. Când ne-am dedicat obiectivului digitalizării și evoluției tehnologice, am fost complet focusați în această direcție, iar rezultatele nu au întârziat să apară. Pentru a rezolva problema birocrației și a transforma relația dintre autoritățile române și cetățeni într-una cât mai eficientă, de săptămâna trecută, românii se bucură să audă că certificatele de naștere, deces, căsătorie sau divorț vor fi eliberate și în format digital, pentru moment în județele Ilfov, Cluj, Constanța, Hunedoara, Ialomița, Iași, Sibiu și Timiș, urmând ca reforma să fie aplicată în toată țara. Sistemul informatic va fi pus în funcțiune la nivel național, urmând niște etape clare, necesare pentru a face o tranziție cât mai lină la acest sistem, iar populația să se poată acomoda. Încă o dată, am fost atenți la nevoile românilor și am acționat, nu doar am promis.

„Prin alegerile potrivite în acest an vom ajunge rapid la nivelul Poloniei și la cel al Portugaliei”

Stabilitatea politică și guvernamentală, asigurată de alianța PSD-PNL, a determinat evoluțiile economice favorabile din România, ritmul accelerat al investițiilor publice și dinamica pozitivă a veniturilor populației. Primul exemplu, pe care vi-l pot da în această clipă, este creșterea salariului mediu net pe economie. Această retribuție a depășit 1.040 de euro în luna martie. Iar această tendință de creștere nu se va opri la această sumă. Deja, în unele domenii de activitate, salariul încasat de angajați este mult mai mare, deci comparabil cu salariile din alte state europene mai bogate.

Un alt argument solid, care stă la baza aprecierilor mele, dar și a concluziilor majorității analiștilor economici și financiari români și străini, îl constituie faptul că investițiile publice au ajuns la un nivel istoric, în timp ce rata utilizării

fondurilor europene a depășit 97%. De asemenea, un număr tot mai mare al investitorilor străini aleg țara noastră. La toate aceste evoluții pozitive, cuantificabile, se adaugă și creșterile semnificative și ale veniturilor pensionarilor, nu doar ale angajaților.

Așadar, România culege, în prezent, roadele măsurilor performante, aplicate de către Partidul Social Democrat din momentul în care a intrat la guvernare, apoi a preluat conducerea Executivului, prin intermediul președintelui Marcel Ciolacu. De aceste efecte benefice țara noastră se va bucura și pe viitor. Însă pentru accelerarea întregului proces de recuperare a tuturor decalajelor de dezvoltare, față de țări precum Polonia sau Portugalia, este deosebit de necesar să continuăm implementarea întregului pachet de măsuri salutare pentru economia autohtonă, cu care PSD a acces la guvernare.

„Discurs instigator la ură interetnică al liderului AUR în județul Satu Mare”

Aflat duminică la un eveniment de prezentare a candidaților AUR în orașul Ardud din județul Satu Mare, președintele acestei formațiuni politice extremiste, George Simion, a avut un discurs instigator la ură interetnică, atacând într-un stil ordinar organizația care reprezintă comunitatea maghiară, Uniunea Democrată Maghiară din România, și, implicit, pe toți maghiarii din România.

„Mesajul meu în Satu Mare este că dușmanul nostru politic în acest județ și la nivel național este o creatură hidoasă, șovină numită UDMR”, a rostit George Simion, liderul partidului extremist AUR.

Un asemenea discurs belicos și plin de ură la adresa maghiarilor nu își are locul în Satu Mare, un județ multicultural în care conviețuiesc pașnic și respectându-se reciproc români, maghiari, șvabi, romi, slovaci și reprezentanți ai altor minorități naționale. Asemenea derapaje trebuie stopate și sancționate imediat de autoritățile abilitate.

Mai dezgustător este faptul că, la nivelul județului Satu Mare, AUR este în cârdășie cu PNL, un partid care vrea să se prezinte în fața alegătorilor ca organizație respectabilă și responsabilă. Președintele AUR la nivel național, dar și structurile sale județene din Satu Mare au declarat public că îl susțin pe candidatul liberal la președinția Consiliului Județean Satu Mare, liderul PNL Satu Mare, deputatul Adrian Felician Cozma.

Nu degeaba se spune că cine se-aseamănă se adună, căci și deputatul Cozma a avut de-a lungul ultimilor ani un discurs la fel de plin de ură la adresa reprezentanților bisericilor maghiare, organizațiilor non-guvernamentale, dar și a comunității maghiare din țara noastră. E cât se poate de clar că în Satu Mare PNL a devenit egal cu AUR. Brătienii se învârt în mormânt când văd la ce alianță extremistă s-a dedat președintele liberalilor sătmăreni, în goana sa disperată după voturi. Însă sătmărenii nu apreciază asemenea discursuri instigatoare la ură interetnică și îi vor sancționa la votul din 9 iunie atât pe liberali, în frunte cu Adrian Cozma, cât și pe lacheii săi, infiltrați pe listele de candidați ai AUR, cu cârdășia conducerii AUR.

„Mai multă transparență în cheltuirea fondurilor publice!” În ciuda măsurilor legislative care s-au tot luat în ultimele decenii, bugetele publice sunt încă prea puțin transparente

către oameni, adică exact către cei din buzunarul cărora se colectează veniturile. Numai prin lipsa de transparență unele primării, cum este și cea a Craiovei, ajung să risipească sute de mii sau chiar milioane de euro pe sindrofii, pe beculețe, pe achiziții disproporționate și inutile sau pe organizarea de sărbători publice fără prea mare succes. Nu aș vrea să generalizez, pentru că avem în România și primării care pot fi date drept model de urmat. Întâmplător sau poate nu, acestea sunt conduse de primari ai Partidului Național Liberal.

Bugetul administrației locale trebuie construit în funcție de prioritățile și necesitățile comunității locale. Ce administrație este aceea care prăpădește milioane de euro pe chermeze publice, în timp ce unele străzi nu au văzut niciodată asfaltul sau canalizarea? Ce administrație este aceea care aruncă milioane de euro pe beculețe colorate, dar nu construiește trotuare moderne, nu renovează școlile, nu face un depozit de deșeuri care să nu afecteze sănătatea oamenilor. Ce administrație este aceea care ajunge să aibă aproape trei sferturi din buget cheltuieli de funcționare și ce mai rămâne să se ducă și către cetățeni.

Așadar, fără o reformare reală a modului în care se construiește bugetul local, fără o transparență permanentă a modului în care se cheltuiesc banii publici, nu cred că vom avea salturile calitative pe care ni le dorim de la administrația locală. Urmăriți modul defectuos în care este condusă Primăria Craiovei și o să vă convingeți că am dreptate.

„Puterea noastră ca români – «Industria națională de apărare»”

Până în 1990, România și fosta URSS erau singurele țări membre ale Tratatului de la Varșovia care fabricau transportatoare blindate pe roți.

De la înființare, în 1969, și până în 2007, Uzina Automecanica Moreni, județul Dâmbovița, a produs 13.000 unități de transportatoare blindate pe roți tip 4x4, 6x6, 8x8, dar între 1990 și 2006 aceasta a produs doar sub 100 unități din blindatele SAUR 1 și ZIMBRUL. Proiectul SAUR II reprezintă șansa revitalizări acestei uzine.

La 14 iunie 2017 a fost creată între Automecanica Moreni și Rheinmetal Germania o societate mixtă româno-germană – Romanian Military Vehicle Systems –, cu obiectivul principal al producerii de blindate pe roți.

Această asociere nu a funcționat, o parte din vină aparținând și Ministerului Apărării Naționale, după cum afirmă ambele părți implicate.

În prezent, Ministerul Apărării Naționale încearcă să acopere deficitul de tehnică de luptă blindată prin importuri, ceea ce reprezintă un efort bugetar consistent.

Indiferent de alianța din care face parte, în cazul unui conflict, înlocuirea sau repararea tehnicii de luptă avariate se va realiza pe baza unor contracte cu consum mare de timp și de resurse pentru extragerea din linia frontului.

Lipsa unor facilități tehnice adecvate reparării sau înlocuirii cu blindate de fabricație autohtonă, la nivel național, va îngreuna acest proces, care se va reflecta în obținerea succesului pe câmpul de luptă.

O țară suverană, cu niște conducători responsabili pe timp de pace, produce tehnică militară ce ar aduce numeroase avantaje economico-financiare României, inclusiv partenerilor din NATO.

„De la 1 iulie 2024 Guvernul PSD crește salariul minim brut!”

PSD a onorat promisiunile făcute, demonstrând că poate și va continua să își asume angajamentele față de cetățenii României. Este esențial să subliniem că majorările salariale și creșterea puterii de cumpărare sunt rezultate palpabile ale politicii noastre economice și sociale, iar acestea sunt dovezi ale angajamentului nostru față de bunăstarea poporului român.

Prin majorarea salariului minim brut la 3.700 de lei și ulterior la 4.000 de lei ne îndreptăm către îndeplinirea obiectivului central al guvernării noastre: implementarea salariului minim european. Această acțiune nu doar că aduce un beneficiu imediat pentru lucrătorii din România, ci marchează și o evoluție semnificativă către alinierea la standardele europene în ceea ce privește remunerația muncii.

În plus, stabilizarea puterii de cumpărare a cetățenilor cu venituri mici și medii, prin limitarea adaosurilor comerciale la alimentele de bază, reprezintă o măsură concretă și eficientă pentru protejarea familiilor vulnerabile în fața creșterilor de prețuri. Aceasta nu este doar o promisiune, ci o acțiune cu rezultate palpabile și măsurabile în viețile oamenilor.

În ceea ce privește salariul mediu net, atingerea pragului de 1.000 de euro/lună în decembrie 2023 reprezintă un moment de mândrie pentru noi. Acest lucru nu este doar un număr, ci o reflectare a eforturilor noastre constante de a sprijini creșterea economică și de a asigura distribuirea echitabilă a acesteia către toți cetățenii.

Desigur, există provocări și obstacole pe care trebuie să le depășim în continuare. Eliminarea facilității neimpozitării celor 200 de lei poate fi percepută ca o măsură nepopulară, dar trebuie să înțelegem că aceasta vine cu un beneficiu pe termen lung: creșterea salariului minim net și asigurarea creșterii veniturilor pentru salariații români.

Angajamentul pentru care am intrat la guvernare s-a împlinit! Datele economice arată că echipa PSD a reușit să stabilizeze, să redreseze și că readucă economia națională pe traiectoria dezvoltării, în pofida recesiunii ori stagnării la nivel european și fără să sacrifice prioritățile sociale majore. Investițiile au avut un rol-cheie, iar nivelul fără precedent al acestora, mai mare decât deficitul bugetar, plasează România într-un ciclu de creștere sănătoasă. Acest an va consolida această tendință și va aduce cu certitudine mai multă stabilitate, mai multă încredere, mai multă bunăstare.

Obiectivul strategic al Guvernului Ciolacu este ca România să devină cât mai rapid o putere regională în zona de sud-est a Europei.

Datorită măsurilor guvernamentale și ale proiectelor legislative adoptate de PSD, România crește consistent și sănătos. Odată cu creșterea nivelului investiților, consumul redevine motor puternic de dezvoltare economică. În primul trimestrul al acestui an cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul a ajuns să crească în ritmul de dinainte de pandemie. Este un semnal clar care se corelează cu alți indicatori ce demonstrează buna guvernare a premierului

Ciolacu și beneficiile aduse de stabilitatea politică asigurată de PSD în echipa de guvernare.

PSD are ambiția ca, în următorii 4 ani, să facă din români cei mai bine plătiți salariați din Europa Centrală și de Est, prin investițiile pe care le susține și prin măsurile economice pe care le adoptă.

Sentimentul de optimism este împărtășit și de managerii din economie, care, potrivit datelor Comisiei Europene, plasează România mult peste media UE la indicatori precum intențiile de angajare și încrederea în perspectiva economică.

„14 mai – veșnică amintire și cinstire martirilor din temnițele comuniste”

Ziua de 14 mai a fost declarată prin lege Ziua națională de cinstire a martirilor din temnițele comuniste.

În noaptea de 14/15 mai 1948 a avut loc arestarea a peste 15.000 de tineri români. Majoritatea acestora erau studenți, elevi, intelectuali, preoți. Părintele Justin Pârvu, el însuși arestat în acea noapte, spunea că este „noaptea cea mai odioasă, cea mai criminală pentru istoria politică și socială din România”.

Ca deputat de Făgăraș, mă simt datoare să pronunț numele unor mari personalități ale Țării Făgărașului, arestate la acea vreme: părintele Arsenie Boca, starețul Mănăstirii Sâmbăta de Sus, avocatul Virgil Mateiaș, doctor în drept internațional și fost prefect al Făgărașului, Octavian Tomuța, fost șef de promoție al Liceului „Radu Negru”, profesorul de matematică Mihai Săbăduș al aceluiași liceu, „Radu Negru”, eminentul student Mihai Buracu.

De altfel, mulți profesori și elevi ai Liceului „Radu Negru”, care aveau să scape de arestările din mai 1948, aveau să constituie sau să sprijine rezistența armată anticomunistă de pe versantul nordic al munților Făgăraș, condusă de Ion Gavrilă Ogoranu. Din țară au mai fost arestați, printre alții, studentul Constantin Oprișan, strălucit discipol al filosofului Martin Heidegger și conducător al organizației anticomuniste „Frățiile de Cruce”, Gheorghe Jimboiu, liderul studenților brașoveni, studentul medicinist Gheorghe Calciu Dumitrescu, cel care avea să devină preot și denunțător al atrocităților regimului comunist, părintele Justin Pârvu, pe care credincioșii l-au numit Duhovnicul Neamului. Elita generației 1948!

„PSD aduce guvernarea aproape de comunități”

Încă de când și-a asumat intrarea la guvernare, într-un moment în care România risca să intre într-o criză economică, politică și socială, Partidul Social Democrat a promis să administreze țara pentru cetățeni, având în primplan nevoile lor. Acest obiectiv a fost îndeplinit, iar rezultatele sunt resimțite de românii care au beneficiat de măsuri precum reglementarea prețurilor la energie, plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază, iar exemplele pot continua.

Tot atunci, Partidul Social Democrat și-a propus să aducă actul guvernării mai aproape de comunități, prin dialog sincer cu administrațiile locale, cu reprezentanții mediului economic, cu specialiștii în diferite domenii, cu persoanele vizate de diferite măsuri. Și acest obiectiv a fost atins. Măsurile luate de Guvernul României au fost discutate și analizate cu toți factorii implicați. Să nu uităm, de exemplu, de discuțiile pe marginea noilor legi ale educației, discuții în urma cărora actul normativ a fost îmbunătățit față de forma inițială.

Această apropiere de comunități se face însă și printr-o nouă modalitate de lucru: organizarea unor ședințe de Guvern în teritoriu. Astfel, pentru ședința de Guvern din 14 mai a fost ales ca loc de desfășurare Brașovul, asta pentru că două dintre proiecte vizează acest județ. Este vorba despre un proiect privind revizuirea studiului de fezabilitate pentru sectorul de autostradă Cristian-Ghimbav (care face parte din autostrada București-Brașov) și despre un proiect ce vizează magistrala feroviară Brașov-Sighișoara. Sunt două investiții importante pentru Brașov și pentru România, iar, așa cum este normal, pentru implementarea acestor proiecte este nevoie și de colaborarea cu autoritățile locale.

„Legile apărării naționale trebuie adoptate cât mai repede” Am evidențiat în mai multe rânduri necesitatea obiectivă ca legile care reglementează apărarea națională a României să fie revizuite. Și m-a bucurat să văd că noua lege a apărării naționale a României și Legea privind Sistemul Național de Management Integrat al Situațiilor de Criză au fost puse în dezbatere publică.

Ministerul Apărării Naționale a elaborat proiectul de lege privind apărarea națională în contextul în care, ca membru al NATO, România a fost inclusă, în 2023, în planurile regionale de apărare ale Alianței Nord-Atlantice, deci se impunea în mod obligatoriu actualizarea cadrului juridic.

Printre noutățile noii legi este și apariția mai multor concepte noi impuse de actualele circumstanțe internaționale, printre care și cel de amenințare hibridă.

Astfel, în cazul în care s-ar impune intervenția unor trupe sau a unor capabilități nonmilitare, pe teritoriul statului român sau în afara acestuia, pentru contracararea amenințărilor hibride, Parlamentul ar putea aproba intervenția lor, la propunerea Președintelui României.

De asemenea, Ministerul Apărării a prevăzut în proiect că Președintele României poate dispune, la propunerea prim-ministrului, măsurile necesare pentru protejarea cetățenilor români aflați în pericol în afara teritoriului național, conform legii.

Cel de al doilea proiect, cel al Legii privind Sistemul Național de Management Integrat al Situațiilor de Criză, prevede că măsurile de răspuns în cazuri grave se iau în coordonare cu NATO și Uniunea Europeană.

De asemenea, proiectul de lege prevede că răspunsurile la crize sunt „dispoziții ale autorităților naționale de decizie, care inițiază și accelerează procesele pentru pregătirea resurselor, activarea forțelor, mecanismelor de intervenție și asigurarea unei reacții rapide”. Și, nu în ultimul rând, este reglementată obligația autorităților de a asigura comunicarea cu populația în situații de criză.

„Înființarea de centre pentru tineret, construcția de creșe și grădinițe cu program prelungit, identificarea soluțiilor de extindere a numărului de locuri în spațiile de învățământ”

Înființarea de centre pentru tineret, construcția de creșe și grădinițe cu program prelungit și identificarea soluțiilor pentru extinderea numărului de locuri în școlile noastre, care au devenit insuficiente din cauza dezvoltării rapide a orașului și a construcției de noi cartiere în Sibiu și în apropierea acestuia, reprezintă inițiative vitale pentru comunitatea noastră.

În primul rând, este esențial să oferim tinerilor spații și programe care să îi ajute să își dezvolte abilitățile, pasiunile și potențialul. Prin înființarea de centre pentru tineret, putem crea un mediu stimulativ și sigur, unde tinerii să se întâlnească, să interacționeze și să participe la diverse activități educaționale, culturale și recreative.

În al doilea rând, trebuie să acționăm fără întârziere pentru a putea face față nevoii crescânde de îngrijire și educație a copiilor noștri, prin construirea de creșe și grădinițe cu program prelungit. Aceste instituții nu numai că vor oferi un suport esențial pentru părinți, permițându-le să își desfășoare activitățile profesionale în mod eficient, ci vor oferi și copiilor noștri oportunitatea de a beneficia de un start solid în viață, în cadrul unui mediu educațional stimulativ și atractiv.

Nu în ultimul rând, trebuie să găsim soluții sustenabile pentru extinderea numărului de locuri în școli, pentru a face față cererii crescânde, ca urmare a dezvoltării și extinderii orașului nostru. Acest lucru poate implica construcția de noi clădiri școlare, extinderea celor existente sau implementarea unor programe de utilizare mai eficientă a spațiilor deja existente.

„Măsurile Guvernului Ciolacu au crescut încrederea investitorilor în economia națională”

Politica de investiții publice masive, fără precedent, asumată de actualul Executiv, consolidează încrederea în România, atât la nivelul managerilor, cât și al consumatorilor. Aceste concluzii sunt confirmate de toate datele prezentate de Comisia Europeană, care plasează România la un nivel net superior față de media Uniunii. Această tendință benefică se va consolida, pentru că premierul Ciolacu apasă și mai tare pedala investițiilor. Astfel, în primele 3 luni ale acestui an investițiile publice au fost cu 70% mai mari decât în perioada similară a anului trecut.

Perspectivele bune ale economiei noastre naționale sunt anticipate și de un alt indicator al Comisiei Europene,

respectiv intențiile de angajare, care în cazul României arată 109,8 puncte, cel mai ridicat nivel din ultimii 5 ani.

Aceste rezultate bune n-ar fi fost posibile fără perseverența premierului de a aloca maximul de resurse posibil pentru investiții. Anul trecut au fost peste 20 de miliarde de euro, bani efectiv cheltuiți pentru investiții din bugetul național și fonduri europene. Pentru acest an este prevăzută o sumă cu cel puțin 20% mai mare decât anul trecut, iar evoluțiile din primul trimestru sunt foarte bune. În intervalul ianuarie – martie, deja s-au cheltuit cu 70% mai mulți bani pentru investiții decât anul trecut similar, în condițiile în care nu este cea mai propice perioadă pentru construcții.

Gradul de încredere în economie este calculat de Comisia Europeană pe baza răspunsurilor managerilor din principalele economice în corelație cu evoluția produsului intern brut. O valoare de peste 100 de puncte indică faptul că economia este în creștere. În privința României, indicatorul a crescut constant: 101,9 puncte în februarie, 104 puncte în martie, 105,1 puncte în aprilie, față de 96,2 media UE.

## „A început campania electorală”

A început o nouă campanie electorală. Bani publici care puteau fi folosiți în folosul românilor sunt acum direcționați mai abitir către mass-media, pentru a subvenționa minciunile de partid! Nu, nu s-au construit spitale, policlinici, școli, grădinițe, nu s-au asfaltat drumuri, dar pentru trompete electorale, desigur, sunt bani! Și bani mulți!

Vor mai crede oare românii, după 30 de ani, aceleași basme cu autostrăzi, tuneluri, vor mai rezona ei la PowerPointuri? Prin orașe și sate, deja, echipe mobile echipate corespunzător au început brusc să se intereseze de viața românilor, să le dea câte o sacoșă cu ceva, să mimeze empatia și să folosească același viitor precum l-au mai folosit și în campaniile electorale precedente – vom face, vom drege, promitem...

Sunt ferm convins că în acest an crucial pentru viitorul României nu ne vom mai lăsa mințiți, pentru că România merită o soartă mai bună! Noi, românii, merităm o țară mai bună și, începând din 9 mai, România se va schimba, iar Alianța pentru Unirea Românilor va fi parte a acestei schimbări, care va oferi țării noastre locul pe care îl merită în arhitectura europeană conservatoare!

## „Situația prosumatorilor”

Situația actuală în ceea ce privește contoarele inteligente pentru prosumatori ridică anumite probleme și controverse. Potrivit Asociației Prosumatorilor, doar 65% dintre aceștia au în prezent contoare inteligente, în timp ce Autoritatea Națională de Reglementare în Energie (ANRE) dorește ca fiecare prosumator să aibă două astfel de contoare.

Asociația Prosumatorilor consideră că această măsură este inutilă și reprezintă o risipă de resurse, mai ales că nu toți prosumatorii au montate deja contoare inteligente la limita proprietății pentru contorizare consum și injecție surplus în rețea.

ANRE susține că instalarea celui de-al doilea contor este necesară pentru a asigura date precise despre energia electrică produsă și consumată de prosumatori, precum și pentru a îndeplini standardele europene în domeniu. Costurile cu montarea acestor contoare ar urma să fie incluse în tarifele de distribuție, însă prosumatorii contestă această decizie, afirmând că acestea vor duce la scumpirea facturilor pentru toți consumatorii din România. De asemenea, prosumatorii consideră că ANRE interpretează greșit directivele europene și solicită eliminarea obligativității instalării celui de-al doilea contor pentru prosumatori.

În prezent nu există o altă țară europeană care să impună dubla contorizare pentru prosumatori, iar prosumatorii consideră că această măsură nu este justificată și poate genera un sentiment antieuropean în societate. Consider necesar ca noi să tragem un semnal de alarmă pentru ca o asemenea problemă să nu mai apară pe tapetul știrilor negative. Haideți să ne așezăm la masa discuțiilor și împreună să găsim soluții!

„România a depășit media Uniunii Europene privind producția industrială”

Faptul că economia țării noastre a înregistrat un trend ascendent din momentul accederii la guvernare a Partidului Social Democrat nu este doar o coincidență. Investițiile și schemele de ajutor de stat pentru industrie, promovate de Guvernul Ciolacu, au adus România pe primele locuri din Uniunea Europeană în privința creșterii producției industriale.

Potrivit analizelor realizate în ultima perioadă de Eurostat, România a depășit la capitolul producției industriale țări precum Franța, Germania sau Italia. Un merit deosebit al acestui fapt îl are, cu prisosință, Programul „Fabricat în România”, lansat de Partidul Social Democrat, care a sprijinit activitatea antreprenorială și a încurajat oamenii de afaceri din țara noastră să renunțe la viziunea păguboasă în care vindeau materii prime, încurajându-i să devină producători și să investească în dezvoltarea unităților de producție.

La inițiativa Partidului Social Democrat, Guvernul a oferit un program de sprijin pentru industria prelucrătoare și pentru producția de materiale de construcții. Astfel, cele mai mari creșteri de producție, de 15-20%, care au contribuit la acest rezultat bun al României, din luna februarie 2024, au fost în sectorul substanțelor și produselor chimice, la materialele de construcții și la industria metalurgică.

Mai exact, România a înregistrat în luna februarie 2024, față de luna precedentă, o creștere a producției industriale de 2,7%, cu aproape de patru ori mai mult decât media Uniunii Europene (+0,7%). Țara noastră s-a situat pe locul 5 în Uniunea Europeană la acest indicator, după Irlanda (3,8%), Ungaria (3,5%), Slovenia (3,3%) și Letonia (2,9%).

„Cetățenii români cu domiciliul în străinătate trebuie să dețină carte de identitate românească!”

O decizie recentă a Curții de Justiție a Uniunii Europene a hotărât, într-o cauză pe care a judecat-o, că cetățenii români cu domiciliul în străinătate au dreptul să dețină carte de identitate națională, românească. Aceasta este consecința legislației actuale din țara noastră, care prevede că cetățeanul român își pierde dreptul la cartea de identitate dacă merge la muncă în străinătate și își stabilește temporar domiciliul peste hotare. Așadar, Curtea de Justiție a UE a confirmat că propunerea legislativă pe care am depus-o în urmă cu 3 ani în Parlamentul României trebuie adoptată cât mai repede, pentru ca cetățenii români să beneficieze de drepturile fundamentale consacrate de Constituție. Niciun decident politic nu trebuie să piardă din vedere că această situație afectează milioane de cetățeni români care trăiesc și muncesc în afara frontierelor patriei-mamă.

Fără carte de identitate românească, cetățenii români nu își pot exercita drepturile. Cum oare își poate înscrie un părinte copilul la cursurile unei școli, fie ea și de șoferi, dacă nu are carte de identitate, iar autoritățile române i-o solicită pentru orice, iar pașaportul nu este luat în considerare? Cu câte probleme continuă să se confrunte cetățenii români din această cauză, pentru că Parlamentul nu pune în aplicare o decizie a CJUE?

Îmi exprim speranța că, împreună cu domnul ministru Cătălin Predoiu, vom debloca proiectul legislativ propus de mine, aflat în prezent în dezbaterea Camerei Deputaților, iar, în cel mai scurt timp, românii cu domiciliul în străinătate vor obține cartea de identitate românească.

„80 de ani de doliu pentru tătarii din întreaga lume” Anul acesta, pe data de 18 mai, s-au împlinit 80 de ani de la teribilul genocid al tătarilor crimeeni, o zi de doliu pentru întreaga etnie, care își amintește cu durere în suflet tragica situație prin care a trecut poporul nostru.

Ziua surghiunului este puternic înrădăcinată în memoria fiecărui tătar, reprezentând momentul în care populația tătară din Crimeea, din ordinul lui Iosif Vissarionovici Stalin, a fost îmbarcată cu forța în vagoane de tren și deportată în Siberia și în ținuturile pustii ale Uzbekistanului. Întreaga călătorie s-a întins pe o durată de 12 zile, cu opriri la două sau 3 zile, tătarii fiind supuși unui regim de exterminare în masă. Pe parcursul deplasării au murit mulți bătrâni, copii și bolnavi, din cauza setei, a foametei, frigului, lipsei medicamentelor și a asistenței sanitare.

Autoritățile sovietice au creat contextul unui motiv plauzibil pentru această exterminare mișelească, catalogând tătarii crimeeni drept trădători de țară, dușmani ai patriei, hoți și colaboratori ai Germaniei, astfel asigurându-se că toate aceste acuze aduse la adresa lor vor fi suficient de persuasive pentru a determina populația locală să nu intervină în ajutorarea acestora.

În memoria victimelor genocidului crimeean, dar și a actualei situații tensionate dintre Crimeea și Rusia, sâmbătă, 18 mai, Unirea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România a organizat în exclusivitate un marș comemorativ, dorind totodată să-și exprime dezaprobarea cu privire la anexarea ilegală a peninsulei de către forțele ruse. La marșul organizat de către UDTTMR, autorizat de autoritățile române, au participat peste 1.500 de membri ai comunității tătare din județele Constanța, Tulcea, și nu numai.

„Susținerea cererii de locuri de muncă și crearea de oportunități”

Locurile de muncă reprezintă o componentă vitală a unei economii sănătoase și a unei societăți prospere. Într-o lume marcată de schimbări rapide și adesea imprevizibile, susținerea cererii de locuri de muncă și crearea de noi oportunități devin esențiale pentru a asigura prosperitatea și stabilitatea comunităților noastre.

Oportunitățile de angajare nu numai că asigură venituri pentru indivizi și familiile lor, ci contribuie și la creșterea economică, la reducerea sărăciei și la îmbunătățirea calității vieții. Însă, în contextul schimbărilor economice și tehnologice rapide, precum și al provocărilor sociale și demografice, susținerea cererii de locuri de muncă și crearea de noi oportunități devin din ce în ce mai importante.

În paralel, dezvoltarea antreprenoriatului și sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii sunt vitale pentru crearea de noi oportunități de angajare. Guvernul ar trebui să ofere

suport financiar, asistență tehnică și acces la resurse pentru antreprenori și IMM-uri, astfel încât aceștia să poată inova, să-și dezvolte afacerile și să creeze noi locuri de muncă.

De asemenea, promovarea culturii antreprenoriale și facilitarea accesului la finanțare și la piețe sunt importante pentru a încuraja spiritul întreprinzător și pentru a stimula creșterea economică durabilă.

Pe lângă aceste aspecte, investițiile în educație și formare profesională sunt esențiale pentru pregătirea forței de muncă pentru cerințele pieței de muncă moderne. Guvernul trebuie să colaboreze mai intens cu instituțiile de învățământ și cu sectorul privat pentru a dezvolta programe de formare adaptate nevoilor actuale ale pieței.

„Guvernul României alocă fonduri din rezerva bugetară, la inițiativa PNL, pentru Hunedoara”

La inițiativa ministrului liberal al dezvoltării, lucrărilor publice și administrației, domnul Adrian Veștea, Guvernul României a decis alocarea sumei de 4 milioane de lei, din Fondul de rezervă bugetară, pentru comuna Buceș, județul Hunedoara, reprezentând fonduri necesare pentru acoperirea pagubelor produse ca urmare a alunecărilor de teren din data de 28 februarie 2023, generate de precipitațiile abundente care au avut loc și care au cauzat distrugerea unor tronsoane de drumuri comunale, care conduc la izolarea a 51 de locuințe. Acești bani sunt extrem de importanți în acest moment, deoarece localitatea se confruntă cu o lipsă acută de fonduri, din cauza resurselor insuficiente ale bugetului local, iar daunele suferite de oameni trebuie amortizate în cel mai scurt timp.

Atât timp cât PNL se va afla la guvernare, iar cât mai multe localități și județe vor avea administrații PNL, județul Hunedoara va avea întotdeauna un partener pe care se poate baza. Așa cum am mai spus-o și cu alte ocazii, datorită Partidului Național Liberal avem astăzi cel mai mare program pentru dezvoltarea comunităților locale, Programul național de investiții „Anghel Saligny”, peste 65 de miliarde de lei alocați celor care vor să-și aducă comunitățile pe care le păstoresc la standardele prezentului. PNL a demonstrat, cu fiecare ocazie, că este cel mai loial aliat al administrațiilor publice locale românești și al antreprenorilor români, deoarece coordonarea și relația dintre public și privat reprezintă calea către o dezvoltare armonioasă și naturală a localităților și a țării în ansamblu.

„Gala premiilor AFCN”

Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București a găzduit luni, 20 mai, cea de-a 9-a ediție a Galei Premiilor AFCN. Evenimentul, inițiat în 2005, celebrează sectorul cultural independent și premiază acele organizații care în anul anterior au derulat proiecte finanțate din Fondul cultural național. Gala Premiilor AFCN a devenit un reper important în peisajul cultural românesc, recunoscând eforturile și realizările organizațiilor care contribuie la dezvoltarea și diversificarea ofertei culturale din România.

Pentru această ediție a premiilor au fost înregistrate 52 de înscrieri la nouă categorii, evidențiind diversitatea și creativitatea sectorului cultural independent. Categoriile acoperă o gamă largă de domenii, de la arte vizuale și teatru

la proiecte educaționale și de intervenție culturală în comunități. Fiecare categorie reflectă o parte esențială a ecosistemului cultural, încurajând excelența și inovația în domeniu.

Pentru cea de-a zecea categorie, „Rezistență în cultură”, nominalizările au fost făcute de membrii juriului, pe baza candidaturilor înscrise, fiind avute în vedere organizații care activează de cel puțin 10 ani. Această categorie specială recunoaște și onorează organizațiile care, prin constanță și dedicare, au reușit să rămână relevante și active într-un mediu adesea marcat de provocări financiare și logistice. Nominalizările reflectă aprecierea pentru continuitatea și impactul pe termen lung al acestor organizații în peisajul cultural național.

Ce trebuie spus este că această gală n-ar fi fost posibilă dacă în martie 2015, la inițiativa mea, Guvernul nu ar fi aprobat un proiect de ordonanță de urgență care a prevăzut, printre altele, ca o cotă de 2% din încasările lunare ale Companiei Naționale Loteria Română să fie alocată pentru finanțarea proiectelor culturale, prin Administrația Fondului Cultural Național. Această măsură a reprezentat un sprijin crucial pentru sectorul cultural independent, asigurând resursele necesare pentru derularea unui număr semnificativ de proiecte inovative și de impact.

## **Domnul Florian-Claudiu Neaga:**

„Guvernul sprijină dezvoltarea cabinetelor de medicină de familie și diversificarea serviciilor medicale prestate de către medicii de familie”

Ziua internațională a medicului de familie, celebrată anual la data de 19 mai de către întreaga comunitate medicală, reprezintă un bun prilej pentru recunoașterea acestei specialități medicale și îndeosebi pentru aprecierea față de cei care formează baza oricărui sistem medical.

În acest context, ministrul sănătății a transmis un mesaj de stabilitate și echilibru, luându-și angajamentul, alături de Casa Națională de Asigurări de Sănătate, de a menține și sprijini în continuare veniturile medicilor de familie, precum și diversificarea serviciilor medicale pe care aceștia le prestează cu profesionalism și implicare în alinarea suferinței și vindecarea pacienților.

Personal, am susținut în repetate rânduri necesitatea diversificării serviciilor medicale din cadrul cabinetelor de medicină de familie, precum și dezvoltarea capacității acestora, cu scopul de a trata și îngriji pacienții cât mai aproape de domiciliu și într-un timp cât mai redus.

De asemenea, în prezent, o mare parte dintre cele 2.600 de cabinete de medicină de familie din țara noastră se află într-un proces avansat de renovare și modernizare, cu ajutorul fondurilor din cadrul Planului național de redresare și reziliență, urmând ca, până la finalul anului curent, toate aceste cabinete să fie dotate cu aparatură modernă.

Cu toate acestea, România înregistrează un deficit important privind numărul medicilor de medicină de familie, numeroase cabinete, în special din mediul rural, rămânând neacoperite, în timp ce numărul pacienților arondați unui cabinet ajunge să depășească în unele situații și patru mii de pacienți.

## **Domnul Ciprian Ciubuc**

**:**

Deci, dacă nu-mi dai voie să susțin declarația, blochez tribuna.

## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**

Vă rog să pregătiți un...

un microfon mobil.

Vă rog să pregătiți un microfon mobil, pentru că domnul Ciubuc se crede la piață.

Domnule Grosaru, vă rog.

Declarație – la „Declarații politice”.

- Întreb liderii grupurilor parlamentare dacă sunt intervenții

- sau observații în legătură cu ordinea de zi.

- Doamna Cristina Prună, vă rog, aveți cuvântul.

- Totuși, fiind o doamnă, mă gândesc că îi permiteți să ia

- cuvântul, domnule Ciubuc.

- Măcar față de doamne să aveți respect. Vă rog.

## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**

## Stimate colege și stimați colegi,

Continuăm lucrările ședinței de astăzi și anunț că, din totalul celor 330 de deputați, până în acest moment, și-au înregistrat prezența 178.

Ședința se desfășoară prin mijloace electronice, în format mixt de prezență, fizic și online.

În conformitate cu prevederile art. 94 din regulament, vă informez că au fost distribuite electronic și afișate pe pagina de internet a Camerei următoarele documente: ordinea de zi pentru ședința Camerei Deputaților din ziua de marți, 21 mai 2024; programul de lucru pentru perioada 20-25 mai 2024; lista rapoartelor depuse în perioada 13-21 mai 2024 de comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale; informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Vă reamintesc că, potrivit programului de lucru aprobat, astăzi dezbatem inițiativele legislative înscrise pe ordinea de zi; la ora 11.30 avem votul final, urmat de ședința Biroului permanent și ședința Comitetului liderilor.

Vă prezint și o informare din partea doamnei deputat Maria Stoian, care ne aduce la cunoștință că își încetează activitatea în cadrul Grupului parlamentar al PNL și va activa ca deputat neafiliat.

Totodată, vă prezint și Decizia Biroului permanent al Camerei Deputaților nr. 2 din 14 mai 2024 privind aplicarea unor sancțiuni domnului deputat Andi-Gabriel Grosaru.

Astfel, în temeiul art. 248 alin. (2), (3) și (5) din regulament, având în vedere raportul Comisiei juridice din 13 mai 2024, Biroul permanent, în ședința din 14 mai 2024, a hotărât ca domnului deputat neafiliat Andi-Gabriel Grosaru să i se aplice următoarele sancțiuni pentru nerespectarea prevederilor art. 157 și art. 158 din regulament:

– sancțiunea reducerii duratei luării de cuvânt la 10 secunde/intervenție pe o perioadă de două luni în cadrul ședințelor Camerei Deputaților, începând cu data de 21 mai 2024; precum și

– sancțiunea diminuării indemnizației cu 30% pe o perioadă de o lună.

Stimați colegi, dacă sunt intervenții... Vă rog, domnule Grosaru.

## Domnule președinte de ședință,

Taxarea salariului minim este furt. Este furt din banii celor mai vulnerabili, celor mai săraci dintre români. Și este trist că lui Marcel Ciolacu i-a luat ani de zile să-și dea seama de acest lucru, că avem printre cele mai taxate salarii mici din toată Uniunea Europeană. I-a luat ani de zile să-și dea seama de acest lucru și acum ne vorbește de tot felul de soluții închipuite, când, de fapt, soluția este aici, în Parlament. Soluția este să nu mai taxăm salariul minim.

Și avem un proiect de lege pe ordinea de zi – Pl-x 740/2022

, care zace în sertarele Parlamentului de-atâția ani de zile.

Și ce spune acel proiect? Spune să nu mai taxăm de la primul leu câștigat românii care muncesc cinstit în această țară; pe echivalentul salariului minim să nu mai avem taxe.

Și putem să o facem în tranșe. Putem să facem în patru tranșe, o dată la 6 luni, acest lucru, astfel încât oamenilor să le rămână salariul minim în buzunar.

Aș fi vrut să îl avem pe Marcel Ciolacu astăzi în Parlament, să putem să discutăm în mod real cum să reducem taxele pe muncă, să putem să stăm la masă și să luăm decizii în interesul românilor, nu doar niște declarații politicianiste la televizor și, la final, când se trage linie, să avem tot cel mai mare taxat salariu minim...

Dacă aveți și o propunere...

...din Uniunea Europeană.

...doamnă deputat?

Propunerea e simplă, domnule președinte de ședință.

Vă rog.

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**

Să convocăm comisiile raportoare la acest proiect de lege, Pl-x 740/2022, adică Comisia pentru buget, finanțe și Comisia pentru muncă, și să dăm un raport până la finalul acestei ședințe de plen, și să votăm astăzi, aici, în Parlament, reducerea taxelor pe muncă.

Și o să vă rog să supuneți la vot acest lucru.

Să lucreze comisiile în paralel cu plenul, domnule președinte.

## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**

Vă mulțumesc. Domnul Alin Ilie Coleșa.

După toate intervențiile. Domnule Grosaru, vă rog.

Domnule președinte, Stimați colegi,

În primul rând, în ceea ce privește această informare cu privire la sancționarea mea, este încă un abuz.

Această măsură care a survenit în mod nelegal este contestată.

Și am trimis, de altfel, și Secretariatului General un certificat de grefă prin care...

## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**

Vă rog să resetați timpul. Domnul Grosaru nu mai vorbește...

## Da, domnule președinte.

...prin care se consfințește faptul că există pe rolul unei instanțe această contestație și inclusiv suspendarea măsurii. Punând-o, de fapt...

Vă mulțumesc, domnule Grosaru.

Punând-o, de fapt...

Cele 10 secunde s-au...

Punând-o, de fapt, în discuție, ați încălcat din nou drepturile mele. De altfel, cum...

Domnule Grosaru...

...o faceți continuu, de 2 ani și jumătate.

...timpul a fost epuizat. Domnul Alin Coleșa.

## **Domnul Ilie-Alin Coleșa:**

Mulțumesc.

Sunt trei chestiuni pe care le pun în vedere.

Prima – doresc să supuneți la vot retrimiterea la comisii a PL-x-ului 68/2024

, de pe punctul 5. Este vorba de acțiunea de închidere a extracției de huilă în cadrul Societății Complexul Energetic „Valea Jiului”. Este acel plan prin care s-a distrus o bună parte din industria producătoare de energie.

Și, ca atare, considerăm că această măsură trebuie să înceteze...

Ce PL-x, domnule Coleșa? Încă o dată, vă rog.

Deci este vorba de PL-x 68/2024, de pe punctul 5 de pe ordinea de zi.

Deci este vorba de suplimentarea ajutorului ăla, vreți să nu dăm banii la... complex.

Nu, este vorba de închiderea acestei mine...

Da, dar se dublează...

...pentru care...

...se dublează ajutorul, să știți.

...pentru care dumneavoastră mai dați și bani, da?

Bun. Mulțumesc...

Ca să înțelegem.

...domnule Coleșa. Are cuvântul domnul...

Bun.

...Sorin Muncaciu.

Și în al doilea... Stați puțin...

În al doilea rând, aș vrea să sancționez faptul că dumneavoastră, cei de la PSD, în frunte cu dumneavoastră, ați întârziat...

Sancționați-ne, domnule Coleșa! Vă rog, domnule Muncaciu. Domnule Muncaciu, vă rog.

Stimați colegi, Această situație nu poate să fie tolerată. La ora 8.30, cel care trebuia să deschidă ședința era dator să fie aici.

Domnule Muncaciu, suntem la ordinea de zi, domnule Muncaciu.

## **Domnul Sorin-Titus Muncaciu:**

Păi, asta e ordinea de zi!

Ați încălcat ordinea de zi.

La ora 8.30 trebuia să fiți aici.

## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**

Nu eu, domnule Muncaciu.

Cine trebuia să fie, sancționați-l! Păi...

Faceți o solicitare în sensul ăsta.

...unde e disciplina?

## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**

Bun.

Intrăm în ordinea de zi.

Voi supune votului propunerea domnului Coleșa, de retrimitere la comisie a PL-x-ului 68/2024.

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună**

**:**

Domnule președinte, Procedură!

## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**

Avem o propunere făcută de domnul Coleșa, de retrimitere la comisie a unui proiect extrem de util pentru Valea Jiului.

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună**

**:**

Eu am solicitat prima.

## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**

Prin urmare,

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună**

**:**

## Procedură!

## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**

16 voturi pentru, 79 contra, 28 de abțineri, un coleg care nu votează.

Propunerea domnului Coleșa a fost respinsă.

În ceea ce privește solicitarea doamnei Cristina Prună, nu voi supune votului convocarea comisiilor în paralel cu plenul, din motivele pe care le explic de fiecare dată la începutul fiecărei ședințe, în fiecare săptămână, indiferent de colegul care face această solicitare.

Comisiile pot fi convocate de președinți sau de birourile celor două comisii. Plenul nu poate convoca comisii fără ca membrii birourilor de conducere sau președinții celor două comisii să fie de acord cu asta.

V-am explicat de fiecare dată că n-ar fi regulamentar ca noi acum să hotărâm ca membrii Comisiei pentru transporturi să se reunească în absența domnului Drulă, care nu este la plen, și să dezbată o lege importantă pentru acest domeniu.

E nevoie de acordul președintelui comisiei și al Biroului comisiei. Vă explic în fiecare săptămână. Dacă dumneavoastră nu vreți să înțelegeți, eu nu pot să încalc regulamentul.

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună**

**:**

Procedură!

Vă rog, doamnă Prună, ultima intervenție.

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**

Domnule președinte,

Știți și dumneavoastră că este un abuz ceea ce faceți. Plenul este suveran...

La... Muncă îl aveți pe colegul dumneavoastră socialdemocrat, care este președinte...

da, și la... Buget, finanțe...

colegul dumneavoastră de la PNL, domnul Huțucă.

De ce nu vreți să convocați aceste două comisii? Dar puteți să supuneți la vot. Dacă nu trece, nu trece. De ce să nu supuneți la vot lucrul acesta? Ați mai făcut în trecut acest lucru.

Vă mulțumesc, doamnă Prună.

Vă reamintesc că plenul a mai decis în trecut ca cele două comisii, sau trei, sau patru, câte au fost, să se reunească pe un proiect de lege. Acum, deodată, nu mai e regulamentar...

Da, doamnă, cu acordul...

...trebuie să convocați BP.

...președinților comisiilor...

Nu este în regulă.

...respective.

Păi, și de ce nu consultați cei doi colegi...

Pentru că mi-ar fi cerut dânșii...

...de la...

...dacă voiau.

...domnul Marius Budăi și domnul Huțucă...

Vă mulțumesc, doamnă Cristina Prună.

...să vedem dacă sunt de acord. De ce nu-i consultați?

Doamnă Prună, vă rog...

Dar ați spus „cu acordul”.

...e suficient. Mulțumesc.

Poate sunt de acord cei doi președinți de comisii, domnule președinte.

Nu mă faceți să opresc microfonul! Vă mulțumesc.

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**

Domnule președinte, Poate cei doi...

Poate cei doi președinți de comisii sunt de acord. De unde știți dumneavoastră? Hotărâți peste capul lor?

Vă mulțumesc, doamnă Prună.

Poate sunt de acord să reducă taxele pe muncă în România...

Vă mulțumesc...

...pe salariul minim.

...doamnă. Vă mulțumesc.

Domnule președinte...

Mă lăsați să conduc ședința, doamnă?

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**

Eu vă las să conduceți șe..

## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**

Vă mulțumesc.

Stimați colegi...

Stimați colegi,

Am rugămintea să înțelegeți că, atunci când am convocat comisii în paralel cu plenul, am avut acordul președinților sau birourilor celor patru comisii – pe de o parte.

Pe de altă parte, ultima dată când mi-ați propus dumneavoastră să convoc o comisie...

și liderul

Grupului PSD a convocat Comisia pentru transporturi, domnul Drulă n-a fost foarte mulțumit că plenul, în absența domniei-sale, a dorit să dezbată legi în Comisia pentru transporturi.

Prin urmare, voi respecta regulamentul și nu voi convoca comisii fără acordul președinților acestora în paralel cu plenul.

Intrăm în ordinea de zi și începem dezbaterea inițiativelor legislative.

Domnule Ciubuc, vă rog să veniți până la mine. Vă rog să veniți până la mine.

Da, veniți până la mine.

## **Domnul Ciprian Ciubuc**

**:**

Pe procedură vreau.

## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**

Veniți până la mine!

Da, veniți până la prezidiu.

9. Proiectul de lege privind modificarea și completarea Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor și munițiilor; PL-x 682/2023.

Dacă din partea inițiatorilor sunt intervenții? Nu.

Comisiile sesizate în fond, pentru prezentarea raportului. Comisiile sesizate în fond, pentru prezentarea raportului! Domnule Salan, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Raport comun

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și Comisia juridică, de disciplină și imunități au fost sesizate cu dezbaterea pe fond a Proiectului de lege privind modificarea și completarea Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor și munițiilor, transmis cu adresa PL-x 682/2023.

Conform prevederilor art. 75 din Constituția României, republicată, și ale art. 92 alin. (9) pct. 1 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Camera Deputaților este Camera decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 23 octombrie 2023.

La întocmirea raportului comun, comisiile au avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Consiliului Economic și Social și avizul favorabil al Comisiei pentru mediu și echilibru ecologic.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 295/2004.

În conformitate cu prevederile art. 62 și 64 din Regulamentul Camerei Deputaților, cu modificările ulterioare, membrii Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, precum și membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au dezbătut proiectul de lege în ședința comună din data de 13 mai 2024 și au înaintat Comisiei juridice, de disciplină și imunități un raport preliminar de adoptare, cu amendamente admise și respinse.

Comisia juridică, de disciplină și imunități a examinat proiectul de lege în ședința desfășurată în data de 21 mai 2024 și a adoptat raportul preliminar transmis de cele două comisii coraportoare.

În urma examinării proiectului de lege, precum și a opiniilor exprimate, membrii celor trei comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților un raport comun de adoptare a proiectului de lege, cu amendamente admise și respinse, redate în anexa nr. 1 și anexa nr. 2, care fac parte integrantă din prezentul raport.

Dezbateri generale. Domnule Ciprian-Titi Stoica, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul susține adoptarea proiectului, așa cum a rezultat el din dezbaterile comisiilor de raport, cu amendamentele adoptate în aceste comisii.

Este vorba de aprobarea cuantumului și a plății contribuției anuale de participare a Institutului Național de Expertize Criminalistice, în calitate de membru cu drepturi și obligații depline, la Rețeaua Europeană a Institutelor de Științe Criminalistice, în limita echivalentului în lei al sumei de 3.750 de euro/an, și modificarea în mod corespunzător, conform celor mai sus menționate, a Ordonanței Guvernului nr. 41/1994.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Ciprian-Titi Stoica:**

## Mulțumesc.

Dragi colegi,

Pentru stenogramă, vreau să vă informez că programul de lucru de astăzi nu a fost respectat.

Fac apel la membrii Biroului permanent, prezenți în sală și în online, să ia măsuri cu privire la acest aspect și cel care se face vinovat de nerespectarea programului de lucru să fie sancționat conform regulamentului.

În altă ordine de idei, dacă îmi dați voie, pe procedură.

Se pare că tocmai ce a avut loc o altercație între doi colegi parlamentari și v-aș ruga să suspendați ședința până la lămurirea acestui aspect.

De fiecare dată când au fost vociferări în Parlament sau alte manifestări ați suspendat ședința. Cred că și acum, cu ocazia acestui eveniment cât se poate de grav, trebuie să faceți același lucru.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**

Rog liderii grupurilor parlamentare să ne revedem. Nu știu ce incident s-a întâmplat.

Rog liderii grupurilor parlamentare să vină la prezidiu.

Dacă mai sunt intervenții la proiectul de lege?

Dacă la titlul legii sunt obiecții? Nu.

Adoptat.

La articole?

Nu.

Adoptate.

Dacă se susțin amendamentele respinse? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

10. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea art. 12 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2011 privind reglementarea unor măsuri financiar-fiscale și de plată a unor contribuții la organisme internaționale, precum și pentru modificarea anexei nr. 2.2 la Ordonanța Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plății cotizațiilor la organizațiile internaționale interguvernamentale la care România este parte; PL-x 43/2024.

Din partea inițiatorului, vă rog, reprezentantul Guvernului. Vă rog.

## Mulțumim.

Comisia pentru buget, pentru prezentarea raportului. Vă rog, domnule Țuțuianu.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru buget, finanțe și bănci a fost sesizată, pentru dezbatere pe fond, cu Proiectul de lege pentru modificarea și completarea art. 12 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2011 privind reglementarea unor măsuri financiar-fiscale și de plată a unor contribuții la organisme internaționale, precum și pentru modificarea anexei nr. 2.2 la Ordonanța Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plății cotizațiilor la organizațiile internaționale interguvernamentale la care România este parte.

Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare aprobarea cuantumului și a plății contribuției anuale de participare – suma de 3.750 de euro/an, în limita echivalentului în lei – a Institutului Național de Expertize Criminalistice, în calitate de membru cu drepturi depline și obligații depline, la Rețeaua Europeană a Institutelor de Științe Criminalistice.

În urma dezbaterii proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații au hotărât, cu unanimitatea voturilor exprimate, să transmită plenului Camerei Deputaților prezentul raport, prin care se propune adoptarea proiectului de lege pentru modificarea și completarea art. 12 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2011 privind reglementarea unor măsuri financiar-fiscale și de plată a unor contribuții la organisme internaționale, precum și pentru modificarea anexei nr. 2.2 la Ordonanța Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plății cotizațiilor la organizațiile internaționale interguvernamentale la care România este parte, cu amendamentele admise prezentate în anexă. Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Dezbateri generale? Nu sunt intervenții. Dacă la titlul legii sunt obiecții? Nu.

Adoptat. La articole? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final. 11. Proiectul de lege pentru completarea alin. (1) al art. 456 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal; PL-x 240/2023.

Comisia pentru buget, pentru raport? Vă rog, domnule Lungoci.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru buget a fost sesizată, pentru dezbatere, cu prezentul proiect legislativ.

Prin prezentul proiect de lege se propune scutirea de impozit/taxă pentru clădirile clasate ca monumente istorice, de arhitectură sau arheologice care nu au fațada stradală și/sau principală renovată sau reabilitată, pentru perioada realizării lucrărilor de renovare sau reabilitare, începând cu data autorizației de construcție și până la data procesuluiverbal de recepție finală privind lucrările efectuate.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații au hotărât, cu majoritate de voturi, să transmită plenului Camerei Deputaților prezentul raport, prin care se propune adoptarea Proiectului de lege pentru completarea alin. (1) al art. 456 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu amendamentele admise prezentate în anexă.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul deputat Alin Apostol, în cadrul dezbaterilor generale.

Sigur, proiectul legislativ este benefic și îl vom susține, dar am avut o propunere similară, în ceea ce privește consolidarea clădirilor, adică primăriile să poată scuti de la plata impozitului acei proprietari sau asociații de proprietari care fac demersuri pentru a-și consolida clădirile în risc seismic. Ei bine, acest proiect a fost respins de parlamentarii de la PSD și PNL.

Mai mult, dacă stăm bine și ne gândim, acest proiect pe care îl dezbatem astăzi și îl votăm astăzi se referă la clădirile din zone protejate, clădiri istorice, și marea majoritate a lor sunt în risc seismic, deci vor trebui întâi consolidate și după aceea reparate fațadele și înfrumusețate.

Deci acel proiect pe care l-am depus era benefic și pentru acest lucru, pentru că presupune două operații distincte și erau benefice ambele.

Este greu de înțeles de ce PSD și PNL se opun sistematic proiectelor de consolidare a clădirilor istorice, și nu numai, a clădirilor în risc seismic.

De ce, domnilor parlamentari de la PSD și PNL, sunteți împotriva acestui demers și mereu votați împotriva acestui proiect?

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Victor Ilie.

Da, este lăudabilă intenția cuprinsă în acest proiect de lege.

Din păcate, el mai cuprinde câteva neclarități și, pe lângă aceasta, deschide porțile pentru evitarea completă a plății impozitului pe clădiri, prin obținerea unei autorizații de construire și nefinalizarea lucrărilor de construcții.

Astfel, pentru că scutirea este dată până la obținerea certificatului de edificare, de atestare a edificării, practic, în lipsa obținerii acestui certificat, scutirea de impozit se va prelungi _sine die_ .

Din păcate, trebuia să avem și un plafon de timp pentru această scutire. Ea deschide porțile, repet, pentru o scutire _sine die_ a taxei pe clădiri.

Domnul deputat Benedek Zacharie.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Este o propunere legislativă foarte bună. Ceea ce înseamnă clădirile istorice, monumentele istorice – nu trebuie să ne gândim numai la București, unde într-adevăr există un risc seismic, dar sunt foarte multe alte orașe unde acest risc nu este, nu există.

Aici aș putea să vin cu mai multe exemple – Sibiu, Mediaș, Sighișoara – și aș putea să continui cu alte și cu alte exemple.

Deci trebuie distincte.

Deci consolidarea clădirilor din punct de vedere seismic este... sunt niște tipuri de lucrări de construcții, respectiv refacerea fațadelor, renovarea fațadelor, igienizarea acestor monumente istorice sunt alte tipuri de construcții.

Ceea ce antevorbitorul meu zicea, că se deschide o portiță pentru a nu se plăti impozit pe clădiri – autorizațiile de construire toate au termene – un an, 2 ani, 3 ani – deci există niște termene de care ne putem lega.

Deci eu nu cred că această problemă va exista. Vă mulțumesc.

Doamna deputat Victoria Alexandru.

Ba eu, stimate coleg, cred că acest lucru se va întâmpla. Și v-o spun direct, sunt întru totul de acord cu intervenția colegului meu de la USR. Cam așa arată lucrurile în România.

Noi aici vorbim de un principiu, ca pe perioada autorizării să nu se ia taxe, dar adevărul este că în această materie există un haos și o neseriozitate crasă. Adică îți expiră autorizația, lucrurile rămân într-un etern șantier deschis, nu se finalizează lucrurile.

Așa că, într-adevăr, ar fi fost nevoie de mai multă rigoare, recunoscând că este o chestiune în care, poate, putem interveni, spre beneficiul monumentelor istorice, de patrimoniu, dar adevărul este că în practică și în viața de zi cu zi e haos și există premisa ca aceste lucrări pentru renovare/restaurare să dureze, să nu respecte termenele și, ca atare, să dureze la nesfârșit scutirea respectivă.

Mă îndoiesc că va fi așa o disciplină astfel încât să se urmărească lucrurile în mod riguros. Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Alin Coleșa.

## Mulțumesc.

Pe lângă durata, care, într-adevăr, poate fi în mod artificial extinsă – durata de execuție a lucrărilor, da, care nu este clar definită, pot fi autorizări și reautorizări, astfel încât termenul pentru care nu se plătește impozit pentru acele clădiri să fie de durată foarte mare – există încă 5 ani de la o eventuală recepție, o eventuală recepție a lucrărilor, care poate să nu existe.

Pe lângă toate acestea, până la urmă, multe dintre aceste clădiri care, chiar dacă sunt istorice, sunt deținute de entități private, poate majoritatea sunt deținute de persoane fizice sau juridice private, care, de foarte multe ori, sunt potente financiar sau, în sine, deținând asemenea clădire înseamnă că deține o valoare pe care își poate permite a o renova sau, dacă nu, are toată libertatea de a o vinde.

Deci nu există, vedem, niciun criteriu prin care să facem o diferențiere între clădirile publice, pentru care suntem de acord să existe o asemenea deducere a impozitului, scutire a impozitului, și cele private, care pot fi deținute de niște persoane fizice sau juridice potente financiar.

Și, în același timp, eu, personal, am depus o inițiativă legislativă prin care familiilor nevoiașe cu mulți copii să le fie redus impozitul pe clădire și pe teren, plafonat, deci nu orice valoare, cum avem aici. Aici putem avea clădiri extrem de mari, cu impozite foarte mari, care sunt scutite cu totul, fără un plafon superior.

Ca atare, nu vedem motivele pentru care i-am scuti de impozite pe cei bogați, iar pe cei săraci nu. Vă mulțumesc.

Dacă la titlul legii sunt obiecții? Nu.

Adoptat.

La articole? Nu.

Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

12. Proiectul de hotărâre privind modificarea Regulamentului Camerei Deputaților; PHCD 68/2023.

Are cuvântul reprezentantul Comisiei pentru regulament, domnul președinte Gheorghe Șimon.

Raport suplimentar asupra Proiectului de hotărâre privind modificarea Regulamentului Camerei Deputaților

În conformitate cu art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru regulament a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de hotărâre nr. 68/2023 privind modificarea regulamentului, inițiat de deputați ai grupurilor parlamentare PSD, PNL, AUR, UDMR, minorități, proiect înregistrat la comisie cu nr. 4c-18/26 și ulterior cu nr. 4c-18/08 din 2024.

Prin proiectul de hotărâre se propune majorarea termenului, de la 10 zile la 30 de zile, pentru ca comisia sesizată cu o petiție să decidă dacă trimite spre soluționare unei autorități publice competente sau va clasa petiția respectivă.

Proiectul a fost examinat și dezbătut în ședința comisiei, fiind aprobat, cu amendamente admise, în unanimitate.

Ca urmare a retrimiterii spre reexaminare a proiectului de hotărâre, Comisia pentru regulament, întrunită în 26.03.2024, a examinat proiectul și, în urma examinărilor și dezbaterilor, a opiniilor exprimate, comisia a hotărât, cu unanimitate – 4 voturi pentru –, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de hotărâre, cu amendamente admise și respinse, prevăzute în anexele care fac parte integrantă din prezentul raport suplimentar.

Mulțumesc.

Mulțumim. Dezbateri generale, doamna Violeta Alexandru.

Nu vă supărați, noi suntem oameni serioși sau ne batem joc de oamenii care, într-o ultimă speranță, probabil, se adresează Parlamentului cu petiții?

Deci noi suntem de acord ca 30 de zile Comisia pentru petiții să stea zen să se gândească – oare să răspund omului sau să clasez? Deci să nu se mai gândească 10 zile, că asta zice proiectul – de la 10 la 30 de zile, să decidă, să reflecteze și să decidă dacă răspunde la petiție sau nu.

Dar ce, e prea greu să iei o asemenea decizie în 10 zile și ai nevoie de niște zile suplimentare, să stai, ce?, cu picioarele în apă rece, cu compresă la cap, ca să vezi dacă e cazul să-i răspunzi sau nu?

Sincer, vă bateți joc de oameni și de cei care sunt serioși în acest Parlament și care vor să se miște lucrurile mai repede? Vă bateți joc? Spuneți în față acest lucru!

Cum adică să fim de acord ca de la 10 la 30 de zile Comisia pentru petiții să stea să se gândească – o fi bine? Îl clasez? O trimit mai departe? Mai răspund ceva? O bag într-un sertar?

Zău, este ceva incredibil!

Mișcați-vă mai repede! A spus un om că are o problemă, simțiți că Parlamentul poate să controleze sau ați depus toate armele, instituțiile executive – să le cereți operativ să vă dea răspunsul și să-l comunicați omului? Sau ne batem joc și înființăm comisii care stau și se gândesc ce să facă cu o hârtie?

Desființați comisia, dacă e așa de greu de făcut, și trimiteți petițiile, imediat cum vin, la instituțiile din Executiv care pot să-i rezolve omului problema!

Mulțumesc.

Domnul Ciprian-Titi Stoica.

## Mulțumesc.

Dragi colegi,

Vă vorbesc și în calitate de vicepreședinte al Comisiei pentru abuzuri, împotriva corupției, și vreau să clarificăm câteva lucruri.

Vreau să-i informez, în primul rând, pe cetățeni că termenul este de cel mult 30 de zile, asemănător cu termenul de răspuns de la celelalte instituții ale statului român.

Și vreau să vă spun că eu, personal, sunt de acord cu această măsură și o să vă spun și de ce.

În cele câteva luni de experiență am observat că volumul mare de petiții și sesizări este expediat cu „Nu este comisia în măsură să vă răspundă” sau se găsește faptul că nu a fost semnată olograf, o minimă lipsă de procedură, și multe dintre ele ajung să fie clasate, tocmai din această presiune a timpului, cu cele 10 zile.

Acum, în 30 de zile, este timp suficient pentru a interpela și eventualele autorități cărora ar trebui să le fie adresată; pot să fie chemați la audieri.

M-am lovit de acest fapt în comisie, spunându-mi-se că timpul este scurt. Până facem solicitarea ca reprezentantul autorității în cauză să vină la comisie, expiră timpul și, astfel, mai toate solicitările au fost respinse.

Dacă nu se va abuza de termenul maxim de 30 de zile, eu cred că acest proiect de hotărâre este necesar și vă rog să-l votați.

Mulțumesc.

Dacă la titlul proiectului de hotărâre există observații? Nu.

La articole? Nu. Adoptate. Dacă se susține amendamentul respins? Nu.

Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

13. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 25/2023 pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 113/2022 privind unele măsuri necesare în vederea implementării Fondului de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane, decontarea unor cheltuieli privind sprijinirea refugiaților din Ucraina, precum și acordarea de granturi din fonduri externe nerambursabile pentru investiții destinate retehnologizării IMM-urilor, precum și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 166/2022 privind unele măsuri pentru acordarea unui sprijin categoriilor de persoane vulnerabile pentru compensarea prețului la energie, suportat parțial din fonduri externe nerambursabile; PL-x 641/2023.

Din partea Guvernului, vă rog.

## **Domnul Ciprian Manea** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene_ **:**

Bună dimineața și vă mulțumesc, domnule președinte! Bună dimineața, doamnelor și domnilor deputați!

Prezentul act normativ stabilește suplimentarea fondurilor pentru sprijinul refugiaților din Ucraina și modificarea și completarea măsurilor de sprijin pentru persoanele vulnerabile.

În contextul continuării crizei refugiaților ucraineni cauzate de conflictul militar, Ordonanța de urgență nr. 25/2023 propune suplimentarea substanțială a fondurilor destinate sprijinului acestor refugiați.

## Mulțumim.

Pentru prezentarea raportului, vă rog. PL-x 641/2023. Domnule Țuțuianu, vă rog.

## PL-x 641/2023, raport comun.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia pentru

muncă și protecție socială au fost sesizate, pentru dezbatere pe fond, cu Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 25/2023 pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 113/2022 privind unele măsuri necesare în vederea implementării Fondului de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane, decontarea unor cheltuieli privind sprijinirea refugiaților din Ucraina, precum și acordarea de granturi din fonduri externe nerambursabile pentru investiții destinate retehnologizării IMM-urilor, precum și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 166/2022 privind unele măsuri pentru acordarea unui sprijin categoriilor de persoane vulnerabile pentru compensarea prețului la energie, suportat parțial din fonduri externe nerambursabile, transmis cu adresa PL-x 641/2023 din 23 octombrie 2023.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 25/2023, prin care se completează Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 113/2022, în sensul suplimentării alocării financiare care poate fi decontată pe bază de cost unitar din cadrul Programului Operațional „Capital uman 2014-2020”, cu 400 de milioane de euro, contribuție UE.

De asemenea, ordonanța supusă aprobării completează Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 166/2022, prin introducerea unei noi surse de finanțare a sprijinului acordat categoriilor de persoane vulnerabile pentru compensarea prețului la energie, respectiv Programul operațional „Capacitate administrativă, pentru perioada de programare 2014-2020”.

## Vă mulțumim.

Dezbateri generale, domnul Coleșa.

## Mulțumesc.

În primul rând, este vorba de o ordonanță de tip trenuleț, unde avem mai multe chestiuni, dar prima dintre ele este legată de sumele decontate de la bugetul de stat pentru acoperirea cheltuielilor acordate cetățenilor proveniți din zona conflictului armat din Ucraina.

Deci se mărește bugetul acordat pentru aceste cheltuieli cu echivalentul a 400 de milioane de euro.

Și să vedem de unde se iau acești 400 de milioane de euro.

O dată, se iau din două programe finanțate de Uniunea Europeană, primul se numește Programul Operațional „Capital uman 2014-2020”. Practic, se iau bani de la dezvoltarea capitalului uman românesc și se dau refugiaților din Ucraina.

Și a doua sursă este legată de capacitatea administrativă, deci programe de dezvoltare a capacității administrative din România, și se dau, la fel, pentru refugiații din Ucraina.

Deci avem o suplimentare de 400 de milioane de euro. Am putea spune că acești bani sunt totuși de la Uniunea Europeană, deși, repet, ei aveau o altă destinație.

Dar, totuși, din sumele imense pe care România le-a plătit până acum pentru refugiații din Ucraina, care se ridică la ordinul miliardelor, reprezentantul Guvernului, în Comisia pentru buget, a spus că doar o sumă infimă a fost, până în prezent, decontată de Uniune. Deci, rețineți, noi luăm bani de la ai noștri, le dăm lor și în final nu primim nimic.

Mulțumesc.

Domnul deputat Dan Tanasă.

Mulțumesc frumos, domnule președinte. Peste 2,6 miliarde de euro.

Atunci când le spuneți angajaților din instituții, acolo unde vă bateți joc de ei, că nu aveți bani să le măriți salariile, să le spuneți că le dăm ucrainenilor 2,6 miliarde de euro.

Atunci când le spuneți polițiștilor că nu aveți bani să le aduceți salariile la zi, să țineți minte și să le spuneți că: „Nu avem să vă aducem salariile la zi, dar avem să le dăm ucrainenilor, care se plimbă cu Tesla prin România, 2,6 miliarde de euro.”

Când nu aveți bani pentru bibliotecari, când nu aveți bani pentru personalul auxiliar din unitățile spitalicești, să le spuneți că nu aveți bani pentru ei, să le măriți salariile, să le aduceți la zi, dar dați peste 2,6... Cifra a depășit deja 2,6 miliarde de euro.

Atunci când le spuneți familiilor din mediul rural, multe dintre ele cu copii care nu au ce mânca, și, evident, vă aduceți aminte de ei doar în campanie electorală, să le spuneți că nu aveți bani pentru ei, dar ați dat deja peste 2,6 miliarde de euro refugiaților din Ucraina, care se plimbă prin România cu Tesla și cu Toyota.

Mulțumesc.

Doamna deputat Violeta Alexandru.

Sincer, n-aș fi vrut să iau cuvântul atât de des, dar v-ați făcut un obicei, în ultimele săptămâni, profitând de faptul că suntem mai puțini în sala de plen, să introduceți tot felul de proiecte care realmente te revoltă.

Întrebarea este, pentru cei care au dat raport, din comisiile prin care s-a plimbat acest proiect: de ce sunt fonduri din Programul Operațional Capacitatea administrativă considerate dezangajate? De ce? Acest program este unul dintre programele esențiale pentru reforma administrației publice și are niște obiective foarte clare, care n-au nicio legătură, dar nicio legătură, cu finanțarea de măsuri pentru acoperirea costurilor la energie, pe care tot voi le-ați dus la cer, prin companiile statului român, pe care le-ați lăsat, fără niciun raționament, să crească prețul la energie, de la poarta lor, de la producție, de 200, de 300 de ori.

Care este rațiunea pentru care sunt fonduri dezangajate în POCA? Și cum e posibil să nu răspundeți la această întrebare și să nu vă puneți niște întrebări legate de eșecul, probabil, al acestui program, din moment ce aveți atâtea fonduri necheltuite, și să-i duceți într-o cu totul altă zonă, care n-are nicio legătură cu obiectivul programului?

O spun în fața dumneavoastră până nu este prea târziu. Câciu ne duce în gard! Este o bombă cu ceas.

Țineți minte ce vă spun. Acest om și gestionarea banilor la Ministerul Fondurilor Europene reprezintă un pericol azi, mâine și, în foarte scurtă vreme, pe toate planurile: și în ceea ce privește programele care trebuie să fie închise acum, și în ceea ce privește PNRR, și în ce vreți dumneavoastră. Omul este o catastrofă, ne ia la mișto, își face diferite contacte...

Vă mulțumesc, doamnă.

...ici-colo, în comisie, și se laudă că rezolvă, ca să-și mulțumească șeful de partid, dar este o catastrofă – țineți minte ce vă spun! – și ne va duce într-o reală problemă. Mulțumesc.

Mulțumim.

Nu mai sunt intervenții.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

5. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 129/2023 privind unele măsuri necesare pentru acordarea unui ajutor de stat pentru închiderea și punerea în siguranță a extracției de huilă către Societatea Complexul Energetic „Valea Jiului” – S.A.; PL-x 68/2024; procedură de urgență.

Guvernul, în calitate de inițiator, vă rog. Guvernul?

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor deputați,

Prezentul proiect legislativ are ca obiect de reglementare adoptarea unor măsuri necesare pentru aprobarea și acordarea unui ajutor de stat pentru punerea în siguranță a zăcământului de huilă din cadrul Complexului Energetic „Valea Jiului”.

În urma analizei riscurilor legate de închiderea unităților miniere Lonea, Lupeni, Livezeni și Vulcan, s-a constatat că acestea reprezintă un pericol actual pentru regiunea în care sunt localizate, fiind necesară implementarea tuturor măsurilor tehnico-organizatorice de siguranță, în vederea diminuării și eliminării riscurilor de autoaprindere, a emanațiilor de gaze și a inundațiilor.

Pe baza analizei riscurilor se poate concluziona că cele mai importante pericole actuale, în cazul minelor Vulcan, Lupeni, Livezeni, sunt cele de autoaprindere a cărbunelui și a emanațiilor de gaze, în acest sens fiind necesară securizarea imediată a zonei.

Se propune acordarea unei finanțări sub formă de grant, pentru perioada decembrie 2023 – decembrie 2024, către Societatea Complexul Energetic „Valea Jiului”.

Obiectivele finanțării prevăzute în prezentul proiect de act legislativ sunt: eliminarea treptată a capacităților de producție de energie electrică pe bază de huilă, ținând cont de funcționarea sigură și stabilă a sistemului energetic național, scoaterea treptată din exploatare a capacităților de producție de energie electrică pe bază de huilă, îndeplinirea obiectivelor prevăzute, fără a afecta mediul social și economic de la nivel local.

Vă mulțumesc.

Din partea comisiei, pentru prezentarea raportului? Domnule Țuțuianu, vă rog.

## Raport comun

În conformitate cu prevederile art. 95 și art. 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare și Comisia pentru industrii și servicii au fost sesizate, prin adresa PL-x 68 din 26 februarie 2024, spre dezbatere pe fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 129/2023 privind unele măsuri necesare pentru acordarea unui ajutor de stat pentru închiderea și punerea în siguranță a extracției de huilă către Societatea Complexul Energetic „Valea Jiului” – S.A.

Proiectul de lege supus dezbaterii reglementează adoptarea unor măsuri necesare pentru acordarea unui ajutor de stat pentru închiderea și punerea în siguranță a extracției de huilă a Societății Complexul Energetic „Valea Jiului” – SA.

Totodată, se instituie și unele derogări de la prevederile Legii nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naționale în domeniul ajutorului de stat, precum și pentru modificarea și completarea Legii concurenței nr. 21/1996, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările și completările ulterioare.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate _,_ membrii celor trei comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să transmită plenului Camerei Deputaților prezentul raport comun, prin care se propune adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 129/2023 privind unele măsuri necesare pentru acordarea unui ajutor de stat pentru închiderea și punerea în siguranță a extracției de huilă către Societatea Complexul Energetic „Valea Jiului” – S.A., cu amendamentele admise prezentate în anexa nr. 1.

Mulțumim.

Dezbateri generale, domnul deputat Antonio Andrușceac.

Dragi colegi,

Haideți să vedem cum am ajuns să subvenționăm distrugerea propriei economii și a producției pe bază de cărbune.

Deci vine o solicitare, de la Uniunea Europeană, prin care ni se spune că noi, care nu mai avem industrie, deci nu prea mai avem cu ce polua, trebuie să reducem producția bazată pe cărbune.

Fără a pune nimic în loc, noi spunem „da” și mai sponsorizăm două entități care chiar așa se numesc: „Societatea de închidere a capacităților de producție pe cărbune”.

Deci înființăm două societăți din acestea, care – ce să vedeți? – își fac treaba. Din șapte mine au reușit să închidă trei deja, da? E în regulă!

Acum, în loc să ne îndreptăm, ca niște adevărați oameni de stat ce suntem... – bine, o mână de oameni, câți mai suntem aici, în sala asta! – către Uniunea Europeană și să-i spunem: „Dragă Uniune Europeană, uite, noi, care nu mai poluăm, ca să dăm un exemplu celor cărora le duduie încă economia producând pe bază de cărbune...” – și aici vorbim de țări foarte importante și industrializate, că nu o țară care nu mai are industrie poluează, ci o țară care are industrie și care folosește – cum e Germania, cum e Polonia – cărbunele la greu, deci – ce să vedeți? – poluează.

Deci să le spunem: „Dragilor, facem acest efort de dragul vostru!” și de dragul de a fi bine văzuți șefii din actuala guvernare, de șefii lor de la Bruxelles, dar haideți să nu o facem pe banii românilor, că nu mai au românii bani – ce să

vedeți?! Nu avem bani de școli, nu avem bani de pensii, nu avem bani de salarii, nu putem ține în frâu creșterile la...

Vă rog să concluzionați!

...alimente și la asta.

Concluzia e următoarea: când stăm cu basca în mână și cineva ne spune „Săriți!” și noi întrebăm doar „Cât de sus să sărim?”, ar trebui ca, odată cu raportul pe care îl trimitem, că le trimitem – ce să vedeți? – notificare, prin care le spunem...

Vă mulțumesc.

...„Să trăiți! Am făcut ce ne-ați spus!”.

În notificare să spunem: „Vedeți că există voci care vă cer, ca și în cazul fondurilor pentru Ucraina...

Mulțumesc, domnule Andrușceac.

## **Domnul Antonio Andrușceac:**

...să ne dați bani de la Uniunea Europeană pentru ceea ce ne cereți să facem în folosul Uniunii Europene și al tuturor.”

Mulțumim. Doamna deputat Cristina Prună.

Mineritul, în România, a trecut prin momente grele, și trece încă. Sigur, se închid acum capacități de producție. Culmea e că acestea sunt de stat și acolo e o istorie lungă de căpușare a acestor companii de stat. În continuare, inclusiv domnul Burduja am văzut că și-a numit prieteni prin consiliul de administrație. În fine, se dau acești bani, se închide activitatea de minerit din Valea Jiului.

Dar să știți că acolo, în Valea Jiului, mai există o termocentrală care funcționează pe cărbune, Termocentrala Paroșeni, și încă nu văd vreo viziune pentru viitor, pentru că acea termocentrală a fost modernizată acum câțiva ani și, dacă se închide mineritul, întrebarea e ce facem cu acea termocentrală care ar putea să intre în sistemul energetic, care ar putea să producă în continuare, chiar și după închiderea minelor de acolo.

Să știți că sunt oameni care și-au construit o viață în Valea Jiului și care încă se uită la ce se va întâmpla după ce aceste mine se vor închide.

Dar un lucru vreau să vă mai spun: nu vedem că se pune ceva în loc. Nu vedem încă un mediu în care investițiile în energie – că vorbim de Valea Jiului sau că vorbim de alte zone ale României – să se întâmple.

Avem zilele acestea cele mai mari prețuri la energia electrică din regiune, de aici, și chiar din toată Uniunea Europeană. Și de ce se întâmplă asta? Pentru că nu vedem efectiv investiții noi care să se întâmple. Și nu mă refer la investiții de stat, mă refer la investiții private, la oameni care să vrea să-și riște capitalul, să vrea să producă energia aici. Și de ce? Pentru că la Ministerul Energiei vedem aceeași viziune îmbătrânită, aceleași proiecte faraonice care n-o să vadă niciodată lumina zilei și, în loc să creăm un mediu în care oamenii să-și dorească să investească în energie, vedem cum avem, în continuare, cele mai mari prețuri la energie. Asta este trist și trebuie să punem stop acestui fel de a gestiona Ministerul Energiei.

Domnul deputat Viorel Salan.

## **Domnul Viorel Salan:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Depășind contextul acesta al oratoriei de la tribuna Parlamentului României, Societatea Complexul Energetic „Valea Jiului” este o societate având capital integral de stat.

Complexul Energetic „Valea Jiului” are ca obiect principal de activitate producția de energie electrică, având în structura sa o sucursală energetică la Paroșeni, o sucursală de prestări servicii și patru sucursale miniere, din care două exploatări miniere care încă nu fac obiectul unui program de închidere, fiind vorba de Livezeni și Vulcan, precum și două unități miniere aflate în programul de închidere, Lonea și Lupeni, conform Deciziei nr. 2.010/787 a Uniunii Europene.

Prin Ordonanța Guvernului nr. 108/2022 privind decarbonizarea sectorului energetic s-au adoptat un set de măsuri destinate sectorului energetic, prin care sunt stabilite data-limită, dar și etapele și termenele intermediare.

Or, acest proiect de lege vine să armonizeze... totodată o serie de măsuri necesare pentru acordarea unui ajutor de stat pentru închiderea și punerea în siguranță a exploatărilor miniere.

Reprezentantul Guvernului a prezentat cât se poate de corect argumentul.

Din păcate, am văzut multă oratorie de la tribuna Parlamentului.

În calitate de parlamentar de Hunedoara, vreau să vă spun că cunosc foarte bine problemele și din punctul de vedere al situației actuale prin care trece mineritul, în general, în România, dar în special mineritul din Valea Jiului și oamenii locului de acolo.

Eu i-aș invita să intre în subteran și cred că își schimbau opinia...

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună**

**:**

Am fost deja!

Vă rog să concluzionați!

Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat va vota pentru acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

Mulțumim. Am încheiat dezbaterile. Dacă la titlul legii sunt observații? Nu.

Adoptat. La articole? Nu.

Adoptate. Dacă se susțin amendamentele respinse? Nu.

Dacă la anexe sunt observații? La prima anexă? La a doua?

Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

14. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 17/2024 pentru completarea art. 6 din Legea nr. 202/2006 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă; PL-x 87/2024. Din partea Guvernului, în calitate de inițiator.

## Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor,

## Bună ziua!

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea atribuțiilor Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă cu două noi atribuții, astfel: asigură îndeplinirea tuturor criteriilor aferente condițiilor favorizante tematice „4.1 Cadru de politică strategic pentru politicile active din domeniul pieței muncii” și gestionează Mecanismul Integrat de Anticipare, Monitorizare, Evaluare a Pieței Muncii și Educației, instrument care are drept scop anticiparea nevoii de competențe și corelarea sistemului de educație cu cererea de pe piața forței de muncă din România, parte integrantă a platformei informatice ReCONECT.

Ministerul Muncii și Solidarității Sociale susține forma adoptată de Guvernul României asupra proiectului de lege supus dezbaterii.

Vă mulțumesc.

## Mulțumim.

Pentru prezentarea raportului, vă rog, Comisia pentru muncă sau Comisia pentru administrație.

Doamna Goleac, vă rog.

În temeiul art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru muncă și protecție socială și Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului au fost sesizate cu dezbaterea pe fond a Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 17/2024 pentru completarea art. 6 din Legea nr. 202/2006 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă.

Camera Deputaților este Camera decizională.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată.

La întocmirea prezentului raport comun, cele două comisii au avut în vedere avizele favorabile primite de la Consiliul Legislativ, Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale și Comisia pentru învățământ.

În conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, comisiile au dezbătut proiectul de lege în ședințe separate.

În urma finalizării dezbaterilor asupra proiectului de lege și a documentelor conexe, membrii celor două comisii au hotărât să propună plenului Camerei Deputaților prezentul raport comun de adoptare a proiectului de lege, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Mulțumesc.

Mulțumesc. Dezbateri generale, doamna deputat Oana Țoiu.

Posibilitatea de a ști unde se angajează absolvenții, câți dintre ei ajung să aibă un loc de muncă și câți dintre ei ajung să aibă un loc de muncă bine plătit este foarte importantă – pentru universități, pentru statul român, dar și pentru fiecare elev, pentru fiecare elevă de liceu care se uită la decizia aceasta, o decizie în care adesea investesc banii părinților, o decizie pe care adesea o susțin și cu un loc de muncă cu normă parțială, ca să poată să se susțină prin anii de facultate, pentru că bursele sunt insuficiente și locuirea, dacă nu prind loc la cămin, a devenit extrem de scumpă.

Este o lege pe care, de altfel, am depus-o împreună cu colega mea, senatoarea Silvia Dinică, la propunerea mediului de afaceri. Legea a fost respinsă în Parlament, dar iată ce veste bună: este preluată în ordonanța de urgență de către Guvern. Nu ne supărăm, atâta timp cât se întâmplă.

E foarte important însă să se întâmple rapid, pentru că în momentul de față avem cea mai mare rată de șomaj în rândul tinerilor din toată Uniunea Europeană, în același timp în care majoritatea angajatorilor privați ne spun, pe toate canalele posibile, că au o criză de resursă umană și că nu mai găsesc oamenii pe care să se poată baza. Au publicat și cercetări care susțin asta. Statul român vede și el în propriile date că avem această situație foarte, foarte periculoasă pentru economia din România.

Deci e important să se aplice repede.

De asemenea, o soluție bună este mărirea practicii și dublarea numărului de internshipuri. Camera Deputaților o să aibă un număr dublu de internshipuri în toamnă. Asta, evident, nu poate să rezolve problema națională, de asta legea noastră, care a trecut în unanimitate de Senat, de dublare a numărului de internshipuri în instituții și în mediul privat, este o lege pe care avem nevoie s-o ducem la bun sfârșit și în Camera Deputaților, cu vot final până la sfârșitul sesiunii parlamentare, ca vara să fie un moment bun pentru acești tineri să-și crească experiența și, prin asta, viitorul salariu.

Mulțumesc. Domnul deputat Alin Apostol.

## **Domnul Alin-Gabriel Apostol:**

Este inacceptabil să fim statul cu cei mai mulți șefi, șefuleți și directori. Aceste cuvinte nu le-am spus doar eu, le-a spus și Marcel Ciolacu, președintele PSD, premierul României. Și sunt de acord cu dumnealui. Dar el trebuie să se hotărască odată și să treacă de la vorbe la fapte, pentru că el spune doar vorbe și nicio faptă în acest demers.

Referitor la această agenție, Agenția ANOFM, aceasta are 41 de agenții județene – 41! – și nouă centre regionale de pregătire. Pe lângă acest lucru, mai avem încă 41 de agenții, AJPIS-urile, care sunt subordonate tot Ministerului Muncii.

Deci, domnilor parlamentari, domnule Ciolacu, care nu sunteți prezent în plen astăzi, hotărâți-vă odată și treceți de la vorbe la fapte! Haideți să punem de o dezbatere publică, astfel încât să decidem odată cum putem să reorganizăm aceste agenții care sunt peste tot, cu mii de șefuleți, șefi, directori și să punem în aplicare o reformă reală a statului român, a administrației publice, pentru că despre asta vorbim. Pleacă 1.000 de pensionari speciali, 1.000 de angajați din MAI și MApN în pensie specială și generează un deficit

, avem deficit la profesori și în domeniul sanitar, dar avem un mare, mare surplus în administrație, și publică centrală, și locală.

Deci, haideți, domnule premier, să dezbatem real despre nevoia de a face o adevărată reformă a administrației publice, așa cum o spuneți peste tot la televiziuni, dar faceți-o și în fapte!

Vă mulțumesc.

Doamna deputat Violeta Victoria Alexandru, ultima intervenție.

Ce de cuvinte frumoase în proiectul acesta!

Deci ANOFM urmează să gestioneze un mecanism de anticipare și monitorizare a nevoilor pieței, adică un soi de bază de date, un sistem din acesta în care se așteaptă cineva ca ANOFM-ul să anticipeze nevoile pieței.

O spun răspicat: este una dintre... din păcate pentru cei câțiva foarte buni, care lucrează mai ales în plan județean, este o instituție anchilozată, nu este conectată la piața muncii, nu simte pulsul din piața muncii și mă tem că votăm ca să votăm, dar n-am cum să-i dau un cec în alb acestei instituții pe care n-am văzut-o tremurând de nevoia de a conecta cu adevărat cererea la oferta din piața forței de muncă.

Două lucruri vreau să spun pe acest subiect; și foarte scurt. 1. Noi avem, în România, două sisteme care evaluează cu două metodologii separate situația celor care își caută un loc de muncă, avem o statistică pe la Institutul Național de Statistică, după o metodologie europeană despre care am să vă vorbesc cu altă ocazie și care seamănă cumva cu un sondaj de opinie, și avem o situație a celor care se înregistrează la șomaj, la ANOFM. În presă apar când una, când alta, e o rată a șomajului la unul, o rată la altul. În fine, și asta îți arată că noi nu avem o claritate, în statul român, pe această chestiune.

Dar ce mi se pare mai grav, și închei cu acest lucru, este că ne uităm și nu vrem să facem, țineți la sertar, nu vreți o discuție, de exemplu, pe proiectul meu, pe care l-am gândit și l-am lucrat imediat ce am plecat din minister și am terminat cu urgența care era pandemia și am putut să mă ocup de el.

O serie de servicii din ANOFM trebuie să fie externalizate către companii private. Nu se duce nimeni, nimeni dintre cei pe care dumneavoastră îi cunoașteți la ANOFM să-și caute un loc de muncă. Acolo sunt persoane greu angajabile, sunt persoane care cu adevărat au nevoie de o metodologie separată. Dar rudele dumneavoastră, prietenii... Ați auzit pe cineva să se ducă la ANOFM...

Vă rog să concluzionați!

...să-și caute un loc de muncă?

Să fim serioși! Instituția este anchilozată și îi trebuie o reformă de substanță, care să implice mediul privat care se pricepe să facă recrutare, se pricepe să facă consiliere, se pricepe să facă anticipare și acest mediu privat trebuie să fie plătit la rezultat.

Vă mulțumesc.

Pe cine ajută să-și găsească un loc de muncă, atunci va fi plătit pentru serviciul oferit. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Timpul alocat dezbaterilor a fost epuizat.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final. Înainte de a încheia ședința, dați-mi voie să dau citire inițiativelor înregistrate la Cameră, ca primă Cameră, pentru care termenul a fost depășit:

Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului-cadru dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Turcia privind cooperarea în domeniul militar, semnat la Ankara la 6 octombrie 2023; PL-x 188/2024.

Termenul pentru dezbatere și vot final fiind depășit, proiectul de lege se consideră adoptat, în conformitate cu prevederile art. 75 alin. (2) din Constituție și ale art. 113 din Regulamentul Camerei Deputaților.

Domnule Ciubuc, vă rog.

O intervenție pe care ar fi dorit să o aibă la începutul ședinței.

Ne revedem la 11.30, la sesiunea de vot final. Până atunci, resetăm sistemul. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte. Apreciez fairplayul!

Declarația mea politică se intitulează „Adevărul față de care trebuie să luăm atitudine în raport cu Statul Israel”.

Astăzi vreau să vă expun situația reală a evreilor din România.

Știați că România are 3 milioane de apartamente pregătite, în caz că ceva nu merge bine în Israel? Sunt sigur că nu cunoașteți acest adevăr, pentru că puțini dintre noi au curajul să-l spună răspicat.

Tot suntem manipulați să credem că, fiind cetățeni români și europeni, avem libertate de exprimare și trăim într-o democrație, dar știm bine că este o minciună și nu e așa.

Este ușor de înțeles, dacă lași vălul manipulării la o parte, devine necesar să susținem Palestina pentru că, de fapt, susținem cauza umanității și apărarea vieții unor oameni nevinovați. E bine să fim atenți cu adevărat la ce se întâmplă și vom găsi o problemă sionistă la baza tuturor acțiunilor Israelului.

Ceea ce este deja public, dar nu se dorește să fie prea cunoscut de români, este faptul că cele 3 milioane de apartamente, destinate poporului israelian, sunt pregătite în caz că statul israelian va ataca Iranul. De 3 ani este un du-te-vino, pe Aeroportul Internațional „Henri Coandăˮ fiind înregistrate și 10 curse pe zi ce vin din Israel spre România. Sunt persoane care vin să-și vadă casele achiziționate pe teritoriul statului român, dar și afacerile preluate din executări silite.

Prin lege, 14 mai a fost declarată Ziua prieteniei dintre România și Israel, când, de fapt, ar fi trebuit să sărbătorim victimele din închisorile comuniste. În ziua respectivă s-au anulat de pe ordinea de zi, la fel ca și astăzi, și s-a prelungit ședința, declarațiile politice din intervalul 8.30-10.00, de frică să nu iasă scandal. Totuși a fost scandal, ați văzut!

Vă rog să concluzionați!

...locuitorii care provin din vechea Palestină și mulți trăiesc pe teritoriul Fâșiei Gaza.

Și în încheiere, domnule președinte, dacă-mi permiteți o frază?

Deschideți ochii și vedeți că în multe alte țări din lume manipularea a atins cote maxime. Și cu ce preț?

Nu mai sprijiniți crimele împotriva oamenilor care nu își doresc decât să ducă o viață normală, liniștită! Aveți curaj și ridicați vocea împotriva nedreptății și spuneți adevărul fără frică! Deputat neafiliat Ciprian Ciubuc.

Ne revedem la 11.30, la sesiunea de vot final.

PAUZĂ

Stimate colege, Stimați colegi,

Vă invit să luați loc, să transmiteți colegilor din online faptul că începem sesiunea de vot final a ședinței noastre.

I. Proiecte de hotărâri ale Camerei Deputaților

Și la primul punct avem Proiectul de hotărâre privind modificarea Regulamentului Camerei Deputaților; PHCD 68/2023.

Vot, vă rog.

191 de voturi pentru, 26 contra, 4 abțineri, 3 colegi care nu votează.

Adoptat.

2. Proiectul de lege privind modificarea și completarea Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor și al munițiilor; PL-x 682/2023.

Vot, vă rog.

186 de voturi pentru, 44 de abțineri, un coleg care nu votează.

## Adoptat.

3. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea art. 12 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2011 privind reglementarea unor măsuri financiar-fiscale și de plată a unor contribuții la organisme internaționale, precum și pentru modificarea anexei nr. 2.2 la Ordonanța Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plății cotizațiilor la organizațiile internaționale interguvernamentale la care România este parte; PL-x 43/2024. Vot, vă rog.

233 de voturi pentru, 5 abțineri, un coleg care nu votează. Adoptat. 4. Proiectul de lege pentru completarea alin. (1) al art. 456 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal; PL-x 240/2023. Vot, vă rog.

173 de voturi pentru, 5 contra, 59 de abțineri, un coleg care nu votează.

Adoptat.

5. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 25/2023 pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 113/2022 privind unele măsuri necesare în vederea implementării Fondului de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane, decontarea unor cheltuieli privind sprijinirea refugiaților din Ucraina, precum și acordarea de granturi din fonduri externe nerambursabile pentru investiții destinate retehnologizării IMM-urilor, precum și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 166/2022 privind unele măsuri pentru acordarea unui sprijin categoriilor de persoane vulnerabile pentru compensarea prețului la energie, suportat parțial din fonduri externe nerambursabile; PL-x 641/2023.

## **Doamna Pollyanna-Hanellore Hangan:**

USR a votat pentru acest proiect, pentru că este clar că este nevoie de aceste resurse pentru Valea Jiului.

Însă, doamnelor și domnilor deputați de la PSD și PNL, care v-ați împărțit conducerea Văii Jiului și a noului Complex Energetic „Valea Jiului”, vreau să vă reamintesc un lucru.

Oamenii din Valea Jiului știu cum se alocă contractele pentru noul complex energetic.

Oamenii din Valea Jiului știu cum se fac angajările de acolo, angajările pilelor politice și în funcție de interesele politice.

Oamenii din Valea Jiului știu cum astăzi o persoană este angajată ca muncitor necalificat, după care i se transformă postul într-unul administrativ.

Oamenii din Valea Jiului știu cum se trafichează, în funcție de interesul politic și electoral, resursele alocate pentru punerea în siguranță a Văii Jiului, a minelor din Valea Jiului.

Și vă asigur că oamenii din Valea Jiului vor ști și vă vor taxa, pentru că veți transforma, dacă continuați în acest mod, alocarea acestor resurse într-un nou eșec.

## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Sorin-Titus Muncaciu.

Trageți concluzii, domnule Salan!

## **Domnul Sorin-Titus Muncaciu:**

Noi am votat împotrivă pentru că nu suntem de acord să închidem minele.

Vă aduc aminte că în Tratatul de la Maastricht scrie foarte clar: noi cedăm o parte din suveranitate tehnocraților de la Bruxelles, pe principiul parității.

Care este paritatea dintre noi și nemți? Nemții deschid minele și noi le închidem.

Asta este ce faceți dumneavoastră, domnilor de la PSD și PNL!

Și mai e ceva. Nu ați înlocuit cu nimic!

Faceți proiecte de tipul „Energie verde”. Dar v-ați uitat vreodată să vedeți câte resurse se cheltuiesc pentru energia asta verde? Acele ferme eoliene, magneții, paletele, toate lucrurile acestea sunt cu un consum de energie și de resurse mult peste ceea ce avem noi în acest moment.

Nu învățați nimic! Nu vreți să aflați nimic despre ce se întâmplă pe lumea asta și votați aiureli de tipul acesta!

De ce să închidem minele? Pentru ce?!

De ce nu închid nemții minele, nu?!

De ce, dacă ei au avut eoliene în Marea Nordului și au constatat că nu merg, că nu transmit în bandă energia, de ce voi trebuie să faceți lucrul ăsta?!

Aberațiile astea o să le plătiți, din păcate, nu dumneavoastră, ci o să plătească generațiile următoare. Dar asta nu vă scoate de la vină. Aveți o vină, pentru că nu citiți și nu învățați nimic.

Unde vă sunt oamenii, inginerii care ar putea să vă spună lucrurile astea?!

Nu vreți să învățați nimic! Pur și simplu vă bateți joc și luați toate aberațiile care ne vin de la Bruxelles! Pentru că este o aberație chestiunea asta cu închisul minelor!

Domnul deputat Dumitru Coarnă.

Mulțumesc, domnule președinte.

Am votat contra acestei inițiative legislative, dintr-un motiv extrem de simplu.

În 1989, România producea și consuma 25.000 de megawați/oră. Asta însemna o economie puternică.

În 2024, România produce și consumă 5.000 de megawați/oră. Asta înseamnă că am decapitalizat România și continuăm să facem acest lucru.

Am votat contra pentru că dumneavoastră, prin aceste inițiative legislative, nu faceți decât să distrugeți această țară și economia ei. Sigur că nu întâmplător avem peste 8 milioane de oameni, forță de muncă calificată, plecați din România, tocmai din acest motiv.

Mulțumesc.

## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**

Din online, domnul deputat Ben-Oni Ardelean. Din online, domnul Ben-Oni Ardelean!

## **Domnul Ben-Oni Ardelean**

**:**

Este o greșeală cred! Scuzați!

## **Domnul Andi-Gabriel Grosaru**

**:**

Procedură, domnule președinte!

Are cuvântul domnul deputat Viorel Salan, de la Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat.

## **Domnul Viorel Salan:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Este un act de normalitate privind legiferarea ce am făcut astăzi. Și pentru aceasta doresc să vă aduc în susținere patru argumente.

În primul rând că prin asigurarea finanțării de la bugetul de stat se asigură desfășurarea în condiții de normalitate a activității societății.

În al doilea rând, se asigură personalul pentru funcționarea structurilor, așa cum există angajamentul luat.

Totodată, la cele două mine, Lupeni și Lonea, care în momentul de față nu știu dacă funcționează în normalitate, în contextul în care activitatea este pe două schimburi, vor trece la activitatea pe patru schimburi.

Și, nu în ultimul rând, se vor asigura plățile pentru personalul societății.

Oamenii din Valea Jiului vă sunt recunoscători celor care azi ați exprimat acest vot „pentru”.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**

Mulțumim.

7. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 17/2024 pentru completarea art. 6 din Legea nr. 202/2006 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă; PL-x 87/2024. Vot, vă rog.

## **Domnul Andi-Gabriel Grosaru**

**:**

Explicarea votului!

## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**

Ia cuvântul cine îmi apare pe ecran, aici.

## **Domnul Andi-Gabriel Grosaru**

**:**

M-am înscris la cuvânt!

Domnul Antonio Andrușceac ia cuvântul.

Înainte de asta, dați-mi voie să anunț rezultatul votului. 234 de voturi pentru, 5 abțineri, un coleg care nu votează. Adoptat. Domnule Andrușceac, vă rog.

## **Domnul Antonio Andrușceac:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Am votat noi, cei din Grupul AUR, această inițiativă, cu toate că înainte noi ar fi trebuit să gândim cum corelăm oferta de învățământ cu cererea de forță de muncă, și acesta ar fi fost un lucru mult mai important.

Țin însă să vă mai spun că am votat astăzi ajutoare, din nou, pentru ucraineni, am votat, din nou, ajutoare pentru distrugerea mineritului în România, dar pe holurile Parlamentului sunt români, colegii noștri, ale căror revendicări nu am fost în stare... și nu ne aplecăm asupra lor. Colegii noștri, funcționarii din Parlament, din 2017... cer să ne aplecăm și asupra revendicărilor și problemelor pe care le au ei.

Din nou ne este mai aproape sumanul decât cămașa, mai aproape Ucraina și cei de la Bruxelles decât oamenii care lucrează pentru noi și atunci când noi stăm acasă și comemorăm, și aniversăm tot felul de zile, noi, parlamentarii. Ei însă sunt aici, fac treaba în locul nostru și noi nu-i băgăm în seamă!

## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**

Ordinea de zi a fost epuizată.

**Domnul Andi-Gabriel Grosaru**

**:**

Procedură, domnule președinte!

## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**

Declar închisă ședința plenului nostru de astăzi și invit membrii Biroului permanent la sala de ședințe.

La explicarea votului trebuie să vă cereți cuvântul înainte, pe ecran.

## **Domnul Andi-Gabriel Grosaru**

**:**

Este aceeași manifestare de voință, domnule președinte!

## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**

Îmi pare foarte rău! Nu stați în banca în care e necesar să stați!

Vă mulțumesc.

Declar ședința închisă.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro

Adresa Centrului pentru relații cu publicul este: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651. Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78, e-mail: concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro, secțiunea Publicări.

&JUYEJT|487609]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 76/13.VI.2024 conține 36 de pagini.**

Prețul: 180 lei