Stenogramă plen

Bună dimineața, doamnelor și domnilor deputați! Declar deschisă prima parte a ședinței noastre de astăzi, 10 septembrie 2025, dedicată declarațiilor politice și intervențiilor.

Pentru început, dați-mi voie să reamintesc dispozițiile regulamentare cu privire la declarațiile politice.

Declarațiile politice sau intervențiile se prezintă în scris sau verbal.

Dacă declarațiile sau intervențiile se prezintă verbal, acestea nu pot depăși timpul de 3 minute.

Dacă deputatul depășește timpul alocat, președintele de ședință are dreptul să-i retragă cuvântul.

Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declarație sau o intervenție în aceeași ședință.

În ședința din data de 19 februarie 2025, Comitetul liderilor grupurilor parlamentare a aprobat implementarea unei noi maniere de lucru cu privire la desfășurarea ședințelor Camerei Deputaților consacrate declarațiilor politice, conform următorului algoritm:

Deputații își vor putea susține declarațiile politice alternativ, în ordinea descrescătoare a grupurilor parlamentare, și anume: trei deputați – PSD, trei deputați – AUR, trei deputați – PNL, doi deputați – USR, doi deputați – SOS România, doi deputați – POT, un deputat – UDMR, un deputat al minorităților naționale și un deputat neafiliat.

În continuare, dau cuvântul doamnei deputat Ana-Smaranda Rinder, de la Grupul parlamentar al PSD. La mulți ani, distinsă colegă, cu ocazia zilei de naștere!

## Bună dimineața!

Stimată doamnă președinte,

## Stimați colegi,

Prezint următoarea declarație politică: „Demnitate pentru cei vulnerabili. Respect pentru cei care au suferit”.

Astăzi vreau să atrag atenția asupra unei măsuri de justiție socială pe care o susțin cu toată convingerea: scutirea de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru categoriile de cetățeni care au îndurat greutăți și privațiuni greu de imaginat.

Este vorba despre veteranii de război, invalizii de război, văduvele de război, foștii deținuți politici, dar și personalul monahal, oameni cărora statul român le datorează nu doar recunoștință, ci și sprijin concret.

Reparăm situația revoltătoare a plății contribuției de sănătate pentru mamele aflate în concediul pentru creșterea copilului. Mamele trebuie să aibă grijă de creșterea și educația copiilor, și nu de grija zilei de mâine.

Acești oameni nu trebuie să fie puși în situația de a alege între un tratament medical și o pâine pe masă. Ei nu pot fi tratați ca niște „contribuabili obișnuiți”, pentru că au plătit deja, în feluri pe care niciun impozit nu le poate egala.

În acest context, salut și susțin inițiativa legislativă a Partidului Social Democrat, care a depus un proiect de lege ce vizează exact aceste măsuri: scutirea de la plata asigurărilor de sănătate pentru categoriile vulnerabile. Printre beneficiari se numără categorii sociale aflate în dificultate, care merită respect și sprijin concret din partea statului.

Este o decizie firească într-o Românie care vrea să fie dreaptă cu cetățenii ei.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

În continuare, am să-l rog să ia cuvântul pe domnul deputat Bogdan Gheorghe Trif.

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Stimați colegi,

Astăzi, în plen, discutăm despre dreptate. Despre respect. Despre obligația statului față de categoriile sociale care au suferit, au luptat și au contribuit decisiv la istoria noastră, iar acum sunt nedreptățite de o măsură guvernamentală profund injustă.

Veteranii și văduvele de război, foștii deținuți politici, deportații, invalizii și personalul monahal sunt astăzi obligați să plătească contribuția pentru asigurările de sănătate, deși, până acum, aceste categorii au fost scutite. Vorbim despre oameni care au făcut sacrificii incomparabile, despre familii marcate de suferință, despre oameni pentru care România înseamnă mai mult decât un simplu cuvânt.

Premierul a ales să lovească exact în cei care merită protejați, justificând această decizie printr-un argument rece și contabil: „Trebuie să fim responsabili, nu putem face mai multe decât ne permite plapuma”, a spus domnul Ilie Bolojan.

## Domnule prim-ministru,

România nu este o plapumă; România este o datorie morală. Iar datoria noastră, ca stat, este să fim solidari cu cei care au plătit deja, cu suferința lor, prețul libertății și demnității noastre. Nu putem vorbi despre echitate socială atunci când îi punem pe acești oameni pe același calapod, pe aceeași listă cu marile companii și le cerem să suporte aceleași poveri fiscale.

PSD rămâne atașat valorilor social-democrate și principiului justiției sociale. De aceea, PSD a depus două proiecte de lege care corectează aceste nedreptăți și restabilesc scutirea de la plata CASS pentru veteranii și văduvele de război, foștii deținuți politici, deportați, invalizi și călugări.

Și nu ne oprim aici. În perioada următoare, PSD va depune un al treilea proiect de lege, care va proteja persoanele cu dizabilități, prin neimpozitarea locuinței personale și a autoturismelor special adaptate nevoilor lor.

Acești oameni nu trebuie să fie victimele ambițiilor politice sau ale austerității impuse fără fundament. România nu-și poate permite să întoarcă spatele propriilor eroi, victimelor regimului comunist și oamenilor vulnerabili, care depind de sprijinul statului.

Mulțumesc și eu.

Îl invit să prezinte declarația politică pe domnul deputat Remus-Gabriel Lăpușan.

## Doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Declarația mea se intitulează „Empatie, dialog și viziune – pilonii unei reforme reale a statului”.

## Doamnelor și domnilor deputați,

Un stat modern nu se construiește doar prin măsuri contabile. Tăierile de posturi și reducerile bugetare pot fi, cel mult, un pas tehnic. Dar ceea ce așteaptă cetățenii de la noi este mai mult: empatie față de nevoile lor, prudență în deciziile luate și o viziune clară pentru viitor.

Oamenii nu cer doar cifre și rapoarte, ci acțiuni credibile, care să inspire încredere. Când spui „tai”, trebuie să explici de ce tai și, mai ales, ce urmează după aceea. Orice măsură trebuie să fie parte a unui plan coerent, nu o simplă ajustare de bilanț.

Astăzi, prea des vorbim despre eficientizare doar în termeni contabili. Dar România are nevoie de o reformă reală a statului. Aceasta înseamnă să răspundem la mai multe întrebări fundamentale:

- Facem regionalizare?

- Cum reorganizăm ministerele?

– Care sunt responsabilitățile reale ale administrației centrale și cum evităm suprapunerile?

Fără claritate și fără un orizont de acțiune, măsurile punctuale nu vor construi încrederea de care avem cu toții nevoie.

Predictibilitatea trebuie să fie principiul de bază al oricărei reforme. Mediul economic are nevoie de reguli clare și stabile, iar cetățenii au nevoie de instituții care să le ofere siguranță și soluții rapide, nu blocaje și proceduri inutile.

Totodată, este esențial să înțelegem că reforma nu înseamnă doar desființarea unor structuri; înseamnă și investiții în ceea ce rămâne, în resurse umane, în digitalizare și în reducerea birocrației. O administrație modernă nu este una mai mică, ci una mai eficientă, în care fiecare funcționar își știe clar rolul și contribuția.

Un alt aspect fundamental este comunicarea cu cetățenii. De prea multe ori deciziile luate la nivel central par abstracte și îndepărtate de viața de zi cu zi a oamenilor. Este nevoie de o reformă care să fie explicată și asumată, pentru ca oamenii să simtă că sunt parte dintr-un proces și că schimbările sunt făcute pentru binele lor, nu doar pentru a echilibra niște cifre.

Mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar al AUR, Silviu-Octavian Gurlui.

Este prezent? Mulțumesc.

Stimată doamnă președinte, Stimați colegi,

Odată cu închiderea Unității 1 de la Cernavodă, pentru retehnologizare, și cu oprirea Hidrocentralei Vidraru, România riscă să fie împinsă într-o instabilitate energetică majoră. Problema nu este doar tehnică, ci una de siguranță națională, pentru că, până acum, nu am pus nimic în locul acestor surse de energie sincrone din România.

Unitatea nr. 1, reactorul CANDU-6, intră în retehnologizare, prevăzută cu 30 de ani în urmă, evident, în 2026 și, timp de 2 ani, vom depinde exclusiv de Unitatea nr. 2 de la Cernavodă. În paralel, Vidraru – cu 220 MW – este deja oprită. Rezerva de putere sincronă a sistemului scade la doar 230 MW, adică exact cât producea Vidraru. Fără această plasă de siguranță, orice incident major – spre exemplu, o oprire bruscă a Unității nr. 2 sau a unui grup hidro – poate declanșa un lanț de pene și chiar blackout.

Explicat simplu: sistemul trebuie să mențină o frecvență de 50 Hz. Dacă pierdem brusc o sursă mare, fără „greutate sincronă” și răspuns instantaneu, frecvența scapă de sub control, iar importurile, chiar dacă există, nu pot să acopere instant această nevoie de energie internă, iar aceasta duce mai departe la un impact major, prin facturi, cu scumpiri de până la 20%, în opinia mea, și pierderea competitivității industriei.

Soluțiile există și trebuie accelerate: finalizarea centralei de la Iernut, demararea Mintia, proiectul hidro de pompaj Tarnița, integrarea de baterii mari în servicii de sistem și modernizarea parcurilor regenerabile, tip _grid forming capability_ , adică invertoare care simulează inerția rotorului masiv, furnizând instant energie reactivă și stabilizând rețeaua. Totodată, este nevoie de reguli noi: serviciu de răspuns rapid la frecvență, prag minim de inerție și un plan operațional, zilnic, care să păstreze rezervele hidro pentru orele critice.

Adevărul e simplu: știm data, știm riscul și știm soluțiile. Dacă nu acționăm acum, din 2027, România va importa mai mult, va plăti mai mult și va trăi cu riscul întreruperii energiei electrice.

Cine stinge lumina, așadar? Sunt Silviu Gurlui, deputat AUR de Iași. Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Doamna deputat Laura Gherasim. N-a ajuns încă. Domnul deputat Petre Pușcașu. Vă rog.

Mulțumesc, doamnă președinte.

Declarația mea politică de astăzi este intitulată „România are nevoie de alegeri anticipate”. Stimate colege, Stimați colegi,

Astăzi, acum, când susțin această declarație politică, prin intermediul căreia mă adresez tuturor cetățenilor români, afirm clar: soluția unică pentru redresarea României este revenirea la cetățean, prin alegeri anticipate.

S-au anulat alegerile prezidențiale fără a se putea demonstra implicarea vreunei puteri străine în desfășurarea lor. Orice încercare de a pune țara pe un drum bun, de a stopa jaful instituționalizat este catalogată imediat ca fiind subversivă și antieuropeană.

Asta în timp ce, în România, avem mii de sate fără străzi, apă și canalizare, avem orașe, cândva înfloritoare, sărăcite prin închiderea fabricilor, avem un aparat de stat sufocat de sinecuri și funcții politice și o administrație transformată în mașină de vot. Milioane de români sunt plecați din țară, iar, conform ultimelor sondaje, alte milioane se pregătesc să plece, scârbite de clasa politică.

Prin toate aceste lucruri, partidele actuale și-au dovedit falimentul.

Românii sunt tot mai săraci, în timp ce clasa politică fură din ce în ce mai mult; nu putem avea salarii de zeci de mii de euro în agenții, dar să impozităm suplimentar veteranii de război, mamele care tocmai au născut și pensionarii, ca să vă dau doar un exemplu.

Iar alegerile anticipate sunt singura șansă pentru o Românie a noastră și a copiilor noștri. Nu vrem să lăsăm moștenire datorii pentru generații întregi, ci speranța unei vieți mai bune.

Vă mulțumesc.

Petre Pușcașu, deputat în Circumscripția nr. 31 Prahova.

Mulțumim și noi. Domnul deputat Ciprian-Constantin Paraschiv. Nu a ajuns. Domnul deputat Doru-Lucian Mușat. Paraschiv? Da. Mulțumesc.

Stimată doamnă președinte, Stimate colege, Stimați colegi,

„«Reforma» în educație, de azi, este un atentat la prezentul și viitorul copiilor noștri”.

Nu sunt vorbe mari. Cifrele nici nu lasă loc de prea multe vorbe: între 13.000 și 15.000 de români disponibilizați din sistemul de educație prin noile măsuri ale ticăloșilor puterii.

Sacrificiul înseamnă profesioniști eliminați și generații de copii vitregite. În locul sacrificiului acesta, ni se ambalează strălucitor o minciună: „austeritatea obligatorie”. Dar știți, de fapt, în cât constă pe un an „marea economie” făcută prin acest sacrificiu?

E mai puțin de jumătate din sumele trâmbițate pe bani de trompetele puterii! Undeva la 100 de milioane euro: sub valoarea ajutorului de stat pentru o multinațională de nivel mediu. Atenție!

Adevărul pe care îl ascund ei sub preș este că, din „marea economie” a propagandei, trebuie să scazi sumele de

CAS și CASS, plus impozitul pe venit și indemnizațiile pentru șomaj, din dreptul celor minimum 13.000 de români împinși în afara sistemului de educație.

Și, uite-așa, „marea economie” devine marea... potlogărie!

Unde mai pui că tot bugetul de stat va trebui să acopere CAS pentru oamenii disponibilizați, iar, din cei aproximativ 13.000, mulți aflați în situația pensionării anticipate vor accesa această direcție.

Oameni buni, nu era suficient că România e penultima din Uniunea Europeană la procentul din PIB alocat educației?

Nu era destul că măsurile lor împing profesori de specialitate să-și completeze norma cu materii străine de competența lor, iar clasele se umplu de bănci, într-un absurd din care copiii noștri pierd, finalmente?

Nu-i suficient că toate ideile astea împotriva românilor scad dramatic numărul studenților care vor mai alege profesii în educație?

Cum să-i lăsăm pe ei, „băieții deștepți”, să facă din români generații de analfabeți? Mulțumesc frumos.

Mulțumesc și eu.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Mircea Fechet.

## Doamnelor și domnilor deputați,

România nu își mai poate permite luxul paraliziei administrative în fața unei realități care ne strigă din toate direcțiile „energia este securitate națională”. Iar când vorbim despre hidrocentrale, cu toții știm că acestea sunt coloana vertebrală a unui sistem energetic sigur, curat și predictibil, pe lângă rolul acumulărilor de atenuare a viiturilor.

Patru mari investiții hidroenergetice, declarate, prin lege, de interes public major, sunt de două luni prizoniere ale amânării în Ministerul Mediului, care, prin această atitudine, sfidează Consiliul Suprem de Apărare a Țării. Nu ne mai putem preface că nu vedem – este vorba despre un abuz administrativ de neacceptat. Este o frână pusă, cu bună știință sau prin neputință, dezvoltării unei Românii mai sigure și mai echitabile, un afront pentru românii care plătesc astăzi unul dintre cele mai mari costuri la energie din Europa.

Fiecare kilowatt produs de hidrocentrale înseamnă facturi mai mici pentru consumatori, înseamnă mai puțină dependență de resurse externe și mai puține importuri de energie la prețuri speculative. Fiecare zi de întârziere ne costă bani, locuri de muncă și e o promisiune încălcată față de interesul național.

În fața schimbărilor climatice, care ne lasă puțin timp de reacție, aceste proiecte reprezintă nu doar o obligație administrativă, ci și una morală, pentru că pun în siguranță oameni și gospodării din zeci de localități care trebuie protejate de riscurile tot mai frecvente ale viiturilor, iar acestea trebuie să beneficieze inclusiv de apă și de rezerve strategice pentru perioadele secetoase.

Amenajările hidroenergetice Pașcani, Surduc-Siriu, Cerna-Motru-Tismana și Cornetu-Avrig reprezintă patru proiecte strategice blocate, deși toate condițiile prevăzute de lege au fost respectate. Termenele de emitere a acordurilor de mediu sunt depășite și, de două luni, de la momentul în care am plecat de la Ministerul Mediului, avem tăcere, amânare și nepăsare pe acest subiect de care depinde securitatea noastră, ca națiune. Unde este decizia de emitere a acordului de mediu pentru Hidrocentrala Pașcani, pregătită încă din aprilie? Unde sunt ședințele de analiză tehnică pentru celelalte trei proiecte, deși documentele necesare sunt finalizate de săptămâni întregi?

Mulțumesc și eu. În continuare, domnul deputat Dumitru Țiplea. Vă rog.

„Intenții bune, proiecte glorioase, dar rezultate destul de modeste”

Doamnă președinte de ședință,

Stimați colegi,

Sunt surprins că, după ani de zile în care miliarde de euro au plecat de la buget și au sprijinit scheme de ajutor sau diferite forme de sprijin pentru unele sectoare din agricultură, nici astăzi nu avem o minimă evaluare a rezultatului acestor politici publice. Au fost utile programele în care am investit sau nu au fost? Mai merită să le continuăm sau nu mai merită? Sunt cheltuiți banii în scopul pentru care au fost acordați?

Din păcate, nici măcar în anul 2025, nimeni nu poate să ne spună dacă Programul „Tomata” a adus sau nu mai multe roșii în piața internă sau la export.

De asemenea, nimeni nu poate să ne confirme dacă sutele de milioane de euro care au mers în Programul InvestAlim au generat mai multe produse românești procesate, vândute în piața națională sau la export.

Nu avem cum să nu ne revoltăm, în condițiile în care niciun responsabil guvernamental din sectorul agricol – nici măcar cei care avizează plățile – nu poate să răspundă la aceste întrebări simple. Când nimeni nu are o evaluare serioasă asupra programelor finanțate din bani publici, se ridică mari semne de întrebare.

Stimați colegi,

Din păcate, o parte importantă din răspunsuri ni le-a dat deja Institutul Național de Statistică, prin cifrele finale despre deficitul comercial al României de anul trecut. În anul 2024 am important alimente și animale vii de peste 11,4 miliarde de euro și am exportat doar de puțin peste 6,5 miliarde euro. Cu siguranță, dacă programele de susținere din agricultură ar fi avut efectele dorite, importurile de alimente nu ar fi crescut cu peste 14% doar în anul 2024. Deci ceva nu merge cum trebuie.

Acest obicei neproductiv, în care finanțăm de la buget scheme de ajutor și programe generoase, dar nimeni nu trage o linie să vedem cum au funcționat măsurile de sprijin și ce rezultate au produs, trebuie să înceteze. Niciun om rațional nu ar aloca bani fără să evalueze dacă banii săi au

adus plusvaloare sau nu. Orice român, când vede piețele pline de legume din import, își pune întrebarea: de ce finanțăm scheme pentru legume cultivate în spații protejate, iar acestea nu sunt de găsit nici măcar în piețele locale?

Mulțumesc. Domnul deputat Andrei Daniel Gheorghe. Vă rog.

Vă mulțumesc. Bună dimineața! Doamnă președinte, Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Decredibilizarea unionismului românesc, prioritate a Rusiei”.

Nu este un secret pentru nimeni că Rusia are un interes direct să destabilizeze România și Republica Moldova, cele două state românești. Însă, în egală măsură, dincolo de tot ceea ce vedem în această campanie agresivă a Rusiei care se desfășoară acum împotriva Republicii Moldova, în context electoral, dincolo de tot felul de personaje decupate din filme cu mafioți ori de indivizii care trădează pe față națiunea română și care își trădează moșii și strămoșii, avem și o altă fațetă despre care cred că ar trebui să vorbim: felul în care Rusia se zbate să compromită unionismul, un ideal firesc, legitim, moral și democratic al românilor de pe cele două maluri ale Prutului.

Am văzut adesea cum idealurile unioniste se ține a fi împinse, așa, într-o zonă de discurs populist, de discurs agresiv și de discurs care nu face decât să separe, nu face decât să-i inhibe pe acei cetățeni ai Republicii Moldova care cred în unitatea națională românească și nu face decât să îndepărteze, în loc să apropie, frații de frați.

Dacă ne dorim cu adevărat unire, trebuie să înțelegem că acest ideal nu poate fi sub nicio formă tradus prin prisma unor mentalități mai degrabă specifice Estului și printr-o incapacitate de a înțelege dimensiunea democratică.

Mă uitam, chiar recent, și vedeam la cineva cum face, pe Facebook, tot felul de glumițe cu privire la Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, altcineva țipa prin Parlamentul European, alții, pur și simplu, se trezesc, așa, la ore fixe și aparent întâmplător, să atace forțele politice proeuropene și, inevitabil, proromânești din Republica Moldova, în momentele sensibile.

Cred că toate aceste lucruri nu sunt deloc întâmplătoare și cred că permanent Rusia a încercat și a reușit adesea să compromită idealurile unioniste românești, transpunându-le într-o dialectică complet falsă și mincinoasă, care nu are nimic de-a face cu ceea ce își doresc românii.

Eu cred că idealul unionist înseamnă unitate, înseamnă dialog, înseamnă respect, înseamnă apropiere și cred că nimic din perspectiva europeană a Republicii Moldova de astăzi nu se contrapune idealului unionist. De aceea, cred că ar fi foarte bine să ne detașăm de toate goarnele Rusiei și de toată propaganda populistă și de toate dezinformările și fake news-urile, care nu fac decât să pună sub semnul întrebării un ideal istoric valabil, clamându-l în mod fals și încercând, pur și simplu, să-l confiște, într-un chip complet lipsit de caracter și lipsit de respect pentru istorie și pentru identitatea noastră.

Mulțumesc și eu.

Din partea Grupului parlamentar al USR, domnul deputat Andrei Gheorghiu.

Vă rog.

Mulțumesc, doamnă președinte.

„Frica și ura nu sunt politică. Sunt arme împotriva României!”

Politica, în esența ei, ar trebui să fie despre soluții reale pentru oameni: despre siguranță, sănătate, educație și dezvoltare. Trăim însă vremuri în care extremismul nu se mai ascunde. AUR și exponenții săi nu vin în fața românilor cu soluții, cu proiecte sau cu viziune, ci cu o singură rețetă – frică și ură.

Vedem un marketing politic construit pe tragedii și minciuni. Războiul, o realitate dureroasă pentru milioane de oameni, este transformat într-un simplu decor electoral. Deși Președintele României și ministrul apărării au spus limpede că România nu va trimite trupe în Ucraina, AUR inventează o criză, cere un referendum inutil și se hrănește din panică.

La fel procedează și cu emigranții care muncesc cinstit în România. În loc să fie respectați pentru contribuția lor, devin ținte ale unui discurs xenofob, menit să aprindă conflicte și să dezbine comunități. Iar consecințele nu au întârziat: un tânăr de 20 de ani, intoxicat cu propaganda extremistă, a atacat un livrator nepalez. Alt emigrant a ajuns la spital, bătut pentru simplul fapt că este „altfel”.

Aceasta nu este politică; este violență mascată, este o problemă de securitate națională, pentru că, atunci când propaganda ajunge să se transforme în pumni pe stradă, libertatea de exprimare încetează să mai fie un drept și devine o armă.

AUR nu este un partid democratic; este o fabrică de ură, un instrument al Kremlinului, menit să slăbească România din interior. Mecanismul lor este simplu: inventează o criză, o transformă în spectacol de PR și apoi lasă ura să se reverse în societate.

## Dragi colegi,

România nu are nevoie de semințele fricii, nu are nevoie de ură. România are nevoie de unitate, de respect și de demnitate. Are nevoie de reforme adevărate, de investiții și politici responsabile, nu de campanii ieftine construite pe fricile oamenilor. Și are nevoie ca Parlamentul să spună ferm: cei care instigă la ură trebuie să răspundă politic, moral și, dacă este cazul, legal.

Pentru că ura are consecințe. Extremismul nu este politică; este violență mascată. Dacă nu îi oprim, victimele lor nu vor fi doar câțiva oameni agresați, ci însăși România, democrația noastră și viitorul nostru european.

## Mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar al SOS România, doamna deputat Verginia Vedinaș. Vă rog.

## Doamnă președinte,

Dragi colegi,

Sunt Verginia Vedinaș, deputat SOS de Vrancea, și o să vă vorbesc astăzi despre o declarație politică în care invoc cuvintele Crăișorului din Carpați, Avram Iancu: libertate, egalitate, frățietate.

Recent, Guvernul și-a angajat răspunderea în aceeași zi pe cinci proiecte de lege, pe care le-a aruncat ca într-un ping-pong fatal în poporul pe care l-a secătuit prin lipsă de hrană, de servicii, de minim respect și, mai ales, de demnitate.

Se zvârcolesc în mormânt corifeii dreptului public, în frunte cu profesorul Antonie Iorgovan, văzând ce-a ajuns angajarea răspunderii Guvernului: dintr-o „moțiune provocată”, care salvează guvernele aflate „pe făraș” în alte state, fără a reuși întotdeauna, cum s-a întâmplat recent în Franța, a devenit un abuz asupra Parlamentului, căruia i s-a extirpat rolul de unic organ legiuitor.

Să ne referim la două dintre proiectele de lege – învățământul și sănătatea. Ambele reprezintă drepturi fundamentale, garantate de Constituție. Sub pretextul grijii față de copii și de profesori, de pacienți și de corpul medical, îi subminează și pe unii, și pe ceilalți. Profesorii își strigă în stradă revolta. Medicii sunt alungați din țară. Să meargă guvernanții în spitalele din România – eu am fost recent –, să stea în saloane mixte, și de bărbați, și de femei, să se desfete cu mirosurile pestilențiale de acolo și vor înțelege, poate. Noroc cu personalul medical, care face eforturi supraomenești ca să salveze vieți în aceste condiții nefericite.

Ajunge cu „pleacă-ai noștri, vin ai noștri”!

Și, dacă colegul nostru de la USR vorbea de răspunderea celor care creează, chipurile, strategii de frică și așa mai departe, doresc și eu, în final, să închei invocând cuvintele lui Avram Iancu, care spunea că unicul dor al nostru e să salvăm Națiunea și s-o vedem fericită.

Și mai dorim ceva: să-i vedem pe cei care se fac vinovați că i-au îngenuncheat viitorul, că i-au îngenuncheat demnitatea, prima valoare supremă și garantată de Constituție, răspunzători pentru faptele lor.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

În continuare, din partea aceluiași grup parlamentar, domnul deputat Tudor Ionescu?

Nu a ajuns.

Doamna deputat Laura Toader?

Doamna deputat Andreea Cîmpianu? Bun.

Continuăm cu Grupul parlamentar al POT, domnul deputat Cristian Cîmpan.

## Stimați colegi,

Poate cel mai grav lucru care se poate întâmpla într-o democrație autentică este absența unei opoziții reale. Într-un regim democratic sănătos, opoziția este cea care echilibrează puterea, o responsabilizează și o obligă la transparență. Din păcate, România de astăzi se află exact în situația opusă: avem o opoziție redusă la tăcere, iar actuala coaliție de guvernare se comportă ca și cum ar fi de neclintit, transformându-se într-o veritabilă „coaliție a aroganței și autosuficienței”.

Această așa-zisă „coaliție a voinței” dovedește prin fiecare măsură și fiecare tergiversare că voința nu este una a reformei și a responsabilității, ci a protejării intereselor de partid și a sinecurilor politice. În loc să avem o agendă coerentă, cu reforme asumate și implementate, avem doar o jonglerie constantă cu așa-numite „pachete de măsuri”.

Cel mai elocvent exemplu este sistemul de educație. Am traversat o vară plină de incertitudini, dar niciodată școala românească nu a fost atât de bulversată. Profesorii nu știu dacă normele lor vor fi reduse sau crescute, iar mulți, după zeci de ani de activitate, sunt nevoiți să bată drumuri între școli și comune pentru a-și completa norma. Elevii nu știu pe ce burse se mai pot baza, iar părinții nu au nici măcar certitudinea că festivitatea de deschidere a anului școlar va fi urmată de activități didactice efective. Aceasta este realitatea în România anului 2025: incertitudine, lipsă de viziune și lipsă de respect pentru profesori, elevi și părinți.

Dar problema nu se limitează doar la educație. Puterea de cumpărare a românilor scade constant, prețurile cresc de la o zi la alta, iar deficitul bugetar nu dă niciun semn de redresare. În schimb, măsurile propuse de Guvern au început exact acolo unde era mai puțin nevoie: la educație și la pensionarii obișnuiți. Este revoltător că, în timp ce aceste categorii vulnerabile suportă austerități, pensiile speciale și privilegiile unor categorii restrânse de beneficiari rămân în continuare neatacate, păstrate doar ca subiect de discurs politic, dar niciodată o reformă reală.

Stimați colegi,

## Dragi cetățeni,

Mulțumesc. Doamna deputat Gabriela Porumboiu.

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Stimați colegi, Dragi români,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Lapte și miere din cuvinte goale”.

Astăzi l-am ascultat pe Sorin Grindeanu vorbind de aici, din Parlament. Dumnezeule, ce bucurie s-a revărsat peste popor, de parcă mâine ar urma să curgă lapte și miere din cer. Așa ne-au promis, cu aceeași siguranță solemnă, toți cei care au condus această țară timp de 36 de ani. Și, Doamne, cât de frumos știu să vorbească atunci când nu fac nimic!

Dar mă întreb: nu sunteți voi aceiași care, mână în mână cu PNL, UDMR, USR și toate combinațiile posibile, ați muls poporul acesta până la sânge?

Nu sunteți voi aceiași care ați jefuit și ați îngropat fabrici, uzine, resurse și speranțe? De 36 de ani înșirați vorbe mari: „reforme”, „reindustrializare”, „dezvoltare”, dar în spatele acestor cuvinte s-au ascuns doar vânzare, distrugere și jaf.

Astăzi, ni se spune din nou că viitorul e luminos. Dar realitatea e că în 30 de zile economia românească se va prăbuși, sufocată de taxe, impozite și datorii. Și atunci vă întreb, domnilor: din ce veți mai stoarce? Din ce veți mai hrăni monstruosul aparat bugetar pe care l-ați creat doar pentru a vă menține privilegiile?

Cât timp poporul rabdă, voi vă prefaceți că oferiți soluții. Cât timp oamenii mai cred, voi mințiți cu și mai multă tărie. Și totuși roata istoriei nu iartă. Nicio minciună nu poate dăinui la nesfârșit. Și, când totul va fi secătuit, când nu va mai fi nimic de furat și nimeni de jecmănit, atunci discursurile voastre vor suna a gol chiar și pentru cei mai creduli.

Dacă România s-ar hrăni cu promisiuni, am fi de mult cea mai prosperă țară din lume. Până atunci însă continuați să promiteți lapte și miere. Poporul știe deja că din vorbele voastre nu curge nimic altceva decât amăreală, suferință și sărăcie.

Gabriela Porumboiu, deputat, Dolj. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Doamna deputat Raisa Enachi, neafiliată.

## Bună dimineața!

Mulțumesc frumos, doamnă președinte.

Subiectul declarației politice: „Un ministru împotriva școlii și un guvern împotriva educației”.

Stimați colegi,

Guvernul a reușit performanța rușinoasă de a începe anul școlar cu o grevă generală. Profesorii refuză să mai intre la ore, elevii și studenții protestează, iar educația a fost împinsă într-o criză deschisă, generată de lipsa de soluții și de un dialog real.

Aceasta este imaginea reală a României de astăzi, o țară în care dascălii sunt tratați ca o povară, iar viitorul copiilor este sacrificat pe altarul intereselor politice.

În loc să caute soluții reale, ministrul educației a ales să jignească profesorii, numind protestul lor „neinspirat” și „nerealist” și declarând că „nu se mai poate reglementa absolut nimic”. Un astfel de discurs arată dispreț față de școală, față de profesori și față de România. Cum poate un ministru să declare că „nu se mai poate reglementa nimic”, când Parlamentul are oricând puterea de a modifica și corecta o lege? Această afirmație nu doar că denotă un profund dispreț față de profesori, ci reflectă și o gravă ignoranță față de procesul democratic și legislativ. Un om care gândește și vorbește astfel nu are ce căuta la conducerea Ministerului Educației.

Cum justificați că profesorii, elevii și studenții plătesc nota de plată a crizei, în timp ce agențiile inutile și clientela politică sunt protejate?

Cum explicați faptul că salariile cadrelor didactice, bursele elevilor și studenților sunt reduse drastic, în timp ce subvențiile de zeci de milioane de lei pentru partide politice au rămas neatinse?

De ce austeritatea este aplicată selectiv, doar școlilor, spitalelor și categoriilor vulnerabile, dar ocolește sistematic privilegiile clasei politice?

Această dublă măsură subminează încrederea publică și adâncește inechitatea socială. Dacă Guvernul dorește cu adevărat reformă și solidaritate, să înceapă prin a tăia din sine, nu din educație și nu din sănătate.

Guvernul, prin ministrul Daniel David, a trecut educația la capitolul „tăieri bugetare”, ca și cum ar fi o povară, nu o prioritate.

Mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul deputat Maricel Popa, vă rog.

## **Domnul Maricel Popa:**

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Stimați colegi,

Declarația politică de astăzi este „Autostrada A8, între speranță și speranță”.

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Ca secretar al Comisiei pentru transporturi, am atras atenția și în alte rânduri cu privire la această situație deosebit de gravă, lucrările la autostrada A8. Importanța acestei autostrăzi este incontestabilă, atât pentru viața economică, cât și pentru cea socială, însă realizarea ei se află de ceva vreme între speranță și... speranță. Iar în acest moment – între speranță și stagnare.

Ne aflăm în situația în care autostrada A8 a ajuns bătaia de joc a actualului guvern. Asistăm de aproape un an și jumătate la promisiuni contradictorii, justificări care nu au acoperire și schimbări de direcție. Toate acestea se transpun

într-o realitate crudă: Moldova rămâne izolată, iar România așteaptă, după cum se vede, la nesfârșit un proiect care la momentul de față trebuia să fie deja în construcție.

Pe 29 iulie 2025, premierul Ilie Bolojan declara că aproximativ 90 km din autostrada A8 vor fi finanțați prin programul SAFE al Uniunii Europene. Acea declarație a fost prezentată ca o „victorie diplomatică” și ca o dovadă a eficienței Guvernului. Același premier ulterior recunoaște, fără nicio urmă de responsabilitate, că România nu are bani pentru acest proiect și nici nu poate oferi un calendar realist al lucrărilor.

Exclusă și aruncată dintr-un program în altul, autostrada A8 este scoasă și din PNRR. Moldova pierde din nou. România ratează șansa de a finanța acest proiect printr-un program european.

Ulterior, ni se spune că finanțarea se va face prin Programul Operațional de Transport. Se face liniște și nu se întâmplă nimic.

Revine premierul și anunță cu surle și trâmbițe mutarea în SAFE. Însă programul are resurse limitate și nu are garanții clare pentru întreaga autostradă.

Promisiuni aruncate cetățenilor și apoi spulberate. Moldova nu pare să fie nimic mai mult decât un test pentru propaganda electorală. Cum să mai avem încredere, când declarațiile se schimbă de la o lună la alta și nu avem niciun rezultat constructiv? Când avem zero contracte ferme prin finanțare europeană, zero certitudini, dar o avalanșă de conferințe de presă și de interviuri?

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

Mulțumesc.

Mulțumesc mult.

Timpul a expirat.

În continuare, domnul deputat Voicu Vușcan.

Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,

„Moțiunile de cenzură depuse de opoziție au picat, iar Guvernul Bolojan a rămas în funcție”.

Asta nu înseamnă că domnul Bolojan trebuie să se culce pe o ureche și să își continue tirada de măsuri pe care nu de puține ori le-a impus discreționar, fără a se consulta cu partenerii de coaliție și, poate cel mai important, fără a avea o analiză clară asupra modului de aplicare a acestor măsuri ori a efectelor pe care le pot produce.

Deficitul bugetar trebuie reglat, toată lumea înțelege asta, la fel cum toată lumea înțelege că avem nevoie de reforme. Toate acestea trebuie să aibă în vedere, obligatoriu, efectele pe care le vor produce, mai departe de o echilibrare bugetară. Nu putem și nu avem voie să lăsăm de izbeliște românii cu venituri mici și mijlocii, doar pentru că este mai simplu să le punem în cârcă taxe și impozite, pentru că ei nu știu și nu se pot apăra de un stat absolut ineficient atunci când vine vorba de multinaționale și corporații care știu să dribleze legislația.

Este bine că, după multe discuții în coaliție, domnul Bolojan a înțeles măcar parțial că trebuie să țină cont și de solicitările PSD, unele absolut raționale. Ar fi fost absurd ca, în timp ce împovărăm românul de rând cu taxe și impozite, să oferim o reducere de taxe multinaționalelor, scăzând procentul minim de impozitare de la 1% din cifra de afaceri la 0,5%.

Chiar dacă nu au trecut, moțiunile de cenzură sunt un instrument democratic și util. Ele sunt un semnal pe care domnul Bolojan trebuie să-l înțeleagă la adevărata lui valoare, și anume că mandatul său nu este un cec în alb și un permis pentru a face orice.

Partidul Social Democrat va continua să susțină guvernul actual, atâta timp cât măsurile pe care acesta le ia vor ține cont de nevoile și așteptările românilor. Avem nevoie de mai multă echitate și de o plasă de siguranță care să garanteze că reformele nu vor fi puse exclusiv în seama românilor cu venituri mici și mijlocii, până în acest moment cei mai afectați de măsurile de austeritate.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Domnul deputat Ion-Alin Tomoescu. Doamna deputat Ecaterina-Mariana Szőke.

## Bună dimineața!

Îmi pare rău că a plecat colegul meu din..., pentru că declarația mea de astăzi vine cumva ca o continuare a declarației sale legate de autostrada A8. Se pare că este, într-adevăr, o problemă importantă pentru noi, cei care reprezentăm Moldova.

Astăzi, așa cum vă spuneam, vreau să vorbim despre autostrada A8, care ar trebui să fie dincolo de interesele politice și electorale: autostrada A8 – Autostrada Unirii. Pentru Galați, pentru întreaga Moldovă și, în definitiv, pentru România, această autostradă nu este un simplu proiect de infrastructură, ci reprezintă o linie de viață, o șansă pentru dezvoltare și pentru viitor.

De aproape două decenii, moldovenilor li se promite o autostradă care să lege estul de vest, Moldova de Transilvania și, prin aceasta, de rețelele europene de transport. Din păcate, realitatea este că timp de decenii nu s-a construit niciun kilometru de autostradă și am primit amânări peste amânări, explicații birocratice și pierderi de finanțări europene.

Nu putem accepta ca o regiune întreagă să fie tratată ca periferie. Galațiul, cu potențialul său industrial și portuar, rămâne izolat, pierzând, astfel, investiții și oportunități. Tinerii continuă să plece spre centrele economice din vestul țării sau din străinătate, pentru că nu li se oferă infrastructura care să atragă și să creeze locuri de muncă aici, acasă.

Autostrada A8 nu este doar despre asfalt și beton. Este despre demnitate, despre echitate și despre dreptul moldovenilor de a avea aceleași condiții ca restul țării. Este despre competitivitatea economiei românești și despre capacitatea noastră de a valorifica fondurile europene.

De aceea, solicit și eu Guvernului să prezinte un calendar clar, realist, cu surse de finanțare concrete, fie din bugetul de stat, fie din credite internaționale sau alte programe europene. Moldova nu mai poate aștepta. Galațiul nu mai poate fi ocolit. România trebuie să construiască această autostradă pentru a-și respecta angajamentele față de cetățenii săi, față de moldoveni.

Moldova merită autostradă! Tinerii noștri merită o șansă reală aici, nu doar promisiuni pe hârtie. Iar noi avem datoria să transformăm acest proiect într-o prioritate națională, indiferent de provocările economice.

Mulțumesc.

Grupul parlamentar al AUR, doamna deputat Laura Gherasim.

Domnul deputat Doru-Lucian Mușat. Domnul deputat Florin-Bogdan Velcescu. Vă rog.

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

100 de zile de mandat. N-a fost ușor! A fost Nicușor!

Să vă spun de cursul euro? Mai țineți minte cât era cursul euro sau, mai bine zis, ce spaimă a tras poporul ăsta când a venit USR-ul să ne explice cum Simion a prăbușit cursul leu-euro?

Vorbim de inflație, de ce ne spune BNR-ul că vom avea în luna septembrie – 9,8%? Apropo, cursul euro e 5,07, dacă ați uitat. Vorbim de cum s-au desecretizat toate acele dosare pentru anularea alegerilor?

Nu mai vorbim! Pentru că nu vreți să vorbim despre lucrurile astea, cum nici astăzi n-o să vreți să vorbim. Mai exact, astăzi veți avea de votat în plen dacă va trece acea comisie de anchetă referitoare la anularea alegerilor. Sunt convins că n-o să treacă, pentru că nu vreți, efectiv, să vedem adevărul.

Nu vreți să vedem nici cine sunt cei 218 anonimi ai lui Nicușor, care i-au dat 44 de milioane de lei. Nu vreți! Pentru că, dacă ați fi vrut, ați fi inițiat măcar o întrebare de bun-simț în platourile de televiziune, pe care le controlați oricum din subvenția de la partidele politice.

Nu vreți să vedem nici ce se întâmplă cu pilonul 2 și 3. Nu vreți să vedem cum în pilonul 2 sunt 80% din titlurile de stat. Mai exact, Guvernul Bolojan ne spune astăzi, prin aceste discuții de culise despre pilonul 2 și 3, că Guvernul nu mai are bani. Ne spune așa, printre rânduri, că nu mai sunt bani să dea înapoi celor care au contribuit la pilonul 2 și 3. Nu știu cum se va răsfrânge asta asupra dumneavoastră, dar vă spun că n-o să fie ușor, pentru că, evident, este Nicușor.

Încă un aspect, PNRR-ul vreți să-l reconfigurați după bunul-plac și să duceți banii dintr-o parte în alta. Înțeleg că ne înarmăm. De principiu, e foarte bine să fii pregătit, numai că nu e OK să tai de la pensionari, de la studenți, de la profesori și de la alte categorii care chiar produc ceva în țara asta. Ca să ce? Ca să dăm bani către Franța, către Germania? Pentru că, în realitate, PNRR-ul ăla n-a fost nici de 80 de miliarde, nici de 30 de miliarde, nu e nici măcar de 10 miliarde. Dar așa se întâmplă la noi: vine câte o poveste frumoasă, după care ea dispare în zare. Vreți să mai vorbim de optimizări fiscale, despre cum se duc banii către corporații sau cum avem peste 40 de corporații care declară venituri, mai bine zis „profituri”, zero, dar care rulează miliarde de euro prin țara asta?

Mulțumesc mult.

Domnul deputat Petru-Gabriel Negrea.

Mulțumesc, doamnă președinte.

„România, de la hub energetic la vasal energetic”

Ni s-a promis că România va deveni un hub energetic european. Că vom produce, vom exporta, vom conduce regiunea. Dar românii nu mai întreabă de exporturi. Întreabă cum își vor plăti factura la curent. Cu ce bani vor trăi, când totul s-a scumpit: alimentele, taxele, ratele, carburanții și energia?

De la 1 iulie, Guvernul a renunțat la plafonarea prețurilor și a aruncat milioane de oameni într-o piață haotică, unde facturile s-au dublat și, în unele cazuri, chiar s-au triplat. În schimb, oferă 50 de lei – o sumă ridicolă, cât o pâine, un litru de ulei – și o promisiune mincinoasă că „e de ajuns”.

În același timp, guvernanții recunosc public: România nu mai poate produce suficientă energie. Ce s-a ales de hubul energetic? Nimic. Doar datorii și importuri la prețuri uriașe. Am dat Moldovei curent cu 90 de euro/MWh, dar românii plătesc 160 de euro. Producem puțin, cumpărăm scump și vindem ieftin. Ăsta e modelul lor de guvernare.

Imaginea de ansamblu este aceea a unui stat care și-a pierdut controlul asupra resurselor, care trăiește din importuri și promisiuni și care își pedepsește propriul popor pentru greșelile clasei politice.

În ultimii ani, România a închis peste 7.000 de megawați de capacități de producție energetică, în numele unor strategii „verzi”, dictate din afară, fără să construiască absolut nimic în loc. Proiectele majore, precum reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă, au fost împinse dincolo de orizontul realității, transformate în simple exerciții de imagine electorală. Centralele termice – care asigurau stabilitate în sistem – au fost vândute pe nimic, înstrăinate fără garanții de reconstrucție sau modernizare. Iar în zona regenerabilelor, deși se bate monedă pe tranziția verde, nu s-a făcut niciun pas concret pentru dezvoltarea capacităților de stocare. Practic, s-a ridicat un decor „sustenabil”, fără fundație, fără viziune și fără coloană vertebrală.

Românii trebuie să stingă lumina ca să facă economie, să își închidă boilerele, să renunțe la confortul minim. Aceasta nu e reformă. Este o crimă economică. Este dovada incapacității totale a celor care ne-au condus și ne conduc. Un experiment social dus pe spatele celor mulți, în folosul celor puțini.

Mulțumesc.

Doamna deputat Ionelia-Florența Priescu.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Companiile strategice, ținta atacurilor politicienilor puterii”. Stimați colegi,

De 35 de ani vedem aceeași strategie de preluare sau distrugere a companiilor cu importanță strategică pentru România. Asistăm la veritabile campanii de denigrare, pentru a induce opiniei publice credința că acele companii sunt o gaură neagră pentru bugetul național sau un morman de fiare vechi, la care, bineînțeles, trebuie să renunțăm.

Ca exemplu, am văzut cum politicienii puterii atacă de ani de zile Complexul Energetic Oltenia, care se încăpățânează să reziste, în ciuda unui război mediatic împotriva exploatării de cărbune. Am văzut, de asemenea, cum Hidroelectrica a fost supusă aceluiași tratament.

Ultima victimă în acest război împotriva companiilor românești este Salrom, societatea la care statul român este acționar majoritar.

De asemenea, din datele oficiale vedem că Salromul este o companie cu profit și volume vândute care cresc, în ciuda perioadei geopolitice nefavorabile. Asta demonstrează că Salrom este o companie profitabilă, că își îndeplinește obligațiile față de statul român și contribuie semnificativ la bugetul statului.

Totuși, deși Salrom înregistrează creșteri comerciale, succese, ministrul economiei pare să nu fie impresionat. Ministrul Radu Miruță a promovat în spațiul public afirmații care nu sunt susținute de datele publice și care prejudiciază imaginea Salrom. Acesta vorbește de un presupus monopol pe piață și despre presupuse pierderi ale companiei. Dar cifrele publice îl contrazic: cifra de afaceri a crescut în ultimii ani, iar Salrom are profit, nu pierderi.

Doresc să atrag atenția că astfel de afirmații sunt de neconceput din partea unui ministru și demonstrează o gravă iresponsabilitate. În loc să susțină o firmă românească cu soluții concrete, el alege să o atace.

Este just să ne întrebăm dacă aceste declarații sunt o eroare sau reprezintă începutul unei campanii de denigrare a Salrom. Mă întreb de ce Ministerul Economiei ar distruge imaginea unei companii la care este acționar? Se pregătește pentru Salrom aceeași soartă avută de atâtea companii vitale pentru industria românească?

Mulțumesc și eu.

Grupul parlamentar al PNL, domnul Eduard-Tatian Mititelu.

Vă rog.

Vă mulțumesc, doamnă președinte. Stimate doamne,

Stimați domni, Dragi români,

Astăzi vin în fața dumneavoastră cu o veste bună pentru județul Botoșani și pentru România.

Peste 1.000 de familii vulnerabile din județul Botoșani beneficiază deja de lucrări de izolare energetică și de instalare de panouri fotovoltaice prin Programul „RePower EU”, componenta I7.

Fiecare gospodărie va beneficia de o sumă de peste 20.000 de euro pentru eficiență energetică.

Pentru alte 2.000 de familii din județ urmează semnarea contractelor de finanțare pentru montarea de panouri fotovoltaice, cu o valoare de peste 10.000 de euro per gospodărie.

Este important să subliniez că nu vorbim de promisiuni electorale, nu vorbim de marketing politic; vorbim de proiecte concrete și vorbim de proiecte deja vizibile în teren.

La nivel național, peste 50.000 de beneficiari vor beneficia de componenta I4 și peste 14.000 de beneficiari de componenta I7 a Programului „RePower EU” și vor primi sprijin pentru instalarea de panouri fotovoltaice și eficiență energetică.

Impactul acestui program este unul direct și asupra bugetului național. Doar pentru județul Botoșani economiile anuale vor fi undeva la 1,8 milioane de lei, prin eliminarea necesității de a sprijini, din bugetul de stat, facturile utilizatorilor vulnerabili, iar la nivel național vorbim de economii ce depășesc 38 de milioane de lei anual, adică aproximativ 7,6 milioane de euro.

Ca parlamentar al județului Botoșani, îmi asum responsabilitatea de a mă asigura că beneficiarii primesc lucrări de calitate, că fiecare proiect se finalizează la timp și că fondurile europene sunt transformate în rezultate concrete pentru cetățeni.

Permiteți-mi să le adresez mulțumiri tuturor celor implicați, operatorilor privați care au ales să investească în județul Botoșani, beneficiarilor care au avut încredere în acest program și în finanțările europene, autorităților locale care au sprijinit prompt eliberarea documentelor necesare programului, Ghișeului unic pentru eficiență energetică, care a procesat peste 3.000 de dosare în județul Botoșani, și Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, care a transformat acest program într-o realitate atât de necesară în contextul actual al pieței energetice.

Mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar al SOS România, domnul deputat Tudor Ionescu.

Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Stimați colegi,

Astăzi, 10 septembrie 2025, se împlinesc 153 de ani de când eroul național Avram Iancu a plecat la Domnul, după o viață de sacrificii și de lupte.

Avram Iancu nu este doar o figură a istoriei, ci o flacără vie în conștiința românilor. Născut în mijlocul moților, crescut în umbra nedreptăților, Iancu a înțeles din tinerețe că libertatea nu se câștigă prin rugăminți, ci prin luptă.

A fost marginalizat de stăpânirea vremii pentru că era „fiu de iobag”. Dar tocmai acest stigmat s-a transformat în armă: a devenit avocat, a ridicat poporul său și a arătat lumii că

românii nu pot fi reduși la tăcere. În 1848, la doar 24 de ani, cu glas puternic le-a strigat moților „Voi sunteți poporul!” și a dovedit că dreptatea nu poate fi îngenuncheată.

Avram Iancu a fost vânat, prigonit, amenințat cu moartea. Și totuși nu a cedat. A organizat, a mobilizat, s-a opus anexării Transilvaniei la Ungaria, hotărâtă de Dieta de la Cluj în mai 1848, cu ignorarea realității etnice din Transilvania, unde românii reprezentau majoritatea covârșitoare a populației. A purtat lupte decisive împotriva celor ce voiau să șteargă existența națională a românilor din Transilvania. A stat în fruntea Țării Moților și a ținut piept trupelor maghiare, apărând cu arma în mână dreptul românilor la viață, la limbă și la pământ.

Astăzi, după 153 de ani de la trecerea sa la Domnul, datoria noastră este să continuăm lupta lui. Nedreptățile nu au dispărut, iar atacurile la demnitatea românilor revin sub alte forme.

Noi, cei de azi, nu avem voie să uităm exemplul lui Avram Iancu. Nu avem voie să lăsăm memoria lui să fie redusă la un nume de stradă sau la un grup statuar. Avram Iancu înseamnă rezistență, curaj și apărarea neamului românesc cu orice preț.

Membrii și simpatizanții Partidului SOS România au fost și în acest an prezenți la Țebea, unde se odihnește Crăișorul Munților, reafirmând hotărârea de a continua lupta pentru libertate, dreptate și Națiunea Română începută de eroul național Avram Iancu și strigând într-un glas:

„Trăiască duhul lui Iancu, trăiască moțul între moți! Câmpia libertății spune că Avram Iancu suntem toți!” Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Doamna deputat Laura Toader? Doamna deputat Andreea Cîmpianu? Trecem la Grupul parlamentar al POT. Doamna deputat Ancuța Irimia. Vă rog.

Bună dimineața!

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Când durerea femeilor e ignorată, tăcerea devine complice”.

Astăzi nu vorbesc ca expert, activist sau politician. Vorbesc ca om. Ca fiică, ca soră, ca prietenă. Ca cineva care a văzut femei dragi suferind în tăcere, fără răspunsuri, fără sprijin, fără speranță.

În România, endometrioza este o boală invizibilă. Infertilitatea, un subiect tabu. Iar femeile care trăiesc cu aceste realități sunt adesea reduse la tăcere. Li se spune că exagerează. Că trebuie să aibă răbdare. Că „nu e chiar așa grav”.

Dar este grav.

Este grav când o femeie își pierde ani din viață așteptând un diagnostic.

Este grav când durerea devine parte din rutina zilnică. Este grav când visul de a avea un copil se lovește de birocrație, lipsă de fonduri și nepăsare.

Și este revoltător când, în loc să vorbim despre aceste urgențe, ne pierdem în polemici sterile. Când Ministerul Sănătății preferă să critice medicii pentru participarea la o conferință, în loc să asculte vocile celor care cer ajutor.

Endometrioza nu este o simplă durere. România are peste o jumătate de milion de femei care suferă în tăcere. Este o luptă zilnică cu propriul corp.

Infertilitatea nu este o alegere. Este o rană care nu se vede, dar care doare profund.

Nu doar femeile cu endometrioză se confruntă cu infertilitatea. În România, se estimează că peste 300.000 de femei suferă de infertilitate, fără a avea legătură cu endometrioza, din cauze hormonale, genetice sau autoimune.

Mii de cupluri se luptă cu durerea tăcută a unui vis amânat, acela de a deveni părinți.

În acest context, natalitatea în România continuă să scadă dramatic. În 2024, s-au născut sub 150.000 de copii, marcând cea mai scăzută rată a natalității din ultimul secol.

Populația României a scăzut cu 94.000 de persoane doar în ultimul an, iar vârsta medie a României a ajuns la 43 de ani.

Astăzi cerem mai mult decât atenție, cerem acțiune, cerem ca sănătatea femeilor să fie tratată cu demnitate, cu respect și cu responsabilitate. Vrem programe reale, nu promisiuni. Vrem acces la tratamente, nu liste de așteptare. Vrem să fim ascultate, nu ignorate.

Mulțumesc mult. Doamna Rodica Plopeanu, neafiliați.

Mulțumesc, doamnă președinte.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Deschiderea unui an nou școlar – o zi a emoțiilor și a angajamentului”.

În fiecare lună septembrie, odată cu începutul noului an școlar, întreaga comunitate simte o schimbare de ritm, o revenire la un traseu esențial pentru viitorul nostru colectiv.

Nu putem să ignorăm însă faptul că drumul educației nu este niciodată simplu sau lipsit de provocări. Contextul actual, cu toate complexitățile sale – de la evoluția tehnologică rapidă, la schimbările sociale și economice –, influențează și modul în care sistemul educațional funcționează. Cu toate acestea, această zi ne aduce aminte cu tărie că educația rămâne fundamentul pe care ne construim fiecare viitor – un pilon esențial al dezvoltării personale și sociale.

Procesul educațional necesită continuitate, răbdare și un efort susținut din partea tuturor actorilor implicați. De aceea, este important să recunoaștem și să apreciem pe deplin munca dedicată și responsabilitatea celor care fac posibilă funcționarea acestui sistem educațional: profesorii care își dau toată energia pentru a inspira și a forma generațiile viitoare, directorii care administrează cu grijă și viziune instituțiile de învățământ, precum și personalul de sprijin care contribuie la crearea unui mediu propice pentru educație.

Acest nou an școlar reprezintă o ocazie unică de a reveni împreună la esențial – școala ca spațiu al învățării autentice, al încrederii reciproce și al formării caracterelor solide. Ceea ce contează acum este să sprijinim acest început prin stabilitate și responsabilitate, printr-un dialog deschis și constructiv și prin respectul sincer față de efortul și dedicarea fiecăruia dintre cei implicați.

Le doresc tuturor elevilor, părinților, cadrelor didactice și întregului personal din sistemul educațional un an școlar plin de satisfacții, reușite și momente care să îi inspire.

Vă mulțumesc.

Rodica Plopeanu, deputat de Buzău.

Mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, Ion-Alin Tomoescu.

Nu este.

Domnul deputat Alexandrin Moiseev. Vă rog.

Mulțumesc frumos, doamnă președinte de ședință. Stimați colegi,

În ultimele luni asistăm la o intensificare fără precedent a campaniilor de propagandă ale Federației Ruse pe teritoriul statelor europene, inclusiv în România și în Republica Moldova. Sub diverse forme – de la mesaje pe rețelele sociale, până la pseudoanalize și articole finanțate indirect –, ni se transmite o idee aparent banală, dar extrem de periculoasă: „Rusia nu este dușmanul meu.”

Acest mesaj urmărește relativizarea agresiunii rusești împotriva Ucrainei, diminuarea percepției asupra amenințării la adresa securității continentului și, mai grav, erodarea unității europene și euroatlantice.

România știe foarte bine ce înseamnă imperialismul rus. Istoria noastră recentă este marcată de pierderea Basarabiei, a Bucovinei de Nord și a Ținutului Herța – teritorii smulse prin forță, șantaj și ultimatum. Experiența noastră istorică ne obligă să nu cădem pradă acestei propagande menite să minimalizeze pericolul pe care Rusia îl reprezintă.

Cei care repetă sloganuri precum „Rusia nu este dușmanul meu” devin, conștient sau nu, instrumente ale unei strategii ostile României, NATO și Uniunii Europene. Această campanie nu vizează doar manipularea opiniei publice, ci și fracturarea societății noastre, alimentarea neîncrederii în instituțiile democratice și cultivarea unei false neutralități.

În paralel, în Republica Moldova, Rusia a investit sute de milioane de euro pentru a opri procesul de integrare europeană. Vorbim despre un război hibrid, dus prin dezinformare, coruperea unor politicieni, manipularea mass-media și finanțarea partidelor pro-Kremlin. Toate aceste acțiuni au un singur scop: deturnarea Moldovei de pe drumul european și readucerea ei în sfera de influență a Moscovei.

Este inadmisibil ca, în acest context, un parlamentar român să vină la tribuna Parlamentului și să ceară „neimplicarea României în alegerile din Moldova”, fără să condamne, în același timp, ingerința brutală și constantă a Rusiei. O asemenea atitudine nu înseamnă neutralitate, ci complicitate tacită la destabilizarea unei țări surori. Răspunsul nostru trebuie să fie ferm: Rusia este astăzi un agresor. Este responsabilă pentru un război ilegal și sângeros pe teritoriul Ucrainei, pentru crime împotriva umanității și pentru destabilizarea securității europene.

Mulțumesc. Domnul deputat Ion-Alin Tomescu? Nu a ajuns.

Continuăm cu doamna deputat Laura Gherasim, AUR. Nu.

Domnul deputat Doru-Lucian Mușat, AUR? Nu.

Grupul parlamentar al SOS România, doamna deputat Laura Toader?

Nu.

Doamna deputat Andreea Cîmpianu? Nu.

Domnul deputat Robert Alecu, neafiliați.

## **Domnul Robert Alecu:**

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Titlul declarației mele politice de astăzi este „Statul nu este stăpânul, ci partenerul istoriei naționale. O reparație morală necesară”.

Doamnă președinte de ședință,

Stimați colegi,

Vorbesc astăzi despre un formalism rece, care sufocă spiritul ceremoniilor noastre cele mai sacre. Vorbesc despre momentul în care, în fața monumentelor eroilor, protocolul rigid al statului modern ajunge să insulte istoria vie a acestei națiuni.

Problema este simplă, dar efectul ei este profund dăunător. La fiecare ceremonie oficială, asociațiile, care sunt ele însele monumente istorice, parteneri de peste un secol ai statului român, sunt umilite. Sunt puse să aștepte. Să aștepte să se termine ceremonia oficială, să se oprească fanfara, să plece oficialitățile, pentru a putea depune o coroană de flori în afara cadrului solemn, ca niște intruși tolerați.

Stimați colegi,

Ce mesaj transmitem noi, când Asociația „Cultul Eroilor”, fondată în 1919 de către regina Maria și patriarhul vremii, Miron Cristea, asociație care, prin lege, este partenerul de drept al Armatei Române, în cinstirea memoriei celor căzuți pentru patrie, este tratată ca un spectator oarecare? Ce semnal dăm, când Societatea Națională de Cruce Roșie, fondată în 1876, care reprezintă un simbol al umanității în vremuri de război și de pace, auxiliarul autorității publice în cele mai grele momente, este așezată la coadă, după toți reprezentanții politici?

Aceste organizații nu sunt simple ONG-uri. Ele sunt parte din ADN-ul statului român modern. S-au născut din voință regală și din necesitate istorică. A le ignora statutul special nu este doar o inechitate. Este o amnezie de stat. O nerecunoaștere a faptului că România nu a fost construită doar de instituții, ci și de acești piloni ai societății civile.

De aceea, propunerea mea nu vreau să fie considerată o critică sterilă, ci o soluție de onoare. Să corectăm regulamentele și legea, să introducem o categorie specială în ordinea de precădere, pe care o putem numi „asociații de importanță națională cu relevanță istorică”.

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

Mulțumesc mult. Mai luăm o intervenție.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul deputat Ion-Alin Tomoescu, dacă a ajuns. Nu.

Din partea Grupului parlamentar al AUR, doamna deputat Laura Gherasim? Nu.

Domnul deputat Doru-Lucian Mușat? Nu.

Grupul parlamentar al SOS România – doamna Laura Toader?

Nu.

Doamna Andreea Cîmpianu? Nu.

Neafiliați – domnul Dumitru Coarnă? Nu.

Doamna Aurora-Tasica Simu, neafiliați? Nu.

Bun.

Doamnelor și domnilor deputați,

Dați-mi voie să dau citire listei declarațiilor depuse din partea Grupului parlamentar al PSD pentru ședința de astăzi, 10 septembrie 2025: domnul deputat Ștefan Țintă, domnul deputat Marius-Constantin Budăi, domnul deputat RomeoDaniel Lungu, domnul deputat Mircea-Vasile Govor, domnul deputat Virgil Alin Chirilă și domnul deputat Nicolae-Adrian Bara.

Din partea Grupului parlamentar al AUR: doamnele și domnii deputați Silviu-Titus Păunescu, Ștefăniță-Alin Avrămescu, Andrei-Cosmin Gușă, Cristina-Emanuela Dascălu, Sorin-Titus Muncaciu, Samuel-Virgil Miclău, Nicolae Mîndrescu, Fabian-Cristian Radu și Daniel-Cătălin Ciornei.

Grupul parlamentar al PNL: doamnele și domnii deputați Florin-Claudiu Roman, Ioan Balan, Vetuța Stănescu, Marian Crușoveanu, Aneta Matei, Simona-Geanina Pistru-Popa, Iulian-Alexandru Muraru, Bogdan-Iulian Huțucă, RăzvanOlimpiu Cadar, Adrian Mocanu. Grupul parlamentar al SOS România: Nagy Vasile, Florin Caragață, Sorin-George Oltenașu.

Grupul parlamentar al UDMR, doamna deputat Biró Rozália-Ibolya.

Și menționez, colegii care au fost înscriși pentru a susține declarațiile oral, dar nu au reușit să le prezinte: aceste declarații vor rămâne în scris.

Închei prima parte a ședinței și vă anunț că în câteva minute vom continua cu partea de dezbateri pentru proiectele aflate pe ordinea de zi.

Vă mulțumesc.

## PAUZĂ

## Doamnelor și domnilor deputați,

Continuăm ședința de astăzi a Camerei Deputaților și anunț că, din totalul de 330 de deputați, până în acest moment, și-au înregistrat prezența un număr de 203.

Ședința se desfășoară prin mijloace electronice, în format mixt de prezență, fizic și online.

Ordinea de zi a fost distribuită.

Reamintesc că, potrivit regulamentului, programului de lucru este următorul: până la ora 11:00 dezbatem inițiativele legislative înscrise pe ordinea de zi; votul final – prezență fizică și online – este programat pentru ora 11:30; la încheiere, au loc ședința Biroului permanent și ședința Comitetului liderilor.

Stimate colege și stimați colegi,

Întreb liderii de grup dacă există obiecții cu privire la ordinea de zi.

Nu sunt.

## Mulțumesc.

Doamnelor și domnilor deputați,

Propun să intrăm în ordinea de zi.

Și trecem la dezbaterea inițiativelor legislative aflate pe ordinea de zi.

9. Proiectul de lege pentru completarea art. 118[1] din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii; PL-x 558/2024.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Am să rog reprezentantul comisiei sesizate în fond, Comisia pentru muncă și protecție socială, pentru prezentarea raportului.

Deci rog Comisia pentru muncă și protecție socială, pentru prezentarea raportului.

Vă rog.

Raport asupra Proiectului de lege pentru completarea art. 118[1] din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii

În temeiul art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru muncă și protecție socială a fost sesizată, prin adresa PL-x 558/2024, cu dezbaterea pe fond a Proiectului de lege pentru completarea art. 118[1] din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea art. 118[1] din Legea nr. 53/2003, în sensul acordării unui număr de 8 zile de muncă la domiciliu sau în regim de telemuncă pentru salariații care au în întreținere copii în vârstă de până la 18 ani încadrați în grad de handicap.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ; avizul favorabil, cu observații, al Consiliului Economic și Social; avizul favorabil al Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale; avizul favorabil al Comisiei pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați; avizul favorabil al Comisiei pentru sănătate și familie; punctul de vedere, favorabil, al Guvernului.

La lucrări au participat deputații conform listei de prezență.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi. În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, în ședința din 1 octombrie 2024.

Camera Deputaților este Camera decizională.

În urma finalizării dezbaterilor asupra proiectului de lege și a documentelor conexe, membrii comisiei au hotărât să propună plenului Camerei Deputaților prezentul raport, prin care propun adoptarea proiectului de lege, cu amendamente, redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Dezbateri generale, doamna deputat Moș Patricia-SiminaArina.

Stimată doamnă președinte, mulțumesc. Dragi colegi,

Din Parlamentul României, susțin părinții, părinții eroi care au copii cu dizabilități. Sprijinul real pe care îl oferim părinților care sprijină și îngrijesc copii cu dizabilități transmite un mesaj clar, de aici, de la această tribună – îi prețuim, le recunoaștem efortul și le suntem alături.

Cu această ocazie, doresc să felicit inițiatorii și susțin proiectul de lege inițiat de colegii mei parlamentari, care prevede majorarea numărului de zile în care acești părinți pot lucra de acasă.

Concret, vor putea solicita 8 zile de telemuncă în fiecare lună, pentru a fi mai aproape de cei dragi, pentru a fi aproape de copiii lor.

Mai mult decât atât, pentru familiile cu gemeni, tripleți sau mai mulți copii cu dizabilități, se adaugă două zile suplimentare pentru fiecare copil aflat în îngrijire. O mare parte a activității mele s-a concentrat pe îmbunătățirea vieții celor care sunt diferiți de noi – dar să nu uităm că sunt diferiți, dar sunt egali. Știu câtă dăruire și putere este în fiecare părinte care luptă zilnic pentru binele copilului său.

Este încă un pas prin care ne exprimăm concret grija și respectul față de părinții care au copii cu dizabilități. Grupul PNL va vota pentru această inițiativă. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Doamna Simu Aurora-Tasica, neafiliată, vă rog.

Bună ziua! Mulțumesc, doamnă președinte. Dragi colegi,

Vom susține această inițiativă. Este o inițiativă foarte bună. Statul român trebuie să aibă grijă de persoanele cu dizabilități și de persoanele vulnerabile.

Dar, în același timp, pe de o parte statul dă și pe cealaltă parte ia.

Potrivit Codului fiscal – vă citez: „clădirea folosită ca domiciliu aflată în proprietatea sau coproprietatea persoanelor cu handicap grav sau accentuat și a persoanelor încadrate în gradul I de invaliditate, respectiv a reprezentanților legali, pe perioada în care au în îngrijire, supraveghere și întreținere persoane cu handicap grav sau accentuat și persoane încadrate în gradul I de invaliditate”... Sunt persoane care, potrivit Codului fiscal, nu datorează impozit sau taxă pe clădiri.

Această prevedere va fi scoasă din Codul fiscal pentru că ați votat sau, mă rog, ați adoptat acel pachețel de măsuri. Și acel pachețel de măsuri pe care l-ați adoptat, pe care Guvernul ni l-a prezentat, este un pachețel care afectează drepturile persoanelor cu dizabilități.

Și pe de o parte dați, dar pe cealaltă parte luați.

Nu este corect. Trebuie să faceți lucrurile în așa fel încât aceste persoane să fie cu adevărat protejate.

Vă mulțumesc _. (Aplauze.)_

## Mulțumesc și eu.

Domnul deputat Câciu Adrian, Partidul Social Democrat, vă rog.

## **Domnul Adrian Câciu:**

Mulțumesc mult, doamnă președinte. Foarte scurt.

Mă bucur să văd colegi care susțin inițiativele PSD.

Și mi-ar plăcea, atunci când vin și susțin, să spună totuși că totuși PSD nu e așa de rău, cum nu uită să spună atunci când vin să critice doar PSD din acest Parlament.

În al doilea rând, stimați domni, dacă n-ați fi atacat la Curtea Constituțională acest pachet 2, azi am fi avut pe masă un proiect de lege, care va fi depus de PSD când Curtea se va pronunța, astfel încât acea scutire de impozit pentru persoanele cu handicap să rămână în vigoare.

Așa că, atunci când luați și faceți acțiuni populiste, gândiți-vă dacă cumva nu întârziați ca ideile bune despre care ați vorbit mai devreme, doamnă, să fie puse în aplicare, da?

Așteptăm poate să vă retrageți și plângerea respectivă și să mergem mai departe, să scutim persoanele cu handicap de impozitul pe clădiri.

Mulțumesc.

Doamna deputat Șerban Gianina, vicepreședinte, vă rog.

Mulțumesc, doamnă președintă.

Da, domnule deputat, nu criticăm doar PSD; sunteți împreună la guvernare – PSD, PNL, USR și UDMR.

Când domnul Bolojan a venit în Parlament cu angajarea răspunderii, înainte de asta a primit niște avize de la miniștrii dumneavoastră, avize favorabile.

Deci nu puteți să pozați că nu știți, că n-ați văzut, că n-ați auzit. Miniștrii dumneavoastră au ridicat mânuța, au dat un aviz favorabil pentru aceste măsuri. Ce măsuri? Persoanele cu dizabilități să fie bune de plată, să-și plătească impozitele.

Deci nu, nu sunteți doar dumneavoastră vinovați, sunteți toți.

Bineînțeles că vom susține acest proiect, dar aș vrea să vă citesc un mesaj pe care l-am primit aseară de la o doamnă, angajat la DGASPC Vrancea.

Și îmi spune așa: „Lucrez la DGASPC Vrancea, unde pe parcursul zilei de azi” – adică ieri – „am primit 30% din salariu. Toți angajații suntem foarte dezamăgiți. Cum să primești după o lună de muncă...”

Distinsă colegă, aș vrea să vă rog...

„...1.200 de lei?”

...să vă referiți la proiectul...

„De ce...” Păi este...

...supus dezbaterii.

## **Doamna Gianina Șerban:**

Dacă îmi dați voie să termin mesajul, doamna face referire la persoanele cu dizabilități.

„De ce această mizerie? Din ce să putem trăi? Avem chirii, avem rate. Sau persoanele cu dizabilități și cei care au grijă de ei nu au dreptul la viață?”

Vă întreabă un angajat al dumneavoastră.

Aceste măsuri angajate prin răspunderea Guvernului au un direct impact asupra persoanelor cu dizabilități și îngrijitorilor lor.

Proiectul pe care îl avem astăzi la vot cârpește. Veniți și spuneți că vreți să reparați. Dar cine a făcut aceste proiecte? Cine a implementat aceste măsuri?

Vă întreb.

Cred că românii știu cine.

Mulțumesc.

Nemaifiind solicitări, trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Avem trei amendamente admise.

Dacă la punctul 1 există obiecții, comentarii? Nu.

Adoptat. Punctul 2, obiecții, comentarii? Nu.

Adoptat. Punctul 3, obiecții, comentarii? Nu.

Adoptat.

Proiectul de lege rămâne pentru votul final.

10. Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – O foaie de parcurs privind drepturile femeilor – COM(2025) 97; PHCD 41/2025.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Are cuvântul reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene.

Vă rog.

Având în vedere proiectele de opinie transmise de Comisia pentru muncă și protecție socială și de Comisia pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați, nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, punctele de vedere ale Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Agenției Naționale pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați, Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații, Consiliului Național al Audiovizualului, fișa de informare elaborată de către Direcția pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaților, analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene, Comisia pentru afaceri europene, în principal:

– a susținut foaia de parcurs privind drepturile femeilor și a recunoscut importanța acțiunilor întreprinse la nivel național pentru realizarea principiilor și obiectivelor comunicării;

– a subliniat importanța acțiunilor de protejare a victimelor violenței domestice și sexuale, precum și a victimelor traficului de persoane;

– a susținut consolidarea siguranței persoanelor de sex feminin în spațiul digital și măsuri pentru prevenirea și combaterea expunerii copiilor la conținuturi digitale sexiste dăunătoare, alături de prevenirea și combaterea sexismului în mass-media și în publicitate;

– a recomandat acordarea unei importanțe sporite accesului la servicii de sănătate fizică și mentală, la medicamente și la informații pentru femeile și fetele din medii defavorizate și din zonele rurale;

– a susținut promovarea unor acțiuni în direcția asigurării independenței economice reale a femeilor și a exprimat sprijinul pentru participarea deplină, egală și semnificativă a femeilor în toate sferele și la toate nivelurile vieții publice și politice și promovarea reprezentării echilibrate a femeilor în posturile de responsabilitate și de decizie;

– a susținut suplimentarea finanțării pentru programele dedicate egalității între femei și bărbați. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Dacă sunt obiecții sau comentarii de ordin general? Doamna Gorghiu Alina-Ștefania. Doamnă deputat, vă rog.

## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**

Vă mulțumesc, doamnă președintă. Stimați colegi,

Cred că nu este un prezidiu mai potrivit, cu trei doamne, pentru proiectul pe care îl prezint și eu astăzi și pe care Grupul Partidului Național Liberal îl susține, pentru că astăzi Camera Deputaților susține o fișă de parcurs, o foaie de parcurs pentru drepturile femeilor. E un document esențial al Comisiei Europene pentru consolidarea egalității de gen, care sigur are o legătură directă și cu obiectul de activitate al Comisiei noastre speciale împotriva violenței domestice.

Această foaie de parcurs ne cheamă să acționăm în niște direcții foarte clare. Și o să le prezint eu, pe scurt, pentru că o să vedeți cât de important este să legiferăm acolo unde sunt puncte nevralgice.

În primul rând, prevenirea violenței și sprijin real pentru victime. Și asta înseamnă: protecție imediată din partea noastră – și o s-o facem –, acces la justiție și reintegrare socioprofesională.

În al doilea rând, vorbim despre justiție și egalitate și trebuie eliminate diferențele de salarizare; și garantarea independenței economice a femeilor. Asta este una din cauzele violenței domestice – lipsa de autonomie financiară. În al treilea rând, educație și cultură.

Stimate doamne și domni parlamentari,

Programe pentru prevenirea hărțuirii și combaterea sexismului. Da, trebuie să avem genul acesta de programe pentru o societate mai bună.

4. Muncă și protecție socială – înseamnă sprijin pentru femeile vulnerabile și investiții în infrastructură socială.

5. Un punct care întotdeauna stârnește rumoare – și vreau să fiți puțin atenți, domnilor: participare publică și politică. Asta înseamnă o reprezentare egală a femeilor și bărbaților la masa deciziilor.

6. Digitalizare – înseamnă protecția femeilor împotriva hărțuirii online, așa cum a spus și colega noastră, și a abuzurilor din mediul digital.

Și, nu în ultimul rând: cercetare și politici publice, pentru că asta înseamnă să colectăm date și să finanțăm programe dedicate egalității de gen.

Pe scurt, concluzia pe care pot s-o trag împreună cu colegii din Grupul liberal pe această fișă de parcurs este că egalitatea începe cu siguranța fiecărei femei.

Mulțumim, distinsă colegă.

În continuare, domnul deputat Coleșa Ilie-Alin, Grupul parlamentar al AUR.

## **Domnul Ilie-Alin Coleșa:**

Mulțumesc, doamnă președinte.

Colega mea a punctat în general lucruri bune. Avem în față o foaie de parcurs din partea Comisiei Europene, cu un titlu care sună foarte bine, privind drepturile femeilor, și, într-adevăr, cine nu ar fi de acord cu o egalitate între bărbați și femei sau femei și bărbați, privită însă nu ca o egalitate matematică, prin cote de gen, ci ca o egalitate de șanse, da, și în care să nu punem totuși pe picior de egalitate femeile și bărbații, normal, cu acest concept de gen care cuprinde și acele deviații sexuale, patologii sexuale care sunt cuprinse sub umbrela mai largă LGBT? Deci să nu amestecăm termenii – de „gen” cu „sex”.

Într-adevăr, cine n-ar fi de acord cu combaterea violenței, cu plata corectă, cu încetarea traficului de persoane, a violului, îngrijirea medicală și multe alte lucruri foarte bune?

Însă ce-ar fi să completăm această foaie de parcurs cu niște drepturi pe care nu le vedem? Cu dreptul de a nu fi forțate, direct sau indirect, prin presiune psihologică, fizică, lipsă de informare, lipsuri materiale, de a face avort, dreptul de a avea și opțiunea de a păstra sarcina, având un ajutor social din partea unor primării, de exemplu; dreptul ca într-o societate normală maternitatea să fie prezentată ca ceva pozitiv, iar nu ceva negativ, cum este în prezent; dreptul femeilor de a avea deduceri fiscale serioase în raport cu fiecare copil pe care îl nasc și pe care îl cresc – care sunt, am văzut, deja îndepărtate de acest guvern inconștient, care nu înțelege că tocmai în scăderea natalității și a condiției sociale stă criza economică în care ne găsim.

Ar trebui să vedem toate aceste drepturi în această foaie de parcurs.

Fără ele, ea rămâne, în general, doar o foaie cu vorbe. Mulțumesc.

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

Mulțumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre.

Dacă sunt obiecții la titlu? Nu.

Adoptat. La preambul? Nu.

Adoptat. La articolul unic, obiecții? Nu.

Adoptat.

Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de hotărâre rămâne pentru votul final.

În continuare, aș dori să o invit la cuvânt, pentru prezentarea raportului activității Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții în semestrul al II-lea al anului 2024, pe doamna președinte Vedinaș, cu mențiunea de...

A, mă iertați, mă iertați, distinsă doamnă! Vă rog, cu mențiunea de a face această prezentare.

## **Doamna Laura Gherasim:**

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Dragi colegi,

Sunt deputat Laura Gherasim, președintele Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții.

Permiteți-mi să dau, pe scurt, citire raportului privind activitatea comisiei pe semestrul al II-lea al anului 2024.

Pe parcursul celui de-al II-lea semestru al anului 2024, comisia și-a desfășurat activitatea atât în cadrul celor șapte

ședințe în plen, cât și în cadrul subcomisiilor sale de analiză, stabilite conform programului de lucru.

Comisiei i-au fost adresate în perioada 1 iulie – 31 decembrie 2024 un număr total de 255 de petiții, formulate de persoane fizice și persoane juridice.

Și în acest semestru, majoritatea petițiilor înregistrate în evidența comisiei – 131 de petiții – vizează probleme cu care se confruntă deținuții în mediul penitenciar, urmând ca pondere în totalul petițiilor cele care sesizează chestiuni din domeniul justiției și din domeniul social.

Remarcăm faptul că 84 de petiții din totalul de 131 de petiții primite din mediul penitenciar constituie cereri de transferare a petenților la alte unități de detenție, situate la distanțe mai mici de localitățile lor de domiciliu. Menționăm că, dintre acestea, doar 40 de petiții au fost soluționate favorabil.

În semestrul al II-lea al anului 2024 au fost adresate comisiei 23 de petiții cu reclamații din domeniul social. În continuare ne sunt aduse la cunoștință dificultăți și prezumtive abuzuri săvârșite de autorități publice în ceea ce privește recunoașterea unor drepturi speciale, cum ar fi dreptul de transcriere a certificatului de stare civilă, petițiile care vizau reclamații privind nesoluționarea la termen a cererilor.

În condițiile reducerii personalului angajat în autorități și instituții publice sau în cazul unui proces serios de restructurare, termenele în care instituțiile trebuie să soluționeze cererile cetățenilor iată că nu mai pot fi respectate.

Comisia recomandă Guvernului implementarea unui sistem informatic integrat, menit să optimizeze procesarea cererilor cetățenilor și să asigure soluționarea acestora într-un interval de timp redus, în concordanță cu principiile eficienței administrative și digitalizării serviciilor publice.

Distinsă doamnă președinte Laura Gherasim, am luat act de prezentarea acestui raport.

Mulțumim. 12. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2024 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice; PL-x 104/2024; procedură de urgență.

Are cuvântul reprezentantul inițiatorului, Guvernul României.

Domnule secretar de stat, vă rog.

Mulțumesc. Dezbateri.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Bode Lucian Nicolae, președintele Comisiei pentru transporturi.

Vă rog, domnule președinte.

## **Domnul Silviu Nicu Macovei** _– secretar de stat_

_în Ministerul Afacerilor Interne_ **:**

## Doamnă președinte,

## Doamnelor și domnilor deputați,

Pentru a răspunde provocărilor legate de reglementările permiselor de conducere pentru tractoare agricole și forestiere în România, prin OUG nr. 1/2024 se propune, printre altele, introducerea unei noi categorii a permisului de conducere, categoria Tr1, care să includă tractoarele agricole sau forestiere a căror viteză maximă constructivă este mai mică sau egală cu 40 km/h.

Vă rugăm să adoptați Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2024 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, în forma propusă de comisiile de specialitate. Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Rog prezentarea raportului, Comisia pentru industrii sau Comisia juridică.

Domnule președinte Ciucă, vă rog.

## Doamnă președinte,

## Doamnelor și domnilor colegi,

Voi prezenta raportul comun asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2024 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice.

Am fost sesizați conform regulamentului – art. 95 și art. 118 alin. (3).

Suntem în procedură de urgență.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 26.02.2024.

Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale a avizat favorabil acest proiect de lege.

Iar, în urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii celor patru comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2024 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Suntem Camera decizională.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Stimați colegi,

Măsura cuprinsă în acest act normativ are impact în principal asupra sectorului agricol. Prin efectele ei, această ordonanță asigură operarea și conducerea utilajelor agricole și forestiere cu permis de conducere categoria B, în special pentru utilajele cu deplasare lentă, în combinație cu una sau două remorci, cu condiția respectării unei anumite viteze de deplasare – de maximum 40 km/h – pe drumurile publice.

Este o măsură proactivă de flexibilizare a cadrului legal în materia permiselor de conducere, cu impact pozitiv asupra unui sector economic esențial, cum este sectorul agricol.

Apelul fermierilor, așadar, a fost ascultat de Guvern, iar prin acest act normativ a fost implementat un obiectiv major pentru sectorul agricol.

Așadar, doamnelor și domnilor deputați, se pot întâmpla lucruri bune în materie legislativă când există deschidere și înțelegere asupra unor aspecte urgente, de rezolvarea cărora depinde funcționarea unui întreg domeniu, care se confruntă cu un deficit de șoferi specializați.

## Mulțumesc.

Grupul parlamentar al AUR, domnul deputat Hristu Cosmin, vă rog.

## **Domnul Cosmin Hristu:**

Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,

Ați tăiat fondurile pentru liceele agricole din PNRR, ați tăiat fondurile pentru Programul „Primul tractor”, ați tăiat 3,5 miliarde din banii alocați măsurilor de susținere a fermierilor din România.

AUR va vota pentru acest proiect, susținând mobilitatea fermierilor și accesul, ca ei să-și poată lucra pământurile și să dea hrană și energie.

Acest proiect de lege vine în sprijinul agricultorilor, care până acum erau puși în situații absurde, din cauza unor reglementări rigide și depășite.

Este momentul să nu-i mai încurcăm pe cei care muncesc pământul și asigură hrana țării.

Introducerea categoriei Tr1 și echivalarea permisului B cu acest nou tip de permis înseamnă simplificare, normalitate și alinierea la ceea ce deja se întâmplă în Uniunea Europeană. Este o măsură care răspunde unei realități – lipsa forței de muncă specializate și nevoia urgentă de a permite utilizarea utilajelor agricole, fără birocrație inutilă.

Consider că siguranța rutieră rămâne prioritară, dar nu prin blocaje și hârtii, ci prin reguli clare și adaptate vremurilor, iar această lege este dovada că putem face lucrurile mai simple și mai corecte pentru cei care muncesc.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul deputat Gál Károly. Vă rog.

Stimată doamnă președinte, Stimați colegi,

Această ordonanță de urgență stabilește cadrul legal necesar pentru a conduce anumite categorii de tractoare agricole și forestiere cu permis de conducere de categoria B pe drumurile publice.

Această reglementare este binevenită și necesară, deoarece creșterea parcului de utilaje agricole – ceea ce este un lucru bun – generează disproporționalități între numărul de utilaje și personalul calificat disponibil, având în vedere că migrația forței de muncă disponibile este semnificativă în sectorul agricol și în zona rurală, în general.

Prin această ordonanță în primul rând sprijinim activitatea fermierilor, prin adaptarea legislației la realitățile sectorului agricol. Eliminăm costurile suplimentare pentru obținerea unui nou permis și sprijinim accesul mai rapid la operarea utilajelor agricole, mai ales în perioadele foarte aglomerate.

Această facilitate vine cu risc minim pentru siguranța rutieră.

Prin urmare, Grupul UDMR va vota acest act normativ. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul deputat Popa Maricel, PSD.

## Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,

Această Ordonanță nr. 1/2024, elaborată de guvernul condus de Marcel Ciolacu, la vremea respectivă, și care îndreaptă, totodată, o anomalie, deoarece cei care aveau permis de conducere și puteau să meargă pe drumurile publice, să circule pe drumurile publice, nu puteau să conducă utilajele agricole, această ordonanță este binevenită.

Grupul PSD va vota o îndreptare a unei situații deosebite, deoarece la foarte mulți conducători auto cu B, care conduceau utilajele agricole, li s-a făcut dosar penal de către agenți, pe bună dreptate poate, dar atunci când ieșeau din câmp sau pe drumurile agricole, unde mergeau unii agenți special ca să-i vâneze, ceea ce este o anormalitate. Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Doamna deputat Albu Dumitrița, neafiliată.

## **Doamna Dumitrița Albu:**

Mulțumesc.

Grupul parlamentar al independenților va susține această propunere.

Este o măsură binevenită pentru fermieri și considerăm că ar trebui să ne îndreptăm mai mult atenția asupra acestui domeniu.

Și, în consecință, vom vota pentru acest proiect de lege. Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Potrivit art. 107 din regulament, nefiind amendamente, acest proiect de lege rămâne pentru votul final.

13. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 20/2024 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 51/1998 privind îmbunătățirea sistemului de finanțare nerambursabilă a proiectelor culturale; PL-x 89/2024.

Are cuvântul reprezentantul inițiatorului, Guvernul României.

Vă rog, domnule secretar de stat.

## **Domnul Ötvös Koppány Bulcsú** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Culturii_ **:**

Mulțumesc, doamnă președinte. Doamnelor și domnilor deputați,

Prezentul proiect de act normativ are ca obiect de reglementare modificarea prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 51/1998 privind îmbunătățirea sistemului de finanțare nerambursabilă a proiectelor culturale.

Modificările vizează prevederile art. 6 și 6[1] , în sensul clarificării anumitor aspecte cu privire la perioada de implementare a proiectelor finanțate în baza acestei ordonanțe.

Astfel, modificarea propusă are ca scop clarificarea limitelor temporare între care trebuie efectuate de către beneficiar cheltuielile aferente proiectului și pentru care ulterior vor trebui prezentate documente justificative, în vederea decontării.

Așadar, supunem spre aprobare proiectul de lege. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Prezentarea raportului, domnul președinte George-Mihail Neamțu, din partea Comisiei pentru cultură. Vă rog.

## Mulțumesc, doamnă președinte.

Raport asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 20/2024 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 51/1998 privind îmbunătățirea sistemului de finanțare nerambursabilă a proiectelor culturale

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru cultură, arte și mijloace de informare în masă a fost sesizată, prin adresa PL-x 89 din 26 februarie 2024, cu dezbaterea pe fond a Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 20/2024 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 51/1998 privind îmbunătățirea sistemului de finanțare nerambursabilă.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea prevederilor Ordonanței Guvernului, în sensul clarificării limitelor temporale între care trebuie efectuate de către beneficiar cheltuielile aferente proiectului.

Proiectul de lege a fost dezbătut în ședința comisiei din 15 aprilie.

În urma examinării inițiativei legislative și a opiniilor exprimate, membrii Comisiei pentru cultură, arte și mijloace de informare în masă au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 20/2024 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 51/1998, în forma adoptată de Senat.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Dezbateri generale, domnul vicepreședinte Cozma Adrian-Felician.

Vă rog.

Mulțumesc.

Doamnă președintă,

Doamnelor și domnilor,

Aprobăm astăzi o ordonanță de Guvern care clarifică procedural intervalul de timp pentru care se decontează cheltuielile efectuate pentru proiectele culturale.

Astfel, în textul propus se precizează expres că, pentru a fi eligibile, cheltuielile trebuie să fie efectuate între data semnării contractului de finanțare nerambursabilă cu autoritatea finanțatoare și data finalizării activității specifice din perioada de implementare a proiectului.

Ordonanța prevede și dispoziții tranzitorii cu privire la contractele de finanțare nerambursabilă aflate în derulare la data intrării în vigoare a acestor modificări, care rămân supuse reglementărilor aflate în vigoare la data încheierii acestora.

Este o măsură firească și trebuie aprobată, pentru că a stat la baza finanțării multor proiecte culturale.

Mai mult decât atât, mi-aș dori ca, atunci când întocmim bugetul pentru anul 2026, Guvernul să propună o finanțare adecvată a domeniului cultural din România, și nu bătaia de joc de 0,07% din PIB, pe care a prevăzut-o domnul Ciolacu în 2025.

Grupul parlamentar al PNL va vota pentru adoptarea acestei legi.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Tot la dezbateri generale, domnul președinte Neamțu George-Mihail; de această dată pentru dezbateri.

## **Domnul George-Mihail Neamțu:**

## Mulțumesc mult, doamnă președinte.

În măsura în care și dumneavoastră ați fost responsabilă pentru destinele culturii românești, pentru că ați avut un mandat, zic eu, promițător, din păcate curmat, în contextul

politic creat după alegerile nejustificate din acest an, aș vrea să pun o întrebare acestui plen.

Doamnelor și domnilor,

Ce mai este cultura sau dacă pentru noi cultura națională contează sau dacă cultura românească este cu adevărat importantă?

Vă spun, nu comentez faptul că un partid care are 5%, o asociație etnică, UDMR, a dat ministrul culturii – o premieră!

Sigur că despre aceste chestiuni putem vorbi cu altă ocazie, putem să discutăm și despre competența altor miniștri. La Ministerul de Externe avem o doamnă care nu știe exact capitalele țărilor BRICS, nu știe exact că Dobrogea e parte a României, deci nu poate să facă vizite de lucru în Dobrogea, nu știe nici numele Președintelui Ucrainei. Pentru asta am și scris o carte, „Șah însângerat”, ca s-o invit la o dezbatere, poate își face lecțiile până atunci.

Dar, dincolo de această chestiune, a incompetenței domnului Goe de la minister sau a doamnei Țoiu de la Ministerul de Externe, aș vrea să pun întrebarea aceasta fundamentală, pentru că se risipesc foarte mulți bani publici.

Și vă dau două exemple.

În județul Arad am avut Festivalul Clătitei și s-a desfășurat sub egida culturii.

În Prahova am avut Festivalul Cașcavelei.

Și asta, pentru unii, este cultură. Asta în timp ce, evident, tinerii deștepți ai României se trezesc fără burse, se trezesc privați de oportunitatea de a studia partiturile lui Enescu sau ale lui Porumbescu, de a înțelege mai bine arta lui Brâncuși, de a studia, până la urmă, izvoarele istoriei naționale.

Așa că, doamnelor și domnilor, dacă chiar ținem la identitatea acestui popor, haideți să alocăm bani pentru cultură națională!

Vă mulțumesc.

Domnul deputat, lider, Csoma Botond. Vă rog.

## **Domnul Csoma Botond:**

## Doamnelor și domnilor,

Se vorbește în piața publică că antevorbitorul este un om cultivat, citit. Dacă este așa, atunci ar trebui să știe că etnicizarea culturii este de sorginte fascistă.

Stimate domnule antevorbitor,

Fasciștii etnicizau cultura.

Sper că, în calitate de om citit, cultivat, intelectual – se spune despre dumneavoastră în piața publică –, ar trebui să știți chestia asta.

Eu cred că ați reușit să reduceți acest discurs la un nivel inferior. Nu m-am așteptat de la dumneavoastră, nu m-am așteptat să fiți așa, să-l imitați pe Giordano Păcăliciul, că Giordano Păcăliciul mai face abordări de acest gen. De la dumneavoastră nu m-am așteptat la acest lucru. Nici factual nu sunteți în stare să faceți o afirmație corectă, pentru că nu este o premieră în România când un etnic maghiar conduce Ministerul Culturii. A mai fost, a mai fost și domnul Kelemen Hunor la Ministerul Culturii și țin să vă anunț că domnul Demeter András este un om foarte instruit și se pricepe la cultură.

Și să vă fie rușine că ați făcut o referire la etnia domnului Demeter András!

Domnul deputat Gheorghe Andrei Daniel, PNL.

## **Domnul Andrei Daniel Gheorghe:**

Vă mulțumesc. Doamnelor și domnilor colegi,

Cred că până la urmă cultura nu trebuie târâtă în jocuri populiste, în atacuri la persoană și într-o personalizare excesivă.

Cred că, dacă respectăm cultura, ar trebui mai întâi să ne respectăm unii pe alții, să respectăm ceea ce înseamnă România, cu fiecare dintre noi în parte.

Până la urmă, când vorbim de cultură, vorbim de câteva dimensiuni. Avem dimensiunea identitară națională, românească, pe care suntem datori s-o punem în valoare, s-o promovăm în lume și s-o înțelegem, cu toții, prin sistemul național de educație, prin cultură, prin capacitatea socială a noastră de a înțelege foarte bine cine suntem și care este destinul nostru național.

Cultura înseamnă și dialog, înseamnă și reciprocitate, înseamnă și respect, deci înseamnă și dimensiunea românească transpusă la universalitate, dar și dimensiunea românească în raport cu alte dimensiuni identitare care sunt pe teritoriul României sau care sunt în Europa și în lume.

De asemenea, cultura, până la urmă, înseamnă educație civică, înseamnă să ne înțelegem mai clar unii pe ceilalți.

Și cultura, mai ales, înseamnă ceva, înseamnă să avem nuanțe, înseamnă să avem măsură, înseamnă să avem bun-simț, înseamnă să înțelegem care sunt limitele și care sunt valorile. Iar prin cultură trebuie să promovăm valorile autentice ale civilizației, valorile care reușesc să ducă umanitatea înainte și să dea nașterea evoluției, în toate sensurile sale.

Cred că de aceea cultura este foarte importantă.

Și mai cred ceva. Cultura este cea care ne poate proteja de agresiuni externe, ne poate proteja de imixtiuni precum cele ale războiului hibrid rusesc, ne poate proteja de manipulare, de dezinformare, de abrutizare și de orice formă de extremism.

Să învățăm să fim români, să fim mândri că suntem români și să învățăm că facem parte dintr-o mare familie a umanității.

Vă mulțumesc.

Domnul deputat George-Mihail Neamțu.

## **Domnul George-Mihail Neamțu:**

## Doamnă președinte,

## Distinși colegi,

N-am pus o problemă personală aici, în fața dumneavoastră, ci una politică.

Mă gândesc dacă la Budapesta am putea avea, într-o bună zi, un ministru al culturii român. Ar fi un lucru extraordinar și am putea celebra diversitatea, pluralismul european și această viziune universalistă.

Apropo de prietenia română-maghiară, da, sunt de acord.

La Ciucea, de pildă, vedem urmele acestei corespondențe între Octavian Goga și Ady Endre. Această prietenie a fost fertilă, așa cum și prezența lui Béla Bartók în spațiul muzical românesc l-a inspirat pe Enescu să compună minunata „Rapsodie română”.

Deci, apropo de prietenie intelectuală sau culturală, suntem primii care să aplaudăm acest lucru. Iar dumneavoastră, mai ales cei de la USR, sunteți primii care îl scoateți pe Octavian Goga din școli, îl scoateți pe Octavian Goga din licee, îl scoateți pe Octavian Goga din spațiul public. Mai nou, și statuile lui Goga vă displac, în timp ce statuile lui Stepan Bandera, liderul fascist al mișcării ucrainene – pe care acum Valeri Zalujnîi și chiar și Volodimir Zelenski îl revendică ca pe o fi figură fondatoare –, acest fascist al interbelicului ucrainean, care s-a luptat cu Iancu Flondor, cavaler de Storojineț, nu vă deranjează.

Fascismul de la Kiev nu vă supără!

Chiar vreți să-l finanțați!

Și, în condițiile unei lipse totale de transparență, să vă fie rușine vouă, celor care susțineți fasciștii!

În lipsa unei transparențe elementare, voi vreți să dați miliarde peste miliarde unui guvern de altminteri corupt.

Așa că să revenim la cultură, să revenim la prietenia româno-maghiară, în numele valorilor universale. Iar eu sunt primul care am spus – și cred că doamna ministru își amintește – că trebuia să finanțăm anul acesta 1.700 de ani de la Crezul de la Niceea, pe care cu toții, creștinii, protestanți, ortodocși și catolici, ar fi trebuit să-l marcăm.

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Alexandru-Paul Dimitriu, USR.

## **Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:**

Dumneavoastră, domnule Neamțu, cred că sunteți cea mai josnică specie de parlamentar care a putut să intre în Parlamentul ăsta, convertit dintr-un propagandist infect putinist!

Dumneavoastră, domnule Neamțu, ați făcut o obsesie pentru doamna Țoiu și vă comportați ca ultimul grobian! E adevărat, în AUR nu s-a găsit o parte a unor colegi de-ai dumneavoastră – că dumneavoastră clar nu sunteți – care chiar să înțeleagă că femeile trebuie respectate.

În momentul în care faceți atacuri josnice de acest gen și vă purtați în mod grobian cu o femeie, nu faceți decât să vă descalificați.

Să știți că cultura nu are legătură strictă cu școala, ci și cu bunul-simț!

N-aveți cum să faceți, matematic, școală și să vă considerați un om de cultură, dumneavoastră, care, din punct de vedere politic, oricum sunteți ultima specie de traseist politic.

Distinse coleg...

Le-ați avut pe toate!

...cu tot respectul, vorbim despre un proiect pentru cultură, educație! Vă rog să fiți atent la cuvinte.

## **Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:**

De aceea, domnule Neamțu, vă spun foarte clar: dumneavoastră abuzați și nu aveți ce să căutați la Comisia pentru cultură, dumneavoastră nu aveți ce să căutați în acest Parlament și este groaznic modul în care vă raportați la femei.

Să vă fie rușine!

## **Domnul George-Mihail Neamțu**

**:**

Drept la replică!

Domnul deputat Coarnă Dumitru, neafiliat, și drept la replică.

Vă rog.

## **Domnul George-Mihail Neamțu:**

Probabil că dacă aș face o schimbare de sex domnul Dimitriu ar fi mulțumit, nu?!

Niciodată, absolut niciodată nu am jignit vreo femeie, pentru că mama m-a învățat să privesc cu admirație la această tradiție superbă a marilor femei care au făcut istorie. De la regina Maria la Ecaterina Teodoroiu, până la Monica Lovinescu, am onorat, nu prin vorbe, ci prin fapte, această lungă tradiție românească care a dat feminității un atribut special, inclusiv în dimensiunea politică a vieții noastre naționale.

Dar josnicia vă aparține vouă, celor care, după 2 ani, 3 ani sau, poate, 4 ani de înjurături în piața publică, cu plăcuța aia suedeză care începe cu „m” și se termină cu „ue”, ați vorbit urât despre partenerii voștri, acum de coaliție, cei din PSD, ca acum să veniți, de la amvonul acesta virtual, să ne vorbiți despre moralitate.

Nu vă e puțin rușine?! Ați fost întotdeauna supărați, pentru că, vezi Doamne, PSD-ul sau alte partide-sistem au deviat România de la parcursul european și, acum, împreună cu cei pe care i-ați înjurat, veniți să ne dați nouă lecții, celor care facem opoziție cinstită și curată. Acum!

Este problema dumneavoastră că doamna Țoiu este incompetentă! Nu sexul este problema; creierul poate fi. Niciodată sexul!

Faptul că doamna Țoiu nu a făcut lecții elementare de geografie, de istorie, de relații internaționale, faptul că doamna Țoiu nu știe cine este John Mearsheimer sau cine sunt marii gânditori ai acestei discipline care este geopolitica ne aruncă pe noi, ca țară, într-adevăr, într-o mediocritate patentă.

În țara lui Titulescu, în țara lui Ion Ghica, s-o ai pe Țoiu la Ministerul de Externe este un abis al mediocrității.

Să vă fie rușine!

Și Țoiu – demisia!

Domnul Dimitriu, drept la replică.

## **Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:**

Obsesia pe care o aveți în legătură cu schimbatul de sex poate trădează, din partea dumneavoastră, anumite opțiuni sexuale, cu care eu n-am absolut nicio problemă. E treaba dumneavoastră dacă vreți să faceți schimbare de sex sau nu!

Dar să știți că, în momentul în care dumneavoastră, stimabile extremist grobian, vă referiți la o doamnă fără să explicați care e motivul pentru care o acuzați de incompetență... Cu probe, că doar din vorbe, doar din gură să dați, asta nu înseamnă că probează ceva!

Dumneavoastră, repet, vă lansați într-o tiradă penibilă, dar normală pentru AUR, în legătură cu o doamnă care nu a făcut decât bine pentru România – și lucrul acesta vă doare.

Înțeleg lucrul ăsta. Lucrul acesta vă deranjează, că reușește să țină acele relații și, împreună cu Nicușor Dan, reușim să scoatem capul în lume și să ne ascundem de voi, din fericire, pentru că sunteți...

Distinse coleg...

## **Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:**

...de o penibilitate cruntă.

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

## Distinși colegi,

E regretabil, la un proiect despre cultură, să avem asemenea supărări.

Aș dori să dau cuvântul ultimului vorbitor – ne apropiem de timpul final dedicat ședinței de astăzi –, domnului deputat Câciu Adrian, de la PSD.

Vă rog.

Dumneavoastră sunteți neafiliat. Conform regulamentului,

- iau cuvântul reprezentanții grupurilor parlamentare. PSD-ul nu...

- Are cuvântul domnul deputat Adrian Câciu. Vă rog.

- După reprezentanții grupurilor parlamentare. Vă rog.

Mulțumesc mult, doamnă președintă.

Voiam doar să vă rog – mă rog, se termină programul – să trecem, să ne întoarce la ordinea de zi, la dezbateri generale. N-am discutat... Doar domnul Cozma a prezentat foarte corect la ce se referă acest proiect. Restul a fost, de fapt, dovada că acel câmp de care vorbeam... – și se bate câmpii pe el – a înverzit, unde ar trebui să se ducă colegii, să se certe, să se răcorească, să vină aici puțin mai echilibrați.

Și vă rog, asta era rugămintea mea, să trecem, dacă mai avem timp, la ordinea de zi, că avem multe de aprobat și cred că românii ne plătesc să legiferăm, nu să ne certăm și să facem isterii în plenul Parlamentului.

Mulțumesc.

Domnul deputat Coarnă Dumitru, neafiliat. Vă rog.

## **Domnul Dumitru Coarnă:**

Mulțumesc mult pentru că respectați și în ceea ce ne privește regulamentul.

Voiam să spun că... Uitați-vă la ce nivel s-a ajuns!

Noi trebuia să începem astăzi cu comemorarea lui Avram Iancu.

Sunt 153 de ani de la trecerea în neființă a lui Avram Iancu.

Am ajuns la o dispută de tipul ăsta pentru că efectiv ignorăm istoria, scoatem din istorie înaintașii noștri, pentru că vrem să distrugem ideea de revoltă.

Horea, Cloșca și Crișan, Avram Iancu, Tudor Vladimirescu – i-ați scos din istorie, pentru că vă deranjează ideea de revoltă.

Am ajuns la o dispută de cel mai jos nivel. Vă atacați, vă jigniți, dar nu vreți să construiți nimic pentru România!

Pe 10 septembrie 1872 a trecut în neființă marele nostru erou național Avram Iancu.

Mulțumesc mult, doamnă președintă.

Și eu vă mulțumesc foarte mult. Sunt două amendamente respinse. Dacă se susțin? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final. Declar închisă ședința dezbaterilor. Ne vedem la ora 11:30, la votul final. Vă mulțumesc.

## PAUZĂ

*

* * DUPĂ PAUZĂ

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

Stimate colege,

## Stimați colegi,

Înainte de a începe votul final, doresc să transmit „La mulți ani!” colegei noastre Ana-Smaranda Rinder, cu ocazia zilei de naștere.

La mulți ani! Să fiți sănătoasă!

Vă propun să facem un vot de control, pentru verificarea cvorumului.

2. Proiectul de hotărâre privind înființarea unei comisii parlamentare de anchetă privind investigarea abuzurilor sexuale și comportamentele deviante din universitățile românești; PHCD 56/2025.

Explicarea votului, doamna vicepreședinte Șerban Gianina, vă rog.

## **Doamna Gianina Șerban:**

Mulțumesc, doamnă președinte.

Astăzi, stimați colegi de la PSD, PNL, USR, UDMR, minorități, ați ales să fiți apărătorii abuzatorilor sexuali.

Prin votul dumneavoastră...

, ați demonstrat.

Mă uit în sală și văd doamne zâmbind. Îmi pare rău!

Am auzit-o mai devreme și apreciez discursul doamnei ministru; a vorbit foarte frumos despre egalitate de șanse, despre a proteja femeia, despre a proteja victima.

O să avem la vot PHCD 41.

Dar acum ați votat împotrivă. Sunteți femei, sunteți mame, ați trecut și dumneavoastră prin universități, poate astăzi aveți fete în universități și ar fi fost un vot în conștiința dumneavoastră, un vot corect, dacă ați fi susținut înființarea acestei comisii.

Dar astăzi ați demonstrat încă o dată că în Parlamentul României protejați agresorii sexuali. Și victima, ca de fiecare dată, e pusă pe locul 2.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Din partea Grupului USR, explicarea votului, doamna Berescu Monica-Elena.

## **Doamna Monica-Elena Berescu:**

Cred că dumneavoastră, la AUR, confundați votul pe care îl dăm aici, în Parlament, cu ceea ce faceți dumneavoastră la taberele de vară, doamnă...

Pentru că nimeni nu apără agresorii sexuali.

Atâta timp cât nimeni...

, absolut nimeni din partidul dumneavoastră nu a avut un cuvânt de spus...

în legătură cu ceea ce s-a întâmplat la tabăra de vară, absolut nimeni din partidul dumneavoastră...

nu i-a luat apărarea bietei fete, nu puteți să veniți aici și să spuneți că înființați această comisie și că aveți probitatea morală să o faceți.

Uitați-vă în curtea dumneavoastră...

, faceți-vă curat acolo...

și apoi veniți și ne dați nouă lecții de morală!

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

## Mulțumesc.

Punctul 3. Proiectul de hotărâre privind înființarea unei comisii parlamentare de anchetă pentru investigarea circumstanțelor și responsabilităților legate de anularea alegerilor prezidențiale din România din decembrie 2024; PHCD 57/2025.

Domnul Mihăescu Mugur, de la AUR, vă rog.

## **Domnul Mugur Mihăescu:**

## Mulțumesc, doamnă președintă.

Am votat cu „da” pentru că adevărul nu prea are nevoie de decibeli ca să iasă la iveală.

Am votat cu „da” pentru faptul că și acei oameni care cred că Pământul este plat sau că aurul de la Vidraru este furat de globaliști aveau nevoie să știe și ei adevărul...

, cum au nevoie să știe adevărul și bărbații care se cred femei sau oamenii care se identifică cu un cal sau mai știu eu cu ce; și dânșii aveau nevoie să știe adevărul.

Cum acest adevăr va trebui să iasă până la urmă la iveală, voiam să-i ajutăm chiar pe distinșii colegi care vin aici și spun „Rușii! Rușii!” să prezinte dovezile clare și incontestabile pentru care Curtea a anulat aceste alegeri și care... – într-adevăr, noi suntem plătiți, suntem, mai știu eu, GRU, KGB, ce-om fi – și să nu devină ca ăla din „Stăpânul inelelor” care striga „My precious! My precious!” și dânșii „Rușii! Rușii!”. Le dădeam această șansă.

Și dădeam șansa și celor care se află pe statele de plată de la Romgaz, Distrigaz, ANCOM – tocmai le-am spus.

Și da, cu ajutorul lui Dumnezeu, vom face publice și aceste liste, pentru a înțelege oamenii – și aceia – care a fost adevărul.

De asemenea, vreau să vă mai spun un singur lucru: am depus patru moțiuni de cenzură; a picat Guvernul Franței.

Deci...

un lucru tot am obținut; s-ar părea că unul dintre stăpânii dumneavoastră se clatină.

Am votat cu „da” pentru că adevărul, v-am mai spus și o repet, nu are nevoie de decibeli, de spume, de... „Hă! Hă! Hă! Hă! Tu ești de vină! Tu ești de vină!”.

Vă mulțumesc.

Și e bine că ați înțeles câte ceva.

Mulțumesc și eu.

Domnul deputat Goidescu Ionel, SOS România.

## **Domnul Ionel Goidescu:**

## Mulțumesc, doamnă președinte.

Derapajul constituțional a început odată cu 5 octombrie, cu data de 5 octombrie, când a fost eliminată din competiția electorală doamna Diana Iovanovici-Șoșoacă, candidat din partea SOS România la funcția de Președinte al României.

Noi, chiar dacă nu suntem inițiatori, am votat constituirea acestei comisii, pentru că este corect să știm în ce circumstanțe au fost anulate alegerile, respectiv turul 1 al prezidențialelor.

Corect este să înființăm comisia de analiză referitoare la circumstanțele în care au fost excluși din competiția electorală competitori electorali și cred că, din acest punct de vedere, am avea un sprijin mai larg.

Eu cred că inclusiv colegii noștri de la USR ar trebui să susțină înființarea acestor comisii, pentru că însuși candidatul dânșilor de atunci, doamna Lasconi, a fost prejudiciată, eliminată din cursa electorală.

Deci noi am susținut și am votat constituirea acestei comisii.

## Mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar al USR, domnul deputat Coliban Allen.

## **Domnul Allen Coliban:**

## Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,

Colegului care se identifică cu Leana...

și colegilor dumnealui le transmitem că ar trebui, dacă vor cu adevărat să afle adevărul, să respecte legea.

Există o lege a siguranței naționale, a securității naționale, care spune cum se face controlul parlamentar civil asupra serviciilor.

Aveți membri în acele comisii; acolo n-ați făcut nicio inițiativă de genul ăsta. Ați venit cu o inițiativă în plenul Camerei Deputaților, să faceți comisie doar a Camerei Deputaților, deși atributul controlului revine ambelor Camere.

Prin urmare, demersul dumneavoastră este politicianist și ascunde, de fapt, o frică. Vă e frică să aflați adevărul, pentru că ați susținut un candidat care acuma este subiectul unei anchete și care va plăti pentru felul în care și-a bătut joc de democrație și pentru manipulările din timpul alegerilor.

Există rapoartele și dovezile în spațiul public; trebuie doar să deschideți ochii și să le vedeți.

Și, da, România are nevoie de răspunsuri, dar nu prin astfel de demersuri politicianiste...

, ci prin demersuri bazate pe lege și care să respecte democrația din țara asta.

## Mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul Ciucă Liviu-Bogdan.

Nu mai doriți să interveniți? Avem două înscrieri pentru...

Vă rog, domnule Ciucă.

## **Domnul Liviu-Bogdan Ciucă:**

## Doamnă președinte,

## Domnilor colegi,

Nu am pretenția de a face o observație de ordin politic, ci este procedurală observația.

Cu titlu general, am fost, sunt și voi fi în continuare susținătorul unei nevoi de reformă constituțională. Au fost două încercări în Parlament. N-au fost finalizate așa cum am dorit cu toții. Sperăm să găsim un moment de înțelepciune și liniște să putem face această reformă constituțională.

Din perspectiva observației procedurale la care făceam referire, să știți că în tot spațiul european – chiar și în Statele Unite – practica în materie, acolo unde comisiile de anchetă sunt cu tradiție puternică, toate solicitările privind înființarea de comisii privind anchetarea rezultatului unor alegeri au fost respinse.

Toate. Și ce conduce..., la ce rezultat? Ăsta e rolul unei condiții de anchetă.

În același timp, vreau să vă spun că, până la urmă, aici este fabrica de legi. Avem așa: Decizia nr. 317 din 2006, Decizia nr. 924 din 2012, Decizia nr. 430 din 2017 și Decizia 611 din 2017 – toate au același punct de vedere cu privire la astfel de solicitări.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, domnule deputat lider Andronache Gabriel, vă rog.

## **Domnul Gabriel Andronache:**

Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință. O singură observație.

V-ați anulat, stimați colegi de la AUR, dreptul de a face această comisie de anchetă chiar dumneavoastră. Spuneți că unul din obiectivele importante, de fapt cel mai important obiectiv pentru această comisie de anchetă, ar fi elaborarea unei propuneri legislative.

Păi, ați depus propunerea legislativă, care este oricum pe ordinea de zi astăzi și va primi răspunsul din partea Camerei Deputaților. Și ce ați făcut? Ați depus-o în mai 2025. Veniți în septembrie 2025 să spuneți că vreți comisie de anchetă pentru a face o propunere legislativă.

Inutil să mai comentez altceva.

Mulțumesc.

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

Mulțumesc și eu.

Avem două solicitări din partea neafiliaților. Vă rog să vă decideți, să vorbească unul.

Dumneavoastră, domnule deputat Coarnă, vă rog. Vă rog, aveți cuvântul.

## **Domnul Dumitru Coarnă:**

## Mulțumesc.

Sigur că adevărul judiciar, în general, trebuie bazat pe probe și mijloace materiale de probă.

Astăzi, când discutăm noi, domnule președinte al Comisiei juridice, avem două hotărâri ale Curții Constituționale care nu se exclud: Hotărârea nr. 31 a CCR din 2 decembrie 2024 confirmă și validează turul 1 al alegerilor prezidențiale; Hotărârea nr. 32 nu o elimină pe cea la care am făcut eu referință, și anume Hotărârea nr. 31.

De aceea era nevoie de o comisie: să stabilim noi, pentru că suntem forul suprem, suntem aleșii poporului, suntem reprezentanții poporului; știți cu toții că această dezbatere este și va rămâne în spațiul public.

Mai mult de atât, avem raportul Departamentului de Stat al Americii, din august, care ne spune extrem de clar, foarte clar, pentru cine vrea să vadă, că ingerința a fost una internă; iar „rușii” au fost cei de la PNL.

Astea sunt discuțiile pe care noi...

trebuia să le clarificăm.

Noi înțelegem că vă e teamă de adevăr și ați rămas ancorați și prinși în lanțurile minciunii, dar să știți că adevărul până la urmă o să triumfe.

Să știți că adevărul este un cuvânt mare și un lucru și mai mare. Dacă spiritul omului e încă sănătos, inima trebuie să-i bată mai tare ori de câte ori este vorba despre adevăr. Mulțumesc.

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

Mai avem o singură intervenție, explicarea votului online, doamna deputat Cernit Maria, Partidul POT, vă rog.

Da. Nu funcționează?

Mulțumesc.

Trecem la următorul punct.

4. Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – O foaie de parcurs privind drepturile femeilor – COM(2025) 97; PHCD 41/2025.

## **Domnul Mugur Mihăescu**

**:**

Explicarea votului.

Explicarea votului? Vă rog, domnule deputat.

## **Domnul Mugur Mihăescu:**

## Doamnă președintă,

Sigur că da, orice ține de drepturile unei persoane, indiferent că e femeie sau bărbat, trebuie apărat. Și, așa cum spunea și distinsul coleg înainte, zicând că eu mă confund cu o femeie, cu Leana, țin să-l anunț că a fost doar un simplu rol.

Și, așa cum spuneam și înainte, drepturile tuturor trebuie apărate, chiar dacă unii cred că nu sunt femei sau sunt femei ori Pământul este plat. Singura diferență era că noi nu puneam aceste politici și nu încurajam pe nimeni să spună că Pământul este plat, în școli, pe când dumnealor încurajau oamenii să se creadă cai verzi pe pereți, în școli...

. Încurajau copiii să facă treaba asta.

Sigur că vom fi pentru toate proiectele benefice și care apără drepturile noastre, mai ales ale persoanelor cu vulnerabilități.

Și, de aceea, așa cum v-am spus tot timpul, adevărul nu are nevoie de decibeli să iasă la iveală și nici bunul-simț. Vă mulțumesc din suflet.

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

Mulțumesc.

Explicarea votului?

Vă rog, domnul deputat Alexandru Paul-Dimitriu, USR.

## **Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:**

Eu sunt de acord că domnul Mihăilescu nu se confundă cu Leana, pentru că ar fi însemnat că...

## **Domnul Mugur Mihăescu**

**:**

Mihăescu!

## **Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:**

...realizează ceea ce înseamnă să fii femeie și ar fi mult mai drăguț și mai înțelegător cu doamnele și nu le-ar jigni și dumnealui; în schimb, cred că se confundă cu Garcea.

Garcea este personajul care v-a definit cariera și, din nefericire, vă definește și în acest moment modul în care puneți problema. Un personaj care, din nefericire, nu face decât să demonstreze că incultura este ridicată la rang de artă.

În momentul în care veniți aici, la această tribună, și spuneți că respectați femeile, ar fi bine să-i scoateți pe acei oameni care își bat nevestele și primesc ordine de interdicție. Asta ar trebui să faceți...

, dacă vă considerați cu adevărat responsabili.

Ar trebui să scoateți oamenii care au coordonat școlile de vară unde a fost violată o doamnă.

Și, domnule Neamțu, chiar nu vreau să vă faceți operație de schimbare de sex, pentru că mi-e frică că o să ajungeți la școala de vară AUR și văleu!

Distinse coleg, tocmai ați generat două drepturi la replică. Aș avea rugămintea să demonstrăm o atitudine cuviincioasă.

Vă rog, domnule deputat Mugur Mihăescu, drept la replică.

## **Domnul Mugur Mihăescu:**

## Mulțumesc frumos, doamnă președintă.

Îmi pare rău că există oameni pe pământul acesta care confundă un rol cu o persoană, pentru că, în termeni medicali, confundarea ficțiunii cu realitatea se numește schizofrenie.

Și...

de aceea eu sunt mândru pentru cariera pe care am avut-o, pentru că a reprezentat ceva pentru o parte a țării ăsteia, unii spun că vreo 10-15 milioane, care au înțeles și faptul că eu am jucat un rol, cum am jucat, poate, peste 1.000 de roluri și nu m-am confundat cu niciunul, am rămas tot Mugur Mihăescu. Am o soție cu care stau împreună de 31 de ani, deci... nu cred că am abuzat vreodată soția sau vreo altă femeie.

Dar, repet, patologia aceasta de confundare sau de..., hai să zicem, o consider ca o ironie la adresa mea. Aș dori, dacă aveți, așa, o măsură, și nu confundați acest pupitru sau această sală cu o sală de la „iUmor” sau de la mai știu eu ce _roast_ -uri, să păstrați acest altar al democrației pentru ceea ce suntem angajați să facem aici.

Vă mulțumesc frumos.

Domnul deputat George-Mihail Neamțu, drept la replică.

## **Domnul George-Mihail Neamțu:**

Pe lângă confuzia între sexe, unii fac confuzia între Parlament și circ.

Parlamentul este un templu al democrației.

Pentru americani, Parlamentul era și locul unde faimoasa „Library of Congress”, acea bibliotecă a lui Jefferson, trebuia să fie centrală.

Eu nu vreau să cobor la nivelul unor oameni care sunt întunecați de ură.

Până la urmă, pentru dumneavoastră să știți că s-a scris acea zicală – „Hormonul bate neuronul”.

Dar ceea ce vreau să spun, doamnă președinte, cu tot respectul, sunt la primul meu mandat de parlamentar: cred că avem obligația cu toții să nu prăbușim nivelul conversației.

Unii oameni vorbesc despre idei, alții comentează evenimente istorice majore, geopolitice și alții sunt fixați în ura față de o persoană. Se întâmplă să fie Mihail Neamțu, pentru dumneavoastră, omul pe care îl urâți cu foarte multă fierbințeală.

Eu vă reamintesc, doamnelor și domnilor, că nu există vinovăție colectivă și cine a operat cu noțiunea de vinovăție colectivă a fost fie un bolșevic, fie un fascist.

În ceea ce ne privește pe noi, există doar răspundere individuală. Da, cineva a greșit, de la PSD, de la USR, de la PNL, de la UDMR sau poate chiar și de la AUR. Acela va plăti. Dar nu există o ură justificată la adresa unui grup, din punctul meu de vedere, atunci când ești un autentic liberal. Și voi vă lăudați cu liberalismul și nu respectați individualitatea și individualismul, care este, până la urmă, premisa fundamentală a unei democrații.

## Doamnelor și domnilor,

Încă o dată mă adresez dumneavoastră, sunteți membrii aleși de popor în acest for: vă rog din tot sufletul, dacă se poate, în această sesiune parlamentară, să nu mai tolerăm prăbușirea discursului public la nivelul celor de la USR.

Vă mulțumesc.

Doamna Gorghiu Alina-Ștefania, vă rog. Sunt convinsă că veți aduce pacea.

## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Eu asist la un delir al câtorva bărbați din plenul Parlamentului.

Este ireal că la un proiect tehnic care vorbește despre drepturile femeilor, nu despre șosetele lui Neamțu sau despre nu știu ce infracțiune sau despre viața lui Garcea de familie, vorbim despre femei hărțuite, vorbim despre femei agresate, vorbim despre 70.000 de victime românce care, în loc să-și audă ecoul și vocea astăzi în Parlament, stau să audă o bătaie de joc de la niște bărbați din Parlament care n-au jenă, vorbesc despre absolut orice, și nu despre proiecte de educare, despre tratamente, despre așezăminte unde aceste victime să-și găsească ostoirea, despre protecție.

Toată lumea vorbește despre orice aici, mai puțin despre legea care e pe ordinea de zi.

Vorbim despre comisii de anchetă și nu ținem cont de măsuri legislative care pot fi făcute imediat.

Mi-e jenă de genul acesta de dialog și sper să fie ultima dată când pe un proiect legat de drepturile femeilor vă permiteți acest balamuc.

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

Punctul II. Legi ordinare. Adoptări.

5. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea anexelor nr. 3 și 4 la Legea nr. 43/2014 privind protecția animalelor utilizate în scopuri științifice; PL-x 167/2025; lege ordinară.

Comisia pentru agricultură și Comisia pentru învățământ propun adoptarea proiectului de lege.

Adoptat.

6. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2024 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice; PL-x 104/2024; lege ordinară; procedură de urgență.

Comisia pentru industrii, Comisia juridică, Comisia pentru transporturi și Comisia pentru apărare propun adoptarea proiectului de lege.

Adoptat. 7. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 20/2024 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 51/1998 privind îmbunătățirea sistemului de finanțare nerambursabilă a proiectelor culturale; PL-x 89/2024; lege ordinară.

Comisia pentru cultură propune adoptarea proiectului de lege.

8. Proiectul de lege pentru completarea art. 118[1] din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii; PL-x 558/2024; lege organică.

Comisia pentru muncă propune adoptarea proiectului de lege.

Legi organice. Respingeri. Ultimul proiect.

9. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale; Pl-x 121/2025; lege organică.

Comisia juridică propune respingerea propunerii legislative.

Vot, vă rog.

Mulțumesc.

Pentru – 206, contra – 80, abțineri – 11.

Propunerea a fost respinsă conform propunerii Comisiei juridice.

Domnul deputat Simion George-Nicolae, vă rog.

## **Domnul George-Nicolae Simion:**

## Vă mulțumesc.

Ați ales să mențineți Curtea Constituțională în procesul electoral, la alegerile prezidențiale. Ați respins acest proiect de lege al opoziției. După cum astăzi, în Parlament, în ciuda afirmațiilor pompoase ale doamnei Gorghiu, ați ales să puneți gunoiul sub preș cu privire la hărțuirea sexuală a studentelor la SNSPA, și nu numai. După cum astăzi un om care a câștigat pe bună dreptate alegerile prezidențiale este chemat, ca în fiecare săptămână, la IPJ, pentru control judiciar.

Asta este forma voastră de a vă raporta la vocea românilor, de a opri orice reformă în statul român.

O să mergeți tot așa, confundând eroii voștri, care au jucat, unii dintre actori, și roluri de „transvestiți” – vedeți Volodimir Zelenski și alții –, cu realitatea din Parlamentul României, unde și pe noi, mulți, puțini, ne-au votat românii.

Mai aveți mult de învățat la capitolul respect.

Și președintele vostru numit, Nicușor Dan, trebuie să dea seama pentru felul în care prezintă public, încă de la începutul mandatului, dovezile, dovezile, dovezile despre anularea alegerilor. Le-ați văzut cu toții, nu?

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

Mulțumesc.

Declar închise lucrările de vot final.

Rog membrii Biroului permanent să se pregătească pentru ședință.

Mulțumesc.

**EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR**

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro

Relații cu publicul: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651. Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78/79/83. Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro, secțiunea Publicări.

&JUYEJT|653097]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 109/26.IX.2025 conține 28 de pagini.**

Prețul: 168 lei