Stenogramă plen

## **Domnul Adrian-Felician Cozma:**

## Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților și anunț că, din totalul celor 330 de deputați, până în acest moment, și-au înregistrat prezența 253 de deputați.

Ședința se desfășoară prin mijloace electronice, în format mixt, și prezență fizică și online.

În conformitate cu prevederile art. 94 din regulament, vă informez că au fost distribuite electronic și afișate pe pagina de internet a Camerei următoarele documente: ordinea de zi pentru ședințele Camerei Deputaților din zilele de luni, 13 și miercuri, 15 octombrie 2025; programul de lucru pentru perioada 13-18 octombrie 2025; lista rapoartelor depuse în perioada 6-13 octombrie 2025 de comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale; informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Reamintesc că, potrivit programului de lucru aprobat, astăzi dezbatem inițiativele legislative înscrise pe ordinea de zi, până la ora 17:00, apoi vom continua lucrările noastre cu primirea de răspunsuri la interpelări.

Vă prezint și o informare scrisă depusă la Biroul permanent.

Astfel, Grupul parlamentar al PSD o desemnează pe doamna deputat Sandu Viorica să ocupe funcția de vicelider al grupului.

Stimați colegi,

Întreb liderii de grup dacă au obiecții cu privire la ordinea de zi.

Dacă nu, doamnelor și domnilor deputați, permiteți-mi să salutăm și să prezentăm Delegația parlamentară din Australia, condusă de domnul Milton Dick, președintele Camerei Reprezentanților.

Vă mulțumim.

Bine ați venit în Parlamentul României, în România! Vă salutăm!

Stimați colegi, Doamnelor și domnilor deputați,

Intrăm în ordinea de zi.

Începem dezbaterea inițiativelor legislative.

Domnul deputat Matieș, pe procedură. Vă rog.

## **Domnul Călin-Gheorghe Matieș:**

Mulțumesc mult, domnule președinte de ședință. Vreau să vă spun că Grupul AUR, în temeiul art. 191-192 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, vă înaintează moțiunea simplă împotriva ministrului agriculturii și dezvoltării rurale, domnul Florin-Ionuț Barbu

, intitulată „Când cultivi minciuni, culegi rușine. Un strigăt pentru salvarea agriculturii românești din mâinile incompetenței”.

Mulțumesc.

Mulțumim.

Proiectul de hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 111/2024 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților; PHCD 72/2025.

- Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

- Întreb dacă sunt obiecții sau comentarii de ordin general. Mulțumesc.

- Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de

- hotărâre.

- Dacă sunt obiecții la titlu? Nu sunt. Adoptat.

- La preambul? Nu sunt obiecții. Adoptat.

- La articolul unic, obiecții? Nu sunt.

- Adoptat.

- Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de hotărâre rămâne

- la votul final.

2. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 142 alin. (1)

din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor; Pl-x 157/2025.

- Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Mulțumesc.

- Îi dau cuvântul reprezentantului comisiei raportoare,

- Comisia juridică, de disciplină și imunități, pentru prezentarea raportului.

- Vă rog.

## **Domnul Petre-Emanoil Neagu:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport asupra Propunerii legislative pentru modificarea art. 142 alin. (1) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor

Menționez, Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

- Consiliul Legislativ a avizat negativ. Consiliul Superior al Magistraturii a avizat negativ. Consiliul Economic și Social a avizat favorabil.

- Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele

- minorităților naționale a avizat negativ.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu majoritate de voturi, respingerea propunerii legislative. În raport cu obiectul și conținutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Vă mulțumesc.

Timpi de dezbatere – două minute.

## **Domnul Adrian-Felician Cozma:**

Mulțumesc.

Supunem la vot timpii de dezbatere.

Vot, vă rog, pentru timpii de dezbatere.

Prezenți – 166, pentru – 162, contra – unu, o abținere, doi „nu votez”.

Propunerea a fost adoptată.

Am rugămintea către stafful tehnic să verifice dacă funcționează votul online.

Este în regulă.

Mulțumesc.

La dezbaterile generale, dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul? Mulțumesc.

Vă reamintesc că, prin raportul comisiei sesizate în fond, se propune respingerea propunerii legislative.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

4. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 19/2006 privind utilizarea plajei Mării Negre și controlul activităților desfășurate pe plajă; PL-x 219/2025.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Vă rog.

Domnul deputat Georgescu Gheorghe-Daniel, din partea PSD.

## **Domnul Gheorghe-Daniel Georgescu:**

Mulțumesc, domnule președinte. Dragi colegi,

Românii își vor plajele înapoi.

Am inițiat și militat pentru aceste modificări ale legislației, pentru că legea actuală nu funcționează.

Oamenii care vin astăzi la plajă, în România, nu au dreptul să aleagă. Pe plajă există doar o singură opțiune – șezlonguri și baldachine.

Atât românii care locuiesc pe malul mării, cât și turiștii trebuie să aibă, cu adevărat, dreptul de a alege unde fac plajă.

Plajele trebuie să fie și să redevină publice – cu dușuri, cabine de schimb, acces pentru persoane cu dizabilități, curățenie și, cel mai important, cu locuri pentru prosoape sau accesorii personale.

Avem nevoie de normalitate și un mediu economic sănătos, nu de o legislație care să dea drepturi numai agenților economici, în defavoarea noastră, a tuturor.

Prin proiectul acesta reparăm niște legi strâmbe care au funcționat numai pe criterii preferențiale și, totodată, redăm românilor dreptul de a face plajă gratuit pe o plajă civilizată, curată și îngrijită.

Vreau să le mulțumesc colegilor deputați constănțeni care au susținut această inițiativă și vă mulțumesc tuturor pentru că, prin acest vot, putem să redăm românilor ceea ce era normal să existe – dreptul de a face plajă gratuit pe litoralul românesc.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

În continuare, îi dau cuvântul domnului deputat Crușoveanu Marian, Grupul parlamentar al PNL.

## **Domnul Marian Crușoveanu:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Accesul liber și echitabil la plajele Mării Negre este teza principală a acestei inițiative legislative.

Conceptul de plajă publică trebuie să fie unul aplicat riguros, astfel încât cetățenii și comunitatea să se bucure de acest drept de a utiliza plaja în mod neîngrădit și nediscriminatoriu.

Aceste noi reglementări vin la pachet cu o serie de obligații pentru autoritățile publice locale, care vor avea în folosință gratuită suprafețele de plajă publică.

Pentru că ne dorim ca plaja publică să fie un spațiu curat, sigur și ușor accesibil, inclusiv persoanelor cu dizabilități, autoritățile trebuie să ia măsuri și să se asigure că infrastructura care deservește plaja răspunde celor mai înalte standarde de confort și siguranță pentru turiști. Vorbim despre normalitate și respect pentru cetățenii care aleg litoralul românesc. Cota de până la 20% din suprafață cu destinație de plajă publică, fără taxe și restricții, este una de bun-simț, pe modelul multor state europene.

Vreau să fie foarte clar că, prin această inițiativă legislativă, nimeni nu îngrădește activitățile economice, ci doar aduce un echilibru între activitățile comerciale și dreptul oamenilor de a beneficia gratuit de plajele noastre.

În calitate de inițiator și deputat de Constanța, cred că gestionarea plajelor trebuie să se facă cu măsură, responsabil și în interesul oamenilor.

După intrarea în vigoare a acestei legi, provocarea cea mai mare va fi pentru autoritățile locale. Am încrederea că autoritățile publice din județul Constanța vor aborda cu seriozitate această nouă reglementare. Au șansa să crească atractivitatea localităților lor, prin modul în care vor gândi gestionarea acestor plaje publice.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule deputat. În continuare, îi dau cuvântul domnului deputat Făget Mădălin-Laurențiu, neafiliați.

Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Vreau să laud această inițiativă și vreau să mai fac o remarcă.

În calitate de deputat al județului Constanța, vreau să arăt faptul că se poate, în sensul în care această inițiativă este semnată de toate partidele politice, atât AUR, cât și PSD și PNL. Mă bucuram să fie și USR-ul, dar este o inițiativă foarte bună și lăudabilă.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

În continuare, îi dau cuvântul reprezentantului comisiei sesizate în fond, Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului, pentru prezentarea raportului. Vă rog, domnule președinte.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

În temeiul prevederilor art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 19/2006 privind utilizarea plajei Mării Negre și controlul activităților desfășurate pe plajă; PL-x 219/2025.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 19/2006 privind utilizarea plajei Mării Negre și controlul activităților desfășurate pe plajă.

Inițiativa legislativă urmărește rebalansarea utilizării plajelor Mării Negre în favoarea cetățenilor, prin: introducerea unui procent minim garantat de plaje publice, cu acces liber și neîngrădit în fiecare localitate costieră; stabilirea unor restricții clare asupra închirierii integrale a plajelor, pentru a evita monopolizarea accesului la resursele naturale; instituirea unei definiții legale pentru plajele publice, cu regim de protecție împotriva utilizării comerciale abuzive; oferirea unui cadru legal pentru implicarea autorităților locale în gestionarea acestor suprafețe de plaje, cu respectarea interesului comunităților locale; introducerea unor sancțiuni eficiente pentru ocuparea abuzivă a plajelor publice.

Potrivit art. 75 alin. (1) din Constituția României, republicată, și art. 92 alin. (9) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, Camera Deputaților este Camera decizională.

În urma dezbaterilor, comisia propune plenului Camerei Deputaților un raport de adoptare a proiectului de lege, cu amendamente admise și respinse.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

La dezbateri generale, dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul?

Mulțumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de lege. Dacă la titlu există obiecții sau observații?

Nu există.

Adoptat.

De la 1 la 5, dacă există obiecții?

Nu există.

Adoptate. De la 6 la 8, dacă există obiecții?

Nu există.

Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

9. Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului-cadru de parteneriat și cooperare dintre Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Guvernul Malaysiei, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 14 decembrie 2022; PL-x 231/2025.

Are cuvântul reprezentantul inițiatorului, Guvernul României.

Vă rog.

## **Doamna Ana Cristina Tinca** _– secretar de stat în_

_Ministerul Afacerilor Externe_ **:**

## Bună ziua tuturor!

Numele meu este Ana Tinca, sunt secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe și, în numele MAE, dorim să prezentăm Legea pentru ratificarea Acordului-cadru de parteneriat și cooperare dintre Uniunea Europeană și statele membre, pe de o parte, și Guvernul Malaysiei, pe de altă parte.

Relația dintre Uniunea Europeană și Malaysia se bazează, în prezent, pe un acord semnat în 1980.

Negocierile acordului-cadru de parteneriat și cooperare au fost inițiate în anul 2011 și încheiate în anul 2015, iar acordul a fost semnat în anul 2022.

Procedural, pentru ca acest acord-cadru să intre în vigoare este necesar ca România, alături de celelalte state membre, să-și exprime consimțământul, fiind vorba de un domeniu în care competențele dintre Uniunea Europeană și statele membre sunt partajate.

Obiectivul acestui acord este acela de dezvoltare, al cooperării tehnice pentru dezvoltare între UE și Malaysia, cu respectarea principiilor Uniunii Europene de politică și acțiuni externe.

Acordul este structurat în 60 de articole și 10 titluri și privește următoarele domenii: dialog politic și cooperare în domeniul politicii externe și de securitate, cooperare tehnică pentru dezvoltare, creând perspectiva dezvoltării cooperării economice și sectoriale în domenii precum energia, schimbări climatice, transporturi, știință și tehnologie, afaceri sociale, educație, agricultură și cultură.

Mulțumim și noi.

Îi dau cuvântul reprezentantului comisiei sesizate în fond, Comisia pentru industrii, pentru prezentarea raportului. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Nota de prezentare

Raportul asupra Proiectului de lege pentru ratificarea Acordului-cadru de parteneriat și cooperare dintre Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Guvernul Malaysiei, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la data de 14 decembrie 2022; PL-x 231/2025

În temeiul prevederilor art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru industrii și servicii a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu proiectul de lege PL-x 231/2025.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare ratificarea Acordului-cadru de parteneriat și cooperare dintre Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Guvernul Malaysiei, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 14 decembrie 2022.

Acordul va constitui cadrul predilect explorării ariilor de cooperare cu potențial de dezvoltare în plan bilateral, respectiv extinderea și modernizarea sistemului energetic din Malaysia, explorări în domeniul petrolului și gazelor, prelucrării țițeiului, producției de tractoare, construcției de fabrici de ciment.

Potrivit art. 75 alin. (1) din Constituția României, republicată, și art. 92 alin. (8) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

În urma dezbaterilor, comisia propune plenului Camerei Deputaților un raport de adoptare, în forma inițiatorului.

În conformitate cu prevederile art. 73 din Constituția României, republicată, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Notă plen PL-x 231/2025

În vederea completării dosarului inițiativei legislative și a copiei certificate a tratatului, Ministerul Afacerilor Externe a transmis, prin adresa G1/1.618 din 26 decembrie 2025, 10 pagini ale acordului, care cuprind atât semnăturile părților, cât și data și locul semnării acestuia.

Vă mulțumesc.

## Mulțumim, domnule președinte.

Dacă la dezbaterile generale dorește cineva să ia cuvântul, din partea grupurilor parlamentare? Nu.

## Mulțumesc.

Potrivit art. 107 din Regulamentul Camerei Deputaților, Camera Deputaților trece la dezbaterea pe articole a proiectului sau a propunerii legislative numai atunci când în raportul comisiei sesizate în fond există amendamente admise sau respinse.

Drept urmare, nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

10. Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului-cadru de parteneriat și cooperare globală dintre Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Regatul Thailandei, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 14 decembrie 2022; PL-x 232/2025.

Are cuvântul reprezentantul inițiatorului, Guvernul României.

O prezentare succintă, dacă se poate. Mulțumesc.

## Mulțumesc frumos.

Ca și în cazul Malaysiei, relațiile dintre Uniunea Europeană și Regatul Thailandei sunt, în prezent, reglementate printr-un acord din 1980.

Negocierile pentru un acord-cadru dedicat Thailandei au fost autorizate în 2004 și finalizate în septembrie 2022, acordul-cadru fiind semnat în decembrie 2022.

Acordul are o structură complexă, cu 64 de articole grupate în 8 titluri, acoperind domenii precum: dialogul politic, cooperarea în materie de securitate, dezvoltare durabilă, comerț, justiție, educație și cultură.

Include, de asemenea, clauze referitoare la drepturile omului, Curtea Penală Internațională, arme de distrugere în masă și combaterea terorismului.

Se prevede, de asemenea, un comitet mixt pentru monitorizarea relației bilaterale și o clauză de neexecutare, în caz de încălcări grave.

Punerea în aplicare a acestui acord va permite consolidarea cooperării dintre România și Thailanda în domenii precum digitalizarea, securitatea cibernetică, educație și schimburi academice.

Procedura de ratificare urmează prevederile Legii nr. 276 din 2011 și 590 din 2003.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

În continuare, îi dau cuvântul reprezentantului comisiei sesizate în fond, Comisia pentru industrii, pentru prezentarea raportului.

Vă rog, domnule președinte.

## Vă mulțumesc.

## Notă de prezentare

Raportul Proiectului de lege pentru ratificarea Acorduluicadru de parteneriat și cooperare globală dintre Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Regatul Thailandei, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 14 decembrie 2022; PL-x 232/2025

În temeiul prevederilor art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru industrii și servicii a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu proiectul de lege PL-x 232/2025.

Potrivit art. 75 alin. (1) din Constituția României, republicată, și art. 92 alin. (8) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

În urma dezbaterilor, comisia propune plenului Camerei Deputaților un raport de adoptare, în forma propusă de Guvern.

Proiectul de hotărâre face parte din categoria legilor ordinare.

Notă plen PL-x 232/2025

În vederea completării dosarului inițiativei legislative și a copiei certificate a tratatului, Ministerul Afacerilor Externe a transmis, prin adresa G1/1.618 din 26 decembrie 2025, 10 pagini ale acordului, care cuprind atât semnăturile părților, cât și data și locul semnării acestuia.

Vă mulțumesc.

## Mulțumim, domnule președinte.

Dacă la dezbaterile generale dorește cineva să ia cuvântul din partea grupurilor parlamentare?

Doamna deputat Vedinaș Verginia, SOS România.

## **Doamna Verginia Vedinaș:**

## Domnule președinte de ședință, Dragi colegi,

Ceea ce voi spune cuprinde anumite teze care sunt valabile și pentru proiectul de lege pe care l-am avut anterior în dezbatere, și pentru acest proiect de lege.

Este vorba despre regimul constituțional al încheierii tratatelor internaționale, care se reflectă în Constituție în mai multe prevederi, începând cu art. 91, care prevede faptul că Președintele României încheie tratate internaționale care au fost negociate de Guvern și le supune într-un termen rezonabil. Într-un termen rezonabil.

Până la revizuirea Constituției era vorba de un termen de 6 luni.

S-a considerat, în momentul revizuirii Constituției, că e un termen care nu poate fi întotdeauna respectat. Și atunci, haideți să îl înlocuim – s-a hotărât – cu această sintagmă, ultrauzitată în documentele europene, „termen rezonabil”. Nimeni nu știe foarte clar ce înseamnă „termen rezonabil”, dar toată lumea o dă înainte cu termenul rezonabil.

Iată, dragii mei, că ajungem în situația în care „termen rezonabil” să fie considerat, în opinia Guvernului, un termen de 3 ani. Deci au trecut 3 ani aproape de când s-a încheiat un acord internațional și în acest interval, considerat rezonabil, se vine cu proiectul de lege pentru aprobarea lui.

Observația mea vizează modul de lucru al Guvernului și ne permitem să o facem, pentru că Guvernul e sub control parlamentar, nu Parlamentul sub controlul Guvernului, cum ni se mai pare câteodată că se întâmplă.

Pentru aceste considerente, rugăm Guvernul să aibă în vedere respectarea Constituției în litera și spiritul ei. Vă mulțumesc.

de mult timp această modalitate în care se prezintă hotărârea judecătorească.

Consiliul Superior al Magistraturii a intrat în cadrul ședinței Comisiei juridice a Camerei Deputaților și a spus ferm că susține acest proiect. Poate a venit și momentul României. Vă mulțumesc.

## **Domnul Adrian-Felician Cozma:**

Mulțumim.

Doamna deputat Ene Gabriela-Corina, din partea Grupului parlamentar al PSD. Vă rog.

Sunteți inițiator?

## **Doamna Gabriela-Corina Ene**

**:**

Nu. La dezbateri.

Bun. Numai puțin!

În continuare, îi dau cuvântul reprezentantului comisiei sesizate în fond, Comisia juridică, de disciplină și imunități, pentru prezentarea raportului. Vă rog.

Și noi vă mulțumim.

Potrivit art. 107 din Regulamentul Camerei Deputaților, Camera Deputaților trece la dezbaterea pe articole a proiectului sau a propunerii legislative numai atunci când în raportul comisiei sesizate în fond există amendamente admise sau respinse.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

8. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 425 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă; Pl-x 120/2022.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Doamna deputat Murariu Oana, Grupul parlamentar al USR. Vă rog, doamnă secretar.

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Ce așteaptă oamenii, ce așteaptă românii când se adresează instanței de judecată? Bineînțeles, așteaptă să li se facă dreptate.

Or, nu putem să spunem că li se face dreptate atunci când li se comunică o hotărâre judecătorească de 20 de pagini, dintre care 19 pagini reprezintă ceea ce au susținut ei în timpul procesului și pe o pagină ce a reținut instanța, argumentația instanței și concluzii, adică soluția așteptată de părți.

Acest proiect vine să simplifice modalitatea în care este concepută hotărârea judecătorească, astfel încât să pună accent pe aspectele esențiale, adică concluzia, analiza magistratului. Aceasta se face în baza tuturor actelor de la dosar, a susținerilor părților, a probelor, a tuturor incidentelor care sunt cunoscute părților.

Proiectul vine să debirocratizeze, astfel încât magistrații să aibă mai mult timp să se aplece asupra cauzelor părților, să se aplece asupra soluției, să avem o soluție cât mai corectă și să se facă dreptate pentru părți.

Nu inventăm nicidecum roata. State ale căror sisteme judiciare le admirăm, cum ar fi Danemarca, Belgia, cum ar fi Letonia sau state precum Portugalia ori Polonia, au adoptat

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport asupra Propunerii legislative pentru modificarea art. 425 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art. 425 din Legea nr. 134/2010.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea propunerii legislative.

În raport cu obiectul și conținutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Timp de dezbateri – două minute. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

La dezbateri generale, dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul?

Doamna deputat Ene Gabriela-Corina, PSD. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Astăzi votăm un proiect de lege simplu ca formă, dar extrem de important pentru eficientizarea activității instanțelor din România.

Propunerea de modificare din Codul de procedură civilă are ca obiect simplificarea redactării hotărârilor judecătorești, prin eliminarea obligației de a relua în cuprinsul hotărârii toate susținerile părților.

Această modificare are un efect direct și imediat – degrevează instanțele de o muncă birocratică inutilă și permite judecătorilor să se concentreze pe analiza probelor și pe motivarea soluției, și nu pe copierea propozițiilor procesuale deja consemnate în dosar.

În contextul în care un judecător gestionează în medie peste 1.000 de dosare pe an și, în unele instanțe, chiar și peste 1.800, orice măsură care reduce timpul de redactare și crește eficiența actului de justiție este binevenită.

Hotărârea judecătorească trebuie să rămână un instrument de claritate juridică, și nu un rezumat redundant al pledoariilor părților, care sunt deja consemnate în dosar și accesibile tuturor.

Modificarea nu afectează dreptul la apărare, nu restrânge accesul la justiție, ci contribuie la o justiție mai rapidă, mai eficientă și mai concentrată pe esență.

Prin acest vot, Parlamentul răspunde unei nevoi reale semnalate de sistemul judiciar, și anume aceea de a reduce încărcătura instanțelor și de a încuraja un act de justiție modern, pragmatic și orientat spre cetățean.

Grupul parlamentar al PSD va vota pentru adoptarea acestui proiect de lege.

Și aș mai vrea, la sfârșit, să vă spun și să transmit, de fapt, judecătorilor care astăzi nu judecă procese – doar pe cele urgente –, pentru că aceasta este forma de protest pe care ei o fac cu privire la măsurile din pachetul de legi care îi vizează, în numele Grupului parlamentar al PSD, dar mai ales în numele românilor, pe care îi reprezentăm de la această tribună, aș vrea să-i rog pe magistrații din România să găsească o altă formă de protest, și nu una care, efectiv, îi afectează pe românii care sunt părți în diferite litigii.

Vă mulțumesc.

Mulțumim.

Domnul deputat Simion George-Nicolae, Grupul AUR.

## **Domnul George-Nicolae Simion:**

Grupul AUR va susține acest proiect de lege.

Am ascultat mai devreme o pledoarie în favoarea lui.

Danemarca, Estonia, Spania – țări în care democrația nu este anulată și nici competitorii electorali, pentru că se plasează pe primul loc în preferințele românilor, nu sunt târâți la tribunale și Consiliul Superior al Magistraturii se sesizează în momentul în care președintele țării, clar, nu ține cont de separația puterilor în stat și intervine în cadrul unui proces.

Nu mi se pare corect să folosim justiția ca o formă de bâtă politică și pentru a descuraja voci care nu fac parte din coaliția de guvernământ.

Încă o dată, AUR va vota pentru acest proiect de lege. Vă mulțumesc.

## **Domnul Adrian-Felician Cozma:**

## Mulțumim.

Domnul deputat Dimitriu Alexandru, Grupul parlamentar al USR. Vă rog.

## **Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:**

Cred că este momentul să nu mai povestim procese. Că, din păcate, asta se întâmpla până în acest moment: judecătorii erau obligați, fie ei înșiși, fie dădeau către grefieri, să copieze tot dosarul, toate susținerile, și reușeai să ajungi la o motivare, care deja era una mult prea mică, abia de la pagina 15, 20.

Este o măsură foarte bună. O felicit pe colega mea, Oana Murariu, pentru acest proiect și vă îndemn să-l votați.

Pe de altă parte, trebuie să înțelegem că justiția nu e o chestiune care să ne convină sau să nu ne convină. Justiția e justiție și ține de statul de drept să respectăm ceea ce spune justiția.

Totodată, noi, politicienii, avem o răspundere. Avem o răspundere ca, atunci când lucrurile nu merg bine, să o spunem, că de aceea suntem reprezentanții statului și de aceea Constituția ne dă această putere, o dată la 4 ani, nouă, parlamentarilor, să luăm suveranitatea din mâna cetățenilor și s-o exercităm în numele lor. Și, atunci, da, de fiecare dată când vedem o anomalie, de fiecare dată când vedem că justiția nu-și face treaba, trebuie să spunem lucrul acesta.

Și, da, justiția a avut momente în care nu și-a făcut treaba. În acest moment, justiția nu-și face treaba, pentru că este un serviciu public, un serviciu public care nu funcționează, este pus pe _hold_ și lucrul acesta este anormal într-un stat de drept.

De aceea, și eu, alături de colega de la PSD, Ene, spun răspicat: opriți-vă, stimați magistrați, din acest proces, care este unul ilegal! Găsiți alte forme de manifestare a nemulțumirilor, care sunt normal a fi dezbătute într-o democrație! Le așteptăm, le putem discuta, dar nu opriți un serviciu care este crucial pentru democrația din România!

În altă ordine de idei, în momentul în care ești nemulțumit de faptul că există o anchetă împotriva unui guru care și-a bătut joc de democrația din România și era să ne ducă în prăpastie, nu faci decât să vădești că ești doar un extremist.

## Mulțumim.

În continuare, îi dau cuvântul doamnei deputat Simu Aurora-Tasica, neafiliați.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Eu nu susțin acest proiect de lege. Consider că prin acest proiect de lege, în realitate, se reduce transparența deciziei instanței, mai exact, a hotărârii pe care o dă instanța.

În forma veche, instanța era obligată să prezinte, chiar și succint, ce a susținut fiecare parte.

Așadar, cititorul, inclusiv părțile și instanțele superioare, opinia publică sau chiar CEDO, putea înțelege exact contextul dezbaterilor și cum s-a ajuns la o soluție.

În noua formulare, hotărârea însă poate conține doar poziția instanței și situația de fapt reținută, fără să explice clar ce au cerut sau susținut părțile.

Mai mult, rezultatele acestor hotărâri devin mai opace și mai greu de verificat pe fondul lor rațional.

De asemenea, consider că afectează dreptul la o motivare completă, potrivit art. 6 din CEDO.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat constant că o hotărâre trebuie să fie motivată suficient, astfel încât părțile să înțeleagă de ce au câștigat sau de ce au pierdut. Eliminarea obligativității de a reda susținerile părților încalcă acest principiu, deoarece nu mai există garanția că instanța le-a avut în vedere.

De asemenea, consider că poate duce la hotărâri stereotipe, copy-paste cu situații de fapt, fără să se individualizeze concret argumentele fiecărei părți.

Prin urmare, nu voi susține acest proiect.

## **Domnul Adrian-Felician Cozma:**

## Mulțumim.

La acest proiect voi lua și eu cuvântul, Adrian Cozma, Grupul parlamentar al PNL.

## Stimați colegi,

O inițiativă foarte bună, care vine, în primul rând, să degreveze instanțele de judecată de munca inutilă, de acele momente în care judecătorul, grefierul trebuie să se concentreze cum să umple niște pagini cu susținerea părților.

Al doilea aspect, pentru că a fost rostit aici un argument, de la acest microfon, care nu poate fi acceptat, și anume faptul că dezbaterea, procesul este între părți. Asta înseamnă că părțile știu ce au susținut, știu documentele pe care le-au depus la dosar, iar susținerile nu au nicio importanță în conținutul hotărârii judecătorești.

Ajutăm, degrevăm instanțele de judecată și ajutăm și justițiabilii, și pe cei care se judecă, pentru că pe ei îi interesează în fond soluția pe care o va da instanța, și nu susținerile pe care ei le știu.

O inițiativă foarte bună.

Și, da, sprijinim justiția, sprijinim românii să li se facă dreptate și o vom face de fiecare dată și vom susține orice proiect bun pentru justiție și pentru români.

Ca urmare, Grupul parlamentar al PNL susține acest proiect de lege.

Mulțumesc.

Potrivit art. 107 din Regulamentul Camerei Deputaților, trecem la dezbaterea pe articole a proiectului sau a propunerii legislative numai atunci când în raportul comisiei sesizate în fond există amendamente admise sau respinse.

Nefiind amendamente, propunerea legislativă rămâne la votul final.

11. Propunerea legislativă privind schimbarea denumirii satului Bâlvăneștii de Jos din comuna Bâlvănești, județul Mehedinți, și modificarea anexei la Legea nr. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului României; Pl-x 229/2025.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Domnul deputat Chirilă Virgil Alin, Grupul parlamentar al PSD, vă rog.

Bună ziua, domnule președinte! Stimați colegi,

Practic, această inițiativă legislativă face parte dintr-o procedură legislativă de schimbare a denumirii unei localități.

În aproximativ anul 1400 este atestat satul Băsești, iar la 1 ianuarie 1965 a fost schimbată denumirea acestui sat aparținător comunei Bâlvănești, din „satul Băsești” în „satul Bâlvăneștii de Jos”.

Actualmente, în 4 mai 2025, a fost efectuat un referendum prin care peste 89% din locuitorii acestui sat și-au exprimat voința de a schimba denumirea acestei localități din „Bâlvăneștii de Jos” în „Băsești”.

Stimați colegi,

Domnule președinte,

Vă rog să acordați un vot de adoptare a acestei inițiative legislative.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Din partea inițiatorilor dacă mai dorește cineva să ia cuvântul?

Dacă nu, mulțumesc.

Îi dau cuvântul reprezentantului comisiei sesizate în fond, Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului, pentru prezentarea raportului. Vă rog.

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

În temeiul prevederilor art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Propunerea legislativă privind schimbarea denumirii satului Bâlvăneștii de Jos din comuna Bâlvănești, județul Mehedinți, și modificarea anexei la Legea nr. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului României – Pl-x 229/2025.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare schimbarea denumirii satului Bâlvăneștii de Jos din comuna Bâlvănești, județul Mehedinți, în „satul Băsești”, precum și modificarea, în mod corespunzător, a anexei la Legea nr. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului României, cu modificările și completările ulterioare.

Potrivit art. 75 alin. (1) din Constituția României, republicată, și art. 92 alin. (8) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

În urma dezbaterilor, comisia propune plenului Camerei Deputaților un raport de adoptare a propunerii legislative, cu amendamente admise.

În raport cu obiectul și conținutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale?

Domnul deputat Simion George-Nicolae, Grupul AUR.

## **Domnul George-Nicolae Simion:**

Din păcate, aveți apucături de comisari sovietici. Doctrina voastră nu se diferențiază foarte mult de cea marxistă. La fel cum înainte se schimbau denumiri de localități, acum vreți să mistificați istoria.

„Guru”, ați spus, domnule deputat, despre gurul care a câștigat alegerile.

Și dumneavoastră ați salvat România, de-asta vă chemați „Uniunea Salvați România”, nu?

Că ați salvat România de democrație...

, cum au făcut-o și comisarii sovietici.

Ar trebui să vă fie rușine, dar dumneavoastră nu cunoașteți acest termen și, drept urmare, fiind la guvernare cu PSD-ul, o să vă sancționeze propriul electorat.

Ați salvat voi democrația! Râsurilor!

## **Domnul Adrian-Felician Cozma:**

Domnul deputat Dimitriu Alexandru-Paul, Grupul parlamentar al USR.

Vă rog.

## **Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:**

Sovieticii sunt la dumneavoastră, probabil chiar în partid.

Comuniștii, din păcate, se salvează în brațele dumneavoastră și lucrul acesta se vede foarte clar după oamenii pe care îi aveți. Aveți oameni în partid – nu toți, din fericire, asta e, măcar nu toți – care preaslăvesc putinismul. Aveți oameni în partid care spun că trebuie să fie bombardată, eventual nuclear, Ucraina. Asta este o dovadă de antiromânism, pentru că, în momentul în care subjugați, cum ați vrea dumneavoastră, prin mâna lui Putin, Ucraina, ajunge România să aibă probleme de securitate.

Dumneavoastră chiar nu vă gândiți?

N-aveți nici cea mai mică responsabilitate?

Vă jucați cu cuvintele!

Dumneata, domnule Simion, care spui că trebuie să violezi, vrei să agresezi sexual, exact de la tribuna asta, dumneata, care spui că vrei să jupoi oameni, ai căderea morală să vii și să ne dai nouă sfaturi?! Nu ți-o fi rușine?

Trecem la dezbaterea propunerii legislative. Dacă la titlu există obiecții sau observații? Nu există.

Adoptat.

La articole?

Art. 1, obiecții sau observații?

2 marginal, obiecții sau observații? Nu sunt.

Adoptat.

3 marginal, dacă sunt obiecții sau observații? Nu există.

Adoptat.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

12. Propunerea legislativă pentru completarea art. 74 al Legii nr. 198 din 4 iulie 2023 a învățământului preuniversitar; Pl-x 178/2025.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul?

În continuare, îi dau cuvântul reprezentantului comisiei raportoare, Comisia pentru învățământ, pentru prezentarea raportului.

Vă rog, doamnă deputat.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Dau citire raportului Comisiei pentru învățământ asupra Propunerii legislative pentru completarea art. 74 al Legii nr. 198 din 4 iulie 2023 a învățământului preuniversitar.

În baza prevederilor art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu adresa Pl-x 178 din 30 iunie 2025, Comisia pentru învățământ a primit spre dezbatere, în fond, Propunerea legislativă pentru completarea art. 74 al Legii nr. 198 din 4 iulie 2023 a învățământului preuniversitar.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare, în sensul introducerii disciplinei școlare obligatorii „Educație pentru nonviolență și relații sănătoase”, cu o oră pe săptămână, în ciclul gimnazial, ca parte a educației emoționale și comportamentale a elevilor.

În funcție de obiectul și conținutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, potrivit prevederilor art. 73 din Constituția României, republicată.

Potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) din Constituția României, republicată, și ale art. 92 alin. (8) din

Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

În urma dezbaterii, în ședința din 15 septembrie 2025, comisia, cu 17 voturi pentru respingere și 6 voturi împotriva respingerii, a propus respingerea propunerii legislative.

Vă solicităm, în numele Grupului parlamentar al PSD, să respingeți această propunere legislativă, având în vedere încărcarea elevilor din învățământul gimnazial, faptul că planurile de învățământ la nivel gimnazial cuprind între 28 și 33 de ore pe săptămână, deci din clasa a V-a până în clasa a VIII-a, și nu cred că este atribuția Parlamentului să impună discipline obligatorii în învățământul preuniversitar. Mulțumesc frumos.

## Mulțumesc.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale?

Doamna deputat Grosu Veronica, din partea Grupului parlamentar al AUR. Vă rog.

## **Doamna Veronica Grosu:**

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Noi, cei de la AUR, considerăm că acest proiect de lege privind învățământul preuniversitar este un proiect binevenit, pentru că reprezintă un pas necesar pentru clarificarea și eficientizarea cadrului legislativ din educație.

Această inițiativă corectează ambiguități semnalate de profesori, părinți și autorități locale, asigurând aplicarea unitară a legii în toate școlile din țară.

Prin această completare oferim predictibilitate și transparență unui sistem care are nevoie de stabilitate, nu de interpretări diferite de la un județ la altul.

De asemenea, un vot pentru acest proiect înseamnă un vot pentru echitate, pentru respectul față de profesori și pentru sprijinul acordat elevilor. Le oferim cadrelor didactice un cadru clar de lucru și copiilor o șansă la un sistem coerent și corect.

Educația este fundamentul pe care se clădește astăzi viitorul României. Cu toții avem datoria să-l consolidăm prin fapte, și nu doar prin declarații.

De aceea, vă îndemn să votăm cu responsabilitate și să susținem acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

## Mulțumim.

În continuare, îi dau cuvântul doamnei deputat Atanasiu Corina, Grupul parlamentar al USR. Vă rog.

## **Doamna Corina Atanasiu:**

## Domnule președinte,

Stimați colegi,

USR va vota pentru respingerea acestui proiect și vreau să vă spun și de ce.

Astăzi nu discutăm doar despre programe școlare, ci și despre cum croim școala.

De ce nu e înțelept să legiferăm curriculumul?

Mai întâi, rigiditatea. Legea se schimbă greu. Educația are nevoie de reglaje fine, la 2, 4 ani, pe baza feedbackului din clase. Dacă batem conținutul în cuie, prin lege, transformăm corecțiile pedagogice în bătălii politice.

Apoi, politizarea. Majoritățile trec, dar programele rămân. Fiecare guvern cu programa lui înseamnă haos și pentru profesori, și pentru elevi. Școala devine teren de campanie, și nu spațiu de învățare.

În al treilea rând, implementarea. Orice viraj legislativ înseamnă manuale rescrise, formări masive ale profesorilor, examene schimbate. Fără pilotare, fără bugete, riscăm să facem doar reforme pe hârtie și să aruncăm costurile, ca de obicei, în curtea școlii.

Și, poate cel mai grav, pierdem autonomia profesională. Profesorul și școala nu se mai pot adapta, nu-și mai pot adapta învățarea la elev; standardizăm excesiv și scădem calitatea.

Ce ar trebui să facem în schimb?

Parlamentul ar trebui să fixeze: cadrul și garanțiile, nu conținutul; principii; drepturi ale elevilor; transparență; obligativitatea consultării reale; o autoritate curriculară independentă, cu didacticieni, cu profesori practicieni, cu psihopedagogi, mediu economic și universități, mandatată să proiecteze și să revizuiască programe; ciclu de revizuire predictibil, la fiecare 4 ani; design; pilotare; evaluare externă; scalare etapizată, cu raportare publică pe rezultate, și nu pe intenții.

De aceea, vă rog frumos să votați pentru respingerea acestui proiect.

Mulțumim.

În continuare, îi dau cuvântul domnului deputat Coleșa Ilie-Alin, Grupul parlamentar al AUR.

## **Domnul Ilie-Alin Coleșa:**

Nu cred că reglementarea, parțială, cel puțin, de către Parlament a trunchiului de materii opționale reprezintă un câmp de bătaie politică pentru care noi nu ar trebui să adoptăm o asemenea inițiativă legislativă, care spune foarte clar că vizează introducerea unei noi discipline opționale, denumită „Ora naturii”, axată pe învățarea disciplinelor aplicate, în special prin demonstrații, experimente, activități interdisciplinare, deci formarea unei relații active cu mediul natural, un spirit critic, o gândire logică și așa mai departe.

Acest lucru, în condițiile în care, dacă vă uitați pe lista de materii opționale de la toate nivelurile învățământului preuniversitar, primar... Nu le-am numărat, dar cred că sunt peste 20: „Educație financiară”, „Educație rutieră”, „Educație pentru sănătate”, „Educație pentru mediu”, „Citit fluent”, „Matematică distractivă”, „Scriere creativă” și așa mai departe; gimnaziu – „Educație juridică”, „Gândire critică”, „Robotică”, „Programare”, „Ecologie”, „Geografie”, „Istorie”, „Jurnalism”, „Securitate”; la fel la liceu, iar, alte peste 20 de materii; la fel pentru învățământul profesional, tehnologic și așa mai departe.

Deci faptul că un profesor universitar, precum colegul nostru Silviu Gurlui, propune, pe baza experienței și pe baza rezultatelor dezastruoase ale unei bune părți a elevilor români, propune o disciplină opțională nu înseamnă un câmp de bătaie politică, ci răspunde unei nevoi reale a învățământului preuniversitar.

Atenție, nu este vorba de o materie obligatorie! Mulțumesc.

Mulțumim.

În continuare, îi dau cuvântul doamnei deputat Bucur Ariana-Oana, Grupul parlamentar al PSD.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am revenit cu următorul detaliu: atunci când vorbim despre discipline, că sunt ele obligatorii sau sunt opționale, se regăsesc în planurile de învățământ.

Deci în planurile de învățământ pentru fiecare nivel de învățământ sunt menționate disciplinele și orele alocate. Nu discutăm acum despre programe școlare; acelea sunt cu totul și cu totul altceva.

Deci intervenția mea de mai devreme a făcut referire la faptul că nu este cazul ca noi să încărcăm suplimentar cu discipline, care, de multe ori, pot fi de foarte mare actualitate, dar cred că trebuie să găsim o altă modalitate de a determina ministerul ca, în lista disciplinelor opționale avizate sau aprobate prin ordin de ministru, ele să poată fi accesate de către copii.

Dar cred că încărcarea suplimentară a copiilor nu este cazul să se realizeze.

Mulțumesc.

Mulțumim, doamnă deputat, pentru precizări.

În continuare, îi dau cuvântul domnului deputat Rigman Ciprian-Doru, Grupul parlamentar al USR.

Vă rog.

## **Domnul Ciprian-Doru Rigman:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Observ că venim aici, la această tribună, și vorbim de alte proiecte de lege, și nu de cele care sunt supuse dezbaterii.

Domnul coleg de la Cluj vorbea despre un alt proiect de lege, care se referea la „Ora Pământului”, o inițiativă care trebuia să intre în planul disciplinelor opționale, și aici vorbim despre un alt proiect de lege, care vorbește de introducerea unei discipline obligatorii în programa pentru gimnaziu – este vorba de „Relații sănătoase și educație pentru nonviolență”.

Deci ar fi foarte bine ca, atunci când venim și discutăm despre proiecte de lege, să le și citim și să vorbim avizat.

Altfel, programul unui elev de clasa a VII-a implică de cele mai multe ori 32-33 de ore, ceea ce înseamnă că în 3 zile pe săptămână au program până la ora 15:00 și în două zile pe săptămână au program până la ora 14:00; cred că nu este cazul să amplificăm și mai mult acest efort și cred că curriculumul este de competența specialiștilor din minister. Mulțumesc mult.

Noi vom vota împotriva acestui proiect de lege.

Mulțumesc, domnule deputat.

În continuare, îi dau cuvântul domnului deputat Ganț Ovidiu Victor, Grupul minorităților naționale.

Vă rog, domnule secretar.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimate doamne și domni deputați,

Foarte interesantă argumentația, dezbaterea, atâta doar că planurile-cadru se modifică prin legislație subsecventă, ordine de ministru, și nu prin proiecte de lege. În rest, toată discuția este sterilă.

Eu cred că inițiatorii ar fi bine sfătuiți să se adreseze Ministerului Educației cu propunerea de modificare, în consecință, a planului-cadru, prin ordin de ministru. Vă mulțumesc frumos.

Mulțumesc, domnule deputat.

Doamna deputat Vedinaș Verginia, SOS România.

Domnule președinte și dragi colegi,

S-au spus foarte multe lucruri despre această inițiativă legislativă și, în mod paradoxal, și unii, și ceilalți au dreptate sau au o parte din adevăr.

Partea din adevăr constă în faptul că, într-adevăr, trebuie să lăsăm autorității competente să stabilească curricula – și acesta este ministerul, deci legislației secundare, terțiare chiar, nici măcar secundare –, prin ordin și prin celelalte acte subsecvente.

Partea care nu este însă sustenabilă vizează faptul că nu s-a recunoscut, nu s-a susținut – și avem datoria să o facem de la tribuna Parlamentului – că școala românească se confruntă cu probleme legate de relațiile între elevi, relațiile dintre elevi și profesori, că fenomenul acesta al violenței este un fenomen care pândește conduita și modul de evoluție al tinerei generații.

Și, poate, ca să concluzionăm și să învățăm ceva, să avem un mesaj din această dezbatere, ar trebui să spunem că trebuie să se reflecte de către autoritatea competentă, în speță ministerul, cine gestionează domeniul, ca în curriculă să se pună accent pe discipline care să formeze și sub aspect moral, deontologic, elevii, pentru că trebuie să recunoaștem că pe noi, societatea românească, ne macină nu numai o criză economică, ci și o criză morală, care a pătruns la toate generațiile.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Adrian-Felician Cozma:**

## Mulțumim și noi.

## Stimați colegi,

Vă reamintesc că, prin raportul comisiei sesizate în fond, se propune respingerea propunerii legislative.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

Vă mulțumesc.

Încheiem prima parte a ședinței, stimați colegi. Vă doresc o după-amiază plăcută, continuând a doua parte cu ședința de interpelări.

Vă rog.

## PAUZĂ

## DUPĂ PAUZĂ

## **Domnul Cătălin Drulă:**

## Bună ziua!

Continuăm cu partea a doua a ședinței de astăzi, 13 octombrie 2025.

Această ședință este consacrată primirii răspunsurilor orale la interpelările adresate Guvernului.

## Vă reamintesc procedura.

Deputatul care a formulat interpelarea orală poate reaminti tema într-un interval de timp de un minut. Dar asta e opțional.

Ministrul sau reprezentantul său trebuie să răspundă la interpelare în cel mult 3 minute.

Autorul interpelării, după audierea răspunsului, mai are la dispoziție un minut, dacă dorește, pentru a cere lămuriri suplimentare.

Iar, finalmente, ministrul – ministerul, aș zice eu, sau reprezentantul ministrului – are la dispoziție un minut pentru răspuns.

Bun!

Haideți să vedem!

Ministerul Culturii.

Domnul Toma Ilie, de la PSD, a formulat o interpelare cu subiectul „Reorganizarea ORDA” – 543B.

Domnule deputat,

Doriți să reamintiți într-un minut subiectul întrebării sau sunteți gata să trecem la răspuns, să invităm reprezentantul ministerului la microfon?

## **Domnul Ilie Toma**

**:**

Da, invităm pentru răspuns!

## Perfect!

Doamna subsecretar de stat Irina Cajal. Vă rog, aveți cuvântul 3 minute.

**Doamna Irina Sanda Marin Cajal** _– subsecretar de stat în Ministerul Culturii_ **:**

## Bună ziua!

## Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea înregistrată la Camera Deputaților cu nr. 543B din 2025, având ca obiect „Reorganizarea ORDA”, vă comunicăm punctele următoare:

Prima întrebare: „care sunt obiectivele concrete ale reorganizării în ceea ce privește consolidarea autorității administrative și legislative în domeniul drepturilor de autor și drepturilor conexe?”.

Oficiul Român pentru Drepturile de Autor – ORDA a atins limitele instituționale și necesită reorganizare structurală urgentă, urmărind în mod special creșterea capacității de reglementare și integrarea administrativă în domeniul dreptului de autor și drepturilor conexe.

Obiectivele concrete ale reorganizării sunt: consolidarea autorității legislative în domeniul dreptului de autor și drepturilor conexe; legislația secundară; ordonanțe simple și hotărâri de Guvern aplicate oficiului au fost emise în anii 2006 și 2008, fără a fi modificate până în prezent. Deci schimbările din domeniu impuneau acest lucru.

Fragmentarea atribuțiilor de reglementare în domeniul dreptului de autor și drepturilor conexe a cauzat întârzieri considerabile în ceea ce privește transpunerea în legislația națională a directivelor europene în acest domeniu.

Ministerul Culturii are inițiativă legislativă pentru toate proiectele de lege elaborate de ORDA, astfel încât preluarea atribuțiilor va asigura coerență în redactarea proiectelor de acte normative, va conduce la respectarea termenelor de transpunere a directivelor europene și va elimina riscul declanșării procedurilor și contencioase JUE, eficientizarea supravegherii și controlului organizațiilor de gestiune colectivă și al entităților de gestiune independente.

Controlul activității organismelor de gestiune colectivă, a entităților de gestiune independente, precum și a organismelor comune de colectare va fi efectuat de către Ministerul Culturii, cu posibilitatea cooperării, după caz, a unor specialiști și la alte autorități sau instituții publice, conform procedurilor stabilite prin ordin al ministrului culturii.

## **Domnul Cătălin Drulă:**

Trecem la Ministerul Afacerilor Interne.

Îmi cer scuze!

Dacă doriți să aveți o revenire de un minut, domnule deputat?

Domnule deputat Toma Ilie, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Scopul interpelării respective a fost pentru continuarea unei munci care a fost începută acum un an și jumătate și vreau să vă spun că răspunsul a fost mulțumitor.

Ideea este doar să duceți mai departe ceea ce a fost bun creat, pentru că știu că există un proiect de lege în acest domeniu, care urmează să fie îmbunătățit.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Cătălin Drulă:**

Trecem la următoarea interpelare.

Dacă domnul Nini-Alexandru Pascalini este prezent? Pentru deputații care nu sunt prezenți, se va transmite răspunsul în scris, atunci.

Bun!

Le citesc la rând, până când este prezent deputatul în sală.

Doamna Raisa Enachi, de la Grupul SOS?

A, da, se solicită amânarea. Așa e!

Domnul Dumitru Coarnă?

Nu este.

Domnul Romeo-Daniel Lungu, Grupul PSD? Nu este.

Domnul Toma Ilie, din nou.

## **Domnul Ilie Toma**

**:**

Care dintre ele?

Da, aveți multe interpelări. Foarte bine, vă exercitați dreptul constituțional de control parlamentar!

Ministerul Educației și Cercetării.

Subiectul interpelării este Programul „Euro 200”, interpelarea 534B.

Doriți să reamintiți subiectul interpelării sau mergem direct la răspuns? Asta e valabil la toate, ca să nu vă mai întreb.

## Perfect!

Atunci îi dau cuvântul doamnei secretar de stat Irina Danielescu, din partea Ministerului Educației. Aveți cuvântul. 3 minute.

## **Doamna Irina Danielescu** _– secretar de stat în_

_Ministerul Educației și Cercetării_ **:**

## Mulțumesc.

## Bună seara!

Referitor la interpelarea dumneavoastră având ca obiect Programul „Euro 200”, vă comunicăm următoarele.

Ministerul Educației și Cercetării derulează Programul „Euro 200” începând cu anul 2004, obiectivele sale fiind stimularea achiziționării de computere, prin acordarea unor ajutoare financiare stabilite pe criterii sociale, respectiv dezvoltarea competențelor de utilizare a mijloacelor IT & C.

În anul 2023, prin hotărâre de Guvern, au fost modificate normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 269/2004.

Principala noutate introdusă de noua hotărâre este următoarea: venitul brut lunar pe membru de familie s-a majorat de la 250 lei la 500 lei, ca urmare a evoluției indicelui prețului de consum comunicat de INS.

Programul de acordare a unui ajutor financiar intitulat „Euro 200” continuă și în anul 2025.

Legea nr. 269/2004 prevede că „plafonul se indexează anual, prin hotărâre a Guvernului, în funcție de indicele de creștere a prețurilor de consum”.

Fiecare bon valoric este identificat unic la nivel național prin serie și număr. Bonurile valorice sunt valabile numai pentru anul calendaristic în care au fost elaborate, iar beneficiarii legii se pot prezenta la orice agent economic care comercializează calculatoare și pot achiziționa calculatoare în baza bonului valoric în original, achitând diferența de preț care depășește contravaloarea ajutorului financiar.

Lista beneficiarilor se aprobă prin ordin al ministrului educației și cercetării.

În ceea ce privește numărul beneficiarilor Programului „Euro 200” pe ultimii 5 ani, acesta este următorul: în anul 2020 – 6.521 de beneficiari; în anul 2021 – 1.941 de beneficiari; în anul 2022 – 1.788 de beneficiari; în anul 2023 – 1.947 de beneficiari; în anul 2024 – 1.826 de beneficiari, iar în anul 2025 – 1.869 de beneficiari.

Mulțumesc.

Și la această interpelare doriți o revenire de un minut?

## **Doamna Irina Danielescu:**

Vă predau microfonul?

**Domnul Ilie Toma**

**:**

## **Domnul Ilie Toma**

**:**

La toate.

Atât! Mulțumesc.

## **Domnul Cătălin Drulă:**

În regulă!

## Bun!

Domnule Toma, dar dați-mi mie voie să fac lucrurile acestea, cu acordarea cuvântului.

Stați, stați, nu plecați!

Vreți să reveniți la interpelarea asta un minut, asupra subiectului?

Vă rog, aveți cuvântul!

## **Domnul Ilie Toma**

**:**

Să mi se dea în scris. E în regulă! Doar asta...

Da, mai sunt!

Ministerul Educației să vă dea în scris pentru restul interpelărilor.

La această interpelare să aveți un minut, dacă doriți să faceți o revenire.

Mulțumesc foarte mult.

Vă rog să continuați drumul ăsta, pentru că, așa, din calculele mele, în decursul anilor, sunt vreo 15.000-20.000 de beneficiari care fac parte din familii simple, din familii care n-au posibilități. Și tocmai asta era ideea, să continuăm să mergem pe un drum ascendent, astfel încât să se bucure și copiii de acces la educație, cei care sunt din familii modeste.

Și accesați câți mai mulți bani europeni.

Calculatorul, după cum vedeți, este viitorul celor care vor face următoarele servicii, să spunem așa, ca locuri de muncă.

Vă mulțumesc foarte mult.

Mai aveați o interpelare, dar înțeleg că doriți răspunsul în scris. E vorba de...

O să le citesc la final pe cele cu răspunsul în scris.

Tot pentru Ministerul Educației, dacă este prezent, domnul deputat Petrețchi.

Doriți să reamintiți tema interpelării, da? E vorba despre „Problema învățării în regim simultan a claselor în care se studiază în limba ucraineană maternă, în județul CarașSeverin” – 559B.

Vă rog, aveți un minut.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Pentru a fi coerent și a ne readuce aminte despre ce este vorba, la data de 19.08.2025, Uniunea Ucrainenilor din România, singura organizație recunoscută oficial care îi reprezintă pe micii ucraineni în Consiliul Minorităților Naționale și în fața celorlalte autorități ale statului, în conformitate cu prevederile art. 23 alin. (4) lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare, a adresat rugămintea Ministerului Educației și Cercetării de a aproba funcționarea mai multor formațiuni de studiu sub efectivul minim prevăzut de lege, pentru unitățile școlare din județele Suceava și Caraș-Severin.

Cu toate acestea, din cele 11 școli care solicitau exceptarea de la prevederi, la nivel național, singurele clase care nu au fost aprobate sub limita de efectiv au fost cele din cadrul Școlii Gimnaziale Copăcele, județul Caraș-Severin, unde au fost comasate clasele V-VIII, cuprinzând un număr

de 16 elevi, contrar prevederilor art. 23 alin. (4) lit. b) și ale alin. (11) din Legea nr. 198/2023.

Mulțumesc.

Doamnă secretar de stat, aveți cuvântul pentru răspuns.

Vă mulțumesc, stimate domnule deputat.

Referitor la interpelarea dumneavoastră având ca obiect „Problema învățării în regim simultan a claselor în care se studiază în limba ucraineană maternă, în județul CarașSeverin”, vă comunic următoarele:

În cadrul Școlii Gimnaziale Copăcele, unitate de învățământ din județul Caraș-Severin, procesul instructiveducativ aferent claselor V-VIII se desfășoară în regim simultan, limba de predare fiind limba română, pentru un efectiv total de 16 elevi.

Având în vedere prevederile Ordinului de ministru nr. 3.036/2024 pentru aprobarea metodologiei privind organizarea claselor în regim simultan, cu modificările și completările ulterioare, situația se încadrează în aria de aplicabilitate a prevederilor legale.

Vă mulțumim.

Doriți o revenire, da? Vă rog.

Vă mulțumesc mult, domnule președinte. Stimată doamnă secretar de stat,

Nu pot să fiu de acord cu răspunsul dumneavoastră și o să vă rog să reveniți la el, pentru următoarele motive:

Legea nr. 141, la care faceți dumneavoastră referire, nu a modificat Legea nr. 198/2023, și anume art. 23 alin. (4) lit. b), care spune următoarele – și vă rog să-mi permiteți să vă citez: „în situații excepționale, formațiunile de studiu pentru antepreșcolari, preșcolari sau elevi, pentru forma de învățământ în limba maternă a unei minorități naționale/studiul limbii minorității naționale, istoria, religiile și tradițiile minorității, respectiv educația muzicală a unei minorități naționale, pot funcționa sub efectivul minim sau peste efectivul maxim, cu aprobarea Ministerului Educației, Cercetării...” – și textul curge.

Dacă făceam referire la ceea ce ne-ați prezentat dumneavoastră, înseamnă că nici celelalte 10 școli nu puteau să funcționeze sub limita de efectiv.

De aceea, vă rog să reveniți cu răspunsul. Vă mulțumesc.

## **Domnul Cătălin Drulă:**

Doamnă secretar de stat, vă rog.

Da, aș vrea să spuneți asta la microfon, pentru că, în interpretarea mea, a dispozițiilor regulamentare, Guvernul este obligat să răspundă atunci când se cere o revenire; face parte din sistemul constituțional de control parlamentar.

Deci spuneți spre microfon că veți reveni și suntem în regulă.

## **Doamna Irina Danielescu:**

Avem rugămintea să reveniți cu o solicitare în scris, la care vă vom răspunde. ## **Domnul Nicolae-Miroslav Petrețchi**

**:**

V-am spus-o procedural, de la microfon.

Da, a fost procedural.

Deci dacă puteți să răspundeți la ce ați fost întrebată?

## **Doamna Irina Danielescu:**

Răspunsul vi l-am citit. Acesta este mandatul cu care am venit în această seară.

În cazul în care doriți...

solicitări suplimentare, sigur, vom reveni.

Rugămintea este să ne solicitați în scris.

## **Domnul Cătălin Drulă:**

Trecem la următorul minister.

Sunt mai multe interpelări din partea domnului Toma Ilie, la care înțeleg că solicitați răspunsul în scris, domnule deputat? Sau doriți vreuna dintre ele? Sunt patru inter...

## **Domnul Ilie Toma**

**:**

La care dintre ministere?

## **Domnul Cătălin Drulă:**

Ministerul Mediului – aveți trei interpelări.

## **Domnul Ilie Toma**

**:**

Numai la cea cu pădurile; și acolo o să discutăm un pic.

## **Domnul Cătălin Drulă:**

Care? Pe care o veți citi?

OK. Deci domnul deputat a solicitat răspunsul în scris pentru 532B și 533B.

Iar pentru 545B, „Programul de împădurire finanțat prin PNRR”, îi dau cuvântul, pentru a oferi răspunsul, domnului secretar de stat Cosmin-Răzvan Butuza.

## **Domnul Cosmin-Răzvan Butuza** _– secretar de stat_

_în Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor_ **:**

## Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră nr. 545B/2025, având ca obiect „Programul de împădurire finanțat prin PNRR”, vă comunicăm următoarele:

Având în vedere volumul semnificativ de informații, precum și necesitatea actualizării permanente a bazelor de date privind situația defalcată pe județe și pe categorii de beneficiari, aceste informații se află, în prezent, într-un proces de consolidare și, prin urmare, nu pot fi prezentate în acest moment în cadrul răspunsului.

Toate informațiile consolidate și validate sunt puse la dispoziția publicului prin intermediul site-ului oficial al Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor.

Până în prezent, în cadrul Programului de împădurire au fost aprobate 1.557 de proiecte. În plus, 268 de proiecte se află în etapa de verificare, iar 183 de proiecte n-au îndeplinit condițiile de eligibilitate și au fost respinse.

Din totalul proiectelor aprobate, suprafața efectiv împăturită este de 9.430,45 de hectare, restul suprafețelor aflându-se în diferite etape de pregătire și implementare.

Procedura de selecție și acordarea sprijinului financiar pentru persoanele fizice și juridice care doresc să împădurească terenuri arabile au fost reglementate integral prin Ghidul specific privind regulile și condițiile aplicabile finanțării din fondurile europene aferente PNRR. Ghidul a fost aprobat prin ordinul ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 3.027/2022 și stabilește în detaliu etapele procedurale, criteriile de eligibilitate, documentația necesară și mecanisme de verificare, evaluare și finanțare a proiectelor.

Până în prezent au fost semnate 929 de contracte prefinanțate pentru lucrările de împădurire și reîmpădurire, care însumează o suprafață totală de 15.654 de hectare.

## **Domnul Ilie Toma**

**:**

Un minut?

Da, vă rog.

Domnule secretar de stat,

Felicitări pentru răspunsurile pe care mi le-ați dat, le-am citit; văd că se fac progrese și aici există un nou trend; o cunoaștem pe doamna ministru, e colega noastră – văd că începe mai cu tinerețe, mai cu viață, ceea ce este foarte bine.

Puneți mare accent pe împăduririle din România!

Puneți mare accent pe refacerea perdelelor forestiere! Puneți mare accent pe vegetație – vegetație forestieră, care, știm cu toții, ne salvează viața, ne salvează oxigenul, ne salvează drumul către ceea ce înseamnă o viață curată!

Eu vă felicit, dar, repet încă o dată, transmiteți... Încă o dată, noi, cei din Parlament, susținem o împădurire cât mai grabnică și pe suprafețe mai mari decât erau înainte. Vă mulțumesc mult.

## **Domnul Cătălin Drulă:**

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat. Trecem la Ministerul Apărării Naționale. Domnul Nini Pascalini?

Nu este prezent, așa că va primi răspunsul în scris. Din nou, domnul Toma Ilie, la...

## **Domnul Ilie Toma**

**:**

Am primit răspunsul.

## **Domnul Cătălin Drulă:**

Ministerul Dezvoltării?

## **Domnul Ilie Toma**

**:**

De la Dezvoltare?

## **Domnul Cătălin Drulă:**

Doriți răspunsurile? Sunt una, două, trei. Trei...

## **Domnul Ilie Toma**

**:**

Nu, e în regulă, în scris.

## **Domnul Cătălin Drulă:**

În scris; în regulă.

Deci e una pentru ANL, 536B, „Servicii publice oferite gratuit”, 537B și „Programul național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat”.

Toate în scris, da?

## **Domnul Ilie Toma**

**:**

Da.

## **Domnul Cătălin Drulă:**

În regulă. Acestea rămân în scris.

Tot pentru Ministerul Dezvoltării, domnul Alin Virgil Chirilă este prezent?

Nu. Atunci, rămâne în scris.

La Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, domnul Toma Ilie are două...

**Domnul Ilie Toma**

**:**

Da, da.

## **Domnul Cătălin Drulă:**

Una..., o interpelare cu...

, da, „Mecanismul european RESTORE”...

**Domnul Ilie Toma**

**:**

E cel cu inundațiile, nu?

## **Domnul Cătălin Drulă:**

Domnule Attila Kelemen, vă rog, aveți cuvântul.

## **Domnul Kelemen Attila** _– secretar de stat_

_în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră cu numărul 548B/2025 adresată Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, având ca obiect „Mecanismul european RESTORE”, vă aducem la cunoștință următoarele:

În ceea ce privește activarea mecanismului european RESTORE, dorim să vă informăm că la nivelul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene și al Autorității de management pentru Programul Regional Nord-Est au fost luate toate măsurile necesare pentru inițierea și derularea procesului de accesare a fondurilor europene și utilizarea facilităților acestui mecanism.

Prin urmare, eforturile s-au concentrat asupra reprogramării resurselor financiare, astfel încât să fie valorificate pe deplin oportunitățile oferite de mecanismul RESTORE, sprijinind Regiunea Nord-Est în aplicarea unor măsuri integrate, care să refacă condițiile normale de trai și să prevină apariția unor calamități generate de inundații.

Astfel, în data de 21.08.2025 a avut loc întâlnirea Comitetului de monitorizare a Programului Regional NordEst, având ca scop modificarea acestui program, pentru introducerea unei noi priorități, prioritatea 10 – O regiune alături de cetățeni (RESTORE), în vederea finanțării acțiunilor necesare remedierii efectelor produse de inundațiile din județele Neamț și Suceava asupra infrastructurii publice, cu respectarea prevederilor Regulamentului 2024/3.236 al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) 2021/1.057

și a Regulamentului (UE) 2021/1.058 în ceea ce privește sprijinul regional de urgență pentru reconstrucție.

Revizuirea programului de către ADR Nord-Est și MIPE și aprobarea acestuia de către Comisia Europeană au fost realizate într-un timp foarte scurt, fiind de remarcat implicarea, în acest proces, a tuturor instituțiilor implicate, respectiv prefecturile, consiliile județene Suceava și Neamț, comitetele județene pentru situații de urgență.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Cătălin Drulă:**

Doriți să faceți o revenire? Un minut, da?

**Domnul Ilie Toma**

**:**

Ultima intervenție.

Vă rog. Da, deci e o revenire.

Deci rămâneți aici, domnule secretar de stat, să răspundeți domnului deputat.

De fapt, după necazurile din vară, care nu știu dacă puteau sau nu puteau fi contracarate, avem în final un mecanism, un mecanism care funcționează sau va funcționa cât mai bine. Avem pe ce să punem mâna, cum se spune în popor, în caz de necaz.

Și mai avem și oameni cu suflet în acele zone, cu suflet de oameni adevărați, care am văzut că au sărit... și aveau nevoie de acest mecanism.

Eu felicit președinții consiliilor județene ale celor două județe, Neamț și Suceava – domnul George Șoldan –, pentru că am văzut, în fine, când oamenii se află la greu, există și autorități care doresc și pun sufletul să facă ceva pentru ei, să le reconstruiască viața, măcar cât mai aproape de felul cum le era înainte.

Și trebuie să ne gândim și la mediul înconjurător, să redea și solurile și vegetația, cât mai aproape de a fi funcțional. Vă mulțumesc foarte mult. Doamne-ajută!

## **Domnul Cătălin Drulă:**

Mulțumesc.

Nu cred că mai erau întrebări, așa că nu mai e necesară revenirea.

Aș avea și eu o rugăminte pentru colegii de la Departamentul pentru relația cu Parlamentul.

Mă ascultați puțin?

Am o rugăminte. Să-i transmiteți și domnului secretar de stat că, în această ședință de interpelări, ele fiind orale, scopul e să avem o oralitate în dialog, adică, dacă cei care vin din partea Guvernului doar citesc de pe foaie un punct de vedere, ni-l pot trimite în scris; și, atunci, tot ce facem noi aici devine un pic un simulacru, doar ne consumăm un timp de deplasare prin oraș.

Deci rugămintea ar fi ca pe viitor să fie mai mult un dialog cu domnii deputați care au pus întrebarea și poate un stil mai liber de a răspunde, eventual cu interpelarea, dacă e nevoie. Pentru că, dacă venim cu o foaie, care e mandatul, și o citim _ad litteram_ , la literă, se numește că îndeplinim procedura regulamentară – nu poate spune nimeni asta –, dar facem procedura să devină puțin... puțin inutilă.

Deci rugămintea ar fi... Că înțelegem, miniștrii nu prea pot fi prezenți, deși regulamentul și Constituția așa prevăd, teoretic, dar, dacă sunt înlocuitori secretari de stat, să aibă libertatea din partea ministerelor și a centrului, Guvernului, de

a veni și a dialoga într-un fel omenesc cu deputații, că, altfel, sunt în scris, ne trimitem adrese, sunt semnate, sunt parafate, au șapte semnături în spate și se spune că am făcut procedura.

Mulțumesc.

Dacă puteți trimite, ca vicepreședinte al Camerei Deputaților, această rugăminte, aș aprecia.

Acestea fiind spuse, tot în îndeplinirea procedurii regulamentare, voi citi lista interpelărilor care vor primi răspunsul ulterior, pentru care s-a solicitat amânarea din partea Guvernului – mai e de lucru acolo –, și anume:

– din partea Ministerului Sănătății, dar și către premier – interpelarea nr. 518B, de la doamna Enachi Raisa;

– din partea domnului Toma Ilie, către Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene – 538B;

– tot Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, domnul Maricel Popa, PSD – 549B – se solicită amânare din partea ministerului;

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro

Relații cu publicul: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651. Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78/79/83. Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro, secțiunea Publicări.

&JUYEJT|653240]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 124/23.X.2025 conține 16 pagini.**

Prețul: 96 lei