Stenogramă plen

Bună ziua, stimați colegi!

Rog liderii de grup să-și invite colegii în sală.

A ajuns și doamna secretar.

În câteva secunde o să începem ședința noastră.

Doamnelor și domnilor,

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților și vă anunț că, din totalul celor 330 de deputați, până în acest moment, și-au înregistrat prezența 184.

Ședința se desfășoară prin mijloace electronice, în format mixt de prezență, fizic și online.

Până mai intră colegi, dați-mi voie să vă citesc inițiativa legislativă înregistrată la Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, pentru care termenul de dezbatere și vot final este depășit:

– PL-x 672/2024 – Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 146/2024 pentru instituirea unei măsuri temporare privind durata cursurilor de formare inițială în cadrul Institutului Național al Magistraturii.

Termenul pentru dezbatere și vot final fiind depășit, propunerea legislativă se consideră adoptată.

Vă informez că au fost distribuite electronic și afișate pe pagina de internet a Camerei următoarele documente: ordinea de zi pentru ședințele Camerei Deputaților de astăzi și miercuri, 17, respectiv 19 februarie; programul de lucru pentru perioada 17-22 februarie; lista rapoartelor depuse în perioada 10-17 februarie; lista cu legea pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale; și informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Vă reamintesc că astăzi dezbatem inițiative legislative pentru care comisiile permanente au propus respingerea, iar de la ora 17:00 vom continua lucrările noastre cu prezentarea interpelărilor ce urmează a fi adresate membrilor Guvernului.

De asemenea, vă prezint și o informare scrisă din partea liderului Grupului parlamentar al POT, doamna Gavrilă Anamaria, care ne aduce la cunoștință că doamna deputat Ionescu Monica și domnul deputat Ionescu Radu-Mihail își încetează activitatea în cadrul Grupului parlamentar al POT și devin deputați neafiliați.

Dacă în legătură cu ordinea de zi există intervenții? Pe ordinea de zi?

Nu.

Procedură, doamna Șerban?

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am solicitat și săptămâna trecută, în Biroul permanent.

Ați anunțat și dumneavoastră acum prezența a 180 de colegi. Noi ar trebui să fim 331 de deputați la muncă. Încă mergem în sistem hibrid, deși regulamentul spune foarte clar: trebuie să fim la muncă. Doar în situații excepționale, de pandemie, de calamități naturale, de cutremure, putem uza de votul online.

Românii ne-au trimis aici să fim la muncă, și nu să votăm în online și să intrăm pe tablete – sau consilierii noștri.

Mulțumesc.

## **Doamna Gianina Șerban:**

Vă rog încă o dată să supuneți și să puneți pe ordinea de zi, în Biroul permanent, intrarea într-un cadru regulamentar – parlamentarii să fie la muncă.

Mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Vă rog să faceți o propunere la Biroul permanent în acest sens.

Domnul Coarnă.

Bănuiesc că tot pe procedură. ## **Domnul Dumitru Coarnă**

**:**

Tot pe procedură, da.

Vă rog.

## **Domnul Dumitru Coarnă:**

Da, domnule președinte. Mulțumesc mult.

Aceeași discuție. Noi suntem într-o situație care nu mai obligă la o stare de excepție, prin care noi să votăm în sistem online.

Regula este extrem de clară, prin lege: prezență fizică. Pentru că acest sistem online, în opinia mea, este un sistem fraudulos; nu are nimeni controlul cine votează pe acea tabletă. Poate vota vecinul, poate vota sora, soția, consilierul și așa mai departe, lucru care se întâmplă.

Mai mult de atât, nu avem nici controlul cu privire la prezența acestor oameni în sistemul online.

Întotdeauna, în sistemele de drept democratice, așa cum ne place nouă să credem că am ajuns, avem regulă și excepție.

Regula este ca, în conformitate cu legea, Constituția României și Legea nr. 96, prezența să fie fizică – inclusiv regulamentul.

Pe cale de excepție, în situații de excepție, pe care le-a enumerat colega mea, am putea să adoptăm această poziție.

A fost pandemia. Văd că v-ați obișnuit cu furtul și cu frauda asta. Pentru că, până la urmă, discutând așa, între noi, bărbătește, e vorba de fraudă acolo.

Niciodată... Sau sunt legi sensibile pe care dumneavoastră nu le puteți trece în plenul Parlamentului, legile organice, de exemplu, și veniți cu frauda asta cu sistemul electronic.

Rugămintea mea este... că plenul este suveran, poate să supună la vot revenirea la normalitate.

Eu vă rog să puneți pe ordinea de zi votul cu privire la prezență fizică în Parlamentul României, pentru că suntem în condiții de normalitate.

Mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Domnule Enache, vă rog.

Este și greu, de altfel, ca după 10 ani de domnie a lui Klaus Iohannis peste educație, pe care, așa cum a recunoscut, a dus-o de la „România educată” la „România eșuată”, să avem alte pretenții.

Îi transmitem domnului ministru David să nu mai facă alba-neagra cu istoria și cu geografia în școala românească. Azi anunță că eliminăm aceste materii, mâine că le introducem din nou.

Domnul David ne-a spus să îl invităm după data de 6 martie. N-o să-l invităm după 6 martie, pentru că domnul ministru David face parte dintr-un guvern care trebuie să plece până pe 6 martie.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Domnul Andronache.

Voiam să zic ceva de moțiune, dar nu zic.

Vă rog.

## **Domnul Gabriel Andronache:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Nu-i nimic, că o să spun eu.

Atât curaj aveți, că astăzi n-ați mai depus moțiunea. Foarte interesant!

Din perspectiva a ceea ce ați spus, domnule lider de grup, vă reamintesc că, atât la Comitetul liderilor, cât și, informal, la Biroul permanent, v-am transmis mulțumirile domnului ministru pentru faptul că ați ridicat această problemă și v-a transmis un lucru de bun-simț, lăsând la o parte faptul că, procedural, mai întâi trebuie consultat ministrul, să vedem dacă este sau nu este prezent în București. În mod evident, nu era prezent și de aceea nu a venit, dar v-a mai transmis și faptul că până în 6 martie se desfășoară doar consultări pe tema dumneavoastră. Așa că, din perspectiva aceasta, v-a adresat o rugăminte de bun-simț, să reveniți cu solicitarea de a fi prezent după data de 6 martie.

Mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Domnule Coarnă, n-am niciun motiv să vă mai dau cuvântul.

## **Domnul Dumitru Coarnă**

**:**

Tot pe procedură.

## **Domnul Mihai-Adrian Enache:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am avut o propunere, săptămâna trecută, pentru ordinea de zi de azi: ora Guvernului, conform regulamentului, când domnul ministru David trebuia să vină în fața Camerei Deputaților.

Se pare că domnul profesor a învățat foarte repede metehnele pe care Klaus Iohannis, mai mult ca oricare altul, le-a adus în politica românească – fuga de răspundere, fuga de dezbatere, fuga de Parlament.

Nu puteți avea procedură la nesfârșit.

V-am dat cuvântul pe procedură...

, așa cum am dat tuturor colegilor. Ați vorbit o dată, îmi pare foarte rău! Intrăm în ordinea de zi.

– Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor privind stimularea start-upurilor și a inovării în domeniul inteligenței artificiale de încredere – COM(2024) 28; PHCD 10/2025. Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Domnul Cîmpean, din partea Comisiei pentru afaceri europene.

Vă rog.

Raport privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor privind stimularea start-upurilor și a inovării în domeniul inteligenței artificiale de încredere – COM(2024) 28

Având în vedere opiniile transmise și analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene:

– susținem Comunicarea privind stimularea start-upurilor și a inovării în domeniul inteligenței artificiale;

– recomandăm sprijinirea financiară a microîntreprinderilor, pentru adoptarea inteligenței artificiale;

– și recomandăm sprijinirea aplicării inteligenței artificiale în domeniul agriculturii, în special în zonele izolate, dezavantajate sau supuse unor provocări demografice majore.

Opinia a fost supusă dezbaterii în ședința Comisiei pentru afaceri europene din 11 februarie 2025 și a fost adoptată cu majoritate de voturi.

Supunem aprobării plenului Camerei Deputaților opinia, în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții sau obiecții de ordin general? Nu sunt.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu există?

Nu.

Adoptat. La preambul? Nu. Adoptat. La articolul unic? Nu.

Adoptat.

Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

– Proiectul de hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 111/2024 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților; PHCD 11/2025.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Nu sunt comentarii.

Dacă la titlu există obiecții? Nu.

Adoptat. La preambul? Nu. Adoptat.

La articolul unic? Nu.

Adoptat.

Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

3. Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului de sediu dintre Guvernul României și Centrul European de Competențe în domeniul industrial, tehnologic și de cercetare în materie de securitate cibernetică, semnat la București la 27 septembrie 2024; PL-x 662/2024; procedură de urgență. Comisia juridică și Comisia pentru tehnologia informației. Domnule președinte Ciucă, vă rog.

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor colegi,

Comisia juridică, de disciplină și imunități împreună cu Comisia pentru tehnologia informației și comunicațiilor au redactat raportul comun asupra acestui Proiect de lege pentru ratificarea Acordului de sediu dintre Guvernul României și Centrul European de Competențe în domeniul industrial, tehnologic și de cercetare în materie de securitate cibernetică, semnat la București la 27 septembrie 2024.

În temeiul art. 95 și art. 118 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților, cele două comisii au fost sesizate.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare, așa cum rezultă din titlu, ratificarea Acordului de sediu dintre Guvernul României și Centrul European de Competențe în domeniul industrial, tehnologic și de cercetare în materie de securitate cibernetică.

Potrivit art. 75 alin. (1) din Constituția României, Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

Avizul favorabil al Consiliului Legislativ și cel al Comisiei pentru politică externă au contat la redactarea acestui raport.

În urma dezbaterilor, cele două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de lege pentru ratificarea Acordului de sediu dintre Guvernul României și Centrul European de Competențe, în forma transmisă de Guvern.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, inițiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulțumesc.

Dezbateri, doamna Bruynseels Ramona, Grupul AUR.

## **Doamna Ramona-Ioana Bruynseels:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dragi colegi,

Grupul AUR va vota pentru, însă am aprecia să înțelegem puțin mai bine care sunt beneficiile stabilirii sediului aici, la noi.

Dincolo de beneficiul de imagine, dincolo de faptul că vom crea, categoric, câteva locuri de muncă, am dori să înțelegem ce altceva ne aduce nouă, României, în afară de cheltuieli și, bineînțeles, de finanțare de la bugetul de stat, acest centru. În același timp, pentru că domeniul cybersecurity ocupă primele pagini peste tot și este clar de o foarte mare actualitate, trebuie să aflăm în perioada următoare, cu toții, care este strategia noastră, strategia României, în acest domeniu mai mult decât strategic și, mai ales, mai ales, trebuie să aflăm ce vrem să facem din punct de vedere defensiv, dar nu numai. Adică să schimbăm puțin paradigma și să nu prezentăm întotdeauna doar aspectele defensive. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Doamna Vârgă Mariana, Grupul SOS.

## **Doamna Mariana Vârgă:**

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Partidul SOS România va vota contra adoptării acestui proiect de lege.

Sunt mai multe considerente pentru care vom lua această măsură, însă, pe lângă ce a spus colega mea de la partidul AUR, vreau să punctez două chestiuni foarte importante.

În primul rând, în proiectul de lege se face vorbire, la un moment dat, despre alocarea unui sediu acestui centru european, în folosință sau în proprietate. Nu este clar dacă acest sediu va fi în proprietatea centrului sau doar pentru activitatea din acest domeniu tehnologic.

Din punctul nostru de vedere, centrul acesta nu poate să dețină în niciun caz dreptul de proprietate în România asupra imobilului și terenului de sub imobil. Chiar dacă în legislație există unele excepții, pe perioada construcției, nu se aplică în acest caz.

Ceea ce ne contrariază foarte mult este, de asemenea, faptul că, deși se face trimitere la anexa I, cu privire la privilegii și imunități, acestea nu sunt detaliate.

Este inacceptabil, indiferent la ce nivel am dori să ajungem cu acest centru cibernetic, să conferim atâtea privilegii și imunități unor străini.

Deci, dacă vă uitați în expunerea de motive, chiar și în punctul de vedere al Guvernului, personalul angajat în cadrul acestui centru va avea orice fel de scutire de taxe, de impozit, de la taxe vamale, fiscale, scutire de impozit pe venituri.

Toate aceste chestiuni se întâmplă în România, în care noi am introdus taxa pe stâlp, în care nu suntem în stare să votăm o lege să mărim pensiile la persoanele cu handicap – și altele asemenea.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

## Și eu vă mulțumesc.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final, cu propunere de respingere.

## **Domnul Mihai-Adrian Enache**

**:**

E invers.

De adoptare.

## De adoptare.

4. Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 25/2014 privind încadrarea în muncă și detașarea străinilor pe teritoriul României și pentru modificarea și completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România; Pl-x 494/2018.

Dacă din partea inițiatorilor dorește să ia cuvântul? Nu.

Comisia pentru muncă și Comisia pentru apărare, vă rog.

## Stimați colegi,

Comisia pentru muncă și protecție socială și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au fost sesizate, prin adresa Pl-x 494/2018, cu dezbaterea pe fond, în procedură obișnuită, a Propunerii legislative pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 25/2014 privind încadrarea în muncă și detașarea străinilor pe teritoriul României și pentru modificarea și completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România.

La întocmirea prezentului raport comun, comisiile au avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ; avizul favorabil al Consiliului Economic și Social; avizul negativ al Comisiei pentru politică externă; avizul negativ al Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale; punctul de vedere negativ al Guvernului.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare și are ca obiect de reglementare completarea Ordonanței Guvernului nr. 25/2014 cu o nouă literă, în sensul acordării posibilității cetățenilor Republicii Moldova și ai statelor în care există comunități românești semnificative – Ucraina, Serbia, Albania etc. – de a fi încadrați în muncă pe teritoriul României, pe o perioadă de cel mult un an, fără necesitatea obținerii avizului de angajare.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat în ședința din 26 septembrie 2018.

Camera Deputaților este Camera decizională.

Și, în urma finalizării dezbaterilor, cele două comisii propun plenului Camerei Deputaților respingerea inițiativei legislative. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Dezbateri, domnul Ionescu Tudor, Grupul SOS.

## **Domnul Tudor Ionescu:**

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Inițiatorii acestui proiect de lege au avut în vedere să întindă o mână și să acorde o șansă în plus etnicilor români din comunitățile autohtone românești din jurul granițelor. E vorba de cetățenii etnici români ai Republicii Moldova, ai Ucrainei – și mă refer la nordul Bucovinei, la sudul Basarabiei, la Maramureșul istoric –, de etnicii români cetățeni ai Republicii Serbia – deci Banatul de Vest, Valea Timocului –, etnicii români din Bulgaria, din Macedonia, din Albania, din Grecia.

Dacă tot există acest vid de forță de muncă, da, creat, evident, de guvernările defectuoase din ultimii 35 de ani, haideți să ne propunem să aducem în România nu mai mulți nepalezi, bengalezi, pakistanezi, somalezi! Da, haideți să ne propunem să aducem în România frații de limbă și de credință ai noștri, din comunitățile autohtone românești din jurul granițelor!

Pentru acest motiv, Grupul Partidului SOS România va vota contra respingerii.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Domnul Munteanu Valeriu, Grupul AUR.

## **Domnul Valeriu Munteanu:**

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Astăzi discutăm din nou despre un subiect de maximă importanță pentru România și pentru românii din jurul granițelor noastre – accesul la piața muncii din țara-mamă.

De-a lungul anilor s-au făcut diverse încercări de a simplifica procedurile de angajare pentru frații noștri din Republica Moldova, Ucraina, Serbia și alte state unde există comunități românești semnificative.

Din păcate, birocrația și lipsa de viziune a guvernelor succesive au transformat acest proces într-unul greoi, descurajant și lipsit de eficiență.

Întrebarea fundamentală este: vrem sau nu vrem ca românii din afara granițelor să muncească în România, să contribuie la dezvoltarea țării noastre, în loc să plece în alte state, pe alte continente?

Dacă răspunsul este da, atunci trebuie să acționăm în consecință.

În continuare, procedurile administrative pentru românii din afara granițelor sunt mai complicate decât ar trebui să fie. Perioada maximă de angajare fără aviz este de doar 9 luni într-un an calendaristic, insuficient pentru o integrare reală.

Definițiile din cadrul legal pentru recunoașterea etniei române sunt în continuare neclare, creând blocaje birocratice inutile.

Este momentul să renunțăm la jumătățile de măsură și să oferim fraților noștri o cale simplă și clară de a lucra și de a trăi în România.

AUR va continua să susțină orice inițiativă legislativă care să faciliteze accesul românilor din afara granițelor la piața muncii din România și va lupta pentru ca aceștia să fie tratați cu respectul și demnitatea pe care le merită.

Domnul Gheorghe Daniel, Grupul PNL.

## Vă mulțumesc.

Doamnelor și domnilor colegi,

Această lege a venit într-un moment în care sistemul legal din România nu era atât de dezvoltat în ceea ce privește absorbția forței de muncă din state terțe, incluzând aici și țările europene care nu sunt membre ale Spațiului Economic European, implicit ale Uniunii Europene.

Și, totodată, trebuie amintit faptul că o serie din definițiile date în această lege nu mai corespund legislației actuale în domeniul muncii.

Ar fi, de asemenea, o serie de întrebări pe care am putea să le punem, legate de definirea chestiunii cu privire la etnia română, solicitată în acest act normativ.

De asemenea, am putea spune că este de natură restrictivă, replicându-se doar în măsura în care vorbim de cetățeni de etnie română din aceste state nonmembre ale Uniunii Europene, state vecine României.

Dar un alt lucru trebuie precizat și este foarte important: cred că ar trebui să înțelegem o dată pentru totdeauna că este timpul să adoptăm legislația care să recunoască dreptul la cetățenie al etnicilor români din comunitățile istorice, alte regiuni, alte țări și alte zone decât ceea ce presupune astăzi Republica Moldova și Ucraina, teritoriile care au făcut parte la 1918 din România.

Cred că cu toții ar trebui să înțelegem că acest drept, cu privire la cetățenia română, se cuvine și românilor din Voievodina, și românilor din Timoc, și aromânilor, și românilor din Albania, din Macedonia – și acest lucru ar trebui foarte bine clarificat prin lege.

Am avut o inițiativă în această direcție. Au fost și alți colegi care au avut inițiative, în cursul anilor trecuți, pe marginea acestei probleme. Mi se pare foarte importantă pentru noi, românii.

Mulțumesc.

...iar acest lucru nu poate fi negat de nimeni.

De aceea este foarte important să recunoaștem dreptul la cetățenie al tuturor românilor din comunitățile istorice din Balcani...

Mulțumesc.

...din Europa de Est și de pretutindeni. Vă mulțumesc.

Domnul Ciubuc Ciprian, Grupul SOS.

## **Domnul Ciprian Ciubuc:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Această lege vine să sublinieze că România este singurul stat din lume înconjurat de propriul popor.

Inițiatorii acestui proiect de lege au dorit să rezolve problema angajaților, problema forței de muncă românești.

Ce avem în jurul granițelor? În jurul granițelor avem etnici români. Vorbitori de limba română, în lume, există 29 de milioane, iar în jurul granițelor avem cetățeni care, din diferite motive, nu au cetățenia română și sunt tratați în acest proiect de lege ca cetățeni străini, dar ei aparțin națiunii române, ei aparțin poporului român și sunt cei mai în măsură să-i putem integra în câmpul forței de muncă. Și am putea să venim cu un sprijin real al mediului de afaceri din România, în problema cu care se confruntă antreprenorii.

De ce să aducem asiatici, când putem să votăm împotriva respingerii acestui proiect și să dăm posibilitatea ca fiecare român, conform proiectului de lege, să poată veni în România timp de 12 luni și să-și caute un loc de muncă. De ce? Pentru că vorbesc limba română, antreprenorilor le este ușor să angajeze cetățeni străini care sunt etnici români.

De asta, eu vă îndemn pe toți să ne gândim cu adevărat la mediul de afaceri și la problema forței de muncă și să dăm un vot de respingere, adică să votăm contra respingerii, pentru că este un proiect benefic.

Iar dacă ne gândim real la problemele economice din România, la problemele antreprenorilor, ne gândim la etnicii noștri români din jurul granițelor, vă rog să dați un vot pentru respingere.

Mulțumesc.

Domnul Dan Tanasă.

Da, mulțumesc frumos, domnule președinte.

Nu aș fi vrut să intervin dacă nu auzeam un coleg, de la o formațiune politică care, practic, guvernează România, de 35 de ani, cum are un discurs de opoziție.

Nu știu... Colegul care a vorbit înainte, poate dânsul nu știe, dar el e de la Partidul Național Liberal. Partidul Național Liberal guvernează România de vreo 35 de ani. Și, din păcate pentru România, PNL a fost în repetate rânduri chiar și în majorități guvernamentale.

Deci, dacă PNL avea orice fel de preocupare pentru românii din afara granițelor țării, mă gândesc că ar fi trecut un proiect de lege. Ca să nu mai zic că au avut, în repetate rânduri, și conducerea comisiilor din Parlament cu privire la românii din jurul granițelor României.

Acum, realitatea este că noi suntem acuzați că suntem extremiști, pentru că noi vorbim de românii din jurul granițelor

și spunem că în Republica Moldova, în Ucraina, în Serbia, în Bulgaria, în Ungaria trăiesc comunități istorice băștinașe de români. Adică românii sunt la ei acasă chiar și în Ucraina, și în Bulgaria, și în Ungaria, și în Serbia, și în Republica Moldova.

Noi suntem acuzați că suntem partid rusofil, putinist, pentru că noi susținem că Republica Moldova este un stat artificial. Republica Moldova este parte a României. Noi suntem extremiști, pentru că noi susținem realitățile istorice, că, da, în Ucraina locuiesc, trăiesc comunități istorice de români. În momentul acesta vorbim de o jumătate de milion de români care sunt supuși unui proces violent de epurare etnică de către regimul Zelenski, care nu face altceva decât să continue o politică, de decenii, de epurare etnică a românilor din Ucraina.

Mulțumesc.

...despre românii din jurul granițelor.

Vă stăm la dispoziție oricând, să vă punem la dispoziție toată...

Mulțumesc.

...strategia și toate bunele intenții și toate proiectele de lege pe care le avem inițiate pentru românii din jurul...

Mulțumesc.

## **Domnul Dan Tanasă:**

...granițelor, pentru comunitățile istorice. Mulțumim.

Domnul Câciu, Grupul PSD.

## **Domnul Adrian Câciu:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Nici eu nu intenționam să iau cuvântul, dar nu există doar o singură formațiune care îi apără pe românii de pretutindeni sau pe românii din diaspora. Și cred că poate era normal să se și explice de ce este un raport de respingere la acest proiect de lege. Văd că, încă o dată, ne ducem în tot câmpul și arăm gazonul.

Ordonanța aceasta a fost în 2014. Printr-o inițiativă legislativă depusă de colegii de atunci, din 2018, de colegi din PSD, din PNL și dintre neafiliați, s-a introdus ceea ce prevedea acest proiect, pe care noi, acum, îl respingem, și a devenit Legea nr. 200/2020. De aceea nu mai era necesar ca acum să aprobi, pentru că ai fi făcut un paralelism legislativ.

Ca să mă întorc.

Tot cei pe care îi acuzați au avut grijă de frații noștri din Moldova, din Ucraina, din Albania, din Serbia, ca să aibă dreptul să lucreze fără a fi necesare tot felul de avize.

Drept pentru care eu cred că, în loc să ne certăm care a fost primul, ar trebui să ne dăm mâna și să ne ajutăm frații. Și vă spun, încă o dată, că ne vom mai vedea în acest Parlament, avem 4 ani împreună, nu există un singur parlamentar sau un grup politic care îi apără pe români. Toți îi apărăm pe români!

Mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Oare de la Grupul AUR au vorbit doi colegi sau unu?

Mulțumesc.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

5. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii cadastrului și publicității imobiliare nr. 7/1996; Pl-x 210/2014.

Comisia juridică și Comisia pentru administrație publică, vă rog, raportul comun.

## Domnule președinte de ședință,

Dragi colegi,

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului sunt sesizate, spre dezbatere în fond, cu Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996.

Camera Deputaților este Camera decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativă.

Guvernul României nu susține adoptarea acestei inițiative legislative.

În conformitate cu prevederile art. 61 și art. 63 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului au dezbătut propunerea legislativă în ședințe separate.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități și ai Comisiei pentru administrație publică și amenajarea teritoriului au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenul Camerei Deputaților un raport comun de respingere a propunerii legislative.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, inițiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc mult.

Și eu vă mulțumesc. Domnul Silviu-Florin Oancea, Grupul AUR.

## **Domnul Silviu-Florin Oancea:**

Avem în România mii de clădiri cu grad mare de risc seismic, care n-au fost încă expertizate.

Cumpărătorul are dreptul să fie informat oficial dacă o clădire este cu risc seismic.

Da, există o obligativitate de a se trece în Cartea funciară dacă există grad I seismic. Dar ce facem cu clădirile care au gradul II sau care nu au fost expertizate?

Consider oportună introducerea unei noi coloane, în Cartea funciară, pentru ca cumpărătorul să știe ceea ce urmează să achiziționeze, să știe dacă a fost sau nu expertizată seismic și, dacă da, în ce grad seismic se află. Vă mulțumesc.

Doamna Vedinaș Verginia, ca să intercalez puțin colegii de la același grup parlamentar.

## **Doamna Verginia Vedinaș:**

Da, mulțumesc, domnule președinte. Dragi colegi,

Grupul nostru parlamentar va vota împotriva acestui proiect de lege și, implicit, susținerea raportului de respingere.

Am analizat și am constatat că reglementări de natura celor care sunt introduse prin inițiativa legislativă există deja în legislația noastră.

Așa cum spunea și colegul de la Grupul AUR, avem, într-adevăr, în România, foarte multe construcții care sunt supuse riscului seismic, sub diferite grade.

Cred că ceea ce ar trebui să facem este să construim o strategie, pentru că ne tot promit guvernanții că o să se ocupe de această problemă, că o vor rezolva. Și în continuare avem foarte mulți români care locuiesc în astfel de clădiri.

Astfel încât inițiativa legislativă, vizând deja un obiect care este reglementat, dacă o votăm, înseamnă că acceptăm dubla reglementare, paralelismul, ceea ce legea interzice.

Pentru aceste considerente, votul nostru va fi împotriva proiectului de lege și pentru respingere.

Mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Domnul Țilea sau Tilea?

## **Domnul Dumitru Tilea**

**:**

Tilea.

Vă rog. Grupul AUR.

## **Domnul Dumitru Tilea:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Se știe că, astăzi, în București, sunt 849 de clădiri încadrate în clasele de risc seismic I și II. Doar la două se lucrează în prezent, 10 șantiere sunt în conservare și 147 se află în diferite etape de proiectare.

În cazul unui cutremur major, în capitala țării noastre ar fi afectate în jur de 33.000 de imobile.

De aceea, cetățenii care locuiesc în țara noastră... și, de asemenea, imobilele trebuie să fie bine structurate și bine însemnate, ca oamenii să fie informați de acest risc seismic.

Partidul nostru, partidul AUR, va vota contra respingerii acestei propuneri legislative, în sensul introducerii, în partea întâi a Cărții funciare, a clasei de risc seismic în care se încadrează respectivul imobil.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Domnul Brian Cristian.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Evident este faptul că trebuie să protejăm românii, când vine vorba de clădirile cu risc seismic.

În primul rând, ar trebui să știm care sunt acestea și să avem o cartografiere a acestora, la nivel național.

Știm că în Cartea funciară trebuie trecută clasa de risc seismic a fiecărei clădiri, dar acest lucru nu se întâmplă mult prea des, pentru că aceste clădiri nu beneficiază de o expertiză tehnică.

Deși s-au făcut progrese semnificative la nivel național, și aici, mai ales la nivelul municipiului București, trebuie să fim conștienți de faptul că avem multe județe în care există un singur expert tehnic care are capacitatea să facă acest lucru, pentru fiecare județ.

Și avem cele patru clase de încadrare: R I – unde avem clădirile cu risc ridicat de prăbușire la cutremurul de proiectare; R II – clădiri care pot suferi degradări structurale majore, dar cu stabilitatea puțin probabil a fi afectată; R III – degradare structurală minoră, fără a afecta semnificativ siguranța; și R IV – construcții așteptate să aibă un răspuns seismic similar clădirilor proiectate conform normelor actuale.

USR a venit frecvent în fața românilor cu proiecte care rezolvau probleme de acest gen. Și nu mă refer aici doar la cele 500 de milioane de euro puse în PNRR, când vine vorba de consolidarea clădirilor cu risc seismic; mă refer și la acea inițiativă legislativă prin care obligam toate școlile din țară, cele peste 6.000 de unități de învățământ, să facă această expertizare tehnică.

La acel moment nu exista nicio situație oficială, deși vorbim despre peste 6.000 de unități de învățământ.

Și eu vă mulțumesc.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

6. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 185/2013 privind amplasarea și autorizarea mijloacelor de publicitate; Pl-x 676/2018.

Comisia pentru administrație și amenajarea teritoriului, vă rog, raportul, domnule Roman.

Mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru administrație publică a fost sesizată, prin Pl-x 676/2018, cu dezbaterea în fond a Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 185/2013 privind amplasarea și autorizarea mijloacelor de publicitate.

Senatul a respins propunerea legislativă, în calitate de primă Cameră sesizată.

Suntem Camera decizională.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul negativ al Comisiei pentru mediu și echilibru ecologic, punctul de vedere negativ al Guvernului.

Potrivit prevederilor art. 61 din regulament, comisia a examinat propunerea legislativă.

În urma examinării și a opiniilor exprimate de către membrii acesteia, s-a hotărât, cu unanimitate de voturi, respingerea propunerii legislative.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Intervenții?

Nu sunt.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

7. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății; Pl-x 606/2018.

Comisia pentru sănătate și familie, vă rog.

Mulțumesc.

Bună ziua!

Raport asupra Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății În temeiul dispozițiilor art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru sănătate și familie a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, trimisă cu adresa Pl-x 606/2018, din 22 octombrie 2018.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins inițiativa legislativă, în ședința din 17 octombrie 2018.

Potrivit dispozițiilor art. 75 din Constituția României, republicată, și ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Camera Deputaților este Camera decizională.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, prin inserarea unor avertismente scrise și în formă sonoră pe rezumatele și ambalajele medicamentelor homeopate și naturiste.

În urma dezbaterilor, Comisia pentru sănătate și familie a hotărât, cu majoritate de voturi – 16 voturi pentru și două abțineri –, să propună plenului Camerei Deputaților respingerea propunerii legislative.

În raport cu obiectul și conținutul său, inițiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Domnul Wiener, Grupul USR. Vă rog.

## **Domnul Adrian Wiener:**

## Domnule președinte, mulțumesc. Stimați colegi,

„Apa nu este doar H2O; este informație.” Cu toții am auzit afirmația. Poate mulți dintre noi nu știm exact la ce se referă.

Am să încerc, în două fraze, să sintetizez. Se referă la faptul că, prin secolul al XVIII-lea, exista această teorie, că apa are o memorie, pe care pot fi imprimate, mă rog, anumite idei sau anumite principii active.

E vorba de remediile homeopate, pe care le avem și astăzi și care sunt astfel constituite. Prin diluții succesive și contactul apei cu diverse surse, fie că vorbim de ciuperca portocalie tibetană, de ficat de gâscă sau de cochilii de scoică, apa capătă cumva o forță spirituală, din acele principii active, și ingerând-o obținem un efect medical care niciodată n-a putut fi cuantificat în vreun fel sau altul.

Propunerea mea este să întoarcem această lege la comisie.

## Se referă exclusiv la medicamentele homeopate.

În calitate de medic, vă spun că această înțelegere spiritualizată de secol al XVIII-lea nu face decât să îndepărteze uneori pacienții de la medicina bazată pe dovezi, de la medicamentele care au efecte terapeutice.

De altfel, pentru a pune pe piață un remediu homeopat nu e nevoie a dovedi în niciun fel, a supune spre aprobare vreun

studiu de eficiență sau eficacitate; pur și simplu, ele sunt aprobate și puse pe piață, spre deosebire de toate celelalte medicamente.

Haideți s-o întoarcem la comisie și să mai reflectăm un pic, s-o mai trecem o dată prin filtrul comisiei, dat fiind și contextul politic actual!

Mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

## Numai o secundă!

Unu la mână: sunteți vicelider?

Bun, asta e unu. Dar are raport de respingere. Bun.

Stimați colegi, vă rog să vă pregătiți cartelele; cei din online, tabletele.

Și termen două săptămâni, domnule Wiener?

## **Domnul Adrian Wiener**

**:**

Da.

## Bun.

Avem o propunere de retrimitere la comisie, pentru două săptămâni, a Pl-x 606/2018.

Vot, vă rog.

Cu 78 de voturi pentru, 55 contra și 96 de abțineri, rămâne.

Domnul Muncaciu.

Vă rog.

## **Domnul Sorin-Titus Muncaciu:**

## Stimați colegi,

Nu există un lucru mai rațional decât să scrii pe o cutie, pe care cineva o cumpără pentru un remediu, că nu este funcțională, că nu are efecte. Este absurd acest lucru!

Așa că haideți să trântim legea asta, adică proiectul acesta de lege, acum! N-are rost să-l mai plimbăm!

Sincer, este absurd să scrii pe o cutie că nu are niciun efect! Și nici nu știu cine a putut să conceapă o asemenea aberație! Bravo!

Aș putea să vă citesc inițiatorii, dar ar însemna să am o poziție partizană.

Doamnă Anamaria Gavrilă, vă rog.

## **Doamna Anamaria Gavrilă:**

Vă spun eu, domnule Muncaciu, cine poate să conceapă așa ceva! Se numește Big Pharma.

Cum ar zice bunica mea, unii sunt „nelocuiți”, adică domnul care a fost mai înainte, de la USR. Bunica mea ar zice „ești nelocuit”. Adică dumneavoastră vă gândiți, când clipiți, când vă bate inima: este cuantificabil?

Dar ce să faci? Unii nu au fost duși nici pe la biserică. Apa sfințită este un concept străin de dumneavoastră. DUPĂ PAUZĂ

Da, este informațional și sunt diverse documentarii științifice care dovedesc acest lucru, domnule Wiener.

## **Doamna Gianina Șerban:**

Domnul Tilea mai dorește?

**Domnul Mihai-Adrian Enache**

**:**

Nu, nu, nu!

Bună seara!

Continuăm a doua parte a ședinței noastre de astăzi, consacrată prezentării interpelărilor adresate membrilor Guvernului.

O să dăm cuvântul colegilor aflați în sală.

Sigur?

Doamna Cristina-Emanuela Dascălu citește interpelarea. Vă rog, aveți cuvântul.

## **Doamna Cristina-Emanuela Dascălu:**

## **Domnul Mihai-Adrian Enache**

**:**

Sigur, sigur!

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Domnul Rogobete.

Dar nu mai trebuia să faceți atâția metri!

Domnul Robobete. Vă rog.

## **Domnul Alexandru-Florin Rogobete:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea era, de fapt, de a scrie pe eticheta produsului că acest produs nu are efecte asupra sănătății.

Din punct de vedere medical și farmaceutic, țin să vă anunț că orice moleculă biologică activă are un efect – fie pozitiv, fie o reacție adversă.

Deci nu avem cum, pe un produs farmaceutic, să scriem că nu are un efect, indiferent de forma lui.

Și mai e o mențiune...

Mulțumesc.

Mai e o mențiune: și ceaiul de tei are un efect.

Mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

Nu există niciun motiv; nici de drept la replică, de absolut nimic.

Chiar a fost drăguț!

O invit pe doamna vicepreședinte Gianina Șerban la prima ei ședință – în această calitate – de interpelări.

Vă țin pumnii!

Declar această ședință închisă.

Interpelarea este pentru domnul Mircea Fechet, ministru, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, și subiectul interpelării este „Situația foarte critică a calității mediului în județul Iași și necesitatea unor măsuri urgente de intervenție”.

Domnule ministru,

Având în vedere activitatea membrilor AUR – unii dintre noi, specialiști în domeniu – de monitorizare constantă a problemelor de mediu din județul Iași, precum și numeroasele sesizări care au fost primite de la cetățeni, vă aduc la cunoștință situația foarte critică cu care se confruntă regiunea noastră în domeniul protecției mediului.

Datele oficiale furnizate de stațiile de monitorizare a calității aerului și rapoartele instituțiilor de specialitate confirmă gravitatea situației, iar lipsa unor măsuri concrete și imediate pune în pericol sănătatea a peste 500.000 de locuitori ai județului.

Municipiul Iași, cel mai important centru urban din Moldova și unul dintre cele mai mari centre universitare ale țării, se confruntă cu probleme severe de mediu, care necesită intervenția imediată. Conform măsurătorilor efectuate în ultimele 12 luni, s-au înregistrat peste 150 de depășiri ale limitelor maxime admise pentru particulele în suspensie de 10 microni și cele de 2,5 microni, în zonele dens populate.

Situația este agravată de:

– sistemul deficitar de management al deșeurilor, cu depozitul de la Țuțora încă funcționând la capacitate maximă și generând disconfort major pentru localitățile învecinate;

Mulțumesc.

...concrete, cu termene și bugete specifice pentru fiecare măsură propusă.

Comunitatea ieșeană...

Mulțumim.

...are dreptul să cunoască planul real...

Mulțumesc și eu.

...de acțiune al ministerului pentru rezolvarea acestor probleme.

Mulțumim.

Am rugămintea să ne încadrăm în 3 minute; este timpul alocat unei interpelări.

Mulțumesc.

Domnul Ștefăniță-Alin Avrămescu. Nu este în sală.

Domnul Lucian-Florin Pușcașu. Nu este în sală.

De la Grupul PNL, domnul deputat Iulian-Alexandru Muraru. Nu este în sală.

De la Grupul USR, domnul deputat Brian Cristian. Vă rog.

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Interpelarea mea se adresează ministrului economiei și are ca obiect „Ecologizarea iazului de la Bozânta Mare din Maramureș”.

Stimate domnule ministru,

Problema ecologizării iazului Bozânta Mare din TăuțiiMăgherăuș mi-a fost semnalată de foarte mulți cetățeni din județ. Anii trec, promisiuni au fost destule, dar soluțiile optime întârzie să apară. Situația din teren confirmă că suntem încă departe de a rezolva această situație, iar oamenii sunt tot mai îngrijorați.

Conversmin – S.A. este societatea responsabilă pentru derularea proiectului de ecologizare a perimetrului minier Iazul Bozânta Mare din Maramureș. Și am fost prezent și la dezbaterea publică în care s-a prezentat planul și am ascultat nemulțumirile celor prezenți. Soluțiile propuse au generat numeroase nemulțumiri în rândul cetățenilor, administrației locale, dar și al specialiștilor.

Acestea, printre altele, prevăd depozitarea nămolurilor de la apele de mină uzate într-un iaz destinat inițial altor scopuri, lucru care contravine principiilor ecologizării eficiente. Pe lângă problemele care există deja, soluția propusă duce la poluarea aerului și afectează sănătatea maramureșenilor.

Administrația locală a trimis în ultimii ani numeroase adrese și solicitări oficiale către autorități, cerând sprijinul ministerului, al prim-miniștrilor care s-au succedat la guvernare și al parlamentarilor din județ. Din păcate, toate aceste demersuri nu au fost urmate de intervenții concrete. Între timp, problema iazului s-a agravat, iar fiecare întârziere înseamnă riscuri și mai mari pentru mediu și sănătatea oamenilor.

Mulțumesc.

Continuăm cu domnul deputat Adrian Echert.

Este în sală?

Domnu deputat Mihai-Cătălin Botez? Nu.

Domnul deputat Andrei George Plujar. Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

## Mulțumesc.

Recent, am fost informat de către mai mulți cetățeni despre înlocuirea mai multor compartimente de cușetă cu șase locuri cu compartimente de două locuri, în cazul trenurilor de pe ruta Caransebeș – București, inclusiv în trenul IR 72 București Nord – Curtici – Budapesta. De asemenea, conform informațiilor din noul mers al trenurilor 2024-2025, care a intrat în vigoare la data de 15 decembrie 2024, timpii de călătorie pe rutele din Caransebeș au crescut semnificativ. Această situație generează mari probleme de mobilitate pentru persoanele care utilizează aceste trenuri în mod regulat, afectându-le atât rutina zilnică, cât și accesul la transport eficient și punctual.

Având în vedere acestea, în temeiul dispozițiilor art. 112 din Constituția României, coroborate cu dispozițiile art. 200 și următoarele din Regulamentul Camerei Deputaților, vă adresez rugămintea de a-mi transmite un răspuns cu privire la următoarele întrebări:

– Care sunt motivele pentru care s-au dispus aceste decizii? Care sunt măsurile pe care le veți lua pentru rezolvarea acestor situații?

– Ce alternative a pus CFR la dispoziția călătorilor din Caransebeș care doresc să ajungă la București?

– Cum plănuiți să asigurați o mai bună conexiune între regiunea Banat și sudul țării?

– Care este ultimul proiect de mare amploare, referitor la infrastructura feroviară, implementat în regiunea Banat?

– Ce alte proiecte sunt în desfășurare, în orice stadiu, referitor la infrastructura feroviară din regiunea Banat?

Vă mulțumesc pentru atenția acordată acestei interpelări și aștept cu interes răspunsurile dumneavoastră, atât în scris, cât și oral, cu privire la acțiunile concrete care vor fi întreprinse pentru rezolvarea acestor probleme urgente.

Mulțumesc, domnule deputat. Domnul deputat Ionel Gheorghe.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

Bună ziua, doamnă președinte!

Domnului Sorin Grindeanu, ministrul transporturilor și infrastructurii

Obiectul interpelării – „Problema cesionării Portului Bechet din administrarea Companiei Naționale Administrația Porturilor Dunării Fluviale – S.A. Giurgiu către Consiliul Județean Dolj”.

Stimate domnule ministru,

Portul Bechet din județul Dolj este administrat de Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Fluviale – S.A. Giurgiu, compania de stat responsabilă cu administrarea infrastructurii portuare și navigabile de pe sectorul românesc al Dunării fluviale.

Având în vedere importanța economică și potențialul de dezvoltare ale Portului Bechet, considerăm că o gestionare mai eficientă a acestuia de către autoritățile locale ar putea duce la o utilizare optimă a resurselor și la impulsionarea dezvoltării economice a județului Dolj și a Regiunii de Sud-Vest a României.

Considerăm că administrarea actuală a portului de către autoritățile centrale nu a permis o utilizare optimă a resurselor și nu a sprijinit suficient integrarea acestuia în infrastructura logistică regională și europeană.

Considerăm că transferul administrativ al portului către Consiliul Județean Dolj poate adresa următoarele nevoi și obiective:

1. Creșterea eficienței administrative și decizionale – prin administrarea locală a portului, autoritățile județene vor putea implementa rapid măsuri specifice, adaptate nevoilor locale, fără a fi necesare proceduri birocratice complexe, care să întârzie dezvoltarea infrastructurii portuare.

2. Dezvoltarea economiei locale și regionale – Consiliul Județean Dolj este în măsură să elaboreze strategii economice regionale integrate, ce includ modernizarea portului, crearea de noi locuri de muncă și dezvoltarea sectorului de transport și logistică, esențiale pentru revitalizarea economiei județului.

Mulțumesc, domnule deputat. Domnul deputat Adrian Echert. Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

Mulțumesc frumos.

Interpelarea se referă la „Siguranța echipajelor medicale de pe ambulanțe” și este transmisă către Ministerul Afacerilor Interne și către Ministerul Sănătății.

Prin prezenta doresc să vă supun atenției o problemă pe care o întâmpină echipajele de ambulanțe. Concret, echipajele ambulanțelor sunt expuse violențelor și agresiunilor din partea pacienților agresivi, care suferă de afecțiuni psihice sau care sunt agresivi, potențial agresivi, din cauza modului defectuos în care echipajele de poliție înțeleg să colaboreze cu echipajele de pe ambulanțe, respectiv refuză să urce în ambulanțe, invocând proceduri operaționale interne.

Totodată, echipajele de pe ambulanțe sunt agresate și supuse violențelor în timpul misiunilor. Deunăzi, o televiziune titra: „Resuscitare sub amenințarea cuțitului”, „Val de atacuri la adresa medicilor”.

Este de neconceput ca într-o societate normală salvatorii să devină victime sau să salveze vieți sub amenințarea cuțitului, în timpul unor manevre medicale.

Și asta se întâmplă în cazul persoanelor care nu suferă de afecțiuni psihice, ci pur și simplu devin agresive din varii motive, cum ar fi consumul de alcool sau alte substanțe psihotrope ori chiar din cauza fricii de a pierde pe cineva drag. Indiferent de cauze, dumneavoastră, în calitate de ministru, nu puteți sta pasiv, privind cum sub privirea dumneavoastră colegii de breaslă suferă.

Pe de altă parte, în cazul persoanelor care suferă de afecțiuni psihice, Legea sănătății mintale și a protecției persoanelor cu tulburări psihice nr. 487/2002, la art. 57, prevede că:

„(1) Transportul persoanei în cauză la spitalul de psihiatrie se realizează, de regulă, prin intermediul serviciului de ambulanță. În cazul în care comportamentul persoanei în cauză este vădit periculos pentru sine sau pentru alte persoane, transportul acesteia la spitalul de psihiatrie se realizează cu ajutorul poliției, jandarmeriei, pompierilor, în condițiile respectării tuturor măsurilor posibile de siguranță și respectării integrității fizice și demnității persoanei.

(2) Transportul bolnavului psihic cu ambulanța se efectuează întotdeauna cu însoțitor.”

## Mulțumesc.

Următorul coleg, domnul deputat Fabian-Cristian Radu. Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

Sărut mâna!

Vă mulțumesc.

Interpelarea se adresează domnului prim-ministru Marcel Ciolacu, iar obiectul este „Aprobarea licenței de concesiune pentru exploatarea zăcământului de sare gemă din zona Valea Florilor, județul Cluj”.

## Stimate domnule prim-ministru,

La începutul acestui an, Societatea „Diana Exploatări Miniere” – SRL a primit aprobarea, din partea Guvernului României, privind licența de concesiune pentru exploatarea resurselor de sare gemă din perimetrul Valea Florilor, din județul Cluj, marcând finalul unui interval de aproximativ 15 ani în care compania menționată anterior a pregătit documentația necesară.

Potrivit unui raport prezentat în anul 2018, Consiliul Concurenței a atras atenția asupra duratei excesive necesare pentru inițierea unei hotărâri a Guvernului privind aprobarea licenței. În documentul publicat de Consiliul Concurenței, reprezentanții ANRM, actualmente ANRMPSG, au confirmat faptul că Societatea „Diana Exploatări Miniere” – SRL nu a reușit să depună autorizația de mediu, avizul pentru gospodărirea apelor și textul actualizat al licenței nici la 8 ani de la acordarea licenței. Mai mult decât atât, Consiliul Concurenței a transmis, în același raport, faptul că „perioada de 9 ani care a trecut de la momentul acordării licenței către «Diana Exploatări Miniere» – SRL fără a fi inițiată hotărârea de Guvern pentru aprobarea acesteia este exagerat de lungă” și a atenționat asupra impactului pe care îl are intrarea societății pe piața sării pentru deszăpezire, avertizând că „«Diana Exploatări Miniere» – SRL ar putea reprezenta, cel puțin în zona centrală a țării, un concurent important al Salrom”.

Mulțumesc și eu, domnule deputat. Domnul deputat Silviu-Octavian Gurlui. Doriți să citiți?

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

Stimați colegi,

Următoarea interpelare este adresată Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, în speță, domnului ministru Bogdan-Gruia Ivan.

Subiectul este legat de „Implicarea României în proiectele Agenției Spațiale Europene”.

Stimate domnule ministru,

România, ca stat membru al Agenției Spațiale Europene – ESA –, are oportunitatea de a participa activ la proiecte de cercetare și dezvoltare în domeniul explorării spațiale, al tehnologiilor satelitare și al inovației în domeniul aerospațial. Cu toate acestea, gradul de implicare al țării noastre în astfel de inițiative rămâne sub potențialul său, în ciuda resurselor umane bine pregătite și a infrastructurii de cercetare existente.

Având în vedere importanța strategică a explorării spațiale și a tehnologiilor asociate pentru viitorul economiei și securității României, consider esențial ca țara noastră să își intensifice eforturile în acest domeniu și să valorifice la maximum statutul său de membru al ESA.

Vă rog, domnule ministru, să îmi transmiteți următoarele:

– Care sunt proiectele ESA la care România participă în prezent și care sunt beneficiile economice și științifice generate de aceste colaborări?

– Ce măsuri sunt prevăzute pentru creșterea contribuției României la misiunile ESA și pentru dezvoltarea industriei aerospațiale naționale?

– Există strategii de finanțare pentru sprijinirea firmelor și institutelor de cercetare românești care doresc să se implice în proiectele ESA?

– Ce inițiative sunt planificate pentru atragerea tinerilor cercetători și specialiști români în domeniul explorării spațiale și al dezvoltării tehnologice?

Mulțumesc, domnule deputat. Domnul deputat Cosmin-Ioan Corendea. Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, doamnă președinte.

Această interpelare se adresează Ministerului Afacerilor Externe.

## Stimate domnule ministru,

În conformitate cu art. 112 din Constituția României și potrivit art. 170 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaților, care menționează că răspunsurile la întrebările scrise adresate membrilor Guvernului se transmit deputatului în cel mult 15 zile, formulez prezenta. Cu privire la funcția pe care o dețineți, raportat la dispozițiile Legii nr. 90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului României și a ministerelor, cu modificările și completările ulterioare..., ne specifică că între atribuțiile principale pe care le aveți, respectiv altele, să apărați și promovați pe plan extern interesele naționale ale României.

În acest sens, domnule ministru Hurezeanu, analizând starea critică prin care trece România, totodată prioritizând și promovând interesele României la nivel internațional, așa cum reiese și din reglementările legale antemenționate, în acest context, vă rog să-mi răspundeți la următoarele întrebări:

De curând, vineri, mai precis, a avut loc Conferința de securitate de la München – MSC 2025.

Întrebările referitoare la acest eveniment sunt:

– Ce rol a avut Ministerul Afacerilor Externe? Cine a reprezentat România? Ce întâlniri tehnice au avut loc și cu ce parteneri? Și ce rezultat concret și imediat are România, ca urmare a participării la această conferință?

Al doilea aspect al acestei interpelări se referă la această întâlnire informală care are loc astăzi la Paris, organizată de președintele francez Emmanuel Macron, și care are în vedere discuția referitoare la întâlnirea președintelui Donald Trump cu președintele Vladimir Putin, la sfârșitul lunii februarie.

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Dumitru Coarnă? Are depuse trei interpelări.

Nu. Rămân la citite.

Doamna deputat Simona Macovei Ilie?

Vă rog, doamnă deputat, aveți cuvântul.

Mulțumesc, doamnă președinte.

Interpelarea este pentru ministrul justiției, domnul Radu Marinescu.

Obiectul interpelării – „Elaborarea unui răspuns argumentat, în care să menționați măsurile concrete ale Ministerului Justiției, referitor la activitatea Parchetului de pe lângă Tribunalul Iași și a unităților subordonate, cu privire la durata excesivă de soluționare a dosarelor penale care se află în lucru de peste 5 ani și la nerespectarea termenelor obligatorii stabilite de judecătorul de drepturi și libertăți”.

Stimate domnule ministru,

În România, dar în special la nivelul județului Iași, există numeroase dosare penale care trenează ani de zile fără a fi soluționate, afectând în mod direct dreptul cetățenilor la un proces echitabil și la o justiție eficientă. Acest fenomen ridică

suspiciuni serioase privind gestionarea resurselor în cadrul parchetelor și al organelor de cercetare penală, având implicații majore asupra încrederii publice în actul de justiție.

Conform practicii Curții Europene a Drepturilor Omului și legislației interne, orice cauză penală trebuie soluționată într-un termen rezonabil. Cu toate acestea, sunt numeroase situații în care anchetele stagnează fără un motiv obiectiv, iar victimele și părțile implicate nu primesc răspunsuri clare din partea autorităților.

În urma unor sesizări din partea cetățenilor, am constatat faptul că, la nivelul acestei instituții de parchet, nu sunt respectate nici măcar termenele legale obligatorii de soluționare a dosarelor penale, dispuse prin hotărâri judecătorești de judecătorii de drepturi și libertăți.

Mulțumesc și eu, doamnă deputat. Domnul deputat Florin Caragață.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,

Interpelarea mea de astăzi este adresată Ministerului Sănătății, și anume domnului Alexandru Rafila.

Obiectul interpelării este „SIUI – Sistemul informatic unic integrat”.

Stimate domnule ministru,

SIUI este declarat funcționabil offline, dar acest lucru nu este fezabil, deoarece furnizorii, și aici mă refer la medici și unități spitalicești, nu pot avea certitudinea, în timp real, a calității de asigurat a pacientului. De asemenea, pot interveni erori care pot genera penalizări financiare sau alte erori care afectează confortul pacienților.

De asemenea, în offline nu se pot primi avertizări atunci când este depășit numărul de medicamente prescris pentru fiecare CNP.

Haideți, domnule ministru, să nu ne mai batem joc de români! Și vă rog să ne răspundeți la următoarele două întrebări:

Prima întrebare. Care este soluția Ministerului Sănătății la disfuncționalitatea SIUI – Sistemul informatic unic integrat, având în vedere că afectează atât pacienții, cât și medicii, în egală măsură?

Iar a doua întrebare. De asemenea, când vor intra în vigoare eventualele soluții?

Vă rugăm să ne răspundeți în scris.

Cu deosebit respect, deputat SOS în Circumscripția nr. 23 Ialomița, Caragață Florin.

Vă mulțumesc.

## **Doamna Gianina Șerban:**

Mulțumesc, domnule deputat. Domnul deputat Sorin-George Oltenașu. Susțineți interpelarea?

## **Domnul Sorin-George Oltenașu**

**:**

Da.

Vă rog. Aveți cuvântul, domnule deputat.

Doamna președinte, Stimați colegi,

Interpelarea de astăzi este adresată prim-ministrului, respectiv domnului Marcel Ciolacu.

Obiectul interpelării: „Strategia pentru revitalizarea industriei chimice”.

Stimate domnule prim-ministru,

Combinatul Chimic din Slobozia este cel mai mare producător de îngrășăminte chimice din sud-estul României. În acest combinat s-au făcut investiții serioase, cu capital 100% românesc, iar acesta s-a aliniat la standardele de mediu obligatorii impuse de către UE României, cu acces rapid la port și calea ferată.

Din cauza unor administrații defectuoase ale autorităților sau a lipsei de interes, au fost afectate atât industria chimică, cât și agricultura. Importul de îngrășăminte chimice a crescut exponențial în ultimii ani, ridicând prețurile îngrășămintelor.

Statul român are posibilitatea de a sprijini revigorarea industriei chimice, prin crearea de facilități benefice pentru reluarea activității de producere a îngrășămintelor chimice din România.

Pe această cale, vă rog să ne transmiteți următoarele informații:

Care sunt măsurile concrete, pe termen mediu și lung, pe care Guvernul le are în vedere pentru revitalizarea industriei chimice și echilibrarea balanței import/export, în favoarea produselor românești?

Cum intenționează statul să abordeze problema prețului gazelor naturale din România, în contextul în care în alte țări prețul acestora este de 3-4 ori mai mic decât prețul din țară, consumatorii finali beneficiind de subvenții importante din partea statelor respective?

Care sunt planurile de dezvoltare ale industriei chimice și pachetele de sprijin pentru această industrie?

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Mădălin-Laurențiu Făget. Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Întrebarea este adresată domnului ministru Mircea Fechet, ministrul mediului, apelor și pădurilor.

Iar obiectul întrebării este „Deversarea de ape reziduale în Marea Neagră”.

Stimate domnule ministru,

La data de 5 ianuarie 2025, mai mulți cetățeni din orașul Ovidiu, județul Constanța, au identificat pe malul Mării Negre, în zona plajei, două capete de conducte cu diametrul de 100 mm ce refulau apă menajeră. În zona respectivă sunt blocuri de locuințe de tip aparthotel, iar conductele sunt îngropate în nisip și doar furtuna din acea perioadă le-a dezgropat.

Cetățenii au înregistrat video această activitate de refulare a apelor și au sesizat Comisariatul General al Gărzii Naționale de Mediu.

Pe data de 12 februarie 2025 s-a primit un răspuns destul de neelocvent din partea Comisariatului Județean Constanța, declarând că această activitate este în competența Administrației Apelor Dobrogea-Litoral și nu necesită o anumită autorizare din partea acestora.

Având în vedere prevederile art. 112 din Constituția României, în vederea clarificării acestei situații, vă rog să dați curs următoarelor întrebări:

1. Care este/sunt societatea/societățile care a/au folosit

țevile îngropate pentru deversarea apelor uzate?

2. Există un aviz pozitiv sau negativ din partea Administrației Bazinale a Apelor Dobrogea-Litoral, ca urmare a solicitării din partea societăților identificate mai sus?

3. Vă rog să-mi puneți la dispoziție o copie a procesuluiverbal de contravenție, invocat în adresa nr. 602/12.02.2025, pentru a vedea dacă sancțiunea a fost aplicată pentru fapta identificată de petent.

Mulțumesc, domnule deputat. Domnul Nicolae-Miroslav Petrețchi. Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

Mai suntem de la Grupul SOS!

Citesc interpelări toți colegii, pe rând, alternând grupurile. Ați fost cinci de la SOS!

Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Interpelare adresată doamnei Simona Bucura-Oprescu, ministrul muncii, familiei, tineretului și solidarității sociale.

Obiectul interpelării: „Neplata indemnizației privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate”.

Stimată doamnă ministru,

În temeiul Ordonanței Guvernului nr. 105 din 30 august 1999, persoanele care, în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945, au avut de suferit persecuții din motive etnice beneficiază de anumite drepturi.

Potrivit aceleiași ordonanțe, beneficiază de prevederile acesteia persoana, cetățean român, care, în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945, a avut de suferit persecuții din motive etnice, precum: a fost deportată în ghetouri și lagăre de concentrare din străinătate, a fost privată de libertate în locuri de detenție sau în lagăre de concentrare, a fost refugiată, expulzată sau strămutată în altă localitate, a făcut parte din detașamentele de muncă forțată, a fost evacuată din locuința pe care o deținea.

Urmașii persoanelor persecutate de regimurile instaurate din motive etnice reprezintă o categorie socială aparte, așadar este inacceptabil ca această categorie să fie supusă unor tergiversări sau, mai rău, discriminări.

Mi-a fost sesizat de curând, la cabinetul parlamentar, în legătură cu prevederile OUG nr. 105/1999, faptul că, în județul Suceava, persoane de etnie ucraineană, urmași ai persoanelor persecutate din motive etnice, nu au primit drepturile cuvenite de care beneficiază.

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Bogdan-Petru Cojocaru are două interpelări.

Nu este în sală.

Doamna deputat Raisa Enachi, trei interpelări. Vă rog să alegeți una, doamnă deputată. Aveți cuvântul.

Bună seara!

Mulțumesc frumos.

Interpelare adresată doamnei ministru Simona Bucura-Oprescu, ministrul muncii, familiei, tineretului și solidarității sociale.

Obiectul interpelării: „Decizia Curții Constituționale nr. 724/2024”.

Stimată doamnă ministru,

Curtea Constituțională a emis, pe 19 decembrie 2024, Decizia nr. 724, prin care a declarat neconstituțional art. 101 din Codul fiscal.

Deși problema invocată a fost lipsa de claritate a normelor, efectul real al deciziei este unul nou, de creștere a pensiilor speciale, mascat prin asocierea forțată cu pensiile militare.

În loc să lămurească situația, CCR a ales să amestece două categorii care nu au nimic în comun, și anume pensiile militare, câștigate prin sacrificiu și muncă în condiții extreme, și pensiile speciale, acordate unor grupuri privilegiate, fără contributivitate reală. Această strategie nu este întâmplătoare; se creează confuzie tocmai pentru ca mărirea pensiilor speciale să treacă neobservată.

Cei care au muncit și au sacrificat totul pentru țară sunt folosiți ca paravan pentru ca alții să-și păstreze privilegiile. În timp ce pensionarii obișnuiți așteaptă majorări promise și mereu amânate, pentru pensiile speciale s-au găsit imediat bani și soluții. Doamnă ministru,

Dumneavoastră vă revine misiunea de a apăra interesele pensionarilor și, în această ordine de idei, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Cum justificați faptul că, în urma deciziei CCR, politica fiscală a ajuns să fie reglementată într-un mod atât de confuz și ambiguu, punând în pericol stabilitatea financiară a statului?

Mulțumesc.

Doamna deputat Ana-Marcela Baș. Este în sală? Vă rog, doamnă deputat, aveți cuvântul. Alegeți o interpelare, vă rog, din cele trei depuse. Mulțumesc.

Mulțumesc, doamna președinte.

Interpelarea mea se adresează ministrului educației și cercetării, domnului Daniel David.

Obiectul întrebării: „Solicitare clarificări cu privire la impactul noului plan-cadru de învățământ liceal asupra caracterului viitorului cetățean român și asupra cadrelor didactice și programului educațional”.

Stimate domnule ministru,

Vă rugăm să ne răspundeți la următoarele întrebări:

1. Care este rolul și rostul adăugării „Istoriei evreilor. Holocaustul” în trunchiul comun, având în vedere faptul că subiecți ai discriminării și crimelor politice sau rasiale, precum și ai deportărilor au fost și români, dar și alte naționalități, precum romii?

2. Înțelegem nevoia de a studia marile drame ale omenirii, însă s-a constatat, în ultimii 2-3 ani, o creștere alarmantă a antisemitismului în rândul tinerilor. De ce nu luați în calcul înlocuirea disciplinei dedicate istoriei evreilor cu „Istoria discriminării”, în care elevii să studieze și alte exemple de grupuri discriminate: romii, oamenii de culoare, femeile, diferite minorități culturale și religioase?

3. De ce trunchiul comun nu conține o istorie a României din secolul al XX-lea și început de secol al XXI-lea, care să prezinte și realizările națiunii, nu doar părțile întunecate ale istoriei noastre?

4. Ați luat în calcul faptul că istoria comunismului în România trebuie prezentată și predată și în context internațional, pentru a înțelege impactul acestui curent totalitarist, care încă produce efecte atât în România, cât și în alte state eliberate de jugul comunist?

5. Care este rostul inspectoratelor școlare în baza implementării noului plan-cadru, având în vedere transferul de responsabilitate și organizare a procesului de învățământ către școli?

## **Doamna Gianina Șerban:**

Mulțumesc, doamnă deputat.

Domnul deputat Ovidiu-Romulus Paraschivescu, o interpelare.

Rămâne la depuse.

Nu este în sală.

Doamna Rodica Plopeanu.

## **Doamna Rodica Plopeanu**

**:**

Cine?

Doamna Rodica Plopeanu. Doriți să citiți interpelarea?

Vă rog, aveți cuvântul, doamnă deputat.

Bună seara!

Interpelare adresată ministrului energiei. Stimate domnule ministru,

Vestita ordonanță „trenuleț” prevede introducerea unui nou impozit pentru construcțiile speciale, așa-numita „taxă de stâlp”, care va afecta fiecare domeniu în parte, începând de la drumuri, infrastructură de energie electrică, infrastructură de comunicații.

Reprezentanții sectorului energetic au avertizat că introducerea unei taxe de 1%, aplicabilă construcțiilor speciale, va aduce și mai multe scumpiri la electricitate și gaze, întrucât această taxă se va duce în preț atât direct, cât și indirect.

Vă rugăm să ne răspundeți la următoarea întrebare:

Având în vedere industriile afectate și că orice taxare suplimentară se duce, direct sau indirect, în prețul final, vă rog să ne transmiteți dacă la nivelul ministerului dumneavoastră există o analiză privind impactul asupra populației sărăcite deja de inflație.

Vă mulțumesc.

Aștept răspuns în scris.

Deputat SOS România, Circumscripția nr. 10 Buzău, Rodica Plopeanu.

Mulțumesc.

Mulțumesc, doamnă deputat. Domnul deputat Petru-Gabriel Negrea. Domnul deputat Iosif Jianu. Este în sală? Vă rog, domnule deputat Petru-Gabriel Negrea. Aveți cuvântul.

Stimați colegi,

Vă prezint, pe scurt, interpelarea pe care am depus-o astăzi, în legătură cu o problemă majoră a orașului meu, Gura Humorului, și a Bucovinei, în general.

Orașul-stațiune Gura Humorului este străbătut de drumul național nr. 17, care face legătura între Bucovina și

Transilvania, peste Carpații Orientali, prin pasul Tihuța și, la nord de acesta, prin pasul Prislop. Gura Humorului este poarta de intrare în inima Bucovinei, un ținut legendar și o perlă a turismului românesc, pe care vă invităm și pe dumneavoastră să-l vizitați, domnule ministru, la volanul mașinii.

Gura Humorului este un oraș mic, cu străzi înguste, având o singură bandă pe sens. Întreg traficul către celelalte stațiuni și obiective turistice ale Bucovinei se blochează la Gura Humorului, ceea ce duce la pierderi uriașe atât pentru oraș, cât și, mai ales, pentru sectorul turistic din regiune.

Pe o hartă a celor mai proaste drumuri, nerecomandate de site-urile de călătorii, orașul Gura Humorului este menționat deseori, din cauza ambuteiajelor, care se întind pe mulți kilometri și, a timpilor de traversare a orașului, care se măsoară în ore.

În planurile comunicate periodic drept realizări, mai ales în campaniile electorale, centura ocolitoare a orașului Gura Humorului este prezentată ca parte dintr-o viitoare Autostradă a Nordului. Din păcate, acestea există doar pe hârtie și în imaginația politicienilor.

Domnule ministru,

Având în vedere cele prezentate mai sus, vă rugăm respectuos să ne transmiteți punctual și strict la obiect:

Când preconizează Ministerul Transporturilor că proiectul centurii ocolitoare a orașului Gura Humorului va obține finanțare și va intra în etapa de realizare?

## **Doamna Gianina Șerban:**

Mulțumesc, domnule deputat.

Nemaifiind colegi înscriși la citirea interpelărilor, declar ședința închisă.

Seară frumoasă!

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro

Relații cu publicul: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651. Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78/79/83. Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro, secțiunea Publicări.

&JUYEJT|573319]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 14/27.II.2025 conține 20 de pagini.**

Prețul: 110 lei