Stenogramă plen

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Gheorghe-Mircea Govor. Se pregătește domnul deputat Remus-Gabriel Lăpușan.

Domnule președinte de ședință,

Nu sunt Gheorghe, sunt Mircea-Vasile.

Dar, dacă tot vorbim de Gheorghe, azi este Sfântul Gheorghe și le transmit la mulți ani tuturor celor care poartă acest frumos nume.

Dar mielul, data viitoare!

Stați puțin, dumneavoastră sunteți..., vă rog?

Poftim?

Sunteți domnul deputat?

Da, Mircea Govor.

A, OK, înseamnă că v-au trecut greșit pe listă! Îmi cer scuze, așa am primit de la staff!

V-am zis, dar nu e nicio problemă.

Vă rog.

Da.

Bună dimineața tuturor!

„Pălinca – patrimoniu viu al României rurale – identitate, tradiție și oportunitate pentru dezvoltarea locală autentică” Stimați colegi,

## Doamnelor și domnilor,

Dincolo de legi, reforme și programe, cred că misiunea noastră, ca parlamentari, este aceea de a păstra ceea ce definește cu adevărat sufletul acestui popor. Pentru că, într-o lume care se grăbește, care uniformizează și care uită rădăcinile, există valori care merită apărate cu hotărâre. Una dintre acestea este pălinca – distilatul autentic al culturii noastre țărănești, un produs emblematic ardelenesc.

În județul Satu Mare, ca și în alte colțuri ale Ardealului, pălinca nu este doar un lichid într-o sticlă, un simplu rezultat al distilării fructelor. Este o istorie care se bea cu respect, este rodul înțelepciunii populare, produsă după rețete păstrate cu sfințenie, din fructe crescute pe dealurile noastre și cu o grijă care transformă fiecare sticlă într-un obiect de mândrie locală.

Este un element definitoriu al moștenirii noastre culturale, o dovadă a legăturii profunde dintre om și pământ.

Este băutura care se oferă cu respect și căldură oaspetelui, care unește familiile la mesele de sărbătoare, care marchează munca și roadele ei. Este expresia vie a unei tradiții ce trebuie nu doar păstrată, ci și respectată de statul român.

Din păcate, astăzi, mulți producători tradiționali de pălincă se confruntă cu lipsa unui sprijin concret. În loc să valorificăm această marcă autentic românească, o lăsăm adesea la marginea politicilor de dezvoltare rurală.

Fac un apel la colegii mei parlamentari, indiferent de culoarea politică, să ne unim pentru a sprijini pălinca nu doar ca produs, ci ca simbol național.

Susțin:

– Simplificarea cadrului fiscal, prin scutirea de la plata accizei pentru micii producători.

## Stimați colegi,

Atât timp cât pălinca se mai face în curțile din Oaș, în gospodăriile din Codru sau pe dealurile din Sătmar, înseamnă că România mai are o șansă să-și păstreze sufletul rural viu.

Să nu fim cei care uită! Să fim cei care apără. Pentru că pălinca nu este doar o tradiție; este o identitate românească! Vă mulțumesc.

Deputat al PSD Mircea Govor, Circumscripția electorală nr. 32 Satu Mare.

Vă mulțumesc, domnule deputat Mircea-Vasile Govor. Din partea mea, există susținerea pentru băutura menționată și sunt convins că mulți colegi sunt în asentimentul meu.

Domnul deputat Remus-Gabriel Lăpușan, din partea Grupului PSD.

Se pregătește doamna deputat Dascălu, de la AUR.

## Domnule președinte, Dragi colegi,

Tema declarației mele de astăzi este legată de „Integrarea principiilor ESG în industria de asigurări – o responsabilitate comună pentru un viitor sustenabil”.

Vin astăzi în fața dumneavoastră pentru a atrage atenția asupra unei direcții esențiale în dezvoltarea economică a României: adoptarea și promovarea principiilor ESG – mediu, social, guvernanță în industria asigurărilor, și nu numai. ESG nu este doar o tendință globală, ci o necesitate pentru sustenabilitatea economică, socială și de mediu a societății noastre.

Industria asigurărilor are un rol-cheie în gestionarea riscurilor la nivel sistemic. Prin natura activității sale, ea poate deveni un catalizator al tranziției verzi, un susținător al coeziunii sociale și un exemplu de guvernanță corporativă responsabilă.

În context european, legislația evoluează rapid. Directiva privind raportarea corporativă de durabilitate, care a intrat în vigoare în 2023, obligă marile companii, inclusiv cele din domeniul financiar, să furnizeze informații detaliate privind impactul lor asupra mediului, societății și guvernanței. De asemenea, taxonomia UE oferă un cadru clar pentru a defini ce înseamnă activități economice sustenabile. România, ca stat membru, trebuie să transpună aceste directive în mod eficient și cu sprijin legislativ clar.

În acest sens, consider că Parlamentul României are datoria de a crea cadrul legislativ care să încurajeze și să susțină transformarea ESG în realitate, nu doar în raportări. Consider că este nevoie de:

– măsuri legislative clare, care să încurajeze investițiile în produse de asigurare sustenabile, dedicate tranziției energetice, clădirilor eficiente energetic sau agriculturii reziliente la schimbările climatice;

– stimulente fiscale și parteneriate public-private pentru companiile care integrează activ ESG în modelul lor de business.

Totodată, este esențial să discutăm despre responsabilitatea socială. Companiile de asigurări trebuie să contribuie activ la dezvoltarea comunităților din care fac parte – prin educație financiară, prin sprijin pentru persoanele vulnerabile și prin acțiuni concrete în domeniul sănătății și siguranței publice.

Transformarea digitală oferă, de asemenea, oportunități semnificative. Prin utilizarea inteligenței artificiale și a datelor, companiile pot anticipa mai bine riscurile ESG, pot reduce costurile și pot crește eficiența, contribuind, în același timp, la reducerea amprentei de carbon.

Este momentul ca România să nu mai fie doar un receptor pasiv al schimbărilor globale, ci un actor implicat în conturarea unei industrii a asigurărilor moderne, etice și orientate spre viitor. Avem expertiza, avem cadrul european, iar voința politică trebuie să vină în sprijinul acestui demers.

Numai printr-o abordare coordonată între stat, mediul privat și societatea civilă putem integra real ESG în toate componentele economiei, iar industria asigurărilor poate fi un model de urmat în această direcție.

Vă mulțumesc.

Remus-Gabriel Lăpușan, deputat al PSD de Cluj.

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dau cuvântul... Dacă este prezentă doamna CristinaEmanuela Dascălu, Grupul AUR?

Și se pregătește domnul deputat Dumitru Tilea, tot de la Grupul AUR.

## Distinse domnule președinte,

Stimate doamne și stimați domni deputați,

Cu îngăduința dumneavoastră, astăzi vă voi prezenta declarația politică intitulată: „Necesitatea simplificării titularizării și a echivalării gradului didactic I cu doctoratul”.

În calitate de membru al Comisiei pentru învățământ, am constatat multiple disfuncționalități în actualul sistem educațional, care afectează cadrele didactice și elevii deopotrivă. Două dintre problemele stringente care necesită soluții urgente sunt:

1. Simplificarea procesului de titularizare

Sistemul actual de titularizare reprezintă o piedică majoră în asigurarea stabilității corpului profesoral din România și, implicit, în garantarea calității actului educațional.

Propun o măsură concretă și urgentă – toți profesorii care au obținut minimum nota 7 la oricare examen de titularizare, susținut din 1990 și până în prezent, să fie scutiți de

obligativitatea susținerii unui nou examen pentru a dobândi statutul de titular.

Această măsură se justifică prin multiple argumente solide.

În primul rând, nota 7 reprezintă un standard semnificativ de competență profesională, deja validat prin evaluări obiective naționale. Un cadru didactic care a demonstrat acest nivel de pregătire nu ar trebui să fie supus repetat aceluiași tip de evaluare, generând incertitudine profesională și risipă de resurse, atât personale, cât și instituționale.

Datele statistice arată că peste 40% dintre profesorii care au obținut note peste 7 la examene anterioare sunt menținuți în sistem cu statut de suplinitor, pe perioade îndelungate, ceea ce afectează atât stabilitatea lor profesională, cât și continuitatea procesului educațional pentru elevi. Această instabilitate contribuie la rata îngrijorătoare de abandon a carierei didactice, peste 17% dintre profesorii calificați părăsind sistemul în primii 5 ani.

În completarea acestei măsuri principale, propun și implementarea unui sistem de titularizare care să valorifice și alte criterii relevante – portofoliul profesional dezvoltat în timp, rezultatele obținute cu elevii, feedbackul comunității educaționale și performanța susținută.

2. Echivalarea gradului didactic I cu titlul de doctor

Este o anomalie sistemică faptul că un cadru didactic care a obținut titlul de doctor, reprezentând vârful cercetării academice și implicând minimum 3 ani de studii aprofundate, publicații științifice și susținerea unei teze originale evaluate de specialiști de renume, trebuie să parcurgă în continuare etapele birocratice pentru obținerea gradului didactic I. Doctoratul presupune competențe de cercetare, sinteză și inovare semnificativ superioare celor evaluate pentru gradul didactic I. În toate țările Uniunii Europene titlul de doctor este recunoscut automat ca fiind echivalent sau superior oricărei forme de certificare didactică preuniversitară.

Propun deci ca titlul de doctor să fie echivalat automat cu gradul didactic I printr-o simplă cerere adresată conducerii unității de învățământ, însoțită de documentele care atestă obținerea doctoratului.

Stimați colegi,

Educația trebuie să fie un domeniu prioritar, nu un teren al experimentelor continue și birocrației excesive.

Fac deci un apel la Ministerul Educației, la colegii mei parlamentari, pentru a demara urgent reforme care să elimine aceste blocaje și să creeze un sistem de învățământ echitabil și eficient.

Vă mulțumesc.

Deputat, AUR, Iași, Cristina-Emanuela Dascălu.

## **Domnul Cătălin Drulă:**

## Vă mulțumesc.

Și cu o scurtă observație: la fel ca la ședințele anterioare pe care le-am condus, o să propun pentru fiecare grup parlamentar un buget de 5 minute pentru depășirea timpului și îl împărțiți între dumneavoastră, colegii, ca să nu fiți stresați în momentul în care expiră acel _timer_ .

Deci o să-mi notez aici și-mi mențin acele 5 minute.

Dau cuvântul domnului Doru-Lucian Mușat, domnului deputat din partea Grupului AUR.

Se pregătește...

Îmi cer scuze, domnul deputat Tilea!

Se pregătește domnul deputat Doru-Lucian Mușat.

Mulțumesc, domnule președinte. Dragi colegi,

Titlul declarației mele politice este „Investițiile în județul Teleorman, făcute de mântuială și cu mari întârzieri”.

Dragi colegi,

Tema acestei declarații se referă la o șosea ce leagă două municipii importante ale județului Teleorman, și anume Turnu Măgurele – Alexandria, adică DN 52. Contractul de modernizare a fost semnat în august 2019, valoarea contractului fiind de 150,29 milioane de lei, finanțare de la bugetul de stat.

Părțile contractante au fost:

- Beneficiar a fost CNAIR-ul, adică Compania Națională

- de Administrare a Infrastructurii Rutiere.

- Și celălalt partener, antreprenor, o asociere formată din:

- SC Alexcor Trading – SRL;

- Impresa di Costruzioni Ing. E. Mantovani S.p.A;

- SC Pegasus Engineering – SRL.

Proiectul vizează modernizarea a aproximativ 46 km de drum, care include șase poduri și șase intersecții. Lucrările au început efectiv abia în anul 2022, deși contractul a fost semnat în anul 2019, iar termenul inițial de finalizare a fost depășit.

Noul termen de finalizare este stabilit pentru luna iunie 2025. Cu toate acestea, există riscul ca recepția lucrărilor să fie amânată dacă se vor constata probleme de calitate – și cu siguranță vor exista aceste probleme. Pe acest șantier calitatea lucrărilor a fost subiect de controverse, fiind emise certificate negative pentru antreprenor, din cauza întârzierilor și a neconformităților.

La prima vedere s-ar crede că este o lucrare de modernizare. Și, dacă privim mai atent, este vorba de aproximativ 31 de milioane de euro, bani de la bugetul de stat, și, în urma acestei investiții de la bugetul de stat, care durează de 3 ani și jumătate, urma să se realizeze o arteră de circulație modernă, o șosea lărgită; și la aceste sume trebuia chiar să se obțină un drum expres pe care șoferii să circule în siguranță. Nimic din cele prezentate mai sus nu s-a realizat; s-a decopertat, s-a turnat asfalt după ureche și DN 52 arată mai rău decât era inițial.

Domnule ministru al transporturilor, domnule director al CNAIR, ceea ce s-a făcut pe această șosea este o risipă de bani; nu arată a nicio modernizare; acordarea lucrărilor a fost făcută cu dedicație, antreprenorul a subînchiriat lucrări și termenele de finalizare s-au tot decalat. Practic, s-au aruncat banii pe fereastră și nu s-a realizat nicio modernizare.

Modernizarea acestui drum este numai în mintea și imaginația executantului, a CNAIR și a conducerii Ministerului Transporturilor. Toate acestea mă fac să-mi aduc aminte de frumoasa melodie interpretată de marele Dan Spătaru, care spunea – „Drumurile noastre poate/Se vor întâlni vreodată”.

Vă mulțumesc.

Deputat Tilea Dumitru, Circumscripția nr. 36 Teleorman.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Doru-Lucian Mușat, din partea Grupului AUR.

Se pregătește, din partea Grupului PNL, domnul deputat Ilie-Aurelian Cotinescu, dacă este prezent.

Dacă nu, domnul Andrei Gheorghe.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. „Aurul României, încotro?”

Era anul 1916 când decidenții politici ai României acelor vremuri, împreună cu Consiliul General al Băncii Naționale a României, care pe atunci era privată și deservea alte interese – așa cum, din păcate, se întâmplă și în zilele noastre –, din cauza avansului trupelor Puterilor Centrale, au decis să mute tezaurul României, constând în 2,4 tone de lingouri de aur și alte 91 de tone de monede de aur, aparținând băncilor private românești, firmelor sau persoanelor fizice, într-un loc pe care îl considerau sigur: Rusia țaristă.

După Marea Revoluție din Octombrie și preluarea puterii de către comuniști, sub conducerea lui Lenin, proaspăt instalata putere sovietică a sechestrat tezaurul și a refuzat restituirea acestuia. Astfel, România a pierdut o mare parte din averea țării.

După căderea regimului Ceaușescu, a început să fie orchestrată partitura distrugerii României în absolut toate domeniile, transformând România, dintr-o țară capabilă să fabrice diamante sintetice, elicoptere, avioane, tancuri, locomotive, vagoane, tractoare, combine; o țară care deținea a patra flotă maritimă comercială europeană, un sistem integrat petrochimic, cum puține state aveau, centrală atomică, industrie siderurgică, de anvelope, confecții, armament, o țară în top la nivel educațional, sportiv și științific, într-o țară părăsită, distrusă, cu cel mai mare grad de analfabetism funcțional din Europa, cu toate resursele vândute pe nimic de trădătorii ce s-au perindat la conducerea țării.

Aceiași trădători, din cauza cărora România a pierdut chiar și dreptul de a-și marca aurul, au decis să mute, între anii 1992 și 2002, 61 de tone de aur din rezerva națională spre a fi păstrate la Londra.

Ipotetic vorbind, astăzi, poate fi constrâns un guvern al României să nu adopte anumite măsuri mai puțin populare pentru anumite țări sau multinaționale, dar necesare pentru țară, de frica pierderii acestui aur? Am fi naivi să nu credem asta.

În zilele noastre, când România este membră a UE și a NATO, nu mai există niciun motiv real pentru ca bogăția țării să fie păstrată de altcineva, și nu de noi. După modelul Poloniei, care și-a repatriat cele 100 de tone de aur depozitate în Londra, și noi credem că a venit timpul să facem două lucruri esențiale:

1. să ne asigurăm că aurul chiar mai este acolo;

2. să începem imediat procedurile de repatriere și să-l

aducem acasă, în seifurile Băncii Naționale a României.

Așadar, la fel cum face Trump în SUA, cu Fort Knox, propun formarea unei comisii parlamentare care să meargă la Londra, să verifice existența aurului românesc și să confirme situația. Iar de îndată ce avem confirmarea să începem procesul de repatriere a aurului nostru. Este al nostru, îi aparține poporului român și trebuie să fie în grija lui! Mulțumesc.

Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Ilie-Aurelian Cotinescu, din partea Grupului PNL.

Se pregătește domnul deputat Andrei Daniel Gheorghe.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Voi vorbi despre un subiect esențial pentru viitorul economic al județului pe care îl reprezint – „Dezvoltarea parcurilor industriale în Dâmbovița”.

Într-o perioadă în care competiția economică este mai acerbă ca niciodată, iar investițiile sunt esențiale pentru dezvoltarea sustenabilă a comunităților, parcurile industriale devin un pilon central al progresului. Ele nu înseamnă doar hale și utilități, ci sunt șanse reale pentru locuri de muncă mai bine plătite, pentru atragerea capitalurilor private, pentru creșterea veniturilor locale și, nu în ultimul rând, pentru stoparea migrației tinerilor.

Este timpul să acționăm, parlamentari și reprezentanți ai administrației publice locale și județene, pentru binele județului Dâmbovița. Este nevoie de un efort comun pentru ca județul nostru să aibă viitor.

Iar cele mai bune argumente sunt datele sociale și cele economice, care nu arată deloc bine, Dâmbovița fiind un județ depopulat, fără investiții semnificative, cu un nivel al salarizării mult inferior județelor cu care ne învecinăm.

Dincolo de aceste aspecte, Dâmbovița are un potențial enorm, oferit de poziția geografică strategică, fiind vecin cu cea mai bogată zonă economică a României, București – Ilfov, acolo unde se face 30% din PIB-ul național; suntem poziționați în apropierea a două autostrăzi importante, București – Ploiești și București – Pitești, cu o ieșire în anii următori direct spre Nădlac și ieșirea din țară;

S-a început modernizarea rețelelor de transport rutier București – Târgoviște și București – Titu, la patru benzi.

Forța de muncă bine pregătită din industrie, dar și prin Universitatea „Valahia”.

Însă dezvoltarea acestor parcuri nu trebuie privită ca un scop în sine, ci ca parte a unei strategii coerente de modernizare.

Ne dorim parcuri industriale moderne, verzi, bine conectate, care să atragă investiții în domenii-cheie, precum producția de componente auto, tehnologie, energie regenerabilă sau zona de IT.

Trebuie să menționăm aici și rolul vital al parteneriatului public-privat, al colaborării cu administrațiile locale și mediul universitar.

Fără educație adaptată la cerințele pieței și fără infrastructură de calitate, aceste parcuri riscă să rămână doar pe hârtie.

De aceea propunem:

– accelerarea procedurilor de avizare și punerea la dispoziție a terenurilor viabile – și aici municipiul Târgoviște are încă în proprietate 25 de hectare poziționate ideal în zona industrială;

– continuarea investițiilor în infrastructura rutieră și feroviară pentru o conectivitate reală;

– sprijinirea investitorilor prin facilități fiscale și promovare activă;

– și, nu în ultimul rând, implicarea comunităților locale pentru ca dezvoltarea să fie una sustenabilă și echitabilă. Dragi dâmbovițeni,

Dezvoltarea parcurilor industriale este mai mult decât o misiune economică; este o misiune socială, o datorie față de generațiile viitoare.

Avem șansa de a transforma Dâmbovița într-un model de dezvoltare regională inteligentă. Haideți să o valorificăm împreună!

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Andrei Daniel Gheorghe, de la Grupul PNL.

Se pregătește domnul deputat Alexandru Dimitriu, de la Grupul USR.

Vă mulțumesc. Hristos a Înviat!

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „România are nevoie de încredere și coeziune”.

Poate mai mult decât multe alte lucruri pe care ni le-am imagina, unul dintre elementele care reprezintă o vulnerabilitate pentru noi, ca națiune, îl reprezintă lipsa încrederii în stat, dublată de lipsa unei coeziuni care să ne poată da forța de a avea un cuvânt însemnat de spus în Europa și în lume.

Dar de ce oare, la noi în țară, ne confruntăm cu această lipsă de încredere în stat?

Pe undeva, o putem considera o moștenire istorică.

Cunoaștem cu toții experiența poporului român din întunecatul secol fanariot. Întunecat din perspectiva a ceea ce a reprezentat acel regim de control și dominație otomană de la acel moment, care i-a înstrăinat pe români de autoritatea publică și care a lăsat răni adânci, vindecate abia în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, în epoca modernizării românești, atunci când, împreună, liberalii și conservatorii au înțeles ceea ce înseamnă puterea valorilor democratice și ceea ce înseamnă această fuziune între identitatea și tradiția românească și modernitatea occidentală.

Însă am avut apoi această jumătate de secol, și mai întunecată, și mai crâncenă – criminală de-a dreptul – decât epoca fanariotă – regimul totalitar comunist. Un regim criminal și represiv, în care, pe bună dreptate, românii nu doar că nu s-au simțit reprezentați de stat, de puterea publică, ci au simțit în acesta un inamic, un adversar, un ocupant și un agresor.

De ce oare vorbim de lipsa de coeziune?

Vorbim de acest lucru poate și din cauza faptului că România, constant în ultima perioadă, a fost victima unor atacuri hibride ale Rusiei, a fost victima unei propagande mincinoase și a fost victima unei politici, adesea din exteriorul României, de dezbinare. Din Est, subliniez acest lucru.

Acum eu cred că trebuie să depășim aceste tare. Să înțelegem că refacerea încrederii în statul român și refacerea coeziunii este singura șansă pentru o Românie puternică.

De aceea, am încredere în Crin Antonescu că va fi Președintele României care va reda unitatea, coeziunea și încrederea în statul român pentru toți cetățenii României, fără niciun fel de deosebire. Și cred că este foarte important să înțelegem riscul reprezentat de false modele, așa-zis „suveraniste” – în realitate, putiniste –, modele antinaționale, modele populiste, care nu au nimic în comun cu ideea de unitate națională sau de coeziune, ci, din contră, prin tot ceea ce fac, nu caută decât să dezbine și să distrugă esența libertății și democrației, atât de însemnată pentru tot ceea ce înseamnă România.

Avem nevoie de încredere și coeziune. Avem nevoie de o națiune puternică și demnă. Și am convingerea că împreună cu Crin Antonescu Președinte al României vom reuși aceste lucruri.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Alexandru Dimitriu. Se pregătește doamna deputat Oana Țoiu.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Întunericul nu poate câștiga. Și asta pentru că lumina îl pătrunde mereu.

Răul poate fi înfrânt. Și este înfrânt mereu. Și lucrul acesta ni-l arată Învierea lui Iisus și, totodată, credința pe care ne-a oferit-o prin jertfa Sa.

Dar acest lucru îl observăm și din istorie. Istoria ne demonstrează că, de fapt, este vorba, tot timpul, despre o bătălie între bine și rău. Și că lumina, din fericire, a reușit să învingă de fiecare dată și ne-a umplut sufletele de speranță și de un crez că se poate mai bine.

În România, în acest moment, avem o cumpănă. Trecem printr-un război între întuneric și lumină, între bine și rău. Și avem o alegere de făcut. O alegere care, la prima vedere, pare destul de simplă – alegem lumina, însă, din nefericire, sunt anumiți cavaleri ai întunericului care se ascund în spatele unei lumini artificiale. O lumină artificială care, din fericire, pentru cine poate să se uite cu adevărat și cu deschidere, trădează întunericul.

Și, de aceea, vorbim despre o alegere mai dificilă – pentru că nu vorbim despre o lumină care pare să fie atotputernică, pentru că aceea este doar lumina de Sus –, vorbim despre o lumină lumească, care poate în acest moment nu are o putere orbitoare și aducătoare de dragoste desăvârșită, dar este cu siguranță mai bună decât întunericul.

Inclusiv la nivel internațional trecem printr-o cumpănă. Din nefericire, a plecat dintre noi Papa Francisc, un pontif care a demonstrat că poți să emani dragoste către absolut toți oamenii. Indiferent dacă vorbim despre oameni care au o altă modalitate de a trăi, toți suntem oameni, toți trebuie să beneficiem de dragoste.

Într-adevăr, sunt anumite persoane mai vulnerabile și ele trebuie să beneficieze de mai multă dragoste, mai multă lumină, astfel încât să iasă din starea de nevoie.

Și, de aceea, vă pun următoarea întrebare: n-ați făcut și dumneavoastră lucruri bune?

Cred că toți am făcut.

Și lucrurile acestea bune nu ne-au luminat inclusiv pe noi, pentru că am făcut aceste fapte bune?

Și, de aceea, vă rog, vă cer, vă implor să rămânem în lumină.

Pentru că, din nefericire, nu trebuie să ajungem în întunericul care poate să îmbrace niște forme foarte mieroase.

Hristos a Înviat!

## Adevărat a Înviat!

Dau cuvântul doamnei deputat Oana Țoiu, din partea Grupului USR.

Se pregătește domnul deputat Alin Stoica.

„Noi nu ne-am confundat nicicând Cu «oamenii de bine», Numiți și neocomuniști Și fără de rușine. Mai bine haimana Decât trădător, Mai bine huligan Decât dictator, Mai bine «golan» Decât activist, Mai bine mort Decât comunist. Vrem libertate, Nu comunism Și nici schimbări de formă Și de aceea, securiști, Să nu ne puneți normă. Noi nu vrem neocomunism, Nici neolibertate, «Democrații» originale Și nici minciuni sfruntate. Ne-ați întrebat ce vrem aici, Dar știe toată țara Că noi susținem Punctul 8 De la Timișoara.”

Se împlinesc 35 de ani de la cea mai amplă manifestație anticomunistă din Europa de Est a acelor vremuri, în Piața Universității, aceiași tineri care, cu 4-5 luni în urmă, unii dintre ei cu riscuri uriașe, au cerut dreptate, au cerut libertate, au cerut democrație în România.

Oamenii ăștia curajoși n-au avut nevoie de mai mult de câteva luni să vadă că noii politicieni, care li se prezentau ca politicieni ai noii democrații, erau, de fapt, aceiași oameni vechi, cu aceleași obiceiuri, cu aceeași intenție, cu fața, toți, spre Rusia. Și au avut curajul să iasă în Piața Universității și să spună asta. Au avut curajul să apere victoria pe care o avuseseră, să-și ducă lupta mai departe și să nu accepte înfrângerea.

52 de zile de manifestații pașnice. Acolo s-au întâlnit și cei doi tineri care au făcut „Imnul Golanilor”, după ce Iliescu i-a catalogat pe toți acești tineri plini de curaj, speranță, responsabilitate față de România drept „golani”, un imn care a fost cântat, poate, de 100.000 de oameni, în acele zile pașnice, unul din primele momente în care se simțea – nu-i așa? – libertatea democrației.

Episodul ăsta s-a închis așa cum îl știți, cu o intervenție în forță, care ne-a dus în cancelariile lumii, în afara etichetei de democrație.

Episodul ăsta a afectat nu doar, poate, curajul multora mai departe, ci a oprit și multe investiții străine care urmau să vină în România și statutul nostru în lume a fost afectat. A durat mult să ne recuperăm, din acel moment.

Din păcate, nici astăzi nu sunt aduși până la capăt, în justiție, oamenii care au fost responsabili de asta. Unii sunt, în continuare, în casele lor de protocol, alții sunt, în continuare, apropiați de structurile de putere și le influențează.

Realitatea este că lupta din ’90 – sigur, în alte feluri – e o luptă care trebuie dusă continuu – lupta pentru libertate, lupta pentru o democrație reală – și trebuie să cinstim memoria acelor tineri nu doar în cărțile de istorie, nu doar amintindu-ne zilele astea de curajul și frumusețea acelor zile, ci asigurându-ne că nu renunțăm nicicând la lupta asta pentru o democrație protejată, pentru o libertate pe care nu o poate opri nimeni, pentru a nu întoarce România din nou cu fața spre Rusia, cum, în continuare, unii politicieni vor.

Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Alin Stoica, din partea Grupului USR.

Dacă este prezent?

Se pregătește domnul deputat Gușă, de la SOS.

Mulțumesc, domnule președinte. „Populismul”

Populismul este cancerul care a cuprins întregul spectru politic din România.

Populismul a stat la baza tuturor politicilor care au dus unde suntem astăzi, și anume la un stat în care politicile publice sunt făcute doar de dragul de a răspunde unei așazise „solicitări” a poporului.

Populismul a trăit la sânul partidelor mainstream, ca să spun, PSD și PNL, după care a migrat în partidele nou-înființate, acele etno-naționalisme de origini populiste, care nu propun altceva decât niște fraze sforăitoare, care să le aducă niște voturi și o glorie efemeră și eventual un scaun în această sală.

Populismul este cel mai mare pericol cu care se confruntă România în ziua de astăzi. Fie că vorbim despre învrăjbirea românilor cu românii, împărțirea lor în categorii, fie că vorbim despre incapacitatea noastră de a crea niște politici coerente, ele se pot traduce fie în renașterea unor politici de tip dictatorial, așa cum și-ar dori acei lideri providențiali pe care ni-i propun unele partide, fie în niște propuneri de politici publice inepte, de genul: „Haideți să trimitem la închisoare utilizatorii de Paracetamol!”, fie în discursuri absolut inutile cu privire la modalități neconstituționale de a rezolva problema pensiilor speciale.

Atrag atenția că populismul pe care, în continuare, aproape toate partidele politice îl găzduiesc în sânul lor, pentru a obține câteva voturi, poate să ducă la incapacitatea României de a-și duce mai departe visul european, poate să ducă la destrămarea conștiinței naționale și la „fracturi” interne, în popor, și a dus deja la o situație financiară absolut dezastruoasă, pe care o avem astăzi. De ce? Pentru că populismul a fost cel care a determinat Guvernul să crească salarii pe care apoi nu le-a putut duce mai departe și le-a suspendat. Tot populismul este cel care a determinat Guvernul să majoreze pensii pe care nu le-a putut duce mai departe și apoi le-a suspendat. Și tot populismul este cel care

vine astăzi și va propune, chiar azi, o soluție neconstituțională pentru rezolvarea pensiilor speciale ale magistraților.

Dragi colegi,

Este vremea să renunțăm la populism și să revenim la niște soluții viabile pentru a salva România. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Dacă, din partea Grupului SOS, domnul Gușă? Nu este prezent.

Atunci trecem la Grupul POT. Doamna deputat Dumitrița Albu? Aveți cuvântul.

Se pregătește doamna deputat neafiliat EcaterinaMariana Szőke.

Declarație politică intitulată „La un click de ambasadă sau consulat”.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Suntem în anul 2025. Trăim în era digitalizării, a inteligenței artificiale, a tehnologiei care modelează societățile moderne. Și totuși, pentru milioane de români din diaspora, relația cu statul român încă înseamnă cozi, programări epuizante și drumuri inutile la ambasade și consulate.

Este momentul să spunem clar: orice procură, orice acord de călătorie, orice apostilă, orice extras de care are nevoie un cetățean român aflat în afara granițelor trebuie să poată fi obținut online. Rapid. Transparent. Sigur. La un click distanță.

Proiectul „La un click de ambasadă sau consulat”, ce urmează să fie depus în această săptămână, nu este un slogan, ci o necesitate. În 2025, nu mai avem nicio scuză să ținem românii la ghișeele unui stat care ar trebui să fie în slujba lor, nu o piedică birocratică.

Putem folosi semnătura digitală, videoidentificarea, platforme sigure și interconectate între MAE, MAI, MJ și alte instituții. Avem tehnologia. Avem resursele. Ne lipsește doar voința politică.

Fac un apel către Guvern și către toate instituțiile implicate:

– haideți să aducem statul român în secolul XXI;

– haideți să construim un sistem consular care nu cere prezență fizică atunci când totul se poate face online;

– haideți să le redăm românilor din diaspora respectul pe care îl merită și să nu ne uităm către ei doar atunci când sunt alegeri!

Este timpul ca fiecare ambasadă și fiecare consulat să fie, în esență, o platformă digitală accesibilă 24 de ore din 24 de ore, 7 zile din 7, și nu doar o clădire cu program de luni până joi, între ora 9:00 și 17:00, și vineri, între ora 9:00 și 15:00.

România digitală începe cu respectul față de cetățean, oriunde s-ar afla.

Vă mulțumesc.

Albu Dumitrița, deputat ales în Circumscripția electorală nr. 43.

## **Domnul Cătălin Drulă:**

Vă mulțumesc.

Doamna Ecaterina-Mariana Szőke este prezentă? **Doamna Ecaterina-Mariana Szőke**

**:**

Da.

Vă rog, aveți cuvântul.

Și se pregătește doamna deputat Gianina Șerban, de la AUR, dacă este prezentă. Dacă nu, doamna Laura Gherasim.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Declarația politică de astăzi este despre „Criza drogurilor în rândul tinerilor – o urgență de sănătate publică”.

Stimați colegi,

România se confruntă cu o criză gravă și dureroasă: consumul de droguri în rândul tinerilor, care a atins cote alarmante și produce tragedii de neimaginat. Recent, țara întreagă a fost martora unei scene cumplite – moartea unui tânăr de 20 de ani, transmisă în direct pe o rețea de socializare. A murit în fața noastră, într-o indiferență colectivă care trebuie să înceteze acum.

Acest caz nu este unul izolat. Din ce în ce mai mulți adolescenți și tineri cad pradă substanțelor psihoactive în școli, în spații publice, fără ca autoritățile să aibă o strategie concretă de prevenție, intervenție și chiar sprijin. Vorbim despre o urgență de sănătate publică, care cere o reacție fermă, coordonată și imediată. Școlile devin nesigure, spitalele sunt depășite, iar părinții își pierd copiii în fața unui flagel care nu mai poate fi ignorat.

În calitate de membru al Comisiei pentru sănătate și familie din Camera Deputaților, îmi asum responsabilitatea de a pune această temă urgentă, din nou, pe agenda parlamentară. Vom solicita audierea specialiștilor, vom iniția consultări cu societatea civilă și cu instituțiile relevante și îmi propun să lucrăm la un pachet legislativ care să prevadă măsuri clare de prevenție, tratament, educație și control al traficului de droguri.

Este datoria noastră morală și constituțională să protejăm viața și sănătatea cetățenilor. Iar dacă nu intervenim acum, vom regreta fiecare zi de tăcere.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul doamnei deputat Laura Gherasim, din partea Grupului parlamentar al AUR.

Se pregătește domnul deputat Petre Pușcașu.

## Hristos a Înviat!

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Titlul declarației politice de astăzi este „Prețul nepăsării”. În toată activitatea dumneavoastră de parlamentari vă rog să luați în considerare că România reală nu trăiește în graficele colorate din ministere. România reală e în piață, în supermarketuri, în ochii unor mame care calculează dacă le mai rămân bani de pâine după ce cumpără un litru de lapte.

Statul e dator acestor mame cu măcar un coș zilnic de cumpărături, care astăzi, în România, înseamnă renunțare.

În ultimii 2 ani, prețurile alimentelor de bază au crescut cu peste 30%, iar salariul minim – și așa insuficient – abia respiră și ține pasul cu inflația. TVA-ul aplicat la alimente și utilități continuă să fie un bir incorect, pus pe umerii oamenilor care muncesc din greu. Într-o economie deja sufocată, creșterea de noi taxe va închide mii de afaceri mici și mijlocii, singurele care mai țin România în picioare.

Când un antreprenor plătește 60% din tot ce produce în taxe, nu își poate plăti angajații cu un salariu care să le permită un trai decent, în România.

Antreprenorul, chiar și cel pe care statul îl desconsideră astăzi, este preocupat de binele angajaților, în timp ce statul mărește taxele, le ia banii oamenilor și răspunde cu birocrație, nerespectarea legii, nepăsare, dispreț.

Nu cetățenii care se revoltă sunt extremiști.

Extremiștii sunt cei care preiau un stat și îl fac ostil propriilor cetățeni.

Este o reacție la corp străin a unui popor, care încă mai speră la normalitate și reacționează.

Vă întreb, dragi colegi: știți cumva cât costă, în România anului 2025, un sendviș pentru un copil la școală?

Vă spun eu: 4 lei pâinea, 4 lei două felii de cașcaval, 3 lei două felii de șuncă, puțin unt – și ajungem la 12-13 lei pentru o masă simplă, rece, fără legume proaspete, fără fruct și fără desert.

13 lei înseamnă mai mult decât alocația zilnică.

Vă dați seama ce înseamnă asta pentru o familie cu doi copii?

Înseamnă disperare, pentru că îi trimite la școală cu pachetul gol.

Aceasta nu este o criză economică; este o criză de demnitate!

Stimați colegi,

Nu putem rezolva problemele României doar cu iluzii și PowerPointuri.

Avem datorii uriașe. Avem o economie care, în loc să pună omul în centru, pune taxele în centru.

Avem clar nevoie de o viziune care sprijină producția locală, educația practică, consumul românesc, sustenabilitatea reală, soluții clare și aplicate imediat.

Și, da, avem nevoie să ne reamintim că fiecare sendviș pe care nu și-l permite un copil astăzi este o înfrângere colectivă. A noastră, ca stat.

Vă mulțumesc.

Sunt deputat Laura Gherasim, aleasă în Circumscripția nr. 39 Vaslui.

## Vă mulțumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Petre Pușcașu, din partea Grupului AUR.

Și se pregătește domnul Alexandrin Moiseev.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi este intitulată

„Sărbătorile Pascale, mai scumpe în 2025”.

- Stimate colege, Stimați colegi,

Masa de Paște a fost mult mai scumpă în acest an. Produsele principale din meniul de sărbători au prețuri mai mari față de acum un an. După cum relevă statisticile oficiale, s-au scumpit carnea de miel, ouăle, dar și cozonacul, vinul, chiar și lumânările costă mai mult.

Mai precis, cele mai recente date ale Institutului Național de Statistică ne arată că ouăle erau mai scumpe, în luna martie, cu 3,2%, față de acum un an, iar carnea de oaie și de miel cu 4,4%. Ceapa verde s-a scumpit cu 10,74%, iar usturoiul verde cu 18,46%. Prețul cozonacului a crescut cu 5,41% într-un an, conform celor mai recente date, iar vinul este mai scump cu 6,44%. Cel mai mult s-a scumpit ciocolata. Brandurile care vând tablete de ciocolată sunt pe lista inflației, cu procente între 24% și 28%, iar bomboanele de ciocolată la cutie sunt mai scumpe cu aproape 10% în luna martie 2025, față de aceeași perioadă a anului trecut. S-au scumpit chiar și lumânările, produse pentru care crește cererea în această perioadă, având în vedere ritualurile de Înviere din bisericile noastre – plus 3,39% într-un an.

Românii au resimțit din plin aceste scumpiri. Cândva bogată, masa de Paște anul acesta a fost mai săracă, la fel cum sunt și restul zilelor milioanelor de oameni obligați să trăiască din salariul minim pe economie, în timp ce Guvernul continuă risipa bugetară.

Aceste politici care au distrus încrederea oamenilor în ziua de mâine trebuie să înceteze. Această veche clasă politică, ce are ca scop doar bunăstarea de castă, trebuie să dispară. Românii merită o viață decentă. Iar un președinte patriot, precum George Simion, poate transforma România în țara pe care ne-o dorim cu toții.

Vă mulțumesc.

Petre Pușcașu, deputat în Circumscripția electorală nr. 31 Prahova.

## **Domnul Cătălin Drulă:**

Vă mulțumesc. Dacă este prezentă doamna Gianina Șerban? Nu.

Domnul Gușă, de la SOS? Nu.

Domnul Alexandrin Moiseev? Nu.

Doamna deputat Monica Ionescu? Nu.

Domnul deputat Radu-Mihail Ionescu? Nu.

Dacă mai dorește cineva să susțină? Doamna deputat Raisa Enachi, nu?

## **Doamna Raisa Enachi**

**:**

Da.

Vă rog, aveți cuvântul.

## Hristos a Înviat!

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință. Subiectul declarației politice este: neregulile din Ministerul Apărării Naționale – „Peste trei miliarde lipsă”.

Stimați colegi,

Apărarea națională este un pilon fundamental al securității și suveranității României. Aici nu e loc pentru superficialitate sau scuze birocratice. Vorbim despre siguranța țării, despre

respectul față de uniforma militară și despre responsabilitatea față de fiecare leu plătit de cetățeni.

Raportul Curții de Conturi pentru anul 2023 scoate la iveală deficiențe majore în activitatea Ministerului Apărării Naționale: erori contabile de sute de milioane de lei, contracte neînregistrate, lipsă de control intern, personal insuficient pregătit și sisteme informatice depășite.

Cea mai gravă constatare este o discrepanță uriașă – peste 3,2 miliarde de lei între bunurile declarate de minister și cele regăsite în evidențele contabile.

Vorbim despre o pierdere uriașă de patrimoniu public, care nu poate fi justificată prin simple scuze birocratice.

Este de neconceput ca într-o instituție strategică să existe o asemenea lipsă de transparență și responsabilitate. Orice companie privată, în aceeași situație, ar fi fost anchetată și sancționată drastic. În cazul de față însă asistăm la tăcere și pasivitate din partea Guvernului.

Întrebarea firească este: a fost informat domnul prim-ministru Marcel Ciolacu despre această situație?

Dacă a știut, de ce nu a intervenit?

Dacă nu a știut, cum este posibil ca un raport de o asemenea gravitate să nu ajungă la vârful Executivului?

România nu își mai permite pierderi de miliarde, lipsă de asumare și complicitate pasivă. Cetățenii acestei țări au dreptul să știe cum sunt cheltuiți banii publici, iar instituțiile trebuie să dea socoteală pentru fiecare leu cheltuit.

Cerem măsuri urgente din partea Guvernului și a Ministerului Apărării. Este nevoie de transparență, de asumare și, acolo unde este cazul, de demisii.

Cine nu poate administra cu responsabilitate patrimoniul statului nu poate apăra nici interesele României.

Nu mai e loc de scuze astăzi; este timpul pentru fapte concrete.

Vă mulțumesc. Deputat SOS România Raisa Enachi.

## **Domnul Cătălin Drulă:**

## Și eu vă mulțumesc.

Dacă mai sunt domni sau doamne deputat care doresc să susțină declarații?

Una singură pe ședință, conform regulamentului, domnule deputat.

Bun. Atunci, voi da citire listei celor care s-au înscris inițial pentru susținerea declarațiilor orale și nu au fost prezenți. Doamna deputat Gianina Șerban, de la Grupul AUR. Domnul deputat Andrei Gheorghiu, de la USR.

Domnul deputat Gușă Andrei-Cosmin, de la SOS România.

Și deputații neafiliați Alexandrin Moiseev, Monica Ionescu și Radu-Mihail Ionescu.

În continuare este lista deputaților care au depus declarații în scris.

Din partea Grupului parlamentar al PSD: Ștefan Țintă, Răzvan-Iulian Ciortea, Liviu-Bogdan Ciucă, Ion-Alin Tomoescu, Alexandru-Mihai Ghigiu.

Din partea Grupului parlamentar al AUR: Silviu-Titus Păunescu, Ștefăniță-Alin Avrămescu, Valeriu Munteanu, Dorel Vulpoiu, Dragoș-Florin Coman, Petru-Gabriel Negrea și Andreea-Firuța Neacșu.

Din partea Grupului parlamentar al PNL: Florin-Claudiu Roman, Vetuța Stănescu, Ioan Balan, Dumitru Țiplea, Aneta Matei, Marian Crușoveanu, Iulian-Alexandru Muraru, Răzvan-Olimpiu Cadar și Simona-Geanina Pistru-Popa.

Din partea Grupului SOS România, doamna Enachi, ați susținut la microfon. Prin urmare, în scris: domnul deputat Nagy Vasile și domnul deputat Nini Pascalini.

Din partea Grupului UDMR, doamna deputat Biró RozáliaIbolya.

Din partea Grupului minorităților naționale, domnii deputați Varol Amet și Varujan Pambuccian.

Cu aceste mențiuni, declar această parte a ședinței închisă, urmând să continuăm la ora 10:00, cu ședința dedicată dezbaterii proiectelor legislative.

Vă mulțumesc.

## DUPĂ PAUZĂ

## Doamnelor și domnilor deputați,

Continuăm ședința Camerei Deputaților și anunț că din totalul celor 330 de deputați, până în acest moment, și-au înregistrat prezența 242.

Ordinea de zi a fost distribuită.

Reamintesc că astăzi dezbatem inițiativele legislative înscrise pe ordinea de zi, până la ora 11:00; votul final – prezență fizică și online – este programat la ora 11:30; la încheierea acestuia au loc ședința Biroului permanent și ședința Comitetului liderilor.

Domnule Andronache, pe procedură, vă rog.

## **Domnul Gabriel Andronache:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am rugămintea să supuneți votului plenului Camerei Deputaților ca... colegii din Comisia pentru muncă să participe la ședința Comisiei pentru muncă.

Deci, practic, vă adresez rugămintea de a supune votului ca această comisie să își desfășoare activitatea în paralel cu ședința plenului Camerei Deputaților, pentru a discuta din nou pe raportul retrimis de la Comitetul liderilor asupra Pl-x 103/2025

.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Vot, vă rog, pentru propunerea domnului Andronache. Voturi pentru – 170, contra – 3, abțineri – 28. Adoptată.

Domnule deputat Moșteanu, vă rog.

Am cerut într-un Comitet al liderilor făcut acum, pe urgență, înainte de plen, ca acest proiect să stea o săptămână la comisie.

Deci ideea că are loc o dezbatere serioasă..., pe repede înainte, acum, în timpul plenului, asta e o treabă neserioasă.

E un proiect făcut pe repede înainte, un proiect electoral prin care USL 2, PSD cu PNL, vor iar să vă păcălească, cum vă păcălesc de fiecare dată înainte de alegeri.

Cum ne-au păcălit pe toți și v-au păcălit pe toți anul trecut, când au zis că măresc pensiile militarilor și au făcut o lege vădit neconstituțională, așa fac și acum, un balet de campanie, o butaforie de campanie, doar-doar vor mai păcăli pe câte unul și altul și vor strânge niște voturi.

N-o să mai păcăliți pe nimeni; oamenii s-au prins ce fel de oameni sunteți!

Vă mulțumesc.

Intrăm în ordinea de zi.

2. Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind controlul coordonat pe teritoriul României în punctul de trecere a frontierei de stat Galați (România) – Giurgiulești (Republica Moldova) rutier, pe sensul de intrare în România, semnat la 20 noiembrie 2024 la București; PL-x 120/2025; procedură de urgență.

Guvernul? Nu?

Vă rog, domnule Macovei.

## **Domnul Silviu Nicu Macovei** _**–** secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne_ **:**

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor deputați,

Prin încheierea acordului de referință se creează cadrul juridic bilateral necesar implementării conceptului de control coordonat în punctul de trecere a frontierei de stat Galați (România) – Giurgiulești (Republica Moldova) rutier, pe sensul de intrare în România, în același mod în care se desfășoară în prezent în punctul de trecere a frontierei de stat Albița (România) – Leușeni (Republica Moldova).

Acordul se aplică pentru o perioadă de 12 luni, care începe să curgă de la data la care controlul coordonat devine operațional, părțile informându-se despre această dată prin canale diplomatice.

Vă rugăm să adoptați Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind controlul coordonat pe teritoriul României în punctul de trecere a frontierei de stat Galați (România) – Giurgiulești (Republica Moldova) rutier, pe sensul de intrare în România, semnat la 20 noiembrie 2024 la București, în forma propusă de Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Grupul parlamentar al AUR, Munteanu Valeriu, vă rog. Scuze, domnule deputat, comisia, mai întâi, după care vă dau cuvântul!

Vă rog, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 și ale art. 118 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a fost sesizată, spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind controlul coordonat pe teritoriul României în punctul de trecere a frontierei de stat Galați (România) – Giurgiulești (Republica Moldova) rutier, pe sensul de intrare în România, semnat la 20 noiembrie 2024 la București.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova. Documentul stabilește cadrul juridic bilateral necesar implementării și reglementează modul de organizare a controlului, atribuțiile personalului implicat, protecția datelor personale, procedurile de aplicare, modificare și încetare a acordului.

Consiliul Legislativ avizează favorabil.

Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

Conform dispozițiilor art. 62, 64 și ale art. 133 din Regulamentul Camerei Deputaților, membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au examinat, în ședința din data de 23.04.2025, și au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților un raport de adoptare a acestui proiect de lege.

Conform prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc. Domnule Munteanu, vă rog.

## Domnilor și doamnelor deputați,

Astăzi discutăm un proiect de lege care ne este prezentat drept o inițiativă salvatoare, un progres în relațiile transfrontaliere dintre cele două state românești – România și Republica Moldova –, mai exact, în ceea ce privește punctul de frontieră Giurgiulești – Galați, pe sensul de intrare în România.

Ni se spune că acest model va urma așa-zisul „exemplu” de bună practică de la Vama Albița – Leușeni, unde, începând cu aprilie 2023, funcționează un regim de control coordonat.

Ei bine, haideți să fim sinceri! Ceea ce se întâmplă la Leușeni – Albița nu este un model de succes, ci un exemplu clasic de jumătăți de măsură.

La Leușeni – Albița, așa-numitul „control coordonat” înseamnă în realitate două controale desfășurate consecutiv, nu un control comun, după standardul european „One Stop Control”, așa cum a fost timp de mai mulți ani la vămile României cu Ungaria și Bulgaria.

Ce se întâmplă în mod real la Leușeni – Albița? Autoturismele opresc o dată înaintea tonetelor vameșilor și ale Poliției de Frontieră din Republica Moldova, oamenii dau

pașapoartele, sunt verificați de poliție și de vameși, li se întorc actele, după care înaintează cu mașina câțiva metri către vameșii și Poliția de Frontieră din România și repetă procedura greoaie.

Mai mult decât atât, acest sistem, pilotat cu surle și trâmbițe acum 2 ani, funcționează doar pe sensul de intrare în România. La ieșirea din România către Republica Moldova controlul se desfășoară în mod clasic, separat, în două puncte diferite.

Deci oamenii trec prin două filtre, două proceduri, două baze de date, două rânduri de funcționari, două sisteme. Astfel, unica schimbare la Vama Albița – Leușeni este că după 2023, de sărbători, spre exemplu, sau în timpul vacanțelor, oamenii stăteau în două rânduri de câte 500 de metri, iar acum stau într-un singur rând de un kilometru.

Câți dintre dumneavoastră ați trecut în ultimii 2 ani prin Vama Albița – Leușeni, să vedeți cum funcționează acest sistem șchiop al controlului coordonat? Cu siguranță, puțini. Altfel, nu ați parada astăzi cu replicarea acestui sistem și la alte puncte vamale.

Putem să facem un experiment...

Vă rog să finalizați.

...să ne urcăm acum în mașină, să mergem la Vama Albița, să vedem dacă funcționează sau nu acest sistem. Încă din 2014...

Vă rog să finalizați, domnule deputat.

Finalizez.

Măcar dați-mi impresia...

Încă din 2014...

...că mă auziți.

## **Domnul Valeriu Munteanu:**

...în calitate de deputat, în Parlamentul Republicii Moldova, am susținut public și am repetat de atunci de multe ori...

Mulțumesc.

Domnul Ciubuc Ciprian, SOS.

## **Domnul Ciprian Ciubuc:**

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Nu știu dacă mulți dintre noi călătorim în Republica Moldova, dar, din punctul meu de vedere, cetățenii români de pe ambele maluri ale Prutului sunt umiliți la cozi interminabile.

Noi, practic, astăzi ce facem, împreună cu dumneavoastră? Legiferăm o lege prin care un program, așa-zis „pilot”, de doi vameși, unul moldovean, unul român – de fapt, vorbesc aceeași limbă română –, vor lua pașapoartele la control – fie că vorbim de cetățeni români sau moldoveni, fie de cei care tranzitează Prutul și ambele țări.

Din punctul meu de vedere, nu facem nimic altceva decât să investim și să umilim românii care tranzitează această frontieră, care, din punctul meu de vedere, fiind născut la Chișinău, consider că este o frontieră artificială; noi trebuie să facem demersuri ca să dispară aceste controale, aceste frontiere, dacă vreți. Demersuri, practic, de unire.

Dar noi, practic, investim în programe-pilot, finanțăm tot felul de vămi, tot felul de ghișee, tot felul de clădiri care se construiesc atât pe partea Republicii Moldova, cât și pe partea României, în așa fel încât umilim, practic, cetățenii români.

Din punctul meu de vedere, înțeleg că, odată cu intrarea în Schengen, suntem obligați, ca țară, să păzim frontiera de est, dar noi, ca politicieni, trebuie să facem... să apropiem aceste două maluri, stâng și drept, ale Prutului și să facem demersuri de unire, pentru că vorbim aceeași limbă, suntem același neam. Iar banii contribuabililor români nu trebuie aruncați pe tot felul de construcții și programe-pilot ca să umilim cetățenii români care tranzitează această frontieră. Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Baciu Romică-Andrei, PNL, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Acest acord vizează implementarea unui control coordonat la punctul de trecere a frontierei Galați – Giurgiulești, pe sensul de intrare în România, după modelul implementat deja din 2023 la punctul de trecere a frontierei de stat Albița – Leușeni.

Adoptarea acestui acord este esențială pentru îmbunătățirea fluidității traficului la frontieră, reducerea timpilor de așteptare și consolidarea cooperării dintre România și Republica Moldova, dar se înscrie și în eforturile României de a sprijini economia ucraineană, grav afectată de război.

Acest pas nu doar că facilitează circulația persoanelor și a mărfurilor, ci și susține integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană, oferind un sprijin concret în procesul de aliniere la standardele europene.

Având în vedere aceste considerente, Grupul PNL va vota pentru adoptarea acestui proiect, fiind convinși că, astfel, vom contribui la dezvoltarea relațiilor bilaterale și la crearea unui mediu sigur și prosper pentru cetățenii și operatorii economici de pe ambele maluri ale Prutului.

Mulțumesc foarte mult.

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

## Vă mulțumesc.

Șerban Gianina, Grupul AUR.

Cu toate că este procedură de urgență, vă rog.

## **Doamna Gianina Șerban:**

Mulțumesc frumos, domnule președinte. Nu aș vrea decât să îi răspund colegului de la PNL.

Da, știm cu toții, Grupul PNL susține economia Ucrainei, economia oricărei alte țări, mai puțin economia României.

Să ieșiți să citiți după un telefon că susțineți economia Ucrainei, uitând că România este în pragul sărăciei, românii nu au ce să mănânce, efectiv, este umilitor pentru cetățenii României!

Mulțumesc.

Te rog, Bogdan.

O să încep cu o scurtă precizare.

Proiectul Albița a fost inițiat acum 2 ani. La momentul respectiv, parcursul și... în contextul geopolitic al Republicii Moldova, vizavi de procesul de integrare europeană, era unul abia la început, în ultima etapă.

În momentul de față, Republica Moldova are credențiale foarte serioase în acest proces. Deja se fac pași foarte importanți în a o sprijini, nu numai pe linie de cooperare instituțională, ci și prin încurajarea potențialului economic al Republicii Moldova.

Acordul spune un lucru clar – acest control comun la frontieră se stabilește pe punctul de intrare în țară, adică în România. Asta înseamnă că aici se concentrează traficul și potențialul economic pe care Moldova îl generează.

Uniunea Europeană a devenit cel mai important partener economic al Republicii Moldova. Asta înseamnă, pe lângă toate celelalte exemple de interconectare energetică și de cooperare instituțională, înseamnă lucruri foarte serioase. Înseamnă că este din ce în ce mai puțin dependentă de Federația Rusă. Și poate aceste lucruri deranjează.

Dar ceea ce presupune acest acord este o cooperare directă, acces în bazele de date și în credențialele Uniunii Europene, în ceea ce privește datele care pot fluidiza tranzitul la frontieră.

Este un proiect diferit de Albița.

Și presupun că acest proiect de cooperare și control unic la vamă va fi un bun exemplu pentru modificarea și eficientizarea proiectelor și în celelalte vămi dintre România și Republica Moldova.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Enachi Raisa, SOS, vă rog.

## **Doamna Raisa Enachi:**

## Hristos a Înviat!

## Dragi colegi,

Mie îmi pare foarte rău să anunț de la acest microfon că, într-adevăr, punctul comun de trecere – și cum a fost pe exemplul de la punctul de trecere Albița – nu este rău, din punctul meu de vedere și al Grupului SOS România. Pentru că acolo marea problemă nu e că sunt cozile infernale; au fost cândva; acum cozile sunt mult mai mici, doar că sunt condițiile..., pentru că oamenii, respectiv cei care stau în buticurile respective, care ne iau actele la control și ne verifică, stau în niște condiții... Atunci când e cald, e foarte cald și, când e frig, e foarte frig. În rest, este un exemplu foarte bun. Și mai și cunoaștem că suntem în campanie electorală și este o ipocrizie să vii la acest microfon și să spui că nu suntem de acord, atunci când raportul este unanim.

Stimați colegi, aveți membri în această Comisie pentru apărare și mai întrebați-i pe ei înainte de a ieși la acest microfon.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Gheorghe Andrei Daniel, PNL, vă rog.

Vă mulțumesc. Hristos a Înviat!

Am fost surprins să aud... o afirmație aici și, vorbind despre Ucraina, Republica Moldova, într-o notă destul de, să spunem așa, opozabilă cu ceea ce înseamnă România astăzi.

În primul rând, Republica Moldova nu este o altă țară. Republica Moldova este cel de-al doilea stat românesc, pe care avem datoria să îl susținem, să îl sprijinim și să îl aducem împreună cu noi, în Uniunea Europeană.

Iar perspectiva integrării europene a Republicii Moldova este direct compatibilă și congruentă cu perspectiva unității naționale a celor două maluri românești ale Prutului.

Iar Giurgiulești este un nod strategic pentru toată această regiune. Giurgiulești este extrem de important, pentru că reprezintă accesul Republicii Moldova la Dunăre, iar acolo se întâlnesc frontierele României, Republicii Moldova și ale Ucrainei.

Iar noi, dacă susținem Ucraina, o facem pentru că apărăm libertatea și democrația Europei.

Iar, apărând și susținând cauza ucraineană în fața agresiunii criminale rusești, nu facem decât să apărăm tot ceea ce ține de interesul strategic național și fundamental al României.

Nu înțeleg deloc aceste atitudini, care vin într-o opoziție totală și în antiteză cu ceea ce înseamnă ideea de suveranitate națională.

Cred că, pentru România, Republica Moldova este mai mult decât o prioritate.

Cred că tot ce ține de perspectiva europeană a Republicii Moldova este o chestiune crucială pentru noi, românii. Suntem o singură națiune, avem un singur viitor și ar fi bine să încetăm cu această dezbinare între români – fie că sunt români din țară și români din diaspora; fie că sunt români din Republica Moldova și români din România; fie că sunt români dintr-o regiune a țării ori dintr-alta.

De asta cred foarte mult că acest proiect este foarte important pentru ceea ce înseamnă perspectiva unității românești și perspectiva apărării Europei, aici, la frontierele barbariei rusești.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

4. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 9/2025 pentru modificarea Ordonanței

Guvernului nr. 124/1998 privind organizarea și funcționarea cabinetelor medicale; PL-x 76/2025.

Continuăm dezbaterile asupra acestui proiect. Dacă sunt intervenții la articole? Domnul...? Nu? OK.

La încheierea dezbaterii pe articole, OK. Proiectul rămâne la votul final. Mulțumesc.

9. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 31/2023 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 13/2017 privind aprobarea participării României la Programul pentru școli al Uniunii Europene; PL-x 414/2023; procedură de urgență. Guvernul României, vă rog.

## **Domnul Emil-Florian Dumitru** _– secretar de stat_

_în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor deputați,

Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 31/2023 are ca temei legal Regulamentul de punere în aplicare nr. 102/2023.

Scopul este instituirea unor măsuri prevăzute de noile reglementări europene, astfel încât să se asigure continuitatea participării României la Programul pentru școli al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar în perioada 1 august 2023 – 31 iulie 2029.

Se asigură în continuare distribuirea de fructe și/sau legume proaspete, lapte natural de consum și produse lactate fără adaos de lapte praf și produse de panificație pentru preșcolari și elevi.

Beneficiarii sunt circa 1,9 milioane de preșcolari și elevi care vor beneficia de produse distribuite prin program de la începerea anului școlar 2023-2024.

Pentru anul școlar 2023-2024, MADR a notificat în data de 31.01.2023 Comisia Europeană, iar cererea de ajutor cuprinde 6.178.236 de euro pentru fructe și legume și 11.303.000 pentru lapte.

Totodată, menționăm că MADR a notificat Comisia Europeană în data de 2.05.2023 și în Strategia de punere în aplicare a Programului pentru școli pentru perioada cuprinsă între 1 august 2023 și 31 iulie 2029.

Vă mulțumesc.

Susținem adoptarea în forma prezentată. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Comisia pentru învățământ și Comisia pentru agricultură, pentru prezentarea raportului, vă rog.

## Domnule președinte,

Comisia pentru învățământ și Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice au primit spre dezbatere, în fond, în procedură de urgență, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 31/2023 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 13/2017 privind aprobarea participării României la Programul pentru școli al Uniunii Europene. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 13/2017 privind aprobarea participării României la Programul pentru școli al Uniunii Europene, aprobată cu completări prin Legea nr. 55/2018, cu completările ulterioare, în scopul adoptării la nivel național a dispozițiilor legale care să asigure implementarea măsurilor europene cu privire la repartizările orientative către statele membre ale ajutoarelor din partea Uniunii Europene pentru fructele, legumele și laptele destinat școlilor, pentru perioada 1 august 2013 – 31 iulie 2029.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Camera Deputaților este Camera decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din data de 12 iunie 2023, în condițiile art. 115 alin. (5) teza a III-a din Constituția României, republicată.

Comisiile au dezbătut proiectul de lege în ședințe separate și, în urma examinării, vă propun un raport comun de adoptare a proiectului de lege, în forma adoptată de Senat.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Oltenașu Sorin-George, SOS România, vă rog.

## **Domnul Sorin-George Oltenașu:**

## Dragi colegi,

Acest program este binevenit, dar trebuie să ne asigurăm că produsele care vor ajunge pe masa elevilor vor proveni din România.

De aceea, trebuie să înlesnim accesul la acest program pentru micii fermieri; să eliminăm, în primul rând, intermediarii.

Din păcate, suntem pe primul loc în Europa în ceea ce privește bolile metabolice la copii. Acest lucru cred că din cauza sărăciei, sărăcie maximizată și de ordonanța „trenuleț”, care a făcut ca... cartofii prăjiți să fie maximul de gust pe care unele familii din România, din păcate, și-l permit.

Această sărăcie se reflectă și în valoarea alocată pentru acest program, o sumă infimă. Elevii vor primi produse în valoare de câțiva lei pe săptămână.

În 5 ani au fost alocați pentru acest proiect 78 de milioane de euro.

Sper că nu ați uitat că ieri s-a votat o contribuție la BEI în valoare de 875 de milioane de euro.

Așa că dumneavoastră veți trage concluziile. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dascălu Cristina-Emanuela, Grupul AUR, vă rog.

## Hristos a Înviat!

Acest proiect de lege, care are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 13/2017, în scopul adoptării la nivel național a dispozițiilor legale care să asigure implementarea măsurilor europene cu privire la repartizările orientative către state membre ale ajutoarelor din partea Uniunii pentru fructele și legumele

destinate școlilor și pentru laptele destinat tot școlilor este pentru perioada 1 august 2023 – 31 iulie 2029. Și acest program include și distribuția produselor de panificație, pe lângă distribuirea de fructe, legume proaspete, lapte natural de consum, produse lactate fără adaos de lapte praf, a cărei componentă financiară este susținută din bugetul național.

În calitate de membru al Comisiei pentru învățământ, consider că acest program trebuie să fie mai mult decât o simplă măsură de sprijin alimentar; el trebuie să devină un pilon al educației nutriționale și al sănătății copiilor noștri.

Sunt, desigur, aspecte pozitive ale modificării legislative, cum ar fi alinierea la standardele europene.

România își adaptează legislația pentru a asigura continuitatea programului, conform măsurilor Uniunii Europene, ceea ce înseamnă acces constant la fonduri și beneficii pentru elevi.

De asemenea, în ceea ce privește diversificarea produselor, pe lângă fructe, legume, lapte, programul include și produse de panificație, ceea ce contribuie la un aport alimentar echilibrat pentru copii.

Sustenabilitatea financiară, componenta finanțată din bugetul național, asigură continuitatea și stabilitatea programului, fără a depinde excesiv și exclusiv de fondurile europene.

În același timp, aș avea câteva observații și propuneri. Calitatea produselor.

Este esențial ca produsele distribuite să fie proaspete, sănătoase și provenite, pe cât posibil, din producția locală, pentru a sprijini fermierii români.

Educația nutrițională.

Programul trebuie completat cu sesiuni de informare în școli despre alimentația sănătoasă, astfel încât copiii să înțeleagă beneficiile unei diete echilibrate.

Distribuție eficientă.

În multe școli din mediul rural distribuția este problematică...

Vă rog să finalizați!

## **Doamna Cristina-Emanuela Dascălu:**

...din cauza infrastructurii.

Imediat termin!

În concluzie, AUR susține acest proiect de lege, cu recomandarea ca autoritățile să acorde o atenție sporită calității produselor, distribuției și educației nutriționale.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Popa Cristian-Alexandru, Grupul POT.

Domnule Velcescu, e procedură de urgență, un singur vorbitor de grup.

## **Domnul Cristian-Alexandru Popa:**

## Hristos a Înviat!

Modul cum creștem și educăm tânăra generație va determina viitorul acestei țări.

Susținem această inițiativă, dar, în primul rând, aceste legume, fructe și lactate trebuie să vină din agricultură ecologică sau bio, românească sau regională, locală. În acest mod, încurajăm producția locală și dăm bani la fermierii noștri, nu la străini.

Mai mult decât atât, o hrană transportată de la mii de kilometri își pierde din vitalitate și din energie.

Iar dacă tot ținem la mediul înconjurător, transportând această hrană de la mii de kilometri, creștem emisiile de CO2 și îngreunăm circulația pe drumurile publice.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

Domnul Corendea Cosmin-Ioan. Vă rog.

Pe procedură.

## **Domnul Cosmin-Ioan Corendea:**

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

După ce săptămâna trecută am încercat să introducem o moțiune simplă împotriva domnului ministru Hurezeanu și aceasta a fost respinsă, mai mult sau mai puțin etic – dar trecem cu vederea, că au fost Sfintele Paște și, probabil, domnii parlamentari, colegii noștri, nu erau gata să vorbească despre așa ceva –, deci, din acest punct de vedere, stimate domnule președinte, în temeiul art. 191 și art. 192 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, vă înaintăm moțiunea simplă împotriva ministrului afacerilor externe, Emil Hurezeanu, intitulată „Diplomația românească în era Hurezeanu: izolarea ca strategie, irelevanța ca vocație și pasivitatea ca politică de stat. Cronica unei politici externe în derivă”, inițiată de cel puțin 50 de deputați aparținând Grupului parlamentar al Alianței pentru Unirea Românilor și Grupului parlamentar al POT, conform listei cu semnături anexate.

În numele inițiatorilor, cu respect, vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Nu a fost respinsă, domnule deputat.

Nu a fost inițiată corespunzător și v-a fost retrimisă.

Nu e același lucru.

10. Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor Calea către următorul cadru financiar multianual – COM(2025) 46; PHCD 36/2025.

Reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene, vă rog.

Raport pentru Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor Calea către următorul cadru financiar multianual, Comunicarea Comisiei 46/2025

Având în vedere proiectul de opinie transmis de Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare, nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, punctele de vedere transmise de Ministerul Economiei, Ministerul Finanțelor și Ministerul Investițiilor și Proiectelor

Europene, fișa de informare elaborată de către Direcția pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaților, analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene, Comisia pentru afaceri europene, în principal:

– a apreciat interesul acordat de Comisia Europeană și eforturile acesteia pentru realizarea unui viitor buget european adecvat pentru atingerea obiectivelor prioritare ale Uniunii Europene în domeniul creșterii economice, coeziunii, securității și ocupării forței de muncă și care să reflecte legătura solidă între prioritățile de finanțare și viitoarele priorități ale Uniunii, în scopul generării de valoare adăugată europeană;

– a recomandat să fie avută în vedere condiționarea finanțărilor de respectarea statului de drept, deoarece poate juca un rol negativ, inhibant și descurajant în procesul de reducere a decalajelor socioeconomice între statele membre ale Uniunii;

– a recomandat ca noile provocări legate de migrație, controlul frontierelor, terorism, apărare și securitate să fie încadrate în viitorul cadru financiar multianual, dar nu în detrimentul celor două politici tradiționale – politica de coeziune și politica agricolă comună.

Opinia a fost supusă dezbaterii în ședința Comisiei pentru afaceri europene din data de 15 aprilie 2025 și a fost adoptată cu majoritate de voturi.

Supunem aprobării plenului Camerei Deputaților opinia, în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Ionescu Tudor, SOS, vă rog.

## **Domnul Tudor Ionescu:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Înainte de toate, vă adresez salutul Pascal Hristos a Înviat!

În ce privește acest proiect de hotărâre vă spun din start – Grupul parlamentarilor SOS România va vota împotriva acestui proiect, care transformă fondurile europene într-un instrument de șantaj și de condiționare ideologică și birocratică.

În cazul în care n-ați avut timp să parcurgeți toate articolele acestui proiect de hotărâre, vă atrag atenția că la art. 12 se vorbește, negru pe alb, de condiționarea finanțării de respectarea statului de drept.

Vă dați seama despre ce e vorba? Polonia și Ungaria au fost șantajate cu aceste fonduri europene. Polonia a avut blocate fonduri europene în valoare de 137 de miliarde de euro; Ungaria, de asemenea.

De ce? Pentru că n-au vrut să accepte cote obligatorii de migranți și refugiați și pentru că, vezi Doamne, n-au respectat drepturile homosexualilor. Da?

Vreți ca România să ajungă mâine în aceeași situație?

Vreți să ne trezim și noi cu fondurile blocate?

Nu vă dați seama? Uitați-vă... România a fost retrogradată la capitolul indexul... democrația a fost retrogradată de la „democrație deficitară” la „regim hibrid”. Suntem, în acest moment, sub Sri Lanka și Botswana, cu celebra ei monedă. Da?

Oricând României îi pot fi blocate fondurile europene. Este timpul să nu mai girăm aceste politici economice dictate de la Bruxelles, care nesocotesc realitățile economice din România și din Estul Europei.

E timpul să respingem acest șantaj prin fondurile europene și prin această condiționare ideologică și birocratică.

România merită mai mult. România merită mai mult decât rolul de simplu „yesman” în Uniunea Europeană și de simplu executant.

România merită să decidă, nu doar să accepte.

Vă mulțumesc și vă îndemn pe toți să votați împotriva acestui proiect de hotărâre nociv pentru viitorul României. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Dimitriu Alexandru-Paul, USR, vă rog.

## **Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:**

Vă spun sincer că n-am crezut că de la această tribună poți să critici statul de drept și poți să critici o condiționare de bun-simț în ceea ce privește respectarea normelor primare ale democrației.

Nu există nicio democrație și niciun stat liber care să nu fie așezat și în care pilonii democrației să nu se bazeze pe statul de drept.

Știu și, din nefericire, avem oameni, în acest Parlament, care preferă dictatura, în locul unei democrații.

Stat de drept nu există în Rusia și probabil și de aici aversiunea pe care o aveți.

Statul de drept este singurul care ne permite să avem libertate de exprimare. Statul de drept este singurul care ne permite să venim aici, la microfon, și să criticăm ceea ce consideră fiecare dintre noi că este de criticat.

Fără un stat de drept am fi înapoi, în comunism.

- Fără un stat de drept am fi ca în Belarus sau în Rusia. Dragi colegi,

În momentul în care intri într-o uniune europeană, în momentul în care dai un vot, ratifici o constituție care spune foarte clar că reglementările din Uniunea Europeană au prioritate, dacă ai dat acest vot și te consideri că ești membru în Uniunea Europeană, și o condiție esențială pentru a intra în Uniunea Europeană este să fii un stat de drept, atunci este normal ca beneficiile pe care le culegi de pe urma acestei Uniuni Europene să fie condiționate de statul de drept.

Ungaria nu mai este de mult un stat de drept. Și nici Polonia. Polonia a „alunecat” și, uite, acum își revine.

Iar posibilitatea asta de a-ți reveni dintr-o autocrație ți-o dau pilonii statului de drept – alegeri libere, libertatea presei.

Vă mulțumesc. Domnule Coleșa, vă rog.

## **Domnul Ilie-Alin Coleșa:**

Mulțumesc, domnule președinte de Cameră. Mulțumesc, în primul rând, colegului de la SOS, care a pus punctul pe „i”.

Statul de drept, după cum vedem, este un concept extrem, extrem de subiectiv. Cine decide dacă un stat, o națiune, are implementat un stat de drept sau nu?

Cei care sunt tributarii unei ideologii, ca și la noi, în care democrația și libertatea sunt considerate ca fiind contrare statului de drept, și avem exemple în Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia, unde acești ideologi consideră că nu există un stat de drept.

Dar, revenind, în plus, la proiectul de hotărâre, se enumeră, între altele, două direcții principale în care se vor duce banii Uniunii Europene.

În primul rând, dublarea sau triplarea bugetului de apărare și, în al doilea rând, continuarea pompării de bani în teoria încălzirii schimbării climatice datorate de om, prin industrializare – două concepte de neacceptat, deoarece banii vor veni, în principal, din fondurile de coeziune. România, până în 2027, ar trebui să mai primească încă aproximativ 30 de miliarde de euro fonduri de coeziune care, se presupune, conform acestor planuri, să fie direcționate către apărare sau așa-zisa „combatere” a schimbărilor climatice. Nu putem fi de acord cu așa ceva.

Suntem de acord, cu siguranță, dar nu pe fonduri de coeziune și pe îndatorare și pe taxarea cu noi și noi impozite, conform unei filosofii a amprentei de carbon.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Ultima intervenție, Câciu Adrian, PSD, vă rog.

Mulțumesc mult, domnule președinte.

Ieri, un coleg de-al nostru contrazicea sau spunea ceva despre procedura de evaluare a funcționarilor publici, pe bună dreptate sau mai puțin pe bună dreptate. Dar eu cred că fiecare demnitar al statului român trebuie să cunoască Constituția României, art. 1 alin. (3): „România este stat de drept.”

De aici încolo să facem filosofie pe ce înseamnă, și cum este, și dacă ne „coafează”... Dacă nu ne place chestiunea asta și nu respectăm Constituția, nu avem ce căuta în Parlament. Din punctul meu de vedere, da?

Pe de altă parte, nu pot decât să salut această poziție a Comisiei pentru afaceri europene și a Parlamentului României pe această hotărâre privind comunicarea Comisiei.

Pentru ceea ce trebuie, în schimb, să luptăm la Bruxelles – și, apropo, chiar colegii de la SOS, care mai sunt în Parlamentul European, să înțeleagă, o dată pentru totdeauna, pilonii de bază ai Europei, politica agricolă comună și politica de coeziune, trebuie să fie menținuți indiferent de provocările economice, de securitate sau de care or fi ele și care vor apărea.

Cu alte cuvine, bugetele Uniunii pe politica de coeziune și pe politica agricolă comună trebuie să rămână cel puțin la nivelul actualului cadru financiar multianual. Nu trebuie diminuate, pe fondul necesarului de înzestrare militară, pe fondul necesarului de abordare a competitivității. Din contră, trebuie aduse resurse financiare noi, pe cadrul financiar multianual POS 2027, astfel încât, pe de o parte, pilonii de bază să rămână nerestructurați, din perspectivă financiară, sau, din contră, să fie suplimentați, iar resursele financiare să privească noile obiective ale Uniunii.

Pe de altă parte, competitivitatea, care este vizată de noua politică în cadrul financiar multianual nou, nu trebuie să substituie eliminarea disparităților regionale sau ceea ce înseamnă efortul Europei pentru eliminarea disparităților regionale și eradicarea sărăciei.

Mulțumesc.

E în regulă. Dacă sunt obiecții la titlu? Nu. Adoptat. Preambul. Obiecții? Nu. Adoptat. Articolul unic. Obiecții? Nu. Adoptat. Dezbaterile sunt finalizate. Proiectul rămâne la votul final.

11. Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – O Europă mai simplă și mai rapidă: comunicare privind punerea în aplicare și simplificarea – COM(2025) 47; PHCD 37/2025.

Comisia pentru afaceri europene, vă rog.

Raport privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – O Europă mai simplă și mai rapidă: comunicare privind punerea în aplicare și simplificarea; Comunicarea 47/2025 a Comisiei Europene

Având în vedere nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, punctele de vedere transmise de Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului și de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, fișa de informare elaborată de către Direcția pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaților, analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene, Comisia pentru afaceri europene, în principal:

– a susținut agenda de simplificare și punere în aplicare, promovată de Comisia Europeană;

– a solicitat implicarea sporită a parlamentelor naționale în formularea politicilor și legislației Uniunii Europene;

– a recomandat consolidarea dreptului de petiționare și a dreptului de sesizare a instituțiilor și organelor consultative ale Uniunii, ca instrumente pentru detectarea încălcării dreptului Uniunii;

– a susținut reducerea sarcinilor administrative, în particular pentru întreprinderile mici și mijlocii și pentru cele nou-înființate.

Opinia a fost supusă dezbaterii în ședința Comisiei pentru afaceri europene din 15 aprilie 2025 și a fost adoptată cu unanimitate de voturi.

Supunem aprobării plenului Camerei Deputaților opinia, în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Gheorghe Andrei Daniel, PNL, vă rog.

Vă mulțumesc.

Partidul Național Liberal va susține adoptarea opiniei prezente și acest lucru mi se pare unul absolut firesc, ținând cont că sunt enunțate o serie de principii pe care le considerăm vitale pentru o bună comunicare la nivelul instituțiilor europene.

În primul rând, se vorbește despre principiul subsidiarității, unul din principiile fundamentale pe baza cărora a fost construită Comunitatea Europeană, încă de după Cel de-Al Doilea Război Mondial, de la 1950, de către părinții fondatori ai Uniunii Europene, Robert Schuman, Jean Monnet, Alcide De Gasperi și mulți alții dintre ei, care au mizat puternic pe tot ceea ce înseamnă acest principiu care ține de descentralizare, ține de limitarea controlului central asupra deciziei locale și ține de democratizarea nivelelor de decizie politico-administrativă.

De asemenea, se vorbește despre transparență, un lucru esențial în orice formă de comunicare instituțională, interinstituțională ori oficială și care nu are decât efectul de a crește eficiența și gradul de încredere, și de simplificare și echilibru, lucruri care sunt fundamentale, pentru a reuși a fi depășită birocrația cu care ne confruntăm cu toții și care reprezintă una din marile provocări, nu doar la nivel național, ci și la nivel european.

Așadar, în baza acestor principii liberale, în esență, noi vom susține și vom da un vot de adoptare a prezentului proiect de hotărâre.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Pe procedură, domnul Popa, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Domnule președinte, Stimați colegi,

Vă rog să fiți de acord să prelungim programul de lucru până la finalizarea dezbaterilor asupra Pl-x 103/2025, Propunerea legislativă privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Vot, vă rog, pentru propunerea domnului Popa. 227 de voturi pentru, 3 voturi contra, două abțineri. Adoptată.

Velcescu Florin-Bogdan, Grupul AUR, vă rog.

## **Domnul Florin-Bogdan Velcescu:**

N-am văzut în această comunicare statul de drept. Cred că a fost arestat de cei de la USR.

Nu știu, cred că ar trebui să se vadă în instanță dacă au pierdut sau au câștigat procesele cu doamna Elena Lasconi.

Mi se pare ciudat că trebuie să vorbim de stat de drept aici, în România, unde am anulat alegeri. Ați uitat că am anulat alegeri? Ați uitat că n-ați dovedit nimic până acum legat de aceste alegeri? Și vreți să condiți...

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Ați uitat la ce proiect sunteți?

Eu vi-l pornesc dacă vorbiți despre acest proiect. Dacă nu, îl opresc iarăși, să știți!

Vă rog.

## **Domnul Florin-Bogdan Velcescu:**

## Mulțumesc.

Era o comunicare, ca multe alte comunicări europene care vin, așa, cu forța, dar n-am văzut statul de drept. Și am vrut să mă asigur că la următoarele va fi indicat acest punct – statul ăsta de drept, care e ceva, așa, foarte, foarte vag.

Aș vrea totuși să văd USR-ul mai activ cu statul de drept, când vine vorba de alegeri. Alegeri interne în partidul dumneavoastră, dacă aveți acest stat de drept.

Enachi Raisa, SOS, vă rog. Nu mai doriți să interveniți?

## **Doamna Raisa Enachi:**

## Stimați colegi,

Proiectul de hotărâre care a fost citit anterior de Comisia pentru afaceri europene din Camera Deputaților nu exprimă nicio rezervă și nu semnalează niciun risc, nu solicită nicio clarificare.

Iar, în acest context, fiind vorba sau venind vorba de la alți colegi, că vorbim tot de stat de drept, eu îmi doresc să atrag atenția asupra Constituției României.

În secțiunea a 3-a vorbim despre legiferare. Da? Și toată lumea știe că adoptăm legi – constituționale, organice, ordinare.

Și o să fiu mai punctuală și mă refer aici la proiectul de hotărâre, pct. 5.

Și o să-i dau citire: „recomandă utilizarea instrumentelor inovatoare în domeniul elaborării politicilor publice și legiferării – precum dispoziții având caracter experimental și spații de testare în materia reglementării”.

## Stimați colegi,

Păi, aici, noi ce facem, experimentăm? Adoptăm legi ca să fie doar... Din punctul de vedere a fi experimentate... Mie mi se pare o absurditate și vă îndemn să fim mult mai transparenți și să fim mult mai echilibrați.

Iar Grupul parlamentar al SOS România va vota contra acestui proiect de hotărâre.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Dacă sunt obiecții la titlu? Nu.

Adoptat. La preambul? Nu. Adoptat. La articolul unic, obiecții? Nu.

Adoptat. Dezbaterile sunt finalizate. Proiectul de hotărâre rămâne la votul final. Domnule Coleșa, pe procedură, vă rog.

## **Domnul Ilie-Alin Coleșa:**

## Da.

Mulțumesc.

Pe ordinea de zi – am acordul cred că al majorității liderilor, dar puteți propune la vot –, mutarea PL-x-ului 780/2022

de pe poziția 12 pe poziția 30.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Vot, vă rog. 203 voturi pentru, 28 de abțineri. Adoptată.

12. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2024 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 15/2013 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente reducerilor procentuale și corecțiilor financiare aplicate pentru abaterile de la conformitatea cu legislația din domeniul achizițiilor publice pentru Programul operațional sectorial Mediu 20072013 și pentru Programul operațional Infrastructură mare 2014-2020; PL-x 238/2024; procedură de urgență.

Guvernul României?

Nu avem.

Comisia juridică, Comisia pentru buget, Comisia pentru industrii, vă rog.

## Domnule președinte,

## Domnilor colegi,

Voi prezenta raportul comun al celor trei comisii, Comisia juridică, Comisia pentru buget, Comisia pentru industrii și servicii, asupra acestui proiect de lege.

Suntem Camera decizională.

Senatul a adoptat acest proiect de lege.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului a avizat favorabil.

Și celelalte comisii avizatoare, de asemenea.

În consecință, în urma dezbaterii, membrii celor trei comisii sesizate în fond au hotărât, cu majoritate de voturi, să transmită plenului Camerei un raport comun de adoptare a acestui proiect de lege, în forma adoptată de Senat.

În conformitate cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Mitrea Dumitrina, Grupul AUR, vă rog.

## **Doamna Dumitrina Mitrea:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Vorbim despre o ordonanță care modifică o altă ordonanță și este vorba de reglementarea unor măsuri fiscalbugetare pentru suportarea de la bugetul de stat a unor sume care sunt pentru reducerile procentuale, corecțiile financiare aplicate pentru abaterile de la conformitatea cu legislația din domeniul achizițiilor publice pe două mari proiecte – un proiect care trebuia să se finalizeze în 2013 și un mare, mare proiect care trebuia să se finalizeze în 2020.

Și astăzi nu am fi avut această modificare și nu am fi avut aceste reglementări, tot din bugetul statului, tot prin pierderi financiare, dacă aceste două mari proiecte s-ar fi finalizat la timp.

Și aici responsabilitatea este a dumneavoastră, domnilor guvernanți din coaliția toxică de guvernare, care nu sunteți capabili să duceți la îndeplinire două mari proiecte, care ar fi ajutat ca proiectele mari de... aflate în administrația locală să fie puse în aplicare.

Vom vota pentru această propunere legislativă, pentru că, chiar dacă românii vor mai suporta din buzunarul propriu bani, suplimentar, va trebui să ducem la îndeplinire toate proiectele care se află deja în desfășurare și în derulare.

Nu este vina celor care fac aceste proiecte, vor să implementeze aceste proiecte, ci este vina dumneavoastră, care ați mărit termenele, care nu ați putut duce la îndeplinire două mari proiecte care veneau cu fonduri europene, bani nerambursabili pentru România.

Așa că va trebui să mai suportăm din buzunarul românilor, din bugetul statului.

Vă mulțumesc.

Gal Călin-Grațian, PNL, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

În momentul adoptării acestei ordonanțe de urgență a fost alocat un buget de 6,7 miliarde de euro, pentru finalizarea a 32 de proiecte. Toate acestea au fost făcute pe sectorul de apă și apă uzată și au fost derulate prin POIM.

Prin urmare, OUG nr. 24 a extins cadrul legal, pentru a permite derularea proiectelor în cadrul acestui program, proiecte care nu au fost finalizate până la finalizarea finanțărilor pe POIM, în perioada de eligibilitate aferentă perioadei de programare.

Astfel, prin contractele de achiziție publică, contractele de achiziție sectorială, încheiate de beneficiarii Programului de dezvoltare durabilă 2021-2027, a căror procedură de atribuire a făcut obiectul unor verificări, s-a constatat că plata acestor corecții și a sumelor aferente reducerilor financiare va fi asigurată din bugetul statului. Și credem că aceasta este o măsură foarte bună pentru finalizarea acestor proiecte.

Măsura se aplică beneficiarilor de fonduri europene, instituții publice locale și operatori regionali, care implementează proiecte în cadrul Programului de dezvoltare durabilă 2021-2027, care au fost preluate integral sau parțial din POIM.

PNL va vota acest OUG nr. 24/2024 și rămânem astfel consecvenți politicii de a susține măsuri pentru îmbunătățirea cadrului legislativ care să sporească gradul de implementare și atragere a fondurilor europene și să genereze dezvoltare economică și servicii de calitate pentru cetățeni.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul Câciu Adrian, Grupul PSD.

## **Domnul Adrian Câciu:**

Mulțumesc mult, domnule președinte.

Îmi pare rău că de la Guvern nu a venit nimeni.

O să vorbesc eu, pentru că ordonanța a fost făcută atunci când eram ministru la Fondurile Europene și era necesară această ordonanță.

Pot asuma criticile colegilor noștri. Criticile care se referă de fapt la un sistem care încet-încet a început să devină mult mai dinamic și mult mai, dacă vreți, eficient, din perspectiva absorbției fondurilor europene.

Colegul meu de la PNL a explicat în mare care este... sau care a fost elementul de motivație, de argumentare la acest act normativ, pe care PSD evident că îl susține, dar trebuie avute în vedere, în balanța absorbției de fonduri europene, trebuie avute în vedere etapele care se succed într-o lucrare de investiții.

Cu alte cuvinte, în momentul în care intervine o sincopă, acest tip de corecție, este posibil ca acel proiect să nu mai continue, pentru că nu există capacitatea financiară de a susține corecția, iar cine este văduvit?

Nu altcineva decât cetățeanul care ar fi trebuit să beneficieze de acel proiect.

Or, pentru asta, statul trebuie să-și asume că proiectele de acest gen, mari, de infrastructură mare, mai ales cele de apă și canalizare, sunt proiecte care sunt în beneficiul cetățenilor.

Despre bani și despre... Trebuie să înțelegem că despre bani nu se discută doar în termeni contabili, se discută în termeni de dezvoltare economico-socială.

Or, această asumare făcută de Guvern și, iată, astăzi, de Parlament, tocmai acest lucru face, duce proiectele de investiții la capăt; spre deosebire de alte guvernări, care au renunțat la investiții pentru a „coafa” deficite.

Trebuie să alegeți și dumneavoastră, colegii noștri care nu v-ați obișnuit, între a dezvolta o țară sau a o sărăci, vrând doar să arătăm bine contabil.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Simu Aurora, vă rog.

## **Doamna Aurora-Tasica Simu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Hristos a Înviat!

Vă citesc așa: „32 de proiecte finanțate prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020, în valoare de peste 6,7 miliarde de euro, din care au fost certificate cheltuieli de numai două miliarde de euro, în perioada agreată cu Comisia Europeană.

Pentru a permite continuarea acestor investiții, corecțiile financiare și reducerile stabilite pentru contractele de achiziții finanțate prin Programul de dezvoltare durabilă 2021-2027 vor fi suportate de la bugetul de stat, cu încadrarea în prevederile bugetare.”

Adică, dragi români, 4 miliarde nu au mai fost accesați și îi vom lua, practic, din buzunarul fiecăruia, pentru că această guvernare, acest guvern, pe care îl aveți de 35 de ani, nu a avut capacitatea să absoarbă aceste fonduri și să ducă proiectele la bun sfârșit. Așa că astăzi nu o să aveți bani de pensii, de alocații și de multe alte lucruri de care este nevoie în țară, pentru că guvernanții pe care îi avem de 35 de ani, aceiași pe care îi cunoaștem, nu au capacitatea să ducă un proiect la bun sfârșit și să absoarbă fondurile europene nerambursabile.

Așa că noi vom scoate bani din fiecare buzunar, ca să le plătim incompetența.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

3. Propunerea legislativă privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu; Pl-x 103/2025; procedură de urgență.

Comisia pentru muncă și protecție socială, pentru prezentarea raportului.

Domnul Solomon.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Obiectul de reglementare al propunerii legislative este modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, în sensul corectării inechităților dintre beneficiarii acestor categorii de pensii și beneficiarii din sistemul public de pensii, din punctul de vedere atât al contributivității, cât și al justiției sociale.

Camera Deputaților este prima Cameră sesizată. Proiectul face parte din categoria legilor organice.

Prezentul raport de înlocuire propune plenului Camerei Deputaților adoptarea propunerii legislative, cu amendamente, redate în anexele care fac parte din prezentul raport.

Timp de dezbateri – 5 minute.

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Timp de dezbateri – 5 minute. Vot, vă rog. 221 voturi pentru, unu contra, o abținere. Adoptat.

Din partea grupurilor parlamentare dacă sunt intervenții? Nu.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Te hotărăști?

## **Domnul Ilie-Alin Coleșa**

**:**

Da.

Te rog.

## **Domnul Ilie-Alin Coleșa:**

Da, domnule președinte, la dezbateri. Nu am în față raportul, pentru că a sosit acum câteva... câteva secunde, deci vorbesc pe forma inițială a legii.

După cum spuneau...

până la urmă și colegii din opoziție, este praf în ochii electoratului.

Practic, se măsoară nemulțumirile oamenilor și în campanie se aduc proiecte de felul ăsta, astfel încât să se obțină voturi, mimându-se ceva, adică dând o firimitură pentru a obține voturi; asta este în esență.

Și, până la urmă, spunem argumentat, avem de-a face cu o creștere graduală a vârstei de pensionare pentru magistrați, cu câte 6 luni, da, astfel încât până în 2045 să se recupereze decalajul de vârstă între ei și muritorii de rând, da...

, în condițiile în care vârsta actuală de pensionare a magistraților este de...

## **Domnul Ștefan-Ovidiu Popa**

**:**

A fost eliminat.

## **Domnul Ilie-Alin Coleșa:**

Păi, da, dacă a fost eliminat, este un motiv în plus să avem o dezbatere reală, nu un raport trimis cu câteva secunde înainte, pe care cum putem să-l consultăm?

Și reducerea de la 80% la 65% din venitul brut, care va reprezenta cuantumul pensiei...

Da, pentru că în mod evident, atunci când ai 80% din venitul brut, în condițiile în care cuantumul taxelor și impozitelor este de 40 și ceva la sută, vei avea o pensie mai mare decât...

decât salariul pe care l-ai avut.

## **Domnul Ștefan-Ovidiu Popa**

**:**

Și asta a fost eliminată.

## **Domnul Ilie-Alin Coleșa:**

Deci este, în esență...

Văd că...

, văd că mă tot corectați, dar, în esență, este un exercițiu electoral și nimic mai mult. Mulțumesc.

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Mulțumesc. Stoica Alin-Bogdan, USR.

Nu mai interveniți? Csép Éva-Andrea, UDMR, vă rog.

## **Doamna Csép Éva-Andrea:**

Mulțumesc, domnule președinte. Doar un apel către colegi.

Ar trebui să citiți și raportul, colegul, înainte de a face afirmații de la tribuna Parlamentului, de la acest microfon, pentru că chiar în fața dumneavoastră aveți raportul încărcat, pe care îl citiți.

Dacă nu, aveți specialiști în grupul dumneavoastră, care pot să se exprime pe acest subiect.

Dar, stimați colegi, știm cu toții că fiecare modificare legislativă care aduce schimbare este primită mai cu reticență de către public.

Dar știm foarte bine că mai ales acele modificări care reduc din beneficii acordate înainte sunt discutate și mult prea mult discutate.

Dar știm cu toții că avem nevoie de o ajustare a acestui sistem de pensii ale magistraților și ale judecătorilor.

Cred că avem nevoie de o formă corectă, avem nevoie de o formă echitabilă și cred că trebuie să creștem partea de contributivitate în obținerea acestor drepturi, față de partea de necontributivitate.

În prezent, rata de înlocuire a pensiilor este de 65% _versus_ ceea ce vedem în fața noastră, pe legile existente astăzi, pe reglementări; este de 85%.

Deci, da, trebuie să modificăm.

Pe de altă parte, principiul contributivității, după cum v-am spus, trebuie să rămână principiul de bază pentru noi toți. Și, da, nu trebuie să depășească salariul sub nicio formă o pensie primită de acești oameni.

Avem nevoie de experiență profesională, așa cum avem nevoie și în cazul profesorilor, în cazul medicilor.

Deci ceea ce au dobândit, experiența de viață și profesională, trebuie să aducă și plus – tineretului, tinerilor care vor să devină magistrați, să fie învățați la momentul respectiv, să aibă câte un profesor care deja are experiență și poate să dea mai departe.

Deci cred că de aceea, stimați colegi, trebuie să votăm în favoarea acestor modificări și, în sfârșit, să aducem o corectitudine în legea aceasta a pensiilor de serviciu pentru magistrați și pentru judecători.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul Stoica.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dragi colegi,

Astăzi facem un pas în plus pentru a ajunge acolo unde trebuie să fim în domeniul pensiilor speciale.

A fost foarte dificil, pentru că e un domeniu tehnic – poate mulți colegi nu înțeleg exact care sunt implicațiile fiecărui cuvânt pe care îl punem în această lege.

Din păcate însă a rămas acolo o clauză care este neconstituțională, deja declarată neconstituțională de Curte, și care dărâmă, practic, un proiect care ar putea să fie bun.

Avem soluții pentru asta și, din păcate, poate că nu am reușit să-i convingem pe toți colegii de corectitudinea amendamentelor pe care noi le-am depus și de constituționalitatea lor.

Dar sper ca acesta să fie un pas înainte, ca să ajungem să împlinim două lucruri, și anume:

– echitate în rândul pensionarilor, dar și între cei care sunt astăzi în funcție și pensionari;

– și, doi, valorificarea resursei umane până la o vârstă suficient de înaintată. Pentru că investițiile pe care noi le facem, nu doar în magistrați, ci în toate aceste profesii care au pensii speciale, trebuie să se întoarcă în societate prin serviciul pe care ei îl depun. Și magistrații depun un serviciu foarte important pentru societate.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Goidescu Ionel, SOS, vă rog.

## **Domnul Ionel Goidescu:**

Permiteți-mi, domnule președinte, să le urăm colegelor și colegilor noștri ce poartă numele Sfântului Gheorghe „La mulți ani!”, inclusiv celor care nu se află în sală...

, plecați probabil în campanie electorală!

Acest proiect de act normativ este benefic și era absolut necesar.

Înțelegem rapiditatea cu care s-a supus dezbaterii prin faptul că este perioada aceasta electorală și că înseamnă bifarea a încă unui punct în plus.

Înțelegem, pe de altă parte, că trebuie îndeplinit un anumit criteriu privind finanțarea prin PNRR.

Înțelegem toate aceste lucruri.

Noi o să susținem și o să votăm acest proiect de lege, pentru că este absolut necesar.

Într-adevăr, este un pas înainte. Ar fi putut fi făcut mai consistent și cu rezultate mai concrete, pentru că e clar că pensiile speciale, în special cele ale magistraților, se duseseră destul de departe de realitate.

Prin faptul că eliminăm parțial această inechitate a pensiilor, vom susține, așa cum am spus, acest proiect de lege. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Solomon Adrian, PSD.

Stimați colegi,

Toți antevorbitorii au dreptate în felul lor.

Mai ales domnul Coleșa are cea mai mare dreptate, dacă ar fi să ne luăm după inițiativa depusă, și nu după forma care a ieșit în urma dezbaterilor din comisie.

E drept că aseară am avut un raport care nu conținea anumite amendamente ale colegilor de la USR; astăzi ele au fost adoptate. S-a eliminat și acea eșalonare a vârstei de pensionare până în 2045, astfel încât, de la 1 ianuarie 2026, vârsta de pensionare la magistrați va fi 65 de ani, iar baza de calcul va fi asemenea celei de la militari și angajații în sistemul de ordine publică și siguranță națională.

Prin urmare, echitatea s-a realizat în această formă.

Rămâne de văzut dacă în timp aplicarea legii va da și rezultatele scontate.

Și, dacă mai sunt câteva imperfecțiuni din cauza grabei, e clar că pare a fi din cauza campaniei electorale această grabă, dar doar coincidența face că s-a dezbătut în această perioadă. Comunicarea Comisiei, știți prea bine, a venit la începutul lunii martie; după acea comunicare s-a luat decizia inițierii proiectului de lege; s-a mers pe filiera normală pentru obținerea avizelor de la Consiliul Legislativ și CSM și celelalte instituții, astfel încât timpul de dezbatere a fost respectat; astfel, depunerea raportului pe 23 aprilie a fost îndeplinită de către comisie și le mulțumesc tuturor colegilor pentru efortul pe care l-au făcut și aseară, și astăzi.

Sperăm ca la Senat imperfecțiunile, dacă sunt, să fie rezolvate de către colegii noștri mai înțelepți ca noi și, evident, fiind Camera superioară, vor putea decide în consecință. Mulțumesc.

Andrușcă Nicolae, vă rog, Grupul POT.

Doamnă Vedinaș, un singur vorbitor de grup; e procedură de urgență.

## **Domnul Lucian-Nicolae Andrușcă:**

Domnule președinte, Stimați colegi, Hristos a Înviat!

Astăzi Partidul Oamenilor Tineri votează abținere, pentru că refuzăm să participăm la o păcăleală electorală.

Guvernul vine în prag de alegeri cu o așa-zisă „reformă” a pensiilor speciale, dar știți ce face de fapt? Nu elimină toate pensiile speciale, nu introduce contributivitatea reală, nu face nicio schimbare adevărată aici și acum.

E o lege făcută doar ca să dea bine în fața alegătorilor, dar care păstrează sistemul strâmb în continuare.

Noi vrem o reformă pe bune, cu pensii calculate după cât ai contribuit, nu după ce funcție ai avut, cu reguli clare pentru toți, cu transparență totală și cu respect pentru cei care au muncit și merită.

Nu putem vota o lege care doar mimează schimbarea. România are nevoie de dreptate, nu de aparențe. De curaj, nu de calcule de partid.

Noi ne abținem azi, dar nu tăcem.

O să luptăm mai departe pentru o lege dreaptă, clară și completă.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Trecem la dezbaterea pe articole. La titlu dacă sunt intervenții? Nu.

Mulțumesc. La articole admise? Nu.

Mulțumesc. Respinse? Nu. Mulțumesc. Propunerea legislativă rămâne la votul final. Oprim dezbaterile aici. 10 minute – pauză. Revenim cu votul final.

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Doamnelor și domnilor deputați,

Vă informez că mâine, începând cu ora 12:00, va avea loc o sesiune exclusiv online de cinci voturi-test, pe tableta STS, update soft.

Vă rog să aveți asupra dumneavoastră tabletele furnizate de STS.

Începem ședința de vot final.

Vă rog să vă ocupați locurile în bănci.

Vă propun să facem un vot de control pentru verificarea cvorumului.

Proiectul de hotărâre...

Gál Károly, vă rog, UDMR.

Da.

2. Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor Calea către următorul cadru financiar multianual – COM(2025) 46; PHCD 36/2025.

Vot, vă rog. 196 de voturi pentru, 90 contra, 3 abțineri. Adoptat.

Punctul 3. Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – O Europă mai simplă și mai rapidă: comunicare privind punerea în aplicare și simplificarea – COM(2025) 47; PHCD 37/2025.

Vot, vă rog. 274 de voturi pentru, 14 contra, 6 abțineri. Adoptat.

Punctul 4. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 213/2020 privind participarea României la majorarea asimetrică de capital a Băncii Europene de Investiții în conformitate cu Decizia (UE) 2019/1.255 a Consiliului din 18 iulie 2019 de modificare a Protocolului nr. 5 privind Statutul Băncii Europene de Investiții; PL-x 91/2021.

Vot, vă rog.

255 de voturi pentru, 39 contra, două abțineri. Adoptat.

Punctul 5. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 135/2021 privind unele măsuri pentru susținerea activității aeroporturilor regionale pentru care consiliile județene au calitatea de autoritate publică tutelară; PL-x 56/2022.

Vot, vă rog.

250 de voturi pentru, 25 contra, 18 abțineri. Adoptat.

Paraschivescu Ovidiu-Romulus, USR, vă rog. Explicarea votului.

## **Domnul Ovidiu-Romulus Paraschivescu:**

Bună ziua, domnule președinte de ședință! Mulțumesc.

Dragi colegi,

Am văzut cu toții că administrația județeană, în condiții de stres și de probleme economice, nu s-a putut descurca singură și este, din păcate, absolut normal. De aceea, și noi, Grupul USR, am votat pentru această aprobare a ordonanței.

Acum, eu sunt fost consilier județean de Brașov, acum deputat de Brașov și vă spun că, în 2021, nu înțelegeam cum este să ai un aeroport în județul tău. Însă, de atunci, la Brașov a fost inaugurat, după 50 de ani de așteptare, primul aeroport construit de la zero, un aeroport care a venit și cu cea mai nouă tehnologie în domeniu, turn virtual coordonat de la distanță.

Din păcate însă, județul Brașov este un județ penalizat, pentru că noi suntem obligați să plătim către statul român – suntem singurul aeroport din țară care plătește pentru serviciile de trafic oferite, de exemplu, de ROMATSA.

Avem 4 milioane de lei datorie la ROMATSA – vom vedea cât de legală –, care, mai nou, a fost eșalonată, sub un contract confidențial. De aceea, dragi colegi, în numele brașovenilor, vă rog ca, în viitor, când vom veni către dumneavoastră cu inițiative legislative care să sprijine aeroportul de la Brașov, să nu uitați că zborurile acestea vor aduce economie locală mai bună, vor aduce turiști și bani, evident, în economia locală, vor aduce locuri de muncă...

Avem foarte multe curse. 192 de zboruri, luna trecută. Dacă vreți, vă dau și cifre exacte.

Una peste alta, Brașovul este un județ care încă nu este conectat, nu avem autostrăzi complete, de aceea aeroportul este un obiectiv important pentru noi.

Vă rog să nu uitați nevoia noastră de susținere. Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Bode Lucian, PNL.

Mulțumesc, domnule președinte. Hristos a Înviat!

La mulți ani tuturor celor care poartă numele Sfântului Mare Mucenic Gheorghe!

Doamnelor și domnilor deputați,

Anul 2020 a fost cel mai negru an pentru sectorul aerian, nu doar în România, ci în întreaga lume.

Acum, sigur, mulți profeți se arată, ca și în anul 2020, dar fără să înțeleagă că pachetul de sprijin gândit atât în anul 2020, cât și în anul 2021 a fost o gură de oxigen pentru traficul aerian la nivel european.

Știți foarte bine că atunci întreaga lume s-a confruntat cu o situație nemaiîntâlnită și sectorul aerian, cu atât mai mult, a înregistrat, în anul 2019, acest sector, o scădere de aproape 10% din ceea ce înregistrase cu un an înainte, în 2019.

Vă aduceți aminte, pe 14 aprilie 2020 a fost cea mai neagră zi pentru transportul aerian din România – nicio aeronavă nu s-a ridicat de pe Aeroportul Otopeni.

În aceste condiții, așadar, Guvernul a intervenit și redresarea a fost una necesară, a fost extrem de lentă, pe parcursul a 2 ani, ceea ce a condus la situația în care veniturile aeroporturilor din România au scăzut la un nivel care punea în pericol menținerea acestora în stare operațională, pe termen scurt.

Așadar, am intervenit atunci cu un sprijin acordat aeroporturilor regionale. Această plasă de siguranță a contat, spun eu, enorm de mult, situația financiară fiind una delicată, care punea în pericol funcționarea în condiții de siguranță și securitate a acestor aeroporturi.

Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal a votat pentru adoptarea acestui proiect de act normativ. Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

6. Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind controlul coordonat pe teritoriul României în punctul de trecere a frontierei de stat Galați (România) – Giurgiulești (Republica Moldova) rutier, pe sensul de intrare în România, semnat la 20 noiembrie 2024 la București; PL-x 120/2025. Vot, vă rog.

293 de voturi pentru, două contra, o abținere. Adoptat.

Domnul deputat Munteanu Valeriu, Grupul AUR, vă rog, explicarea votului.

## **Domnul Valeriu Munteanu:**

## Stimați colegi,

Deputații AUR au susținut prin vot acest proiect de lege privind instituirea controlului coordonat la punctul vamal Giurgiulești – Galați, dar considerăm, în același timp, că între România și Republica Moldova, până realizăm unirea, nu trebuie să existe două vămi, ci un singur control, o singură oprire.

Astfel, cerem Guvernului României să meargă mai departe, să-și depășească fricile și să organizeze puncte vamale comune reale între cele două state românești, cu un singur punct de control, pe ambele sensuri, în toate cele șapte puncte de trecere a frontierei, nedrepte și durute, dintre cele două state românești.

Aceasta este unitatea în fapte, nu doar în vorbe, pentru că Basarabia e România.

## Vă mulțumesc.

7. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 9/2025 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 124/1998 privind organizarea și funcționarea cabinetelor medicale; PL-x 76/2025.

Vot, vă rog.

220 de voturi pentru, două contra, 75 de abțineri, un coleg care nu votează.

Adoptat.

Domnul deputat Zakarias Zoltán, UDMR, vă rog, explicarea votului.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimate colege,

Stimați colegi,

Salutăm adoptarea acestui proiect de lege și, evident, grupul nostru parlamentar l-a votat.

A fost oportună intervenția asupra actului de bază, acesta fiind o ordonanță de guvern din 1998, care a fost republicată în 2002 și a cărei ultimă modificare a fost din 2012.

În aceste 3 decenii, realitatea din teren, ca să zic așa, adică formele de cooperare, din punct de vedere profesional, economic și administrativ, în legătură cu cabinetele medicale, s-au schimbat radical și această intervenție, să-i zicem așa, corectează, conform realității, situația din teren.

Este binevenită introducerea Registrului unic pentru cabinete din România, se simplifică procedura de înregistrare a cabinetelor, transparența crește și există și continuitate, netrebuind să se schimbe avizele, în momentul reorganizării, din punct de vedere juridic, al unei unități.

În Comisia pentru sănătate, cu aportul tuturor membrilor, am reușit să îmbunătățim proiectul sosit de la Senat și să introducem noi tipuri de cabinete care funcționează în realitate – cabinetele școlare, cabinetele de recuperare din cadrul instituțiilor sociale și cabinetele de medicina muncii. Este binevenit acest proiect de lege și bine că l-am votat. Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul Coleșa, Grupul AUR.

Mulțumesc, domnule președinte.

Și noi salutăm oportunitatea acestui act normativ, a acestei Ordonanțe guvernamentale nr. 9/2025, cu o mică excepție.

Deci, în primul rând, suntem de acord cu acest registru unic, cu o anumită transparență, debirocratizarea, atunci când aveam de-a face cu situații pur birocratice și avizele se mențin, cu noile tipuri de cabinete, care erau în pericol de a nu fi legalizate, dacă nu modificam această ordonanță de urgență. Însă cu o excepție: este vorba de acel alin. (6) art. 2, care a pus o mulțime de medici care lucrau cu contract în cabinete care nu erau ale lor în imposibilitatea de a-și desfășura activitatea.

În forma actuală a raportului, acel amendament al Senatului a fost respins, astfel încât a rămas alin. (6) al art. 2, cu o anumită motivație cu care noi nu suntem de acord, pentru că Parlamentul are un rol de legiuitor, deci modifică, adoptă sau abrogă legi, fără a fi condiționat de alte ordonanțe de urgență sau guvernamentale, emise ulterior adoptării unei legi. Iar, prin acea motivație, practic se anula acest drept al Parlamentului, doar pentru că o altă ordonanță de urgență, emisă ulterior, ar trebui, la rândul ei, modificată.

Mulțumesc.

De aceea ne-am abținut.

Vă mulțumesc. Domnule deputat Ungureanu, vă rog.

Pentru cei mai noi în actuala legislatură, ar trebui să știți că ministrul sănătății, domnul Rafila, este și membru în Comisia pentru sănătate.

Aveți idee câte ordonanțe a trebuit să modificăm în Comisia pentru sănătate, unde este el membru?

Adică tot ceea ce vedeți dumneavoastră, ce am aprobat acum, a fost modificat deja printr-o altă ordonanță, Ordonanța nr. 8/2025, pentru că un articol care a fost abrogat limita dreptul la asociere.

Pe domnul Rafila n-o să-l vedeți nici în bancă, când facem aceste critici, în locul unde ar fi trebuit să fie ca deputat, și n-o să-l vedeți nici în Comisia pentru sănătate, vreodată, dezbătând ordonanțele proaste pe care le dă, cu toate că este membru în această comisie.

Dumnealui are și o școală sanitară. Nu știu unde a făcut-o, pentru că toată abrambureala care este în sistemul sanitar i se datorează; din cauza acestei lipse de viziune și a lipsei cronice de dialog cu cei care sunt beneficiarii actelor legislative pe care le emite, ca ministru.

De câte ori am cerut demiterea acestui incompetent? Chiar nu mai știu.

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Vă mulțumesc.

Punctul 8. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 31/2023 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 13/2017 privind

aprobarea participării României la Programul pentru școli al Uniunii Europene; PL-x 414/2023.

Vot, vă rog.

294 de voturi pentru. Adoptat. Domnul Coliban, din online, vă rog.

## **Domnul Allen Coliban**

**:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Grupul USR a votat „pentru”, dar nu putem să nu tragem un semnal de alarmă Guvernului cu privire la acest subiect care se referă la calitatea meselor pe care copiii le primesc în școli.

În anul 2023, la Brașov, am făcut, printr-o inovație națională, un program prin care am cumpărat toate alimentele de la ferme locale, de la producători locali.

În anul 2023, Guvernul a scos acele prevederi care ne permiteau astfel de achiziții pe lanțul scurt.

Am trimis, în 2023, o adresă către Ministerul Agriculturii, împreună cu World Wildlife Fund, în care am cerut două lucruri: să fie favorizați producătorii locali și aceste lanțuri scurte de aprovizionare, să putem să alegem produse bio și eco și administrațiile locale să poată să suplimenteze bugetele pentru aceste achiziții.

La ora actuală APIA nu decontează aceste achiziții, deși ele sunt, în mod evident, în favoarea elevilor din România.

Este un semnal de alarmă și rugăm Guvernul să repare aceste probleme.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Velcescu Florin-Bogdan, Grupul AUR, vă rog.

## **Domnul Florin-Bogdan Velcescu:**

Grupul AUR a votat pentru această inițiativă, o inițiativă foarte bună, din punctul nostru de vedere. Evident, poate fi îmbunătățită, pentru că orice lucru poate fi perfectibil. Dar aș fi vrut să votăm astăzi, la pachet cu această inițiativă, și lanțul scurt de aprovizionare, care a fost îngropat în Comisia pentru agricultură, într-o subcomisie – pentru că am înțeles că, dacă vrei să îngropi ceva în Parlamentul acesta, faci o subcomisie și o blochezi acolo, discuți despre ea la infinit –, lanțul scurt de aprovizionare, proiect care a fost adoptat de Senat, adică inițiatori și de la PSD, și de la PNL. Nu văd care e problema cu această lege, nu văd de ce o ținem blocată acolo și nu văd de ce nu lămurim această problemă.

Ne dorim mai multe produse românești pe piața românească. Foarte bine! Haideți să facem acest lucru și nu doar să ne dorim! S-o și implementăm, dacă se poate! Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Ciubuc Ciprian, SOS. Vă rog.

## **Domnul Ciprian Ciubuc:**

Grupul SOS România a votat pentru copiii României. Este un proiect de lege bun pentru copiii care merg la școală astăzi, în România. Dar, colegi, vreau să menționez un lucru. Această lege vine ca o obligație sau ca un program al Uniunii Europene, prin care Uniunea Europeană vrea și ne obligă, practic, ne trage de urechi, că noi, în România, astăzi, avem 250.000 de copii care se culcă flămânzi, astăzi, în România, în mediul rural, 2 din 10, ca să ne facem, așa, o idee, și unu din 3 abandonează școala.

De ce? Pentru că, în mod normal, un copil care se culcă flămând seara se trezește dimineață tot flămând. Deci el va continua să caute mâncare, pe care nu i-o pot oferi nici părinții, nici statul român.

Deci să ne fie rușine, stimați colegi, că ajunge Uniunea Europeană să ne tragă de urechi și, oarecum, să ne recomande, să ne oblige să avem mese în școli, legume, fructe și lapte. Iar eu sper ca actuala clasă politică care conduce astăzi România – PSD-PNL-UDMR – să pună pe masa copiilor din școli produse românești, produse locale, cum spunea colegul de la USR. Este de bun augur, că așa susținem și economia locală, și fermierii români.

E foarte important să înțelegem că, în momentul în care vom asigura o masă simplă, de dimineață, în școli, vom stimula copiii săraci, din familiile sociale vulnerabile, să meargă la școală, pentru că copiii vor merge la școală pentru a-și potoli foamea pe care părinții nu le-o pot potoli.

Așa că să ne fie rușine, stimați colegi! Noi am votat pentru copiii României. Mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Punctul 9. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2024 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 15/2013 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente reducerilor procentuale și corecțiilor financiare aplicate pentru abaterile de la conformitatea cu legislația din domeniul achizițiilor publice pentru Programul operațional sectorial Mediu 20072013 și pentru Programul operațional Infrastructură mare 2014-2020; PL-x 238/2024.

Vot, vă rog.

268 de voturi pentru, 22 contra, 4 abțineri. Adoptat.

Dimitriu Alexandru-Paul, Grupul USR, vă rog.

## Dragi colegi,

Grupul USR a votat pentru, un pic cu inima strânsă, pentru că vorbim despre ajutorul pe care îl dăm unor repetenți, cei care nu au respectat regulile.

Motivul pentru care am votat pentru este că nu ne dorim să blocăm anumite investiții, care, clar, aduc bunăstare în aceste comunități.

Sper însă, pe viitor, să găsim mecanismele necesare, astfel încât să nu mai permitem astfel de corecții, pentru că nu este OK să-i premiem pe cei care nu știu să respecte regulile.

Vă mulțumesc.

Punctul 10. Propunerea legislativă privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu; Pl-x 103/2025.

## Vot, vă rog.

259 de voturi pentru, un vot contra, 25 de abțineri, un coleg care nu votează.

Adoptată.

Explicarea votului, doamna deputat Vedinaș Verginia, SOS, vă rog.

## **Doamna Verginia Vedinaș:**

Domnule președinte,

Dragi colegi,

Noi am luat hotărârea să susținem acest proiect de lege care pune problema regimului pensiilor speciale.

Aceste pensii speciale, în filosofia lor, presupun un echilibru între principiul egalității, pe de o parte, care nu înseamnă uniformitate, cum a hotărât și Curtea Constituțională, într-o bogată jurisprudență, și regimul privilegiilor, care trebuie să fie recunoscut unor categorii sociale și profesionale, dar care nu trebuie să se transforme în excese.

O parte din excesele care s-au manifestat, de-a lungul timpului, sunt corectate prin această lege și sper să avem voința politică, pe viitor, să facem mai mult decât atât.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Tanasă Dan, AUR, vă rog.

## **Domnul Dan Tanasă:**

Da, domnule președinte, mulțumesc frumos.

Este doar un alt exemplu de proiect politic inițiat de PSDPNL-USR-UDMR, menit să moară în fașă, ca să zic așa, pentru că nu rezolvă realmente problema.

A zis Crin Antonescu de pensiile magistraților și ați sărit repede, să încercați să-l mai umflați cu niște praf de copt pe Crin Antonescu, candidatul coaliției Nordis la prezidențiale, Crin Antonescu care, altfel, este un mort cu vată în nas, un mort politic care nu transmite absolut nimic.

Realmente nu rezolvați absolut nimic cu această lege; vă atingeți, așa, finuț, ușor, încet, de, vezi Doamne, de pensiile magistraților. Probabil ați făcut niște măsurători sociologice și v-a ieșit că lumea e supărată pe aceste pensii speciale ale magistraților, însă proiectul e făcut în așa fel încât să pice la Curtea Constituțională. Ați scos acea prevedere privind mărirea etapizată a pensionării la 65 de ani, pentru toți cei care acționează în sistemul de justiție, și înțeleg că ați scos și acea obligație de 25 de ani vechime în sistem pentru a putea încasa pensia de serviciu în sistemul de justiție.

Proiectul nu se atinge decât așa, firav, încet. Mențineți, în continuare, o serie întreagă de privilegii; realmente puneți în pericol sistemul judiciar, pentru că, odată ce ați impus o dată clară – în locul unei etapizări a pensionărilor, impuneți o dată foarte clară și strictă, 1 ianuarie 2026 –, veți bulversa sistemul. Fără doar și poate, magistrații vor ataca această decizie la Înalta Curte, ne putem aștepta la blocarea sistemului judiciar din România și realmente nu rezolvați nici pe departe, pentru că nu doar magistrații sunt beneficiari de astfel de pensii, sunt multe alte categorii; atingeți această chestiune, așa, superficial, pentru că e campanie electorală și știm ce fel de gesturi politicianiste faceți voi, cei de la PSD, PNL și UDMR în timpul campaniilor electorale. Am sprijinit proiectul ca să nu se spună că noi, cei de la AUR, protejăm pensiile speciale, însă, repet, este frecție la picior de lemn ce faceți.

Domnule Ungureanu Emanuel, vă rog, USR.

O să cred că există vreo intenție din partea PSD și PNL să renunțe măcar la o parte din pensiile speciale atunci când vor renunța la pensiile speciale ale celor din SRI.

Pentru că această tentativă de a se atinge cineva de o parte din privilegiile exagerate ale magistraților este doar un fel de campanie electorală pentru domnul Crin Antonescu, care a ajuns să fie candidatul PNL-PSD-UDMR datorită implicării domnului Hellvig, fostul secretar general al PNL și fostul șef SRI, și tot sistemul acesta de privilegii ale ofițerilor SRI, SIE și altor structuri este de neatins, tocmai pentru că acest stat care se îndreaptă spre autocrație din ce în ce mai mult este controlat de acest sistem, de care nu se atinge nimeni.

Deci, când de la această tribună se va vorbi despre semnul egal între un profesor, un medic și un ofițer SRI cu vârstă de pensionare 65-67 de ani, cel puțin noi, cei de la USR, vom crede că începe reforma pensiilor.

Deocamdată, ultima informație despre domnul Hellvig, care acum s-a întors în PNL, este că la o vilă de protocol a SRI a făcut și desfăcut ultimul Guvern Ciolacu. Repet, ultimul Guvern Ciolacu – PSD-PNL a fost nășit chiar la o vilă SRI.

Ciubuc Ciprian, vă rog.

## **Domnul Ciprian Ciubuc:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Așa-zisa „lege” de a tăia sau a diminua privilegiile magistraților sau pensiile speciale... Înțelegem cu toții că

suntem în campanie electorală și unul din candidați a folosit acest acronim de pensii speciale ale magistraților, trebuie să înțelegem că, la fel cum a picat legea tăierii pensiilor speciale și a fost atacată la Curtea Constituțională de ceilalți parlamentari, acum 2 ani, când toți ați ieșit la presă și ați spus că „Am tăiat pensiile speciale la parlamentari”, așa va pica și această lege, pentru că este neconstituțională. Trebuie odată și odată să rezolvăm problema aceasta a pensiilor de serviciu, pensii speciale, pentru că, oricum am face-o și oricum am modifica-o, va pica la Curtea Constituțională. Indiferent că vorbim de pensiile magistraților, parlamentarilor; ori tăiem, ori... Nu putem tăia la o parte și la o parte nu.

De aceea, consider că această lege este praf în ochi, exact cum au spus și unii colegi din AUR, pentru că ridică vârsta de pensionare a magistraților, de la 48 de ani la 65 de ani. Nu imediat, ci în următorii 25 de ani.

Deci haideți să nu ne mai batem joc de pensionarii României și să nu mai păcălim românii, pentru că ce facem noi astăzi, chiar dacă a trecut acest proiect de lege, este doar o neconstituționalitate!

Haideți să terminăm odată cu pensiile speciale, dacă mai vrem ca țara asta să aibă încredere în Parlamentul României!

Mulțumesc.

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Vă mulțumesc.

Declar ședința închisă.

**EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR**

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro Relații cu publicul: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651. Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78/79/83. Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro, secțiunea Publicări.

&JUYEJT|652564]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 56/15.V.2025 conține 28 de pagini.**

Prețul: 154 lei