Stenogramă plen

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

## Bună ziua, stimați colegi!

Am rugămintea la dumneavoastră să ocupați locurile, să începem ședința noastră.

Așadar, stimați colegi, declar deschisă ședința Camerei Deputaților și vă anunț că, din totalul celor 330 de deputați, până în acest moment și-au înregistrat prezența 270.

În conformitate cu prevederile regulamentului, vă informez că au fost distribuite electronic și afișate pe pagina de internet a Camerei următoarele documente: ordinea de zi pentru ședințele Camerei Deputaților din zilele de luni și miercuri, 26, respectiv 28 mai; programul de lucru pentru perioada 26-31 mai 2025; lista rapoartelor depuse în perioada 21-26 mai de comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale; informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Vă reamintesc că, potrivit programului de lucru, astăzi dezbatem inițiativele înscrise pe ordinea de zi, iar de la ora 17:00 vom continua lucrările cu primirea de răspunsuri la interpelări.

Stimați colegi,

Permiteți-mi să salut prezența, în loja oficială, a Excelenței Sale domnul Radko Vlaykov, ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al Republicii Bulgaria în România.

Bine ați venit, domnule ambasador!

Prezența domniei-sale nu este întâmplătoare, pentru că în momentele următoare îl invit la tribună pe domnul deputat Gheorghe Nacov, din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale, pentru o scurtă alocuțiune consacrată sărbătoririi Zilei limbii bulgare în România.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

## **Domnul Gheorghe Nacov:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimate domnule președinte, Stimați colegi,

Excelența Voastră domnule ambasador,

Astăzi marcăm un moment de profundă însemnătate pentru minoritatea bulgară și, considerăm noi, și pentru societatea românească – împlinirea a 10 ani de la adoptarea, la inițiativa regretatului Niculae Mircovici, deputatul minorității bulgare la acea dată, a Legii nr. 100/2015. Această lege reprezintă încă un moment de referință pentru minoritatea bulgară din țara noastră, România, care este lider în respectarea diversității culturale și în garantarea drepturilor minorităților naționale.

Pentru comunitatea bulgară, pe care o reprezint cu onoare în Parlamentul României, această lege a însemnat mai mult decât un simplu act normativ; a fost o recunoaștere instituțională a valorilor noastre comune, a contribuției istorice a bulgarilor din România și a dorinței noastre de a ne păstra identitatea în deplină armonie cu valorile europene ale statului român. În acești 10 ani, am văzut cum, și datorită acestui cadru legal, minoritatea bulgară a avut încă un sprijin

în păstrarea tradițiilor și a putut contribui și mai activ la viața politică, socială, economică și culturală a țării noastre.

Legea nr. 100/2015 a constituit încă un cadru coerent și aplicabil în domenii esențiale, precum:

- protejarea limbii materne în educație și administrație;

- sprijinirea instituțiilor culturale ale minorității bulgare;

- promovarea mass-mediei în limba maternă;

- și consolidarea dialogului interetnic și a respectului

- reciproc.

Mulțumesc și eu, domnule deputat. Întreb liderii de grup dacă există observații în legătură cu ordinea de zi.

Domnule Miklós Zoltán, vă rog.

## **Domnul Miklós Zoltán:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să propun două modificări pe ordinea de zi:

Pe de o parte, PL-x 520/2024

, care figurează pe poziția 13, să-l mutăm la poziția 38.

Și un alt PL-x, PL-x 100/2025

, să-l mutăm de pe poziția 34 pe poziția 10.

Nu am apucat să agreez cu toți liderii de grup această propunere.

Mulțumesc.

Facem un tur de lideri de grup sau supun la vot?

Supuneți la vot!

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Bun.

Le luăm pe rând.

Așadar, vă rog, stimați colegi, să vă pregătiți cartelele. Poziția 13 de pe ordinea de zi, PL-x 520/2024, dacă bine am reținut, să se mute pe poziția 38.

Vot, vă rog.

Era acord.

241 de voturi pentru, o abținere. PL-x 520/2024 se mută pe poziția 38.

De asemenea, PL-x 100/2025, de pe poziția 34, pe poziția 10. Vot, vă rog.

Cu 208 voturi pentru, 37 de abțineri, un coleg care nu votează, PL-x 100/2025 se mută pe poziția 10.

Observații, propuneri, pe ordinea de zi, domnule Tanasă?

## **Domnul Dan Tanasă**

**:**

Da, da.

Vă rog.

Da, tot la ordinea de zi.

Dorim să o modificăm, să permitem colegei noastre, din Grupul parlamentar al AUR, deputat de diaspora, să transmită plenului un mesaj cu ocazia Zilei românilor de pretutindeni.

Vă rog să supuneți la vot propunerea mea.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Cu tot dragul, acest subiect a fost dezbătut și tranșat în Biroul permanent și în Comitetul liderilor. Domnul...

## **Domnul Dan Tanasă**

**:**

Păi, da, și ordinea de zi a fost în BP, domnule președinte de ședință...

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Domnul Georgescu...

## **Domnul Dan Tanasă**

**:**

...și a fost modificată în plen.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Permutări. Domnul Georgescu Gheorghe-Daniel...

## **Domnul Dan Tanasă**

**:**

Supuneți la vot...

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

...ați apăsat din greșeală?

## **Domnul Dan Tanasă**

**:**

...propunerea din partea unui vicelider de grup. Supuneți la vot...

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Mulțumesc, domnule Tanasă. Intrăm în ordinea de zi.

Domnule Georgescu, cred că ați apăsat... din greșeală? Georgescu Gheorghe-Daniel?

Mă rog.

5. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 130/2024 privind modificarea art. 13 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/2013 pentru aprobarea Programului național de dezvoltare locală, a art. 9 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2021 pentru aprobarea Programului național de investiții „Anghel Saligny”, precum și pentru modificarea și

completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății; PL-x 8/2025; procedură de urgență.

Inițiatorul, Guvernul României, dacă dorește să intervină? Vă rog.

**Domnul Aurel-Dragoș Drăghescu** _– subsecretar de stat în Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Prin prezenta ordonanță se instituie prevederea potrivit căreia monitorizarea utilizării fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru Programul național de dezvoltare locală și Programul național de investiții „Anghel Saligny” se realizează în mod coordonat de către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, împreună cu Inspectoratul de Stat în Construcții.

Măsurile propuse asigură îmbunătățirea cadrului instituțional și organizatoric al sistemului de control intern, asigurând, astfel, utilizarea eficientă și transparentă a fondurilor publice alocate investițiilor în infrastructură.

Propunem să susțineți adoptarea prezentului proiect de lege.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru industrii, Comisia pentru administrație și Comisia pentru sănătate, raportul comun. Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Raport comun asupra Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 130/2024 privind modificarea art. 13 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/2013 pentru aprobarea Programului național de dezvoltare locală, a art. 9 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2021 pentru aprobarea Programului național de investiții „Anghel Saligny”, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății

În conformitate cu prevederile art. 95 și ale art. 118 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru industrii și servicii, Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului și Comisia pentru sănătate și familie au fost sesizate, spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege nr. 8/2025.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii celor trei comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 171/2022.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Nu dorește nimeni să ia cuvântul. Ba da, doamna Mitrea Dumitrina. Vă rog.

## **Doamna Dumitrina Mitrea:**

Bineînțeles că vom fi de acord cu toți banii care ar trebui să intre, atât din fonduri europene, cât și din bugetul național.

Din păcate, observăm că foarte multe proiecte stagnează, din incompetență, din cauza faptului că se anulează, se stopează, se blochează, de parcă instituțiile statului nu ar fi aceleași, de parcă aceste proiecte nu sunt pentru statul român, nu sunt pentru binele societății noastre. Și aceste instituții sunt conduse de dumneavoastră, cei care ați condus, de 35 de ani, România.

Se blochează foarte multe proiecte și e mare păcat, pentru că veniți aici și cereți, prin ordonanțe de urgență...

Da, da, e o urgență! Este o urgență că trebuie să finalizăm aceste proiecte pentru poporul român. Și veniți aici cu nonșalanță și cereți să votăm tot ce înseamnă ordonanțe de urgență, date de un guvern incompetent, un guvern care nu a făcut altceva decât să țină Parlamentul în ordonanțe de urgență, iar noi să venim să votăm după aceea ordonanțele de urgență și modificările la ordonanțele de urgență, date de acest guvern toxic care a distrus România.

Domnul Toma Ilie.

## **Domnul Ilie Toma:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Eu vă spun doar cuvinte frumoase, indiferent de la ce partid sunteți și din ce formațiune politică ați ajuns în forul suprem al statului român și indiferent cum vă veți comporta, bine sau mai puțin bine.

Trebuie să recunoaștem și să nu fim ipocriți că PNDL 1, PNDL 2, „Anghel Saligny”, fondurile europene au fost cele care au dezvoltat România.

Haideți să privim în urmă cu 10 ani și o să vedeți progrese pe care poate nu ni le închipuiam!

Și, vrem, nu vrem, singura cale este Europa, că ne convine, că nu, chiar dacă dumneavoastră trageți...

Știți cum spunea Tudor Vladimirescu, în Câmpia de la Padeș? „Frați români, veri de ce neam veți fi, e momentul să ne unim cu toții.”

Indiferent că ne place, că nu ne place, haideți să recunoaștem performanțele!

Și ca să vă dau un exemplu de bune practici: până în 2016, județul Hunedoara șchiopăta sau bătea pasul pe loc. Veniți să vedeți cum s-a dezvoltat prin fondurile europene și prin acele programe pe care le-am reamintit mai înainte!

Un alt exemplu de bune practici: municipiul Hunedoara, care are cele mai multe proiecte pe cap de locuitor din țară. Veniți, vă rog, și o să vedeți cum s-a schimbat fața unui oraș care era monoindustrial, care nu reușea nicicum până în 2016 să țină pasul cu celelalte orașe, iar acum, după 8 ani și un pic, indiferent cine vine în Hunedoara spune: domnule, nu mai recunosc orașul ăsta – de bine, evident.

Deci se poate.

Dacă cu toții ne vom uni, și Dumnezeu ne va ajuta și dezvoltăm România.

Vă mulțumesc mult.

Doamne-ajută!

Domnul Cozma Felician-Adrian.

Vă reamintesc, stimați colegi, mă văd nevoit să repet: atunci când un proiect se dezbate în procedură de urgență, fiecare grup parlamentar are un singur vorbitor.

Pentru că doamna Mitrea Dumitrina a vorbit din partea Grupului AUR, prin urmare, nu poate vorbi alt coleg din partea aceluiași grup.

Mulțumesc.

Vă rog, domnule Cozma.

## **Domnul Adrian-Felician Cozma:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Atunci când se fac lucruri bune, pentru români, pentru că ei ne-au trimis aici și pe ei îi reprezentăm, cel mai important este să recunoaștem și să punem toți osul pentru acele demersuri bune.

Programul național de dezvoltare locală, Programul național de investiții „Anghel Saligny” au fost două programe care au venit să modernizeze comunitățile. Asfalt, rețele de gaze, apă, canal – toate acestea au fost posibile printr-un demers liberal, „Anghel Saligny”, o procedură și o acțiune liberală care, uite, a venit să dezvolte comunitățile, un program de care a avut nevoie România, un program de care au nevoie românii în continuare.

Pentru că asta trebuie să facem fiecare dintre noi – să facem bine.

Mă uit la comunitățile din județul Satu Mare – 98% din comunități s-au dezvoltat ca urmare a acestui plan național de investiții.

Și da, pentru că astăzi am fost la un moment solemn, un moment de resetare; ce s-a întâmplat astăzi în Parlament, depunerea jurământului de către noul președinte, este un moment de resetare, la care s-au uitat cu interes românii, și toți trebuie să înțelegem că astfel de programe trebuie să continue. Românii au nevoie de apă, canal, au nevoie de rețele de gaze, au nevoie de rețele de drumuri și să ne modernizăm comunitățile. Asta înseamnă cu adevărat patriotism, să știți! Suveranism asta este: să îți dezvolți comunitățile, să investești, să-i respecți pe români. Satul românesc... să-l facem modern și să-l facem locuibil și plăcut pentru fiecare dintre noi, ăsta e adevăratul patriotism.

Doamnă Vedinaș, vă rog.

## **Doamna Verginia Vedinaș:**

Domnule președinte și dragi colegi,

Inițial nu mă gândisem să vorbesc, dar m-au inspirat colegii cu exemplele acestea extraordinare care au fost spuse și deja simțeam că mă teleportez de la un capăt la altul al țării, dacă n-aș fi avut în vedere o călătorie pe care am făcut-o la sfârșitul acestei săptămâni, mai exact joi.

De la București la Sibiu, pe Valea Oltului, s-au făcut, de către un grup de prieteni, nici mai mult, nici mai puțin, 9 ore și jumătate, iar eu, vrând să evit, așa cum am fost îndrumată, am făcut două ore... o oră și 45 de minute pe 4,5 kilometri.

Eu nu zic că nu s-au făcut niște lucruri în România, dar haideți să nu uităm ceea ce încă trebuie făcut în România!

Și, evident, indiferent că suntem la putere sau în opoziție, sprijinim lucrurile bune, cum va fi și acest proiect de lege. Ce vreau să mai spun însă în legătură cu el este că el reprezintă un experiment, ca și altele, de altfel, în materie de legiferare, pentru că se alătură... un proiect care vizează... un obiect de reglementare care vizează Proiectul „Anghel Saligny” cu reforme în domeniul sănătății. Ce are una cu alta nu știu și, mai ales, în ce măsură concordă o asemenea tehnică de reglementare cu principiul unității, care este consacrat de „Biblia” normelor de tehnică legislativă, care este și trebuie să rămână Legea nr. 24/2000.

Atât am avut să vă spun. Vă mulțumesc.

Domnul Merka.

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Așa, ca o glumă, să știți că dezvoltarea locală nu ar trebui să aibă culoare politică, nici locație, nici etnie. Ar trebui să ne uităm, într-adevăr, că trebuie să punem mână de la mână, să dezvoltăm România în continuare.

Cei care nu văd că această etapă a început... Mă bucur că doamna colegă a spus: mai sunt multe de făcut.

Foarte mulți dintre noi vă putem da nenumărate exemple de necesități.

O localitate, o comună, Șinteu, mai are nevoie de 35 de kilometri de asfalt. Dacă nu vom avea parte de aceste proiecte de dezvoltare, pe care un guvern, care va fi el, să le poată demara – să știți că și acum diferența dintre comunitatea slovacă din România și cea din Slovacia va rămâne enormă. Pentru că ei, în Slovacia, în ’90 asfaltau drumurile de pământ, cum le spunem acum noi, drumuri agricole, iar noi abia acum încercăm, în localități, să facem acea infrastructură necesară.

De aceea, nu noi suntem vinovați, la un moment dat, dacă ceva, un proiect s-a desfășurat sub alte auspicii, cineva a greșit; noi să fim liniștiți că am făcut acel proiect pentru țară, iar, mai departe, autoritățile locale, județene să-și facă datoria și instituțiile de control, la fel, să-și facă datoria.

Haideți să fim toți, cum s-ar spune, români!

Vine o solicitare din partea unui etnic, dar un cetățean loial.

Vă mulțumesc _. (Aplauze.)_

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Domnul Cîmpan Cristian, Grupul POT.

Domnul Cîmpan Cristian, Grupul POT.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Am fost și eu inspirat de prelegerile dinaintea mea. Se vorbește despre PNDL, se vorbește despre „Anghel Saligny”; s-au făcut lucruri bune la Bihor, dar vreau să vă spun de ce nu se dezvoltă absorbția fondurilor europene. Avem absorbție de doar 10%. Și se vorbea despre suveranism și patriotism. Vreau să întreb... Să mergeți pe la sate – și în Bihor sunt destule sate – și să vedeți cum se descurcă țăranul român: nu mai are dreptul să-și facă o minifermă, să crească porci, să țină vaci sau să-și dezvolte singur gospodăria. Mai mult decât atât, se aude și se vehiculează în presă, nu va mai avea voie nici măcar să-și tragă apă din

fântână și inclusiv apa pe care ne-a dat-o Dumnezeu va trebui să o plătească... Către cine?

Pe lângă acestea, unde este agricultura din România? Unde este țăranul român?

Sau ne convine să mâncăm doar banane? Vă mulțumesc _. (Aplauze.)_

Domnul Dimitriu, USR.

## **Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:**

Se pare că țăranii români cred toți că pământul este plat, așa cum credeți dumneavoastră.

Stimate domn, am trecut peste alegeri...

Nu mai are niciun sens să dezinformați. Nu este nicio problemă; fiecare țăran are dreptul să facă ce dorește dumnealui, în limitele legale – poate să tragă apă din fântână, poate să-și facă o fermă.

Pentru numele lui Dumnezeu, opriți-vă! Nu este momentul în care să continuăm dezbinarea asta!

Care este logica dumneavoastră, dragi colegi de la POT, să băgați frica în români? Pentru că asta ați făcut timp de atâția ani de zile și la asta ne-a adus punctul acesta.

Și, ca dovadă, majoritatea românilor nu l-au vrut pe Simion, nu v-au vrut pe dumneavoastră.

Haideți să punem stop, vă rog frumos, pentru numele lui Dumnezeu! Opriți-vă! Nu e despre dumneavoastră, nu este despre mine, nu e despre noi; este despre România.

Și patriotism înseamnă să respecți cetățenii. Majoritatea cetățenilor din România au spus ceva. Ascultați-i și dumneavoastră! Mergem mai departe. Stați în opoziție, dacă doriți, dar faceți lucruri constructive. Opriți-vă cu distrugerea! N-ajungem nicăieri!

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

## Mulțumesc.

Nefiind amendamente, proiectul rămâne la votul final. 6. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 2/2025 pentru modificarea Legii nr. 185/2017 privind asigurarea calității în sistemul de sănătate; PL-x 74/2025.

Comisia pentru sănătate și familie?

Inițiatorul a ratat.

E în regulă, stimată doamnă. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 185/2017, astfel încât modalitatea de calcul al taxei de acreditare, al taxei de reevaluare, precum și al celei de reacreditare să fie aprobată prin ordin comun al ministrului sănătății și al președintelui ANMCS, la propunerea fundamentată a ANMCS, iar din Colegiul director al ANMCS să facă parte și un reprezentant al Colegiului Medicilor Stomatologi din România, un reprezentant al Institutului Național de Management al Serviciilor de Sănătate, precum și un reprezentant desemnat de cea mai reprezentativă asociație legal constituită a spitalelor publice.

În urma finalizării dezbaterilor, Comisia pentru sănătate și familie propune plenului Camerei Deputaților aprobarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 2/2025 pentru modificarea Legii nr. 185/2017, cu amendamente admise, redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Și eu vă mulțumesc. Intervenții? Domnul Muncaciu.

**Domnul Marian Mina**

**:**

Mai aveți curaj să vorbiți?

## **Domnul Sorin-Titus Muncaciu:**

O să vă dăm noi curaj! Stimați colegi, Noi suntem de acord cu acest proiect de lege.

Există însă câteva discuții pe care le-am avut în comisie despre acest proiect. Una dintre ele este: totuși, dacă stăm să ne uităm la starea spitalelor, pe diferite categorii, în diferite județe, constatăm că există o mare varietate și o mare diferență între ele, ceea ce standardizarea nu a reușit să le aducă la același numitor. Acesta este un aspect al chestiunii.

Al doilea aspect al chestiunii este faptul că, în această comisie, deși spitalele particulare sunt obligate să plătească taxele respective, ei totuși nu participă la calcularea acestor taxe.

Iar al treilea aspect pe care vreau să-l remarc este faptul că, nu știu ce se întâmplă, dar, atunci când e vorba despre standardizare, noi ar trebui totuși să învățăm de la asociații din acestea profesionale, cum e OSHA, cea din Statele Unite ale Americii, și standardizarea să fie pe niște criterii obiective, pentru ca spitalele să nu poată să ignore anumite părți și totuși să primească certificare.

Atât am avut de spus.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Mulțumesc. Dacă la titlu există obiecții sau comentarii? Nu. Adoptat...

## **Domnul Ilie-Alin Coleșa**

**:**

Nu, la amendamente!

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

La admise?

## **Domnul Ilie-Alin Coleșa**

**:**

Da.

Dacă de la art. 1 la art. 9 există obiecții sau comentarii? Există, de la domnul Coleșa. Vă rog.

## **Domnul Ilie-Alin Coleșa:**

Mulțumesc, domnule președinte. Avem niște obiecții, da.

Ele se referă la taxele acestea de acreditare, de reevaluare și de reacreditare pentru unitățile sanitare, în general.

Avem o întreagă structură stufoasă de reglementări, de standarde, de evaluări, de protocoale, care îngreunează activitatea tuturor pe piața sanitară, dar în special a celor mici, care, în cazul serviciilor stomatologice, de exemplu, ajung să îndeplinească aceleași reglementări ca spitalele cu sute de paturi.

Și la Senat, la acest proiect de lege, au fost introduse câteva amendamente foarte bune, care cred că ar mai tempera ministerul în a suprareglementa.

Și ele ce spun? Ele spun ca aceste taxe de acreditare, de reevaluare, de reacreditare pentru unitățile sanitare publice să se asigure din bugetele ordonatorilor principali de credite, Ministerul Sănătății și ceilalți. Asta i-ar mai tempera, dacă ar ști că ei trebuie să le plătească.

Au fost adoptate de Senat.

Din păcate, la Camera Deputaților, după ce la Senat și-au făcut publicitate, au fost eliminate, deci ele n-au avut niciun efect.

Și doresc ca următoarele marginale să fie supuse la vot compact, pentru că ele au legătură: marginal 4, marginal 5, marginal 6, marginal 7, 8 și 9. Da.

Toate acestea, repet, fac ca ordonatorii de credite, Ministerul Sănătății, să plătească pentru unitățile sanitare de stat aceste taxe.

Mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Deci rog liderii de grup...

Vă rog.

Domnul Vass Levente.

## **Domnul Vass Levente:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Înainte să votăm această propunere, venită din partea domnului Coleșa, permiteți-mi să vă spun că este o ordonanță de urgență care nu reglementează absolut nimic. Deci este făcută numai și numai de dragul ordonanței de urgență.

N-are rost să intervenim, domnule Coleșa! Nu are rost, pentru că, în situația financiară actuală a țării, oricum nu pot primăriile să plătească; poate ministerul ar putea să plătească această taxă. Nu este momentul să facem ceea ce senatorii, colegii noștri, au propus, pe jumătate corect.

De aceea, propun, contrar ziselor dumneavoastră, să nu votăm propunerea senatorilor și să lăsăm forma finală, dată de Camera Deputaților în Comisia pentru sănătate.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi,

Voi prezenta raportul comun al celor două comisii – Comisia pentru industrii și servicii și Comisia juridică, de disciplină și imunități – asupra acestui Proiect de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2024 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul concurenței.

Am fost sesizați conform prevederilor legale. Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii sesizate în fond au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea acestui proiect de lege, în forma adoptată și aprobată de Senat.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaților este Camera decizională, în conformitate cu prevederile art. 75 din Constituție și ale regulamentului – art. 92 alin. (9) pct. 2.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Intervenții? Domnul Corendea.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimate colege, Stimați colegi,

AUR va vota pentru adoptarea acestui proiect de lege. Însă ceea ce vrem să scoatem în evidență este eficiența Guvernului, care reglementează acea Lege a concurenței din 1996, prin diverse ordonanțe de urgență; o ordonanță de urgență referitoare și la Legea nr. 71/2024, care implementează – atenție! – o hotărâre a Curții Europene de Justiție din 2017.

Deci trebuie să semnalăm aici că acestui guvern i-a luat 7 ani să se notifice față de o decizie a Curții Europene de Justiție și a Comisiei Europene, la punctul 59.

Deci despre asta vorbim, despre legi bine făcute în această țară!

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Proiectul de lege rămâne la votul final.

7. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 10/2023 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate; PL-x 270/2023; procedură de urgență.

Inițiatorul?

Doamnă, de data asta, vă rog.

## **Doamna Stela Firu** _**–** secretar de stat_

## _în Ministerul Sănătății_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Ordonanța de urgență a Guvernului a fost emisă cu scopul de a reglementa, în mod nediscriminatoriu, unele măsuri care să conducă la echilibrarea între veniturile alocate bugetului din FNUASS și costurile reale suportate de fond pentru plata indemnizațiilor de asigurări sociale de sănătate.

Actul normativ are în vedere, pe de o parte, aplicarea unei reglementări unitare și echitabile în ceea ce privește stabilirea și plata indemnizațiilor de maternitate pentru femei, indiferent de statutul acestora, salariate sau femei care se asigură opțional, iar, pe de altă parte, protecția asiguraților, prin gestionarea eficientă a bugetului FNUASS.

În acest context, Ministerul Sănătății susține proiectul de lege și vă rugăm să votați favorabil. Mulțumesc.

Comisia pentru sănătate și familie și Comisia pentru muncă.

Domnule Neață, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru sănătate și familie și Comisia pentru muncă și protecție socială au fost sesizate, în procedură de urgență, cu dezbaterea pe fond a Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 10/2023 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, prin adresa PL-x 270/2023.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 10/2023, urmărindu-se ca toate persoanele fizice care nu realizează venituri din salarii să se poată asigura opțional, în sistem pe bază de contract, pentru a beneficia de concedii și indemnizații numai în limita sumei cuprinse în declarația fiscală depusă în vederea plății contribuției de asigurări sociale de sănătate, care să nu poată depăși valoarea de trei ori a salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată.

Totodată, sunt preconizate soluții normative tranzitorii privind modificarea unor contracte de asigurare pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, în ședința din 11 aprilie 2023.

La întocmirea prezentului raport comun, cele două comisii au avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ; avizul favorabil al Consiliului Economic și Social; avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină și imunități; avizul favorabil al Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale; avizul favorabil al Comisiei pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați.

Domnul Rusu Sebastian, PNL.

Domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor,

Înainte de adoptarea acestei ordonanțe, sistemul de asigurări sociale de sănătate se confrunta cu o problemă majoră de echitate și sustenabilitate, totodată, în special în ceea ce privește concediile de maternitate. Practica permitea ca persoanele care nu erau salariate să se asigure facultativ pentru indemnizații de maternitate, alegând o bază de calcul mult mai mare decât contribuția lor reală.

De exemplu, o persoană putea contribui, la un salariu minim brut lunar pentru asigurările de sănătate, dar să opteze pentru o bază de calcul de 12 salarii minime pentru indemnizația de maternitate. Asta însemna că, pentru o contribuție lunară de doar 1% din această sumă, respectiv 360 lei pe lună, se puteau obține indemnizații lunare de aproape 30.600 lei, timp de 4 luni, însumând peste 122.000 lei.

Această situație crea o inegalitate flagrantă.

Pe de o parte, avea majoritatea salariaților, care contribuiau cu 1% din întreg venitul la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, dar nu aveau opțiunea de a-și crește baza de calcul.

Pe de altă parte, persoanele nesalariate, prin asigurarea facultativă, puteau beneficia de indemnizații mult mai mari, generând un dezechilibru major. Această discrepanță nu era doar inechitabilă, ci și o formă de discriminare, afectând principiul egalității între cetățeni.

Prin adoptarea acestei legi, am intervenit pentru a corecta aceste dezechilibre.

Modificarea esențială constă în alinierea bazei de calcul pentru toate concediile medicale, inclusiv cele de maternitate, la un plafon de trei salarii minim brute pe țară pentru persoanele asigurate opțional. Această măsură asigură o corespondență justă între contribuții și beneficii, eliminând abuzurile și inechitățile. Astfel, ne asigurăm că FNUASS, un fond vital pentru sănătatea publică, este gestionat eficient și drepturile angajaților sunt respectate echitabil.

Doamna Vedinaș.

## **Doamna Verginia Vedinaș:**

Domnule președinte și dragi colegi,

Pe conținut, ordonanța are niște prevederi care au gradul lor de rezonabilitate și soluționează niște probleme.

Însă eu vreau să discut două chestiuni.

În primul rând, de ce era nevoie de ordonanță de urgență? Unde este situația extraordinară, împrejurarea extraordinară a cărei reglementare nu poate fi amânată, prevăzută de Constituție în art. 115? De altfel, se semnalează și în avizele care au fost emise că nu se justifică și nu se motivează urgența în conținutul ordonanței.

Și a doua problemă. Nu înțeleg cum s-a ajuns la caracterul de lege ordinară, atâta vreme cât art. 73 alin. (3) lit. p) din Constituție prevede că regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele și protecția socială sunt de domeniul legilor organice.

Dacă nici asigurările sociale nu sunt o componentă a protecției sociale, atunci nu știu ce mai intră în această sintagmă.

Punctul nostru de vedere este că trebuia să fie o lege organică, este în sensul că în mod nelegal și neconstituțional s-a votat ca lege ordinară și soluția corectă este să primească încadrarea juridică de lege organică.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Proiectul rămâne la votul final.

## Mulțumesc.

Comisia pentru transporturi și Comisia pentru apărare, vă rog, raportul comun.

Domnule Bode, la final să faceți și propuneri pentru timpii de dezbateri.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Raport comun asupra Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 110/2023 privind modalitatea de operare a sistemelor de aeronavă fără pilot la bord în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, precum și pentru desemnarea Inspectoratului General de Aviație al Ministerului Afacerilor Interne ca unitate de achiziții centralizată pentru achiziția centralizată de sisteme de aeronave fără pilot la bord, trimis Comisiei pentru transporturi și infrastructură și Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, pentru dezbaterea pe fond, cu adresa PL-x 29/2024

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, în ședința din 12 februarie 2024.

În raport cu obiectul și conținutul său, face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaților este Camera decizională. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare organizarea capabilităților operaționale ale Ministerului Afacerilor Interne pentru a putea utiliza sisteme de aeronavă fără pilot la bord, în scopul de a capta informații de interes pentru desfășurarea activităților proprii, precum și pentru desfășurarea activității ministerelor și organelor centrale de specialitate subordonate Guvernului și ministerelor, dar și pentru desemnarea Inspectoratului General de Aviație al Ministerului Afacerilor Interne ca unitate de achiziții centralizată de sisteme de aeronave fără pilot la bord.

În urma finalizării dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea proiectului de lege, în forma transmisă de Senat, cu amendamente respinse.

Domnule președinte de ședințe, Stimați colegi,

Solicităm îndreptarea unei erori materiale, în sensul înlocuirii sintagmei „lege ordinară” cu „lege organică”. Timp de dezbateri – două minute.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Stimați colegi,

Vă rog să vă pregătiți cartelele și tabletele. Vot pentru timpii de dezbatere – două minute. Vot, vă rog. În unanimitate, timpii de dezbateri au fost aprobați. Domnul Munteanu Valeriu, vă rog, Grupul AUR.

## **Domnul Valeriu Munteanu**

**:**

Procedură.

Rectific. O chestiune de procedură.

## **Domnul Valeriu Munteanu:**

Domnule președinte, Stimați colegi,

Grupul parlamentar al AUR propune prelungirea timpului de lucru până la punctul 30 de pe ordinea de zi.

Alegerile au trecut, s-au acumulat foarte multe puncte pe ordinea de zi și propunem să lucrăm asiduu.

Mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Stimate coleg,

Vă reamintesc că cei din stânga mea, dreapta dumneavoastră, sunt reprezentanții Guvernului, care, de la ora 17:00, trebuie să dea răspunsuri la întrebări și interpelări, pe care tot dumneavoastră le-ați făcut.

Dar eu sunt un om care respectă regulamentul și trebuie să supun prelungirea programului de lucru, cu o singură mențiune: vă rog să-mi menționați dacă sunteți lider sau vicelider de grup parlamentar.

Sunteți vicelider.

Stimați colegi,

Vă rog să vă pregătiți cartelele și tabletele. Vot pentru prelungirea programului de lucru. Vot, vă rog.

Sunteți leneși!

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Vai de mine, aud un cuvânt care se referă la lene și-mi aduc aminte că unii au fost în grevă parlamentară și nu au venit deloc.

Totuși, asta cu lenea s-o lăsăm!

Pentru – 79 de voturi, 156 – contra, 5 abțineri. De la ora 17:00 vor fi răspunsurile la întrebări și interpelări.

Domnul Radu Moisin, vă rog, Grupul PNL.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Trăim o perioadă de transformări tehnologice profunde, care influențează major modul în care autoritățile acționează în serviciul cetățenilor.

Realitățile operaționale actuale arată faptul că rolul aeronavelor fără pilot în gestionarea unor riscuri complexe este unul fundamental. Fie că vorbim despre crize umanitare, fenomene meteorologice și hidrologice extreme, migrație, crize de ordine și siguranță publică și chiar amenințări hibride, răspunsul autorităților trebuie să fie nu doar eficient, ci și unul inteligent.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 110/2023 a răspuns acestei nevoi, prin crearea cadrului legal care să permită Ministerului Afacerilor Interne, prin structurile sale, să opereze sisteme de aeronave fără pilot la bord, în misiuni de zbor, pentru îndeplinirea atribuțiilor proprii, precum și pentru sprijinirea altor instituții centrale.

În practică, atât costurile ridicate, cât și necesarul logistic complex pentru a utiliza astfel de sisteme impun necesitatea desemnării unei singure autorități care să deservească toate instituțiile solicitante, mai ales că experiențele nefaste ale altor state europene au arătat faptul că este total nefezabil ca fiecare autoritate centrală să dețină întreaga infrastructură necesară operării unor aeronave fără pilot.

Utilizarea acestor tehnologii va genera avantaje operaționale semnificative, ca urmare a intervenției mai rapide și mai sigure, în caz de pericol, că fiecare minut contează.

Mai mult decât atât, supravegherea ariană în timp real, mai ales în zonele greu accesibile, este esențială pentru misiunile de ordine publică pentru combaterea amenințărilor de criminalitate transfrontalieră, a contrabandei, a traficului de stupefiante sau de persoane, cu respectarea strictă a legislației privind protecția drepturilor fundamentale și a vieții private.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Trecem la dezbaterea pe articole.

Vă reamintesc că raportul conține două amendamente respinse.

Se susțin?

Nu.

Proiectul rămâne la votul final.

Îl invit pe domnul vicepreședinte Drulă pentru a treia parte a zilei.

Eu vă spun la revedere și să ne revedem miercuri. PAUZĂ

10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 71/19.VI.2025

## DUPĂ PAUZĂ

## **Domnul Cătălin Drulă:**

Doamnelor și domnilor deputați,

Continuăm cu partea a treia a ședinței de astăzi, 26 mai 2025. Această parte este consacrată primirii răspunsurilor orale la interpelările adresate membrilor Guvernului.

Începem cu doamna deputat Cîmpianu, de la SOS. Dacă este în sală?

Da.

Și are o întrebare pentru Ministerul Afacerilor Externe. Din partea Ministerului Afacerilor Externe este doamna secretar de stat Janina Sitaru.

Tema interpelării este „Mai aveți controlul ambasadelor românești din diaspora?”, interpelarea cu numărul 190B.

Doamnă secretar de stat, aveți 3 minute pentru a răspunde.

Îmi cer scuze!

Dacă doamna deputat dorește să reia, într-un minut, tema întrebării?

Dacă nu, trecem direct la răspuns.

## **Doamna Andreea-Petronela Cîmpianu**

**:**

Direct răspunsul!

## **Domnul Cătălin Drulă:**

Trecem direct la răspuns.

Doamnă secretar de stat, aveți cuvântul, în 3 minute, să dați răspunsul.

## **Doamna Janina-Mirela Sitaru** _**–** secretar de stat_

_în Ministerul Afacerilor Externe_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Pentru început o să precizez: nu cred că mă pot încadra și o să fac un rezumat, în cele 3 minute, răspunsul la întrebare având aproximativ șase pagini.

Stimată doamnă deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră cu numărul 190B.

Cu titlu general, precizăm că Ministerul Afacerilor Externe are ca obiectiv prioritar protejarea drepturilor cetățenilor români în străinătate, prin oferirea de servicii consulare de calitate, precum și prin acordarea de protecție și asistență consulară la standarde maxime de eficiență și profesionalism.

În acest context, îmbunătățirea, diversificarea și modernizarea serviciilor consulare oferite cetățenilor români din străinătate, care să răspundă cât mai bine nevoilor comunităților românești, reprezintă o preocupare constantă la nivelul Ministerului Afacerilor Externe.

Digitalizarea activității Ministerului Afacerilor Externe în domeniul consular, demarată în anul 2011, a reprezentant o componentă esențială a procesului de modernizare și regândire a serviciului consular. Informatizarea serviciilor consulare a permis reducerea aglomerației și a deplasărilor repetate la ghișeul consular și a contribuit la organizarea în parametri normali a activității de lucru cu publicul în cadrul misiunilor diplomatice și oficiilor consulare, prin furnizarea posibilității de programare online, pe portarul econsulat.ro

Stați puțin, doamnă secretar de stat!

Rog colegii care sunt în sală să păstreze liniștea și ordinea acestei ședințe. Este o ședință parlamentară, avem nevoie de puțin respect!

Vă rog să continuați.

## **Doamna Janina-Mirela Sitaru:**

Deci există câteva ambasade și oficii consulare la care timpul de așteptare pentru obținerea unei programări este mai îndelungat. Această situație este cauzată nu de nefuncționarea sistemului informatic, ci de faptul că, în anumite perioade, cererea de servicii consulare din partea cetățenilor români depășește capacitatea de procesare a personalului consular existent, în ciuda eforturilor permanente ale ministerului de a asigura necesarul de resurse umane în întreaga rețea consulară.

În ceea ce privește funcționarea Sistemului informatic pentru managementul integrat al serviciilor pentru cetățeni, prin intermediul căruia sunt procesate serviciile consulare, precum și a portalului extern econsulat.ro, prin intermediul căruia cetățenii români își pot programa online vizita la consulat, este monitorizată permanent de către structurile de specialitate din cadrul ministerului. În acest sens, în cadrul Departamentului Consular își desfășoară activitatea un centru de asistență, care preia și tratează orice disfuncționalitate a sistemului informatic semnalată de personalul misiunilor diplomatice și al oficiilor consulare. După cum am menționat anterior...

## **Domnul Cătălin Drulă:**

Vă rog să-i lăsați microfonul doamnei secretar de stat!

După cum am spus și la început, este o întrebare cu un răspuns mai complex, pe care doamna deputat l-a primit deja.

Dacă considerați că mă pot opri aici...

## **Domnul Cătălin Drulă:**

Da, vă rog să vă opriți.

Și, dacă doamna deputat dorește să ceară lămuriri suplimentare, are un minut la dispoziție, după care dumneavoastră îi puteți da dreptul la replică, în același interval de un minut.

Doriți să...

## **Doamna Andreea-Petronela Cîmpianu**

**:**

Vă mulțumesc frumos.

## **Domnul Cătălin Drulă:**

Deci nu doriți să... ## **Doamna Andreea-Petronela Cîmpianu**

**:**

Nu, e OK!

## **Domnul Cătălin Drulă:**

Vă mulțumesc.

Domnule deputat Țiu, doriți să faceți comentarii suplimentare?

Nu. Bun.

Trecem la următoarea interpelare.

Tot din partea Grupului SOS, domnul deputat Țiu, dacă este în sală?

## **Domnul Mihai-Adrian Țiu**

**:**

Da.

## **Domnul Cătălin Drulă:**

Bun.

Sunteți în sală.

Aveți o întrebare către Ministerul Culturii, cu tema „SOS patrimoniul istoric al județului Olt”.

Din partea Ministerului Culturii este prezentă doamna subsecretar de stat Irina Sanda Marin Cajal.

Domnule deputat,

Sunteți de acord să vă dea răspunsul, fără să mai reluați încă o dată întrebarea de la microfon?

## **Domnul Mihai-Adrian Țiu**

**:**

## Desigur!

## **Domnul Cătălin Drulă:**

În regulă!

Vă rog să dați răspunsul.

Să vă aranjați puțin microfonul, să fie către gură și să vă auziți clar în sală.

Și să ținem liniște pe durata intervenției. Vă rog.

**Doamna Irina Sanda Marin Cajal** _**–** subsecretar de stat în Ministerul Culturii_ **:**

## Mulțumesc.

Stimate domnule deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaților cu numărul 154B/25 martie 2025, având ca obiect „SOS patrimoniul istoric al județului Olt”, vă comunicăm următoarele.

Obiectivele de importanță națională menționate de către dumneavoastră și aflate pe teritoriul administrativ al județului Olt sunt cuprinse în lista monumentelor istorice din anul 2015 aferente județului Olt.

Așa cum există un decalaj istoric, din toate punctele de vedere, între Marea Britanie și România, de la economie la educație și cultură, există un decalaj istoric între județul Olt și celelalte județe, în domeniul arheologiei.

Cercetările arheologice în județul Olt au început mai târziu, în anul 1936, la Sucidava, și abia în anul 1965 la Romula, față de secolul al XIX-lea la Sarmizegetusa și 1913 la Histria. Numărul redus de arheologi la muzeele din județul Olt, față de cel din țară, a fost și rămâne și el un impediment pentru cercetarea arheologică sistematică de amploare în siturile de epocă romană menționată.

Comisia Națională Limes susține cu expertiza de specialitate și își exprimă susținerea pentru cercetarea și valorizarea patrimoniului arheologic de epocă romană din Lista UNESCO din județul Olt și invită autoritățile locale la implicare, prin realizarea unor proiecte de conservare, restaurare și valorificare turistică a acestuia din fonduri europene, singurul în măsură să atingă acest obiectiv.

**:**

Nu, mulțumesc! Voi reveni în scris către minister.

## **Domnul Cătălin Drulă:**

În regulă, veți reveni în scris către minister. Bun.

Atunci, trecem la Ministerul Sănătății. Dacă, de la Grupul USR, domnul Andrei Gheorghiu este prezent?

Nu.

Domnul deputat Țiu, din nou.

Aveți o întrebare adresată Ministerului Sănătății, cu tema „Criza de resursă umană din spitalele publice din România”. Întrebarea are nr. 86B.

Și, din partea ministerului, este aici, pentru a vă răspunde, doamna secretar de stat Stela Firu.

Vă rog, doamnă secretar de stat.

## **Domnul Mihai-Adrian Țiu**

**:**

Îmi cer scuze, trebuie să merg la comisie! Voi primi răspunsul în scris.

Bun, atunci trecem peste întrebarea aceasta.

Domnul deputat, ca să se audă, a dorit răspunsul în scris, pentru că trebuie să meargă la comisie.

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Doamna Enachi Raisa este în sală.

Este vorba despre întrebarea: „Sănătatea vasluienilor nu poate fi ignorată”, 167B.

Aveți posibilitatea de a relua tema întrebării. De obicei nu se uzează de aceasta, pentru că e clar.

Atunci, doamnă secretar de stat, aveți 3 minute pentru a răspunde la întrebarea nr. 167B.

## Mulțumesc.

Voi încerca, așa cum m-a rugat doamna deputat, să mă încadrez.

Răspunsul este unul foarte lung.

Stimată doamnă deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră privind „Sănătatea vasluienilor nu poate fi ignorată”, vă comunicăm următoarele.

Legat de măsurile reale și concrete pentru înlocuirea medicilor de familie care vor ieși la pensie, vă informăm că, în vederea unei acoperiri adecvate cu resurse umane de medicină de familie, Ministerul Sănătății a organizat, în anul 2022, un grup tehnic de lucru pentru elaborarea planului de măsuri, necesar reformării asistenței medicale primare, fiind întreprinse demersuri pentru:

– organizarea de concursuri pentru îndrumătorii de stagiu pentru medicii rezidenți în medicina de familie;

– creșterea numărului de locuri pentru rezidențiatul în medicina de familie;

– asigurarea coordonării metodologice a îndrumătorilor de rezidențiat, precum și a procedurilor de implementare și selecție a îndrumătorilor acestora. Astfel, în anul 2023, la concursul de rezidențiat a fost alocat cel mai mare număr de locuri de medicină de familie, obiectivul fiind ca în 3-4 ani, pe măsură ce numărul medicilor de familie se va reduce, prin pensionare, să existe posibilitatea înlocuirii acestora.

Politica privind medicina primară este de debirocratizare și asigurare a serviciilor medicale de diagnostic, evaluare, tratament și monitorizare a pacientului. Încărcarea administrativă a medicinei primare se dorește a fi diminuată, prin digitalizare și debirocratizare.

Printre preocupările Ministerului Sănătății se numără și insuficiența medicilor de familie, lipsa atractivității unei cariere în medicina primară, distribuția inechitabilă a resursei umane din acest domeniu, precum și vârsta înaintată a medicilor de familie, aproximativ 40% din numărul total de medici de familie fiind în pragul pensionării sau depășind deja vârsta de pensionare, ceea ce va accentua și mai mult deficitul în următorii ani.

## Pregătiți-vă să finalizați!

Hotărârea Guvernului nr. 521/2023 are în vedere asigurarea accesului la medicina primară pentru populația defavorizată, indiferent de zonă.

Pentru mediul rural, medicii de familie intră în relație cu Casa de Asigurări de Sănătate, indiferent de numărul de persoane asigurate înscrise pe lista proprie.

De asemenea, medicul de familie nou-venit într-o unitate administrativ-teritorială din mediul rural beneficiază lunar, în baza convenției de furnizare de servicii medicale, pentru o perioadă de maximum 6 luni, de un venit care este format din sumele de care beneficiază medicul nou-venit, la care se adaugă un spor de 50%.

## Bun.

Dacă se poate să finalizați, că ați depășit timpul destul de mult, vă rog.

## Da.

De asemenea, numărul redus de persoane asigurate înscrise pe lista medicilor de familie din mediul rural și din mediul urban pentru orașele unități administrativ-teritoriale cu număr de până la 1.200 de locuitori s-a schimbat și, astfel, permite medicilor de familie să primească venituri substanțiale – și nu sunt calculate numai _per capita_ .

De asemenea, pot să vă spun că, acum 2 ani, s-a schimbat Legea nr. 95 privind accesul medicilor în mediul rural, dându-le posibilitatea ca și celor care sunt în urban să

poată deschide puncte secundare în mediul rural, lucru care nu era prevăzut în Legea nr. 95, până acum 2 ani.

## **Domnul Cătălin Drulă:**

Mulțumesc.

Doamnă deputat Enachi, doriți o completare?

## **Doamna Raisa Enachi**

**:**

Da, da!

Aveți un minut.

## Bună seara!

## Mulțumesc frumos.

Nu știu cum se face că, la aceste interpelări, răspunde un secretar de stat, iar aici, în față, vine cu totul altcineva să ne răspundă. Dar nu asta este problema cea mai mare.

Problema cea mai mare este că în județul Vaslui avem două orașe, Murgeni și Negrești, care nu dispun de spital.

Bine, în Negrești a fost spital construit, după care s-a întâmplat ce s-a întâmplat cu fondurile, au rămas doar pereții goi și mucegai, inclusiv tehnica – de fapt, spitalul a fost dotat cu toată tehnica, aparatura care trebuia, dar nu știu ce s-a întâmplat –, și sunt fonduri care sunt de pe spatele românilor.

De aceea, spun că toate modificările care s-au făcut, nu s-au făcut...

De fapt, doamna spune că s-a modificat legea și s-a creat o punte, dar nimeni din orașe nu se duce în localități – mă refer la doctorii de familie – pentru a acorda serviciile medicale. Și aici chiar este o problemă.

Mulțumesc.

## **Domnul Cătălin Drulă:**

## Mulțumesc.

Doamnă secretar de stat, doriți să oferiți o replică? Doamnă secretar de stat Firu, doriți să oferiți un răspuns, o replică sau nu?

**Doamna Stela Firu**

**:**

Nu.

## **Domnul Cătălin Drulă:**

Nu.

Bun.

Trecem la următoarea interpelare.

Dacă în sală se află domnul deputat Lăzăroi? Nu.

Dacă în sală se află domnul deputat Ciubuc Ciprian? Nu.

Am terminat cu Ministerul Sănătății. Mulțumim.

Trecem la Ministerul Afacerilor Interne.

Dacă în sală se află domnul deputat Koler?

## **Domnul Eduard-Virgil Koler**

**:**

Da, prezent!

## **Domnul Cătălin Drulă:**

## Bun.

Aveți o interpelare cu tema „Situația capacității de intervenție subacvatică în județul Mehedinți și lipsa dotărilor moderne pentru salvări de urgență”, cu nr. 330B. ## **Domnul Ciprian Ciubuc**

**:**

Domnule președinte, Ciprian Ciubuc, prezent!

Da, v-am strigat numele, dar cred că erați implicat într-o conversație cu colegul.

Atunci, revenim puțin la Ministerul Sănătății.

Interpelarea cu tema „Fenomenul adicțiilor”. Doriți să o adresăm, da, ministerul? Bun.

Este interpelarea nr. 172B.

Nu cred că doriți să mai reluați încă o dată întrebarea de la microfon, deși ați fi avut posibilitatea. Dar, pentru eficiență, o rog pe doamna secretar de stat Stela Firu să vă răspundă la această interpelare.

Cu rugămintea, doamnă secretar de stat, să vă încadrați în 3 minute.

## Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră privind „Fenomenul adicțiilor”, vă comunicăm următoarele:

Toate centrele de sănătate mintală și pentru prevenirea adicțiilor furnizează servicii în ambulatoriu pentru persoanele care suferă de adicții – și sunt 82 în toată țara, 82 la număr. Sunt în curs de reorganizare ca urmare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 147/2025, dar sunt funcționale.

În județul Neamț există un singur centru de sănătate mintală și pentru prevenirea adicțiilor, care aparține de Spitalul Județean de Urgență Neamț, care are profesioniștii necesari pentru a oferi servicii de specialitate persoanelor care suferă de adicție.

La nivelul Cancelariei Prim-Ministrului se derulează Planul național de acțiune în sănătate mintală, care are printre obiectivele sale acela de a crește cu 23 de centre numărul centrelor de sănătate mintală la nivel național, plan care a început să fie implementat din noiembrie 2024.

În acest plan sunt prevăzute sursele bugetare pentru dezvoltarea acestor centre.

În 2025, prin Programul național de sănătate mintală și profilaxie în patologia psihiatrică, sunt prevăzute fonduri pentru aceste centre de sănătate mintală, pentru activități de testare la substanțe psihoactive, iar prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 147/2025 s-au extins atribuțiile și serviciile acestor centre, ele asigurând activități și servicii de prevenire a consumului de substanțe și tratament în ambulatoriu pentru persoanele dependente.

## Mulțumesc.

Dacă domnul deputat dorește să ceară lămuri suplimentare?

Aveți un minut, domnule deputat Ciubuc.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Deci Ministerul Sănătății, prin doamna secretar de stat, îmi răspunde la interpelare și confirmă că în județul Neamț nu avem un centru de prevenire a adicțiilor, nici pentru tineri care sunt consumatori de droguri, nici pentru persoane adulte.

În acest sens, vreau să ridic atenția atât Ministerului Afacerilor Interne și Ministerului Sănătății, cât și DGA că în

jurul Liceului Economic din Piatra-Neamț sunt unii tineri care vând droguri copiilor de clasa a VII-a, a VIII-a.

Rog ca Ministerul Afacerilor Interne să se autosesizeze și poliția din Piatra-Neamț să-și facă treaba. Mulțumesc frumos.

## Vă mulțumesc.

Sper că domnul Macovei și-a notat această chestiune, cum e firesc.

Doamnă secretar de stat, doriți să...?

Nu mai aveți un drept la replică aici.

Atunci, trecem la Ministerul Afacerilor Interne.

Din partea domnului deputat Koler, cum spuneam, este acea interpelare legată de „Situația capacității de intervenție subacvatică în județul Mehedinți” și îl rog pe domnul secretar de stat Macovei să dea răspunsul în 3 minute.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimate domnule deputat,

În legătură cu interpelarea dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaților, având ca obiect „Situația capacității de intervenție subacvatică în județul Mehedinți și lipsa dotărilor moderne pentru salvări de urgență”, potrivit informațiilor primite de la Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, precizăm următoarele:

Dotările efective ale Inspectoratului pentru Situații de Urgență Drobeta al județului Mehedinți, la momentul actual, pentru a interveni în medii acvatice sunt șase ambarcațiuni pentru intervenție și o autospecială de intervenție destinată scafandrilor.

De asemenea, la nivel ISUJ Mehedinți sunt încadrate două posturi de scafandru autonom cu personal certificat, subofițer operativ principal și scafandru autonom pentru intervențiile de căutare-salvare în/din domeniul acvatic.

Totodată, menționăm că, la evenimentul produs în județul Mehedinți, în momentul în care s-a primit informația că unul dintre autovehicule a căzut în Dunăre, ISUJ Mehedinți a solicitat în sprijin intervenția echipajului de scafandri din cadrul ISUJ Caraș-Severin, pentru executarea misiunilor de căutare-salvare victime în mediul acvatic. Pentru operativitate, a fost luată măsura preluării echipajului de scafandri de la ISUJ Caraș-Severin cu elicopterul aflat în acel moment pe heliportul Drobeta-Turnu Severin și transportul acestora la locul intervenției. Au mai fost trimise, în sprijin, la locul intervenției, o automacara aflată în dotarea aceleiași structuri, în vederea ridicării autovehiculului aflat în submersiune, și o dronă subacvatică aflată în dotarea Salvamont Gorj, pentru recunoașterea și cercetarea mediului subacval.

Vă mulțumesc.

Domnule deputat, doriți să cereți lămuriri suplimentare? Vă rog, la microfon.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc, domnule secretar de stat, pentru răspunsul pe care mi l-ați dat. Constatăm încă o dată că suntem puțin anacronici în ceea ce privește dotările pe care ar trebui să le aibă un județ care are atât de multă deschidere la Dunăre, cum are județul Mehedinți.

Înțeleg că există o dronă subacvatică, dar aceasta aparține județului Gorj, și că a fost nevoie să vină din Gorj cineva pentru un accident în Mehedinți.

La fel de mult înțeleg că cea mai mare parte a dotărilor este din județul Caraș-Severin.

Deci a fost nevoie să vină cineva din Caraș-Severin ca să intervină pe teritoriul județului Mehedinți.

Totuși, domnule secretar de stat, v-aș ruga să reconsiderați dotările pentru județul Mehedinți, pentru că eu nu cred că este Dunăre în județul Gorj, dar văd că drona subacvatică era acolo. Adică mi se pare că suntem puțin într-o situație kafkiană.

Vă mulțumesc încă o dată pentru răspuns.

## **Domnul Cătălin Drulă:**

Mulțumesc.

Domnule secretar de stat Macovei, doriți să exercitați un drept la replică?

## **Domnul Silviu Nicu Macovei**

**:**

Am notat.

## **Domnul Cătălin Drulă:**

Bun.

**Domnul Silviu Nicu Macovei**

**:**

Am luat la cunoștință.

## **Domnul Cătălin Drulă:**

În regulă.

Vă mulțumesc.

Pentru Ministerul Afacerilor Interne mai aveau interpelări, dar întâi întreb dacă sunt în sală și doresc să primească răspunsurile.

Doamna deputat Enachi mai este?

Da, sunteți.

„Combaterea flagelului drogurilor în rândul tinerilor” – doriți răspunsul în scris?

**Doamna Raisa Enachi**

**:**

În scris.

## **Domnul Cătălin Drulă:**

În scris. Bun.

Domnul deputat Ionescu? Doriți răspunsul acum, da?

**Domnul Tudor Ionescu**

**:**

Da.

Este vorba despre interpelarea „«Importul» unor populații străine în România, în scop de muncă, _vs_ încurajarea repatrierii cetățenilor români emigranți, care pot fi reintegrați pe piața forței de muncă din România” – 324B.

Vă rog să dați răspunsul, domnule secretar de stat, 324B.

România”, prin raportare la aspectele ce vizează competențele Ministerului Afacerilor Interne, precizăm următoarele:

Avizul de angajare este documentul oficial eliberat de către Inspectoratul General pentru Imigrări care atestă dreptul unui angajator de a încadra în muncă un străin, pe o anumită funcție, vizele eliberate străinilor ulterior pentru intrarea pe teritoriul României în scop de angajare în muncă fiind de resortul Ministerului Afacerilor Interne. Totodată, arătăm că, ulterior intrării străinilor pe teritoriul României, aceștia depun cereri pentru prelungirea dreptului de ședere, la formațiunile teritoriale ale Inspectoratului General pentru Imigrări.

De asemenea, datele statistice privind numărul avizelor de angajare și numărul străinilor cu drept de ședere temporară în scop de muncă pe teritoriul României, precum și numărul total al deciziilor de returnare emise pe numele străinilor proveniți din state asiatice și africane, în intervalul de referință pentru care nu au fost obținute în prealabil avize de angajare de către angajatorii români, în funcție de țara de origine a acestora, puse la dispoziția Inspectoratului General pentru Imigrări, sunt prezentate în anexă.

Totodată, precizăm faptul că decizia de returnare este actul administrativ emis de Inspectoratul General pentru Imigrări prin care se constată că șederea unui străin este ilegală și stabilește obligația acestuia de returnare.

## **Domnul Cătălin Drulă:**

## Mulțumesc.

Domnule deputat, doriți să cereți lămuriri suplimentare? Da?

**Domnul Tudor Ionescu**

**:**

Sigur.

Vă rog, aveți un minut.

## Mulțumesc.

Dar eu am formulat niște întrebări precise, clare, concise. Răspunsul pe care dumneavoastră l-ați dat astăzi aici este cât se poate de evaziv și deloc la obiect.

Pe cale de consecință, voi face o reiterare, dacă nu aveți datele pe care vi le-am furnizat, defalcate pe fiecare stat de origine, defalcate pe fiecare an al perioadei 2020-2024.

De asemenea, întrebarea foarte punctuală și clară, cu privire la acele misiuni itinerante în diferite state asiatice cu surplus de populație activă – Nepal, Sri Lanka, Bangladesh și așa mai departe.

Mulțumesc.

## Da.

Dacă doriți să dați un drept la replică, domnule secretar de stat?

Vă rog.

## **Domnul Silviu Nicu Macovei:**

Mulțumesc, domnule președinte.

În legătură cu interpelarea dumneavoastră având ca obiect „«Importul» unor populații străine în România, în scop de muncă, _vs_ încurajarea repatrierii cetățenilor români emigranți, care pot fi reintegrați pe piața forței de muncă din

Domnule deputat, Dacă îmi permiteți...? Domnule președinte, Mulțumesc frumos. Eu v-am precizat, la momentul potrivit, că aceste răspunsuri sunt prezentate și în anexe, pe care vi le pun la dispoziție.

Deci am răspuns exact formulării pe care dumneavoastră ați adresat-o Ministerului Afacerilor Interne. Nu înțeleg unde spuneți dumneavoastră că nu am răspuns. Asta e problema mea.

Deci, punctual și la obiect, am răspuns exact la ce ați solicitat dumneavoastră.

**Domnul Tudor Ionescu**

**:**

Punctual, eu nu am citit anexele.

## **Domnul Silviu Nicu Macovei:**

Păi, vedeți? Eu v-am spus. Dacă m-ați fi ascultat cu atenție...

## **Domnul Cătălin Drulă:**

Bun...

Îmi pare rău, nu mai e o procedură regulamentară pentru încă o intervenție. Poate vă lămuriți separat. Pentru... pentru bandă, a rămas...

## **Domnul Silviu Nicu Macovei**

**:**

Ne clarificăm imediat.

## **Domnul Cătălin Drulă:**

Aveți un dialog, căci este foarte normal să aveți un dialog între parlamentari și reprezentanții Guvernului, separat.

Am terminat cu Ministerul Afacerilor Interne.

În interesul economisirii timpului, pentru ceilalți colegi care sunt aici, vă spun că, de la Ministerul Educației, doamna Corina Atanasiu nu este prezentă, deci nu mai este nevoie să așteptați.

De la Ministerul Finanțelor dacă este cineva? Domnul Andrieș?

Nu mai e nevoie să așteptați, pentru că domnul Georgescu a cerut răspuns în scris.

De la Ministerul Agriculturii, domnul Țiu a cerut răspunsuri în scris.

Și, atunci, ministerele care rămân. Ministerul Apărării Naționale.

Dacă domnul Pascalini este în sală?

Nu este.

Deci acea interpelare a domnului Pascalini – răspuns în scris.

Domnul Bachide va da răspuns în scris sau...

Și mai avem cred că ultima interpelare, tot de la domnul deputat Ionescu, pentru care se dă răspuns astăzi – Ministerul Transporturilor. Este vorba despre „Stabilirea traseului autostrăzii București-Alexandria prin sudul satelor Popești și Novaci pentru protejarea sitului arheologic/ monumentului istoric «Popești – Cetatea geto-dacică Argedava» (cod LMI GR-I-s-A-14816; cod RAN 104172,01)”. Domnule secretar de stat Săvoiu, aveți cuvântul.

## **Domnul Ionuț-Cristian Săvoiu** _– secretar de stat în_

## _Ministerul Transporturilor și Infrastructurii_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte. Domnule deputat,

Așa cum am precizat, noi, pe data de 9 mai, v-am transmis răspunsul detaliat la toate întrebările dumneavoastră. Pe scurt, o să spicuiesc câteva elemente esențiale.

În primul rând, faptul că proiectul se află în faza finală a studiului de fezabilitate, studiile de teren fiind finalizate, urmează ca în perioada imediat următoare să fie obținut acordul de mediu. După obținerea acestui acord, urmează aprobarea în Comitetul tehnico-economic al ministerului, aprobarea în Consiliul interministerial de avizare a lucrurilor publice de interes național și locuințe, urmând să fie aprobați indicatorii tehnico-economici în Guvern, după care se poate demara procedura de achiziție publică pentru proiectarea și execuția lucrărilor.

Sigur, sigur, continuați!

...vreau doar să accentuez faptul că, în conformitate cu stadiul proiectului prezentat de CNAIR în acest răspuns, nu rezultă încălcări, de către beneficiar, ale prevederilor legale privind avizarea variantei de traseu.

Totodată, considerăm că orice situație ulterioară emiterii avizelor Ministerului Culturii poate fi discutată și analizată, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii arătându-și întotdeauna disponibilitatea pentru un dialog deschis și constructiv cu toate părțile implicate, având însă în vedere și angajamentele asumate în ceea ce privește realizarea proiectelor majore, de importanță europeană, care beneficiază de finanțare nerambursabilă.

Vă mulțumim pentru interesul manifestat, domnule deputat, și înțelegem să dovedim, la rândul nostru, o preocupare dedicată pentru subiectele adresate. Vă mulțumesc.

Doriți să cereți lămuriri suplimentare? Vă rog.

Vă mulțumesc.

La un dialog deschis și constructiv am invitat și eu, în această fază a proiectului, respectiv faza premergătoare finalizării studiului de fezabilitate al autostrăzii București – Alexandria, tocmai în ideea de a salva ce mai poate fi salvat înainte să se întâmple un dezastru ireparabil, da? Discutăm despre o autostradă care va trece la 8 metri de acest sit arheologic de importanță națională. Și nu spun eu că e de importanță națională, ci așa este clasificat prin lege.

Deci spuneți că se vor desfășura lucrările în lunca Argeșului, nu pe promotoriu, dar totuși discutăm de o distanță de doar 8 metri de această cetate, una din cele mai importante și vechi din sudul României; a fost chiar capitala statului dac sub Burebista; deci, până la urmă, discutăm de patrimoniul nostru cultural identitar.

Am înțeles că în analiza multicriterială s-au avut în vedere impactul asupra mediului și așa mai departe și s-a avut grijă la acest aspect, dar ce facem cu impactul asupra patrimoniului nostru cultural?

Nu mi-ați oferit un răspuns liniștitor cu privire la viitorul acestui proiect; de aceea, voi face o reiterare. Vă mulțumesc.

## **Domnul Cătălin Drulă:**

Mulțumesc. Dacă doriți să...?

Nu.

Bun. Acestea fiind spuse, constat că am epuizat lista interpelărilor pentru care există răspuns astăzi, așa că declar ședința închisă.

Vă mulțumesc.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro Relații cu publicul: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651. Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78/79/83. Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro, secțiunea Publicări.

&JUYEJT|652717]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 71/19.VI.2025 conține 16 pagini.**

Prețul: 88 lei