Stenogramă plen

## **Doamna Gianina Șerban:**

## Bună dimineața!

Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă prima parte a ședinței noastre de astăzi, dedicată declarațiilor politice și intervențiilor.

Pentru început, dați-mi voie să vă reamintesc dispozițiile regulamentare cu privire la declarațiile politice.

Declarațiile politice sau alte intervenții se prezintă în scris sau verbal.

Dacă declarațiile sau intervențiile se prezintă verbal, acestea nu vor depăși 3 minute.

Dacă deputatul depășește timpul alocat, președintele de ședință are dreptul să-i retragă cuvântul.

Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declarație sau o intervenție în aceeași ședință.

În ședința din data de 19 februarie 2025, Comitetul liderilor grupurilor parlamentare a aprobat implementarea unei noi maniere de lucru cu privire la desfășurarea ședințelor Camerei Deputaților consacrate declarațiilor politice, conform următorului algoritm:

Deputații și vor putea susține declarațiile politice alternativ, în ordinea descrescătoare a grupurilor parlamentare, și anume: trei deputați – PSD, trei deputați – AUR, trei deputați – PNL, doi deputați – USR, doi deputați – SOS România, doi deputați – POT, un deputat – UDMR, un deputat – minoritățile naționale și un deputat neafiliat.

În continuare dau cuvântul domnului deputat Ionel Ciunt, din partea Grupului PSD.

OK, faceți înlocuire.

Îi dau cuvântul domnului deputat Maricel Popa, din partea Grupului PSD.

Vă rog, domnule deputat.

Vă mulțumesc, doamnă președinte. Mulțumesc, stimați colegi.

Declarația politică de astăzi este pentru noi, pentru a ne sensibiliza: „Copiii și dascălii lor – rădăcinile viitorului nostru”.

Prima săptămână a lunii iunie ne oferă nouă două momente de reflecție profundă: Ziua internațională a copilului – 1 iunie și Ziua învățătorului, pe 5 iunie. Două zile strâns legate între ele, fiindcă nu există copil care să poată înflori fără sprijinul unui dascăl și nu există dascăl împlinit fără bucuria reușitelor copiilor săi.

1 iunie ne amintește că fiecare copil are dreptul la grijă, educație, protecție și iubire. Este datoria noastră, ca societate, să creăm un mediu în care fiecare copil să poată

crește în siguranță și să își atingă potențialul. Este ușor să vorbim despre viitorul copiilor noștri, dar realitatea se construiește prin fapte: prin școli sigure, spitale accesibile, spații de joacă, acces la cultură și susținere familială.

Copilăria este perioada fundamentală în formarea unui individ – temelia pe care se construiește întreaga viață adultă. Este datoria noastră să ne asigurăm că fiecare copil din această țară are parte de o copilărie petrecută într-un mediu sigur, protector și stimulativ. Este datoria noastră să le oferim modelele pe care să le urmeze, să îi ajutăm să distingă binele de rău; este datoria noastră să le oferim șansa să se dezvolte armonios, să învețe, să viseze și, mai ales, să devină adulți sănătoși și responsabili.

Tot în săptămâna aceasta, pe data de 5 iunie sărbătorim Ziua învățătorului, zi strâns legată de copilărie, zi ce ne invită să recunoaștem public munca și dedicarea celor care zi de zi formează caractere și modelează destine. Învățătorii, educatorii și profesorii din România merită nu doar recunoștință simbolică, ci și susținere concretă: condiții de muncă decente, respect profesional și un cadru stabil care să le permită să își exercite vocația.

Educatorii, învățătorii, profesorii noștri sunt arhitecții tăcuți ai următoarelor generații. Ei nu doar predau lecții, ci modelează caractere, deschid orizonturi și aprind în mințile copiilor scânteia cunoașterii.

Mulțumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Ionel Ciunt, din partea Grupului PSD.

Vă rog, domnule deputat.

Doamnă președinte de ședință, Stimați colegi, Declarația politică de astăzi este prilejuită de sărbătorirea Zilei învățătorului – 5 iunie.

În fiecare an, la data de 5 iunie, România aduce un omagiu unei profesii fundamentale: cea de învățător. Ziua învățătorului este un prilej nu doar de recunoștință, ci și de reflecție profundă asupra rolului pe care acești formatori de destine îl au în viața fiecărui copil, dar și în destinul colectiv al națiunii.

Această dată este legată simbolic de nașterea lui Gheorghe Lazăr, cel care în 1818 a înființat în București prima școală cu predare în limba română, înțelegând – poate mai bine decât oricine – că o țară educată este o țară puternică. Fiecare generație de dascăli care i-a urmat a dus mai departe această misiune, în tăcere, cu răbdare, cu sacrificii adesea nevăzute, dar cu un impact ce dăinuie o viață întreagă.

Doamnelor și domnilor deputați,

Învățătorul este primul arhitect de conștiință pe care un copil îl întâlnește. El nu se rezumă doar la a transmite cunoștințe, ci modelează caractere, formează atitudini, inspiră idealuri. Într-o lume marcată de instabilitate, polarizare și de crize succesive, învățătorul rămâne pilonul de stabilitate morală, farul de valori care luminează începutul drumului pentru milioane de copii.

O societate modernă nu poate exista fără învățători buni, așa cum un edificiu nu poate sta în picioare fără o temelie solidă. Ei nu doar că pun creionul în mâna unui copil, ci îl învață să gândească, să iubească adevărul, să respecte. De aceea, înainte de a clădi spitale, drumuri sau instituții, trebuie să clădim caractere. Iar pentru asta trebuie să avem grijă de cei care le zidesc în fiecare zi: învățătorii.

Ca parlamentar și ca fiu al județului Sălaj, loc în care învățătorii au fost dintotdeauna repere de lumină pentru comunități, simt datoria să spun răspicat: educația de calitate începe cu învățătorul respectat și sprijinit. Oricâte reforme am discuta aici, în Parlament, ele nu vor avea efect dacă nu începem prin a oferi învățătorilor resurse, încredere, stabilitate și demnitate.

## Dragi colegi,

Ziua învățătorului este, în fond, și despre noi toți. Pentru că fiecare dintre noi a fost cândva copilul din banca întâi, cel care își scria tremurat numele sub îndrumarea acelui dascăl care i-a spus pentru prima dată: „Poți!” Învățătorul ne-a învățat nu doar literele, ci și curajul, disciplina, răbdarea și respectul – virtuți fără de care nu putem construi o societate sănătoasă.

## Mulțumesc.

Domnul deputat Remus-Gabriel Lăpușan, din partea Grupului PSD. Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

## Doamnă președinte,

## Doamnelor și domnilor deputați,

Declarația mea politică se intitulează „Fără cetățeni educați nu avem performanță în economie și societate!”.

Suntem aproape de finalul anului școlar 2024-2025. Săptămâna viitoare încep deja evaluările naționale pentru liceeni, iar noi, clasa politică, avem datoria să reflectăm asupra stării sistemului educațional din România. Știm cu toții că educația este un domeniu strategic al unei țări. Prin educație de calitate, avem acumulare de competențe adecvate pentru atingerea unei performanțe superioare la locul de muncă, ducând în cele din urmă la creșterea economică sustenabilă pe care ne-o dorim cu toții. Lipsa de

intervenție în acest domeniu va aduce, fără discuție, și nota de plată, mai devreme sau mai târziu.

Săptămâna trecută a apărut un raport al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică – OECD, raport pe care vă invit pe toți să îl studiați, organizație cu care suntem în proceduri de aderare, în care s-au tras semnale de alarmă serioase cu privire la stadiul în care se află sistemul educațional din România. Este un raport extrem de tranșant, care trebuie să ne determine să acționăm. România nu are voie să mai fie mult timp printre codașele Europei în privința performanțelor elevilor și a accesului echitabil la educație.

– 4 din 10 copii au competențe sub medie la a înțelege corect ceea ce citesc, respectiv la interpretarea informațiilor științifice de bază;

– 5 din 10 copii nu au competențe suficiente la matematică;

– în mediul rural se înscriu puțini copii la școală, se înregistrează o rată crescută a abandonului școlar și avem subreprezentare în educația terțiară. Acest lucru se datorează mai ales concentrării comunităților vulnerabile în mediul rural, unde o treime din locuitori aparțin etniei rome, respectiv faptului că există un risc ridicat de sărăcie – jumătate din oamenii de la sate se află în situație de risc de sărăcie.

Unde putem interveni, așa cum ne-a recomandat OECD? – să regândim sistemul de finanțare în învățământ;

– să reechilibrăm balanța dintre autonomie și dependență financiară, respectiv dependența de decizie față de celelalte instituții ale statului;

## Mulțumesc.

Îi dau cuvântul domnului deputat Valeriu Munteanu, din partea Grupului parlamentar al AUR.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

Declarație politică: „Catastrofa de la Praid – adevărul trebuie aflat, iar vinovații trebuie să răspundă”.

România a fost martora unui eveniment grav și inacceptabil – infiltrarea masivă de apă în galeriile active ale Salinei Praid, una dintre cele mai importante exploatări miniere de sare din țară. Nu vorbim despre o simplă avarie tehnică, ci despre o catastrofă ecologică și economică, cu implicații strategice pentru piața sării și pentru turismul românesc, dar și pentru întreaga zonă Harghita. Această infrastructură strategică a fost lăsată la voia întâmplării, sub ochii pasivi ai autorităților centrale și locale. Incompetența, nepăsarea și iresponsabilitatea – acestea sunt cauzele reale ale acestui accident.

Ne aflăm în fața unei situații în care:

– Ministerul Mediului nu și-a îndeplinit obligațiile de protecție a infrastructurii miniere;

- autoritățile locale au tăcut complice sau au fost complet

- depășite de situație;

– proiectele vitale de deviere a pârâului Corund, știute și asumate în documente oficiale, nu au fost implementate la timp;

– iar ONG-uri de mediu, alimentate financiar din afara țării, au făcut tot posibilul să blocheze soluțiile tehnice, invocând o ecologie de paradă, cu consecințe dezastruoase.

Și, în mod poate cel mai grav, apar semnale serioase că managementul SALROM a eșuat în a gestiona riscurile unei asemenea exploatări, deși avea toate pârghiile legale și instituționale pentru a preveni dezastrul.

Din aceste motive, am propus constituirea unei comisii parlamentare de anchetă pentru a investiga cauzele reale ale accidentului ecologic de la Salina Praid și pentru a stabili răspunderea instituțională a tuturor celor implicați.

Parlamentul este ultima redută a controlului democratic și este datoria noastră să nu lăsăm această catastrofă să fie îngropată sub birocrație, interese de grup sau tăceri convenabile. Adevărul trebuie aflat, iar cei vinovați trebuie să răspundă – administrativ, politic sau penal.

Comisia de anchetă nu este doar un gest politic, ci o obligație morală față de comunitatea din Praid, față de salariații SALROM și față de fiecare român care vrea să trăiască într-o țară în care statul nu stă cu mâinile în sân în fața dezastrului.

Mulțumesc, domnule deputat.

Îi dau cuvântul doamnei deputat Cristina-Irina Butură, din partea Grupului parlamentar al AUR.

Vă rog, doamnă deputat, aveți cuvântul.

Doamnă președinte, Stimați colegi,

Declarația mea politică se intitulează „Personalul medical epuizat – o urgență națională ignorată”.

Astăzi ridic o problemă care nu mai poate fi ignorată: starea de epuizare cronică a personalului medical din România. Medici, asistenți, infirmieri și întreg personalul sanitar muncesc în condiții extenuante, adesea în ture interminabile, cu salarii care nu reflectă nici volumul, nici responsabilitatea muncii lor.

Acești oameni nu mai cer aplauze – cer respect, sprijin concret și condiții de muncă demne. În spitalele de stat, lipsa personalului devine o regulă, nu o excepție. Cei care mai rămân duc în spate nu doar pacienți, ci și un sistem bolnav. Epuizarea fizică și emoțională devine

normă. Greșelile medicale cresc nu din neglijență, ci din suprasolicitare. Mulți aleg să plece din țară – și cum să-i condamnăm?

Este timpul ca Parlamentul României să trateze această problemă cu seriozitatea pe care o merită. Solicit urgent:

- crearea unui plan național de sprijin psihologic și

- profesional pentru personalul medical;

- protocol intern de pauze:

- intervale orare recomandate pentru pauze;

- alternarea personalului în pauze, fără afectarea

- continuității actului medical;

- reducerea birocrației și asigurarea unui cadru predictibil

- de muncă;

- creșterea numărului de posturi în spitale și centre

- medicale;

– un sistem corect de plată, bazat pe competență și efort.

Fără o intervenție decisivă, vom ajunge să nu mai avem cui încredința sănătatea noastră. Adevărata reformă a sistemului sanitar începe cu grija față de cei care îl susțin zi de zi.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Îi dau cuvântul domnului deputat Daniel-Cătălin Ciornei, din partea Grupului parlamentar al AUR.

## Mulțumesc, doamnă președinte.

Declarație politică: „Cazul Rozavlea. Lăsat într-o baltă de sânge pentru că a avut curajul să vorbească”.

Cazul lui Nicolae Orzac, cunoscut drept „Cantzone” din Rozavlea, Maramureș, este o radiografie dureroasă a stării de nesiguranță în care a fost împins cetățeanul român. Un simpatizant AUR, cunoscut pentru pozițiile sale curajoase împotriva abuzurilor administrației locale, a fost amenințat în ziua votului chiar de către oamenii primarului PNL din localitate. A obținut un ordin de protecție tocmai pentru că era în pericol. Iar la o zi după ce acel ordin i-a fost anulat de instanță coșmarul a devenit realitate.

Cel puțin un individ a intrat cu forța peste el în casă și l-a atacat cu o rangă. A fost lovit sălbatic, fără milă: dublă fractură de antebraț, ruptură de claviculă, numeroase vânătăi pe tot corpul și, cel mai grav, patru lovituri în cap. Putea să moară. A fost găsit într-o baltă de sânge. Cu șansă și cu voia lui Dumnezeu, a scăpat. Dar întrebarea rămâne: unde am ajuns ca un om să fie aproape omorât pentru că are alte convingeri politice?

Și atunci vă întreb: cine sunt extremiștii? Românii care își apără satul, biserica, familia și libertatea sau mafia primarilor PSD, PNL și UDMR care conduc comunele ca pe niște plantații personale, unde cetățeanul e rob și legea e doar pentru fraieri?

Am fost prezent în ziua votului la Rozavlea, unde am și votat, tocmai pentru a calma spiritele și a opri frauda electorală care se desfășura sub ochii noștri. Situația era tensionată și am fost nevoit să intervin pentru a preveni escaladarea conflictelor. La fel s-a întâmplat și în localitatea vecină, Bogdan Vodă, unde am surprins cum oamenii intrau câte doi în cabina de vot, chiar în fața mea. I-am filmat și am solicitat președintelui secției de votare și polițistului să nu mai permită acest lucru, dar parcă vorbeam la pereți. Am făcut sesizări la 112, am depus plângeri penale. În plus, alegătorii erau mituiți cu o bere la barul primăriței PNL, de peste drum de secția de votare.

Primarul din Rozavlea, de la PNL, nu este un caz izolat. Mai există cel puțin un caz în Maramureș, în care un alt primar PNL a intrat personal peste un cetățean în propria casă și l-a bătut, doar pentru că a avut curajul să-l conteste public. Există filmări, există dosar penal, dar... nimeni nu pățește nimic. Tergiversări, amenințări, amânări, mușamalizări.

Mulțumim.

...și ne dorim ca autoritățile să trateze cu maximă seriozitate aceste fapte extrem de grave. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule deputat.

Îi dau cuvântul domnului deputat Dumitru Țiplea, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Vă mulțumesc.

„Fabricat în România – de la un simplu slogan la obiectiv strategic de țară”

Doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Modelul economic liberal, bazat pe investiții publice masive și pe utilizarea fondurilor europene, a determinat o creștere accelerată a economiei naționale și, trebuie să recunoaștem, un nivel de prosperitate pe care țara noastră nu l-a mai cunoscut. Venirea PNL la guvernare, la finalul anului 2019, a determinat o creștere semnificativă a tuturor indicatorilor economici și sociali. Astfel, de la un PIB de puțin peste o mie de miliarde de lei, în 2019, am ajuns astăzi la un PIB de aproape două mii de miliarde de lei. De la un salariu minim brut de puțin peste 2.000 de lei, în 2019, am ajuns astăzi la un salariu minim de peste 4.000 de lei, iar de la o pensie medie de circa 1.250 de lei am ajuns la o pensie medie de peste 2.750 de lei.

## Stimați colegi,

În ciuda acestor evoluții favorabile, țara noastră a acumulat și o serie de dezechilibre importante. Unele determinate de crizele succesive cu care ne-am confruntat, iar altele cauzate de ezitări în aplicarea măsurilor care sunt în interesul nostru național. În acest sens, mă gândesc la degradarea accelerată a balanței comerciale a României, care, numai în primele 3 luni ale acestui an, a înregistrat un deficit de peste 8 miliarde de euro. O contribuție semnificativă la acest deficit o are, din nefericire, și importul de alimente și animale, ceea ce demonstrează că încă nu s-a făcut suficient pentru sectorul agricol și industria alimentară din țara noastră.

## Stimați colegi,

În perioada următoare, trebuie să ne stabilim ca obiectiv strategic de țară ca emblema „Fabricat în România” să devină o realitate, mai ales în sectorul alimentar. Sutele de mii de fermieri care susțin agricultura românească trebuie sprijiniți financiar și administrativ să adauge valoare producției lor chiar în propria fermă și să-și vândă producția la prețuri superioare.

Prin programe naționale pragmatice, putem să ajungem ca din ferma românească să plece produsele pe care românii le așteaptă. Numai așa putem să asigurăm fermierilor câștiguri financiare consistente, iar consumatorilor din țara noastră accesul la produse românești, de o calitate superioară celor care vin din import. Câtă vreme nu vom acționa în această direcție, vom continua să importăm

Mulțumesc, domnule deputat.

Îi dau cuvântul domnului deputat Răzvan-Olimpiu Cadar, din partea Grupului PNL.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

## Doamnă președinte,

## Doamnelor și domnilor deputați,

Încrederea este o valoare deosebit de importantă pentru România și se manifestă la nivel atât politic, cât și economic. Prin alegerea unui președinte proeuropean în 18 mai, un președinte puternic atașat valorilor euroatlantice, precum și prin coalizarea partidelor proeuropene pentru formarea rapidă a Guvernului, țara noastră a dat un semnal puternic de încredere la nivel politic. Efectele favorabile nu s-au lăsat așteptate, fiind vizibile imediat, atât la nivel economic, cât și la nivel politico-diplomatic. Așadar, procesul de recâștigare a încrederii a debutat cu dreptul.

## Stimați colegi,

O sarcină deosebit de dificilă cade acum în sarcina Parlamentului României și a partidelor politice prooccidentale – cea de a restabili încrederea în economia noastră națională. Această sarcină este cu atât mai dificilă cu cât climatul economic internațional este puternic marcat de confruntări și dispute comerciale, precum și de faptul că state puternice au intrat deja în recesiune.

O primă provocare o reprezintă restabilirea echilibrelor macroeconomice, nu numai la nivelul deficitului bugetar, ci și la nivelul deficitului de cont curent și al balanței comerciale. Am convingerea că, printr-un plan de măsuri de disciplină financiară, pus în aplicare pe termen mediu și lung, România va putea să își echilibreze economia.

O altă provocare, la fel de importantă, înseamnă deblocarea fondurilor europene nerambursabile, în special din PNRR. Nu este un secret faptul că unele fonduri sunt condiționate de realizarea reformelor asumate, reforme care fie au fost neglijate, fie au fost tergiversate din cauza succesiunii de alegeri care au avut loc în anul trecut.

Cu toate acestea, cred că PNL poate să ofere cea mai bună soluție și la această situație. Este vorba despre un guvern condus de Ilie Bolojan, un om care a demonstrat performanță administrativă și care poate strânge în jurul său o majoritate parlamentară favorabilă. De asemenea, cred cu putere că, în acest moment de răscruce, românii vor avea ocazia să vadă adevărata responsabilitate a partidelor politice, precum și adevăratele intenții de a reforma și moderniza România.

Mulțumesc, domnule deputat.

Îi dau cuvântul doamnei deputat Simona-Geanina PistruPopa.

Nu este.

Domnul deputat Eduard-Tatian Mititelu, din partea Grupului PNL.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc. Stimați colegi,

O administrație publică modernă nu se măsoară doar în proceduri și structuri, ci mai ales în transparență, coerență și responsabilitate.

Într-un stat democratic, cetățenii au dreptul să știe cine îi reprezintă, în ce condiții și cu ce mandat, atât în interiorul țării, cât și pe plan extern.

Astăzi, în România, observăm două zone esențiale ale funcționării statului, care necesită, evident, o reglementare unitară și clară:

– pe de o parte, funcțiile de demnitate publică, cele mai înalte responsabilități în arhitectura instituțională a statului, sunt gestionate, din punct de vedere administrativ, în mod fragmentat. Lipsa unei evidențe centralizate și transparente a acestora poate conduce la confuzii instituționale, sincope administrative și uneori chiar suprapuneri de competențe;

– pe de altă parte, mandatele de reprezentare externă, fie ele în cadrul Uniunii Europene, în organizații internaționale sau în relații bilaterale, sunt exercitate în lipsa unui sistem unitar de evidență și monitorizare.

Într-un context geopolitic tot mai complex, România trebuie să vorbească cu o singură voce și să-și protejeze consecvent interesele. Pentru aceasta, sunt necesare claritatea mandatului, trasabilitatea deciziei și coordonarea între instituții.

Este timpul să recunoaștem că avem nevoie, în viitorul apropiat, de un cadru legal clar și coerent, care să reglementeze atât exercitarea și transparența funcțiilor de demnitate publică, cât și reprezentarea statului în exterior; nu pentru a introduce birocrație, ci pentru a asigura transparență, integritate și eficiență administrativă.

Aceste reforme nu mai pot fi amânate. Ele vin în completarea legilor propuse de către Partidul Național Liberal, pentru crearea Catalogului național al serviciilor publice, dar și pentru rezolvarea unor sincope administrative – de exemplu, unii funcționari din acest stat lucrează, pe acte, mai mult de 12 ore pe zi, ceea ce nu este normal.

Aceste măsuri nu țin doar de digitalizare sau interoperabilitate, ci și de încrederea în instituții și de respectul față de cetățeni. O societate democratică matură are dreptul să cunoască cine ia decizii în numele ei și cum sunt aceste decizii justificate și urmărite.

Mulțumesc, domnule deputat.

Îi dau cuvântul domnului deputat Marius-Nicolae Alecsandru, din partea Grupului parlamentar al USR. Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

Bună dimineața, doamnă președinte!

Bună dimineața, dragi colegi!

Tema declarației de astăzi: „Ne-a trecut glonțul pe lângă urechi!”.

Astăzi ne bucurăm cu toții că cel care de mult era salvatorul bucureștenilor acum a fost salvatorul democrației în România!

Dacă demult i te adresai ca bucureștean care nu avea nicio șansă în bătălia cu mafia imobiliară și cu un sistem corupt, văzând în el ultima speranță, așa s-a întâmplat și acum – numai că, de această dată, la nivelul întregii țări, iar pericolul fiind extremismul!

Românii, dezamăgiți de combinațiile și cumetriile politice care au secătuit România timp de mai bine de 35 de ani, au ales ca acest salvator al democrației să schimbe această situație care a dus la polarizarea societății.

S-a ajuns la această polarizare și învrăjbire în societate pentru că românii s-au săturat de aroganța și miștocăreala celor care timp de 35 de ani au condus România, s-au săturat de combinațiile și încrengăturile lor financiare și politice care au secătuit țara.

Ultimul scrutin ne-a arătat că o mare parte dintre români, din fericire nu majoritară, este atât de disperată să scape de cei care au acaparat statul român, încât ar fi dispusă să riște chiar aruncarea în disoluția extremistă a statului sau chiar dinamitarea lui.

O altă parte a poporului român a fost păcălită de acest mesaj fals salvator al extremiștilor, ei, în suveranitatea lor de carton, demonstrând de cele mai multe ori că de fapt servesc interesele Estului.

Acest lucru trebuie să dea de gândit actualei clase politice din partidele clasice, căci din cauza ei s-a ajuns aici, din cauza personajelor care au acaparat instituțiile statului român și nu au renunțat la acest stil de tătucă nici când au avut semnale clare că românii își doresc altceva de la ei!

Românii își doresc să fie reprezentați de o clasă politică onestă, decentă, echilibrată, care chiar să le reprezinte interesele, și nu de ce au văzut până acum!

Reformarea statului trebuie să înceapă cu reforma administrativ-teritorială, cu alegerea primarilor în două tururi, cu digitalizarea masivă a instituțiilor, cu suplețea statului și eliminarea tuturor agențiilor și instituțiilor care sunt doar sinecuri de partid, dar cel mai important este să înceapă cu atitudinea față de cetățean. Clasa politică și toți funcționarii statului trebuie să realizeze că omul, cetățeanul de rând, este în centrul societății, el achită salariile aparatului de stat, și nu invers!

Mulțumesc.

Îi dau cuvântul doamnei deputat Raisa Enachi, din partea Grupului SOS România.

Vă rog, doamnă deputat, aveți cuvântul.

## Bună dimineața!

Mulțumesc frumos.

Subiectul declarației politice: „Agențiile statului român, instituții de vitrină plătite regește din buzunarul contribuabililor”.

Stimați colegi,

În fiecare an mai apare o agenție. Una nouă. Dar în viața românilor de rând nu se schimbă nimic. Spitalele rămân fără medici, școlile se închid, primăriile nu mai au bani nici pentru facturile curente. În tot acest timp, statul crește, încet și sigur, ca o structură paralelă.

România a ajuns să semene tot mai mult cu o firmă de partid. O schemă în care oamenii sunt plasați în funcții, pentru relații, prieteni, fini, nepoți, colegi. Iar structurile în care sunt „plantați” acești oameni poartă un nume generic – „agenții”.

Agenții de fațadă, înființate peste noapte, cu nume lungi, sedii moderne, bugete generoase și, cel mai grav, fără niciun impact real asupra calității vieții cetățeanului. Salarii de mii de euro, beneficii consistente, dar zero obligații față de contribuabil.

Aceste agenții fără eficiență, dar cu bugete uriașe, sunt, spre exemplu:

– Agenția Română pentru Investiții și Comerț Exterior, promovată drept soluție pentru atragerea investițiilor. În realitate, este un mecanism de trimitere a funcționarilor în posturi externe, unde câștigă până la 12.000 de euro pe lună pentru a procesa vize. Fără rezultate, doar cheltuieli uriașe.

– O altă ficțiune birocratică – Agenția pentru Monitorizarea Performanței Întreprinderilor Publice, care nu a monitorizat, nu a îndreptat nimic, cu o conducere care și-a dat demisia la câteva luni de la înființare, dar salariile au curs în continuare, din banii publici.

– O altă agenție ce funcționează din bugetul statului este Agenția Națională pentru Infrastructura în Sănătate, creată pentru a construi spitale. Dar nu a ridicat niciunul!

– Cu o digitalizare promisă, ce rămâne blocată în birocrație, se ocupă Agenția pentru Digitalizarea României. De fapt, gestionează proiecte IT opace și fără rezultate vizibile.

– Din aceeași categorie vine și Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate, care, în loc să protejeze natura, blochează inițiative locale prin proceduri birocratice absurde.

## Mulțumesc.

Îi dau cuvântul doamnei deputat Andreea-Petronela Cîmpianu. Nu.

Doamna deputat Mariana Vârgă. Vă rog, doamnă deputat, aveți cuvântul.

## Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Vrem pace, nu vrem război!”.

România trebuie să rămână de partea păcii, să nu fie de acord cu această continuare a războiului în Ucraina! Grupul parlamentar al SOS România își exprimă îngrijorarea serioasă cu privire la o posibilă escaladare a tensiunilor la adresa României!

În acest context, Președintele României atrage țara într-un conflict armat, deoarece sprijinul financiar și militar acordat

unei țări aflate în război, Ucraina, reprezintă o veritabilă declarație de război la adresa Federației Ruse!

În contextul discuțiilor legate de pregătirea Summitului de la Haga, care se va concentra pe sprijinul militar acordat Ucrainei pentru a-i consolida poziția în acest război și în eventualele negocieri de pace, președintele statului român, Nicușor Dan, afirmă: „Acolo, la Haga, o miză foarte importantă va fi angajamentul statelor membre pentru mărirea cheltuielilor militare. Avem un război la graniță și multe țări din NATO știu acest lucru și știu ce înseamnă războiul hibrid.”

Știm și noi, domnule Președinte al României, dar mai știm că dumneavoastră nu ați consultat poporul român prin referendum, conform art. 90 din Constituția României, ca poporul să vă spună dacă vrem pace sau vrem război.

În acest context, în care dumneavoastră continuați apelul pentru continuarea războiului și sprijin militar într-o țară în care nu există armistițiu de pace, o țară care nu este membră NATO, o țară în care, conform Tratatului Atlanticului de Nord din 1949, coaliția nu poate intra, nefiind stat membru NATO, noi știm că, în acest context, România are șanse reale ca să intre într-un război, cu această țară la graniță.

Președintele României, în acest context, în care nu își consultă poporul cu privire la chestiuni de o asemenea importanță, alocă, cu ajutorul Guvernului, 93 de milioane de lei din Fondul de rezervă al României pentru Ucraina.

România își respectă tratatele internaționale, dar este inadmisibil acest lucru când România s-a confruntat și se confruntă cu calamități de tot felul – recent, cu inundații.

## **Doamna Gianina Șerban:**

Mulțumesc, doamnă deputat.

Doamna deputat Maria Cernit, din partea Grupului POT. Nu.

Doamna deputat...

Nu, câte doi, din partea grupurilor parlamentare. Dumneavoastră, următoarea tură.

Trecem la Grupul POT.

Doamna deputat Codruța Corcheș. Vă rog, doamnă deputat, aveți cuvântul.

## Doamnă președinte, Stimați colegi,

România este astăzi o țară care oferă sprijin, dar traversează o criză socială și economică tăcută, resimțită în fiecare localitate, în fiecare cartier și în fiecare familie care, deși muncește și plătește taxe, nu-și mai permite să asigure un trai decent. Sprijinim Ucraina cu infrastructură, energie, logistică, spațiu aerian și diplomație. Ajutăm Republica Moldova, oferind energie, sprijin politic și expertiză.

Vă bateți cu pumnul în piept pentru solidaritate internațională, dar uitați de solidaritatea națională. Dați lecții de stabilitate regională, dar ignorați stabilitatea internă. Prețurile cresc mai repede decât salariile și pensiile, iar zeci de mii de români trăiesc cu grija zilei de mâine și nu mai reușesc să țină pasul cu inflația.

Între timp, Guvernul rămâne surd la aceste realități și continuă să împartă promisiuni, în loc de soluții.

Vreau să-i întreb pe cei care guvernează această țară: Cine mai ajută România?

Cine îi ajută pe pensionarii care aleg între pastile și mâncare?

Cine îi ajută pe tinerii aflați în dezvoltare?

Cine ajută satele rămase fără medici, fără profesori și fără viitor?

Nu puteți acoperi problemele reale cu comunicate sterile și jocuri politice.

Vă mulțumesc.

Codruța-Maria Corcheș, deputat de Timiș.

Mulțumesc, doamnă deputat.

Domnul deputat Cristian Cîmpan, din partea Grupului POT?

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

Stimați colegi,

Nu știu dacă și dumneavoastră ați observat, dar, la ultimele sufragii, ruralul e tot mai absent de la exercițiul electoral.

Cred că ar fi potrivit să ne punem câteva semne de întrebare: oare au devenit dezinteresați în mod voluntar? Sau dezamăgirile provocate de promisiunile neonorate i-au determinat să fie mai absenți la alegeri?

Am auzit că avem prea multe institute de cercetare, deși suntem la coada clasamentului la bugetul alocat cercetării. Și, culmea, în lista aceea, cele mai multe institute considerate inutile sau prea multe de către așa-zișii „experți” au legătură tocmai cu activitățile întreprinse în și de mediul rural.

Or fi prea multe institute și poate e nevoie de o reorganizare mai eficientă, însă aici nu mă pot pronunța, dar sigur sunt multe ore de geografie de la care poate unii dintre colegii noștri au chiulit.

Avem cumva un program național incognito de reducere la tăcere a ruralului?

Programul „Rabla pentru tractoare” s-a blocat nu numai la lansare, ci chiar acum, când românul gospodar ar fi avut cea mai mare nevoie de acest utilaj.

Rămân la ideea că Parlamentul României ar trebui să rămână un spațiu de dezbatere autentic și de echilibru între interesele cetățeanului și cele ale instituțiilor statului, nu un instrument de validare rapidă a unor inițiative politice discutabile sau partizane.

În calitate de deputat tânăr, provenit din mediul rural și cu experiență antreprenorială agricolă, fac un apel sincer către dumneavoastră, stimați colegi: haideți să nu transformăm nevoile reale ale cetățenilor în pretexte pentru consolidarea clientelismului sau a rețelelor de influență!

Haideți să nu mai lucrăm pe repede înainte! Haideți să-i întrebăm, cu adevărat, pe oamenii din mediul rural ce nevoi au! Vă propun chiar să invităm reprezentanți ai acestora în următoarea sau următoarele ședințe de plen – nu ca simbol, ci ca sursă reală de informare.

Cu riscul de a mă repeta săptămânal, doresc să vă spun cu toată onestitatea: nu sunt aici pentru a bifa prezențe sau pentru a fi un opozant de serviciu; sunt aici pentru a reprezenta, cu responsabilitate, românii de la sat – de acolo de unde ne sunt rădăcinile.

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Ștefan Bouda, din partea Grupului parlamentar al minorităților?

Nu este în sală.

Doamna deputat Dumitrița Albu, din partea neafiliaților. Vă rog, doamnă deputat, aveți cuvântul.

Mulțumesc frumos. Doamnă președinte, Stimați colegi,

Declarația mea politică se intitulează „Violența ucide, tăcerea complică”.

Violența domestică este una dintre cele mai grave probleme sociale cu care se confruntă România astăzi. În fiecare an, peste 50 de femei sunt ucise de partenerii lor de viață. În fiecare zi, se raportează peste 80 de cazuri de violență domestică.

În spatele acestor cifre se află oameni, destine frânte, copii rămași orfani, părinți care își îngroapă fiicele, femei care nu mai apucă să ceară ajutor.

Violența nu este un fapt divers, nu este o problemă privată, nu este o greșeală de moment. Este o crimă, iar nepăsarea din jur o face posibilă. Fiecare agresor protejat de tăcerea comunității, de indiferența autorităților sau de o legislație incomplet aplicată devine o amenințare pentru o nouă viață. Și, dacă nu luăm măsuri ferme, sângele acestor victime va rămâne pe conștiința noastră colectivă. Sistemul care ar trebui să le protejeze nu funcționează așa cum trebuie – ordinul de protecție ajunge prea târziu; poliția intervine, de asemenea, uneori, prea târziu; centrele pentru victime sunt prea puține, subfinanțate și, în unele zone, inexistente, iar educația pentru prevenirea violenței lipsește aproape cu desăvârșire din școli.

De aceea, solicit astăzi în mod public și responsabil: – înăsprirea pedepselor pentru agresori;

– extinderea rețelei de adăposturi și centre de consiliere pentru victime, cu finanțare asigurată din bugetul național;

– implementarea unui sistem de alertare și intervenție rapidă integrat între poliție, servicii sociale și unități medicale;

– introducerea în programa școlară a unor module obligatorii de educație pentru prevenirea violenței și promovarea respectului față de demnitatea umană;

– finanțarea constantă a campaniilor de informare și prevenire la nivel național.

Nu mai avem timp de pierdut. Fiecare zi în care nu facem nimic înseamnă o viață pierdută, o tragedie în plus, o altă victimă care nu va mai avea șansa de a-și spune povestea.

Violența nu are scuze și, dacă nu oprim acum acest fenomen, dacă nu ridicăm vocea pentru victime, dacă nu intervenim eficient, riscăm să devenim complici prin pasivitate. Avem datoria morală, socială și politică să acționăm – să fim vocea celor care nu mai au voce, să protejăm viețile celor care nu se mai pot apăra și să construim o Românie în care nimeni să nu mai moară în tăcere, în spatele unor uși închise.

Mulțumesc, doamnă deputat.

Îi dau cuvântul domnului deputat Ion-Alin Tomoescu, din partea Grupului PSD.

Domnul deputat Marius-Adrian Isac? Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

Se pregătește domnul deputat Bogdan Gheorghe Trif.

Mulțumesc mult, doamnă președinte.

„Turismul durabil în zonele subdezvoltate – o resursă strategică ignorată”

Stimați colegi,

Într-o Românie care se confruntă cu depopulare rurală, inegalitate regională și pierderea identității naționale, turismul durabil rămâne una dintre puținele resurse folosite. Deși avem regiuni spectaculoase – de la Apuseni la Munții Cernei, de la sate izolate, în Maramureș, la zone cu biodiversitate unică, precum cele din Caraș-Severin –, acestea nu generează valoare economică nici pentru stat, nici pentru comunitățile care le găzduiesc.

De ani de zile vorbim despre turism ca despre o șansă de dezvoltare, dar am tratat acest domeniu ca pe un sector secundar. Nu am avut curajul să transformăm turismul durabil într-o politică de stat, iar rezultatul este vizibil: avem regiuni cu un potențial extraordinar, precum Țara Hațegului, Ținutul Pădurenilor sau satele din Banatul de munte, care rămân izolate, îmbătrânite și fără alternative economice.

De ce? Pentru că România încă tratează turismul ca pe o anexă, nu ca pe o politică publică esențială. Mai mult, ignorăm forma de turism cu cel mai mare potențial de transformare sustenabilă, și anume turismul durabil, adică acela care protejează mediul, generează venituri, încurajează tinerii să rămână și să conserve patrimoniul.

Turismul durabil nu este un concept teoretic, ci o soluție practică pentru revitalizarea acestor zone. Nu malluri, nu resorturi de beton, ci trasee ecoturistice marcate, centre de vizitare, pensiuni de familie și ateliere meșteșugărești.

Stimați colegi,

Avem datoria de a transforma aceste zone în centre de dezvoltare durabilă, nu în muzee ale sărăciei. Iar pentru aceasta trebuie făcute niște lucruri, și anume:

– integrarea turismului durabil, ca axă distinctă în strategiile de dezvoltare;

– sau crearea unui program național dedicat ecoturismului și turismului rural, cu finanțare accesibilă și criterii clare de sustenabilitate;

– sau regândirea modului în care promovăm România, nu doar prin sloganuri generale, ci prin destinații turistice durabile, cu identitate clară, povești autentice și impact real în comunitate.

Mulțumesc.

Domnul deputat Bogdan Gheorghe Trif. Și se pregătește domnul deputat Alexandrin Moiseev. Aveți cuvântul, domnule deputat, vă rog.

Mulțumesc mult, doamnă președinte de ședință. „Transparența publică este esența respectului față de cetățean”

Decizia Curții Constituționale a României de „secretizare” a declarațiilor de avere și de interese depuse de funcționarii publici și de demnitarii statului ne obligă pe noi, parlamentarii, să luăm măsuri urgente.

Dincolo de comentarii și poziții pe rețelele de socializare, avem obligația de a modifica dispozițiile neconstituționale prevăzute de Legea privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice.

Transparența în exercitarea funcțiilor și demnităților publice reflectă tocmai respectul față de cetățean. Fiecare parlamentar are în spate mii de voturi, mii de oameni care și-au pus încrederea în el.

Este dreptul românilor să știe ce avere, ce venituri și ce interese au cei pe care i-au trimis în Parlamentul României, dar și cei numiți în funcții publice.

Transparența este un principiu de bază al oricărei democrații funcționale, pe care ți-l asumi automat în momentul în care ocupi o poziție de demnitate publică sau o funcție publică.

Nepublicarea declarațiilor de avere și de interese nu face decât să spulbere încrederea cetățenilor în toată clasa politică și în instituțiile statului și să nască suspiciuni.

Consider că prima dovadă de respect la adresa cetățenilor este transparența. La fel ca majoritatea colegilor mei din Partidul Social Democrat, eu voi continua să-mi public declarațiile de avere și de interese. Dacă nu va mai fi posibil pe site-ul Camerei Deputaților, le voi afișa pe pagina personală de Facebook.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule deputat. Vă rog, domnul deputat Alexandrin Moiseev. Doamna deputat Ecaterina Szőke? Vă rog, doamnă deputat, aveți cuvântul.

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Declarația politică de astăzi este despre susținerea sportului și tineretului în România.

Sportul și starea de sănătate a tinerilor trebuie să ne preocupe în mod deosebit. Discutăm despre viitorul unor generații și despre starea lor de sănătate într-o lume tot mai provocatoare, unde timpul liber și pasiunile devin mai greu de consumat într-un mod constructiv.

Studiile arată o creștere alarmantă a incidenței obezității în rândul copiilor. Datele UNICEF indică faptul că 23% dintre copiii români cu vârste între 5 și 19 ani erau supraponderali în 2022, față de 20% în 2018.

Aceste tendințe îngrijorătoare se traduc și prin rezultate sportive tot mai modeste. La nivel de competiții internaționale majore, România înregistrează performanțe sub potențial. Dacă la Jocurile Olimpice de acum 4 decenii cuceream peste 50 de medalii, în timp, performanțele și rezultatele au scăzut considerabil, desigur, din cauza lipsei de finanțare, a unor politici mereu schimbătoare și a unor deficiențe serioase în privința implementării unei priorități în acest domeniu. În școli, efortul pentru mișcare rămâne limitat: elevii de gimnaziu au numai două ore de educație fizică pe săptămână, iar liceenii o oră, cifre sub media europeană. În plus, programa școlară prevede foarte puține discipline sportive obligatorii. În aceste condiții, România este în coada clasamentului Uniunii Europene privind orele de sport per elev.

Având aceste date în vedere, avem nevoie de măsuri concrete luate de stat. Este necesară alocarea de fonduri semnificative pentru infrastructura sportivă – construcția și modernizarea bazelor sportive și stadioanelor, la standarde europene, precum și acces larg al tinerilor la ele. Totodată, trebuie sprijinite activitățile de sport de masă – finanțarea cluburilor școlare și a organizațiilor nonguvernamentale care organizează competiții și programe de mișcare pentru copii.

Soluțiile sunt clare și bazate pe date, însă este nevoie ca noi să punem accent pe ele și să ne asigurăm că statul le va implementa cu seriozitate.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, doamnă deputat.

Îi dau cuvântul doamnei deputat Laura Gherasim, din partea Grupului parlamentar al AUR.

Vă rog, doamnă deputat, aveți cuvântul.

Bună dimineața, doamnă președinte de ședință! Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi este despre Salina Praid.

Stimați colegi,

Salina Praid s-a închis. Nu s-a închis din cauze naturale, ci din neglijență și din numiri politice făcute fără niciun criteriu de competență.

SALROM știa, încă din 2007, că există riscuri majore la Salina Praid. A fost avertizată, au existat note tehnice, rapoarte clare, însă nimeni nu a mișcat niciun deget.

Cine este în fruntea acestei companii strategice?

Un director numit de PSD, fost cârciumar. Președintele consiliului de administrație, fost agent de pază la o benzinărie AGIP, cea mai înaltă calificare a sa.

La nivel local, aceiași: prefect – UDMR, primar – UDMR, președinte al consiliului județean – UDMR. Toți de la UDMR.

Iar la Apele Române Mureș, un director susținut de USR, același care în campanie striga „Specialiști, nu sinecuri!”. Și a venit specialistul USR, el. Însă, după numire, tăcere. Nicio acțiune, nicio asumare.

Ne-am lămurit și cu specialiștii USR.

Astăzi ne arătăm indignați și uimiți. S-a întâmplat?

Nu. A fost lăsat să se întâmple. La fel cum „s-a întâmplat” să fie închise și spitale din Vaslui, din Negrești, la fel cum „s-a întâmplat” să pierdem Tezaurul, să pierdem Coiful de Aur, Cloșca cu Puii de Aur – și lista este lungă.

Sunt atâtea drame care nu s-au întâmplat, ci au fost ajutate sau lăsate să se întâmple.

Acum am pierdut iar o resursă: locuri de muncă, turism, sănătate și am pierdut, mai grav, încrederea oamenilor.

Așa „s-a întâmplat” să pierdem și tineri, și vieți, la Colectiv. România este plină de astfel de situații de „s-a întâmplat”, pentru că ducem lipsă de reacție. Când nu reacționezi la timp, răspunzi pentru dezastru.

Cer public demiterea tuturor celor care au fost informați oficial și nu au făcut nimic, pentru că vrem urmări reale, nu declarații sterile.

Iar vouă, partidelor aflate la guvernare – PSD, PNL, UDMR –, vă spun atât: istoria acestui dezastru poartă semnătura voastră. Voi i-ați numit, voi i-ați girat, voi ați tăcut, voi să răspundeți!

Vă rog să concluzionați.

Numai o secundă, doamnă președinte! Mulțumesc.

Vă anunț, din plenul Parlamentului, că generația noastră nu vă mai poate ține în spate încă un an, din cei 35 de ani, în care așteptăm să vă faceți treaba, să schimbați ceva, să vă responsabilizați, nu să ne arătați cum se distruge o țară, un neam.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Îi dau cuvântul domnului deputat Tiberiu Barstan, din partea Grupului parlamentar al AUR.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

Declarația mea politică se intitulează „România sufocată de deșeuri – este timpul pentru măsuri ferme și responsabile”.

Doamnă președinte, Stimați colegi,

Vin astăzi în fața dumneavoastră pentru a trage un semnal de alarmă privind situația gravă a gestionării deșeurilor din România, o problemă care afectează nu doar mediul, ci și sănătatea cetățenilor și imaginea țării noastre la nivel european.

În ciuda obligațiilor asumate prin directivele europene și a fondurilor disponibile pentru investiții în sisteme moderne de colectare, reciclare și tratare a deșeurilor, România continuă să rămână codașa Europei.

Rata de reciclare este sub 15%, în timp ce ținta UE este de 55% până în 2025.

În mai multe localități, în special din mediul rural, nu există infrastructură minimă pentru colectarea selectivă.

Gropile de gunoi neconforme încă funcționează, iar arderea ilegală a deșeurilor a devenit o practică obișnuită, în unele zone.

Autoritățile locale sunt adesea depășite sau dezinteresate, iar ministerul de resort pare să reacționeze prea lent la o criză care se agravează de la an la an. Este inadmisibil ca într-o țară membră a Uniunii Europene, în anul 2025, să avem comunități întregi care conviețuiesc cu munți de gunoaie, să nu avem un sistem coerent de educație ecologică și să continuăm să plătim amenzi către Comisia Europeană pentru neîndeplinirea obligațiilor în domeniul gestionării deșeurilor.

Solicit, pe această cale, Ministerului Mediului să prezinte public un plan de acțiune cu termene clare și măsuri aplicabile pentru:

– închiderea și ecologizarea tuturor gropilor de gunoi neconforme;

– sprijinirea autorităților locale în dezvoltarea infrastructurii pentru colectarea separată;

– creșterea gradului de informare și educare a populației cu privire la importanța reciclării; – întărirea controlului și sancționarea drastică a activităților ilegale de depozitare și ardere a deșeurilor.

Stimați colegi,

Dacă nu luăm măsuri acum, generațiile viitoare vor trăi într-o țară mai murdară, mai bolnavă și mai puțin respectată.

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Andrei Daniel Gheorghe, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Propunerile inacceptabile ale agresorului rus”.

Recent, dictatorul Vladimir Putin a condiționat o potențială oprire a războiului criminal de agresiune pe care Rusia îl desfășoară de 3 ani în Ucraina – de fapt, în esență, abia începerea unor tratative care să permită oprirea acestui dezastru provocat de Rusia – de o serie de elemente care nu au nimic în comun cu ceea ce se întâmplă acum în Ucraina. Unul dintre aceste lucruri este reprezentat de oferirea de garanții privind neadmiterea Republicii Moldova în NATO.

Deci, practic, Putin condiționează încetarea agresiunii criminale în Ucraina de păstrarea Republicii Moldova în spațiul de influență al Rusiei. Pentru că acesta este interesul direct al acestei propuneri, ca statele care au făcut parte din sinistra Uniune Sovietică, o închisoare a națiunilor, un lagăr al dezumanizării și al tiraniei, să fie din nou absorbite de către Rusia și de către regimul dictatorial de la Kremlin.

Ce ar însemna pentru noi ca Republica Moldova, statul frate de pe celălalt mal al Prutului, să fie trecută într-o potențială înțelegere pe care Putin o dorește? Foarte simplu. Ar însemna îndepărtarea visului legitim al unității naționale românești și ar însemna îndepărtarea Republicii Moldova de țara-mamă, România.

De asemenea, un alt element l-ar reprezenta faptul că, astăzi, Republica Moldova, care a pășit curajos pe drumul integrării europene, să fie frânată din acest proces și să fie din nou atrasă în sfera de influență a Rusiei, în spațiul acesta estic, în spațiul acesta gri, dominat de KGB, de mafie, de opresiune și de violență.

Sunt lucruri pe care nu le putem accepta și am convingerea că nimeni din lumea liberă și din Occident nu le va putea accepta sub nicio formă. Dar, prin toate acestea, vedem, din nou, dimensiunea totalitară a regimului de la Kremlin și lipsa completă de minim respect pentru dialogul internațional a lui Putin, un criminal de război, după cum știm cu toții.

De asemenea, acest lucru ar pune mari probleme României în spațiul Mării Negre și ar reprezenta o amenințare directă la adresa securității naționale, a păcii și a țării noastre, în esența sa.

## Mulțumesc, domnule deputat.

Îi dau cuvântul doamnei deputat Verginia Vedinaș, din partea Grupului SOS România.

Vă rog, doamnă deputat, aveți cuvântul.

Se pregătește domnul deputat Ionel Goidescu.

## Doamnă președinte, Distinși colegi,

Declarația mea politică se intitulează „SOS Vrancea!”. Iar titlul ei nu vine de la numele partidului căruia îi aparțin, ci de la urgența situației și precaritatea aspectelor pe care am să vi le prezint.

Înainte însă, pentru că s-a vehiculat ideea, aici, de a salva de extremism România, eu zic că mai înainte să ne preocupăm și să ne concentrăm să salvăm România de devalizarea avuției naționale, să o ajutăm să mai păstreze puținul care a rămas și după aceea să vorbim despre alții.

Dragi colegi,

Județul Vrancea, deși situat strategic în inima Moldovei, suferă, în continuare, din cauza unei infrastructuri precare care frânează dezvoltarea economică și socială a întregii națiuni. Drumurile naționale și județene, în cea mai mare parte, sunt deteriorate sau insuficient modernizate. Lipsa unei autostrăzi care să traverseze județul izolează economic Vrancea. Autostrada A7, a Moldovei, este un proiect vital care trebuie tratat cu o prioritate maximă de Guvernul României, cu termene clare și respectate.

Municipiul Focșani și localitățile din jur au nevoie de investiții urgente în infrastructura de apă și canalizare, în rețelele de gaz, în transportul public modern și în digitalizarea administrației.

Fără aceste elemente de bază, orice discuție despre atragerea de investitori sau despre creșterea nivelului de trai rămâne un simplu exercițiu de imagine.

Vrancea are tradiții, este încărcată de istorie, are nestemate arhitecturale, naturale, are tradiții care reprezintă veritabile nestemate și perle ale identității culturale ale poporului român. Însă numai în Vrancea este posibil ca o meșteră în confecționarea iilor să-și facă, în sufragerie, un muzeu, pentru că nimeni nu i-a întins o mână.

Nu putem vorbi despre coeziune teritorială sau despre șanse egale pentru toți românii, atâta timp cât Vrancea este lăsată de izbeliște, atâta vreme cât Vrancea avea o stațiune, Soveja, care era perla Moldovei și chiar a României și unde, astăzi, în afară de niște câini comunitari și pisici, nu mai găsești picior de om.

Tot ce lipsește însă este sprijinul real al statului român. Împreună putem schimba fața județului Vrancea și îl putem transforma într-un pol de creștere pentru întreaga națiune.

Mulțumesc, doamnă deputat.

Îi dau cuvântul domnului deputat Tudor Ionescu, din partea Grupului SOS România.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,

Cu prilejul zilei de 1 Iunie, Ziua internațională a copilului, recent sărbătorită, le urez la mulți ani tuturor copiilor neamului românesc, născuți în țară sau în afara granițelor! Copiii sunt darul cel mai de preț pe care îl primește o națiune. Prin ochii lor vedem viitorul, prin sufletele lor ne măsurăm speranțele. Fără copii, România nu are viitor.

Într-o lume tot mai nesigură și mai schimbătoare, datoria noastră este sfântă: să le asigurăm copiilor noștri un drum drept, o educație temeinică și siguranța de a crește liberi și demni în țara lor. Nu e suficient să le oferim vorbe. Copiii merită mai mult decât promisiuni. Ei au nevoie de legi care să-i apere, de politici care să-i sprijine, de lideri care să lupte pentru ei, cu toată inima și fără rezerve.

Astăzi privim cu îngrijorare la cifrele sosite recent de la Institutul Național de Statistică. În anul 2024, numărul copiilor născuți, înregistrați la oficiile de stare civilă din România, a fost de doar 149.000, cel mai mic număr de copii născuți din anul 1930 și până în prezent. Practic, cel mai mic număr de copii născuți în ultima sută de ani în România. Față de anul 2023, în anul 2024 s-au înregistrat cu 15.000 mai puține nașteri.

Este un semnal cumplit de alarmă. E momentul să recunoaștem că viitorul României depinde de ce facem acum. Misiunea noastră, în legislativ, este să oferim o legislație care să sprijine relansarea demografică. Iar întemeierea unei familii, prin căsătorie, rămâne, conform datelor de la ultimul recensământ, temelia deciziei de a aduce pe lume copii.

De aceea, dacă vrem o Românie vie și puternică, trebuie să încurajăm căsătoria, să susținem familia și să construim politici publice care să dea oamenilor curajul de a întemeia familii și de a avea copii.

Obiectivul numărul unu al oricărui demers de sprijinire a natalității se impune deci a fi stimularea căsătoriei și a unui set de politici familiale eficiente. Căsătoria și natalitatea nu pot fi separate, iar politicile publice trebuie să le aibă în vedere pe ambele, pornind de la stimularea căsătoriei.

De aceea, voi continua să susțin cu toată puterea familia întemeiată pe căsătoria dintre un bărbat și o femeie, atât în Parlament, cât și în stradă, prilej cu care vă invit pe toți, sâmbătă, 7 iunie, la „Marșul Normalității”, cea mai constantă manifestare publică din România, organizată în sprijinul valorilor familiei.

Mulțumesc.

România de mâine se scrie în ochii copiilor noștri și în deciziile pe care noi, oamenii politici, le luăm azi pentru ei.

La mulți ani, copii ai României! Să creșteți în pace, iubire și demnitate!

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule deputat.

Îi dau cuvântul doamnei deputat Gabriela Porumboiu, din partea Grupului parlamentar al POT.

Vă rog, doamnă deputat, aveți cuvântul.

Mulțumesc, doamnă președinte.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Tinerii POT schimba viitorul României”.

Stimați colegi, Dragi români, Dar mai ales tineri ai României,

Astăzi nu vin în fața dumneavoastră în calitate de parlamentar; astăzi vorbesc ca mamă, ca mamă a lui Mihai, un copil care crește într-o țară în care visele tinerilor se ciocnesc de ziduri ridicate de o clasă politică anchilozată.

El, Mihai, este vocea unei generații care își cere drepturile la o viață mai bună, la o educație corespunzătoare, la un mediu mai curat și mai sigur, la o societate cu mai multe posibilități, la o Românie armonioasă. Mihai este doar una din sutele de mii de voci, vocea generației tinerilor din România de azi care nu mai acceptă să fie ignorată, o generație care nu mai vrea să fie condusă de oameni plictisiți, îmbuibați și corupți, care de decenii confundă politica cu puterea și funcția cu feudalismul.

Să spunem lucrurilor pe nume. Tinerii din România nu sunt apatici. Nu sunt leneși. Nu sunt lipsiți de voință. Dar sunt sătui. Sătui să fie luați peste picior de un sistem care vorbește despre ei doar în campanii și îi uită imediat după alegeri. Sătui să se simtă spectatori într-un teatru politic în care actorii nu se mai schimbă niciodată. Sătui să înghită discursuri goale despre „viitor”, în timp ce prezentul e murdar, blocat, departe de merit și demnitate.

Tăcerea tinerilor nu este indiferență. Este un strigăt reținut – de lehamite, de oboseală, de lipsa speranței. Mulți dintre ei cred că nu pot schimba nimic. Și știți ce? E de înțeles. Pentru că nimeni nu le-a arătat vreodată că se poate. Tinerii s-au născut într-o Românie în care nu mai cred că pot schimba ceva.

Dar astăzi, eu, Gabriela Porumboiu, vocea Partidului Oamenilor Tineri, le spun clar și răspicat: puteți și trebuie să schimbați viitorul României.

România are nevoie disperată de o infuzie de exuberanță, de luciditate, de curaj și onestitate. România are nevoie de voi.

Politica nu este un club select pentru cei „vechi în sistem”, nu este o moștenire de familie sau o recompensă pentru obediență. Politica trebuie recucerită. De oameni noi. Cu principii. Cu suflet. Cu dragoste de oameni. Cu viziune.

Vă rog să concluzionați.

...putem coborî politica înapoi pe pământ. Acolo unde trăiesc oamenii reali. Acolo unde este Mihai.

Mulțumesc.

Acolo unde este România. Mulțumesc.

Veniți! Implicați-vă! Reformăm această țară împreună. Vă mulțumesc. Gabriela Porumboiu, deputat, Dolj.

Mulțumesc, doamnă deputat. Domnul deputat Cristian Popa. Vă rog, aveți cuvântul, domnule deputat. Din partea Grupului parlamentar al POT.

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Mai mult ca oricând, România, astăzi, are nevoie de un nou sport național. În acest moment, nu oina este sportul național, ci dezbinarea. O vedem la nivel politic, dar o vedem și la nivel de familii. Frați care se ceartă, părinți și copii care nu-și mai vorbesc, doar pentru că au opinii diferite.

Lipsa de respect și înțelegere, ura, interesele meschine au dus la această dezbinare.

Astăzi trebuie să înțelegem ca dreapta să fie cea care vede și stânga – și invers – și să se accepte una pe alta și împreună să treacă de funcții, putere și alte interese și să se concentreze pe un scop mult mai măreț: misiunea de român.

Acestea sunt lucruri trecătoare. Vom fi judecați și pentru ceea ce facem, vom fi judecați și pentru ceea ce nu facem.

Vă invităm la un nou sport național, un sport național care are la bază iubirea, înțelegerea și înțelepciunea. Dar mai ales iubirea. Printre ultimele porunci lăsate de Hristos a fost să ne iubim unii pe alții. Nu să ne urâm unii pe alții, ci să ne iubim unii pe alții.

Partidul Oamenilor Tineri este în Parlamentul României din două motive. În primul rând și cel mai important, pentru că așa a vrut Dumnezeu.

Și, în al doilea rând, pentru că cei care au condus România nu și-au făcut datoria. Și-au încălcat jurământul depus chiar de la acest pupitru.

Dar asta a fost. Trecem peste și mergem mai departe. Lăsăm în urmă trecutul.

Ne uităm în față. Ne uităm în față, pentru că nu poți conduce o mașină dacă te uiți în oglinda retrovizoare. Poți conduce o mașină doar dacă te uiți în față.

Este timpul – și este foarte important – ca noi să fim aici, să aducem armonie, în România, să devenim o țară puternică, într-o Europă stabilă, iar sportul românesc să fie un ambasador în întreaga lume.

Dumnezeu să binecuvânteze poporul român! Deputat POT de Brașov, Cristian Popa. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Ștefan Bouda, din partea minorităților naționale.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

Mulțumesc, doamnă președinte.

Declarația mea politică este legată de ultima tragedie petrecută la Cosmopolis.

Fiind membru în Comisia pentru apărare și ordine publică, am primit nenumărate sesizări, atât de la locuitorii complexului Cosmopolis, cât și de la mulți prieteni, pe

WhatsApp, pe e-mail și așa mai departe, unde această tânără, Teodora, de 23 de ani, a fost ucisă.

Și, cumva, toată lumea încearcă să acuze poliția.

Eu, din ce am văzut, nu cred că este chiar așa și rugămintea ar fi, la autorități, să-și facă datoria în așa fel încât să fie prezentat acest caz în detaliu, în momentul în care, desigur, ancheta se va finaliza, pentru că nu mi se pare corect să fie acuzată o anumită parte și, mai ales în cazul acesta, cred că justiția... Acolo au fost probleme. Deci ar trebui acest caz, cu celeritate și foarte, foarte bine, să fie analizat și să fie prezentat publicului, în așa fel încât o parte a poliției, să zicem așa, să nu fie condamnată că nu și-a făcut datoria. Și cel mai important ar fi să nu se mai repete astfel de tragedii și să facem ceva, mai ales noi, parlamentarii, în momentul în care sunt astfel de tragedii, să-i tragem la răspundere pe cei care trebuie să răspundă și să vină în fața noastră, să ne explice cum a fost posibil așa ceva.

Vă mulțumesc mult. Bouda Ștefan.

Mulțumesc, domnule deputat.

Îi dau cuvântul domnului deputat Alexandrin Moiseev, din partea Grupului parlamentar al PSD.

- Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul. Haideți, vă rog!

Mulțumesc frumos, doamnă președinte. Stimați colegi,

„Inundațiile din județul Botoșani și urgența investițiilor în infrastructura hidrotehnică”.

Săptămâna trecută, județul Botoșani s-a confruntat din nou cu efectele devastatoare ale unui sistem deficitar de protecție împotriva inundațiilor. Case, gospodării, drumuri și terenuri agricole din localitățile Coșula, Copălău, Flămânzi, Prăjeni, Trușești, Albești și Todireni au fost acoperite de ape. Viiturile au venit rapid, pe fondul revărsării râurilor Miletin, Horoghiuca și Jijia, punând în pericol nu doar bunurile cetățenilor, ci și siguranța acestora. Dincolo de pagubele materiale, rămâne sentimentul de neputință al comunităților care se simt abandonate în fața naturii.

În calitate de parlamentar al județului Botoșani, îmi exprim îngrijorarea profundă față de lipsa unor acțiuni eficiente din partea Ministerului Mediului și solicit, în mod ferm, accelerarea tuturor proiectelor de investiții în infrastructura de apărare împotriva inundațiilor.

Din păcate, măsurile luate de Ministerul Mediului sunt întârziate și adeseori ineficiente. Finanțarea europeană pentru regularizarea râului Jijia a fost pierdută. La acumulările nepermanente de pe Miletin și Horoghiuca se lucrează, se pare, de 6 ani doar la nivel de studiu de fezabilitate. În timp ce documentele se redactează în birouri, în satele județului oamenii își pierd agoniseala de o viață și îndură zile de teroare.

Solicit public deblocarea imediată a proiectelor hidrotehnice esențiale pentru județul nostru și alocarea fondurilor necesare pentru intervenții rapide. Este nevoie de acumulări nepermanente, de consolidarea malurilor și de amenajări de cursuri de apă care să ofere o minimă siguranță cetățenilor.

Cer, de asemenea, Guvernului României să trateze cu maximă seriozitate solicitarea privind alocarea de fonduri pentru sprijinirea familiilor afectate și refacerea infrastructurii distruse.

Sunt convins că județul Botoșani are dreptul la aceleași standarde de protecție ca orice alt județ din țară. Nu putem aștepta ca nenorocirea să devină o rutină. A venit momentul faptelor. În calitate de deputat ales de această comunitate, voi face tot ce îmi stă în putință pentru a duce aceste demersuri la bun sfârșit.

Mulțumesc, domnule deputat.

Îi dau cuvântul domnului deputat Ion-Alin Tomoescu, din partea Grupului PSD.

Este în sală?

Nu.

Domnul deputat Silviu-Octavian Gurlui, din partea Grupului parlamentar al AUR.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

Stimați colegi,

Vă prezint o situație gravă, ce ține de amenințarea tăierii finanțării Programului „Nucleu” și a cercetării naționale.

Stimați colegi,

Vin astăzi în fața dumneavoastră pentru a trage un semnal de alarmă de o gravitate extremă. În spațiul public și chiar în interiorul acestui Parlament sunt vehiculate idei potrivit cărora tăierea finanțării pentru Programul „Nucleu” și pentru cercetarea națională ar reprezenta o „măsură de economie bugetară”. Această abordare, dacă se concretizează, ar însemna o decizie de autodistrugere strategică a României.

Programul „Nucleu” nu este un lux; este plasa de siguranță a cercetării românești, deja aflate într-o stare critică – laboratoare care nu mai pot plăti curentul, institute care funcționează prin împrumuturi, cercetători care lucrează pe salarii umilitoare. În lipsa finanțării de bază, România riscă să piardă capacitatea minimă de a produce cunoaștere proprie, iar această cunoaștere este esențială pentru securitatea și viitorul nostru.

Cercetarea fundamentală și aplicată nu este un moft, nu este o piață liberă în care se vând produse la raft. Ea stă la baza sistemului medical, a infrastructurilor reziliente, a managementului dezastrelor și cutremurelor, a apărării naționale, a educației de calitate, a protecției mediului. Tăierea acestor fonduri înseamnă vulnerabilitate națională, înseamnă să devenim complet dependenți de cunoașterea și tehnologia altora, înseamnă capitulare științifică și tehnologică.

Și vă întreb: cum putem pretinde că dorim dezvoltare, dacă distrugem tocmai pilonul pe care se sprijină orice societate avansată?

În marile democrații ale lumii, cercetarea este componenta esențială a securității naționale. E de ajuns să privim la Franța, în Germania, în Statele Unite sau în Elveția.

În schimb, România alocă sub 0,2% din PIB pentru cercetare. Suntem în coada Europei. Iar în loc să corectăm această rușinoasă realitate, se propune să o înrăutățim. Astfel, se propune tăierea singurului mecanism de supraviețuire a cercetării publice. Este o măsură halucinantă, periculoasă și profund iresponsabilă. Tăierea Programului „Nucleu” va însemna închiderea laboratoarelor, colapsul institutelor strategice, fuga definitivă a cercetătorilor și prăbușirea prestigiului academic românesc.

## **Doamna Gianina Șerban:**

Mulțumesc, domnule deputat.

Următorii colegi deputați au depus declarații politice, pe care ar fi trebuit să le susțină oral. Nemaifiind timp, ele vor rămâne la declarații politice scrise.

Dați-mi voie să vă citesc numele acestor colegi deputați. Domnul Ion-Alin Tomoescu, din partea Grupului PSD. Domnul deputat Ionel Gheorghe, din partea Grupului AUR.

Doamna deputat Simona-Geanina Pistru-Popa, din partea Grupului PNL.

Doamna deputat Andreea-Petronela Cîmpianu, din partea Grupului SOS România.

Domnul deputat Ionel Goidescu, din partea Grupului SOS România.

Din partea Grupului parlamentar al POT, Maria Cernit și domnul Răzvan Chiriță.

Din partea neafiliaților, domnul deputat Dumitru Coarnă, doamna Monica Ionescu, domnul deputat Radu-Mihail Ionescu.

Au mai depus declarații politice în scris următorii deputați. Din partea Grupului PSD: Ștefan Țintă, Romeo-Daniel Lungu, Petru-Bogdan Cojocaru, Marius-Constantin Budăi, Răzvan-Iulian Ciortea, Liviu-Bogdan Ciucă și Virgil Alin Chirilă.

Din partea Grupului parlamentar al AUR: Silviu-Titus Păunescu, Ștefăniță-Alin Avrămescu, Petre Pușcașu, Cristina-Emanuela Dascălu, Fabian-Cristian Radu, CosminTeodor Iosub, Lidia Vadim-Tudor, Petru-Gabriel Negrea, Dorel Vulpoiu, Elena Doboș, Ciprian-Constantin Paraschiv, Daniel-Răzvan Biro, Gianina Șerban.

Din partea Grupului parlamentar al PNL următorii deputați au depus declarații în scris: Florin-Claudiu Roman, IonMarcel Vela, Vetuța Stănescu, Marian Crușoveanu, Aneta Matei, Ioan Balan, Iulian-Alexandru Muraru și Bogdan-Iulian Huțucă.

Din partea Grupului parlamentar al SOS: Cosmin Gușă, Rodica Plopeanu, Florin Caragață, Sorin-George Oltenașu și Vasile Nagy.

Din partea Grupului parlamentar al minorităților: domnul deputat Nicolae-Miroslav Petrețchi și domnul deputat Varol Amet.

Nemaifiind colegi care pot să susțină declarații politice, declar închisă prima parte a ședinței noastre de astăzi.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Vă spun și eu bună dimineața!

Am rugămintea la dumneavoastră să vă ocupați locurile. În câteva secunde vom începe ședința.

Așadar, continuăm ședința Camerei Deputaților și vă anunț că, din totalul celor 330 de deputați, până în acest moment, și-au înregistrat prezența 190. ## Ordinea de zi a fost distribuită.

Vă reamintesc că dezbatem inițiativele legislative înscrise pe ordinea de zi, până la ora 11:00, iar la ora 11:30 vom avea ședința de vot final, urmată de cele două ședințe, ședința Biroului permanent și ședința Comitetului liderilor.

Pe procedură, domnul Gheorghe Andrei sau domnul Baciu, care sunteți?

Domnule Baciu, vă rog.

Mă gândesc că pentru acel anunț.

## **Domnul Romică-Andrei Baciu**

**:**

Da, da.

Vă rog.

## **Domnul Romică-Andrei Baciu:**

Mulțumesc, domnule președinte. Distinși colegi,

Deși avem opinii divergente în multe privințe, cu toții avem același sânge. „Avem același sânge” este titlul unei campanii de donare de sânge, evident, inițiată de Centrul de Transfuzie Sanguină București și Digi24.

Motiv pentru că vă adresez invitația de a lua parte la această campanie. Campanie care este, de fapt..., orice act de donare este, de fapt, un act de umanitate. Un act de umanitate pentru persoane pe care nu le cunoaștem, de cele mai multe ori, însă se luptă pentru viața lor.

Această campanie ajunge și în Parlament – la etaj P, sala „Spiru Haret”, marți, între ora 8:30 și 12:30.

Pentru a vă înscrie, liderii de grup au toate detaliile; îi mulțumesc lui Gabi Andronache pentru ajutor.

Pot dona în jur de 70 de persoane.

Sunt deja foarte mulți doritori.

Deci vă încurajez pe toți cei care doriți să luați legătura cu liderii de grup.

Și să nu uităm că, înainte de a fi parlamentari, suntem cu toții oameni.

Mulțumesc foarte mult.

Și eu vă mulțumesc.

Așadar, stimați colegi, vă invit marțea viitoare, începând cu ora 8:30, la nivelul P, sala „Spiru Haret”, pentru un gest pe care, probabil, dumneavoastră sau mulți dintre dumneavoastră îl faceți și acasă, în județe, la donare de sânge.

Domnule Ștefan Popa, vă rog, la ordinea de zi.

## **Domnul Ștefan-Ovidiu Popa:**

## Vă mulțumesc.

Am două propuneri de modificare a ordinii de zi, și anume:

– să mutăm PL-x 506/2022

, care se află pe poziția 17, să-l mutăm pe poziția 30;

– și PL-x 100/2025

, care acum se află pe poziția 22, să-l mutăm pe poziția 31. Am discutat cu liderii de grup.

Treizeci și...?

Pe 30 și 31.

Aveți acordul liderilor?

Da.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

În regulă? Bun. Așadar, PL-x 506/2023, dacă am auzit bine anul, de pe...

**Domnul Ștefan-Ovidiu Popa**

**:** 2022.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

...2022, de pe poziția 17, se mută pe 30. Iar PL-x 100/2025, de pe 22, pe 31. În regulă.

Stimați colegi,

Vă reamintesc că astăzi, 4 iunie, este Ziua Tratatului de la Trianon, potrivit dispozițiilor Legii nr. 256/2020.

Așadar, vă rog pe toți să vă ridicați, pentru intonarea imnului național.

. Vă mulțumesc.

Pentru a marca această zi, în continuare urmează să avem intervenții din partea grupurilor parlamentare, cu un singur vorbitor de grup, în limita a 3 minute, iar reprezentantul deputaților neafiliați să aibă două minute.

Așadar, dau cuvântul reprezentantului Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Doamnă Mirela Adomnicăi, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Parlamentul României demonstrează cu recunoștință și cu fiecare ocazie respectul față de eforturile înaintașilor și activitatea diplomației românești care a acționat constant pentru realizarea obiectivelor naționale pe palierul politicii externe, inclusiv pentru recunoașterea internațională a Marii Uniri.

În acest sens, marcăm astăzi Ziua Tratatului de la Trianon, în conformitate cu prevederile Legii nr. 256/2020, care a stabilit declararea zilei de 4 iunie drept zi dedicată acestui moment istoric. Este o continuare firească a demersurilor prin care Parlamentul României a marcat în mod sistematic momentele emblematice din istoria noastră, în scop atât comemorativ, cât și educativ.

Bazându-se pe realitatea rezultată din dizolvarea marilor imperii multinaționale ale Europei și pe principiile formulate de președintele american Wilson, în anul 1918, reprezentanții statelor participante la Conferința de Pace au negociat viitorul continentului aplicând un concept revoluționar pentru acea vreme – autodeterminarea popoarelor. Pentru prima dată în istorie, construcția păcii s-a sprijinit nu doar pe considerente politice, ci și pe expertiză politică științifică. Specialiști în drept internațional, istorie, statistică, cartografie, lingvistică și etnografie au fost implicați în fundamentarea deciziilor teritoriale, oferind legitimitate și echilibru actelor adoptate.

Sfârșitul Primului Război Mondial, Marea Unire din 1918 și Conferința de Pace de la Paris, finalizată prin semnarea Tratatului de la Trianon, reprezintă borne fundamentale în istoria noastră modernă, care au marcat împlinirea idealului național și afirmarea României ca stat suveran, unitar și recunoscut pe plan internațional. Tratatul de la Trianon, semnat la 4 iunie 1920, a consfințit voința exprimată democratic de populația majoritar românească din regiunile țării și a fost un act de justiție istorică, nu de revanșă, un moment de echilibru bazat pe dreptul popoarelor de a-și decide singure destinul, recunoscut și garantat internațional.

Tot în cadrul acestui efort de reconstrucție globală s-a decis și înființarea unui organism internațional menit să apere pacea și să prevină izbucnirea unor noi conflicte – Liga Națiunilor, cu sediul la Geneva.

Vă mulțumesc.

## **Doamna Mirela Elena Adomnicăi:**

...4 iunie 1920, semnarea Tratatului de la Trianon a fost întâmpinată, la București, nu prin manifestări cu exuberanță și cu satisfacție, ci printr-o bucurie liniștită și profundă, ca o recunoaștere a faptului că unirea și recunoașterea Marii Uniri trebuiau să se întâmple, mai devreme sau mai târziu, ca un act de normalitate.

Vă mulțumesc.

## Și eu vă mulțumesc.

Pentru a fi corect și cu celelalte grupuri parlamentare, întrucât intervenția primului vorbitor a depășit cu un minut timpul aprobat inițial, toate grupurile parlamentare vor beneficia de aceeași facilitate.

Vă mulțumesc.

Grupul AUR, domnule Dan Tanasă, vă rog.

## **Domnul Dan Tanasă:**

## Hristos s-a Înălțat!

Mulțumesc frumos, domnule președinte. Doamnelor și domnilor deputați, Stimați oaspeți,

Marcăm astăzi 105 ani de la semnarea Tratatului de la Trianon, moment astral în istoria neamului românesc.

După îndelungi dezbateri și după o cerere de reexaminare cât o insultă la adresa poporului român a fostului președinte, Klaus Iohannis, în 2020, Parlamentul României a adoptat Legea nr. 256/2020 pentru declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon. A făcut asta la inițiativa domnului senator Titus Corlățean, în timp ce USR s-a abținut, iar UDMR a votat împotrivă.

Până la 1918, dragi confrați din Ardeal, nu aveați voie să aveți nume românești, nu aveați voie la școala publică în limba română și nici să faceți parte din administrație, iar vreme de 300 de ani nu ați avut voie să purtați cizme, să aveți biserici de piatră și să vă stabiliți în orașe.

Tratatul de la Trianon din 4 iunie 1920 reprezintă triumful națiunilor ocupate și asuprite timp de secole.

Tratatul de la Trianon reprezintă validarea internațională a legitimității Unirii de la 1 Decembrie 1918 și a ieșirii națiunilor – română, slovacă, cehă și sârbă – de sub ilegitima ocupare feudală a unor națiuni ce se considerau superioare.

Tratatul de la Trianon reprezintă actul de naștere a statului ungar, care se desființase în 1526, după tragica înfrângere de la Mohács. A însemnat șansa Ungariei de a deveni cu adevărat un stat european liber de prejudecata medievală a superiorității față de români, slavi și germani. Teritoriul Ungariei nu a fost ciopârțit, ci a rămas în limitele sale firești, chiar dacă a continuat să înglobeze populații importante străine – români, nemți, slavi. Ungaria a pierdut doar teritoriile ocupate prin cucerire, care nu-i aparțineau și care erau locuite de națiuni nemaghiare.

Astăzi, Tratatul de la Trianon trebuie sărbătorit de toate națiunile din Imperiul Habsburgic, națiunile eliberate, dar și națiunile care au revenit astfel, după 400 de ani, fiecare, în granițele sale firești.

Justețea Tratatului de la Trianon a fost probată și validată încă o dată în 1947, prin Tratatul de Pace de la Paris, când, după Cel de-Al Doilea Război Mondial, Transilvania de Nord a fost oficial restituită României încă o dată.

Domnul Gheorghe Andrei Daniel, din partea Grupului PNL.

## **Domnul Andrei Daniel Gheorghe:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi,

Tratatul de la Trianon de la 4 iunie 1920 consfințește actul Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, Alba Iulia. Este un act care reprezintă recunoașterea internațională, după aproape 2 ani de bătălii politico-diplomatice la Paris – Versailles. Reprezintă un moment în care comunitatea internațională a recunoscut ceea ce deja se întâmplase – voința exprimată în mod liber, democratic și asumat de români la 1 decembrie 1918.

La Trianon, din partea României au semnat două mari personalități – Nicolae Titulescu și doctorul Ion Cantacuzino, reprezentanți ai Guvernului condus de Alexandru Averescu, erou al Primului Război Mondial.

La Trianon vedem cum sunt duse la bun sfârșit eforturile elitei românești, eforturile care au încununat actul glorios, momentul culminat al istoriei noastre naționale, de la 1 Decembrie – lupta lui Ion I.C. Brătianu, lupta reginei Maria și a regelui Ferdinand I „Întregitorul”, lupta lui Iuliu Maniu, a lui Vasile Goldiș, a lui Alexandru Vaida-Voevod, lupta lui Take Ionescu, a lui Iuliu Hossu, a lui Ion Flueraș și a tuturor liderilor care au înțeles ceea ce înseamnă spiritul unității naționale românești.

Tot la Trianon au fost recunoscute granițele României în Vest și în Nord-Vest.

La Trianon, trebuie să spunem un lucru, au fost recunoscute aceste granițe așa cum sunt ele astăzi.

Iar un merit aici îl are și Robert Ficheux și, de asemenea, savantul francez Emmanuel de Martonne, cei care au procedat la această expertiză internațională.

Robert Ficheux a fost peste tot în Transilvania; a fost în Oaș, în Maramureș, în Lăpuș, în Năsăud, în Hațeg, în Apuseni și a văzut că Transilvania este românească, a văzut că acolo românii sunt la ei acasă și trăiesc de milenii.

Momentul Trianon este un moment pe care se cuvine să-l cinstim și să-l pomenim. La fel cum la 14 decembrie, delegația românilor ardeleni, în frunte cu Iuliu Hossu, Vasile Goldiș, Alexandru Vaida-Voevod, în fața Guvernului liberal condus de Ion I.C. Brătianu și a regelui Ferdinand, a venit să prezinte Actul Marii Uniri, atunci când Ionel Brătianu a spus foarte ferm: „Fraților, vă așteptăm de o mie de ani și ați venit să nu ne mai despărțim niciodată!”

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Grupul parlamentar al USR.

Grupul parlamentar al SOS România.

## **Domnul Tudor Ionescu:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Da, sărbătorim, într-adevăr, astăzi, Tratatul de la Trianon. S-au spus multe aici.

Că a consfințit Marea Adunare de la Alba Iulia. A consfințit-o parțial. Să nu uităm că la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, de la 1 Decembrie 1918, voința exprimată a fost de unire a întregului Banat cu Regatul României, a întregii Crișane și a întregului Maramureș.

Așa că acest Tratat de la Trianon, pe care îl sărbătorim, desigur, a făcut României o dreptate incompletă – ni s-a dat, dar ni s-a și luat. Vestul Banatului ni s-a luat, vestul Crișanei ni s-a luat și nordul Maramureșului ni s-a luat. Să nu uităm acest lucru. Și să ne gândim întotdeauna la acești români care au fost lăsați în afara granițelor României, prin voința și jocurile de putere ale Marilor Puteri; să avem întotdeauna grijă de aceste comunități românești vitregite, supuse unui proces accelerat de deznaționalizare.

Și noi, românii care avem șansa să trăim în interiorul granițelor României, care avem șansa să ne trimitem copiii la școli în limba română, care avem șansa, iată, să ni se nască copiii și nepoții într-o țară care se numește România și în care limba română e oficială, să ne gândim în permanență la acești români care au fost părăsiți și lăsați în afara granițelor României.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Domnul Markó Attila, din partea Grupului UDMR.

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Cursul istoriei este format întotdeauna de către oameni. Prin modul lor de viață, prin luptele la care participă. Poporul

român și-a format istoria recentă și contemporană împreună cu noi, maghiarii din România, și cu celelalte etnii care trăiesc aici.

Luptele și războaiele au însă, întotdeauna, învingători și învinși. Iar noblețea adevărată se manifestă atunci când învingătorii se apleacă spre cei învinși, iar învinșii rămân împreună cu învingătorii și acceptă demn starea de fapt.

Însă ceea ce ne îngrijorează pe noi, maghiarii din Transilvania, este faptul că uneori se pune prea mult accent pe situații și împrejurări istorice care ne despart, în loc să încercăm să aprofundăm conviețuirea, prin invocarea multor momente istorice care ne unesc. Și sunt destule asemenea momente: am fost împreună, mineri români și maghiari, în Valea Jiului, în ’77, când am strigat împreună: „Să procedăm la fel ca Ungaria în ’56.” Am fost împreună și în ’87, la Brașov, atunci când muncitori maghiari și români au ieșit în stradă, tot împotriva comunismului. Și am fost împreună și în decembrie ’89, la Timișoara, Târgu Mureș, Brașov, Sibiu – maghiari, germani, români –, și atunci am și învins regimul comunist. Iată că sunt nenumărate momente care ne unesc. Haideți să punem accent pe acestea!

Noi, maghiarii din România, ne iubim pământul natal la fel de mult cât îl iubesc și românii din Transilvania. Și este același pământ natal – iată încă un exemplu care ne unește. Noi nu ne dorim altceva decât să ne putem crește copiii, educa tinerii în limba noastră maternă. Ne dorim să ne păstrăm cultura, tradițiile și ne dorim să putem folosi liber limba maternă. Și, peste toate acestea, ne dorim să conviețuim într-o normalitate care, din păcate, încă învățăm ce înseamnă. Iar primul pas către o asemenea normalitate ar însemna să înțelegem reciproc faptul că evenimentul legat de Trianon pentru poporul român a fost, firesc, o victorie; în schimb, pentru alții, a fost un sentiment de pierdere. Și indiferent de percepțiile pe care le avem, trebuie să înțelegem că avem aceleași scopuri, obiective comune – de a trăi într-o societate bazată pe valori europene împărtășite. Haideți să privim înainte! Mulțumesc _. (Aplauze.)_

Vă mulțumesc.

Domnul Ovidiu Ganț, din partea Grupului minorităților naționale.

## **Domnul Ovidiu Victor Ganț:**

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor deputați,

Grupul parlamentar al minorităților naționale salută faptul că Parlamentul României celebrează astfel de momente extrem de importante în istoria națiunii române. Credem că e important pentru întreaga societate, indiferent de apartenența etnică sau religioasă.

Semnarea Tratatului de la Trianon, consfințirea, de fapt, _de jure_ a unor decizii luate anterior, în baza principiului autodeterminării popoarelor, enunțat de președintele american Woodrow Wilson, este un astfel de moment. Românii adunați la Alba Iulia la 1 decembrie 1918 au hotărât să se unească Banatul și Ardealul cu Regatul României. Dar nu au fost singurii care au decis acest lucru în baza acestui principiu. La o lună, sașii transilvăneni adunați la Mediaș hotărau în unanimitate, având totală încredere în Rezoluția de la Alba Iulia, același lucru; ulterior, alte minorități reprezentate în grupul nostru parlamentar – evreii, romii și alții – au decis același lucru.

În ceea ce privește Banatul, pe 10 august 1919, șvabii adunați la Timișoara decideau în unanimitate același lucru.

Nu e un aspect derizoriu; din contră, e un lucru extrem de important, pentru că aceste decizii au fost luate cu mult înaintea semnării tratatului, în timpul negocierilor de pace, iar aceste decizii au reprezentat argumente extrem de importante în favoarea poziției României, atunci când s-a pus problema granițelor țării noastre.

Acest eveniment are relevanță inclusiv astăzi, în actualitatea pe care o trăim. România a reușit, după Revoluția din 1989, să găsească soluții elegante, atât în Constituție, cât și în legislație, în ceea ce privește drepturile minorităților naționale.

Noi mulțumim și salutăm aceste decizii pe care le-am luat împreună, deopotrivă, români și reprezentanți ai minorităților naționale. De aceea, ne referim la națiunea română în integralitatea sa, atunci când amintim aceste lucruri.

În așteptările noastre actuale se regăsește faptul că sperăm ca toate forțele politice din România să respecte aceste decizii de la Alba Iulia și în ceea ce privește reprezentarea parlamentară, reprezentarea noastră în administrație, justiție, învățământ în limbile minorităților naționale, culte și așa mai departe și să nu încerce să schimbe aceste lucruri, pentru că noi ne reafirmăm loialitatea totală în raport cu România, țara noastră, o țară liberă și democratică, membră a Uniunii Europene și NATO – apropo, am pus umărul la realizarea acestor deziderate unanime naționale, atunci când a fost cazul –, o țară în care să trăim în pace și prosperitate cu toții, indiferent de apartenența etnică sau religioasă.

Și eu vă mulțumesc. Domnul Cîmpan Cristian-Emanuel, Grupul POT.

## **Domnul Cristian-Emanuel Cîmpan:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Astăzi, 4 iunie, ne aflăm în fața unui moment cu profundă semnificație pentru destinul național – marcarea a 105 ani de la semnarea Tratatului de la Trianon, document prin care comunitatea internațională a recunoscut juridic un fapt istoric deja înfăptuit de către poporul român – Unirea Transilvaniei cu România.

Nu este o zi în care celebrăm pierderea altora, ci una în care reafirmăm un adevăr fundamental – România modernă s-a clădit pe temelia voinței democratice, a suferinței colective și a sacrificiului celor care au visat la un stat național, suveran și indivizibil.

Dar acest tratat a consfințit în plan internațional ceea ce românii deciseseră prin sânge, prin jertfă și prin credință – reîntregirea națională.

Dar, prin acest tratat, este responsabilitatea noastră, ca aleși ai poporului, să apărăm cu luciditate și demnitate acest adevăr istoric. Să nu permitem revizionismului sau relativismului istoric să altereze aceste fapte. Istoria trebuie să fie un teren al adevărului, nu al manipulării.

În același timp, cred că suntem datori să promovăm o memorie istorică matură, care nu se sprijină pe resentimente, ci pe încredere în valorile care ne-au unit – dreptate, libertate, solidaritate națională.

Transilvania nu a fost un premiu de război, ci o revenire firească la un trup din care fusese smulsă.

Și, prin toate acestea, suntem datori să cinstim memoria celor care și-au dat viața pentru un vis românesc împlinit prin suferință, dar legitimat prin drept și recunoscut prin diplomație. Să păstrăm vie moștenirea celor care au zidit România întregită. Să ne ridicăm ca generație la înălțimea faptelor lor. Iar în fața istoriei să nu ne fie niciodată rușine că am apărat adevărul cu verticalitate.

Vă mulțumesc.

Domnul Moșteanu.

## **Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu:**

România are o zi națională – și ea e pe 1 Decembrie. E bine să ne uităm la istorie și să aplaudăm, să ne înclinăm cu respect în fața reușitelor diplomatice ale oamenilor politici care au condus țara noastră. Facem asta; învățăm din fiecare moment politic important pentru țară.

Venim și mai înspre zilele noastre și trebuie să salutăm toate tratatele realizate cu multă diplomație politică – aderarea la NATO, aderarea la UE, toate momentele mari, importante, diplomatice, și să învățăm și din acestea și să ne uităm în viitor, pentru că provocările sunt importante, în viitorul apropiat, pentru România, pentru Europa, pentru toată lumea.

Și, vorbind de Trianon, trebuie să mai învățăm ceva din istorie. Să învățăm că războaiele nu sunt o soluție. Și speram, cu toții, să nu mai vedem un război atât de aproape de Europa, atât de aproape de România.

Iată că se întâmplă din nou și insist și e important să ne uităm ce se întâmplă în războaie, să ne uităm că nu există învingător, câștigător. Toți pierd; toată lumea pierde. Unii pierd mai puțin, unii pierd mai mult, unii, din păcate, pierd absolut tot.

Și, cu asta în minte, noi, ca oameni politici responsabili, indiferent de partid și de culoarea politică, trebuie să facem fiecare pas în activitatea și în viața noastră politică, încercând și făcând tot ce ține de noi să folosim diplomația, să facem tot ce ține de noi să împiedicăm orice război.

Cu gândul acesta sunt aici – și vi-l las și dumneavoastră – și gândiți-vă, fiți responsabili, nu rostogoliți minciuni. Patriotismul înseamnă să fii cinstit, să nu păcălești oamenii, colegii, românii, cei care ți-au dat încrederea să vii, să-i reprezinți în această instituție, în Parlament.

Avem o democrație. Haideți să avem grijă de ea!

Și vă invit pe toți, în astfel de momente, în care, iată, ne uităm la istorie și la momentele mari din istoria României, să reflectați la ce putem face mai bine, împreună, în continuare. Mulțumesc.

Domnul Coarnă Dumitru, din partea deputaților neafiliați.

Mulțumesc mult, domnule președinte.

Sigur că sunt momente, în istorie, când trebuie să reflectăm cu toții.

4 iunie 1920 a reprezentat victoria naționalismului, în România.

4 iunie 1920 a consfințit, dacă vreți, lupta înaintașilor noștri: de la Burebista, Mihai Viteazul, Ștefan cel Mare, Horia, Cloșca și Crișan, Avram Iancu, martiri care s-au jertfit pentru această țară și care au făcut posibil actul istoric, Tratatul de la 4 iunie 1920.

Din păcate, astăzi România nu se mai află în aceleași granițe pe care le-am avut la sfârșitul Primului Război Mondial. Au venit Tratatul Ribbentrop-Molotov, prin care ne-au luat Bucovina și Basarabia, sigur, odiosul Dictat de la Viena, din 1940, care, din nou, a sfâșiat din trupul țării.

Din fericire, încă mai avem o țară funcțională; din fericire încă mai suntem împreună.

Eu cred că trăim clipe istorice, eu cred că trebuie, împreună, să privim în istorie și să fim alături de înaintașii noștri, să ne păstrăm țara întreagă. Sunt momente cruciale pe care noi le trăim, istorice, războiul este la granițele noastre, iar România trebuie să militeze pentru pace.

Să știți că o națiune care își pune resursele în slujba unui război care nu e al ei este o națiune pierdută. De aceea, trebuie să cântărim bine, temeinic, să păstrăm limitele și să milităm pentru pace.

Trăiască România! Trăiască națiunea! Mulțumesc mult, domnule președinte.

Mulțumesc.

Stimați colegi,

La acest punct de pe ordinea de zi am încheiat intervențiile. Înainte de a intra în ordinea de zi, pe proiecte, pe procedură, domnul Gușă Andrei. Vă rog.

## **Domnul Andrei-Cosmin Gușă:**

Stimate domnule președinte,

Vă rog, pe procedură, să luați act de faptul că mă retrag din Grupul SOS România, începând ca, de astăzi, să activez în Grupul parlamentar al AUR, în favoarea patrioților

, în interesul românilor.

Așa să ne ajute Dumnezeu!

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Luăm act.

Intrăm în proiectele de pe ordinea de zi.

Mulțumesc.

5. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 27/2025 pentru aprobarea Cadrului de competențe digitale pentru cetățenii României; PL-x 147/2025; procedură de urgență.

Inițiatorul dacă dorește?

Nu.

Comisia pentru tehnologia informației și comunicațiilor, vă rog, raportul.

Iar la final să nu uitați să faceți propuneri pentru timpii de dezbatere. Vă rog.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Raport asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 27/2025 pentru aprobarea Cadrului de competențe digitale pentru cetățenii României.

În conformitate cu prevederile art. 95 și art. 118 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru tehnologia informației și comunicațiilor a fost sesizată, spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu prezentul proiect de lege.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de ordonanță de urgență.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege, în ședința din data de 14 mai 2025.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale au avizat favorabil proiectul de act normativ.

Camera Deputaților este Camera decizională, potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) din Constituția României, republicată.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Cadrului de competențe digitale pentru cetățenii României și a Registrului beneficiarilor programelor de formare.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii Comisiei pentru tehnologia informației și comunicațiilor au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 27/2025 pentru aprobarea Cadrului de competențe digitale pentru cetățenii

României,în forma adoptată de Guvern, cu amendamente admise, redactate în anexă, care face parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, inițiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Propun timpi de dezbatere – 3 minute.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

3?

## **Domnul Octavian Oprea**

**:**

Da.

Bine.

Vă rog să vă pregătiți cartelele. Vot pentru timpii de dezbatere – 3 minute. Vot, vă rog.

211 voturi pentru, unu contra, o abținere. Adoptat.

Intervenții? Domnule Coleșa, vă rog.

## **Domnul Ilie-Alin Coleșa:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Mă așteptam și sper să fie mai multe dezbateri pe această inițiativă legislativă. Este o ordonanță de urgență, teoretic, privind aprobarea unui cadru de competențe digitale. Și acum, poate, mai bine să rămânem la acest Cadru al competențelor digitale și să ne întrebăm de ce, după 35 de ani de la Revoluția din Decembrie și după 20-30 de ani, cel puțin, de provocări tehnologice, în care s-a pus, în mod clar și sistematic, problema unor competențe digitale, a digitalizării, a digitizării întregului sistem public sau privat – și care a avut loc –, să mai investim sume imense, să mai avem jaloane, în PNRR, prin care să dobândim aceste cunoștințe elementare digitale, la nivelul populației.

Asta arată un eșec al educației românești; este o problemă chiar a ministrului de acum, care spune că 2, 4, 6... și mai multe ore petrecute în fața ecranului sunt în regulă pentru copii, pentru a nu pierde un așa-zis „start”, decalaj tehnologic. Însă, în proiectul legii, în Senat, toate partidele, în afară, cel puțin, de AUR, au votat introducerea unor amendamente care nu au legătură cu textul legii, astfel încât acolo s-au aprobat niște angajări către ADR, nejustificate, cu salarii de până la șase ori salariul mediu din instituțiile publice.

Este o problemă atât de formă, cât și de fond, această ordonanță transformându-se într-un veritabil trenuleț, dar și de fond, pentru că nu există nicio justificare pentru aceste salarii, în acest moment, în care ne punem...

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Mulțumesc. Domnul Oprea Octavian.

**Domnul Ilie-Alin Coleșa**

**:**

N-au fost 3 minute?

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Cât?

**Domnul Ilie-Alin Coleșa**

**:**

3 minute.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Două.

Stimați colegi,

În acest moment se discută, în spațiul public, extrem de intens despre...

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Numai o secundă, domnule Oprea! Numai o secundă! Ce s-a votat?

Rog liderul de grup de la AUR să vină până sus!

Cu calm. Rămâne cum am stabilit.

Vă rog.

Stimați colegi,

În acest moment se discută extrem de intens, în spațiul public, despre introducerea unor noi subiecte în strategia de siguranță națională.

Cred că transformarea digitală a administrației publice din România poate genera venituri mult mai mari decât evaziunea fiscală.

Dacă ne uităm în trecut, ar fi bine să nu ne repetăm cu aceleași greșeli.

Și aici o să vă dau un exemplu concret. Și nu trebuie să mă credeți pe cuvânt; puteți verifica chiar dumneavoastră.

Agenția Națională de Administrare Fiscală, ANAF, a luat decizia ca toate sistemele informatice să le dezvolte _in-house_ , nu să contracteze companii private cu know-how în acest domeniu.

Puteți intra în spațiul privat virtual și să vedeți cam care sunt performanțele acestor sisteme.

Tocmai de aceea, cred că, deși e o asemănare semantică între autostrăzi digitale și autostrăzi rutiere, cei care făceau performanță acum 20 de ani, în zona de tehnologie a informației, nu cred că ar mai face performanță și astăzi.

Pe această cale, aș dori să transmit următoarea rugăminte către toți reprezentanții grupurilor parlamentare interesați de transformarea digitală a României.

Haideți, în perioada următoare, să ne punem la aceeași masă și să gândim o strategie de întărire a capacității profesionale a instituțiilor publice din România, fără a crea favoritisme, fără a adânci și mai tare discrepanța dintre stat și privat și fără a întări și mai mult frustrarea pe care românii o au cu privire la instituțiile publice!

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Doamna Vedinaș.

## **Doamna Verginia Vedinaș:**

Domnule președinte, Dragi colegi,

Eu am să pun în discuție câteva aspecte legate de acest proiect de act normativ, fără ca să se înțeleagă faptul că noi am avea ceva împotriva procesului de digitalizare a administrației. Avem însă împotriva modului în care se legiferează și se realizează acest lucru.

Am să încep prin faptul că ordonanța de urgență adoptată în 2025 introduce în aplicare, introduce în legislația românească niște acte normative care s-au adoptat – europene –, unele recomandări care nu sunt obligatorii, directive care este obligatoriu doar să fie implementate, nu și cum să se întâmple acest lucru, dar care – atenție! – s-au adoptat între 2018 și 2022.

Ne întrebăm și noi – retoric, firește: ce a așteptat Guvernul atâția ani, pentru ca, în 2025, să vină, să ne bage

pe gât, cum s-ar spune, o ordonanță de urgență și să nu lase Parlamentului posibilitatea să adopte o lege?

Dragii mei,

Prin această reglementare, practic, se consacră o nouă paradigmă. Este un cadru pentru un fenomen care nu este deloc simplu și care, la ora actuală – nu știu dacă cunoșteați –, este gestionat, printre altele, de o autoritate publică care are în jur de 100, peste 100-120 de membri și doar 35 dintre ei sunt informaticieni.

Așa facem noi digitalizare, în România, sau continuăm să ne prefacem că transpunem în realitățile românești niște fenomene, niște procese, pentru ca, în realitate, să ne batem joc de ele?!

Pentru aceste considerente – nu pentru că am avea ceva împotriva procesului – Partidul SOS România se va abține...

Mulțumesc. Doamnă deputat, mulțumesc. Domnul Miruță.

## **Domnul Radu-Dinel Miruță:**

„Elefantul” din dosarul acestui PL-x 147 nu este forma plecată de la Guvern. Este forma prin care ați deturnat complet această inițiativă, la Senat, și s-au adus niște amendamente pe care n-ați vrut să vi le asumați în Guvern.

Nu e discuția despre creșterea salariilor în IT, ci discuția este despre fixarea pe post, cu salarii mari, a unor oameni care nu au legătură cu IT-ul. Și vă e teamă că în noul guvern nu se mai poate „asezona” subiectul ăsta.

La Autoritatea pentru Digitalizarea României, cea care trebuie să facă digitalizare în România, doar 3,5% din oamenii care lucrează tehnic au pregătire tehnică.

240 de oameni care nu au pregătire tehnică sunt ținuți în spate de 10 oameni cu pregătire tehnică.

Și vreți să „betonați” acum situația, să-i fixați pe niște poziții tehnice pe unii care nu au nicio legătură cu tehnologia.

Am pus în PNRR un _task force_ de niște oameni care ar trebui să gestioneze modul în care se face digitalizare în țara asta.

S-a dat hotărâre de Guvern să crească salariile, pentru a veni din piață niște specialiști, însă în Guvern ați pus o condiție ca acei programatori care scriu cod să aibă 6 ani experiență pe fonduri europene. Și evident că s-a întâmplat următorul lucru: n-au venit oameni din piață, ci s-au mutat din ministere, pentru că era salariul mai mare.

Expiră perioada asta în decembrie și vreți, ocolind traseul normal, să-i fixați pe poziții, pe niște salarii mari.

USR a corectat, împreună cu PNL și cu alte partide politice, ieri, în Comisia pentru tehnologia informației, aceste amendamente.

În momentul de față ordonanța este în forma în care a plecat de la Guvern și noi ne vom opune unor astfel de mecanisme.

Domnul Câciu Adrian.

## **Domnul Adrian Câciu:**

## Mulțumesc mult, domnule președinte.

Mă bucur că, la finalul pledoariei, domnul Miruță a recunoscut că lucrurile intră în normalitate. Și fac un apel la mai mult calm, că, dacă facem circ, așa, înainte să ne așezăm la masa discuțiilor unei coaliții, vă garantez că nu facem pași înainte cu această coaliție.

Opriți-vă odată cu aceste aberații pe care le spuneți mereu! Da? Luați, acolo, acea instituție, puneți-o la punct, dacă sunteți în stare! În rest, de circ cred că s-au săturat și colegii din opoziție.

Hai, la treabă, că avem treabă!

Doamna Simu. Doamna Simu!

Vă mulțumesc, domnule președinte. Dragi colegi,

Susțin digitalizarea în România, dar adoptarea acestui proiect trebuie să fie realistă și eficientă.

Nu pot să nu avertizez că, fără echitate, digitalizarea aceasta, de care vorbim noi, riscă să fie o nouă barieră pentru cetățenii României, și nu un progres real. Cu toții știm realitatea din teren și nu o putem ignora.

Pe de o parte, avem angajați în aparatul administrativ care nu au competențele necesare, sunt total nepregătiți.

Pe de altă parte, avem copii care merg flămânzi la școală, avem satele fără apă curentă, nu avem internet în multe dintre ele, nu avem școli funcționale.

România, astăzi, este trasă în cele două direcții pe care le știm – una digitală și una medievală. Vorbiți despre interoperabilitate și cloud guvernamental, dar oamenii și astăzi stau la cozi, cu dosarul cu șină sub braț.

Digitalizarea fără incluziune socială este o formă de excludere și de discriminare. Nu poți cere competențe digitale unui copil care nu are ce mânca sau unui bătrân care nu are curent în casă.

Dacă vrem o Românie conectată, haideți întâi să construim echitate, infrastructură și șanse reale pentru toți cetățenii acestei țări!

Dacă vrem ca România să meargă într-o singură direcție, haideți să găsim punctul de plecare pentru toți cetățenii ei și să facem să fie realist și eficient!

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Dacă la titlu există obiecții sau comentarii? Nu.

Adoptat.

Dacă de la art. 1 la art. 7 există obiecții? Nu.

Adoptat.

Proiectul rămâne la votul final.

11. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2023 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat sub forma de grant acordat producătorilor agricoli pentru unele culturi agricole înființate în primăvara anului 2022 și afectate de seceta pedologică din perioada martie-septembrie 2022; PL-x 488/2023; procedură de urgență.

Comisia pentru agricultură și Comisia pentru buget, vă rog, raportul comun.

Domnule președinte Ciunt, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Raport comun asupra Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2023 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat sub forma de grant acordat producătorilor agricoli pentru unele culturi agricole înființate în primăvara anului 2022 și afectate de seceta pedologică din perioada martie-septembrie 2022

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat acest proiect de lege.

Camera Deputaților este Camera decizională.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare crearea cadrului legal pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat sub forma de grant financiar, acordat producătorilor agricoli pentru culturile agricole de porumb, floarea-soarelui, soia și mazăre, înființate în primăvara anului 2022 și afectate de seceta pedologică din perioada martie-septembrie 2022. Beneficiarii schemei vor fi producătorii agricoli ale căror culturi au avut gradul de calamitate de peste 30%, până la 100% inclusiv, conform proceselor-verbale de constatare și evaluare a pagubelor.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să transmită plenului Camerei Deputaților prezentul raport comun, prin care se propune adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2023 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat sub forma de grant acordat producătorilor agricoli pentru unele culturi agricole înființate în primăvara anului 2022 și afectate de seceta pedologică din perioada martie-septembrie 2022.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Domnul Țiplea, Grupul PNL.

## **Domnul Dumitru Țiplea:**

Domnule președinte, Mulțumesc.

Măsura pusă în discuție vizează acordarea unui sprijin financiar compensatoriu, în conformitate cu dispozițiile europene privind ajutoarele de stat în agricultură pentru exploatațiile care au suferit pierderi semnificative, respectiv un grad de afectare cuprins între 30% și 100%, cum s-a făcut mai devreme vorbire. Scopul schemei a fost acela de a susține capitalul de lucru al exploatațiilor afectate, a preveni intrarea producătorilor agricoli în dificultăți economice severe, a contribui la menținerea capacității de producție agricolă, în contextul unor condiții climatice extreme și recurente.

Obiectivele ordonanței sunt clare: reducerea pierderilor de capital de lucru, evitarea ieșirii de pe piață a exploatațiilor afectate, păstrarea capacității de producție agricolă la nivel național.

Adoptarea actului normativ, dar și aprobarea sa, sunt justificate, atât din punct de vedere economic, cât și din perspectivă socială.

Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal va vota pentru adoptarea proiectului de lege.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Domnul Matieș.

Matieș Călin, Grupul AUR, vă rog.

## **Domnul Călin-Gheorghe Matieș**

**:**

Ați pronunțat perfect, domnule președinte!

Vă rog.

## **Domnul Călin-Gheorghe Matieș:**

Mulțumesc mult.

Văd că mai era un pic și aveați nevoie de niște socluri pentru statui că ați făcut o măsură de ajutor pentru fermierii români, după ce că irigații nu s-au reușit să se facă, timp de 35 de ani.

Săracii, au ajuns în pragul falimentului, dar cel mai dureros lucru a fost că aceste măsuri au întârziat. Le-au întârziat plățile, domnilor! Îmi spunea un fermier din Teleorman că, după ce a avut această nenorocire cu seceta și a așteptat banii de la Guvern, banii promiși de ministrul Barbu, s-a trezit că este mințit, că îi intră luna viitoare, că îi intră și în cealaltă lună, că îi intră și în cealaltă lună – și n-au intrat. Și s-a trezit cu executorul la poartă, care i-a luat tractorul și combina, din cauza lipsei de profesionalism sau a bătăii de joc la adresa fermierului român.

Fermierii au nevoie de mult mai mult, au nevoie inclusiv de o creditare susținută de statul român.

Iar ceea ce am cerut ministrului Barbu – și n-am primit niciun răspuns –, am cerut o măsură de ajutor a pomicultorilor, a oamenilor aceia care, anul acesta, au fost loviți de două ori de îngheț. Nu avem fructe!

Dar n-am văzut nicio măsură și n-am văzut nicio intenție a domnului Barbu de a susține pomicultorii din România.

Este mai comod să importăm din Polonia sau din alte țări, de trei ori mai scump, produsele. Vă mulțumesc.

Domnul Pîclișan.

## Hristos s-a Înălțat!

Mulțumesc frumos, domnule președinte. Stimați colegi,

Am și eu două întrebări.

Vrem o agricultură dependentă de compensații sau vrem o agricultură rezistentă la climat?

Compensațiile pentru secetă sunt vitale pe termen scurt, dar doar prevenția poate proteja agricultura pe termen lung.

Investițiile în irigații, culturile rezistente și sistemele de avertizare timpurie reduc costurile, evită falimentele fermierilor și sporesc securitatea alimentară.

Uniunea Europeană alocă fonduri pentru prevenție. Haideți să le folosim strategic!

O să votez pentru acest PL-x, dar, să nu uităm, prevenția este cheia unei agriculturi rezistente la climat. Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Proiectul rămâne la votul final. Ne revedem la 11:30.

## * * DUPĂ PAUZĂ

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

## Stimați colegi,

Vă rog să vă ocupați locurile.

Rog liderii de grup să-și invite colegii în sală. Stimați colegi,

Înainte de a face votul de control și înainte de a începe sesiunea de vot final, permiteți-mi să fac un anunț.

Cu tristețe, anunțăm dispariția domnului Acsinte Gaspar, primul secretar general al Camerei Deputaților după decembrie 1989; de asemenea, deputat al Camerei Deputaților, în perioada 1996-2004; de asemenea, judecător al Curții Constituționale.

În semn de respect și recunoștință, Camera Deputaților transmite sincere condoleanțe familiei și celor apropiați!

Dumnezeu să-l odihnească în pace!

Iar în memoria sa, stimați colegi, vă propun să ținem un moment de reculegere.

Vă mulțumesc. Domnul Popa?

## **Domnul Ștefan-Ovidiu Popa**

**:**

Da.

Vă rog.

## **Domnul Ștefan-Ovidiu Popa:**

Vă mulțumesc. Domnule președinte, Stimate colege, Stimați colegi,

Vă rog să fiți de acord să scoatem de pe ordinea de zi PL-x 147/2025

, din motive de neconcordanță de tehnică legislativă – avem șase articole, iar comisia a votat un singur amendament de eliminare –, pentru a putea discuta în ședința Comitetului liderilor.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Vă rog să vă pregătiți cartelele. Scoaterea de pe ordinea de zi a punctului 5, PL-x 147/2025.

Vot, vă rog.

Cu 179 de voturi pentru, 47 contra, 38 de abțineri, 4 colegi care nu votează, din 268, proiectul a fost scos de pe ordinea de zi.

De asemenea, având în vedere că s-au exprimat prin vot 268 de colegi, nu mai facem vot pentru verificarea cvorumului, pentru că el deja a fost probat.

Așadar, capitolul I. Legi ordinare. Adoptări

1. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 52/2024 pentru modificarea și abrogarea unor prevederi din acte normative în domeniul achizițiilor publice și achizițiilor sectoriale; PL-x 370/2024.

Vot, vă rog.

Cu 258 de voturi pentru, două contra, 18 abțineri, adoptat.

2. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 125/2024 pentru completarea art. 2 și suspendarea aplicării unor dispoziții din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, precum și pentru completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală; PL-x 641/2024.

Vot, vă rog.

259 de voturi pentru, două contra, 20 de abțineri. Adoptat.

3. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de

urgență a Guvernului nr. 97/2024 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul siguranței rutiere; PL-x 546/2024.

Vot, vă rog.

- 266 de voturi pentru, două contra, 15 abțineri. Adoptat.

4. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 120/2024 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat sub forma de grant acordat producătorilor agricoli pentru culturi agricole afectate de seceta pedologică din perioada septembrie 2023 – august 2024; PL-x 629/2024.

Vot, vă rog.

Cu unanimitate, adoptat.

6. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2023 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat sub forma de grant acordat producătorilor agricoli pentru unele culturi agricole înființate în primăvara anului 2022 și afectate de seceta pedologică din perioada martie – septembrie 2022; PL-x 488/2023. Vot, vă rog. Unanimitate.

286 de voturi pentru, unu contra, o abținere. Adoptat.

Explicarea votului, doamna Ariadna-Elena Cîrligeanu.

## **Doamna Ariadna-Elena Cîrligeanu:**

Mulțumesc, domnule președinte.

AUR a votat pentru adoptare, deoarece fenomenul violenței în România este într-o continuă creștere, fie că vorbim despre școli sau despre familii.

Da, avem nevoie de o majorare a pedepselor în Codul penal, pentru a stopa acest comportament antisocial, dar nu doar atât. Factorii declanșatori sunt educația și sărăcia.

În continuare sunt foarte multe femei care nu denunță abuzul sau infracțiunea, din teamă, din lipsa de speranță, pentru că ajung într-o zi să creadă că viața lor e condamnată și altfel nu poate să fie.

Nu vreau să-mi imaginez cum este să fii femeie lângă un agresor despre care ai crezut că te poate proteja și te poate iubi, să ai doi copii și să nu dispui de resurse financiare. Cine te va proteja când astfel de cazuri sociale sunt tratate cu superficialitate și statul eșuează? Cine te va ajuta să-ți crești copiii?

Avem măsuri de reintegrare socială mai mult în teorie și în 2025 mai avem cazuri de ordine de protecție fără brățară. Nu cred că este vina poliției, cât este, de fapt, lipsa investițiilor în logistica necesară.

În încheiere, femeile au dreptul să aleagă dacă să rămână sau dacă să plece.

Vă mulțumesc.

Domnule Ungureanu, vă rog.

## **Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:**

## Stimați colegi,

Despre violența împotriva femeilor ar trebui să vorbească mai mult, din punctul meu de vedere, bărbații. Și, de la această tribună, din păcate, vorbesc mult prea puțini. Asta în condițiile în care, de la acest microfon, în fața acestei scene, am auzit deja celebrul: „Fă, scroafo, te agresez sexual!”

Nu există niciun dosar penal care să fi fost început de către parchet în urma acestei abominații pe care am auzit-o aici cu toții.

Așa cum nu există, din păcate, dosare penale deschise pentru tentativă de omor, după ce multe femei se plâng că au primit bătăi soră cu moartea, și sunt încadrate de niște nenorociți din anumite parchete la „violență domestică”.

Cumva, violența împotriva femeii este extrem, extrem de tolerată, atât în orașele noastre, cât și la sate, și ea pornește de la așa-zisa „violență domestică”.

O să vă las spre final să ascultați 20 de secunde dintr-o emisiune care descrie cam cum definesc mulți... bărbați, n-aș putea să le spun oameni, ceea ce înseamnă violența.

:

„– Dumneavoastră?

– De câteva ori, foarte puțin, foarte puțin, doar i-am dat o palmă sau am tras-o de păr, atâta tot, n-am bătut-o. Întrebați-o și pe ea. Dacă puteți să vorbiți cu ea, întrebați-o dacă eu am bătut-o. Eu cred că n-am bătut-o. N-am bătut-o; doar, v-am zis, am tras-o de păr, i-am dat cu telefonul, i-am luat telefonul din mână, i-am dat cu el în cap. O luam de păr, o mai lungeam, mai îi dădeam, îi luam telefonul. De ce stai tu toată ziua la telefon, așa, cu cine vorbești tu toată ziua la telefon?”

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Mulțumesc.

Nu știu cine sunt colegii, tinerii de la balcon. Îi salutăm cu mare drag.

Ați ajuns chiar la final. Bine ați venit în Parlamentul României!

Dragi colegi, Declar ședința închisă.

Ne revedem cu colegii din Biroul permanent.

**EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR**

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro

Relații cu publicul: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651. Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78/79/83. Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro, secțiunea Publicări.

&JUYEJT|652762]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 76/25.VI.2025 conține 24 de pagini.**

Prețul: 132 lei