Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·11 februarie 2026
Senatul · MO 16/2026 · 2026-02-11
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân (L579/2025; retrimitere la Comisia pentru administrație publică)
Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 205/2004 privind protecția animalelor (L570/2025; retrimitere la Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală)
Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 16–21 februarie
· procedural · respins
· other · retrimis
· other · retrimis
· procedural
· other
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege · vot amânat
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege · vot amânat
· Dezbatere proiect de lege · vot amânat
· Dezbatere proiect de lege · vot amânat
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege · vot amânat
· Dezbatere proiect de lege · vot amânat
· Dezbatere proiect de lege · vot amânat
· Dezbatere proiect de lege · retrimis
· other · retrimis
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Declarații politice
333 de discursuri
Bună dimineața, stimați colegi!
Doamnelor și domnilor senatori,
Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 11 februarie 2026, și vă anunț că, din totalul de 133 de senatori, până în acest moment și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 79 de senatori.
Ședința este condusă de Mihai Coteț, vicepreședinte al Senatului, asistat de domnul senator Vasile Blaga și domnul senator Cristian Ghinea, secretari ai Senatului.
Domnule senator Gheorghe Daniel, pe procedură, vă rog.
Mulțumesc, domnule președinte. Bună ziua, stimați colegi!
Nu respectăm Constituția, nu respectăm legile țării și facem abuzuri.
Și am să vă explic și de ce.
Astăzi avem pe ordinea de zi șapte puncte, din 24, ordonanțe de urgență. Ca să înțelegeți ce înseamnă asta, vă spun că țările din Occident, Franța, Italia, Germania, dau o singură ordonanță de urgență în 10 ani. Noi dăm șase ordonanțe de urgență într-o zi pe săptămână.
Mulțumesc.
Ordinea de zi pentru ședința de astăzi a fost distribuită. Dacă sunt comentarii referitor la ordinea de zi, vă rog. Domnule senator Turos, vă rog.
Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
În urma discuțiilor cu liderii partidelor, vă propun includerea pe ordinea de zi a L54/2026 – să fie pe punctul 5. Vă mulțumesc.
Domnule senator, dacă puteți să repetați, vă rog, numărul legii, că nu s-a auzit foarte bine. Mai tare, la microfon.
Da, vă mulțumesc.
Deci propun ca L54 să fie pe punctul numărul 5. Este vorba de Propunerea legislativă pentru instituirea anului 2026 „Anul episcop Márton Áron”. Vă mulțumesc.
Mulțumesc, domnule senator. Vă supun la vot ordinea de zi... Mai avem?
Vă rog... Imediat. Domnule senator Fodoca, vă rog.
Mulțumesc, domnule președinte.
V-aș ruga respectuos, când apare acest gen de adăugări de legi, să fie puse la urmă, deci nu se includ, se pun în față, pentru că... să știm ce se întâmplă pe hârtiile alea.
Mulțumesc.
Domnule senator Țâgârlaș, vă rog.
## **Domnul Cristian-Augustin Niculescu-Țâgârlaș:**
Domnule președinte, Stimați colegi,
În urma discutării cu liderii de grup, am constatat că la punctul numărul 13, L579/2025, există o discordanță argumentativă, în condițiile în care se reglementează consorțiul administrativ, care deja este reglementat prin dispoziții legale, și, de asemenea, nu se statuează în mod judicios ceea ce înseamnă externalizarea serviciilor de ecarisaj.
Raportat la această situație, rugămintea noastră este să dispuneți votul pe retrimitere la comisie, cu termen o săptămână.
De asemenea, pentru a nu mai lua cuvântul pe această temă a retrimiterilor la comisii, punctul 14 – de asemenea, retrimitere la comisie, tot cu o săptămână.
Dar vă rog să le supuneți separat, cu vot în plenul Senatului.
Vă mulțumesc.
Domnule senator Peiu, vă rog.
Domnule senator Țâgârlaș, la punctul 14 propunem retrimiterea la comisie pentru două săptămâni, nu pentru una.
## **Domnul Mihai Coteț:**
Liderii de grup, vă rog frumos, ați discutat de comun acord?
Domnule senator Țâgârlaș, referitor la punctul 14 și solicitarea colegilor, vă rog să clarificați situația cu liderii de grup.
Stimați colegi,
Vă supun la vot ordinea de zi, cu propunerile făcute...
cu propunerea colegului senator Turos, vă rog, prima dată, da?
Deci vă propun la vot ordinea de zi, cu propunerea domnului senator Turos.
Vă rog să vă introduceți cartelele în console.
Propunerea colegului senator Turos – L54 să fie introdus pe ordinea de zi la punctul 5.
Vă rog să vă introduceți în console cartelele, vă rog frumos.
Vom supune la vot ordinea de zi, cu propunerea domnului senator – introducerea lui L54 la punctul 5. Rog vot.
83 prezenți: pentru – 58, contra – 22.
Ordinea de zi a fost aprobată, cu modificarea...
, vă rog.
Ordinea de zi a fost aprobată...
Mulțumesc, domnule președinte. Dragi colegi,
Nu avem nimic împotrivă, proiectul de lege este extraordinar.
Dar haideți, când introducem pe listă un proiect de lege nou, să-l punem la sfârșit. Și, când mergeți să votați sau candidează primarul, îi spuneți cetățeanului pe ce punct este – la poziția 11, 13, 14, da? Dăm peste cap ordinea. Și avem și un președinte matematician, ține minte numerele mai repede decât toate numele legilor.
Vă rog mult.
## **Domnul Mihai Coteț:**
Mulțumesc.
Stimați colegi, vă propun la vot retransmiterea punctului 13. Și votăm, vă rog.
90 prezenți, pentru – 89.
Propunerea a fost aprobată.
De asemenea, vă propun retrimiterea la comisie a punctului 14, L570, cu două săptămâni.
Vă rog, vot.
Prezenți – 88: pentru – 74, contra – 14.
- Vă supun la vot acum ordinea de zi, cu modificările
- propuse.
Rog vot.
88 de voturi pentru, 3 contra.
Ordinea de zi a fost aprobată, cu propunerile propuse. Programul de lucru, stabilit de Biroul permanent al Senatului și Comitetul liderilor grupurilor parlamentare, este următorul: ora 10:00 – lucrări în plenul Senatului: dezbatere inițiative, vot final, întrebări, interpelări, răspunsuri, declarații politice.
Dacă sunt intervenții în legătură cu acest program? Nu sunt.
- Vă rog, votați.
86 de voturi pentru.
Programul de lucru a fost aprobat.
Pentru săptămâna viitoare, Biroul permanent vă propune următorul proiect de program de lucru, astfel cum a fost aprobat de Comitetul liderilor:
– luni, 16 februarie 2026: ora 12:00 – ședința Biroului permanent; ora 14:00 – lucrări în grupurile parlamentare; ora 16:00 – lucrări în grupul Senatului; ora 18:00 – vot final; – marți, 17 februarie: orele 9:00-16:00 – lucrări în comisiile permanente;
- miercuri, 18 februarie: ora 9:00 – lucrări în comisii;
- ora 10:00 – lucrări în plenul Senatului;
- joi, 19 februarie – lucrări în comisiile permanente;
- și vineri, 20, și sâmbătă, 21 februarie – activități în
- circumscripțiile electorale.
Sunt intervenții în legătură cu acest program?
Vă supun la vot.
- Vă rog, votați.
- 89 de voturi pentru și o abținere.
Programul a fost aprobat.
La punctul 1, secțiunea I, avem aprobarea prelungirii la 60 de zile a termenului de dezbatere și adoptare a unor inițiative legislative.
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Continuăm lucrările și trecem la secțiunea II a ordinii de zi.
La punctul 1 al ordinii zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 81/2025 privind asigurarea de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătății, a sumelor necesare acoperirii plății TVA aferente bunurilor și serviciilor achiziționate în cadrul Programului ROU-T-MOH „Abordarea provocărilor sistemului de sănătate privind controlul tuberculozei în România” finanțat de Fondul Global de Luptă împotriva HIV/SIDA, Tuberculozei și Malariei, derulat în perioada 1 aprilie 2022 – 30 iunie 2024 (L614/22.12.2025).
Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.
Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea proiectului de lege.
- Vă rog să vă prezentați. Și funcția ocupată.
## **Doamna Stela Firu** _– secretar de stat în Ministerul Sănătății_ **:**
Stela Firu – secretar de stat în Ministerul Sănătății. Mulțumesc, domnule președinte.
Incidența tuberculozei a scăzut constant din anul 2002, ca urmare a eforturilor financiare conjugate ale Guvernului României și ale unor finanțatori internaționali, între care rolul cel mai important l-a avut Fondul Global de Luptă împotriva HIV/SIDA, Tuberculozei și Malariei. Fondul Global de Luptă împotriva HIV/SIDA, Tuberculozei și Malariei a contribuit, din anul 2003, cu peste 80 de milioane de euro la ameliorarea situației HIV/SIDA și tuberculozei, printr-o serie de proiecte care au furnizat infrastructură și tehnologii moderne de diagnostic și tratament.
Pentru implementarea acestui program, la data de 30 ianuarie 2019, Guvernul României a aprobat în ședința de guvern „Memorandumul pentru aprobarea desemnării Ministerului Sănătății ca instituție responsabilă cu încheierea în numele Guvernului României a Acordului de finanțare nerambursabilă cu Fondul Global de Luptă împotriva HIV/SIDA, Tuberculozei și Malariei”, memorandum avizat de către Ministerul Finanțelor Publice.
## **Domnul Mihai Coteț:**
Vă mulțumim..., vă rugăm să rezumați...
Ca urmare, Ministerul Sănătății trebuie să desfășoare demersurile necesare pentru asigurarea finanțării de la bugetul de stat pentru plata TVA aferentă tuturor bunurilor și serviciilor achiziționate cu finanțarea din grant, de către primitorul principal, adică Ministerul Sănătății, în nume propriu sau prin Institutul Național de Sănătate Publică, direcțiile de sănătate publică, unități care derulează Programul...
Mulțumim..., mulțumim, doamna secretar de stat. Vă mulțumesc frumos.
Invit la microfon președintele Comisiei de sănătate, pentru prezentarea raportului.
Domnule senator Streinu Cercel, vă rog.
## Mulțumesc, domnule președinte.
În conformitate cu prevederile art. 70 și art. 77 din Regulamentul Senatului, republicat, Comisia pentru sănătate și Comisia de buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital au fost sesizate în vederea dezbaterii și elaborării unui raport comun asupra proiectului de lege.
Ordonanța de urgență a Guvernului are ca obiect de reglementare asigurarea de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătății, a sumelor necesare acoperirii plății TVA aferente bunurilor și serviciilor achiziționate în cadrul Programului ROU-T-MOH „Abordarea provocărilor sistemului de sănătate pentru controlul tuberculozei în România” finanțat din Fondul Global de Luptă împotriva HIV/SIDA, Tuberculozei și Malariei, derulat în perioada 1 aprilie 2022 – 30 iunie 2024.
## Consiliul Legislativ a avizat favorabil.
În ședințe separate, din 27 ianuarie 2026 și 2 februarie 2026, membrii Comisiei pentru sănătate și ai Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport comun de admitere, fără amendamente.
În raport de obiectul de reglementare, face parte din categoria legilor ordinare.
Senatul este prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc.
## Mulțumesc.
O invit la microfon pe doamna senator Federovici. Vă rog.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Distinși colegi,
Asigurarea de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătății, a sumelor necesare pentru plata TVA aferentă
bunurilor și serviciilor achiziționate în Programul de control al tuberculozei este vitală pentru tratamentul pacienților. De aceea, astăzi nu votăm un proiect de lege despre proceduri bugetare sau ajustări contabile, ci votăm continuarea unui răspuns esențial de sănătate publică.
România rămâne, din păcate, țara cu cea mai mare povară a tuberculozei din Uniunea Europeană. În ciuda progreselor realizate, această boală continuă să afecteze mii de oameni, în special în rândul celor mai vulnerabili: persoane cu venituri reduse, pacienți cu afecțiuni asociate, comunități marginalizate. Programul ROU-T-MOH finanțat din Fondul Global este un pilon esențial în combaterea tuberculozei din România. El asigură diagnostic precoce, tratament modern și sprijină tranziția către un sistem de îngrijire ambulatorie și comunitară mai eficient și mai uman.
Proiectul de lege pe care îl discutăm astăzi are un obiectiv clar și limitat: acoperirea TVA aferent bunurilor și serviciilor achiziționate în perioada aprilie 2022 – iunie 2024. Vorbim despre o sumă bine determinată, justificată prin documente, fără impact bugetar structural, dar cu un impact major asupra sănătății publice. Dacă nu adoptăm această lege, aceste cheltuieli devin neeligibile, iar finanțarea se diminuează.
Stimați colegi, acest proiect nu creează privilegii, nu deschide precedente periculoase și nu încarcă bugetul inutil. El protejează vieți.
Grupul parlamentar PSD va vota acest proiect de lege și vă invit să-l susținem împreună, cu responsabilitate, solidaritate, în interesul sănătății publice și al cetățenilor pe care îi reprezentăm.
## Mulțumesc.
Pentru clarificări – am văzut că domnul senator Ciuperceanu a solicitat cuvântul pentru dezbateri la punctele de pe ordinea de zi: câte un singur reprezentant din partea fiecărui grup.
Domnule Vela, vă rog.
Gheorghe Vela
#23662## Doamne președinte,
## Onorați colegi,
Este o inițiativă legislativă binevenită a Guvernului de a se preocupa de bolnavii de tuberculoză și malarie. Avem oameni, români de-ai noștri, care lucrează în țări unde malaria este o boală care afectează foarte mulți oameni.
Dar nu doar pentru acoperirea TVA-ului trebuie statul să aloce bani, ci pentru medicamente, pentru tratament. Și nu doar pentru bolnavii de tuberculoză și de malarie, ci și pentru cei de cancer. Știm foarte bine că sunt bolnavi de cancer care au așteptat peste 800 de zile ca să aibă parte de tratament gratuit de la stat. Or, în condițiile în care se acoperă doar TVA-ul, și nu se acoperă efectiv tratamentele, spunem că face lucrurile doar pe jumătate sau pe un sfert statul. Și trebuie să le facă în mod deplin, ca să fie cu adevărat în sprijinul cetățenilor.
Mulțumim.
## **Domnul Mihai Coteț:**
Mulțumesc.
Dezbaterile sunt încheiate, inițiativa legislativă rămâne la vot final.
Trecem la punctul 2 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă...
Conform regulamentului, domnule senator, vă rog frumos.
## Mulțumesc.
Am o rugăminte: nu mai dezinformați, stimați colegi, dacă nu știți despre ce este vorba.
Acest program tocmai are în calcul... E vorba de medicamente, n-are treabă cu malaria. Programul global este „HIV, tuberculoză și malarie”, la nivel internațional, așa că pentru România e vorba de tuberculoză.
## **Domnul Mihai Coteț:**
## Mulțumesc, domnule senator.
Declar încheiate dezbaterile.
Inițiativa legislativă rămâne la vot final.
La punctul 2 al ordinii de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind suspendarea temporară, pentru anii 2026 și 2027, a subvențiilor acordate partidelor politice de la bugetul de stat (L536/02.12.2025).
Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.
Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Nu este.
Dau cuvântul reprezentatului Guvernului, pentru prezentarea punctului de vedere al Executivului.
Vă rog să vă prezentați.
Reprezentantul Guvernului... Nu avem.
Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital au elaborat un raport comun.
Invit reprezentatul unei comisii pentru prezentarea raportului.
Vă rog.
## Mulțumesc, domnule președinte.
Raport comun asupra Propunerii legislative pentru suspendarea temporară, pentru anii 2026 și 2027, a subvențiilor acordate partidelor politice de la bugetul de stat
Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare suspendarea temporară, pentru anii 2026 și 2027, a plății subvențiilor de la bugetul de stat către partidele politice.
În ședințele separate din 2 și 3 februarie, membrii celor două comisii au analizat propunerea legislativă și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport comun de respingere, fără amendamente.
Prin conținutul său normativ, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice și urmează a fi supusă dezbaterii și adoptării, cu respectarea art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată.
Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.
## Mulțumesc.
Îl invit la microfon pe domnul senator Vlahu Nicolae.
## **Domnul Nicolae Vlahu:**
## Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Astăzi vorbim despre suspendarea temporară a subvenției de la bugetul de stat pentru partidele politice pentru anii 2026 și 2027.
Eu consider că reprezintă o măsură de solidaritate și de responsabilitate economică – bineînțeles, aplicată temporar –, ținând cont și de situația critică a bugetului României. Sumele folosite știți foarte bine că ar putea fi folosite în alte domenii,
fiindcă avem nevoie de spitale noi sau de renovarea celor existente, s-ar putea renunța la taxarea pensionarilor, s-ar putea acorda din nou burse elevilor, s-ar putea acorda alte măsuri de sprijin pentru familiile cu venituri mici ori alte categorii vulnerabile.
Această propunere legislativă de suspendare a finanțării publice a partidelor politice pentru anii 2026 și 2027 răspunde unei nevoi reale de responsabilizare a clasei politice în raport cu societatea, reprezentând un gest de solidaritate între stat și cetățeni. Nu este cazul ca doar cetățenii să suporte toate cheltuielile și toate derapajele statului român. Ne aflăm în situația de a putea răspunde poporului și a suspenda plata către partidele politice, chiar dacă este temporar, măcar pentru anii 2026 și 2027.
Vot · Amânat
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
## Mulțumesc.
Din partea Grupului PACE – Întâi România s-au înscris doi senatori colegi.
Vă rog să vă hotărâți la unul singur. Care dintre dumneavoastră? Vă rog frumos.
Doamna senator Cerva, vă rog.
## Dragi colegi,
Proiectul are avize favorabile. De ce avem un raport de respingere? Doar pentru că decizia politică... pentru că este o decizie politică, adică toate partidele parlamentare nu-și doresc să reducă această finanțare.
Aveați posibilitatea acum să arătați poporului român că într-adevăr sunteți solidari, în special cei care mergeți și adoptați pe bandă rulantă toate propunerile domnului Bolojan de reducere. Dacă reduceați această subvenție în 2026 și 2027 arătați poporului că într-adevăr vă pasă. Respingând acest proiect, făcând un raport de respingere, arătați că nu vă pasă.
Mulțumesc.
## **Domnul Mihai Coteț:**
Domnule senator Vela, vă rog.
Regulamentul.
Gheorghe Vela
#29385## **Domnul Gheorghe Vela:**
## Domnule președinte,
## Onorați colegi,
Eu sunt de altă părere, fac notă discordantă și cu punctul de vedere al domnului Vlahu, și cu punctul de vedere al doamnei colege Cerva, pentru următoarele considerente.
George Soros, această anaconda care a înfășurat pământul cu coada lui nenorocită, are în peste 120 de țări partide politice, precum este USR-ul de la noi, din România, pe care le sponsorizează. Vă dați seama dumneavoastră, dacă n-am avea o subvenție de la stat, cum viața politică din toate țările – și mai ales din România – ar deveni captivă acestui nenorocit, care pur și simplu influențează în rău toate guvernele lumii? Deci, ca să nu ajungem într-o asemenea situație, în care foarte mulți, cum să spun eu, să agreeze ideea de a colabora cu George Soros, trebuie să avem o finanțare cât se poate de reală de la bugetul de stat.
Pentru aceste considerente, voi vota pentru acest raport de admitere și pur și simplu...
## **Domnul Mihai Coteț:**
Îl invit la microfon pe domnul senator Niculescu-Țâgârlaș.
## Domnule președinte,
## Stimați colegi,
Sunt obligat să lupt pentru acest raport, pentru că el este judicios și argumentat pe texte legale.
Nu poți să zici, în fața Senatului României, că susții poporul român, dar încalci Constituția României. Constituția este baza noastră și legea noastră de căpătâi. Am jurat toți să respectăm Constituția. Nu poți aplica o lege civilă în mod retroactiv. Nu poți să nu dai alocația veniturilor respective pe 2026 când tu ești în 2026, fără măsuri tranzitorii, fără niciun element de acest gen.
Comisia juridică a analizat din punct de vedere tehnic, judicios, argumentat pe Constituție, motiv pentru care Partidul Național Liberal va susține protecția Constituției în Senatul României și va vota pentru raport.
Vă mulțumesc.
Domnule senator Negoi Eugen, vă rog.
## Mulțumesc, domnule președinte.
Am ascultat opiniile prezentate aici, inclusiv cele tehnice, de care trebuie să ținem cont, pe care domnul Țâgârlaș le-a prezentat mai devreme.
Vreau să subliniez două aspecte.
Pentru solidaritate, da, subvenția partidelor a fost redusă anul acesta în pachetul fiscal care a fost prezentat, știți foarte bine și dumneavoastră, ca să nu fim ipocriți până la capăt. Și, dacă tot vorbeam de ipocrizie, dacă ar durea ipocrizia, ce multe strigăte de durere s-ar auzi din sală, de aici, de la cei care tot plâng la microfon că, vezi Doamne, trebuie să fie eliminată de tot subvenția.
Dacă vă aduceți aminte, introducerea subvenției pentru partide a fost făcută, la un moment dat, pentru că se cărau sacoșe cu bani dintr-o parte în alta pentru partidele de la momentul respectiv. Nu cred că vă doriți dumneavoastră, cei care propuneți cu vehemență lucrul acesta, să revenim la acele vremuri, în care să plimbați sacoșele cu bani dintr-o parte în alta pe la partide.
Pe de altă parte, am rugămintea ca, atunci când vorbim de la acest microfon, să ne păstrăm totuși un ton destul de demn, pentru că vorbeam mai devreme de medicamente și n-ar fi rău ca unii dintre noi să mai ia niște calmante atunci când vin și folosesc aceste microfoane.
Vă mulțumesc.
## **Domnul Mihai Coteț:**
## Mulțumesc.
## Declar încheiate dezbaterile.
Inițiativa legislativă face parte din categoria legilor organice...
, rămâne la vot final luni.
La punctul 3 pe ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice (L540/02.12.2025).
Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.
Dau cuvântul inițiatorului, dacă este în sală. Nu este.
Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea punctului de vedere.
Vă rog să vă prezentați.
**Domnul Silviu Nicu Macovei** _– secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne_ **:**
...domnule președinte.
Silviu Macovei, secretar de stat, Ministerul Afacerilor Interne.
Ministerul Afacerilor Interne nu susține adoptarea acestei inițiative legislative, din următoarele considerente.
O astfel de măsură legislativă este de natură a afecta eficiența sancțiunilor aplicate, prin diminuarea efectului preventiv și educativ urmărit de reglementarea acestora. De asemenea, sancțiunile contravenționale în domeniul siguranței rutiere au un rol esențial în prevenirea comportamentelor periculoase în trafic și în asigurarea respectării normelor care garantează siguranța circulației. Relaxarea acestora ar putea crea percepția unei toleranțe din partea statului față de încălcarea regulilor de circulație.
În acest context, Ministerul Afacerilor Interne este de acord cu raportul comun de respingere elaborat de Comisia juridică și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională ale Senatului.
Mulțumesc.
Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au elaborat un raport comun.
Rog reprezentantul uneia dintre comisii, pentru prezentarea raportului.
Domnule senator, vă rog.
## **Domnul Felix Stroe:**
Domnule președinte de ședință, Doamnelor senator,
Domnilor senatori,
Comisia juridică și Comisia pentru apărare
Vot · Amânat
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Mulțumesc și eu. Deschid dezbaterile.
Domnule senator Vlahu Nicolae, vă rog.
Vă mulțumesc. Stimați colegi,
Aici vorbim despre o prorogare, practic, a răspunderii contravenționale, una anormală în statul nostru. Nu este normal ca atunci când ai săvârșit o contravenție să alegi tu când îți poți ispăși sancțiunea. Vorbim despre o sancțiune care trebuie aplicată efectiv. Statul, prin forța sa coercitivă, trebuie să readucă în limitele normalului conduita inclusiv a șoferilor.
Se dorește, prin acest proiect, ca fiecare șofer care încalcă regulile și rămâne fără permis să își poată alege singur perioada în care să-i fie suspendat dreptul de a conduce. Din perspectiva mea și a colegilor, și a partidului AUR, acest lucru nu este posibil, fiind în contradicție cu normele de drept din România.
Vă mulțumesc.
## **Domnul Mihai Coteț:**
Îl invit la microfon pe domnul senator Fodoca.
Domnule senator..., domnule senator Fodoca..., v-ați înscris la cuvânt. Luați cuvântul?
Am înțeles.
Domnule senator Vela, vă rog.
Gheorghe Vela
#36096## **Domnul Gheorghe Vela:**
Domnule președinte, Onorați colegi,
Acest proiect de lege aparține colegilor de la USR.
După cum ați văzut, de la Comisia de apărare avem un raport negativ, care este întemeiat și, pe bună dreptate, pe bază de argumente și de considerente, ca să spun, foarte juste.
Achiesez integral la punctul de vedere al domnului coleg avocat Vlahu, pentru că a scos în evidență esența acestei probleme, și anume nu putem să ne facem noi... să ne îndeplinim sancțiunea – când am fost sancționați – când ni se năzare nouă și după propria noastră voie, ci atunci când hotărăște hotărârea... judecătorul.
Dar mai adaug câteva lucruri, și anume: această propunere nu este însoțită de o justificare solidă și... fără o corelare cu ansamblul celeilalte legislații rutiere. Și inițiativa nu are o analiză de impact privind siguranța rutieră și aplicabilitatea practică și efectele asupra autorităților competente, iar modificările care sunt propuse riscă să creeze confuzie normativă, suprareglementare și dificultăți de aplic...
Domnule senator Nicula, vă rog.
## Mulțumesc, domnule președinte.
Eu consider că astfel de inițiative n-ar trebui să apară pe agendă, tocmai pentru că unui șofer căruia i se retrage permisul... a săvârșit o faptă gravă. Ce faceți dacă în cele 120 de zile el mai săvârșește încă o faptă gravă? Deci...
Și foarte frumos a explicat reprezentantul ministerului rolul acesta de prevenție în acest caz. Mulțumesc.
Mulțumesc și eu.
Domnule senator Peiu Grigore, vă rog.
## **Domnul Grigore-Adrian Peiu:**
Vreau să-i spun și eu două cuvinte luʼ atotștiutorul coleg Vela, care are geanta aia plină de bilete de autobuz și de tren: vorbește în necunoștință de cauză. Dacă nu posezi măcar permis de conducere, ne apucăm să vorbim, așa, de biletele de tren.
Dacă ai un job în care permisul de conducere îți e necesar și în perioada respectivă e nevoie de tine la o companie sau, eu știu, la locul de muncă, ce se întâmplă? Pierzi pâinea familiei, pierzi pâinea copiilor. De aia este necesar acest proiect de lege ca...
, conform..., păi, lăsați, că se încalcă legea și pe acumulare de puncte și pedeapsa oricum se face. Pedeapsa oricum se
face, dar să-ți alegi perioada de suspendare a permisului mi se pare o inițiativă foarte bună.
Așa, colegul care vorbiți peste... ați vorbit mai devreme de malarie și era tuberculoză, acum vorbim de permis de conducere și tu ai bilet de tren. Mulțumesc.
## **Domnul Gheorghe Vela**
**:**
Drept la replică.
Da, domnule senator Vela, la microfonul din sală, vă rog.
Gheorghe Vela
#38858Domnule președinte,
Apreciez punctul de vedere al domnului coleg, îi mulțumesc pentru observațiile pe care mi le-a făcut. Totuși, îi spun că nu este jurist și nu are acest simț pe care doar juriștii îl au, și anume nu se poate face niciun fel de sancțiune, nu se poate aplica decât atunci când decide o hotărâre judecătorească, un judecător și în condițiile pe care le prevede hotărârea. Altfel, ajungem în haos.
De asta suntem într-un stat de drept. Puterea judecătorească este una dintre cele trei puteri și ea pur și simplu diriguiește viața oamenilor. Hotărârea judecătorească ne arată cum să ne ispășim pedepsele și sancțiunile, nu cum vrem noi.
Pentru asta, îl rog pe domnul coleg să facă și el niște studii juridice mai aprofundate.
Mulțumesc frumos.
## Declar încheiate dezbaterile.
Inițiativa legislativă rămâne la vot final.
La punctul 4 al ordinii de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind interzicerea excluderii anumitor defecte de la garanția legală și comercială acordată consumatorilor (L543/02.12.2025).
Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.
Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent în sală. Nu este.
Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea punctului de vedere al Executivului. Nu este.
Comisia... juridică..., industrii, servicii, turism și antreprenoriat și Comisia pentru transporturi și infrastructură au elaborat un raport comun.
Invit reprezentantul uneia dintre comisii să prezinte raportul.
Vă rog, domnule senator.
## Bună ziua!
## Mulțumesc.
Raport comun asupra Propunerii legislative privind interzicerea excluderii anumitor defecte de la granița... de la garanția legală și comercială acordată consumatorilor
În urma dezbaterilor, desfășurate în ședințe separate, membrii Comisiei economice, industrii, servicii, turism și antreprenoriat și cei ai Comisiei pentru transporturi și infrastructură au analizat propunerea legislativă, amendamentele depuse, avizele și punctele de vedere primite și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport comun de respingere, cu amendamente respinse, având în vedere că soluțiile propuse dublează și contravin cadrului normativ existent.
Comisia economică, industrii, servicii, turism și antreprenoriat și Comisia pentru transporturi și infrastructură supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de respingere, cu amendamente respinse, și propunerea legislativă.
În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.
Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.
## **Domnul Mihai Coteț:**
Doamna senator...
Da? OK. Vă rog. Domnul senator Silegeanu.
Domnul senator Ghiță Robert-Daniel.
Stimați colegi, Doamnelor și domnilor senatori,
Această lege stabilește un principiu simplu și concret: garanția trebuie să acopere defectele reale ale produsului, nu să-l excludă prin clauze formale sau condiții artificiale. Consumatorul plătește pentru un produs funcțional și are dreptul legal la conformitate și reparare.
Prin această reglementare, statul intervine clar și ferm. Regulile devin previzibile, aplicabile și egale pentru toți operatorii economici.
Adoptarea legii înseamnă mai multă încredere în piață, mai multă disciplină contractuală și respectarea drepturilor consumatorilor, așa cum sunt ele recunoscute de legislația europeană și națională.
Propun vot împotriva respingerii propunerii legislative. Mulțumesc.
## Mulțumesc.
Declar încheiate dezbaterile.
Inițiativa legislativă rămâne la vot final.
La punctul 5 al ordinii de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru instituirea anului 2026 „Anul episcop Márton Áron” (L54/03.02.2026).
Declar deschise dezbaterile asupra propunerii legislative.
Dau cuvântul inițiatorului, dacă este în sală. Dau cuvântul reprezentantului Guvernului.
Nu?
Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru cultură și media, pentru prezentarea raportului.
Domnule senator Bota, vă rog.
Mulțumesc, domnule președinte.
Raport asupra Propunerii legislative pentru instituirea anului 2026 „Anul episcop Márton Áron”
În conformitate cu prevederile art. 70 din Regulamentul Senatului, republicat, Comisia pentru cultură și media, prin adresa L54/3 februarie 2026, a fost sesizată în fond cu Propunerea legislativă pentru instituirea anului 2026 „Anul episcop Márton Áron”.
Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare instituirea anului 2026 ca „Anul episcop Márton Áron”.
Potrivit expunerii de motive, episcopul Márton Áron a luptat pentru demnitate umană, împotriva tuturor formelor de dictatură, totalitarism și extremism.
Consiliul Legislativ avizează favorabil.
Consiliul Fiscal ne-a transmis faptul că, deoarece nu există indicii că adoptarea acestei inițiative va determina o majorare a cheltuielilor bugetare sau o diminuarea a veniturilor bugetare, nu este necesară opinia sa.
Avizul Consiliului Economic și Social a fost comunicat. Comisia pentru învățământ, știință și inovare a trimis aviz favorabil.
Propunerea legislativă a fost luată în dezbatere de către Comisia pentru cultură și media în ședința din data de 10 februarie, desfășurată în format fizic.
În cadrul dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât ca propunerile cuprinse în avizul Consiliului Legislativ nr. 35/15.01.2006 să fie asumate ca amendamente. Amendamentele au fost adoptate și se regăsesc în anexa la prezentul raport.
În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitatea de voturi ale senatorilor prezenți, să adopte un raport de admitere, cu amendamente admise.
## **Domnul Mihai Coteț:**
## Mulțumesc.
Declar încheiate dezbaterile.
Inițiativa legislativă rămâne la vot final.
La punctul 6 al ordinii de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea articolului 781 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare (L544/02.12.2025).
Declar deschise dezbaterile generale ale propunerii legislative.
Dau cuvântul inițiatorului, dacă este în sală.
Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea punctului de vedere.
Vă rog să vă prezentați.
Microfon...
## **Doamna Teodora Stoian** _– secretar de stat în Ministerul Justiției_ **:**
De la Ministerul Justiției, secretar de stat Teodora Stoian. Ministerul Justiției nu susține adoptarea propunerii legislative, pentru următoarele motive:
– considerăm că în Codul de procedură civilă există niște reguli foarte speciale și clare privind poprirea;
– propunerea legislativă creează o imunitate pentru un venit care nu se justifică, din punctul nostru de vedere, defavorizând creditorii care ar avea dreptul să-și obțină drepturile prin executare silită.
Mulțumesc.
## **Domnul Mihai Coteț:**
Mulțumesc. Domnule senator Vela, vă rog. Aveți microfon în sală, acolo, vă rog.
A, mă scuzați!
Domnule senator, vă rog..., domnule senator, vă rog, așteptați puțin.
Comisia..., dau cuvântul Comisiei juridice, pentru validarea și prezentarea raportului. Vă rog.
## Mulțumesc.
Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea, cu două noi alineate, a art. 781 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
În ședința din 3 februarie 2026, membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări au analizat inițiativa legislativă, punctul de vedere, precum și avizele primite și au hotărât să adopte, cu majoritate de voturi, un raport de respingere.
Prin conținutul său normativ, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare și urmează a fi supusă dezbaterii și adoptării, cu respectarea art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.
Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.
Mulțumesc, domnule senator. Domnule senator Vela, vă rog.
Gheorghe Vela
#47455Domnule președinte, Onorați colegi,
Acest proiect de lege aparține președintei Partidului Oamenilor Tineri – POT, doamna Anamaria Gavrilă. Îl susținem.
Vom vota împotriva raportului de respingere, pentru următoarele considerente.
Prin propunerea legislativă se corectează și se clarifică aplicarea art. 781 din Codul de procedură civilă, care este o normă esențială în materia executării silite, și modificarea elimină interpretările care sunt neunitare și dezechilibrele procedurale care au generat blocaje, litigii suplimentare și practici neuniforme.
Legea consolidează securitatea juridică, protejează drepturile părților și asigură o aplicare previzibilă a procedurilor de executare.
Și adoptarea este necesară pentru funcționarea corectă a justiției civile.
Vă mulțumesc frumos.
## Declar încheiate dezbaterile.
## Inițiativa legislativă rămâne la vot final.
Punctul 7 al ordinii de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 79/2025 pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 85/2023 privind gestionarea financiară a fondurilor europene nerambursabile alocate României din FEGA și FEADR, aferente politicii agricole comune, precum și a fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru perioada de programare
2023 – 2027 și pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul garantării (L615/22.12.2025).
Declar deschise dezbaterile generale.
Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea proiectului de lege.
Vă rog să vă prezentați.
Microfonul 8, vă rog.
## **Doamna Violeta Mușat** _– secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale_ **:**
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Sunt Violeta Mușat, secretar de stat din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
Doamnelor și domnilor senatori,
Ordonanța de urgență a Guvernului vizează:
– reglementarea soluției juridice a sistării plăților care fac obiectul constatărilor și/sau recomandărilor misiunilor de audit, acceptate de către autoritățile și instituțiile din cadrul sau din subordinea MADR-ului responsabile de gestionarea, implementarea și controlul acestora;
– stabilirea recuperării sumelor plătite necuvenit beneficiarilor fondurilor europene, potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 66/2011;
## Mulțumesc și eu.
Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală au elaborat un raport comun.
Invit reprezentantul uneia dintre comisii, pentru prezentarea raportului.
Doamna senator Horga.
## Mulțumesc.
Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală, prin adresa L615/2025, au fost sesizate în vederea dezbaterii și elaborării raportului comun asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 79/2025 pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 85/2023 privind gestionarea financiară a fondurilor europene nerambursabile alocate României din FEGA și FEADR, aferente politicii agricole comune, precum și a fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru perioada de programare 2023 – 2027 și pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul garantării, inițiat de Guvernul României.
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea obligației de punere în aplicare de către autoritățile și instituțiile din cadrul și din subordinea MADR, responsabile de gestionarea și implementarea și controlul plăților aferente intervențiilor finanțate din fonduri europene din planul strategic PAC 2023 – 2027, a constatărilor și a recomandărilor formulate în cadrul misiunilor de audit ale serviciilor Comisiei Europene, Curții Europene de Conturi și Curții de Conturi a României, acceptate de autoritățile responsabile pe parcursul procedurii contradictorii.
În ședințe separate, membrii celor două comisii au analizat proiectul de lege și avizele primite și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport comun de admitere, fără amendamente.
Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.
Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de admitere și proiectul de lege.
Mulțumesc.
Dau cuvântul domnului senator Ciuperceanu Ionuț.
Mulțumesc, domnul președinte. Stimați colegi.
Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență nr. 79/2025 dă autorităților instrumentele necesare, posibilitatea de a opri plățile necuvenite și de a recupera banii, respectând principiul bunei gestiuni financiare.
Textul ordonanței subliniază că statele membre au obligația, potrivit art. 59 din Regulamentul Uniunii Europene 2021/2.115, să adopte actele necesare pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii și a recupera sumele plătite necuvenit. Fără această reglementare, România s-ar putea confrunta cu suspendarea plăților sau blocarea unor programe, pierzând astfel șansa de a absorbi integral fondurile alocate.
Proiectul de lege nu doar că răspunde auditului european, dar instituie un mecanism permanent prin care APIA și MADR pot aplica rapid recomandările auditorilor, stopând fluxurile financiare în caz de nereguli.
Într-un sistem în care fiecare euro contează, susținerea acestui proiect este un act de responsabilitate față de fermierii români și față de contribuabili. Numai astfel putem asigura că miliardele de euro destinate agriculturii ajung la destinatari și nu sunt pierduți din cauza unor lacune legislative.
Mulțumesc. Domnul senator Vela.
Gheorghe Vela
#54109## Domnule președinte, Onorați colegi,
Ca senator al Partidului Oamenilor Tineri, susțin acest proiect de lege.
Îl socot binevenit în legislația noastră românească, pentru că el consolidează cadrul de gestionare financiară a fondurilor europene nerambursabile din FEGA și FEADR, precum și a fondurilor de la bugetul de stat aferente politicii agricole comune pentru perioada 2023 – 2027.
Și modificările care sunt arătate în ordonanța de Guvern vizează clarificarea mecanismelor financiare și a sistemului de garanții cu scopul de a preveni blocajele și corectările financiare și, mai ales, întârzierile la plată.
Și adoptarea legii asigură absorbția fondurilor europene, de care avem mare nevoie, și protecția interesului financiar al statului și mai ales al fermierilor.
Pentru asta, susțin acest proiect și votez pentru adoptarea
lui.
Mulțumesc.
## Declar încheiate dezbaterile.
Inițiativa legislativă rămâne la vot final.
Punctul 8 al ordinii de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2025 pentru completarea Legii energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012 (L616/22.12.2025).
Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.
Dau cuvântul reprezentantului Guvernului. Nu este.
Comisia pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale și Comisia pentru comunicații, tehnologia informației și inteligență artificială au elaborat un raport comun.
Invit reprezentantul uneia dintre comisii, pentru prezentarea raportului.
Domnule senator, vă rog.
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.
În ședințele separate din 3 februarie 2026, membrii Comisiei pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale și ai Comisiei pentru comunicații, tehnologia informației și inteligență artificială au dezbătut și hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport comun de admitere, fără amendamente.
Consiliul Legislativ a avizat favorabil.
Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a analizat proiectul de lege și a transmis un aviz favorabil.
Comisia economică, industrii, servicii, turism și antreprenoriat a analizat proiectul de lege și a transmis aviz favorabil.
Proiectul face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.
Comisia pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale și Comisia pentru comunicații, tehnologia informației și inteligență artificială supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de admitere, fără amendamente, și proiectul de lege.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc și eu.
Dau cuvântul doamnei senator Federovici Doina. Vă rog.
## Stimați colegi,
Avem în față un alt proiect tehnic, dar cu o miză strategică majoră: capacitatea României de a atrage și implementa fonduri europene în domeniul energiei și digitalizării.
Prin acest proiect de lege – care aprobă ordonanța de urgență pentru completarea Legii energiei electrice și a gazelor naturale – creăm cadrul juridic necesar pentru implementarea unor investiții finanțate din PNRR – Componenta RePowerEU, derulate de Transelectrica, în special în zona de digitalizare, comunicații și securitate cibernetică a infrastructurii energetice.
Este vorba despre investiții esențiale pentru modernizarea rețelei de transport al energiei electrice, pentru creșterea rezilienței sistemului energetic național și pentru îndeplinirea jaloanelor și țintelor asumate de România în relația cu Comisia Europeană.
Fără aceste clarificări legislative, există riscul real de întârziere sau chiar de pierdere a finanțărilor europene.
Grupul parlamentar al PSD va vota pentru acest proiect de lege.
Mulțumesc.
Îl invit la microfon pe domnul senator Șipoș Cristian.
## Domnule președinte, Stimați colegi,
Această ordonanță de urgență nu este despre securitate națională, ci despre un cadou de stat oferit cu dedicație. Sub pretextul urgenței PNRR, se pregătește legalizarea unei scheme de tip „băieții deștepți” pe infrastructura de fibră optică a Transelectrica.
Redevența de 0,4% este o jignire economică. Ministerul Economiei acceptă să încaseze firimituri pentru exploatarea a mii de kilometri de fibră strategică. Statul subvenționează prin PNRR construcția și modernizarea rețelei și primește mai nimic. Se elimină licitația publică și se introduce o derogare brutală de la Codul administrativ. Transelectrica transferă dreptul de utilizare către subsidiara sa – Teletrans, printr-un contract atribuit direct, sub masa negocierilor politice. Fără competiție, statul pierde orice șansă de a obține un preț corect.
Profit privat pe bani publici – acesta este un mecanism stabilit, prin care se primește fibra aproape gratis și se vinde mai departe, către entități private, la ce prețuri se dorește și de către cine se dorește. Nu avem criterii de transparență, nu avem un audit extern pentru capacitatea disponibilă. Este o rețetă perfectă pentru contracte preferențiale: infrastructură plătită de cetățeni, gestionată netransparent, cu profituri externalizate către clienți de casă.
În concluzie, expunerea de motive vinde securitate, dar legea maschează o inginerie juridică cu dedicație. Solicităm revenirea la licitații publice transparente și o redevență care să reflecte valoarea reală a acestui activ național, nu interese de grup.
Grupul AUR se va abține la această inițiativă legislativă.
Domnule senator Antal Loránt, vă rog.
## **Domnul Antal István-Loránt:**
## Vă mulțumesc, domnule președinte.
Un pic mă miră acest punct de vedere, pentru că, în situațiile în care companiile unde statul este acționar majoritar 100% și ia decizii suverane, atunci vin cei care vorbesc despre suveranitate că nu sunt bune aceste decizii.
Acum, haideți, tehnic, să clarificăm o chestiune extrem de importantă. Înainte de toate, această ordonanță de urgență are în vedere securitatea cibernetică. În ultimii ani, în România, infrastructura energetică a fost atacată masiv. Slavă Domnului, nu s-a întâmplat un black-out național, instituțiile statului, Dispeceratul Energetic Național (DNSC-ul)
și celelalte instituții, și-au făcut treaba și au reușit să oprească când trebuia aceste atacuri. Practic, se dorește ca acea companie care are în administrare infrastructura energetică a Transelectrica să aibă posibilitatea să facă toate investițiile într-un cadru legal, mai ales în securitatea cibernetică.
Eu cred că este o inițiativă foarte importantă și, dacă într-adevăr vrem să dăm înapoi puterea companiilor de stat să ia decizii importante și strategice în interesul acelor companii, atunci astfel de cadru legal este cel mai bun și cel mai eficient.
Vă mulțumesc. Categoric, UDMR-ul va vota pentru. Vă mulțumesc.
Declar încheiate dezbaterile.
Inițiativa legislativă rămâne la vot final.
Punctul 9 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru completarea art. 30 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii (L574/08.12.2025).
Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.
Dau cuvântul inițiatorului, dacă este în sală. Nu este.
Dau cuvântul Guvernului. Microfonul 10.
## **Domnul Marian Daragiu** _– subsecretar de stat în Ministerul Educației și Cercetării_ _**:**_
## Mulțumesc, domnule președinte.
Marian Daragiu este numele meu, sunt subsecretar de stat în cadrul Ministerului Educației și Cercetării.
Punctul de vedere al Ministerului Educației este acela că susține raportul suplimentar de respingere a propunerii legislative formulat de Comisia pentru muncă.
Detaliile sunt toate precizate în Propunerea legislativă pentru completarea art. 30, cu punctul de vedere în... detaliat.
Mulțumesc.
## Mulțumesc.
Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, pentru prezentarea raportului. Domnule senator.
## Mulțumesc, domnule președinte.
În ședința din data de 16 decembrie, membrii Comisiei de muncă, familie și protecție socială au examinat propunerea legislativă, avizele transmise, precum și punctele de vedere exprimate și au hotărât, cu majoritate de voturi, întocmirea unui raport de respingere.
În consecință, Comisia de muncă, familie și protecție socială supune spre aprobare și dezbatere plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.
Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.
Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc, domnule președinte.
Mulțumesc.
Dau cuvântul domnului senator Cașcaval Dan.
Domnule președinte, Dragi colegi,
Carevasăzică, diplomele de bacalaureat sau de licență sau orice altă diplomă emisă de o instituție de învățământ din România vor trebui însoțite în mod obligatoriu de un certificat de autenticitate, eliberat în mod exclusiv de către minister.
Este ca și cum, atunci când ni s-ar cere cartea de identitate, ar trebui să avem și un certificat de identitate al ei sau, când ni s-ar cere pașaportul, ar trebui să avem și un certificat de identitate, de autentificare, de fapt, al acestor documente emise de ministerele de resort.
Înțeleg cumva raționamentul acestei inițiative, numai că prin această inițiativă, practic, se creează o suprabirocratizare a emiterii documentelor care țin de educația fiecăruia dintre noi. În același timp, se discreditează sau se anulează autoritatea instituțiilor de învățământ acreditate de către minister să emită aceste documente. În fapt, se generează o neîncredere instituționalizată la adresa educației.
Având în vedere că există un registru național care include toate diplomele emise de către instituțiile de învățământ din România, vă propun o upgradare a acestei inițiative legislative. N-ar mai fi necesar să emitem aceste diplome, iar candidații, la orice concurs, să vină doar cu o cerere, pe care să-și înscrie informațiile privind studiile efectuate, iar ministerul, în mod obligatoriu, să emită doar un certificat de autentificare a acestor studii. În acest mod, am scăpa de cartonul pe care se tipăresc aceste diplome, de cerneala cu care se tipăresc aceste diplome și ar fi extraordinar, în condițiile unei economii sustenabile. Gata cu cartonul, gata cu cerneala, gata cu tăierea copacilor, gata cu industria chimică – de fapt, asta e gata de mult –, gata cu încălzirea globală și gata cu educația, dacă cumva nu o fi deja gata.
Domnule senator Vela, vă rog.
Gheorghe Vela
#64908## **Domnul Gheorghe Vela:**
## Domnule președinte,
## Onorați colegi,
Ca senator al Partidului Oamenilor Tineri – POT –, eu susțin acest proiect de lege, pentru următoarele considerente.
Vorbea domnul profesor universitar Cașcaval despre faptul că nu ar fi necesară o suprareglementare. Nu este o suprareglementare, este o clarificare a legislației în vigoare. Dacă observați, în ordonanță se prevede inclusiv modificarea alin. (5), care prevede, într-un mod cât se poate de clar, echivalarea studiilor din străinătate.
Eu vă vorbesc și în calitate de avocat. Am avut situații în care studiile din străinătate trebuiau să fie echivalate de către statul român și statul român nu avea toate instrumentele legislative pentru a face lucrul acesta, pentru că studiile din străinătate nu se încadrau în nomenclatorul, care era, al studiilor din România. Deci avem nevoie de clarificare maximă, pentru a evita încurcături pe viitor și ca să facem o absorbție a forței de muncă cât se poate de clară și pentru ca studenții care studiază în străinătate să nu aibă probleme când se angajează...
Declar încheiate dezbaterile, inițiativa legislativă... Vă rog, vă rog, domnule senator, drept la replică.
Este adevărat că nu sunt jurist și numai un jurist poate să priceapă aceste lucruri, cum bine spunea colegul nostru înainte, dar aș dori să vă informez că există foarte bine reglementate în legislația actuală echivalarea și acreditarea diplomelor obținute în străinătate.
V-o spune un rector, care este inginer, dar e rector de 10 ani, și nu e jurist, îmi pare rău.
Declar încheiate dezbaterile.
Inițiativa legislativă rămâne la vot final.
Punctul 10 al ordinii de zi, Propunerea legislativă privind facilitarea accesului la apă al populației (L567/08.12.2025).
Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.
Dau cuvântul inițiatorului, dacă este în sală. Nu este.
Dau cuvântul reprezentantului..., dacă dorește. Vă rog.
## **Domnul Cosmin-Răzvan Butuza** _– secretar de stat în_
_Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor_ **:**
## Bună ziua!
Cosmin Butuza – secretar de stat în cadrul Ministerului Mediului.
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor nu susține această inițiativă legislativă, în forma actuală.
Plafonarea generală a tarifelor fără analiza impactului bugetar adecvată generează presiuni semnificative asupra bugetului de stat și asupra bugetelor locale și afectează funcționarea operatorilor de apă și capacitatea acestora de a asigura investițiile necesare în infrastructură. Totodată, propunerea nu asigură o aliniere corespunzătoare la legislația europeană aplicabilă.
Vă mulțumesc.
## Mulțumesc.
Comisia pentru administrație publică și Comisia pentru ape, păduri, pescuit și fond cinegetic au elaborat un raport comun.
Invit reprezentantul uneia dintre comisii, pentru prezentarea raportului.
Domnule senator, vă rog.
Raport comun asupra Propunerii legislative privind facilitarea accesului la apă al populației
În conformitate cu prevederile art. 70 și 77 din Regulamentul Senatului, Comisia pentru ape, păduri, pescuit și fond cinegetic și Comisia pentru administrație publică, prin adresa nr. 567/2025, au fost sesizate de către Biroul permanent al Senatului în vederea dezbaterii și elaborării raportului comun asupra Propunerii legislative privind facilitarea accesului la apă al populației.
Propunerea legislativă prevede plafonarea tarifului perceput pentru un metru cub de apă potabilă produsă, transportată și distribuită prin rețeaua publică de alimentare cu apă la cel mult 0,2% din salariul minim net pe economie, precum și completarea Ordonanței Guvernului nr. 7/2023 privind calitatea apei destinate consumului uman.
În ședințe separate, din data de 03.02.2026, membrii Comisiei pentru ape, păduri, pescuit și fond cinegetic și ai Comisiei pentru administrație publică au analizat observațiile formulate în avizele și punctele de vedere primite și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport comun de respingere.
Comisia pentru ape, păduri, pescuit și fond cinegetic și Comisia pentru administrație publică supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de respingere și propunerea legislativă.
În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este prima Cameră sesizată.
Mulțumesc.
Îl invit la microfon pe domnul senator Flutur Gheorghe.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,
Am votat în comisie împotriva acestei inițiative.
Nu putem să gândim să plafonăm prin lege prețul la apă, mâine – la deșeuri. Nu funcționează. Însă problema există, să nu ne facem că nu există. Există diferență de preț la metrul cub de apă de la simplu la dublu, de la 10-12 lei la 24 de lei.
În România sunt – m-am uitat azi – 47 de operatori regionali și mai sunt câteva sute mici. Și aici eu am cerut ANRSC-ului, de la Ministerul Dezvoltării: oameni buni, care e structura de cost? Foarte mult înseamnă costurile finanțărilor... cofinanțărilor europene, prețul pe care îl plătim la Apele Române, kilowattul electric. Să vedem de ce unii au 12 lei pe metru cub, de ce alții au 24 de lei. Cred că aici inițiatorul a vrut să facă..., nu ăsta este mecanismul, dar să nu ne facem că problema nu există.
Și închei prin a spune așa: trebuie să luptăm ca un procent cât mai mare din populație să fie conectată la apă și canal. Dacă ai pornit un proiect și ai scris în studiu 800 de case și sunt racordate 400, e normal că a crescut prețul. Deci și autoritățile locale trebuie implicate mai mult, ca racordarea, procentul de racordare, să fie mai mare. Și aici autoritățile statului cred că trebuie să se întâlnească și să stimuleze aceste pârghii.
Mulțumesc.
Mulțumesc și eu.
Îl invit la microfon pe domnul senator Gheorghe Daniel.
## Bună ziua, mulțumesc!
Se poate plafona prețul la apă potabilă și este normal să-l plafonăm, și este normal să fie așa.
Am să îi spun domnului secretar de la Ministerul Mediului că situația la noi, în România, și diferența de preț apar de la doi factori.
Factorul principal este stația de epurare. În țările din Uniunea Europeană prețul pentru stația de epurare este plătit de stat. La noi, în România, acel preț vine către contribuabil, adică cetățeanul. Cetățeanul plătește de două ori. Ăsta este primul factor.
Iar al doilea factor – și cel mai important – este că transportul de apă..., deci țevile de sub pământ au pierderi enorm de mari, pe care le plătesc tot cetățenii, tot oamenii simpli, da?
Cei doi factori duc la o mărire a prețului în România față de restul Uniunii Europene.
Mulțumesc.
Domnule senator Stoica Ciprian, vă rog.
Mulțumesc mult, domnule președinte de ședință. Dragi colegi,
Mă bucur că ați recunoscut, prin vocea domnului Flutur, că avem o problemă. Erați unii care râdeați când un om politic anunța un program „Apă, hrană, energie”. Acum vedeți că avem din ce în ce mai multe probleme cu apa. Nu doar în România se întâmplă. La nivel mondial. Și din cauza schimbărilor climatice, dar și din cauza incompetenței și corupției cu care ați condus România în ultimii 35 de ani.
Domnule Flutur, nu știu câte localități au apă la dumneavoastră acolo, în Suceava, că e o mare problemă cu apa și la Suceava, chiar dacă dumneavoastră ați păstorit cu mână de fier zeci de ani sau, mă rog, cel puțin două mandate, din câte știu eu. La fel se întâmplă în fiecare județ. Avem o problemă și simpla recunoaștere a ei nu înseamnă că am rezolvat.
Da, poate că acest proiect de lege nu este soluția ideală, dar este măcar o încercare de a rezolva, cel puțin parțial, o parte de problemă, apărută în spațiul public. Și aici mă refer, să fie limpede și clar, la nevoia de apă pentru irigații a agricultorilor. Bunul Dumnezeu ne-a binecuvântat și avem o rețea hidrografică densă, însă nici măcar instalațiile pe care le-am avut n-ați fost în stare să le păstrați. Măcar jumătate din ele, dacă erau reabilitate și funcționale, astăzi, cu siguranță, nu am fi avut o problemă și mai bine de jumătate din suprafața agricolă a țării ar fi fost irigată. Nu mai spun că suntem pe ultimul loc în Uniunea Europeană – cred că, recent, ne-au depășit și bulgarii – la apa pentru populație.
Așa că, dincolo de declarații politice, treceți la treabă, că aveți guvernare, aveți 70% aproape, nu vă împiedică nimeni să veniți cu soluții. Problema este că nu le aveți. Vă mulțumesc.
Domnule senator Negoi Eugen, vă rog.
## **Domnul Eugen-Remus Negoi:**
## Stimați colegi,
Iată, avem de-a face cu o nouă acțiune de marketing politic a lui George Simion și a partidului AUR. Această inițiativă, pe fond, poate că ar putea să aibă dreptate, dacă ar fi știut cum să legifereze.
Ia loc, colegul, stai liniștit acolo, sunt calmante, mai târziu cred că o să fie aduse aici, te rog, ia..., rămâi liniștit acolo, în banca ta.
Dacă s-ar fi gândit foarte bine sau ar fi cunoscut fenomenul, probabil că ar fi făcut o inițiativă legislativă mai bună. Pentru că, într-adevăr, așa cum spunea și domnul Flutur mai devreme, există probleme în sistemul de alimentare cu apă. Dar, ca să corelezi salariul minim pe economie cu o structură de costuri pe care o companie le poate avea, asta ține de neștiință. Și recomand studiul manualului de „Economie politică” de clasa a XI-a; i-l putem oferi domnului Simion, oricând ar avea nevoie. Revenind, sunt prevederi aici care, repet, ar putea fi făcute. Una dintre ele însă mi-a atras atenția, pentru că asta înseamnă să chiulești de la lucrările ședințelor Parlamentului și să chiulești, de fapt, de la școală. Există deja o prevedere, pe care o cunoaște toată lumea, aceea a apei potabile gratuite în restaurante și spații de alimentație publică. Ar fi trebuit domnul Simion să știe lucrul acesta.
Bun, revenind la problema esențială, dacă..., nu poți să compari structura de cost a unei companii și structura de formare a prețului metrului cub de apă potabilă cu salariul minim pe economie, pentru că nu e economic posibil. Sunt alte modalități prin care putem, într-adevăr, să ne gândim cum să facem ca această structură de cost să reflecte cu adevărat costurile și să vedem exact unde sunt umflate costurile. Pentru că există aceste diferențe foarte mari între zone diverse din România, care, pe fond, ar putea să fie oarecum corecte. Nu poți să spui că într-o zonă apa care este la mai puțină distanță de sol este trasă cu un preț mai mic, în alte zone, într-adevăr, pânza freatică este la mai mare adâncime, deci costurile ar putea fi mai mari. La fel și costurile de distribuție.
## **Domnul Mihai Coteț:**
## Mulțumesc.
Domnule Daniel Gheorghe, vă rog.
Imediat, după.
## Mulțumesc frumos.
Mă văd nevoit să mai intervin încă o dată la același punct de pe ordinea de zi și să vă dau un exemplu. Un singur exemplu vă dau, din cele 40 și ceva de județe. Vă dau exemplul de la Neamț. În județul Neamț, Apa Serv Neamț are peste 400 de angajați – poate să-și facă treaba și cu 40 sau 50 de angajați. Același lucru se întâmplă în fiecare județ din țara noastră. Nu mai spunem de Constanța, da? Peste 2.000 de angajați, Apa Nova, de la București – peste 2.000 de angajați. Aici... de aici provine prețul mai mare la apa potabilă, da?
Mulțumesc.
Domnule senator Vela, vă rog.
Gheorghe Vela
#76802## Domnule președinte, Onorați colegi,
În condițiile în care multe dintre localitățile urbane și, mai ales, rurale din România au fost perturbate în alimentarea cu apă și chiar au rămas fără apă din cauza activității incompetente a ministrei USR-iste, Dana Buzoianu, care a fost demisă de către acest Senat, dar care este ținută în brațe mai departe în Guvern și nu este demisă în mod real, foarte mulți dintre români cu adevărat au o problemă cu accesul la apă și cu alimentarea cu apă.
Acest proiect de lege, care vine de la colegii de la AUR, este binevenit, pentru că face ordine și-i ajută pe românii care cu adevărat au nevoie de apă, de alimentare constantă și noi trebuie cu adevărat, ca Legislativ, să facem tot ce ne stă în putință pentru ca acei miniștri incompetenți, care nu
servesc interesele românilor, să fie cu adevărat demiși, iar românii să fie cu adevărat ajutați și, mai ales, slujiți, că ministrul asta înseamnă – slujitor al cetățenilor, în mod real, de către cetățeni...
Mulțumesc frumos.
## **Domnul Mihai Coteț:**
## Stimați colegi,
Haideți că tot pomenim de respectarea regulamentului, dar văd că niciunii dintre dumneavoastră nu vreți să faceți acest lucru: câte un singur reprezentant pe grup politic ia cuvântul la dezbatere sau drept la replică. Vă rog să respectăm cu toții regulamentul, pentru că, altfel, nu vom funcționa cum trebuie.
Vă rog frumos.
Dacă avem... Aveți drept la replică? Nu aveți.
Haideți să mergem mai departe!
Am înțeles, de acord cu...
, faceți cerere la BP și
- îi penalizăm pe cei care nu respectă regulamentul.
- Vă mulțumesc pentru înțelegere tuturor.
- Trecem mai departe, vă rog frumos.
Declar încheiate dezbaterile.
Inițiativa legislativă rămâne la vot final luni, fiind din categoria legilor organice.
La punctul 11 al ordinii de zi este scrisă Propunerea legislativă privind promovarea produselor agroalimentare prin lanțuri scurte de aprovizionare și trasabilitate digitală, precum și integrarea acestora în achizițiile publice (L572/08.12.2025).
- Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii
- legislative.
Dau cuvântul inițiatorului, dacă este în sală. Nu este.
- Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru
- prezentarea punctului de vedere.
Microfonul 10, vă rog, și să vă prezentați.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Sunt Violeta Mușat, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
Doamnelor și domnilor senatori,
Propunerea legislativă are ca obiective principale reglementarea și încurajarea vânzării de produse autohtone prin mecanisme eficiente și transparente, urmărind totodată integrarea acestora în sistemul de achiziții publice.
În cadrul actului normativ se definește și formalizează conceptul de „lanț scurt de aprovizionare”, vizând reducerea numărului de intermediari sau a distanței geografice dintre locul de producție și cel de consum cu ajutorul unor sisteme digitale de trasabilitate.
De asemenea, proiectul vizează modificarea normelor privind achizițiile publice, stabilind obligația ca instituțiile publice să includă în criteriile de selecție avantaje clare pentru produsele care provin din lanțul scurt de aprovizionare și care respectă cerințele de trasabilitate. Proiectul de act normativ reglementează obligativitatea rețelelor comerciale ca minimum 60% din volumul produselor agroalimentare proaspete și procesate aflate la vânzare să fie achiziționate prin lanțuri scurte de aprovizionare.
Precizăm că în trecut, prin Legea nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare, cu modificările și completările ulterioare, prin care se instituiau norme asemănătoare, a făcut obiectul unei proceduri de infringement deschise de Comisia Europeană, întrucât marile rețele de retail trebuiau să asigure 51% din oferta de alimente de la producătorii români.
Față de cele prezentate, nu susținem proiectul de act normativ, în forma prezentată. Mulțumesc.
Mulțumesc.
Comisia economică, industrii, servicii, turism și antreprenoriat și Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală au elaborat un raport comun.
Invit reprezentantul uneia dintre comisii, pentru prezentarea raportului.
Vă rog, domnule senator.
## **Domnul Claudiu-Daniel Catana:**
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Raport comun asupra Propunerii legislative privind promovarea produselor agroalimentare prin lanțuri scurte de aprovizionare și trasabilitate digitală, precum și integrarea acestora în achiziții publice
În urma dezbaterilor desfășurate în ședințe separate, în data de 16 decembrie 2025 și 3 februarie 2026, membrii Comisiei economice, industrii, servicii, turism și antreprenoriat și cei ai Comisiei pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală au analizat propunerea legislativă, avizele și punctele de vedere primite și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport comun de respingere, având în vedere că propunerea legislativă generează riscuri majore operaționale și economice, afectând tocmai producătorii pe care intenționează să-i protejeze, precum și funcționarea pieței de retail, și nu numai, iar măsurile propuse creează o intruziune în activitatea economică privată și în strategia proprie de dezvoltare a afacerii.
Comisia economică, industrii, servicii, turism și antreprenoriat și Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raport comun de respingere și propunerea legislativă.
În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.
## Mulțumesc.
Dau cuvântul doamnei senator Stelea Niculina. Vă rog.
## **Doamna Niculina Stelea:**
## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Legea privind lanțurile scurte de aprovizionare are ca obiect clar susținerea fermierilor și consolidarea securității alimentare a României. Într-o lume marcată de incertitudini geopolitice și de reconfigurări radicale ale fluxurilor comerciale, România are datoria sacră de a-și proteja cei mai importanți piloni: pământul, producătorii și cetățenii, care merită mâncare sănătoasă, produsă în țara lor.
Avem o hemoragie financiară masivă, miliarde de euro care părăsesc economia națională, pentru a subvenționa agricultura altor state, în timp ce producătorii noștri se confruntă cu falimentul la poarta fermei. Este important de înțeles că trebuie acționat acum. Nu mai putem aștepta,
pentru că ne aflăm în fața furtunii perfecte, care riscă să distrugă definitiv agricultura românească.
În primul rând, Acordul comercial UE – Mercosur reprezintă o amenințare directă la adresa standardelor noastre de calitate și a supraviețuirii fermierilor români. Vom fi inundați de produse din America de Sud obținute în condiții de reglementare mult mai permisive și, bineînțeles, la preț de dumping.
În al doilea rând însă, perspectiva exercițiului bugetar european 2028 – 2034 este una sumbră. Semnalele de la Bruxelles indică o reducere drastică a subvențiilor agricole. Dacă nu construim acum un mecanism intern de protecție, în 2028 producția românească va fi complet necompetitivă în fața giganților globali.
Legea privind promovarea produselor agroalimentare provenite din lanțuri scurte de aprovizionare reprezintă, stimați colegi, un act de responsabilitate strategică și un instrument legitim de consolidare a securității alimentare a României, prin stabilirea unor criterii obiective de proximitate și calitate, prin definirea clară a produsului procesat local – minimum 70% din materia primă să fie românească.
## Mulțumesc.
Îl invit la microfon pe domnul senator Vela.
Gheorghe Vela
#85581## **Domnul Gheorghe Vela:**
## Domnule președinte,
## Onorați colegi,
Acest proiect de lege îi are ca inițiatori pe colegii de la AUR, dar are ca coinițiatori și colegi parlamentari de la partidul POT. Îl susținem.
Vă vorbesc liber. Polonia, Bulgaria și Ungaria, dar mai ales Polonia, în lunile trecute – au apărut până și în presa noastră –, au construit malluri în Cracovia, în Varșovia și în alte orașe din Polonia unde se comercializează doar produse agroalimentare ale agricultorilor polonezi. Atât!
Este binevenită o asemenea, ca să spun, inițiativă, pentru că sprijină agricultorii români și efectiv ar aduce, ca să spun așa, un suport nu doar moral, ci și financiar pentru producătorii români, pentru agricultorii români. Ieri... alaltăieri vorbeam despre Tratatul Mercosur și se vorbea despre faptul că agricultorii și fermierii români au de suferit de pe urma acestui tratat și, cu adevărat, prin ceea ce se face prin acest proiect de lege...
## Declar încheiate dezbaterile.
Inițiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare, rămâne la vot final luni. Punctul 12 al ordinii de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 88/2025 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 108/2022 privind decarbonizarea sectorului energetic (L644/30.12.2025).
Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.
Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea proiectului de lege.
Vă rog să vă prezentați.
Nu avem reprezentant.
Comisia economică, industrii, servicii, turism și antreprenoriat și Comisia pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale au elaborat un raport comun.
Invit reprezentantul uneia dintre comisii, pentru prezentarea raportului.
Domnule senator Antal, vă rog.
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.
În ședințele separate din 3 februarie 2026, membrii Comisiei pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale și ai Comisiei economice, industrii, servicii, turism și antreprenoriat au dezbătut și hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport comun de admitere, fără amendamente. Consiliul Legislativ a avizat favorabil.
Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a analizat proiectul de lege și a transmis un aviz favorabil. Comisia pentru afaceri europene a analizat proiectul de lege și a transmis un aviz favorabil. Comisia pentru mediu a analizat proiectul de lege și a transmis un aviz favorabil.
Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.
Comisia pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale și Comisia economică, industrii, servicii, turism și antreprenoriat supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de admitere, fără amendamente, și proiectul de lege.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc.
Dau cuvântul domnului senator Șipoș Cristian.
Domnule președinte, Stimați colegi,
Domnul ministru Ivan mi-a spus, cu nonșalanță, că exploatările de cărbune au termen pentru închidere în 2029. Documentația publică contrazice acest lucru. De fapt, data-limită este 31 august 2026.
Să privim apoi dezastrul de la Ișalnița și Turceni. Vorbim despre centralele pe gaz care trebuiau să fie deja gata să producă energie și să asigure echilibru sistemului energetic. Nu s-a făcut nimic. În schimb, sunt bani din Fondul de modernizare, destinați independenței noastre, care zac în conturi la CEC pentru a produce dobânzi. Este un cinism fără margini să sacrifici securitatea energetică a unei națiuni pentru a face inginerie financiară cu dobânzi bancare, în loc să ridici unități de producție. Este o dovadă a unei incompetențe cinice.
Cireașa de pe tort, sabotajul energetic, o reprezintă exportul gazelor. În loc să folosim gazul românesc în aceste centrale, noi îl trimitem la export pe prețuri de nimic, pentru ca apoi să importăm energie scumpă în vârf de sarcină,
subvenționând astfel industria străină din buzunarul românului de rând. Așa arată vânzarea de țară.
Grupul AUR se va abține la acest proiect de lege.
Domnule senator Antal Loránt, vă rog.
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Câteva clarificări. Nu sunt eu purtătorul de cuvânt al Ministerului Energiei, dar pentru dumneavoastră, stimați colegi, ca să înțelegeți totuși despre ce votăm astăzi...
Mai ales punctul de vedere al UDMR-ului, de ani de zile, este unul foarte clar. Legat de Green Deal, ori de câte ori am fost întrebați sau am avut această posibilitate să intervenim, am spus clar că trebuie să regândim această înverzire forțată a Uniunii Europene și, dacă vrem să avem o economie în continuare competitivă, trebuie să menținem capacități de producere de energie electrică în bandă și să fim cu foarte mare atenție în ceea ce privește închiderea capacităților de producere de energie electrică bazate pe cărbune.
În acest sens, încă acum câțiva ani, am modificat legea – Ordonanța de urgență nr. 108, în care, practic, am introdus un articol extrem de important, prin care am spus că, într-o situație în care se dorește scoaterea unei capacități de producere a energiei electrice, să nu se poată face fără acordul Dispecerului Energetic Național. Și, în acest sens, am împuternicit DEN-ul ca să vină cu un aviz.
Acesta este motivul pentru care nu am mai scos din funcțiune capacități de producere de energie electrică bazate pe cărbune. Și ministrul Ivan, la insistențele în Comisia Europeană, a obținut prorogarea termenelor inițiale, în ceea ce privește România, pentru scoaterea capacităților de energie electrică bazate pe cărbune.
Practic, în această ordonanță de urgență, aprobăm prorogarea termenelor, deci nu scoatem din funcțiune capacități de producere de energie electrică. Chiar mai mult, împuternicim Ministerul Energiei ca, ori de câte ori..., pe baza dialogului cu Comisia Europeană, să vină cu propuneri, cu alte noi prorogări, dacă este nevoie în acest sens.
Mulțumesc.
Domnul senator Rusu Lucian.
Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Acest act normativ nu vine decât să ne dea un răgaz de timp în care să ne aliniem și noi acestor programe de energie verde, dar să păstrăm acest mix energetic, care să nu crească facturile românilor la energie. De aceea, cred că trebuie să susținem acest proiect... act normativ, acest proiect de lege.
Prin această ordonanță, nu se scoate din funcțiune o altă capacitate de producție a energiei, ci doar câștigăm timp pentru a putea să ne aliniem la celelalte cereri europene și să nu pierdem finanțări europene pentru punerea în funcțiune a altor capacități de producție de energie.
Vă mulțumesc.
Grupul PNL va vota această ordonanță de urgență. Vă mulțumesc.
Domnule senator Peiu Grigore, vă rog.
Dragi colegi,
În mare parte, sunt în asentimentul colegului Loránt, expunerea de mai devreme.
Salut și eu inițiativa Guvernului de renegociere a emisiilor de carbon, astfel încât capacitățile de producție energetică bazate pe cărbune să nu se închidă.
Numai că vă atrag atenția că aceste capacități, aceste puncte de producere a energiei suferă în ceea ce privește securitatea în muncă. Nu putem să trimitem minerii în subteran fără ca ei să nu aibă securitatea în muncă. Și vreau să vă menționez faptul că de ani de zile nu se mai investește în securitatea în muncă. Utilajele sunt învechite, iar în ceea ce privește accesul minerilor în subteran, acesta se face în condiții de acum 30 de ani.
Mulțumesc.
Domnul senator Catana? Nu.
Domnul senator Vela. Domnul Catana. Mă scuzați! Nu te-am văzut, scuze!
## Mulțumesc.
Nu intenționam să iau cuvântul, dar în spiritul corectitudinii și să întăresc, practic, ceea ce a spus domnul senator Antal. Și trebuie să menționăm câteva chestiuni.
Da, este adevărat că ministrul energiei, Bogdan Ivan, a negociat cu Comisia Europeană și a reușit acest termen de a proroga închiderea capacităților de producție energie electrică pe cărbune până când vom pune în funcțiune alte capacități de producție din energie verde, cum ne-am angajat cu Comisia Europeană, și, practic, toate aceste chestiuni vin pentru a susține în continuare sistemul energetic, pentru a fi alături de oameni, de a nu produce alte dezechilibre în sistemul energetic.
Și sigur că... un lucru extrem de important, de asemenea: prin acest act normativ împuternicim în continuare Ministerul Energiei să poată să sesizeze, ori de câte ori este nevoie, astfel de situații, pentru a putea interveni și pentru a păstra un echilibru. Pentru că este corect: OK, închidem anumite capacități, dar nu le putem închide până nu venim cu altceva în loc. Și asta se întâmplă în momentul de față.
Și România, într-adevăr, din punct de vedere energetic, este pe drumul cel bun. Avem un mix energetic cum nu au multe țări. Suntem și putem deveni un jucător regional, din acest punct de vedere... din punctul meu de vedere, pentru că avem în lucru foarte multe capacități de producție energie electrică.
Mulțumesc, domnule președinte. Noi vom vota acest proiect.
Mulțumesc. Domnule senator Vela, vă rog.
Gheorghe Vela
#95819Domnule președinte, Onorați colegi,
Două fenomene importante se întâmplă în Europa la momentul actual:
Unul în domeniul energiei: țări mari, precum Germania, Franța, revin la centralele și termocentralele pe cărbune, în ciuda ideologiei așa-zis oficiale, care există în Europa, de sprijinire a tuturor capacităților de producție energetică verde.
Și al doilea fenomen: țările scandinave revin de la învățământul digital la cel legat de manuale și de hârtie.
Ce vreau să spun? E foarte binevenită ideea cu prorogarea decarbonizării și închiderii minelor, pentru că mulți mineri își vor pierde pâinea, mulți vor rămâne, ca să spun, șomeri, multe familii vor fi afectate. Și dacă se poate, pe viitor, nu doar să se proroge, ci să se renunțe în mod desăvârșit la închiderea minelor pe cărbune, pentru că ajutăm România să existe și să subziste energetic.
Pentru asta, eu voi vota abținere la acest proiect. Mulțumesc.
Declar încheiate dezbaterile.
Inițiativa legislativă rămâne la vot final.
Punctul 13 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 481/2004 privind protecția civilă (L559/08.12.2025).
Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.
Dau cuvântul inițiatorului, dacă este în sală. Nu este.
Dau cuvântul Guvernului, pentru prezentarea punctului de vedere.
Microfonul 9, vă rog.
Să vă prezentați.
**Domnul Aurel-Dragoș Drăghescu** _– subsecretar de stat în Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației_ **:**
Dragoș Drăghescu – subsecretar de stat, Ministerul Dezvoltării.
Domnule președinte,
Doamnelor și domnilor senatori,
Guvernul susține adoptarea acestei inițiative legislative, cu observații și propuneri, ce au fost preluate în raportul comun al comisiilor.
Vă mulțumesc.
## **Domnul Mihai Coteț:**
Comisia pentru administrație publică și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au elaborat un raport comun.
Invit reprezentantul uneia dintre comisii, pentru prezentarea raportului.
Vă rog, domnule senator.
Domnule senator, vă rog.
## **Domnul Felix Stroe:**
Comisia pentru apărare și Comisia pentru administrație publică
Vot · Amânat
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Mulțumesc. Domnule senator Ciuperceanu, vă rog.
## Mulțumesc.
Propunerea PSD permite autorităților locale să aloce fonduri și să execute lucrări de reparație pentru adăposturile de protecție civilă din blocuri, în parteneriat cu asociațiile de proprietari. În prezent, întreținerea acestor adăposturi cade exclusiv în sarcina proprietarilor, iar multe sunt degradate.
Legea oferă un mecanism pentru accesarea fondurilor publice și, eventual, europene, astfel încât adăposturile să devină funcționale.
Este o inițiativă de siguranță publică ce merită sprijinul nostru.
Mulțumesc.
Domnule senator Stoica Ciprian, vă rog.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință Coteț. Pentru început, dați-mi voie să clarific câteva lucruri pe procedură, pentru că ați refuzat să-mi dați cuvântul, încălcând încă o dată regulamentul.
Vă tot murdăriți cu regulamentul pe la gură, dar minute bune ați fost singur la pupitru, fără a avea vreunul dintre secretari...
Domnule coleg...
...ceea ce, conform regulamentului...
Domnule coleg!
...duce la suspendarea ședinței.
Domnule coleg, nu este regulamentar...
Tocmai de aceea...
...ceea ce faceți dumneavoastră acum.
Vă rog să nu vorbiți peste mine, că eu nu v-am întrerupt...
Nici dumneavoastră.
Vă rog să luați cuvântul atunci când vorbim de dezbatere. Nu pe procedură.
Respectați dumneavoastră regulamentul, în primul rând. Vă rog să vă spuneți punctul de vedere referitor la ordinea de zi, la punctul 13, dacă aveți ceva de spus. Vă rog.
Vă rog. Mulțumesc.
Simplu, limpede și clar: când cereți să respectăm regulamentul trebuie să fiți un exemplu. Astfel, lucrurile se vor desfășura cât se poate de corect și regulamentar.
Dincolo de faptul că ați dat dovadă de lipsă de tact și de politețe și m-ați întrerupt, referitor la proiectul de lege vreau să vă mai spun încă o dată, așa cum am spus de fiecare dată: noi, cei din Alianța pentru Unirea Românilor, am susținut, susținem și vom susține mereu toate proiectele de lege, indiferent de către cine sunt inițiate, care sunt în beneficiul României și al românilor.
Vă rog și pe voi să faceți același lucru, pentru că am observat o tentă de a respinge toate proiectele care vin de la opoziție, indiferent cât sunt de bune sau unele poate chiar perfectibile. Dacă ele nu sunt perfecte, de ce nu le amendați? Cum faceți cu proiectele voastre, la fel de proaste, ca să fim sinceri, care ajung la plen modificate prin amendamente admise și respinse.
Vă mulțumesc. Și vreau să...
Mulțumesc, domnule coleg.
...vă rog să faceți la fel ca noi, să susțineți toate proiectele care sunt în interesul românilor și al României. Vă mulțumesc.
Domnule senator Ghinea, vă rog. Domnule senator Ghinea, vă rog.
## **Domnul Cristian Ghinea:**
Acum, domnule președinte, colegul Titi Stoica inventează în regulament faptul că un secretar de ședință n-ar avea voie să meargă la toaletă.
Cred că nivelul discuției coboară foarte mult și fac un apel la colegii din AUR să sancționeze genul ăsta de reacție. V-am rugat și luni să nu mai permitem să se spună că „se spurcă” acest microfon. Cred că nu este OK să i se spună președintelui de ședință că este „murdar de regulament pe la gură”. Cred că puteți mai mult, stimați colegi.
Și, repet, conform regulamentului, secretarii de ședință au voie să meargă la toaletă.
Mulțumesc frumos.
Este penibil că trebuie să precizez chestia asta de la tribuna Senatului, dar asta e situația.
## **Domnul Ciprian-Titi Stoica**
**:**
Drept la replică!
Stimați colegi,
Haideți totuși să rămânem la solemnitatea acestui spațiu, vă rog frumos! Domnule Stoica, scurt și cu respectarea regulamentului, pe care o solicitați de fiecare dată, dar sunteți primul care îl încălcați.
## **Domnul Ciprian-Titi Stoica:**
Mulțumesc, domnule președinte, că, conform regulamentului, mi-ați dat dreptul la replică.
Nimeni nu spune că nu poți să mergi la toaletă. Problema e că nu trebuie să mergeți amândoi în același timp și să rămâneți acolo.
Mulțumesc.
Stimate..., stimate coleg, haideți să păstrăm un limbaj conform regulamentului!
Vă rog, domnule senator Vela.
Să rămânem la ordinea de zi.
Domnule senator Vela, scurt.
Gheorghe Vela
#103026Domnule președinte, o să fiu scurt.
În condițiile în care România a avut în ultimele luni o activitate ministerială dezastruoasă la două ministere conduse numai de miniștrii USR-iști, mă refer la Ministerul de Externe și la Ministerul Apărării Naționale, riscul de a fi implicați într-un război cu Rusia este absolut... cât se poate de real, riscul de a fi bombardați de către Rusia este cât se poate de real. Și, pentru asta, o asemenea inițiativă legislativă care vorbește despre protecția civilă a persoanelor și pentru ca să se facă buncăre sau adăposturi subterane în eventualitatea unui război este cât ce poate de reală.
Deci este binevenit acest proiect de lege, îl susțin, voi vota pentru adoptarea lui.
Și-l rog pe bunul Dumnezeu ca să ne ajute să avem și la Ministerul de Externe, și la Ministerul Apărării oameni care să iubească România și să aducă pace pentru România. Mulțumesc frumos.
Declar încheiate dezbaterile, inițiativa legislativă rămâne la vot final.
Punctul 14 a fost retrimis la comisie.
Punctul 15 a fost retrimis la comisie.
Trecem la punctul 16 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor (L602/15.12.2025).
Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.
Dau cuvântul inițiatorului, dacă este în sală. Nu este.
Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea punctului de vedere.
Vă rog să vă prezentați.
## **Domnul Irinel Ionel Scrioșteanu** _– secretar de stat în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii_ **:**
## Bună ziua!
Domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor senatori,
Sunt Ionel Scrioșteanu, secretar de stat în Ministerul Transportului și Infrastructurii.
Ministerul Transporturilor și Infrastructurii nu susține Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, în principal din următoarele considerente.
Acestea sunt că situațiile reglementate sunt reglementate deja de Ordonanța de urgență nr. 43/1997 și de Ordonanța de urgență nr. 195/2002. Astfel, la art. 40 alin. (1) din OUG nr. 43/1997, aceasta prevede că drumurile trebuie să fie semnalizate, menținute în stare tehnică corespunzătoare desfășurării traficului în condiții de siguranță de către administratorul drumului, iar în perioadele în care pe sectoarele de drum se desfășoară lucrări de întreținere, reparații, modernizare, reabilitare sau consolidare, această responsabilitate revine executantului lucrării. Mulțumesc.
Mulțumesc și eu.
Dau cuvântul reprezentatului Comisiei pentru transporturi și infrastructură, pentru prezentarea raportului.
Mulțumesc. Domnule președinte, Stimați colegi,
Comisia pentru transporturi vă propune un raport de respingere, cu amendamente respinse, asupra propunerii legislative.
Legea este ordinară. Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.
Mulțumesc.
Dau cuvântul domnului Silegeanu Cătălin.
Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Cu toții vedem șantiere începute și lăsate în paragină, drumuri sparte și lucrări care nu se mai termină niciodată. Sancționarea abandonului de rea-credință este legitimă, pentru că lipsa consecințelor a transformat excepția în practică.
Amendamentele depuse și respinse urmăreau interesul administrațiilor de a-și vedea lucrurile executate la timp, dar și protejarea constructorilor de sancțiuni aplicate arbitrar în situații în care blocajele provin din neplăți ori lipsa avizelor.
Respingerea amendamentelor păstrează libertatea primarilor de a transfera vina exclusiv către executanți, chiar și atunci când șantierul se oprește din cauze care țin de autoritatea contractantă. Este o decizie care nu ajută administrațiile locale, nu accelerează lucrările și nu servește interesul public.
Dincolo de apartenența politică a inițiativei, votul de respingere confirmă că, pentru unii, gropile uitate sunt mai convenabile decât lucrările terminate la timp.
Noi vom vota contra raportului de respingere. Mulțumesc.
Domnule senator Vela, vă rog.
Gheorghe Vela
#107285Domnule președinte, Onorați colegi,
Acest proiect de lege aparține colegilor deputați de la partidul SOS.
Îl susținem, voi vota, ca senator POT, împotriva raportului de respingere, pentru următoarele considerente. Susținem adoptarea acestei propuneri legislative deoarece completează cadrul juridic privind regimul drumurilor și corectează lacunele existente în aplicarea Ordonanței Guvernului nr. 43/’97.
Proiectul clarifică competențele autorităților, stabilește reguli mai precise privind administrarea și utilizarea infrastructurii rutiere și reduce riscul unor interpretări neunitare.
Și legea contribuie la creșterea siguranței rutiere, la o mai bună administrare a domeniului public și la protejarea investițiilor în infrastructură și neadoptarea ar menține un cadru incomplet, cu efecte directe asupra siguranței traficului și cu... responsabilității administrative.
Pentru asta, votez împotriva respingerii acestui proiect. Mulțumesc.
Declar încheiate dezbaterile.
Inițiativa legislativă rămâne la vot final.
Punctul 17 al ordinii de zi, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii (L611/22.12.2025).
Declar deschise dezbaterile generale.
Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea proiectului de lege.
Vă rog să vă prezentați.
## **Doamna Silvia Monica Dinică** _– secretar de stat în_
## _Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale_ **:**
Silvia Dinică – secretar de stat, Ministerul Muncii.
Acest proiect de act normativ a fost inițiat de către Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Protecției Sociale.
El transpune Convenția nr. 190/2019 privind eliminarea violenței și a hărțuirii în domeniul muncii și este rezultatul muncii unui grup de lucru din cadrul Secretariatului General al Guvernului, unde au fost reprezentanți ai ministerelor, ai sindicatelor și ai organizațiilor patronale, precum și reprezentanți ai mediului neguvernamental implicați în domeniul social.
Ministerul Muncii susține raportul de admitere, cu amendamente admise, al Comisiei de muncă.
Mulțumesc.
Dau cuvântul doamnei senator Stoiciu Victoria.
Citesc raportul din partea...
Da, da, raportul. Vă rog.
După asta vorbesc. OK. Mulțumesc tare mult. Stimați colegi,
Proiectul de lege a fost dezbătut pe parcursul mai multor ședințe ale Comisiei de muncă, iar în ședința din data de 3 februarie membrii Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială au examinat textul proiectului de act normativ, avizele transmise, precum și punctele de vedere și au hotărât, cu majoritate de voturi, întocmirea unui raport de admitere.
Amendamentele depuse au fost adoptate cu majoritate de voturi și se regăsesc în anexa prezentului raport.
Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice și urmează a fi adoptat, în conformitate cu prevederile art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată.
Senatul este prima Cameră sesizată. Și acum eu.
Mulțumesc.
Luați cuvântul și din partea Grupului PSD, vă rog, doamna senator.
## **Doamna Victoria Stoiciu:**
Mulțumesc.
Stimați colegi, încă o dată, bună ziua!
Proiectul de lege pe care îl dezbatem astăzi nu este doar o modificare tehnică a Codului muncii. Este rezultatul unui efort civic de aproape cinci ani. Acest parcurs a început cu o campanie susținută de organizații nonguvernamentale și sindicate, care au cerut constant ca România să ratifice Convenția OIM 190 privind eliminarea hărțuirii și violenței în lumea muncii.
După ratificarea convenției în anul 2024, am făcut un pas esențial, prin crearea unui grup de lucru, așa cum a spus și doamna reprezentantă a ministerului, la nivelul Cancelariei Prim-Ministrului, pe care am avut onoarea să îl coordonez.
Timp de un an, reprezentanți ai Guvernului, patronatelor, sindicatelor și societății civile au lucrat pentru a armoniza legislația noastră cu prevederile Convenției OIM. Rezultatul este acest pachet legislativ pe care îl avem astăzi în față, din care face parte și prezenta lege.
Ce aduce nou și important acest proiect?
În primul rând, o definiție completă a hărțuirii. Pentru prima dată, depășim limitările legislative existente, care lăsau nepedepsite abuzurile ce nu se încadrau strict în criterii de discriminare. Proiectul de lege adoptă definiția largă a Convenției OIM 190, recunoscând că orice comportament inacceptabil care cauzează un prejudiciu fizic, sexual sau economic trebuie sancționat.
De asemenea, proiectul de lege mai face un pas important: extinde protecția angajatului dincolo de zidurile biroului. Protecția nu se mai termină la poarta fabricii sau la ușa biroului. Ea se extinde în spațiile de odihnă, în locurile unde se ia masa, în timpul deplasărilor sau al comunicării digitale.
Mulțumesc.
O invit la microfon pe doamna senator Alexandru Violeta. Vă rog.
## **Doamna Victoria-Violeta Alexandru:**
## Stimați colegi,
Aș vrea, în intervenția scurtă pe care o să o am, să plecați de la următoarea premisă: nu susțin hărțuirea la locul de muncă. Nu cred că e cineva în această sală care gândește altfel. Sigur, unii dintre noi am avut și experiențe concrete, conducând echipe. Adică se vede în trecutul nostru – și cartea mea de vizită este impecabilă. Iar cei care n-au lucrat ca coordonatori, ca directori, dacă vreți, probabil că achiesează la această idee la nivel ideologic sau la nivel de valori. Deci, vă rog, rețineți: nu susțin hărțuirea la locul de muncă.
Dar aș vrea să vă spun câteva lucruri care să vă ajute în evaluarea dumneavoastră.
E adevărat, pe argumentul că trebuie ratificată o convenție, în mod evident, nimeni n-ar avea nimic de comentat, însă depinde cum o faci.
Introducerea..., după ce, recent, anii trecuți, mai introdusesem un termen, „hărțuirea morală”, pe care, dacă vă uitați în spațiul public, profesori de drept și o serie de specialiști foarte greu au reușit să sprijine antreprenorii să înțeleagă cum se manifestă ea și cum trebuie gestionată, motiv pentru care s-a introdus în cadrul legal obligația pentru ANES – și fac trimitere și la acest proiect – să elaboreze un îndrumar, un ghid, să vezi ce încadrezi în această definiție, cu care, repet, sunt de acord, îi înțeleg importanța, este o temă care se dezbate în toate țările civilizate. Deci a introduce în Codul muncii este o opțiune pe care vă mărturisesc că aș fi vrut să am posibilitatea să o cântăresc mai mult. Eu aș fi fost „pentru”, dacă tot zeci de ani de zile am discutat acest subiect, să avem o lege a discriminării – și avem și o lege, și o definiție –, aș fi cântărit în ce măsură îi este locul acolo și aș fi făcut o curățenie, că nu mai înțelegi că este și cu discriminare, este și cu hărțuire. Aici este vorba de o hărțuire, dacă vă uitați în definiție, care are niște explicații extrem de interpretabile pentru inspecția muncii, care urmează să meargă și să aplice sancțiuni.
Mulțumesc. Doamna senator Cerva, vă rog.
## Achiesez și eu la concluziile colegei.
Într-adevăr, de la o idee bună ajungem să scriem proiecte proaste. Grupuri de lucru peste grupuri de lucru, dar niciunul dintre ele nu e în stare să armonizeze legislația.
Prin aceste proiecte proaste nu doar că ajungem cu ele și la Curtea Constituțională, pentru că încalcă drepturi și sunt o grămadă de contestații, dar punem în pericol și în dificultate fix persoanele care ar trebui să beneficieze de aceste proiecte legislative. O persoană care se simte agresată și va intra în hățișul ăsta de norme legislative una peste alta, fără cap, fără coadă, nu va ajunge decât să piardă timpul și, până la urmă, nu va obține absolut nimic.
Uitați-vă pe observațiile Consiliului Legislativ, doamnă, și grupul de lucru care a lucrat la această legislație, că am impresia că din grupul de lucru fac parte studenți, elevi, nu profesioniști ai dreptului.
Dacă nu știți, întrebați și sfătuiți-vă cu specialiști în dreptul muncii și încetați să supraîncărcați, supralegiferați, în defavoarea cetățenilor.
Mulțumesc.
Doamna Violeta Alexandru. Vă rog, 30 de secunde.
## **Doamna Victoria-Violeta Alexandru:**
Doamna senator a făcut referire la mine, ocazie cu care vreau pur și simplu să fac fraza de final.
Înainte să aplici niște sancțiuni..., înainte de aplicarea unor sancțiuni, de amenzi, ar fi bine să venim în întâmpinarea antreprenorilor și să ne asigurăm că ei înțeleg, că se înțelege foarte clar și că ceea ce va urma în materie de amenzi va fi o etapă ulterioară, după ce instituțiile statului fac efortul de a da toate informațiile și explicațiile corespunzătoare...
Mulțumesc. Domnul senator Vela.
Gheorghe Vela
#118135Domnule președinte, Onorați colegi,
Sunt oameni care, atunci când merg la muncă, parcă merg într-un iad: sunt insultați, calomniați, batjocoriți, umiliți, timorați, agresați moral, verbal de către patroni, de către conducerea firmelor, de către colegi de serviciu. Este necesar un asemenea proiect de lege.
Mi s-a relatat, din circumscripția din care fac parte, că există unii primari prin Caraș-Severin care se cred zeii și dumnezeii unor comune și primării și, când a fost tras de mânecă de către un preot, unul a spus: „Eu sunt Dumnezeul acestei comune.” Deci, în situația în care există asemenea specimene de oameni, este nevoie să fie cu adevărat reglementată protecția suplimentară a persoanelor care sunt abuzate la locul de muncă și, pentru asta, este nevoie de acest proiect de lege.
Îl susțin și voi vota pentru adoptarea lui. Vă mulțumesc.
Declar încheiate dezbaterile.
Inițiativa legislativă face parte din categoria legilor organice, rămâne la vot final luni. La punctul 18 al ordinii de zi, Proiectul de lege pentru completarea Legii securității și sănătății în muncă nr. 319/2006 (L610/22.12.2025).
Declar deschise dezbaterile generale.
Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea proiectului de lege.
Vă rog.
## Domnule președinte,
## Doamnelor și domnilor senatori,
Acest proiect de act normativ, inițiat de către Ministerul Muncii, este rezultatul acestui grup de lucru care a transpus prevederile Convenției nr. 190/2019 și completările aduse Legii securității și sănătății în muncă vizează aceste aspecte care se regăsesc în convenție.
Ministerul Muncii susține raportul de admitere, cu amendamente admise.
Mulțumesc.
## Mulțumesc.
Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, pentru prezentarea raportului.
## Bună ziua!
Proiectul de lege a fost dezbătut pe parcursul mai multor ședințe, iar în ședința din data de 3 februarie membrii Comisiei de muncă, familie și protecție socială au examinat textul proiectului de act normativ, avizele transmise, precum și punctele de vedere și au hotărât, cu majoritate de voturi, întocmirea unui raport de admitere, în vederea adoptării legislației naționale și armonizării acesteia la prevederile Convenției nr. 190 OIM.
Amendamentele depuse au fost adoptate cu majoritate de voturi și se regăsesc în anexa acestui raport, apropo de ce spunea doamna Cerva. Deci observațiile de la Consiliul Legislativ au fost luate în considerare, și aici, și la anteriorul proiect, și transpuse în amendamente.
În consecință, Comisia de muncă, familie și protecție socială supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente admise, și proiectul de lege.
Proiectul de lege face parte din categoria de legi organice. Senatul este prima Cameră sesizată.
## Mulțumesc.
Dau cuvântul doamnei senator Stoiciu Victoria.
## Stimați colegi,
Revin în fața dumneavoastră pentru a susține un al doilea pilon esențial al reformei, prin care armonizăm legislația românească cu standardele Convenției OIM nr. 190.
Țin doar să remarc că din grupul de lucru pe care l-am menționat au făcut parte reprezentanți ai patronatelor din România, deci mediul de afaceri a fost consultat și parte din proces.
Până acum, când spuneam „protecția muncii” ne gândeam aproape exclusiv la evitarea accidentelor fizice și a bolilor profesionale clasice. Dar pericolele nu sunt doar utilaje defecte, ci și mediile de lucru toxice. Actuala lege a rămas în urmă, ignorând riscurile asociate hărțuirii și violenței, care pot distruge sănătatea unui om la fel de grav ca un accident fizic.
Acest proiect de lege, născut în cadrul grupului de lucru, unde vocea sindicatelor, patronatelor și societății civile și a experților, cum spuneam, a fost auzită, vine să corecteze această lipsă de protecție. Ce schimbăm concret?
Angajatorii nu mai pot ignora acest fenomen. Ei vor avea obligația expresă de a include hărțuirea în planurile de prevenire și protecție la locul de muncă. Nu mai e ceva opțional, este o obligație. Legea prevede mecanisme de raportare sigure. Proiectul impune adoptarea unei politici clare antihărțuire, care să includă un mecanism de raportare confidențială. Vine, da, și cu sancțiuni, care contează. Pentru ca obligațiile legale să nu rămână doar cerințe birocratice pe o foaie de hârtie am introdus aceste sancțiuni cu caracter disuasiv. Statul trebuie să se asigure că nerespectarea demnității angajatului costă.
E timpul să schimbăm o paradigmă învechită și nocivă. Prea mult timp am acceptat ideea că un angajat trebuie să suporte orice umilință, doar pentru că i se dă o pâine de mâncat. Este o abordare profund greșită. Un loc de muncă nu este o favoare pe care statul sau privatul i-o face cetățeanului, ci este un contract, care trebuie să vină la pachet cu dreptul la demnitate, respect și viață decentă.
## Mulțumesc.
O invit la microfon pe doamna senator Alexandru Violeta.
## Stimați colegi,
Vă rog să plecați de la premisa că nu încurajez hărțuirea la locul de muncă – n-aș avea cum, nu mă caracterizează acest lucru –, dar a face doar o hârtie, după care, dacă n-o ai, vine Inspecția Muncii să te amendeze, e prea puțin. Cum arată acea hârtie? Dacă eu scriu un paragraf și un coleg – sau altcineva, nu un coleg, că n-are legătură cu activitatea senatorială –, eu fac, să presupunem, în calitate de manager, un paragraf, se numește procedură, și altcineva face, eu știu, vreo șase-șapte pagini, nu știm cum o fi bine când vine Inspecția Muncii să vadă dacă am hârtia, procedura sau nu.
În toate țările civilizate, nu s-a sărit la amenzi, s-a venit cu o gândire care are înainte de..., bineînțeles că trebuie să-i pui și o sancțiune în lege – credeți-mă că înțeleg acest lucru –, dar ca să ajungi în acel punct trebuie să faci niște pași prin instituția care urmează să facă control, care să pună la dispoziție îndrumări, ghiduri – de ce nu? –, sesiuni de pregătire pentru persoana..., că așa scrie, că cineva din firmă trebuie să gestioneze această chestiune. Deci lucrurile trebuiau pregătite cu înțelegere pentru cei care sunt antreprenori și care nu intenționează să cultive la ei în firmă politici prohărțuire, ci dimpotrivă, dar poți să-i prinzi foarte ușor ca neavând, eu știu, hârtia cum trebuie făcută și să-i amendezi. Și aș vrea să evităm acest lucru.
Prin urmare, voi propune colegilor mei de la Camera Deputaților ca articolele despre amenzi – ca să știți, că am aflat târziu despre subiect – să se aplice peste un an. Peste un an de când se aplică restul prevederilor pe care le vom completa în Camera Deputaților pentru ghiduri, instruiri, sprijin pentru cei din mediul antreprenorial, ca să știe să implementeze bine legea și să nu trăim din satisfacția că am dat și unde nu era cazul amenzi. Iar unde este cazul..., altminteri, să știți că avem și acum pârghii: fie CNCD, fie, dacă e violență, așa cum spune articolul, e de poliție, scurt pe doi; n-am ce alte lucruri să mai discut, dacă este despre hărțuire, avem prevederi în Codul penal. În fine, să știe fiecare, pe diferite tipuri și situații, cum trebuie procedat. Satisfacția nu este să dai amendă că nu s-a făcut hârtia, dorința este să funcționeze lucrurile sănătos în societate.
## Mulțumesc.
O invit la microfon pe doamna senator Cerva Nadia. Vă rog.
Eu, acum, recunosc că nu mai știu cine-i grupul de lucru. Grupul de lucru e executivul de la Guvern, e legislativul din PSD? Cine-i grupul de lucru? Pentru că mi se spune așa: „Am luat în considerare toate observațiile Consiliului Legislativ.” Nu știu cine: grupul de lucru, Parlamentul?
Eu vă spun așa: noi avem obligația, în acest Parlament, să facem legi care să se aplice și care să respecte Constituția. Atâta timp cât Consiliul Legislativ vine și spune:
„În primul rând, precizăm că aspectele referitoare la hărțuirea la locul de muncă sunt prevăzute în Codul muncii, dreptul comun în materia raporturilor de muncă, iar prin introducerea în cuprinsul Legii nr. 319/2006 a unor obligații în sarcina angajatorilor de a lua măsuri pentru prevenirea hărțuirii nu este respectat principiul unicității reglementării în materie, prevăzut de art. 14 din Legea nr. 24/2000.
În plus, constatăm că la art. 175 din Codul muncii se prevede pentru angajator obligația «să asigure securitatea și sănătatea salariaților în toate aspectele legate de muncă», aspectul vizat prin prezentul proiect încadrându-se în mod clar în obligația anterior menționată.
În acest context, atragem atenția asupra faptului că, în absența prevederii într-un singur act normativ...” – doamna inițiator, grup de lucru, cine a făcut proiectul ăsta, deci într-un singur act normativ, nu în 5, nu în 10, nu în 20 de acte normative – „...a obligațiilor pe care angajatorii trebuie să le respecte pentru a preveni hărțuirea la locul de muncă și a unor reglementări clare, precise și predictibile, de normele preconizate...” – adică de această lege cu care vă bateți cu pumnii în piept că este bună, deci de aceste norme – „...nu vor beneficia tocmai persoanele care ar trebui să beneficieze de protecție, adică victimele actelor de hărțuire.”
Domnul senator Vela.
Gheorghe Vela
#128585## **Domnul Gheorghe Vela:**
## Domnule președinte,
O mică completare: există infracțiuni care nu sunt cuprinse în Codul penal, ci în alte legi disparate și totuși au o existență de sine stătătoare, sunt aplicate de către instanțele de judecată.
Eu vreau să vă citesc din Scriptură două pasaje, ca să vedeți cât de important este acest proiect de lege, pe care îl susțin cu toată inima, chiar dacă este inițiat de către PSD.
În Psalmul 139 se spune așa, auziți: „Scoate-mă, Doamne, de la omul viclean și de omul nedrept mă izbăvește, care gândeau o nedreptate în inimă, toată ziua îmi duceau război...” – și acum ascultați –, „...ascuțit-au limba lor ca a șarpelui, venin de aspidă sub buzele lor.”
Da, există asemenea comportamente la locul de muncă, hărțuire – „biciul limbii”, spune undeva Iov –, care afectează persoanele care sunt sensibile psihic și emoțional și unele pot, cu adevărat, să aibă traume. Este necesar să îi punem la respect pe toți abuzatorii și trebuie să clarificăm problema hărțuirii. De aceea, este binevenit, ca să fie trași de mânecă toți aroganții care efectiv calcă...
## **Domnul Mihai Coteț:**
Mulțumesc.
Domnule Daniel... Gheorghe Daniel, vă rog.
Doamna..., domnul...
Doamna Cerva a fost, așa este.
Doamna Stoiciu, ați mai vorbit...
, ați vorbit, vă rog..., ați vorbit, ați vorbit.
Haideți să respectăm regulamentul, vă rog! Mulțumesc frumos pentru înțelegere. Dezbaterea se încheie, mergem la...
Inițiativa legislativă face parte din categoria legilor organice, rămâne la vot final luni.
Trecem la punctul 19 pe ordinea de zi, Proiectul de lege privind completarea Legii nr. 108/1999 pentru înființarea și organizarea Inspecției Muncii (L609/22.12.2025).
Declar deschise dezbaterile generale.
Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea proiectului de lege. Vă rog.
## Domnule președinte,
Doamnelor și domnilor senatori,
Acesta este al treilea proiect care vizează transpunerea Convenției nr. 190/2019 privind eliminarea violenței și a hărțuirii în domeniul muncii și completează Legea pentru înființarea și organizarea Inspecției Muncii.
În cadrul comisiei au fost dezbătute aspectele care vizează transpunerea acestei convenții.
Ministerul Muncii susține raportul de admitere, cu amendamente admise.
## Mulțumesc.
Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, pentru prezentarea raportului. Vă rog, doamna senator.
## Stimați colegi,
În cadrul dezbaterilor din comisie s-a dezbătut proiectul de lege, s-au formulat amendamente, care, supuse votului, au fost adoptate și se regăsesc în anexa nr. 1, ce face parte integrantă din prezentul proiect de lege.
Având în vedere argumentele prezentate în expunerea de motive cu privire la faptul că prezentul proiect de act normativ a fost inițiat și elaborat de către Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, ca urmare a ratificării de către România a Convenției nr. 190 a Organizației Internaționale a Muncii privind eliminarea violenței și hărțuirii în lumea muncii, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de admitere, cu amendamente admise.
Raportul de admitere, cu amendamente admise, și proiectul de lege sunt supuse astăzi votului dumneavoastră. Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice și Senatul este prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc.
## **Domnul Mihai Coteț:**
Mulțumesc. Declar încheiate dezbaterile.
Domnule Vela...
, aveți microfon în sală, vă rog frumos.
Gheorghe Vela
#132322## Domnule președinte,
O să vorbesc mai lent, pentru că toți colegii îmi spun lucrul acesta, să vorbesc mai calm, că îi deranjează la urechi. Așa.
Deci susținem adoptarea acestui proiect de lege, fiindcă modifică punctual Legea nr. 448/2006 și corectează o inechitate privind îmbunătățirea protecției juridice a persoanelor cu handicap.
Intervenția legislativă clarifică aplicarea drepturilor prevăzute de lege și întărește obligația autorităților publice de a asigura acces efectiv la măsurile de sprijin pentru persoanele cu handicap. Legea răspunde unor situații concrete, semnalate în practica administrativă, și contribuie la respectarea principiului egalității de șanse pentru toți oamenii. Și neadoptarea unui asemenea proiect ar menține interpretări neunitare și ar limita exercitarea efectivă a drepturilor recunoscute de lege pentru persoanele cu handicap.
Pentru asta, susțin proiectul și votez pentru adoptarea lui. Mulțumesc.
Domnule senator Pălărie, vă rog.
## **Domnul Ștefan Pălărie:**
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Toate cele trei inițiative, 609, 610, 611, sunt un lucru bun. Sunt un lucru bun pentru că, în general, pornesc din intenția de a proteja victimele hărțuirii sau ale agresiunii sexuale.
Vorbesc în calitate de inițiator al unei legi care a luat aproape în unanimitate voturi de admitere în Senatul României privitor la îmbunătățirea legislației pe și asupra Registrului agresorilor sexuali, oameni care trebuie să fie integrați într-o listă a rușinii și care, în mod evident, au niște obligații. Printre ele, acelea de a nu mai lucra în domenii precum educație, sport, lucru cu minorii, lucru cu persoane vulnerabile, fie că sunt vârstnice, fie că sunt persoane cu dizabilități.
Dar, ca să ajungă în Registrul agresorilor sexuali, trebuie să existe o condamnare definitivă, în mod evident, da, o decizie definitivă a justiției, care să încadreze fapta. Pentru asta, e nevoie ca o persoană să fie suficient de curajoasă
încât să semnalizeze agresiunea, să depună mărturie și, în justiție, în instanță, procesul să califice acea persoană ca fiind vinovată. Or, tocmai de aceea, aici acționează această inițiativă. Și e important să precizăm faptul că, pentru a avea curaj, victimele agresiunii trebuie să poată să fie protejate. Pentru a avea curaj, trebuie să fie protejate...
La 609 discutăm, stimată doamnă, exact pe inițiativa din care doamna Stoiciu a și formulat acest amendament, pe evitarea – pe evitarea – divulgării informațiilor personale despre persoana care, în cadrul Inspecției Muncii, a făcut sesizări pe agresiune sau săvârșirea unei presiuni de orice natură, inclusiv sexuală.
Vreau doar să spun că suntem..., eu, cel puțin, sunt fericit că această inițiativă legislativă va trece aici. În oglindă, inițiativa depusă în Senat acum multă vreme, în săptămânile viitoare, va trece de Camera Deputaților și, în continuare, cred că trebuie să facem mai mult pentru protejarea, așa cum spuneam, a victimelor. Inițiativa de care vă vorbeam o să aibă, probabil, raport final în Camera Deputaților.
Vă mulțumesc.
Noi vom susține această inițiativă.
Declar încheiate dezbaterile.
Inițiativa legislativă face parte din categoria legilor organice, rămâne la vot final luni.
La..., vă rog, domnule senator Vlahu.
## Domnule președinte,
Vreau doar să aduc în vedere dispozițiile art. 102 alin. (4) din regulament: „Președintele Senatului dă cuvântul reprezentanților grupurilor parlamentare și apoi, după caz, celorlalți senatori, în ordinea înscrierii lor la cuvânt.”
Vă rog să aveți în vedere aceste dispoziții când acordați cuvântul.
Mulțumesc.
E în funcție și de cum apăsați pe consolă, să știți. Mulțumesc.
Punctul 20 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 77 alin. (2) din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap (L633/22.12.2025).
Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.
Dau cuvântul inițiatorului, dacă este în sală. Nu este.
Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea punctului de vedere al Executivului. Vă rog.
Referitor la propunerea legislativă, măsurile privind ocuparea și angajarea în muncă a persoanelor cu dizabilități, prevăzute în Legea nr. 448/2006, sunt urmate de obligații care revin angajatorilor. Or, prin asimilarea inclusiv a pensionarilor cu invaliditate gradele I și II, alături de cele cu invaliditate grad III, în rândul persoanelor cu handicap, se eludează aceste obligații: pe de o parte, prin favorizarea angajării pensionarilor respectivi, care au o pregătire și un traseu profesional bine definit în comparație cu persoanele cu dizabilități, iar, pe de altă parte, se diminuează obligația angajatorilor care au cel puțin 50 de angajați de a angaja persoane cu handicap într-un procent de cel puțin 4% din numărul total de angajați.
Din aceste motive, Ministerul Muncii susține raportul de respingere al Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială.
Mulțumesc. Domnule senator.
Pe procedură. Vă mulțumesc. Solicit retrimiterea la comisie, pentru o săptămână. Vă rog frumos să supuneți la vot această cerere.
## **Domnul Mihai Coteț:**
Mulțumesc.
Stimați colegi, Punctul 20, L633 – vă supun la vot retransmiterea la comisie, pentru o săptămână.
Vă rog, votați. 85 prezenți: pentru – 62, contra – 23. Punctul 20, L633...
Am înțeles, 24 contra. Cu majoritate de voturi, punctul 20 este retransmis la comisie.
Trecem mai departe, la punctul 21... Domnule senator...
OK. Vă rog, luați cuvântul?
Domnule președinte, vă mulțumesc.
Solicitarea de retrimitere la comisie a punctului 21, L632, vă rog, pentru o săptămână, să supuneți la vot.
Mulțumesc.
## **Domnul Mihai Coteț:**
## Mulțumesc.
Vă supun la vot ca punctul 21, L632, să fie retransmis la comisie.
Vă rog, votați.
Rog colegii care nu au cartelă să-și exprime votul la microfon.
Aldea – pentru.
Și celălalt microfon, vă rog, din sală.
Sorin Lavric – pentru.
Cu 66 de voturi pentru, contra – 26, punctul 21, L632, este retransmis la comisie.
Trecem la punctul 22 al ordinii de zi, Propunerea legislativă privind dezvoltarea spațiilor de depozitare pentru produsele agricole și crearea Bursei Agricole Naționale pentru producătorii români (L647/30.12.2025).
Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.
Dau cuvântul inițiatorului, dacă este în sală. Nu este.
Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea punctului de vedere. Vă rog.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,
Propunerea legislativă instituie dezvoltarea unei infrastructuri naționale de spații de depozitare pentru produsele agricole, structura, tipologia și amplasarea acestora, înființarea unei Burse Agricole Naționale, cât și a unei Agenții Naționale de Stat pentru Agricultură și Siguranță Alimentară.
În ceea ce privește depozitele pentru semințe de consum, există o legislație care reglementează condițiile pe care trebuie să le îndeplinească acestea pentru a fi autorizate și chiar licențiate. În prezent, la nivelul întregii țări, există un număr de 5.836 de depozite autorizate, cu o capacitate totală de depozitare de 33.485.840 de tone și care asigură o distribuție uniformă în teritoriu, corelată cu zonele cu potențial de producție pentru cereale și oleaginoase. Adoptarea propunerii legislative ar conduce la imposibilitatea aplicării legislației existente, situație în care fermierii s-ar confrunta cu provocări majore legate de depozitarea produselor agricole.
O autoritate publică centrală cum este Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale nu poate înființa o platformă care să îndeplinească atribuțiile conferite de legislația în vigoare unei entități cu rol de bursă.
Față de cele prezentate, nu susținem proiectul de act normativ, în forma prezentată. Mulțumesc.
Mulțumesc.
Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală, pentru prezentarea raportului.
Domnule senator.
Mulțumesc mult, domnule președinte.
Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare crearea unei rețele naționale de centre publice, de depozite ale produselor agricole, precum și a unei Burse Agricole Naționale.
Comisia pentru comunicații, tehnologia informației și inteligență artificială a transmis aviz negativ asupra propunerii legislative, iar, în ședința din data de 3.02.2026, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de respingere.
Comisia supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere și propunerea legislativă.
În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare și urmează să fie adoptată, în conformitate cu prevederile art. 76 alin. (2) din Constituție.
Mulțumesc.
## Mulțumesc.
Dau cuvântul domnului senator Vela Gheorghe.
Gheorghe Vela
#141816## **Domnul Gheorghe Vela:**
## Domnule președinte, Onorați colegi,
Acest proiect de lege aparține colegilor de la POT și vreau să vă conving să-l votați, pentru următoarele considerente sau cu următoarele argumente.
Că am vorbit la precedenta luare de cuvânt despre Scriptură, acum tot din Scriptură vă mai aduc aminte de ceva important. Când Iosif Patriarhul a ajuns în Egipt, a fost pus prim-ministru de către faraon și efectiv a colectat toată recolta de grâu, pe șapte ani, în niște silozuri uriașe.
Ce se vrea prin acest proiect? Ceva asemănător. Toate produsele românești să fie colectate în hale uscate, enorme și în silozuri mari, ca să fie accesul mai mare al celor care doresc să le cumpere. Venim în sprijinul fermierilor români.
Mai mult decât atât, se vorbește despre Bursa Națională Agricolă – se instituie prin acest proiect de lege – și a fost omis și de către reprezentantul Guvernului, și de către alți colegi să se vorbească despre lucrul acesta. Îmbunătățim situația economică a fermierilor și agricultorilor români...
## **Domnul Mihai Coteț:**
## Mulțumesc.
Domnule senator Stoica, să știți că v-aș fi dat înaintea domnului Vela cuvântul, dar ați apăsat după ce a venit.
Deci pe... regulamentar.
Regulamentar, îmi place, domnule președinte de ședință, și vă mulțumesc că începeți să respectați regulamentul. Doamne-ajută! „Dumnezeu să vă ție năravu’!” se zice la noi, în Banat.
Acum, trecând peste această mică introducere, și noi, cei din Alianța pentru Unirea Românilor, susținem acest proiect de lege și vom vota împotriva raportului de respingere.
Și o să vă dau un exemplu. Să știți că în toată Europa, în țările civilizate, avem asemenea centre, fie în parteneriat public-privat, fie doar în patrimoniu public. Mă rog, ele există și ajută foarte mult agricultorii. Nu înțeleg de ce vă opuneți. A fost un exemplu în comuna Tomnatic, din județul Timiș, cu un centru de legume, pentru că acolo, în zonă, se află foarte mulți producători, însă, din păcate, acel exemplu minunat a fost pervertit de către PSD și USR cu, bineînțeles, obișnuita corupție.
Tocmai de aceea, cred că și dacă acest proiect de lege poate că nu este perfect, dar ar putea fi implementat, puțin modificat, și cu siguranță..., repet, încă o dată, aveți 70% aproape, puteți să faceți proiecte de lege bune, care să fie aplicabile. Și vă rog s-o faceți.
Eu văd că voi mai mult vă ocupați, în ultima vreme, cu numirea șefilor la parchete, cu fuga de justiție. Chiar cei mai mari apărători ai dreptății au președintele lor de partid care ieri, pur și simplu, a sfidat justiția din țara noastră: în loc să-și dea demisia și să plece acasă, continuă să rămână pe funcție, chiar dacă are o decizie a instanței.
Vă mulțumesc.
## Stimați colegi,
## Declar încheiate dezbaterile.
Inițiativa legislativă rămâne la vot final.
Trecem la punctul 23 al ordinii de zi, Propunerea legislativă privind aprobarea obiectivului de investiții de
interes național „Autostrada Maramureșului” și instituirea cadrului pentru proiectare, avizare, execuție și finanțare multianuală (658/30.12.2025).
Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.
Dau cuvântul inițiatorului, dacă este în sală. Nu este.
Reprezentantul Guvernului nu este.
Dau cuvântul comisiei, reprezentantului Comisiei pentru transporturi și infrastructură, pentru prezentarea raportului.
## Stimați colegi,
Comisia pentru transporturi vă propune un raport de respingere, având în vedere două motive principale: există o practică a Curții Constituționale care a stabilit foarte clar că legea trebuie să aibă un caracter general, și nu unul particular, și, pe de altă parte, indicatorii tehnico-economici ai unei investiții trebuie aprobați prin hotărâre de guvern, și nu prin lege.
Legea este ordinară. Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.
## Mulțumesc.
Dau cuvântul domnului senator Vela.
Gheorghe Vela
#145874## Domnule președinte,
Onorați colegi,
O să vorbesc liber. Acest proiect de lege aparține colegilor de la POT – se vrea să se facă Autostrada Maramureșului, Autostrada Nordului. Dacă era proiectul acesta o inițiativă a PSD-ului, sigur nu erau probleme nici la Consiliul Legislativ și nici de alt ordin.
Avem nevoie de autostrăzi, avem... suntem în urma Ungariei, care e o treime din România, la ani-lumină și avem nevoie să dezvoltăm infrastructura șoselelor.
Pentru asta se vrea acest proiect de lege, ca să vină în sprijinul românilor, să conecteze mai bine provinciile românești, nordul de sudul țării și Maramureșul de Muntenia. Și pentru asta trebuie să-l susținem. Mulțumesc frumos.
## Mulțumesc. Domnul...
Îl invit la microfon pe domnul senator Floroiu. Domnule senator Floroiu, vă rog.
Domnule Vela, îmi cer scuze că trebuie să vă contrazic, dar autostrăzile nu se fac prin lege, se fac prin prinderea lor în bugetul național, la începutul aprobării bugetului național, în urma studiilor de fezabilitate făcute de către Guvernul României și alocării fondurilor aferente respectivei investiții.
E adevărat ce spuneți dumneavoastră, e necesară o asemenea autostradă în nordul României, dar aceasta se face prin sprijinul Guvernului României și cu resursele financiare de care dispune, dacă dispune.
Ca atare, noi nu susținem această propunere legislativă și, din această perspectivă, și domnul Cazanciuc a prezentat o poziție inclusiv a Curții Constituționale.
Vă mulțumesc.
## **Domnul Mihai Coteț:**
Mulțumesc. Domnule Stoica, vă rog.
Drept la replică, domnul Vela. Vă rog.
Gheorghe Vela
#147570Stimate domnule coleg,
Vă mulțumesc pentru observația pe care mi-ați făcut-o. Dacă există voință politică și dacă Guvernul se gândește la interesele reale ale românilor... Vreau să vă spun: maramureșenii, care sunt cei mai mulți plecați, dintre toți românii, în străinătate și care au pompat... au pompat miliarde în economia românească, ei, „căpșunarii”, merită o Autostradă a Maramureșului și o Autostradă a Nordului. Și pentru asta trebuie să facem tot ce ne stă în putință ca să obținem lucrul acesta și să le împlinim visul.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc, domnule senator.
Domnul Stoica și domnul Negru, din partea Grupului AUR, au solicitat cuvântul.
Bănuiesc că domnul Stoica rămâne.
## **Domnul Ciprian-Titi Stoica:**
Mulțumesc, domnule președinte de ședință Coteț. Dragi colegi,
Permiteți-mi ca astăzi să mă adresez doar fraților mei maramureșeni.
Vă salut, dragi maramureșeni, oriunde v-ați afla!
Cu siguranță, trebuie să știți că inițialele mele sunt C.T.S. – Ce Trebuie Spus. Trebuie spus adevărul. Trebuie demascate impostura, dezinformarea și minciuna spuse de la acest microfon.
A fost o lege în Parlamentul României pentru autostradă. Vă amintiți, că mulți dintre dumneavoastră, din păcate, ați fost și în anii trecuți în acest Parlament. Deci v-a picat manipularea, minciuna și dezinformarea.
Pe de altă parte, vreau să vă atrag atenția că ne spuneți că trebuie să acceptăm foarte ușor ordonanțele de urgență din partea Guvernului, care se substituie nouă, ca Legislativ, iar acum, când venim să legiferăm, ne spuneți: „Nu, domnule, stați relaxați, că trebuie să le facă și le va face Guvernul!”
Care Guvern? I-ați văzut și ieri pe cei doi președinți de coaliție, încolțiți de câteva sute de primari, că de-abia și-au scos cămașa. Tot ieri, președintele celui de-al treilea partid din opoziție avea probleme cu justiția. Când să facă oamenii aceștia acte bune de guvernare, când ei, săracii, au numai probleme?! E o avocată care a fost pe la toți și care le-a cărat șpăgile. De domnul Moșteanu n-am mai auzit nimic, dacă i-au luat banii, i-a primit sau nu... Doar minciuni, ipocrizie...
Reveniți-vă în simțiri, dragii mei, că cu maramureșenii nu-i de glumă.
Vă mulțumesc.
## **Domnul Mihai Coteț:**
Vă rog să vă înscrieți la cuvânt.
N-am de unde să ghicesc și există o regulă. Haideți să ne...!
Vă rog, mai erau colegi liberali înainte. Fără supărare. După aia îți dau cuvântul. Colegii liberali, sunt doi colegi.
Vă rog să vă hotărâți, unul dintre dumneavoastră, cine ia cuvântul.
Domnule senator Niculescu, vă rog.
Îi mulțumesc colegului meu, domnul Rusu Lucian, că mi-a permis, ca maramureșean adevărat, pursânge, să vorbesc despre Maramureș. Și de aici plecăm în analiza pe care o s-o susțin.
Domnule Vela, să știți că maramureșenii nu sunt „căpșunari”. Maramureșenii au marile familii nobiliare. Și vă rog să vă păstrați limbajul, când vorbiți despre onoarea maramureșenilor, în limita responsabilității.
Da, este adevărat că avem 150.000 de maramureșeni plecați în diaspora, care muncesc și care aduc banii înapoi în România și în Maramureș. Și se vede Maramureșul că prosperă și este singura regiune în care românii maramureșeni revin, muncesc și investesc în România. Este cea mai prosperă, din acest punct de vedere.
Aș fi de acord cu orice fel de investiții la nivel de Maramureș dacă aceste investiții ar fi transpuse într-un demers legislativ corect. Nu aveți o fișă fiscală, nu aveți un impact bugetar.
Îmi pare rău pentru colegul deputat de la POT, maramureșean, care a inițiat, presupun, acest demers fără să respecte niște reguli de legislație. A adus în discuție Maramureșul într-un sens negativ.
Suntem trei senatori de Maramureș, domnul doctor Chertif, domnul senator de la AUR, domnul Vlașin, de la PSD, și subsemnatul, de la PNL. Cred că oricare dintre noi trei am renunța chiar și la haina politică de dragul Maramureșului. Dar totuși trebuie să respectăm o anumită rigoare. Iar această rigoare trebuie să fie transpusă într-un demers serios legislativ. Și, când o să avem un demers serios legislativ, cred că toți cei din sală, toți senatorii, vor vota pentru infrastructura din Maramureș.
## **Domnul Mihai Coteț:**
Mulțumesc.
Mulțumesc.
Domnul senator Șipoș Sorin.
Domnule Vela, nu v-a fost pomenit numele, vă rog!
## **Domnul Gheorghe Vela**
**:**
Ba da, ba da, ba da!
## **Domnul Mihai Coteț:**
Da, 20 de secunde, drept la replică, vă rog.
Vă rog.
Domnule Vela, ușurel! Ușurel, nu...
Gheorghe Vela
#152273## **Domnul Gheorghe Vela:**
## 20 de secunde.
Stimați colegi, departe de mine de a jigni maramureșenii. Dragilor, eu îi iubesc pe maramureșeni. Mai mult decât atât, sunt bănățean, dar întotdeauna am avut față de cultura și tradiția din Maramureș cea mai mare, ca să spun așa, evlavie, nu numai admirație.
Însă, mă surprinde un lucru: că un maramureșean, care e senator, pe jumătate susține această idee, pentru că este de la PNL. Adică, pe de o parte, zice că ține cu Maramureșul, iar, pe de altă parte, este împotriva maramureșenilor. Unde s-a pomenit așa ceva?
Dacă iubești Maramureșul, iubește-l până la capăt! Mulțumesc.
Domnule senator Șipoș Sorin, vă rog.
## **Domnul Sorin-Gheorghe Șipoș:**
Doar vreau să spun, scurt, că transformăm inițiativele acestea populiste în circ.
Și v-aș ruga, tot pe regulament, pentru că ajungem să transformăm anumiți vorbitori în campionii tâmpeniilor spuse la microfon – C.T.S.
Mulțumesc.
Mulțumesc. Declar încheiate dezbaterile.
Inițiativa legislativă rămâne la vot final.
Trecem la punctul 24 al ordinii de zi, Proiectul de hotărâre referitoare la Propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Deciziei (UE) 2015/1.814 în ceea ce privește rezerva pentru stabilitatea pieței în sectorul clădirilor, al transportului rutier și în alte sectoare – COM(2025) 738 final.
Invit reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene, pentru prezentarea raportului și a proiectului de hotărâre. Vă mulțumesc.
Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată în vederea examinării Propunerii de decizie a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Deciziei UE 2015/1.814 în ceea ce privește rezerva pentru stabilitatea pieței în sectorul clădirilor, al transportului rutier și în alte sectoare – COM(2025) 738 final.
Ședința comisiei a avut loc la data de 3 februarie 2026. La dezbateri au participat reprezentanți din partea Ministerului Afacerilor Externe.
A fost analizat punctul de vedere al Ministerului Energiei, al Ministerului Afacerilor Externe și al Serviciului pentru Afaceri Europene.
Comisiile permanente sesizate nu au trimis observații. În urma examinării, membrii comisiei constată că propunerea respectă subsidiaritatea, conform protocolului nr. 2, iar membrii Comisiei pentru afaceri europene, în concordanță cu punctul de vedere al Ministerului Energiei, au formulat observații care au fost inserate în raport.
În urma dezbaterii, membrii Comisiei pentru afaceri europene au hotărât, cu majoritatea membrilor prezenți, formularea unei opinii la COM(2025) 738 final.
Comisia pentru afaceri europene supune plenului Senatului spre dezbatere și adoptare proiectul de hotărâre privind adoptarea raportului, în conformitate cu dispozițiile legale.
Mulțumesc.
Dau cuvântul domnului senator Dîrlău.
Taxa pe metabolism, taxa pe răsuflare – ați auzit de această taxă, domnilor senatori? Nici eu n-am auzit, dar mă aștept ca, în curând, Comisia Europeană să introducă o taxă pe metabolism.
Știți că, atunci când respirați dumneavoastră, stimați colegi și domnule președinte și noi toți, cu fiecare respirație,
emiteți bioxid de carbon. Deci mă aștept ca, într-o zi, Comisia Europeană să ne taxeze pentru că respirăm.
Sigur, taxarea ar fi soluția blândă. Ar exista și soluția dură, radicală, soluția finală – eutanasierea a opt miliarde de locuitori ai planetei, ca să nu mai respire și să nu mai emită bioxid de carbon. În sfârșit, eliberată de povara civilizației umane, planeta va putea, în sfârșit, să respire liber. Sigur că unii progresiști deja au spus că omul este un cancer al planetei.
Nu salvăm planeta, ci salvăm astfel doar China, care profită de autosabotarea industriei europene ca să ne exporte produse în afara oricăror restricții de mediu.
Acest COM este una din inițiativele Comisiei Europene amânate pentru că nu se pot implementa.
Hotărârea Senatului, citită adineauri, este o hotărâre timidă, plină de formulări precaute, politicoase, vagi – nu cumva să deranjăm birocrații de la Bruxelles. Cât ne vom mai învârti în jurul cozii? Până când vom mai fi servili și lași?
Haideți să ne opunem aberației ecomarxiste. De altfel, decarbonizarea este o marotă ecomarxistă, o demență numită și „nebunia verde” și care extinde, iată, la transportul rutier și la încălzirea clădirilor decarbonizarea sistemul ETS – Emission Trading System. Adică vom plăti taxe mai multe pe mașini, pe încălzirea locuințelor. O soluție care, probabil, place Guvernului Bolojan, căruia-i plac taxele. Ei bine, nu este cazul să salvăm astfel planeta, ci să salvăm competitivitatea industriei europene.
Am încheiat dezbaterile generale asupra acestui punct al ordinii de zi.
Și proiectul rămâne la vot final.
La punctul 25 al ordinii de zi avem Proiectul de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Plan de investiții pentru transporturi durabile – COM(2025) 664 final.
Invit reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene, pentru prezentarea raportului și a proiectului de hotărâre. Vă rog, doamna senator.
Mulțumesc, domnule președinte.
Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată în vederea examinării Comunicării către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Planul de investiții pentru transporturi durabile – COM(2025) 664 final.
Ședința comisiei a avut loc la data de 3 februarie 2026.
La dezbateri au participat reprezentanți din partea Ministerului Afacerilor Externe și reprezentanți din partea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii.
Comisiile permanente sesizate nu au trimis observații.
În urma analizării, membrii comisiei susțin observațiile Ministerului Finanțelor și ale Ministerului Energiei – obiective ambițioase de decarbonizare și dezvoltare a pieței de combustibili sustenabili promovate de Planul de investiții pentru transporturi durabile, dar, în același timp, solicită: – mecanisme concrete care să garanteze acces echitabil la finanțare pentru statele membre din Europa Centrală și de Est;
– sprijinirea Portului Constanța și a flotei maritime și aviatice regionale, precum și asigurarea flexibilității în implementarea proiectelor naționale majore;
– participarea României la alianța eSAF, în calitate de observator, poziționare care îi conferă României flexibilitate strategică și va contribui, pe termen mediu și lung, la consolidarea unei politici mai coerente și mai bine fundamentate în domeniul eSAF.
În urma dezbaterilor, membrii Comisiei pentru afaceri europene au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, formularea unei opinii la COM(2025) 664 final.
Comisia pentru afaceri europene supune plenului Senatului spre dezbatere și adoptare proiectul de hotărâre privind adoptarea raportului, în conformitate cu dispozițiile legale.
Mulțumesc.
Dau cuvântul domnului senator Vântu Cristian.
Cristian Vântu
#159731## **Domnul Cristian Vântu:**
Într-un sondaj Gallup pe care l-am citit azi-dimineață, se pare că..., adică nu se pare, astea sunt concluziile: România este țara cu cel mai înalt nivel de suport pentru președintele Trump.
Tocmai de aceea, în ce privește acest COM, voi cita din președintele Trump, care – și el, ca mine –, când aude despre decarbonizare, despre combustibili nebiologici regenerabili și alți termeni ecoisterici, de sorginte bruxelleză, a spus trei cuvinte: „Drill, baby, drill!” Sau, în varianta PSD-istă: „Drill, Sebi, drill!”
Cristian Vântu
#160298Deci firește că grupul nostru nu poate să voteze pentru opiniile pe care dorește să le exprime Comisia de afaceri europene.
Vă mulțumesc.
## **Domnul Mihai Coteț:**
Am încheiat dezbaterile generale asupra acestui punct al ordinii de zi și proiectul de hotărâre rămâne la vot final.
Stimați colegi,
Trecem la procedura de vot, acesta fiind ultimul punct de pe ordinea de zi.
Punctul 1 la ordinea de zi este Proiectul de lege pentru aprobarea ordonanței de urgență a Guvernului...
## Stimate coleg,
Sistemul a funcționat până acum, înseamnă că este funcțional.
La punctul 1 în ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 81/2025 privind asigurarea de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătății, a sumelor necesare acoperirii plății TVA aferente bunurilor și serviciilor achiziționate în cadrul Programului ROU-T-MOH „Abordarea provocărilor sistemului de sănătate privind controlul tuberculozei în România” finanțat de Fondul Global de Luptă împotriva HIV/SIDA, Tuberculozei și Malariei, derulat în perioada 1 aprilie 2022 – 30 iunie 2024 (L614/22.12.2025).
Trecem la votul asupra proiectului de lege.
Raportul comun al comisiilor este de admitere a proiectului de lege.
Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.
Vot · Amânat
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Sorin Lavric – pentru.
Aldea – pentru.
Mulțumesc.
Avem 93 de voturi pentru, o abținere, „nu votez” – 9. Proiectul a fost aprobat.
Punctul 2 al ordinii de zi face parte din categoria legilor organice, rămâne la vot luni.
La punctul 3 al ordinii de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice (L540/02.12.2025).
Trecem la votul asupra propunerii legislative.
Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative.
Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.
Senatul este prima Cameră sesizată.
Se supune votului raportul de respingere. Vă rog, vot.
Microfonul din sală, să-și exprime votul, vă rog.
Sorin Lavric – pentru.
Aldea – pentru.
## **Domnul Mihai Coteț:**
Pentru – 81, abținere – 24 de voturi. Proiectul a fost aprobat. Mergem mai departe, punctul 4 al...
Rectific, proiectul a fost respins. Îmi cer scuze!
Punctul 3, propunerea...
L540 a fost respins.
Punctul 4, Propunerea legislativă privind interzicerea excluderii anumitor defecte de la garanția legală și comercială acordată consumatorilor (L543/02.12.2025).
Trecem la votul asupra propunerii legislative.
Raportul comun al comisiilor este de respingere, cu amendamente respinse.
Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.
Senatul este prima Cameră sesizată. Se supune la vot raportul de respingere. Rog vot.
Sorin Lavric – pentru.
Aldea – pentru.
Pentru – 90 de voturi, contra – 3, abținere – 10. Proiectul a fost respins.
Trecem mai departe.
La punctul 5 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru instituirea anului 2026 „Anul episcop Márton Áron” (L54/03.02.2026).
Trecem la votul asupra propunerii legislative.
Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative.
Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.
Senatul este prima Cameră sesizată. Raportul, cu amendamente admise, se supune votului. Rog vot.
Colegii din sală să-și exprime votul.
Nu votăm.
Prezent...
## **Domnul Mihai Coteț:**
„Prezent, nu votăm”, da? Pentru – 65, contra – doi, abținere – 4, „nu votez” – 3. Propunem la vot proiectul.
Vot · Amânat
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Proiectul legii votăm. Colegii fără cartele.
Prezentă, nu votez.
La fel – prezent, nu votez.
Pentru – 62 de voturi, contra – 3, abținere – 3, „prezent, nu votez” – două.
Proiectul a fost adoptat.
Trecem la punctul 6 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea articolului 781 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare (L544/02.12.2025).
Trecem la votul asupra propunerii legislative.
Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.
Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.
Senatul este prima Cameră sesizată. Se supune votului raportul de respingere. Rog vot.
Sorin Lavric – pentru.
Aldea – pentru.
## **Domnul Mihai Coteț:**
84 de voturi pentru, contra – 6, abținere – 9. Proiectul a fost aprobat...
Scuze! Da, proiectul a fost respins. Cu scuze, da. Trecem mai departe.
La punctul 7 al ordinii de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 79/2025 pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 85/2023 privind gestionarea financiară a fondurilor europene nerambursabile alocate României din FEGA și FEADR, aferente politicii agricole comune, precum și a fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru perioada de programare 2023 – 2027 și pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul garantării (L615/22.12.2025).
Trecem la votul proiectului de lege.
Raportul comun al comisiilor este de admitere a proiectului de lege.
Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este Camera sesizată.
Vot · Amânat
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Sorin Lavric – contra.
Aldea – contra.
## **Domnul Mihai Coteț:**
Pentru – 62, contra – 29, „nu votez” – 9. Proiectul a fost aprobat. Trecem mai departe.
La punctul 8 al ordinii de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2025 pentru completarea Legii energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012 (L616/22.12.2025).
Trecem la votul asupra proiectului de lege.
- Raportul comun al comisiei este de admitere a proiectului
- de lege.
Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.
Vot · Amânat
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Sorin Lavric – abținere.
Aldea – abținere.
## **Domnul Mihai Coteț:**
Pentru – 63 de voturi, contra – unu, abținere – 30, „nu votez” – 9.
Proiectul a fost aprobat.
La punctul 9 avem Propunerea legislativă pentru completarea art. 30 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii. Este lege organică, rămâne la vot luni. Punctul 10 rămâne la vot...
Este tot lege organică, rămâne la vot luni.
Punctul 11, tot lege organică, rămâne la vot luni.
Punctul 12, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 88/2025 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 108/2022 privind decarbonizarea sectorului energetic (L644/30.12.2025).
Trecem la votul asupra proiectului de lege.
Raportul comun al comisiilor este de admitere a proiectului de lege.
32 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 16/4.III.2026
Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.
Vă
Vot · Amânat
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Sorin Lavric – abținere.
Aldea – abținere.
## **Domnul Mihai Coteț:**
Pentru – 60 de voturi, contra – două, abținere – 28, „nu votez” – 9.
Proiectul de ordonanță a fost aprobat.
Punctul 13, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 481/2004 privind protecția civilă (L559/08.12.2025).
Trecem la votul asupra propunerii.
Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative.
Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.
Senatul este prima Cameră.
Raportul, cu amendamente admise, se supune votului. Rog vot.
Sorin Lavric – pentru.
Aldea – pentru.
Pentru – 93, contra – unu. Raportul, cu amendamente admise, a fost admis. Vom supune votului propunerea legislativă. Rog vot.
Sorin Lavric – pentru.
Aldea – pentru.
## **Domnul Mihai Coteț:**
Pentru – 99, contra – unu, abținere – una. Proiectul a fost aprobat.
Punctele 14 și 15 au fost retransmise la comisie.
Punctul 16, Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor (L602/15.12.2025).
Trecem la votul asupra propunerii legislative.
Raportul comisiei este de respingere, cu amendamente respinse.
Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.
Senatul este prima Cameră sesizată.
Se supune la vot raportul de respingere. Vă rog, votați.
Sorin Lavric – contra.
Aldea – contra.
Pentru – 63 de voturi, contra – 34, abținere – 8. Proiectul a fost respins.
Mergem mai departe, la punctul 22.
Celelalte puncte, fiind legi organice, rămân pentru luni. Punctul 22, Propunerea legislativă privind dezvoltarea spațiilor de depozitare pentru produsele agricole și crearea Bursei Agricole Naționale pentru producătorii români (L647/30.12.2025).
Trecem la votul asupra propunerii legislative.
Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.
Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.
Senatul este prima Cameră sesizată. Se supune votului raportul de respingere. Rog vot.
Sorin Lavric – contra.
Aldea – contra.
Pentru – 63, contra – 40. Proiectul a fost respins.
Punctul 23, Propunerea legislativă privind aprobarea obiectivului de investiții de interes național „Autostrada Maramureșului” și instituirea cadrului pentru proiectare, avizare, execuție și finanțare multianuală (L658/30.12.2025).
Trecem la votul asupra propunerii.
Raportul comisiei este de respingere cu... propuneri legislative... a propunerii legislative.
Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.
Senatul este prima Cameră sesizată. Se supune votului raportul de respingere. Rog, votați.
Sorin Lavric – contra.
Aldea – contra.
## **Domnul Mihai Coteț:**
Pentru – 63, contra – 39.
Propunerea legislativă este respinsă.
Trecem la punctul 24 al ordinii de zi, Proiectul de hotărâre referitoare la Propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Deciziei (UE) 2015/1.814 în ceea ce privește rezerva pentru stabilitatea pieței în sectorul clădirilor, al transportului rutier și în alte sectoare – COM(2025) 738 final.
Vot · Amânat
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Sorin Lavric – contra.
Aldea – contra.
## **Domnul Mihai Coteț:**
Pentru – 64, contra – 37, abținere – una. Proiectul de hotărâre a fost adoptat.
La punctul 25, Proiectul de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Plan de investiții pentru transporturi durabile – COM(2025) 664 final.
Vot · Amânat
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Sorin Lavric – contra.
Aldea – contra.
Pentru – 64, contra – 36, abținere – două. Proiectul de hotărâre a fost adoptat.
O să luăm pauză 5 minute și revenim cu sesiunea de întrebări, interpelări și declarații politice.
## PAUZĂ
## DUPĂ PAUZĂ
Doamnelor și domnilor senatori,
Interpelare
Doina-Elena Federovici
Cele două interpelări sunt adresate, pe de o parte, domnului ministru... prim-ministru Ilie Bolojan și domnului ministru al finanțelor publice, Alexandru Nazare.
Cele două interpelări sunt adresate, pe de o parte, domnului ministru... prim-ministru Ilie Bolojan și domnului ministru al finanțelor publice, Alexandru Nazare. Având în vedere că urmează să ajungă în Parlament Proiectul Legii bugetului de stat pe 2026, vă rog să-mi comunicați următoarele: 1. Intenționează Guvernul României să reducă în anul bugetar în curs cotele defalcate alocate autorităților administrației publice locale? Dacă da, cu cât vor fi reduse alocările bugetare? 2. A realizat Ministerul Finanțelor o analiză de impact privind efectele reducerii cotelor defalcate asupra funcționării primăriilor și asupra serviciilor publice oferite cetățenilor? Cum intenționează Guvernul să asigure continuitatea serviciilor publice și cofinanțarea proiectelor aflate în derulare în cazul diminuării acestor resurse? Aveți în vedere măsuri compensatorii pentru administrațiile locale în condițiile în care gradul de colectare este deja afectat de scăderea puterii de cumpărare a populației? Având în vedere impactul profund al politicilor economice asupra comunităților locale, implicit asupra nivelului de trai al populației, aștept un răspuns detaliat și fundamentat. Vă mulțumesc.
Interpelare
Costache Chertif
Diplomație parlamentară confiscată. Parlament redus la funcția de decor. Opoziția exclusă printr-un abuz politic fără precedent
Tema declarației mele politice de astăzi: „Diplomație parlamentară confiscată. Parlament redus la funcția de decor. Opoziția exclusă printr-un abuz politic fără precedent”. Ceea ce s-a petrecut în cadrul vizitei oficiale a președintelui Camerei Deputaților în Statul Israel, din 3-5 februarie anul curent, nu mai poate fi explicat prin neglijență, lipsă de comunicare sau eroare administrativă. Este vorba de un abuz politic deliberat, o sfidare brutală a democrației parlamentare și o confiscare a politicii externe a României de către o clică de putere. Sub pretextul unei vizite „parlamentare”, conducerea Camerei Deputaților a organizat în realitate o deplasare de partid, rezervată exclusiv reprezentanților coaliției de guvernare PSD – PNL – USR – UDMR și grupul minorităților. Opoziția parlamentară a fost eliminată complet. Nu parțial. Nu simbolic. Total. Niciun senator. Niciun deputat. Nicio informare. Nicio invitație. Faptul în sine este grav și fără precedent în istoria recentă a Parlamentului. El constituie o dovadă clară că actuala majoritate tratează instituțiile statului ca pe o proprietate personală, nu ca expresia voinței naționale. Și mai revoltător este că membrii Grupului parlamentar de prietenie cu Statul Israel din partea AUR – deputații Ștefan Avrămescu, Fabian Radu, Valeriu Munteanu și senatorul Petrișor Peiu – nu doar că nu au fost invitați să facă parte din delegație, ci nici măcar nu au fost informați despre această vizită. Aceasta nu mai este o misiune, ci o sfidare deliberată. Și ajungem, inevitabil, la elefantul din încăpere: prezența în centrul acestui aranjament a domnului deputat Silviu Vexler, cumulând funcții politice, simbolice și instituționale, care ridică serioase semne de întrebare privind conflictul de interese și monopolizarea reprezentării. România ajunge astfel în situația absurdă în care un singur om vorbește în numele Parlamentului, o singură viziune este tolerată, iar orice opinie politică diferită este exclusă preventiv. Acesta nu mai este pluralism și nici democrație parlamentară, domnilor. Este pur și simplu epurare politică mascată în diplomație. Transmit public un avertisment clar: domnule Grindeanu, domnule Vexler, România nu este un stat sau partid unic. Majoritatea guvernamentală nu poate confisca diplomația parlamentară, iar opoziția democratică nu poate fi neglijată pentru că deranjează puterea. În această situație ieșită din comun, cer conducerii Camerei Deputaților și Birourilor reunite explicații oficiale, publice și asumate privind criteriile de selecție a delegației, rolul real al Grupului parlamentar de prietenie cu Statul Israel și motivele pentru care opoziția a fost exclusă cu desăvârșire din delegație, încălcându-se principiul reprezentării proporționale, așa cum spune legislația în vigoare, conform exigențelor Consiliului Europei. Ceea ce s-a întâmplat nu este un „incident”. Este un precedent periculos. Iar, dacă nu este sancționat politic și moral, va deveni regulă. Noi, parlamentarii AUR, nu acceptăm să fim o opoziție de decor și nu vom permite ca Parlamentul României să fie transformat într-o anexă obedientă a unei majorități guvernamentale autosuficiente, cu reflexe totalitare tot mai evidente. Vă mulțumesc. Senator doctor Chertif Costache, Circumscripția electorală nr. 26 Maramureș. Din motive de timp, întrebarea parlamentară vă rog să-mi permiteți să o depun.
Interpelare
Ștefan Borțun
Ce se întâmplă astăzi în județul Tulcea este un exemplu clar de abuz de putere și dispreț față de reguli, muncă și merit românesc
Interpelările sunt adresate domnului Ilie Bolojan, ministrul educației și cercetării, și domnului Cseke Attila, ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației. Obiectul interpelării: „Ce se întâmplă astăzi în județul Tulcea este un exemplu clar de abuz de putere și dispreț față de reguli, muncă și merit românesc”. Domnule președinte de ședință, Stimați colegi senatori, Ce se întâmplă astăzi în județul Tulcea este un exemplu clar de abuz de putere și dispreț față de reguli, muncă și merit românesc. În ianuarie 2026, Inspectoratul Școlar Județean Tulcea a prelungit mandatele a 23 de directori de școli. Toți au primit prelungirea, mai puțin unul. Un singur director a fost eliminat, nu pentru că a greșit, nu pentru că a încălcat legea, nu pentru că ar fi fost slab. Dimpotrivă, vorbim despre un director cu rezultate foarte bune, care a adus în școala lui peste 1,6 milioane de euro din fonduri europene, inclusiv un proiect PNRR unic în județ. Un om care a muncit, a construit și a adus bani pentru copiii din România. Și, totuși, a fost scos din funcție fără explicații, fără criterii, fără evaluare, fără motivare scrisă. Așa se iau deciziile astăzi în educație, după bunul-plac. Când s-au cerut explicații, s-a trecut la următorul nivel de abuz. În Consiliul Local Tulcea, unui consilier local i s-a interzis să vorbească atunci când a cerut clarificări. Un ales local redus la tăcere pentru că a pus întrebări. Asta nu mai e administrație, este frică de adevăr. Mai grav, inspectorul școlar general este și consilier local, adică aceeași persoană ia decizia și participă la blocarea dezbaterii despre propria decizie. România nu este o moșie, școlile nu sunt proprietate politică, funcțiile nu sunt recompense. Statul român trebuie să funcționeze pe reguli, nu pe pile, pe merit, nu pe obediență, pe transparență, nu pe tăcere impusă. Educația copiilor noștri nu poate fi condusă din birouri închise și ședințe în care se oprește microfonul. În acest context, cer public Ministerului Educației să verifice imediat cum s-au prelungit mandatele directorilor din Tulcea și de ce un director performant a fost scos fără explicații. Ministerul Afacerilor și Administrației de Interne să verifice cum a fost posibil ca un consilier local ales să fie redus la tăcere într-o problemă de interes public. Pentru că, dacă acceptăm aceste... astfel de abuzuri, mâine vor fi normalitate, iar un stat care își pedepsește oamenii buni și îi protejează pe cei care trag sforile nu mai este un stat puternic, este un stat slab. Vă mulțumesc. Senator de Tulcea, Borțun Ștefan. _(Aplauze.)_
Interpelare
George-Cătălin Bochileanu
la 1 leu
Ne-am obișnuit, în politica din România, să trecem multe lucruri cu vederea, poate prea multe: mici incoerențe, gesturi infantile, informații false răspândite de politicieni, inclusiv de la această tribună. Dar atunci când faptele unui politician afectează direct interesele României avem obligația să nu le trecem cu vederea. Atunci când un politician care se pretinde patriot face lobby pentru scoaterea României dintr-un program în interesul cetățenilor sau scoaterea României contrar interesului cetățenilor români avem obligația să expunem acest lucru. În cazul domnului George Simion nu este pentru prima oară când vorbim de astfel de fapte. Vorbeam anul trecut despre participarea lui George Simion la cel mai mare miting antiimigranți din Marea Britanie, organizat de extremistul Tommy Robinson. Prezența lui Simion pe scenă, alături de un inamic declarat al diasporei românești, și legitimarea discursului ostil față de cei peste un milion de români care trăiesc în Regatul Unit este un gest care nu poate fi trecut cu vederea. În programul de guvernare George Simion și AUR i-au amăgit pe români cu locuințe la 35.000 de euro. Ulterior, chiar el a recunoscut public că a fost vorba de o strategie de marketing politic menită să aducă vizibilitate și voturi. Vorbim aici despre promisiuni populiste folosite pentru a manipula speranțele oamenilor: un alt gest care nu poate fi trecut cu vederea. Mai mult, măsura caselor „la 1 leu”, parte din același program de guvernare, prevedea ca locuințele românilor plecați din țară, care nu mai doresc să revină, pot fi date altor persoane „pe 1 leu”, un atac direct asupra dreptului de proprietate al românilor care au fost nevoiți să părăsească țara în căutarea unui trai mai bun. În Parlament George Simion și colegii săi au susținut, în mod repetat, poziții împotriva unor proiecte esențiale pentru securitatea națională, inclusiv împotriva legii care acorda Armatei Române autoritatea de a intercepta și doborî drone sau avioane ce pătrund ilegal în spațiul aerian al țării. Când acțiunile unor politicieni sprijină regimul de la Kremlin nu mai vorbim de patriotism, ci de subminarea securității și interesului național. Avem acum indicații că George Simion ar fi făcut lobby pentru scoaterea României din Programul Visa Waiver, pentru a câștiga capital electoral împotriva coaliției. Dacă afirmațiile se confirmă vorbim despre ceva extrem de grav: folosirea interesului național ca armă politică. Acestea nu sunt episoade izolate, ci acte repetate pe care le putem asocia cu trădarea. Când un politician își urmărește câștigul personal mai presus de interesele țării, când acțiunile sale urmăresc slăbirea poziției României în lume și pun în pericol siguranța și prosperitatea cetățenilor, nu mai vorbim doar de politici controversate, ci vorbim de trădare. Să nu uităm că George Simion este deja considerat un pericol în Republica Moldova și în Ucraina, fiind declarat _persona non grata_ în aceste două țări. Se vorbește, stimați colegi, mai mult ca niciodată în societate, dar și aici în Parlament, pare-se, de patriotism. Dar patriotismul nu se măsoară în sloganuri și nici în decibeli, ci în fapte, iar datoria noastră este să nu aplaudăm zgomotul, ci să apărăm România prin adevăr, prin lege și prin responsabilitate față de cetățenii ei. Vă mulțumesc.
Interpelare
Ioan Stan
poate există o discuție necesară, dar poate fi și mai târziu
Cred cu toată convingerea că măsurile privind relansarea economică și cele privind sprijinul pentru mame, copii și pensionari, propuse de PSD pentru adoptare, odată cu cele referitoare la reforma administrației sunt expresia clară a faptului că au fost formulate în spiritul și în litera principiilor asumate de PSD. Nu credeam că va trebui să manifest public părerea despre acest subiect, într-atât de drepte și convingătoare le consider. Dar în data de 28 ianuarie a fost dată publicității o opinie referitoare la pachetul de măsuri de solidaritate propus de PSD, o opinie care apreciază cu seninătate că suntem un partid neserios și „poate există o discuție necesară, dar poate fi și mai târziu”. Nu pentru a-i lămuri pe cei care cred asta în fața dumneavoastră. Nu mă interesează, îi consider irecuperabili. Vreau să vă vorbesc despre unele măsuri deja adoptate pentru care nu am decât un singur cuvânt: rușinoase. Doamnelor și domnilor colegi, Mai avem în România 366 de veterani de război. În goana disperată după bani, sfătuitorii premierului au poftit la CAS-ul veteranilor de război, pe care i-au pus la plată. Câți bani au venit de la acei 366 de veterani? Aici stăteau fondurile de care era absolută nevoie pentru supraviețuirea bugetului? Atunci, grăbiți-vă, domnilor finanțiști, subordonați Guvernului! Și, din păcate, numărul de 366 poate scădea de la o zi la alta. Mai aveți ceva șanse de colectare din neplata primei zile de concediu medical, en gros, de la toți eventualii beneficiari. Nu contează că e vorba de un bolnav cronic, aflat ca atare în evidențe legale specifice, sau de unul care a „cules” o viroză de prin mijloacele de transport. Pentru acești mânuitori de bardă, bolnavii sunt vinovați de primirea certificatelor medicale, și nu medicii emitenți. E mai ușor să iei banii unui bolnav care se află în pregătire pentru o intervenție chirurgicală în ziua următoare decât să controlezi medicul cu abonații la concedii medicale. Ca să nu mai vorbim de faptul că toate zilele de concediu medical anulate la plată nu vor intra în calcul la stagiul de cotizare la pensie. Pachetul de măsuri de sprijin pentru mame, copii și pensionari este expresia solidarității cu acele categorii sociale față de care statul trebuie să adopte măsuri de protecție. Vorbesc despre mamele aflate în concediul de creștere a copilului, despre copiii din categoriile vulnerabile și despre pensionarii cu venituri mici. E chiar de neînțeles „gândirea” celor care alocă bani pentru tratamente de fertilitate și ulterior afectează financiar traiul mamelor și al copiilor. Politica demografică de care are nevoie România ar trebui să se bazeze, în primul rând, pe sprijinirea părinților și a copiilor. Cei care cred că aceste măsuri mai pot aștepta au și ei nevoie de ajutor în a dobândi acea calitate care ne face oameni. Se numește „empatie”. Mulțumesc.
Interpelare
Rodica Cușnir
Județul Suceava continuă să se confrunte cu un fenomen accentuat al migrației forței de muncă, în special în rândul tinerilor, determinat de lipsa locurilor de muncă bine plătite și a oportunităților reale de dezvoltare profesională. Numeroase familii sunt afectate de plecarea membrilor activi în st
Stimate domnule ministru, Județul Suceava continuă să se confrunte cu un fenomen accentuat al migrației forței de muncă, în special în rândul tinerilor, determinat de lipsa locurilor de muncă bine plătite și a oportunităților reale de dezvoltare profesională. Numeroase familii sunt afectate de plecarea membrilor activi în străinătate, iar comunitățile locale pierd capital uman calificat, ceea ce generează dezechilibre economice și sociale pe termen lung. În acest context, vă solicit să precizați: 1. Care este strategia Guvernului pentru crearea de locuri de muncă stabile și bine remunerate în județul Suceava? 2. Ce programe concrete de stimulare a angajatorilor și de sprijinire a investițiilor generatoare de valoare adăugată mare sunt prevăzute pentru această zonă? 3. Ce măsuri active de ocupare sunt implementate pentru integrarea tinerilor absolvenți pe piața muncii și pentru reducerea exodului profesional? 4. Există o analiză specifică privind discrepanțele salariale dintre Regiunea de Nord-Est și media națională? Iar, dacă da, ce măsuri sunt planificate pentru corectarea acestora? Consider că este esențial ca Guvernul să prezinte un plan coerent, cu termene și alocări bugetare clare, pentru a transforma județul Suceava într-o zonă de exploatare a forței de muncă, nu pentru a pleca în străinătate, ci într-un pol regional de dezvoltare economică. Cu deosebită considerație, senator Rodica Cușnir, ales în Circumscripția electorală nr. 35 Suceava. _(Aplauze.)_
Interpelare
Din sală
Petre.
Interpelare
Rodica Constantinescu
Smârdan» și identificarea unor soluții de relocare
Întrebare parlamentară adresată domnului Radu-Dinel Miruță, ministrul apărării naționale. Obiectul întrebării: „Clarificarea situației crescătorilor de animale din proximitatea Poligonului de tragere «Smârdan» și identificarea unor soluții de relocare”. Stimate domnule ministru, Vă supun atenției o problemă socială și economică de o gravitate deosebită ce afectează comunitățile din comunele limitrofe Poligonului de tragere „Smârdan” (Vânători, Tulucești, Frumușița, Scânteiești, Cuca, Rediu, Pechea, Slobozia Conachi, Cuza Vodă, Schela, Smârdan). Recent, prin Adresa nr. A-642 din 5 februarie 2026, emisă de Unitatea Militară 02468 Smârdan, s-a solicitat evacuarea și interzicerea accesului animalelor în perimetrul poligonului, cu un termen în limită de relocare stabilit pentru 31 mai 2026. Având în vedere că, de cel puțin trei generații, fermierii locali își desfășoară activitatea pe aceste terenuri, gestionând efective impresionante, doar în comuna Pechea existând aproximativ 12.000 de capete de ovine, o evacuare forțată, fără o alternativă viabilă, ar duce la falimentul acestor exploatații și la un colaps economic local. Deși înțelegem necesitatea pregătirii tactice a armatei în contextul geopolitic actual, considerăm că trebuie menținut un echilibru între activitatea militară și dreptul la muncă al cetățenilor. În acest context, vă
Interpelare
George-Cezar Petre
extremiști
Astăzi o să vorbim despre un lucru esențial pentru cei care îi cataloghează drept „extremiști” și care uită să menționeze faptul că extremiștii au în Parlament un procent de 20%. Cu o coaliție care depășește 60%, este evident că nu se poate impune nimic și nu se poate impune nimic fără voința majorității. Așadar, dacă lucrurile merg prost, responsabilitatea aparține integral celor care au majoritatea și care controlează votul în Parlament. Aveți toată puterea și n-ați reușit, după aproape un an de când ați fost aleși, două lucruri importante: unu – să scoateți politrucii numiți pe criterii de incompetență din tot ce înseamnă companiile de stat. Și al doilea lucru este legat de pensiile speciale unde ați mimat reforma, iar Comisia Europeană a penalizat România. AUR a venit în fața românilor cu un plan de guvernare clar, cu 12 puncte asumate politic. V-am pus pe masă propuneri concrete. Ați ținut cont de ele? Nu. Ați făcut exact opusul: ați crescut taxele și impozitele, ați împovărat mediul privat, ați sufocat economia într-un moment deja fragil și, în loc să stimulați producția, investițiile și munca, ați preferat să stoarceți și mai mult de la cei care încă mai țin această țară pe picioare. V-ați demonstrat incompetența administrativă prin menținerea pensiilor speciale din justiție, deși știați foarte bine că acest lucru blochează fonduri europene. România a pierdut 231 de milioane de euro din PNRR din cauza acestei incapacități de a reforma sistemul. Poate pentru că aceste cifre par niște simboluri pentru dumneavoastră într-un comunicat, pentru România însă înseamnă investiții ratate, spitale neconstruite, școli nereabilitate și, evident, cu o infrastructură amânată. Pierdem bani europeni nu din cauza „extremiștilor”, ci din cauza incompetenței voastre și a rețelelor de politruci pe care îi protejați în funcții publice. Vă îngrijiți doar de propriile poziții și privilegii, în timp ce românii care muncesc abia își mai permit o viață decentă. Facturile au crescut, la fel și taxele și impozitele și, odată cu ele, toate prețurile în țară. Oamenii îndură frigul iernii cu calorifere reci, iar voi le vorbiți despre stabilitate macroeconomică și „responsabilitate fiscală”. Spuneți că nu avem inițiative care să treacă. Cum să treacă când zeci de amendamente și propuneri legislative sunt blocate sistematic în comisii prin voturile voastre? Când majoritatea parlamentară funcționează ca un zid sau – și mai grav – când idei propuse de noi sunt preluate, cosmetizate și prezentate apoi ca fiind „inițiative ale coaliției”? USR se laudă că „ține piept extremismului”, de parcă o mână de parlamentari ar salva democrația de un pericol imaginar. În realitate, USR-ul votează cot la cot cu PSD și PNL toate proiectele și asumările de răspundere, toate compromisurile convenabile. Retorica voastră e antisistem, dar practica este perfect aliniată sistemului. Din punct de vedere economic, ați adâncit deficitul, ați crescut presiunea fiscală și ați afectat mediul antreprenorial. Ați împins România într-o zonă de vulnerabilitate fiscală și financiară și dați vina pe opoziție pentru consecințe. Mai mult, miniștrii USR lansează acuzații și dezinformări, insinuând că parlamentarii AUR, da, ar merge în Statele Unite pe banii publici sau că au anulat Programul Visa Waiver. Este o tactică ieftină, când nu aveți rezultate, să inventați dușmani. Dacă există extremism în politica românească, el se manifestă prin aroganța majorității, prin disprețul față de opoziție și prin refuzul de a accepta orice idee care nu vă aparține. Aveți putere, aveți majoritate, aveți instituțiile de partea voastră și, totuși, în loc de performanță, oferiți dispreț și aroganță, pentru care vă spun simplu: extremiștii sunteți voi! Mulțumesc frumos. _(Aplauze.)_
Interpelare
Andrei-Emil Dîrlău
Săraca țară bogată
Interpelarea mea de astăzi se intitulează: „«Săraca țară bogată» – încă o afacere ce privează românii de valorificarea corectă a zăcămintelor minerale”. E adresată domnului Ilie Bolojan, prim-ministrul României, doamnei Diana Buzoianu, ministrul mediului, domnului Alexandru Nazare, ministrul finanțelor, și domnului Irineu Darău, ministrul economiei. Sunt senator AUR, Andrei Dîrlău, Circumscripția nr. 1 Alba. ## Stimate domnule premier, ## Domnilor miniștri, România are zăcăminte de minereuri neferoase, petrol, gaze, cărbuni, dar azi, 36 de ani de la Revoluția din ʼ89, majoritatea nu ne mai aparțin. Avem cele mai mari prețuri la energie electrică, gaze, produse alimentare, lemne de foc, pădurile sunt defrișate, importăm pâine congelată, oamenii stau iarna în casă, în frig, cu lumina stinsă; auzim că cineva a mai murit înghețat în casă, zeci de mii de copii se culcă seara nemâncați. Asta e situația românilor azi, în țara lor, cândva bogată. Guvernul Bolojan se pregătește de o nouă ticăloșie, vrând să înstrăineze și ce a mai rămas. El face o nouă afacere păguboasă pentru români: exploatarea minieră de la Certejul de Sus, județul Hunedoara, din Apuseni. Proiectul minier din perimetrul Certej, în Munții Metaliferi, în celebrul „patrulater aurifer” din Apuseni, a urmat căi întunecate, asemănătoare celor care au avut loc la Roșia Montană. După multe modificări bizare ale acționariatului, evaluări diferite ale cantității de aur și argint din zăcământ (de la 63 de tone aur, 375 tone de argint, a sărit la 81 tone de aur, 450 tone de argint), anularea în instanță a PUZ-ului, noul proprietar obține aviz de mediu, emis de Agenția pentru Protecția Mediului Hunedoara, pe 30 decembrie 2025, la sfârșitul anului, ca hoții, de Revelion. Contextul juridic în care s-a emis avizul de mediu e și el bizar. Investitorul nu mai avea licență de concesiune pentru exploatare; ea expirase în 2024, deși investitorul Deva Gold a depus documentația de prelungire a licenței la Agenția Națională de Reglementare în Domeniul Minier în 2024. Hotărârea de Guvern nu s-a mai adoptat la termenul-limită și a expirat. Ulterior, Ministerul Justiției a refuzat să semneze proiectul de hotărâre, invocând că licența nu mai e valabilă. Ca urmare, investitorii Deva Gold au dat în judecată ANRM și Guvernul, cerând obligarea lor la adoptarea actului normativ de prelungire a concesiunii. Procesul a fost pe 9 februarie 2025. Ultima modificare de acționariat a adus promisiunea unei exploatări fără cianuri, ceea ce pare îmbucurător. E nevoie de locuri de muncă în Certej, dar nu oricum. România trebuie să beneficieze de resurse, nu să le facă cadou pentru câștigul unor grupuri mafiote ce au infestat instituțiile, spoliindu-l de averea sa 36 de ani. În acest timp, instituțiile (parchete, SRI, SIE) n-au luat nicio măsură pentru a elimina caracatița mafiotă ce a cuprins instituțiile ce trebuiau să fie anticorpii statului. În 36 de ani niciun guvern n-a produs un program de exploatare a zăcămintelor în economia de piață, în folosul românilor, ajunși sclavii unui guvern ale cărui singure măsuri sunt de a introduce taxe noi și impozite. Întrebări: 1. Ce măsuri ați luat după eliberarea ilegală a avizului de mediu pentru proiectul minier din Certej, deși ANRM publicase deja în Monitorul Oficial decizia din 24 decembrie 2025, prin care licența de concesiune în exploatare deja încetase? 2. Deși noul investitor Varvara Development Group susține că exploatarea va fi prin metoda flotației, fără cianuri, promițând „dezvoltare durabilă” și „impact redus asupra mediului”, românii au mai auzit asemenea povești. Însă proiectul minier Certej nu valorifică complet zăcământul, statul român nebeneficiind nicicum de minereurile critice din zăcământ. Cum veți evita aceste pierderi? 3. Cum veți gestiona uriașele probleme de control postminier, riscând compromiterea relațiilor României cu țări vecine ca Ungaria și Serbia? 4. Cine va suporta urmările unui accident? Locuitorii zonei au încă vie amintirea dezastrului din 1971, când ruperea barajului a dus la eliberarea a 300.000 metri cubi de nămol toxic, zeci de locuințe distruse, 89 de morți? 5. Instituțiile statului știu ce rezultă dintr-un proces minier (produse intermediare, concentrate aurifere, cuprifere, polimetalice etc.). La acordarea licenței de concesiune veți condiționa și investiții în prelucrarea lor în țară? Sau programul de guvernare prevede doar spolierea românilor prin taxe și impozite, iar bunurile lor comune, proprietate inalienabilă a românilor, prin Constituție, fiind date străinilor, știind că probele din zăcăminte sunt analizate de investitori al căror interes este propriul profit? 6. Ce măsuri veți lua ca aceste probe să fie reale, obiective, statul să se poată îndestula corect din afacere? 7. Veți face un control guvernamental al afacerii Certej de la începuturi, analizând incompatibilități și conflicte de interese ale unor decidenți ai statului? Credeți că în România, adusă pe marginea prăpastiei, e timpul să punem ordine în modul de funcționare a instituțiilor, responsabilizarea în fața legii a celor ce-și trădează neam și țară? 8. De ce Guvernul n-a prelungit la timp licența de concesiune Deva Gold, care a expirat? Membrii Guvernului au avut mustrări de conștiință sau au fost alte motive pentru această decizie? Cum considerați că exploatarea resurselor se poate transforma în dezvoltare? 9. Stabilitatea economică implică investiții pentru minerale rare în România sau rămânem ca în ultimii 36 de ani la exportul de materii prime? 10. În sfârșit, în vederea protejării Parteneriatului strategic cu SUA de caracatița mafiotă încă la putere în România, vă rugăm, doamnă ministru: ce mandat ați avut, în baza căruia ați avut discuții angajante pentru statul român la Washington? Senator Andrei Dîrlău, membru în Comisia de politică externă, secretar în Comisia de afaceri europene, Circumscripția nr. 1 Alba. A doua interpelare se numește „România, îngropată în datorii, dar mare filantroapă”. Domnului Ilie Bolojan, prim-ministru, doamnei Oana Țoiu, ministru de externe, domnului Nazare, ministrul finanțelor. Ați preluat, domnilor, administrația țării, după alegeri anulate ilegal în urma unei lovituri de stat. Coaliția pe care o conduceți a distrus finanțele României. Așteptăm pachetul 3 de măsuri Bolojan. Până atunci aflăm lucruri care mai de care mai abracadabrante zilnic; prin HG nr. 290/2024, Guvernul a aprobat un program multianual strategic de cooperare internațională pentru dezvoltare și asistență umanitară 2024 – 2027. El prevede concentrarea acțiunilor României în 10 state prioritare din Marea Neagră, Balcanii de Vest, Africa, Orientul Mijlociu, Republica Moldova, Ucraina, Georgia, Serbia, Albania, Palestina, Mauritania, Tanzania, Senegal, Etiopia. Instituția responsabilă pentru coordonarea politicii de cooperare și asistență umanitară e Ministerul de Externe. Statele prioritare sunt pe lista Comitetului de Asistență pentru Dezvoltare, OCDE. Activitățile României sunt asociate politicii financiare a UE. Sprijinul dat de România se îndreaptă spre reforma administrației: e-guvernare, dezvoltare durabilă, politici publice, proceduri electorale, educație, sănătate, schimbări climatice, instruire pentru reconstrucție postconflict. Insolența dumneavoastră e incredibilă. Exact în aceste domenii în care vreți să dați altora sprijin, România însăși are situații dezastruoase. După ce ați dat lovitura de stat din decembrie 2024 pentru a rămâne la guvernare, ați umilit poporul, i-ați nesocotit voința, acum pretindeți să ajutați țări în dificultate, inclusiv în domeniul electoral. Dacă nu consultam site-uri MAE și SGG, credeam că e un fake news. Guvernul s-a angajat să investească în program 730 milioane euro anual până în 2030. Îngropat în datorii, cea mai mare parte a românilor fiind în sărăcie. O rată a șomajului în creștere, 7 sau 8 milioane de români plecați în bejenie în alte țări pentru a supraviețui, atâția tineri care vor să plece din țară, România e o mare filantroapă pentru alte popoare, păcălite și ele, manipulate, furate prin politici neocoloniale. Vedem cetățeni ucraineni, bărbați între 18 și 60 de ani, eludând legile ucrainene; și ei nu sunt pe front, ci se plimbă în bolizi de lux pe străzile Bucureștiului. Firme ucrainene construiesc drumuri în România. Actorul de comedie Zelenski ne anunță cu mândrie că Ucraina va deschide 10 centre de export de armament în Europa anul acesta. Fabricile noastre, în acest timp, cele de armament sunt în majoritate aproape de faliment. Slava Ucraina! De ce ei pot, dar noi trebuie să plătim, îngropându-ne bătrânii, lăsând copiii fără educație, uneori înfometați, vânzând tot ce mai avem în bătătură? Proiectul de politici publice de cooperare pentru asistență umanitară, elaborat de Guvern, prin MAE, impune primăriilor să suporte din proprii bugete ajutor financiar. Guvernul se angajează în activități filantropice, transferând povara fiscală către primării, comunități locale, multe cu situații dezastruoase. Dezinteresul vostru pentru situația poporului e sfidător și intolerabil. Întrebări: 1. E normal ca din împrumuturile făcute de România la dobânzi mari din fondurile comunităților locale, de asemenea, să facem acte filantropice? De ce trebuie să fim caritabili, în detrimentul românilor? Sau trebuie să „plătim tainul” pentru a adera la OCDE? 2. După măsuri care au adus românii în sărăcie, au redus veniturile profesorilor, au închis, au alungat companii în alte țări, acum le mai luați bani pentru filantropii puținilor antreprenori care mai supraviețuiesc? 3. Dincolo de tăieri și filantropii, ați gândit un plan de redresare economică a României? Îl puteți pune în dezbatere publică pentru a afla opinia mediului de afaceri, a sindicatelor și, mai ales, a cetățenilor români? Cu siguranță, nu. Senator Andrei Dîrlău, membru al Comisiei de politică externă, secretar al Comisiei de afaceri europene, senator AUR, Circumscripția nr. 1 Alba. Mulțumesc. _(Aplauze.)_
Interpelare
Cătălin Silegeanu
Datoria guvernează România
Declarația mea politică: „Datoria guvernează România”. PSD și PNL se laudă cu prelungirea plafonării la gaze, ca și cum ar fi o mare victorie, în timp ce statul român plătește, într-un singur an, de cinci ori mai mult doar pe dobânzile împrumuturilor făcute de guvernele lor. România trăiește pe datorie și nu e nicio figură de stil. Bugetul nu se mai sprijină pe muncă, pe producție și venituri sigure, ci pe credite contractate în grabă, la costuri de nivelul cămătăriei. În ultimele zile, Ministerul Finanțelor s-a împrumutat de la bănci cu aproape 2 miliarde de lei și a acceptat dobânzi care depășesc 6% pentru scadențe medii și trec de 6,4% pentru scadențe lungi, niveluri care plasează România în categoria statelor penalizate sever de piețe. Este o rutină bugetară care se repetă, săptămână de săptămână, licitație după licitație, cu costuri tot mai mari. Dobânzile astronomice sunt urmarea deficitelor împinse, ani la rând, dincolo de orice limită rezonabilă. România a ajuns constant printre statele din Uniunea Europeană la capitolul deficit bugetar, într-o perioadă lipsită de șocuri care să justifice risipa. Cheltuielile cu dobânzile au depășit 50 de miliarde de lei într-un singur an, o sumă care concurează cu bugete întregi de investiții și care nu produce valoare, nu dezvoltă economia, nu îmbunătățește viața cetățenilor. Statul plătește pentru timp pierdut și decizii proaste. În 2026 România trebuie să refinanțeze datorii care sunt aproape de 30 de miliarde de euro, peste un deficit bugetar încă ridicat, într-un context de costuri mari și încredere scăzută. La un necesar brut de finanțare de peste 13% din PIB, România începe fiecare an cu mâna întinsă către creditori. Suntem cerșetorii Uniunii Europene. În paralel, Guvernul oferă randamente ridicate pentru titluri de stat și absoarbe lichiditatea din piață. Firmele au mai puțin acces la finanțări, investițiile încetinesc, creșterea economică slăbește, dependența de împrumut se adâncește. Datoria publică a depășit de mult linia roșie. În anii care vin, bugetul va fi scris sub presiunea dobânzilor, nu a priorităților și orice guvern va porni cu un handicap structural. Iată spirala sărăciei în care Guvernul Bolojan și partidele coalizate au aruncat țara. Vă mulțumesc.
Interpelare
Dumitru Manea
Impactul angajamentelor externe ale României asupra economiei și securității naționale, riscurile, măsurile de prevenție și mecanismele de control instituțional existente
Senator Dumitru Manea, Circumscripția..., SOS România, Circumscripția nr. 24 Iași. Interpelare adresată doamnei Ioana-Silvia Țoiu, ministrul afacerilor externe, și domnului Radu-Dinel Miruță, ministrul apărării naționale. Obiectul interpelării: „Impactul angajamentelor externe ale României asupra economiei și securității naționale, riscurile, măsurile de prevenție și mecanismele de control instituțional existente”. Doamnă ministru, Domnule ministru, Cu aceeași mână cu care semnează tăieri de la gura pensionarilor, a copiilor și a celor mai săraci români, Președintele României a semnat, fără să clipească, o nouă îndatorare a țării. Încă 5% din PIB aruncate într-un program cu nume ironic: SAFE. Ni se spune că acest program – Security Action for Europe – ar fi un „instrument financiar” menit să sprijine securitatea statelor membre. În realitate, este un mecanism de îndatorare masivă, adoptat la 27 mai 2025, sub lozinca pompoasă „Pregătire 2030”, prin care România devine client captiv pentru industriile de armament ale marilor state din Uniunea Europeană. Ni s-a promis „revitalizarea industriei românești de apărare”. Primim în schimb externalizarea totală a înzestrării armatei, monopolizarea achizițiilor, contracte opace, ultrasecretizate și o hemoragie bugetară mascată, sub pretextul unei stări de urgență permanent fabricate. Sub această perdea de fum, generali isteți și civili obedienți semnează contracte halucinante, iar banii românilor dispar în scheme de achiziții despre care Parlamentul află post-factum, dacă află. Avem de-a face, de fapt, cu cea mai mare diversiune bugetară din istoria recentă: așa-zisa „înzestrare a armatei”. România se află în clasamentul Global Firepower 2026 pe locul 52. Am căzut un loc față de anul trecut și 5 locuri față de 2023, când eram pe locul 47. Repet: am căzut, deși bugetul apărării a crescut. Bugetul estimat al Ministerului Apărării pentru anul acesta este de aproximativ 57 de miliarde de lei, adică peste 11,4 miliarde euro. Și asta fără a socoti cele peste 16 miliarde de euro din Programul SAFE, prezentate opiniei publice ca „oportunitate”, dar care reprezintă, în fapt, o îndatorare multianuală colosală. Cu alte cuvinte, Ministerul Apărării a devenit cel mai bogat minister al României, iar Armata Română... mai slab clasată ca înainte. Precizare: Global Firepower 2026 este un clasament internațional anual care evaluează puterea militară a țărilor lumii în anul 2026, realizat de organizația nonguvernamentală Global Firepower. Scopul său este să ofere o imagine comparativă a capacității militare convenționale a statelor, pe baza a zeci de indicatori: personal, logistică, infrastructură, capacitate industrială, sustenabilitate etc. Să facem o scurtă comparație cu cei care se află înaintea noastră în clasamentul Global Firepower: Venezuela – locul 51: buget de apărare între 40 și 60 de milioane de dolari. Etiopia – locul 47: sub un miliard de dolari. Irak – locul 44: 6,5 miliarde. Malaezia – locul 42: 4,3 miliarde. Filipine – locul 41: 6,1 miliarde. Să vedem cum stau lucrurile în Europa: Finlanda – locul 48: buget între 7,5 și 8,2 miliarde de euro, deși e implicată în operațiuni militare complexe, cum ar fi supravegherea arctică. Elveția – locul 46: 6,3 și 7,4 miliarde euro. Danemarca – locul 45: între 8,2 și 9 miliarde euro. Portugalia – locul 38: jumătate din bugetul alocat de România armatei – 5,7 miliarde. Grecia – locul 30, deși se află sub amenințarea constantă a Turciei: între 8,5 și 9,5 miliarde euro. Cu excepția marilor state care au industrie proprie de apărare, Germania, Franța, Marea Britanie, Italia, Polonia, Spania, România este campioană absolută la cheltuieli. Cu precizarea: cheltuieli fără rezultat. Și ce cumpărăm concret? – avioane F16, care nici nu decolează dacă e prea frig sau plouă: 1,5 miliarde euro; – inutilele rachete Patriot: 4 miliarde de dolari plus mentenanța, estimată la 150 de milioane de dolari, plus proiectilele – 4 milioane de dolari bucata; – lansatoarele de rachetă HIMARS: 1,5 miliarde de dolari plus mentenanța – 60 de milioane de dolari; – Programul Piranha: 1,5 miliarde euro plus mentenanța de 60 de milioane de euro anual. Cireașa de pe tort este achiziționarea avioanelor F-35. Pentru ele plătim 6,5 miliarde de dolari, eșalonat, în avans, ca la bordel, avioanele urmând să sosească prin 2031, când probabil vor fi epuizate moral. Și când, probabil, se vor fi încheiat și războaiele pentru care le cumpărăm. Mă opresc aici. Ceea ce se petrece la apărare a depășit de mult nivelul de trădare de țară. Ministerul Apărării nu doar jefuiește pe moment, dar face în așa fel încât să plătim perpetuu pentru achizițiile pe care acești trădători le fac. Ne amanetează viitorul. Doamnă ministru al afacerilor externe, Domnule ministru al apărării, Având în vedere cele de mai sus, vă solicit să răspundeți următoarelor întrebări: 1. Cum explicați paradoxul inacceptabil că, deși bugetul pentru armată a crescut amețitor, până la nivelul de record absolut al investițiilor în apărare, România a scăzut în clasamentul Global Firepower, aproape direct proporțional cu creșterea acestor investiții? 2. Când ați luat aceste decizii majore privind „înzestrarea” armatei, de ce nu ați făcut evaluările de risc privind securitatea națională pe baza unei minuțioase strategii naționale de apărare a țării? Sau, dacă le-ați făcut, vă rog să explicați cum au fost realizate, de către ce instituții, în ce perioadă și cu ce nivel de clasificare? 3. Cum v-ați permis să vă asumați, fără informarea prealabilă a Parlamentului României, angajamentele externe concrete, cu impact asupra securității naționale (militare, logistice, energetice sau de politică externă)? Care este temeiul constituțional al acestei asumări? 4. Care sunt procedurile concrete și documentele prin care este asigurată coordonarea dintre Ministerul Afacerilor Externe, CSAT și Parlament, conform Legii nr. 415/2002? și 5. De ce, în prezent, nu există o strategie actualizată de politică externă și securitate națională aprobată formal? Sau, dacă există, care este actul normativ de aprobare, data acestuia și cine a aprobat-o?
Interpelare
Gheorghe Vela
pensii speciale
Am o interpelare adresată domnului prim-ministru IlieGavril Bolojan, cu obiectul: „Clarificarea utilizării sintagmei «pensii speciale» în raport cu pensiile militarilor și ale polițiștilor din instituțiile de ordine publică și siguranță națională”. Și o întrebare adresată domnului Dragoș Nicolae Pîslaru, ministrul investițiilor și proiectelor europene. Interpelarea adresată domnului prim-ministru al României, Ilie-Gavril Bolojan, o fac pentru următoarele considerente: Stimate domnule prim-ministru al României, În contextul actual, marcat de instabilitate regională, conflicte armate în proximitatea granițelor Uniunii Europene și, implicit, ale României și de riscuri sporite la adresa securității interne, statul român și societatea românească se bazează, mai mult ca oricând, pe profesionalismul, loialitatea și capacitatea de reacție a militarilor și a polițiștilor români. Aceste categorii profesionale reprezintă piloni esențiali ai funcționării statului, asumându-și riscuri majore, incompatibilități și restrângeri semnificative de drepturi și libertăți pe întreaga durată a carierei, în interesul apărării ordinii constituționale și al protejării cetățenilor. În același timp, în discursul public și instituțional este utilizată frecvent, în mod generalizat și imprecis, sintagma „pensii speciale”, pentru a desemna regimuri juridice diferite de pensionare, inclusiv pensiile militarilor și ale polițiștilor. Or, în aceste pensii sunt reglementate distinct, în cadrul sistemului pensiilor, și pensiile militare de stat, ale polițiștilor și ale militarilor, pentru că sunt pensii de serviciu justificate de natura activității, de riscurile asumate și de obligațiile profesionale specifice. Utilizarea nediferențiată a acestei sintagme riscă să inducă confuzie în rândul opiniei publice, să alimenteze tensiuni sociale și să stigmatizeze categorii profesionale de care statul român are, în prezent, o nevoie strategică reală. Într-un climat internațional tensionat, o astfel de abordare afectează nu doar coeziunea socială a României, ci și încrederea în instituțiile fundamentale ale statului. Având în vedere cele de mai sus, vă adresez următoarele întrebări: 1. Care este definiția oficială utilizată de Guvernul României pentru sintagma „pensii speciale” și ce categorii de pensii sunt incluse explicit în această noțiune, cu indicarea temeiurilor legale corespunzătoare? 2. Din ce motiv Guvernul României utilizează în comunicarea publică o etichetă generală pentru regimuri juridice distincte, precum pensiile militarilor și ale polițiștilor, și ce măsuri aveți în vedere pentru a asigura o terminologie riguroasă, corectă și coerentă pe viitor? 3. Ce evaluare de impact social a realizat Guvernul cu privire la efectele stigmatizării publice a militarilor și a polițiștilor, prin asocierea lor, în mod nediferențiat, cu categoria „pensionarilor speciali”, în contextul rolului lor esențial în apărarea și în siguranța statului român? 4. În ipoteza unei reforme a pensiilor militarilor și polițiștilor, care sunt principiile asumate de Guvern privind vârsta de pensionare, modul de calcul, indexarea și predictibilitatea sistemului, precum și calendarul de consultare publică și interinstituțională? 5. Ce măsuri concrete va adopta Guvernul pentru a separa, în comunicarea publică, situațiile punctuale sau excepționale de prezentare generală a întregilor corpuri profesionale, astfel încât dezbaterea să rămână una corectă, echilibrată și orientată spre soluții? 6. Cum considerați că ar trebui să-și exprime statul român, în mod concret și instituțional, recunoștința față de sacrificiul profesional, adesea nevăzut, dar mereu prezent, al militarilor și polițiștilor, având în vedere riscurile asumate, restrângerea de drepturi și rolul lor esențial în apărarea, ordinea publică și siguranța națională a României, dincolo de discursul public care îi asociază frecvent, în mod nediferențiat, cu sintagma „pensii speciale”? și 7. Ce demersuri intenționează să inițieze Guvernul României pentru a corecta percepțiile publice eronate existente în societate privind pensiile militarilor și ale polițiștilor, inclusiv printr-o comunicare instituțională coerentă și prin delimitarea clară, în documentele oficiale și în discursul public, între diferitele regimuri juridice de pensionare existente? Având în vedere importanța strategică a acestor categorii profesionale pentru statul român și impactul major al discursului public asupra coeziunii sociale și încrederii instituționale, vă solicit un răspuns în scris, clar și fundamentat, în termenul legal. Cu deosebită considerație, senator POT de CarașSeverin, Vela Gheorghe. ## Domnule președinte, Am și o scurtă întrebare adresată domnului ministru al investițiilor și proiectelor europene, domnului Dragoș Nicolae Pîslaru, cu subiectul „Situația jaloanelor întârziate din PNRR și riscul de blocare a fondurilor europene”. Domnule ministru, În contextul implementării Planului național de redresare și reziliență, sunt semnalate întârzieri în îndeplinirea unor jaloane asumate de România, cu potențial impact negativ asupra deblocării unor sume importante destinate investițiilor publice. Aceste întârzieri pot afecta credibilitatea României în relația cu partenerii europeni, ritmul investițiilor și stabilitatea bugetară. În acest context, vă adresez următoarele întrebări: 1. Care este situația oficială, la data prezentei întrebări, a jaloanelor PNRR restante sau întârziate, cu indicarea termenelor inițiale, a termenelor actualizate și a instituțiilor responsabile? 2. Ce sume sunt în prezent blocate, suspendate sau condiționate de îndeplinirea acestor jaloane și care este defalcarea acestor sume pe componente și domenii de reformă? 3. Ce calendar ferm are în vedere Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene pentru închiderea jaloanelor restante până la data de 31 martie 2026? 4. Ce măsuri administrative concrete au fost dispuse pentru creșterea capacității de implementare, inclusiv în ceea ce privește avizarea, procedurile de achiziție, standardizarea documentațiilor și reducerea birocrației, și ce rezultate măsurabile au fost obținute în ultimele 60 de zile? și 5. Ce plan de contingență are Guvernul României pentru situația în care anumite jaloane nu pot fi închise în termen, astfel încât costurile acestor întârzieri să nu fie transferate către populație prin tăieri în servicii publice esențiale sau prin creșteri suplimentare ale poverilor fiscale? Vă solicit un răspuns în scris, clar și fundamentat, în termenul legal. Cu deosebită considerație, senator POT de CarașSeverin, Gheorghe Vela. Vă mulțumesc frumos.
Stimați colegi,
Potrivit art. 93 alin. (4) din Regulamentul Senatului, caracterul complex al legii se stabilește prin hotărârea plenului Senatului, la propunea Biroului permanent, care a analizat solicitările privind prelungirea la 60 de zile a
termenului de dezbatere și adoptare a unor inițiative legislative, astfel cum sunt afișate pe pagina Senatului.
De asemenea, la data de 14 februarie 2019 a fost semnat Acordul dintre Fondul Global de Luptă împotriva HIV/SIDA, Tuberculozei și Malariei și Ministerul Sănătății din România, în calitate de primitor principal, pentru implementarea programului „Abordarea provocărilor sistemului de sănătate privind controlul tuberculozei în România”, denumit în continuare „Program”, în valoare de 3.590.075 de euro.
De asemenea, conform Scrisorii de implementare nr. 7 din iunie 2022, înregistrată la Fondul Global de Luptă împotriva HIV/SIDA, Tuberculozei și Malariei, s-a aprobat o finanțare suplimentară în valoare de 3.000.520 de euro din Fondul de urgență pentru a completa grantul existent pentru tuberculoză, pentru a asigura tratamentul neîntrerupt și detectarea cazurilor de tuberculoză în rândul refugiaților ucraineni, în final, valoarea totală a programului ridicându-se la 10.306.733 de euro.
De asemenea, perioada de închidere a fost prelungită cu 18 luni, începând cu data de 31 martie 2023.
Comisia pentru cultură și media supune plenului Senatului spre dezbatere și adoptare raportul de admitere, cu amendamente admise, și Propunerea legislativă pentru instituirea anului 2026 „Anul episcop Márton Áron”.
Prin conținutul său normativ, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare și urmează să fie dezbătută și adoptată, în conformitate cu prevederile art. 76 alin. (2) din Constituția României.
Mulțumesc.
– stabilirea atribuției Agenției de Plată pentru diminuarea cuantumului sprijinului financiar conform constatărilor și/sau recomandărilor formulate ca urmare a misiunilor de audit ale serviciilor Comisiei Europene, Curții Europene de Conturi și Curții de Conturi a României, după caz;
– crearea temeiului legal și a termenului privind revizuirea de către autoritățile și instituțiile responsabile de gestionarea, implementarea și controlul intervențiilor, din cadrul și din subordinea MADR, a documentelor de implementare necesare punerii în aplicare a constatărilor acceptate ale auditorilor.
Vă rugăm să adoptați această ordonanță de urgență. Mulțumesc.
Grupul Partidului Social Democrat nu va susține această inițiativă legislativă.
Vă mulțumesc.
Eh, concluzionând, această inițiativă nu are niciun temei logic și nici măcar un temei care face referire la principiile economiei de piață.
Vă mulțumesc.
Legea respectă cadrul european, inclusiv art. 39 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și directivele Uniunii privind achizițiile publice, oferind în același timp sprijin real industriei procesatoare și sectorului HoReCa.
Această inițiativă promovează transparența, reduce birocrația și sprijină micii producători să ajungă la piață, în timp ce spitalele, școlile și unitățile militare vor beneficia de hrană sănătoasă din proximitate. Impactul bugetar este pozitiv: creșterea colectării TVA-ului și reducerea dependenței de importuri și consolidarea economiei locale. Această lege mută accentul de la vulnerabilitate la reziliență și respect de sine economic.
## Stimați colegi,
Vă invit să susțineți această lege ca pe un act de responsabilitate economică, care pune producătorii și consumatorii români...
Acum o replică scurtă la intervenția colegului meu. Totuși, anul acesta, dacă ne ajută și bunul Dumnezeu și Guvernul se mișcă bine, două capacități importante o să fie puse în funcțiune. Vorbim de Mintia, unde o să fie un CCGT, o centrală bazată pe gaz, de 1.700 de megawați, și Iernutul, unde vorbim de o capacitate de 430 de megawați, care este în proprietatea 100% a Romgaz.
Deci suntem, din punctul de vedere al securității energetice, pe o poziție bună.
Și, stimați colegi, haideți să nu politizăm și să ideologizăm această chestiune, ci să mergem pe o chestiune practică și să votați, pentru că, practic, prorogăm termenul! Deci nu vom închide capacități de producere de energie electrică bazate pe cărbune.
Vă mulțumesc.
Mai mult, se introduce protecția împotriva hărțuirii exercitate de terți, fie ei clienți, furnizori sau vizitatori.
Nu în ultimul rând, proiectul impune obligația angajatorilor de a preveni ferm discriminarea și hărțuirea, obligându-i să desemneze persoane responsabile cu gestionarea conflictelor și implementarea unor proceduri de prevenire și combatere.
Acest proiect, ca întreg pachetul de legi, răspunde unor probleme stringente.
Datele sunt alarmante – și permiteți-mi să citesc câteva. Raportul Avocatului Poporului pe anul 2025 plasează hărțuirea la locul de muncă în topul problemelor reclamate de cetățeni, alături de neplata salariului. Deși ITM a înregistrat 700 de sesizări oficiale anul trecut, știm cu toții că acesta este doar vârful aisbergului. Este vârful aisbergului, pentru că mii de angajați, în special femei – care, conform studiilor, sunt cele mai expuse hărțuirii și violenței la locul de muncă –, aleg tăcerea, aleg să demisioneze sau să îndure umilințe până la epuizare psihică, din lipsă de încredere în instituții și într-o legislație care să-i protejeze...
Închei, spunându-vă: evident că sunt împotrivă, evident că înțeleg și ca om care a lucrat, și ca un om interesat de aceste lucruri de bun-simț pentru o țară civilizată. Dar, înainte să aplicăm amenzi cu elan, aș fi vrut să existe un timp în care antreprenorii români să poată fi familiarizați cu aceste aspecte, să li se explice care e diferența între aia morală și alt tip de hărțuire, de ce aceasta este o definiție mai largă, care nu mai ia în considerare criterii de discriminare, ci se referă la hărțuire, în general. Deci sunt niște aspecte. Nu-mi face plăcere să mă... să mă..., cum să spun..., să sar pe amenzi la antreprenori fără să am o pregătire corespunzătoare a acestora, cum s-a făcut cu ani în urmă la acest concept de „hărțuire morală”, când o instituție a statului...
Rolul nostru, ca legiuitori, nu este să asistăm pasiv cum angajatul se descurcă cum poate el în fața abuzurilor. Rolul statului este să construiască acest scut legal care să protejeze sănătatea, inclusiv cea psihică, a celor care muncesc.
Vă îndemn să votați acest proiect de lege, pentru a arăta că România anului 2026... în România anului 2026 demnitatea la locul de muncă nu este un lux, ci o condiție obligatorie.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc.
Și-atunci, vă întreb: dacă o numiți „lege de protecție” și de ea nu beneficiază fix victimele, pentru cine faceți legile astea? Pentru cine le scrieți atât de prost? Și mai veniți și la tribuna Parlamentului să spuneți: „Vai, ce a făcut grupul de lucru de la Guvern!”
N-a făcut nimic grupul de lucru de la Guvern. Acest grup de lucru de la Guvern ar trebui să aibă bunul-simț să vină să retragă aceste proiecte, care sunt scrise – îmi cer scuze că vă spun – cu picioarele.
Mulțumesc.
Vă mulțumesc.
Nu noi politizăm. Comisia Europeană este cea care ideologizează și politizează acest demers Green Deal.
Așadar, haideți să votăm, în sfârșit, împotriva acestei marote ecomarxiste!
Mulțumesc.