Stenogramă plen

Stimați colegi, Vă rog să luați loc, începem într-un minut.

PAUZĂ * * * DUPĂ PAUZĂ

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Doamnelor și domnilor senatori,

Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 23 februarie 2026.

Vă anunț că, din totalul de 133 de senatori, până în acest moment și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 106.

Ședința este condusă de subsemnatul, Mircea Abrudean, președintele Senatului, asistat de doamna senator DoinaElena Federovici și doamna senator Niculina Stelea, secretari ai Senatului.

Ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi a fost distribuită.

Dacă nu sunt comentarii, vă

Programul de lucru, stabilit de Biroul permanent al Senatului și Comitetul liderilor grupurilor parlamentare, este următorul: ora 16.00 – lucrări în plen, dezbaterea și votul asupra moțiunii simple, dezbaterea inițiativelor legislative înscrise pe ordinea de zi; ora 18.00 – vot final.

Dacă nu sunt intervenții în legătură cu acest program, vă

Programul de lucru a fost adoptat.

La punctul 1, secțiunea I, avem moment de reculegere în memoria victimelor războiului din Ucraina.

Doamnelor și domnilor senatori,

Vă invit să păstrăm un moment de reculegere în memoria victimelor agresiunii militare asupra Ucrainei.

Vă mulțumesc.

Înainte de a trece la punctul 2, secțiunea I, vă anunț că la balcon avem un grup de tineri din Bacău, la invitația domnului senator Daniel Fenechiu.

La punctul 2, secțiunea I, avem dezbaterea și votul asupra moțiunii simple cu tema „Diplomația progresistă cu hashtaguri a pus agricultura României în pericol. Oana Țoiu spune «da» altora și «nu» propriilor cetățeni”, semnată de 43 de senatori, conform art. 170 alin. (2) și (3) din Regulamentul Senatului.

Stimați colegi,

Având în vedere că tema moțiunii simple vizează probleme de politică externă, vă informez că, în conformitate cu prevederile art. 172 alin. (3) din Regulamentul Senatului, a fost îndeplinită procedura de avizare de către Comisia pentru politică externă, care a transmis un aviz negativ, care se regăsește afișat pe pagina de internet a Senatului.

Întreb dacă există semnatari ai moțiunii simple care doresc să-și retragă semnătura. Nu sunt.

Constat că sunt îndeplinite condițiile de procedură și îl invit la microfon pe domnul senator Daniel-Paul-Romeo, pentru a prezenta moțiunea simplă.

## **Domnul Daniel-Paul-Romeo Gheorghe:**

Mulțumesc, domnule președinte. Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori!

Moțiunea simplă împotriva ministrului afacerilor externe, doamna Oana Țoiu, intitulată „Diplomația progresistă cu hashtaguri a pus agricultura României în pericol. Oana Țoiu spune «da» altora și «nu» propriilor cetățeni”.

Politica externă a României nu este un exercițiu teoretic și nu poate fi tratată ca o zonă lipsită de răspundere. Nu este un seminar, nu este un experiment ideologic și nu este un spațiu în care deciziile pot fi luate fără consecințe. Politica externă produce efecte concrete, directe asupra economiei naționale, asupra sectoarelor strategice și asupra vieții cetățenilor români.

În acest context, responsabilitatea pentru pozițiile exprimate de România în cadrul Uniunii Europene aparține direct și personal ministrului afacerilor externe, doamna Oana Țoiu. Nu vorbim despre un funcționar anonim și nici despre o rotiță birocratică, ci despre un decident politic cu mandat deplin, care a avut de ales între a spune „da”, „nu” sau „ne abținem”.

Doamna Țoiu a ales să spună „da” Acordului UE – Mercosur.

Această decizie nu a fost o eroare tehnică și nu a fost o scăpare procedurală. A fost o opțiune politică asumată, cu efecte economice profunde și negative pentru România.

Acordul UE – Mercosur este un acord structural asimetric. El favorizează economiile puternic industrializate și lovește direct statele cu sectoare agricole extinse și vulnerabile. România se află exact în această situație. Agricultura nu este un sector marginal al economiei românești, ci un pilon de stabilitate economică, socială și alimentară.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

## Stimați colegi,

Pentru dezbaterea moțiunii simple în ședința plenului Senatului de astăzi, Comitetul liderilor grupurilor parlamentare a hotărât repartizarea următorilor timpi pentru Guvern și grupurile parlamentare:

– punctul de vedere al Guvernului și răspunsurile Guvernului – 15 minute;

– dezbateri pe grupuri parlamentare, repartizate după cum urmează – în total 31 de minute: PSD – 8 minute, AUR – 7 minute, PNL – 5 minute, USR – 4 minute, PACE – Întâi România – 3 minute, UDMR – 3 minute, senatori neafiliați – un minut; total – 31 de minute.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea poziției Guvernului față de moțiunea de cenzură... moțiunea simplă cu tema „Diplomația progresistă cu hashtaguri a pus agricultura României în pericol. Oana Țoiu spune «da» altora și «nu» propriilor cetățeni”.

Vă rog.

Doamna secretar de stat, după care avem intervenții.

Vă rog, doamna secretar de stat.

**Doamna Clara-Alexandra Volintiru** _– secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe_ _**:**_

## Doamnelor și domnilor senatori,

Mă numesc Clara Volintiru, sunt, într-adevăr, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe și azi o reprezint pe doamna ministru Oana Țoiu în plenul Senatului.

Și vă mulțumesc că mi-ați permis să fiu astăzi alături de dumneavoastră.

Doamna ministru, azi și mâine, se află la Bruxelles, unde participă la reuniunea Consiliului Afacerilor Externe, la invitația Înaltului Reprezentant al Uniunii Europene pentru Politică Externă, Kaja Kallas, precum și la reuniunea Consiliului Afaceri Generale, la care asigură reprezentarea României la nivel de ministru, așa cum a făcut-o de fiecare dată, lucru pe care îl considerăm a fi imperios necesar pentru reprezentarea adecvată a intereselor României. Acest lucru înseamnă o voce importantă, o voce puternică pentru două subiecte extrem de importante pentru noi: sancțiunile împotriva Rusiei și răspunsul european în fața războiului hibrid și consolidarea proceselor democratice – două subiecte de interes pentru România.

Despre moțiunea simplă în discuție, trebuie să menționăm că vorbim de a doua mențiune pe același subiect, cu un grad de similitudine de 70% față de primul text, într-un interval de numai 10 zile, după ce prima a fost deja respinsă cu o majoritate clară.

A fost respinsă pentru că:

1. Ministrul de externe nu negociază și nu ia decizii care implică România de unul singur, ci după un proces consultativ interinstituțional, consistent și colaborativ.

Mulțumesc.

Trecem la prezentarea punctelor de vedere ale grupurilor parlamentare.

Vă rog, domnule Plăeșu, pe procedură.

## **Domnul Laurențiu Plăeșu:**

Să înțeleg că, dacă doamna ministru ar fi fost prezentă, ar fi vorbit plenului Senatului din picioare și de la microfonul central. Fiind vorba de un secretar de stat, și-a permis să stea în bancă și să vorbească de pe scaun.

Mulțumesc.

Cred că secretarii de stat sunt obișnuiți să stea acolo, domnule vicepreședinte, și bănuiesc că ăsta e motivul pentru care n-a venit la microfonul central de la pupitru.

Vă rog, domnule Mircescu, tot pe procedură, după care trecem la puncte de vedere.

## **Domnul Ion-Narcis Mircescu:**

Bănuiesc că nu au pretenția suveraniștii ca noi să vorbim însoțiți de recuzita, cel puțin discutabilă, cu care au vorbit.

Dacă aveți pretenția unui dialog decent, folosiți recuzita când vorbiți dumneavoastră și vă rog să o ridicați când vă încheiați intervențiile.

Mulțumesc. Stimați colegi,

Trecem la prezentarea punctelor de vedere ale grupurilor parlamentare.

Din partea PSD?

Nu este luare de cuvânt.

Din partea AUR, domnule senator Peiu, vă rog.

## **Domnul Petrișor-Gabriel Peiu:**

Stimată doamnă senator,

Stimați domni senatori,

Subiectul real al dezbaterii de astăzi este atitudinea doamnei Oana Țoiu, care a sfidat Parlamentul și s-a sustras dezbaterii moțiunii de cenzură. Pentru a-și acoperi această sfidare fără precedent a Parlamentului și a sensului constituțional al democrației noastre, dânsa a venit cu trei minciuni mari.

Prima oară minte Oana Țoiu atunci când spune că opoziția a depus moțiunea astfel încât s-o împiedice pe ea să meargă la Bruxelles. Este o minciună, pentru că opoziția a depus această moțiune miercuri, iar coaliția guvernamentală, care are 70% din voturi, putea să stabilească dezbaterea moțiunii joi, vineri, sâmbătă, duminică, fără nicio legătură cu prezența Oanei Țoiu la Bruxelles.

În al doilea rând, minte Oana Țoiu cu nerușinare când spune că prezența ei la Bruxelles era obligatorie. Nu era obligatorie! Putea să trimită un secretar de stat, mai ales că, din cauza opoziției Ungariei, nici nu se vor adopta deciziile cu care se laudă Oana Țoiu.

Și, în al treilea rând, minte cu nerușinare Oana Țoiu atunci când, pentru a justifica atitudinea dezonorantă față de Parlament, inventează, îmi pune mie în gură lucruri pe care nu le-am spus niciodată.

Oana Țoiu, ești o mincinoasă de cea mai joasă speță!

Din partea Grupului parlamentar PNL?

Din partea Grupului parlamentar USR, domnule Ghinea, vă rog.

## **Domnul Cristian Ghinea:**

Bun. Acum, dragi colegi, nu e vorba de prezență obligatorie sau nu la Bruxelles. Este vorba de respect și de importanța reprezentării Guvernului la nivel de ministru.

Astăzi la Bruxelles se întâmplă Consiliul de Afaceri Externe. De când este ministru – și nu știu dacă știați chestiunea asta –, de când este ministru, Oana Țoiu nu a

lipsit de la nicio reuniune a Consiliului pentru Afaceri Externe. Pur și simplu, este vorba de a reprezenta România la un nivel decent, mai ales când sunt reuniuni importante. Și adevărul este că reuniunea de astăzi și de mâine este una importantă: se împlinesc patru ani de la invazia odioasă a Rusiei în Ucraina.

Desigur, este o cutumă și este chiar o cutumă bună ca miniștrii să fie prezenți la dezbaterea moțiunilor. Am fost ministru de două ori, am avut două moțiuni depuse împotriva mea și am fost prezent. De aceea, nu pot să mă mir de ce s-a ales acest moment pentru a depune această moțiune. De ce oare?

De ce ar vrea acest Parlament ca la reuniunea de la Bruxelles, în care se decid noi sancțiuni împotriva Rusiei, România să nu fie prezentă la nivel de ministru? De ce ar vrea acest Parlament ca la Bruxelles, atunci când se decid noi măsuri ale Uniunii Europene pentru a combate propaganda rusească, România să nu fie prezentă la nivel de ministru? De ce?

Am respins astăzi în Biroul permanent o cerere a trei senatori AUR, domnul Dîrlău, domnul Geamănu și domnul Iacob, care vor să meargă la Washington și cereau poporului român 45.000 de lei să meargă la o chermeză la Washington, organizată de doamna Luna, Anna Paulina Luna, prietena domnului George Simion, cea care a adus tortul în formă de Groenlanda, pe care domnul Simion l-a tăiat.

Știți ce spunea doamna Luna, domnule Geamănu? Fiți atent aici. Doamna Luna spune așa: „NATO promovează o agendă globalistă care pune America pe ultimul loc. SUA nu ar trebui să trimită niciun dolar în plus acestor țări.” Doamna Luna, prietena domnului Simion, cere nici mai mult, nici mai puțin decât retragerea Statelor Unite din NATO, dorește desființarea NATO.

Și-acum, vă întreb eu: cine subminează interesele naționale? Oana Țoiu, care este la Bruxelles atunci când se decid sancțiuni contra Rusiei, sau colegii senatori AUR care merg la doamna Luna în vizită la un eveniment privat? Ce ar aprecia Putin mai mult? Știu că vă supărați pe noi când vă spunem că susțineți agenda Rusiei. Ce ar aprecia Putin mai mult în acest caz?

Timpul a expirat. Ați cerut timp suplimentar de la PNL.

Și vă rog să-mi acordați...

Vă rog, continuați.

## **Domnul Cristian Ghinea:**

## Mulțumesc colegilor de la PNL.

România exportă în America Latină motoare, piese de transmisie, componente electronice pentru mașini și pompe de aer.

Și astfel răspund și unui argument din moțiune care spune așa: nu vom fi avantajați, ca industrie auto, de Acordul Mercosur, pentru că firmele mari, Renault, Nissan, spuneați dumneavoastră în moțiunea trecută, au deja deschise fabrici de mașini în America Latină.

Dar gândiți-vă așa: exportăm acum de jumătate de miliard piese auto; nu și mașini. De ce? Pentru că taxele vamale pe care ni le pun cei din America Latină pentru aceste mașini împiedică să exportăm mașini _per se_ . Dar, dacă prin Mercosur se vor desființa taxele vamale, gândiți-vă puțin economic, atunci vom putea exporta și mașini, nu doar componente de mașini, în America Latină. Toate argumentele dumneavoastră economice pică atunci când aplicați o logică economică foarte simplă.

A spus reprezentata Guvernului despre măsurile de salvgardare pentru agricultorii din România, negociate în timpul acestui Guvern, de 3,7 miliarde de euro, fonduri europene care pot fi accesate în caz de daune – care, oricum, sunt foarte puțin probabile.

Asta face un patriot adevărat, protejează agricultura și deschide o oportunitate uriașă pentru industria auto din România. Asta face un patriot adevărat, în loc să umble brambura prin „Lună”, pardon, prin lume.

Mulțumesc frumos.

## Mulțumesc.

Avem solicitări de drept la replică pentru colegii care au fost menționați cu numele: domnul Dîrlău, domnul Geamănu și domnul Peiu..., și domnul Iacob.

Mulțumesc, domnule președinte.

Invitația a sosit la Senat, invitația de la partenerul strategic a venit pentru parlamentari, explicit și nominal. Și am fi reprezentat acolo Parlamentul României într-un eveniment organizat, da, de Anna Paulina Luna, care este _congresswoman_ , este reprezentantă a Florida, este apropiată de Președintele Statelor Unite.

Care e problema? Era un eveniment oficial, care era problema să participăm?

Deci n-a fost niciun fel de incorectitudine.

Mulțumesc.

Vă rog, domnule Geamănu.

Cât mai scurt, vă rog să vă încadrați în dreptul la replică. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule Ghinea, vreau să vă aduc la cunoștință că eu sunt senator ales în Circumscripția nr. 43 diaspora. Asta

înseamnă că deplasările pe care le faceți dumneavoastră și colegii dumneavoastră în teritoriu, în circumscripție, după lege, mi se cuvin și mie în diaspora, ați înțeles? E lege.

În al doilea rând, chermezele cu care sunteți dumneavoastră obișnuiți nu au de-a face cu partidul AUR. Eu nu știu ce faceți dumneavoastră în deplasările externe, că știu că mergeți... ( _Replici neinteligibile.)_ pe grupuri de Gangbang.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Domnule Iacob, foarte scurt, vă rog.

După care domnul Peiu și trecem mai departe.

## **Din sală:**

Bravo!

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am găsit o cutie pe jos și consideram că trebuie să o pun la locul ei.

Am observat atacurile la persoană. Asta faceți de fiecare dată. Însă nu spuneți românilor tot adevărul: faptul că invitațiile au fost nominale. Congresmeni americani au ținut să invite, într-adevăr, trei senatori din Parlamentul României – știm că nu sunteți dumneavoastră, pentru că aveți declarații belicoase ale ministrei în funcție, Oana Țoiu, împotriva administrației Trump. Și sigur că acolo era o întrunire interparlamentară despre care cred eu că... putem reînnoda, așa cum trebuie, relațiile cu partenerul, principalul partener strategic.

Cât privește atacurile la persoană, lăsați-o mai moale, domnule senator, că sunt suficiente lucruri pe capul dumneavoastră pentru care... Nu ar trebui să le arătăm noi aici, ci le știți dumneavoastră foarte bine. Vă mulțumesc.

Trecem mai departe. Domnule Peiu, vă rog, o ultimă intervenție, drept la replică.

Apoi urmează reprezentantul Grupului PACE – Întâi România.

## **Domnul Petrișor-Gabriel Peiu:**

Chiar dacă este un drept la replică, folosesc acest prilej să constat încă o dată diferența între modul în care s-a exprimat domnul Ghinea și modul în care a mințit doamna Țoiu.

Se poate, stimați colegi progresiști, să spuneți aceleași lucruri și pe un ton civilizat. Mai încercați.

Acum referitor la fondul celor spuse de domnul Ghinea, dânsul spune că exportăm tot felul de lucruri sofisticate. E adevărat, exportăm și banane, domnule Ghinea, apare în statistici. Asta nu înseamnă că avem o economie care este puternic internaționalizată.

Dacă ne uităm la ponderea comerțului exterior în PIB, o să vedeți că suntem penultimii din Uniunea Europeană. Dacă asta e performanța pe care o lăudați, foarte bine. Dacă dumneavoastră comparați cifrele din 2026 cu cifrele din 1986 sau structura exporturilor din ’86 cu cea de acum, faceți o profundă eroare. Omenirea a avut o evoluție întreagă. Eu nu cred că România exportă astăzi, oriunde în lume, un produs cu un asemenea grad de sofisticare cum era o locomotivă sau o ramă de metrou. Nu cred! Și nici nu mai produce așa ceva, pentru că ați făcut un parcurs aproape imposibil pentru omologarea unor astfel de produse.

Deci, repet, nu scoateți cifrele din context, că nu veți reuși să schimbați istoria economică.

Altminteri, felicitări pentru limbaj!

În continuare, domnul Peia, din partea Grupului parlamentar PACE – Întâi România.

## **Domnul Ninel Peia:**

Mulțumesc, domnule președinte. Dragi colegi,

Senatorul Peia vă deranjează.

Și trebuie să recunoaștem că asistăm la o inovație instituțională interesantă: pentru prima dată, un ministru pare să considere că poate răspunde unei moțiuni parlamentare prin postări pe rețele sociale și prin delegarea unui secretar de stat. Probabil acesta este noul model de diplomație: politica externă se face online, responsabilitatea se transmite prin intermediar, iar Parlamentul primește notificări, și nu explicații.

În loc să vină în fața Senatului să explice o decizie concretă, doamna ministru Oana Țoiu a ales să discute despre cine a scris moțiunea, în persoana subsemnatului, cine a semnat-o și cine ar fi spus ceva, cândva, undeva.

Este, desigur, o strategie clasică: când fondul devine incomod, se schimbă subiectul. Numai că Senatul României, doamnă ministru, nu este un studio de televiziune și nici o secțiune de comentarii. Aici nu judecăm biografii, nu analizăm postări și nu votăm etichete. Aici judecăm decizii politice și consecințele lor pentru România.

Funcția de ministru al afacerilor externe nu este o platformă de activist, doamnă Oana Țoiu, și nici un cont de influencer instituțional. Este o funcție de răspundere directă în fața Parlamentului și în fața cetățenilor. Dacă un ministru ajunge să creadă că poate înlocui prezența în fața Senatului cu mesaje online și răspunderea politică cu ironii personale, atunci problema nu mai este a opoziției, ci a modului în care înțelege doamna ministru exercitarea funcției publice.

Astăzi nu dezbatem postări, dezbatem responsabilitatea unei decizii care afectează economia României și agricultura României. Iar responsabilitatea nu se exercită din avion, doamnă Oana Țoiu, nici prin purtător de mesaj și nici pe Facebook. Se exercită aici, în fața Parlamentului României! Vă mulțumesc, domnule președinte.

Din partea Grupului parlamentar UDMR, domnule Turos, vă rog.

## **Domnul Turos Lóránd:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Vreau să fie foarte limpede de la bun început: UDMR nu va vota această moțiune. Și nu, nu..., nu vom vota, pentru că ne-am asumat împreună guvernarea, ne-am asumat un climat politic stabil și o guvernare constructivă.

Dar faptul că nu votăm această moțiune nu înseamnă că nu avem întrebări și nu avem observații...

Avem. Multe și legitime. Avem întrebări privind consecințele acestui acord, consecințele privind agricultorii, sectorul alimentar, consecințele privind balanța comercială a României. Și avem și observații. Așteptăm explicații privind modul în care s-a ajuns la această decizie, fără o discuție în Guvernul României, fără o discuție în coaliție.

Însă aceste întrebări trebuie să le spun în fața doamnei ministru.

Cu tot respectul, doamnă secretar de stat, la aceste întrebări doamna ministru trebuie să dea răspunsuri. Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Mulțumesc.

Din partea AUR, pe timpul rămas la dispoziție, vă rog, domnul Geamănu, domnul Dîrlău.

## **Domnul Ștefan Geamănu:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnă ministru Oana Țoiu..., de fapt, doamnă secretar de stat,

Trebuie să recunosc că reușiți o performanță rară: ați dus lipsa de transparență la nivel de politică de stat. Vă întreb, cu toată seriozitatea pe care funcția dumneavoastră ar trebui să o implice: cum este posibil ca România să aibă consul și funcționar consular la Cagliari, dar să n-aibă consulat? Este cumva prima reprezentanță diplomatică invizibilă din istoria României, iar noi nu știm? Există doar pentru cei angajați acolo, dar nu și pentru românii care ar avea nevoie de ea? Sau, mai simplu, vorbim despre un loc călduț creat pentru cine trebuie?

Extraordinar, consul fără consulat, funcții fără instituție, salarii fără transparență! Dar, desigur, cu susținere politică.

Mai departe. De ce nu răspundeți la interpelări?

Nu pentru că nu puteți, ci pentru că nu vreți. Interpelări din 25 noiembrie 2025, termen legal – 17 decembrie 2025. Au trecut luni. Nimic, tăcere!

Probabil transparența, în viziunea dumneavoastră și a USR, rezidă în capacitatea de a păstra tăcerea, sperând că, astfel, lumea uită. Dar, nu, doamna ministru, nu uităm.

Spuneți că susțineți transparența și totuși faceți detașări netransparente: fără criterii publice, fără explicații și fără CV-uri publicate. Și aici apare întrebarea firească: de ce nu publicați CV-urile celor detașați pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe? Vă este teamă că românii ar putea descoperi adevărul, că nu competența a fost criteriul, ci relația? Sau aveți atât de multe pile de rezolvat, atât de multe datorii de plătit, încât transparența a devenit un inconvenient?

Tot din partea AUR, domnul Dîrlău.

Cred că le-a recuperat dumnealui. Vă rog, domnule Vela.

## Mulțumesc, domnule președinte. Foarte scurt, trei întrebări:

1. De ce Franța s-a opus acestui acord? Este Emmanuel Macron antieuropean sau Emmanuel Macron și-a dat seama de costurile politice, dacă ar fi fost de acord cu Acordul Mercosur, și de aceea a votat contra?

2. De ce ministrul agriculturii din actualul Guvern, deci un membru al Guvernului, spune public că nu a fost consultat și că se opune acestui acord? Întrebări.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Tot din partea AUR, pe timpul rămas la dispoziție, doamna Dumitrescu. Vă rog.

## Stimați colegi,

Indiferent că sunteți din coaliție sau din opoziție, astăzi asistăm la cea mai urâtă sfidare adusă Parlamentului: un ministru nu este prezent la o moțiune care îl privește. Ne-a spus acest lucru la moțiunea precedentă, când vorbeam despre Mercosur, a trimis adresă la Comisia de afaceri externe.

Este vorba... și doar dacă se răspunde concret la întrebarea: cine a mandatat reprezentantul României în Coreper II; vă dați seama că o privește pe Oana Țoiu.

Dar sfidarea dumneaei nu-mi este străină. Eu o invit la Comisia românilor de pretutindeni din luna noiembrie pentru a discuta despre drepturile românilor din Ucraina și mai ales despre educația copiilor de acolo.

Sfidare totală! Asta știe să facă doamna Oana Țoiu, nu afaceri externe.

## **Domnul Gheorghe Vela:**

Domnule președinte, Onorați colegi, Ca senator POT, vă anunț de la început că susțin această moțiune și o voi vota cu vot „pentru”, având în vedere următoarele argumente.

Cum spunea și președinta noastră de partid, doamna Anamaria Gavrilă, toate lucrurile bune trebuie susținute și votate în Parlamentul României. De ce este bine să votăm această moțiune? Pentru următoarele considerente:

1. România s-a făcut de râs destul de când este doamna ministră de externe; și ca renume internațional, și ca imagine externă.

2. România a avut de pierdut destul de când este doamna ministră de externe, din moment ce a ratat ocazii, prilejuri și situații deosebite de a reface legături minunate, atât economico-financiare, cât și politice, cu mari parteneri, cum este China... și alții din fostul bloc comunist.

3. România a intrat în risc de insecuritate politică regională majoră de când doamna ministră de externe provoacă într-una – și cu rost și fără rost – Federația Rusă cu declarații care mai de care mai inepte.

Considerăm că locul clovnilor este în teatre și în circuri și nicidecum în ministere și în Guvernul României sau la Președinție...

Mulțumesc, domnule senator. Timpul a expirat. Vă rog, domnule Sava.

## **Domnul Clement Sava:**

Doamna Oana Țoiu este aici. N-a ieșit Țoiu, dar a ieșit un

țoi.

Aceasta este noua unitate de măsură a politicii externe românești. O sticluță goală, în care punem promisiuni și mai ales o mare absență.

Un ministru absent, cu o politică externă absentă și care nu ne mulțumește. Pentru că un ministru al unei țări care are un președinte tras de mânecă de bodyguarzii de la Washington, un asemenea ministru ar fi trebuit să plece a doua zi.

Un ministru care semnează un tratat...

Timpul de la AUR dacă sunteți de acord să-l dați domnului senator.

Vă rog, 20 de secunde.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

## Mulțumesc.

Din partea senatorilor neafiliați, domnule Vela, vă rog. Și mai are domnul Sava, de la PACE – Întâi România, 36 de secunde, le folosește...

## **Domnul Gheorghe Vela**

**:**

Mi le dă mie!

## **Domnul Clement Sava:**

Sunt foarte multe motive pentru care doamna Țoiu trebuie să plece.

Dar de vreme ce n-a venit, poate nici să nu mai vină, să rămână la Bruxelles și să nu ne mai acuze de dezinformare, pentru că orice putere acuză adevărul, nu dezinformarea. Dezinformarea este a puterii.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dacă din partea Guvernului există intenție de răspuns? Vă rog, mai aveți 5 minute la dispoziție. Unde doriți să luați loc.

## **Doamna Clara-Alexandra Volintiru:**

Îmi cer scuze dacă v-am supărat, eu am rămas la locul meu, pentru că am înțeles că așa e procedura. Aici nu am vrut să am lipsă de respect la adresa membrilor din Senat.

Din numărul întrebărilor pe care le-ați adresat, o să-mi permit să încerc să le comprim și să răspund cât pot eu de bine.

Ceea ce aș vrea să adresez, în primul rând, este întrebarea legată de transparență.

Transparența Ministerului de Externe în perioada actualului mandat este mai mare decât a fost... de foarte mult timp, pentru că s-au scos pentru prima oară la concurs posturi, pentru că s-a angajat o reformă internă comprehensivă, pentru că discutăm de un plan strategic instituțional care este liber, accesibil tuturor membrilor Senatului și nu numai.

Deci, din perspectiva proceselor decizionale și a transparenței decizionale, nu cred că există motive reale de îngrijorare, dar, cu siguranță, orice întrebări sau interpelări doriți să ne adresați... le vom răspunde.

Numărul interpelărilor este mare, dar le adresăm cu maximă seriozitate și nu sunt neglijate. Mai mult decât atât, doamna ministru vrea să le adreseze personal, de aceea poate că există întârzieri nedorite.

În momentul de față lucrăm la procedura de accelerare a răspunsurilor la interpelări.

În ceea ce privește procesul consultativ la adresa Mercosur, aș vrea să reiterez încă o dată: consultările prealabile s-au desfășurat pe parcursul multor ani. Nu discutăm de un proces consultativ ratat în ultimele luni. Discutăm de consultări structurate, instituționale, pe proceduri standard, desfășurate pe parcursul multor ani.

Deci aici cred, din nou, că, din perspectivă legislativă și procedurală, avem toată deschiderea și concursul de a vă prezenta explicațiile și informațiile necesare.

În raport cu invitațiile pe care le-ați adresat, am văzut chiar astăzi invitația pentru Comisia românilor de pretutindeni și, cu siguranță, vom încerca să susținem eforturile dumneavoastră și să fim prezenți.

Din punct de vede... Știu speța. Din punctul de vedere al serviciilor consulare, avem o discuție internă foarte bine, să spunem, adresată nevoilor consulare. Suntem perfect conștienți de nevoile de servicii consulare din ce în ce mai mari în toată lumea și încercăm... și o să vedeți că tocmai se va publica lista noilor numiri, încercăm să adresăm cu capabilități suplimentare.

Capabilități suplimentare înseamnă și buget, și instituție, și...

, păi, asta..., capabilități suplimentare operaționale, pe care le vom evolua odată ce se aprobă bugetul.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Mulțumesc. Stimați colegi,

Potrivit prevederilor art. 174 din Regulamentul Senatului, moțiunea simplă se adoptă cu votul secret al majorității senatorilor prezenți.

Raportat la aceste dispoziții regulamentare, coroborat cu prevederile art. 143 alin. (1) din regulament, vă propun ca procedură de vot votul secret electronic.

Dacă nu există intervenții cu privire la procedura de vot, vă rog să vă introduceți cardurile de vot în console.

Procedura de vot a fost aprobată.

În consecință,

Explicarea votului!

## **Domnul Mircea Abrudean:**

La vot secret nu cred că vreți să explicați votul, domnule...

Vot secret electronic.

Mulțumesc. Continuăm.

La punctul 3, secțiunea I a ordinii de zi, avem numirea unor membri și supleanți – și titulari – ai Consiliului Național de Integritate.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, pentru prezentarea raportului și a proiectului de hotărâre.

Vă rog, domnule președinte.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Raport privind numirea unor membri titulari și supleanți ai Consiliului Național de Integritate

Biroul permanent al Senatului, în ședința din 3 februarie 2026, a luat act de demisia domnului Dragoș-Enrico Dediu din funcția de membru supleant al Consiliului Național de Integritate și a hotărât declanșarea procedurii privind numirea unor membri titulari și supleanți ai Consiliului Național de Integritate.

Astfel, s-a hotărât să se solicite entităților îndrituite să desemneze candidați pentru funcțiile vacante de membri titulari și supleanți ai Consiliului Național de Integritate până la data de 13 februarie 2026.

De asemenea, s-a stabilit ca până la data de 17 ianuarie... februarie – mă scuzați! – 2026 să fie audiați candidații și să se întocmească raportul de către Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Biroul permanent a transmis nominalizările și candidaturile depuse în termenul stabilit prin calendarul procedurii de numire a unor membri titulari și supleanți ai Consiliului Național de Integritate.

În ședința din 17 februarie 2026, membrii Comisiei juridice au audiat dosarele depuse de candidați și au hotărât, după audierea candidaților, cu majoritate de voturi, avizarea favorabilă în vederea numirii următoarelor persoane, de către plenul Senatului, pentru funcțiile de membri și de membri supleanți ai Consiliului Național de Integritate:

– Onea Cristian-Emil – membru supleant Grupul PACE – Întâi România; – Stoian Teodora – membru supleant, Ministerul Justiției; – Moisii Bogdan-Alexandru – membru titular, Ministerul Finanțelor;

- Ghiga Octavian – membru titular, Agenția Națională a

- Funcționarilor Publici;

– Chițu Victor – membru titular, Asociația Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului;

– Vrabie Cristian – membru titular, Asociația Forumul Judecătorilor din România.

În ședința din data de 17 februarie 2026, membrii Comisiei juridice propun avizarea favorabilă, în vederea numirii de către plenul Senatului pentru funcțiile de membri titulari și supleanți ai Consiliului Național de Integritate, a candidaților menționați.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Mulțumesc.

Dacă nu sunt intervenții, întrucât, prin Legea nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, cu modificările și completările ulterioare, nu este prevăzută modalitatea de vot pentru numirea membrilor Consiliului Național de Integritate, raportat la dispozițiile regulamentare, vă propun ca procedură de vot votul secret electronic pentru fiecare candidat în parte.

Vă rog, domnule Plăeșu.

Dacă nu există intervenții cu privire la procedura de vot propusă, vă

Procedura de vot – vot secret cu buletine de vot – a fost aprobată.

Rog să se completeze buletinele de vot. Stimați colegi,

Constatarea rezultatului votului și întocmirea procesului-verbal se fac de către o comisie instituită din câte un reprezentant al fiecărui grup parlamentar, conform art. 146 din regulament.

Dau cuvântul liderilor grupurilor parlamentare pentru nominalizarea reprezentantului propus pentru comisia de numărare a voturilor.

Vă rog, stimați colegi de la PSD.

Grupul PSD îl desemnează pe domnul senator Claudiu Catana.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

...de la AUR.

Grupul AUR îl nominalizează pe domnul senator Ștefan Geamănu.

Aș dori să clarificați pentru câte locuri vom vota. Câte locuri... câte locuri în Consiliul Național de Integritate? Pentru că e vorba despre cinci locuri, nu de șase locuri, iar pe un loc sunt doi candidați, ca să înțeleagă toți colegii despre ce este vorba.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Deci există pentru poziția de membru titular desemnat de asociațiile magistraților legal constituite două propuneri: domnul Chițu Victor și domnul Vrabie Cristian. Pentru celelalte patru, este un om pe un loc. Procedura de vot secret presupune că

Supunem la vot ambele nume. Care întrunește..., pe fiecare în parte, da?

Ne anunță colegii.

Eu înțeleg că nu există nicio problemă regulamentară.

Era o propunere ca să economisim timp, stimați colegi. Dacă nu, mergem pe procedura normală și va dura.

## PAUZĂ

PNL.

Doamna senator Veta Păsculescu.

USR.

Domnul senator Răzvan Anghel.

PACE – Întâi România.

Domnule președinte,

Din partea Grupului PACE – Întâi România, îl nominalizăm pe domnul Peiu Grigore-Adrian. Mulțumesc.

UDMR.

## DUPĂ PAUZĂ

După consultarea cu colegii, liderii grupurilor parlamentare, vă propun, raportat la dispozițiile regulamentare, ca procedură de vot votul secret cu buletine de vot.

Din partea UDMR, îl propunem pe domnul senator Tasnadi Istvan-Szilard.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Componența comisiei de numărare a voturilor a fost aprobată.

Potrivit prevederilor art. 143 alin. (4) din regulament, votul secret cu buletine de vot se desfășoară astfel: se votează „pentru” lăsând neatinse pe buletinul de vot numele și prenumele persoanei dorite, se votează „contra” ștergând, se taie numele și prenumele persoanei propuse.

Buletinele de vot se introduc în urnele aflate în fața dumneavoastră.

Sunt nule buletinele de vot care nu corespund modelului prezentat, cele care nu poartă ștampila de control și cele pe care au fost lăsate neatinse numele și prenumele unor candidați care în acest mod depășesc numărul funcțiilor pentru care se face alegerea sau numirea.

Invit doi chestori pentru înmânarea buletinelor de vot.

De asemenea, o invit pe doamna secretar Niculina Stelea să dea citire listei senatorilor în ordine alfabetică. Începem votul.

## **Doamna Niculina Stelea:**

Distinși colegi, Rugămintea mea e să ridicați mâna, să vă identific.

Bolojan Ilie-Gavril – absent Domnul Cseke... Parcă era aici... A, prezent. Darău Ambrozie – absent Predoiu Marian-Cătălin – absent Tánczos Barna – absent Abrudean Mircea – prezent Aldea Valentina-Mariana – absentă Alexandru Victoria – prezentă Anghel Răzvan-Paul – prezent Anisie Monica – prezentă Antal István-Loránt – absent Dorina Barcari – prezentă Bem Cristian... Domnul Bem – absent Bică Andra...

Păi, să spună „prezent”. Domnul Bem este prezent. Bică Andra – prezentă Domnul Blaga – prezent Domnul Bochileanu – prezent Bodea Marius – prezent Bolojan – absent Borțun Ștefan – prezent Bota Gheorghe-Ioana... Mulțumesc... Prezent... Ioan... Buzatu Oana...

Doamna Buzatu – absentă Domnul Carp – prezent Domnul Cașcaval – prezent Catana Claudiu...

Buzatu – prezentă Domnul Cașcaval... Domnul Cașcaval...

Este prezent.

## **Doamna Niculina Stelea:**

E prezent? Cazanciuc – prezent Cernic Sebastian – prezent Doamna Cerva – prezentă Chelaru Mircia – prezent Domnul Chertif – prezent

Cibu Deaconu Ruxandra – prezentă Domnul Ciuperceanu – prezent Cîmpeanu Sorin-Mihai – nu e, absent Constantinescu Rodica – prezentă Corlățean Titus – prezent Coșa Silviu – prezent Coteț Mihai – prezent Császár Károly Zsolt – prezent Domnul Cseke – absent Cușnir – prezentă Cseke – prezent Da, prezent, că l-am mai notat. L-am notat o dată, da.

Mersi. Domnul Darău – absent, nu? Dîrlău – prezent Dobra... Doamna Dobra – prezentă Dogariu Eugen – prezent Dumitrescu Cristina – prezentă Dunca Marius – prezent... A zis, nu? Doamna Federovici – prezentă Fejér László – prezent Fenechiu... era... Domnul Fenechiu... Floroiu... Domnul Floroiu – prezent Flutur Gheorghe – prezent Fodoca Liviu – prezent Geamănu Ștefan... Da... Prezent Gheorghe Daniel-Paul-Romeo – prezent Domnul Ghinea – prezent Ghiță Robert-Daniel... Domnul Ghiță – prezent Graur Cătălin... Domnul Graur... Îl mai lăsăm. Doamna Horga – absentă Domnul Humelnicu – absent Domnul Iacob...

Prezent.

## **Doamna Niculina Stelea:**

Jitaru – prezent Kondor Ágota – prezentă Kovács Maté – prezent Lavric Sorin – absent Manea Dumitru... Parcă l-am văzut pe domnul Manea. Domnul Manea... E prezent, l-ai văzut?

Marian Călin-Petru – prezent Mălăiescu Luca... Domnul Mălăiescu... E prezent?

Absent, nu?

Domnul Mazilu e prezent. Mărginean Lucian – absent Mihai Daniela – prezentă Mircescu – prezent

Mîndru Cătălin – prezent Mohan Aurel... Domnul Mohan – absent Domnul Moise Sorin – prezent Neagu Nicolae – mulțumim, prezent Negoi Eugen... Parcă era... Prezent? ...domnul Negoi...

Negru Corneliu – prezent Nicula Mircea – prezent Niculescu-Țâgârlaș... Cred că e absent, nu?

...absent Domnul Novak Levente – absent... Revenim... Doamna Onea – prezentă Oprinoiu – prezent Doamna Carmen Orban – prezentă Parasca Teofil – prezent Doamna Pauliuc – prezentă Păduraru Răducu... Domnul Păduraru este? Prezent. Domnul Pălărie – prezent Doamna Veta Păsculescu – prezentă Păucean-Fernandes – prezentă Păun Ana-Cynthia – prezentă Domnul Peia – prezent Domnul Peiu – prezent Domnul Peiu Petrișor – prezent Petre George-Cezar – prezent Domnul Petrea – prezent Pintea Paul... Domnul Pintea – prezent Laurențiu Plăeșu – prezent Domnul Potecă – prezent Predoiu Marian-Cătălin – absent Presură Alexandra – prezentă Puiu Ovidiu – prezent Domnul Răcuci – prezent Domnul Resmeriță – prezent Robe Liviu Sorin – prezent Roman Marius-Valentin – prezent Domnul Rujan... Domnul Rujan – prezent; nu vă vedeam Domnul Rus Vasile-Ciprian – prezent Rusu Ioan-Cristian – prezent Rusu Petrică Lucian – prezent Sandu Mircea – absent Sava Clement – prezent Domnul Silegeanu – prezent... Cătălin Domnul Spau Dumitru... Domnul Spau – absent Spătaru Elena – prezentă Domnul Stan Ioan – prezent Stănescu Paul... Domnul Stănescu – absent Stelea – prezentă Stoica Titi Ciprian – prezent Stoiciu Victoria – prezentă Streinu Cercel – prezent Stroe Felix – prezent Domnul Șipoș Eugen...

Prezent.

## **Doamna Niculina Stelea:**

Și Sorin-Gheorghe – prezent Ștefănache – prezent Ștefănescu Daniela – prezentă Domnul Tánczos – absent, nu? Tasnadi – prezent Tănăsescu Alina-Elena – prezentă Turos Lóránd – prezent Țepeluș Laurențiu – prezent Varga Glad... Domnul Varga – prezent Vasile Marian – prezent Domnul Vântu Cristian... Domnul Vântu – prezent... E în spate. Domnul Vela Gheorghe... Domnul Vela – prezent

Domnul Veștea Mihail – prezent Vlahu Nicolae... Domnul Vlahu – prezent... prezent Vlașin Sorin – prezent Vlăescu – prezent Zamfir Daniel... Era prezent... Domnul Zamfir – prezent Cu acordul dumneavoastră, reiau pentru cei care sunt absenți. Doamna Aldea... Domnul Antal...

Da... Cîmpeanu... Domnul Darău... Domnul Fenechiu a venit cumva? Absent. Graur Cătălin... Horga... Domnul Humelnicu... Mălăiescu Luca... Mărginean Lucian... Mohan... Domnul Negoi... Domnul Novak... Domnul Spau – prezent Domnul Stănescu Paul – absent Mulțumesc.

O scurtă pauză pentru numărarea voturilor.

Invit comisia de numărare a voturilor în sala „Constantin Stere” pentru a-și exercita atribuțiile.

Comisia de numărare a voturilor, vă rog să veniți în față, preluați urna – sala „Constantin Stere”.

PAUZĂ

* * DUPĂ PAUZĂ

## **Domnul Mircea Abrudean:**

## Stimați colegi,

Ca să nu pierdem timp, având în vedere că punctele 4 și 5 privesc aprobarea de prelungiri la 60 de zile și avem o notă de adoptare tacită, vă propun să le parcurgem.

Punctul 4, secțiunea I – avem aprobarea prelungirii la 60 de zile a termenului de dezbatere și adoptare a unor inițiative legislative.

Potrivit art. 93 alin. (4) din regulament, caracterul complex al legii se stabilește prin hotărârea plenului Senatului, la propunerea Biroului permanent, care a analizat solicitările privind prelungirea la 60 de zile a termenului de dezbatere și adoptare a unor inițiative legislative, astfel cum sunt afișate pe pagina de internet a Senatului.

Urmează să ne pronunțăm prin vot asupra acestei solicitări.

Vă rog să luați loc.

Aprobată.

Aprobată.

La punctul 5, secțiunea I, avem notă privind adoptarea tacită, prin împlinirea termenului pentru dezbatere și adoptare la 18 și 22 februarie 2026, a unor inițiative legislative.

Această notă este afișată pe pagina de internet a Senatului.

Inițiativele legislative se consideră adoptate prin împlinirea termenului, în conformitate cu art. 75 alin. (2) teza a III-a din Constituția României, coroborat cu prevederile art. 152 alin. (2) din Regulamentul Senatului, și urmează să fie transmise Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare, în calitate de Cameră decizională.

Așteptăm rezultatul numărării buletinelor de vot și apoi continuăm lucrările.

## PAUZĂ

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Eu n-am o problemă să continuăm cu secțiunea a II-a, dar n-aș vrea să avem colegi care sunt în comisiile de numărare și...

Continuăm? Sunteți de acord?

Continuăm lucrările și trecem la secțiunea a II-a a ordinii de zi.

Da, domnule Paul-Romeo, vă rog, pe procedură.

Nefiind lider sau vicelider, nu prea aveți dreptul să vorbiți pe procedură. Poate rugați un coleg, dacă vine să ne spună ceva.

Dacă nu, continuăm.

La punctul 1 al ordinii de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 87/2025 pentru stabilirea unor măsuri bugetare privind implementarea programelor naționale din domeniul lucrărilor publice (L643/2025).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Reprezentantul Guvernului, pentru prezentarea proiectului de lege.

Comisia pentru administrație publică, pentru prezentarea raportului.

Vă rog, domnule președinte.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din data de 17 februarie 2026, membrii Comisiei pentru administrație publică au analizat proiectul de lege, amendamentele primite, observațiile formulate, avizele și punctele de vedere primite și au hotărât, cu majoritatea de voturi ale celor prezenți, să adopte un raport de admitere, cu amendamente respinse, cuprinse în anexa integrată la prezentul raport.

Față de cele prezentate, Comisia pentru administrație publică supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente respinse, și proiectul de lege.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Începem dezbaterile.

Domnul Petre George-Cezar.

Apoi domnul Ciuperceanu, domnul Ștefănache și domnul Vela.

Mulțumesc, domnule președinte.

Vorbim despre o ordonanță de urgență unde... Sub pretextul unei reforme economice, s-a emis această ordonanță prin care au fost blocate nu mai puțin de 2.700 de proiecte prin Programul „Anghel Saligny”.

Ați promis la mijlocul anului trecut că veți evalua fiecare contract pe baza unor criterii obiective, inclusiv în funcție de stadiul lucrărilor. În realitate însă, ați demonstrat că singurul criteriu care a contat a fost cel politic. Exact asta v-am reproșat încă de la început: că veți transforma un program de investiții într-un instrument de recompensare a clientelei politice.

Astăzi, faptele vorbesc pentru voi, și nu vorbele. Ați pus în aceeași oală proiectele pentru comunități vulnerabile și administrații performante, fără transparență și fără o lipsă... și fără o listă clară de priorități. Ați schimbat regulile în timpul jocului, după ce contractele au fost semnate, lucrările începute și toate obligațiile asumate.

În urma acestei decizii, sute de firme sunt blocate, pentru că nu și-au primit banii pentru toate lucrările executate, șantierele sunt abandonate, comunitățile rămân cu drumurile sparte și rețelele neterminate, iar economia locală este la pământ. Mai mult, ați impus și o cofinanțare de 20%, fără să țineți cont că multe primării, mai ales cele care sunt mici, sunt vulnerabile și nu își permit și nu au resursele ca să asigure această cofinanțare. Practic, i-ați pedepsit exact pe cei care au cea mai multă nevoie de aceste investiții. I-ați condamnat la subdezvoltare, pentru că nu au bani să plătească greșelile guvernării voastre.

Au lipsit transparența, criteriile clare, listele publice de priorități și asumarea răspunderii. A lipsit exact ceea ce ați propus și ceea ce ați promis că o să faceți și n-ați făcut.

Domnul Ciuperceanu.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi.

Susținem fără rezerve acest proiect de lege care aprobă Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 87/2025, întrucât el răspunde unei relații bugetare obiective și unei necesități de consolidare fiscală responsabile. Nu discutăm despre trăiri arbitrare, ci despre prioritizare inteligentă.

Într-un context economic european complicat, este esențial să protejăm investițiile mature, viabile și cu impact economic real. Guvernul propune o recalibrare, nu o blocare a dezvoltării. Este o măsură de responsabilitate macroeconomică care consolidează credibilitatea României în fața partenerilor europeni și protejează investițiile strategice.

Votăm pentru stabilitate, predictibilitate și eficiență în cheltuirea banului public.

Domnul Ștefănache.

România are nevoie de proiecte solide, nu doar de promisiuni.

Proiectul de ordonanță aflat în discuție urmărește exact acest lucru: o gestionare responsabilă a cheltuielilor bugetare, astfel încât investițiile deja începute să fie duse la bun sfârșit, chiar și în contextul unor constrângeri bugetare evidente. Prin recalibrarea și etapizarea proiectelor finanțate de la bugetul de stat, Guvernul propune o abordare pragmatică: prioritizarea proiectelor mature, cu impact economic real și renunțarea temporară la acele investiții care înregistrează întârzieri sau eficiență redusă.

Nu vorbim despre blocarea dezvoltării, ci despre responsabilitate, despre a direcționa banii acolo unde se pot produce rezultate concrete pentru comunități. Finalizarea proiectelor viabile trebuie să fie regulă și nicidecum excepție, iar această ordonanță reprezintă un pas în direcția corectă. Vă mulțumesc.

Domnule Vela, vă rog.

Domnule președinte, Onorați colegi,

Ca senator POT, susțin și eu acest proiect de lege, chiar dacă aparține Guvernului. Voi vota „pentru”, având în vedere următoarele considerente.

Discutăm despre investiții în infrastructură locală – școli, spitale, rețele de apă și canalizare, drumuri și alte obiective finanțate prin programe naționale. Susținem adoptarea, deoarece continuitatea finanțării este esențială pentru evitarea blocării șantierelor și a penalităților contractuale și oprirea finanțării ar genera costuri suplimentare, litigii și întârzieri care să afecteze direct comunitățile locale.

Suntem de acord și cu observațiile făcute de colegul de la AUR, dar, în același timp, solicităm o execuție bugetară responsabilă, cu respectarea principiului legalității, al transparenței și al eficienței utilizării fondurilor publice, conform art. 138 din Constituție privind formarea și utilizarea resurselor financiare ale statului.

Și votul nostru înseamnă stabilitate pentru investițiile publice și responsabilitate în gestionarea banului public. Pentru aceste considerente, votez pentru. Mulțumesc.

Domnul Sava.

Ne menținem poziția de a vota „prezent, nu votez” la toate ordonanțele de urgență. Suntem consecvenți.

Vă rugăm să treceți prin Parlament, să nu mai lăsați Guvernul să își facă de cap. Nu suntem de acord cu un Executiv care uzurpă puterea legislativă.

Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Am încheiat dezbaterile.

Inițiativa rămâne la vot final.

La punctul 2 este înscrisă Legea privind organizațiile internaționale interguvernamentale și alte entități internaționale la care România este parte și pentru care achită cotizații anuale (L272/2025).

Reexaminare la solicitarea Președintelui României. Declar deschise dezbaterile generale.

Dacă reprezentantul Guvernului este prezent?

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară, piață de capital, Comisia pentru politică externă au elaborat un raport comun.

Invit reprezentatul uneia dintre comisii, pentru prezentarea raportului.

Raport și apoi...

Domnule președinte Titus Corlățean, vă rog, raportul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

În esență, raportul comun al celor două comisii – Buget, finanțe și Politică externă – este un raport favorabil, pozitiv față de solicitarea de reexaminare, pentru că este o solicitare justificată.

Am să explic în cuvântul care urmează din punctul de vedere al Grupului senatorial PSD. Dar, fără să prelungesc această intervenție, din partea celor două comisii, supunem spre adoptarea Senatului, care este prima Cameră sesizată în cadrul procedurii de reexaminare, un raport comun favorabil și, dacă nu mă înșel, cu unanimitate – cel puțin la Politică externă am avut un raport..., componentă de raport favorabil, adoptat cu unanimitate, cred că și la Buget, finanțe la fel.

Mulțumesc. Vă rog, domnule Corlățean, intervenție.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Pe scurt, Grupul senatorial PSD va vota pentru adoptarea raportului comun al comisiilor – Buget, finanțe, respectiv Politică externă –, pentru că, într-adevăr, solicitarea de reexaminare de la președinție a fost justificată pentru o rațiune extrem de simplă.

Vă aduc aminte că la Senat am adoptat proiectul de lege așa cum a fost inițiat, pentru ca, ulterior, la Camera Deputaților să apară promovate – și corect pe fond – șase amendamente care au schimbat însă și cantitativ, și, mai ales, calitativ, schimbând concepția de reglementare, proiectul de lege – care a fost votat și la Cameră, care a fost transmis și la promulgare, dar s-a constatat că a fost încălcat principiul bicameralismului.

Pe cale de consecință, ceea ce fac comisiile Senatului în clipa de față, trecând, de această dată, cele șase amendamente și prin plenul Senatului, este să vă supună spre aprobare raportul comun pentru adoptarea legii așa cum a fost transmisă la promulgare anterior, cu cele șase amendamente, de data asta, validate și în plenul Senatului. Mulțumesc foarte mult.

Domnul Stoica.

## **Domnul Ciprian-Titi Stoica:**

Mulțumesc, domnule președinte. Dragi colegi,

O să vă repet până când o să înțelegeți: noi, cei din Alianța pentru Unirea Românilor, votăm orice proiect de lege benefic pentru români și pentru România și bineînțeles că vom vota și acest proiect de lege. Și le mulțumim colegilor că au îndreptat problema de bicameralism.

Însă profit acum de prezența doamnei secretar de stat, de altfel, foarte simpatică – vă mulțumesc – și pare că este și de bună-credință, să vă spun că tot acest Parlament – mă rog, Parlamentul de acum vreo opt ani sau 10 ani de zile – a votat un proiect de lege prin care trebuiau înființate sau exista posibilitatea înființării de centre comunitare acolo unde avem comunități de români. Eu, dacă mi-aduc bine aminte, nu știu dacă s-au înființat... unu sau maximum două. Și e o mare problemă, pentru că de 10 ani de zile, dacă mi-aduc bine aminte, chiar să nu înființezi unu este o mare problemă.

În altă ordine de idei, așa cum v-am și spus, reiterez și de la acest microfon: putem să facem pentru copiii români, ca să nu uite limba română și să rămână ancorați, cursuri online de limbă română, de matematică, de istorie, de geografie, utilizând platforma pe care am avut-o în pandemie la

Ministerul Sănătății, cu costuri minime...

, și la Educație. Și chiar vă rog să faceți acest lucru.

Dăm dovadă că suntem un partid serios și că venim zi de zi cu soluții în fața dumneavoastră. Ține doar de voi, cei de la PSD, PNL, USR și UDMR, să le aplicați, pentru că, vremelnic, din păcate, pentru majoritatea românilor, aveți puterea.

Vă mulțumesc.

Domnul Vela.

Domnule președinte, Onorați colegi,

Eu fac puțină notă discordantă cu ceilalți colegi.

Este vorba despre cotizațiile României la organizațiile internaționale.

În condițiile în care președintele Trump înființează Consiliul pentru Pace, iar ONU începe să aibă doar rol decorativ, consider că noi, chiar dacă contribuim... că întotdeauna românii au fost oameni de omenie și și-au respectat, ca să zic așa, cuvântul dat față de ceilalți, au fost întotdeauna mumă pentru străini și ciumă pentru ai lor, dar îi cam inutil să mai plătim, din moment ce ONU nu intervine nici în Gaza, să oprească genocidul care este acolo, nici în Ucraina, ca să pună odată capăt războiului, nici în alte fronturi care sunt în lume. Și, practic, ne scandalizează și ne indignează pe mulți oameni, cu atât mai mult pe politicienii care avem o viziune oarecum mai fină decât ceilalți cetățeni.

Pentru aceste considerente, la acest proiect de lege domnul Vela va vota „abținere”.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Am încheiat dezbaterile.

Inițiativa rămâne la vot final.

Între timp, comisia de numărare a voturilor și-a încheiat activitatea.

Dau cuvântul domnului senator Catana, pentru prezentarea procesului-verbal cu privire la rezultatul votului. Vă rog.

## **Domnul Claudiu-Daniel Catana:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Proces-verbal referitor la rezultatul votului exprimat cu privire la numirea unor membri și supleanți în Consiliul Național de Integritate

În temeiul art. 143 și art. 146 din Regulamentul Senatului, republicat, procedându-se la numărarea voturilor cu privire la numirea unor membri și supleanți în Consiliul Național de Integritate, s-au constatat următoarele:

- numărul total al senatorilor – 133;

- numărul total al senatorilor prezenți – 116;

- numărul total al votanților – 116;

- voturi valabil exprimate – 116;

- voturi nule – zero.

Așadar:

– Onea Cristian-Emil, candidează pentru funcția de supleant: voturi pentru – 113, voturi contra – 3;

– doamna Stoian Teodora, membru supleant: 113 voturi pentru, 3 voturi contra; – Moisii Bogdan-Alexandru, membru: voturi pentru – 113, voturi contra – 3;

– Ghiga Octavian, membru: 114 voturi pentru, două voturi contra;

– Chițu Victor, membru: 95 de voturi pentru, voturi contra – 21;

– Vrabie Cristian, membru: 18 voturi pentru, 98 contra.

Ca urmare a faptului că au întrunit votul majorității senatorilor prezenți, sunt numiți membri și supleanți ai Consiliului Național de Integritate, în conformitate cu prevederile art. 35 din Legea nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ale art. 143, art. 146 și art. 150 din Regulamentul Senatului, republicat, următoarele persoane:

– membri: domnul Moisii Bogdan-Alexandru, domnul Ghiga Octavian și domnul Chițu Victor;

– supleanți: domnul Onea Cristian-Emil și doamna Stoian Teodora.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Mulțumesc. Stimați colegi,

Senatul a hotărât numirea în funcții potrivit procesuluiverbal prezentat.

Felicitări și mult succes în activitate! Continuăm.

Având în vedere că ne apropiem de ora 18:00, există intenția de a continua programul de lucru?

Vă rog, un lider de grup să facă această propunere. Domnule Zamfir?

## **Domnul Daniel-Cătălin Zamfir:**

Nu-mi luați elanul, da?

Hai, 18:30 vă propun, să continuăm proiectele de pe ordinea de zi!

Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Propunerea a fost aprobată.

Continuăm cu punctul 3 al ordinii de zi, Propunerea legislativă privind promovarea agroturismului și valorificarea patrimoniului rural prin Programul „Viața la țară” (L547/2025).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dacă din partea inițiatorului există...?

Comisia economică, industrii, servicii, turism, antreprenoriat, Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală, Comisia pentru administrație publică și Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară au elaborat un raport comun.

Vă rog, domnule președinte, să prezentați acest raport.

Mulțumesc, domnule președinte.

În ședințele desfășurate separat, membrii Comisiei economice, industrii, servicii, turism și antreprenoriat, Comisiei pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare

rurală, Comisiei pentru administrație publică și cei ai Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital au analizat propunerea legislativă, avizele și punctele de vedere primite și au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport comun de admitere, fără amendamente.

Comisia economică, industrii, servicii, turism și antreprenoriat, Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală, Comisia pentru administrație publică și Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de admitere, fără amendamente, și propunerea legislativă.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Doamna Federovici, vă rog. Domnul Cernic, doamna Stelea și domnul Vela.

Mulțumesc, domnule președinte. Distinși colegi,

Satul românesc nu este doar un spațiu geografic, ci este rădăcina identității noastre. Acolo s-au păstrat valorile care ne definesc: munca, credința, tradiția, comunitatea. Tot acolo încă mai găsim o Românie autentică, vie, care nu a uitat cine este. Și totuși această Românie se stinge încet, nu pentru că satul nu are potențial, ci pentru că nu i-am oferit suficiente șanse.

## Stimați colegi,

Propunerea legislativă pe care o discutăm astăzi pleacă de la o idee simplă, dar puternică: să redăm satului românesc o șansă reală de dezvoltare, folosind exact ceea ce are mai valoros: autenticitatea sa. Avem comunități în care tradițiile sunt încă vii, în care oamenii păstrează meșteșuguri, obiceiuri și un mod de viață autentic. Eu însămi am crescut și m-am format într-un sat din județul Botoșani, într-un loc în care tradițiile nu erau povești, ci parte din viața de zi cu zi. Am văzut ce înseamnă munca în gospodărie, am învățat respectul pentru pământ, pentru oameni și pentru obiceiurile transmise din generație în generație. Știu din propria experiență că aceste valori nu doar că există, ci pot deveni o resursă reală de dezvoltare, dacă le oferim cadrul potrivit pentru a fi puse în valoare.

Această lege vine exact cu acest cadru: deschide accesul gospodăriilor către activități turistice într-un mod simplu, corect și adaptat realităților din mediul rural. Nu vorbim despre turism de masă, ci despre experiențe autentice, despre economie locală și despre păstrarea identității.

Din punctul meu de vedere, dar și al colegilor mei din PSD, este o lege care dă o șansă reală oamenilor care vor să muncească, să rămână acasă și să construiască, o lege care poate genera venituri, poate păstra tradiții și poate reda încrederea în viitorul satului românesc. Este momentul, așadar, să privim mediul rural nu ca pe o problemă, ci ca pe o oportunitate.

Domnul Cernic.

## Dragi colegi,

Satul românesc deține o bogăție imensă, prin tradiții și peisaje. Mulți oameni de la țară se confruntă însă cu lipsa banilor și cu plecarea tinerilor spre orașe sau străinătate.

Programul „Viața la țară” oferă o soluție reală pentru aceste familii. Această inițiativă permite gospodăriilor să primească turiști fără birocrație grea. Oamenii pot câștiga un venit cinstit, arătând vizitatorilor cum se face pâinea sau cum se îngrijesc animalele.

Legea simplifică regulile administrative și fiscale pentru micii producători. Statul va crea o platformă online pentru rezervări și promovare națională, iar primăriile vor elibera un certificat simplu, de „producător de activități rurale”. Impozitarea se va face o singură dată pe an, pe baza unor norme de venit accesibile. Aceste măsuri elimină barierele care îi împiedică pe săteni să-și transforme munca zilnică într-o mică afacere de familie.

Susținerea acestui proiect înseamnă respect pentru identitatea noastră. Acest tip de turism ajută la păstrarea meșteșugurilor și a gastronomiei locale. Programul oferă bătrânilor și tinerilor motive să rămână în comunitățile lor. Investim astfel în viitorul satului românesc, prin transformarea ospitalității naturale într-o resursă economică sigură.

Stimați colegi,

Această lege pune omul de la țară pe primul loc și-i oferă uneltele necesare pentru o viață mai bună.

USR va vota pentru acest proiect. Vă mulțumesc.

Doamna Stelea.

## Distinși colegi,

Salut în mod sincer această inițiativă legislativă pe care o consider importantă pentru renașterea satului românesc. Punerea sa în aplicare poate fi un act de dreptate istorică și economică pentru cei peste 9 milioane de români care locuiesc în mediul rural.

Lucian Blaga spunea că „veșnicia s-a născut la sat”. Însă, astăzi, acea veșnicie riscă să rămână doar o amintire dacă nu oferim sprijin real pentru cei din mediul rural. Pentru că realitatea de astăzi este cât se poate de contondentă: depopularea, îmbătrânirea și lipsa oportunităților economice transformă comunele din România în localități fantomă.

Apreciez în mod deosebit faptul că nu există linii de demarcație politică și că toți suntem dornici să ajutăm satul românesc.

AUR susține propunerea actuală, care aduce o simplificare administrativă care permite oricărei gospodării să primească turiști pentru a prezenta practici rurale folosind propriile resurse. Din punctul nostru de vedere, este trecerea de la turismul de vitrină la turismul participativ și responsabil.

Îmi doresc tare mult ca această lege să nu intre în categoria celor adoptate, dar neaplicate. Nu este o critică în sine, dar în textul actual nu există o garanție a finanțării.

Subliniez, de asemenea, necesitatea continuării finanțării proiectelor pentru infrastructura din mediul rural. Tăierea programelor dedicate sprijinului comunităților locale

subminează direct aplicabilitatea legii. Degeaba avem „Viața la țară” pe hârtie, dacă turistul își lasă mașina în prima groapă de la intrarea în sat.

De asemenea, aș vrea să subliniez și necesitatea ca Ministerul Economiei și cel al Finanțelor să elaboreze o strategie națională dedicată promovării agroturismului românesc. Spun asta pentru că, acum, pare că turismul, în general, este lăsat în voia sorții.

Doamna Pauliuc.

## **Doamna Nicoleta Pauliuc:**

Avantaje și dezavantaje atunci când vorbești mai la sfârșit.

Eu văd prin această inițiativă un exemplu de „așa da” – deci cum putem să facem ca legislația să îmbunătățească calitatea vieții, cum putem să facem ca legislația să ajute acolo unde trebuie să ajute.

Și, pentru asta, dați-mi voie – și cred că sunteți de acord cu mine – să-l felicit pe colegul nostru Marcel Vela, care împreună cu dumneavoastră, toți cei care sunteți astăzi coinițiatori, ați făcut ceea ce trebuie să facem.

Să știți că nu... nu costă bani dacă chiar batem din palme pentru un proiect care va schimba viața la țară. Și știm, e o melodie, că „de la țara vin toți domnii”. E foarte important. Cred că fiecare dintre noi își are originea la țară.

Pe scurt, ce își propune acest text de lege? Își propune să reînvie atmosfera, tradițiile și tot ceea ce este mai frumos și mai autentic românesc. Suntem membri în Uniunea Europeană, dar ceea ce este frumos și original al acestei alianței politico-economice este că fiecare țară își păstrează autenticitatea. Și, dragii mei colegi, cuvântul „dor” n-are traducere în nicio limbă.

Și, încă o dată, îl felicit pe domnul – deputat astăzi – Marcel Vela pentru această inițiativă, și pe fiecare dintre voi, că sunteți coinițiatori.

Partidul Național Liberal va vota un „da” și va spune „prezent” atunci când vorbim despre proiecte care să îmbunătățească calitatea vieții, inclusiv la țară.

Mulțumesc.

Domnul Vela Gheorghe, nu domnul Marcel Vela.

## **Domnul Gheorghe Vela:**

## Domnule președinte,

## Onorați colegi,

Iubesc viața la țară nu pentru că am citit romanul celebru al lui Duiliu Zamfirescu, cu același nume, ci pentru că m-am născut la țară, în același sat ca domnul senator și deputat Vela, Armeniș, din județul Caraș-Severin, m-am format ca om, ca creștin, ca român, am trăit și eu frumusețea tradițiilor. Și vreau să vă spun cu adevărat – și vorbesc liber: satul românesc are un potențial extraordinar pentru a face viața mai bună a românilor care trăiesc la țară.

Noi, ca politicieni, trebuie să încurajăm agroturismul, pentru că este o sursă de venit pentru cei care pot să promoveze valorile satului românesc, și, cu adevărat, considerăm că veșnicia s-a născut la țară și noi trebuie să prețuim valorile pe care românii noștri, înaintașii, ni le-au adus până acum.

Votez și eu cu toată inima acest proiect și cred că românii vor avea o șansă să trăiască mai frumos dacă...

Domnule Corlățean, vă rog.

## **Domnul Titus Corlățean:**

Foarte, foarte scurt, foarte scurt, domnule președinte.

Nu, nu, e vorba de altceva.

În această atmosferă de concordie națională, trebuie să fac totuși o precizare.

Doamna senator Pauliuc, dacă îmi este permis... Doamna senator Pauliuc..., doamna senator Pauliuc, voiam să fac o...

30 de secunde, vă rog.

## **Domnul Titus Corlățean:**

...o precizare factuală.

Așa am crezut cu toții – cuvântul „dor” este intraductibil în altă limbă. Vă dau informația că există o limbă, portugheză, și cel care a descoperit sinonimul absolut este Lucian Blaga. El a scris – este foarte apreciat în Portugalia, după toți acești... atâția ani –, el a scris o poezie care se numea „La curțile dorului” și a descoperit cuvântul „saudade”. „Saudade” este absolut identic cu „dor”.

Deci sunt două națiuni latine...

## **Domnul Mircea Abrudean:**

## Mulțumesc.

Am încheiat dezbaterile.

## Inițiativa rămâne la vot final.

La punctul 4 avem Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 85 din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap (L599/2025).

Declar deschise dezbaterile generale asupra acestei propuneri.

Inițiatorul, dacă este prezent. Vă rog.

## **Domnul Alin-Bogdan Stoica** _– deputat_ **:**

## Bună ziua, domnule președinte!

## Stimați senatori,

Inițiativa pe care v-o propun pentru susținere...

, inițiativa pe care v-o propun pentru susținere tinde să aducă un pic de claritate pe zona de comisie de evaluare. În condițiile în care Ministerul Muncii ne-a informat că există 3.000... sau în evaluarea Ministerului Muncii există 3.000 de certificate de handicap care sunt eliberate fără respectarea formelor legale, că deja a transmis către

parchete dosare pentru falsificarea acestor dosare de handicap, este necesară o intervenție legislativă.

Din fericire, împreună cu ceilalți membri ai comisiei, din toate partidele arcului guvernamental, am găsit o soluție bună...

, îmi pare rău, nu sunt...

Continuați, vă rog.

## Da, mulțumesc.

Deci inițiativa propune două măsuri importante, și anume: mandat de patru ani, înnoibil o singură dată, pentru membrii comisiei și, doi, condiția ca toți membrii comisiei să fi avut experiență în domeniul lucrului cu persoane cu dizabilități, în așa fel încât să putem să oprim acest cerc vicios, care înseamnă emiterea de certificate de handicap fără respectarea formelor legale.

Vă mulțumesc tuturor celor din comisiile de specialitate care ați susținut acest proiect și ați înaintat un raport favorabil.

Vă îndemn pe toți să susțineți acest proiect, care este în beneficiul persoanelor cu dizabilități. Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, pentru prezentarea raportului. Vă rog, doamna senator.

## Bună ziua!

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

Propunerea legislativă a fost dezbătută pe parcursul mai multor ședințe, iar în urma analizării dezbaterilor, în ședința din data de 17 februarie, membrii Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială au hotărât, cu unanimitate de voturi, întocmirea unui raport de admitere.

În consecință, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supune spre adoptare plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse, și propunerea legislativă.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Doamna Păun, apoi domnul Vela.

## Mulțumesc.

Un sistem public este credibil atunci când deciziile lui sunt luate de oameni competenți și responsabili. Comisiile de evaluare a gradului de handicap iau decizii cu impact direct asupra accesului la prestații sociale, serviciile de sprijin și integrare profesională. De aceea, standardul profesional al acestor comisii nu poate fi tratat ca o chestiune secundară.

Propunerea legislativă pe care o susținem astăzi are două obiective clare. Primul: consolidarea competenței profesionale. Psihologul, asistentul social și membrul licențiat în științe juridice din comisie trebuie să aibă experiență profesională în domeniul protecției și promovării drepturilor persoanelor cu dizabilități. Evaluarea nu este un exercițiu formal, ci un proces care cere înțelegerea reală a nevoilor și a barierelor cu care se confruntă persoanele evaluate.

Al doilea: limitarea mandatelor la maximum două perioade a câte patru ani. Rotirea competenței este o măsură de bună practică administrativă, care reduce riscul rigidizării și întărește integritatea instituțională.

Proiectul a primit raport de admitere din partea Comisiei pentru muncă, aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ și a fost avizat favorabil și de Consiliul Economic și Social. În plus, nu există impact bugetar suplimentar. Este o intervenție legislativă echilibrată, care nu complică sistemul, dar îi ridică standardele.

Vă invit să susțineți acest proiect. Mulțumesc.

Domnul Stoica.

Domnule președinte, mulțumesc.

Dragi colegi,

Mare atenție! Pe rețelele sociale, în ultimele zile, referitor la acest subiect, există o grămadă de filmulețe și de discuții referitoare la obținerea, în mod prezumtiv fraudulos, a unui certificat de handicap sau de dizabilități de foarte multă vreme. Și nu e vorba doar de o persoană, ci se pare că de mai multe.

## Domnule președinte,

În calitate de garant al respectării Constituției și legilor în Parlamentul României și de al doilea om în stat, vă rog frumos să faceți verificări și să vedeți dacă, cel puțin printre colegii noștri, sunt asemenea persoane și, bineînțeles, să ne prezentați un raport. Dar vă rog s-o faceți, nu ca promisiunea că o să vă interesați de calea ferată acolo, de la Cluj, după vacanță; că nu ne-ați mai răspuns.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc pentru sarcină, domnule Stoica. Continuăm.

Domnule Nicula, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

„Mă bucur” – între ghilimele –, „mă bucur” foarte mult că ați votat în unanimitate.

Însă este o lege restrictivă și discriminatorie. Dacă o femeie rămâne însărcinată și are concediu de maternitate, cum poate să aibă experiență 3 ani în ultimii 5 ani?

Deci eu cred că ar trebui votat împotrivă. Mulțumesc.

Domnul Vela.

Domnule președinte, Onorați colegi,

Ca senator al Partidului Oamenilor Tineri – POT, voi vota pentru adoptarea acestui proiect de lege, pentru că el consolidează cadrul de protecție și de promovare a persoanelor cu handicap.

Noi avem obligația legală și constituțională de a garanta egalitatea de șanse și accesul la servicii și la integrarea socială efectivă a acestor persoane și orice intervenție legislativă, indiferent de culoare politică, în acest domeniu trebuie să întărească mecanismele de sprijin și să clarifice drepturile și obligațiile autorităților, ca să fie nivelate toate obstrucțiile și toate problemele care pot să le deranjeze pe aceste persoane și să le oprească la a avea și o viață aproape normală.

Ca să scurtez, deci, pentru că e vorba despre drepturile persoanelor cu dizabilități, voi susține acest proiect de lege și voi vota pentru el.

Vă mulțumesc.

Vă rog, doamna Păun, 10 secunde.

## Doar o mică lămurire.

Prin amendamentele pe care le-am agreat cu Ministerul Muncii, a fost scoasă acea prevedere referitoare la cei 3 ani în ultimii 5 ani, deci nu mai există. E nevoie doar de experiență relevantă.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Am încheiat dezbaterile.

Inițiativa rămâne la vot final.

Punctul 5, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 208 din 20 iulie 2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 553 din 24 iulie 2015 (L597/2025).

Declar deschise dezbaterile generale asupra acestei propuneri legislative.

Dacă inițiatorul este prezent?

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului. Vă rog.

## **Domnul Vajda Zsombor** _– vicepreședinte al Autorității Electorale Permanente_ **:**

## Bună ziua!

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Sunt Vajda Zsombor, vicepreședinte al Autorității Electorale Permanente.

Considerăm că adoptarea propunerii legislative, prezentei propuneri legislative reprezintă o decizie aflată la latitudinea forului legislativ.

Vă mulțumesc.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru administrație publică au elaborat un raport comun.

Vă rog, domnule președinte, să-l prezentați.

## Mulțumesc.

Raport comun – în conformitate cu prevederile art. 70 și art. 77 din Regulamentul Senatului, republicat, în vigoare, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru administrație publică au fost sesizate de către Biroul permanent al Senatului în vederea dezbaterii și elaborării raportului comun asupra Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 208 din 20 iulie 2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente.

Față de cele prezentate, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru administrație publică supun plenului Senatului pentru dezbatere și adoptare raportul comun de respingere și propunerea legislativă.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul Stoica, domnul Bochileanu și domnul Vela.

## **Domnul Ciprian-Titi Stoica:**

Mulțumesc, domnule președinte. Dragi colegi,

Chiar nu înțeleg ce aveți împotriva reducerii numărului de semnături necesare, să dăm șansa cât mai multor cetățeni români să candideze. De ce vreți să vă ascundeți în spatele unui morman de semnături?

În campania electorală, atât la PSD Timiș, cât și la PNL Timiș, dar și, surpriză, la USR Timiș, erau grămezi de tineri care, pur și simplu, xeroxau sau transcriau semnături adunate, probabil, în vechile campanii. Pe stradă doar de propagandă erau câțiva. Filmau un video și apoi fugeau.

Așa că eu nu vă înțeleg: ce aveți împotriva unor oameni care își doresc să candideze? Și oameni curajoși, pentru că să ai curajul să intri în această mocirlă și mizerie, numită politica românească, cel puțin din ultimii 10-15 ani, chiar e o dovadă de curaj. Iar această barieră artificială împiedică foarte mulți oameni de bună-credință și ne împiedică pe noi toți să însănătoșim această clasă politică. Pentru că nu mai sunt oameni politici cum erau odată, sunt doar politruci, care nu ies din cuvântul luʼ Sorin, luʼ Gavrilă, luʼ Dominic, luʼ Kelemen și așa mai departe. Nu există oameni politici cu adevărat să reprezinte interesele cetățenilor.

Așa că vă întreb și eu, vorba unei clasice în viață: de ce „fugem” de concurență?

Vă mulțumesc.

Domnule Bochileanu, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Relaxarea condițiilor de participare la procesul democratic e un principiu pe care USR l-a susținut încă de la înființare. Vorbim de reducerea numărului de semnături necesare pentru a candida la alegerile parlamentare. Am spus constant că dreptul de a candida și de a propune alternative politice nu

trebuie sufocat de bariere administrative. Din această perspectivă, propunerea pe care o discutăm este un pas în direcția pe care noi am susținut-o consecvent.

Și, OK, am văzut de-a lungul timpului numeroase candidaturi care au reușit să strângă sutele de mii de semnături necesare, dar la urne au obținut un număr de voturi de un ordin semnificativ mai mic, ceea ce ridică întrebări legitime despre modul în care sunt colectate aceste semnături.

Noi însă suntem consecvenți în a colecta semnăturile în stradă, vorbind cu oamenii, atât în România, cât și în diaspora, și susținem relaxarea condițiilor pentru cetățenii și formațiunile care vor să facă asta în mod onest. Calitatea sau nu a candidaților o vor judeca, ca întotdeauna, alegătorii.

Dar suntem cu toții restanți aici, în Parlament, cu un capitol, și anume un Cod electoral, coerent, unificat, predictibil, care să pună cap la cap toate aceste reguli pentru diferitele rânduri de alegeri și să le așeze într-o arhitectură stabilă, nu modificări pe firimituri o dată la câțiva ani, ci o reformă temeinică.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Domnul Vela și, după aia, pe procedură, domnul Șipoș,

da?

## **Domnul Gheorghe Vela:**

## Domnule președinte, Onorați colegi,

O să vorbesc liber. Acest proiect de lege aparține colegilor de la SOS, îl susțin, voi vota împotriva raportului de respingere, pentru următoarele considerente.

Proiectul favorizează partidele mici și candidații care, la prima vedere, au șanse mai puține în cursa electorală. Dacă se reduce numărul semnăturilor, dispar și anumite subiecte tabu din presă, în care unii dintre actualii politicieni se lăudau că au obținut cu mari cheltuieli sute de mii de semnături pentru candidații la președinție; așa cum a spus domnul Vanghelie. Și, pe de altă parte, cei care ar putea intra în cursa electorală cu semnături mai puține, dacă ar ajunge la o confruntare publică, i-ar dovedi pe cei care sunt reprezentanții marilor partide, că sunt mai buni decât ei.

Așa că, pentru asta, susțin acest proiect de lege și votez pentru.

Domnule Șipoș, vă rog.

## **Domnul Sorin-Gheorghe Șipoș:**

Doar scurt, vreau să îi spun colegului meu de la Timiș că e inadmisibil să facă afirmații de genul ăsta, că la USR Timiș nu știu ce hârtii s-au xeroxat. Nu dovedește altceva decât C.T.S. – înseamnă „Campionul Tâmpeniilor Spuse” de la acest microfon.

Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Am încheiat dezbaterile. Inițiativa rămâne la vot final.

## Stimați colegi,

Având în vedere că este ora 18:30, continuăm cu exprimarea votului final asupra inițiativelor dezbătute în ședința plenului de astăzi, după care trecem la exprimarea votului final asupra inițiativelor legislative din ședința plenului din 18 februarie.

Stimați colegi, Începem votul final.

Punctul 1 de astăzi – L643/2025.

Trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente respinse.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Raportul și proiectul de lege privind aprobarea ordonanței vor fi supuse la vot, având în vedere că amendamentele respinse nu au fost susținute în plen.

Proiectul a fost aprobat.

Vă rog să-i rugați pe cei care fac repetiții să se oprească. Suntem în procedură de vot și am vrea să fim conectați.

Nu cred, domnule Vela.

Punctul 2, Legea privind organizațiile internaționale interguvernamentale și alte entități internaționale la care România este parte și pentru care achită cotizații anuale (L272/2025).

Trecem la votul asupra legii.

Vă reamintesc, ne aflăm în faza reexaminării legii la solicitarea Președintelui României.

Raportul comun al comisiilor este de admitere a legii, în forma transmisă la promulgare, în sensul admiterii obiecțiunilor din cererea de reexaminare formulată de Președintele României.

Legea face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Propunerea a fost adoptată. Punctul 5 – L597/2025.

Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor organice, Senatul este prima Cameră sesizată.

Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii. Propunerea face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc, domnule președinte. Este explicarea votului la punctul precedent. Vă iert că n-ați văzut, nu e o problemă.

Ce vreau să vă zic, dragi colegi? Ați făcut o mare greșeală, pentru că toate comunitățile de creștini – de la evanghelici, ortodocși, catolici și așa mai departe –, cu toții ne-au cerut un drept de a putea merge în pelerinaje, în special în Țara Sfântă. Și, pentru că se feresc – că, haideți să o spunem pe față, se feresc! – de a-și face acest tip de pașaport nou, au dorit soluția unui pașaport temporar simplu pentru a putea călători.

Să știți... Și nu știu cum de la dumneavoastră la cabinetele parlamentare n-au ajuns asemenea cereri. Înseamnă că le aveți închise majoritatea dintre voi, nu vă pasă și nu mergeți acolo, n-aveți audiențe. Chiar m-am uitat la majoritatea dintre dumneavoastră pe paginile de socializare și, cu câteva excepții, nu sunteți acolo și probabil că de aceea nu v-au apelat oamenii. Sau poate că nu mergeți la biserică și nu v-au spus pastorii și sfinții preoți de aceste cerințe.

Eu nu vă înțeleg, cu ce vă împiedică? Vă luați – unii, oameni cu experiență în acest domeniu – după ce spune reprezentantul ministerului. Știți foarte bine că și acolo, în aceste ministere, sunt niște oameni care habar n-au, n-au nici măcar simțul realității și nu știu cu ce se confruntă.

Eu nu vă înțeleg. De ce să nu le dați șansa unor oameni, mulți dintre ei aflați la a doua vârstă, care pur și simplu n-ar mai fi călătorit niciunde altundeva și ar fi vrut doar să meargă într-un pelerinaj creștin?

Din partea tuturor celor care pe mine m-au asaltat, eu vă spun: să vă fie rușine la obraz! Vă mulțumesc.

Doamna Pauliuc, vă rog, explicarea votului.

## **Doamna Nicoleta Pauliuc**

Stimați colegi de la opoziție, inițiatori ai acestui text de lege,

Vă rog frumos să le spuneți celor cu care vă întâlniți că nu puteți să scrieți un text de lege care să aibă avize pozitive – Consiliul Legislativ, Consiliul Economic – și, în același timp, că nu o să puteți să-i convingeți pe colegii din Parlament să voteze o astfel de inițiativă.

Deci, încă o dată, vreau să vă spun ceva: în momentul în care veți învăța cum să scrieți un text de lege, atunci veți avea votul în plenul Parlamentului.

Dacă nu, avem o soluție: spuneți-le celor cu care vă întâlniți dumneavoastră că ușa cabinetelor celor care știu să scrie un text de lege e deschisă.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Continuăm cu punctul 14. Punctul 14 – L650/2025.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/’92 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al

Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții, următoarele legi:

1. Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Cabinetul de Miniștri al Ucrainei privind cooperarea în domeniul prevenirii, limitării și înlăturării efectelor situațiilor de urgență, semnat la București la 18 octombrie 2024 – procedură de urgență;

2. Lege pentru completarea Legii audiovizualului nr. 504/2002;

3. Lege pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ;

4. Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 1/2024 pentru completarea art. 17 din Legea nr. 215/2016 privind ceremoniile oficiale;

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro Relații cu publicul: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651. Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78/79/83. Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro, secțiunea Publicări.

&JUYEJT|653929]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 22/12.III.2026 conține 24 de pagini.**

Prețul: 156 lei