Stenogramă plen

## **Domnul Cristian-Augustin Niculescu-Țâgârlaș:**

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Solicit suplimentarea ordinii de zi prin includerea a L607/2025 – punctul 1 pe ordinea de zi.

Temeiul pentru care am solicitat este faptul că trece tacit și este o inițiativă importantă. Are raport de respingere și ne vom menține poziția și în plen pe această direcție a rapoartelor.

Bună dimineața, stimați colegi!

Vă rog să semnați prezența, dacă nu ați semnat-o, ca să putem începe.

PAUZĂ

Vă mulțumesc.

Domnule Vela, vă rog.

Bună dimineața, doamnelor și domnilor senatori!

Domnule președinte,

Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 11 martie 2026, și vă anunț că, din totalul de 133 de senatori, până în acest moment și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 71.

Sunt de acord cu propunerea domnului coleg, cu o observație: punctul la care a făcut referire să fie la urmă. Pentru că ne dă peste cap numerotarea și noi avem o rânduială făcută și după aia ne încurcăm în cifre. Deci la sfârșit.

Ședința este condusă de Mihai Coteț, vicepreședinte al Senatului, asistat de domnul senator Vasile Blaga și domnul senator Cristian Ghinea, secretari ai Senatului.

Mulțumim.

Ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi a fost distribuită.

Dacă sunt intervenții pe ordinea de zi?

Domnule Vela, cred că e foarte simplu. E numărul 1, e simplu, n-aveți cum să vă încurcați.

Vă rog, domnule senator.

Haideți să fim serioși totuși!

## **Domnul Sorin-Gheorghe Șipoș:**

Voi supune la vot introducerea pe ordinea de zi a L607,

Mulțumesc, domnule președinte.

## pe poziția...

Solicit pentru L59/2026 – Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții – prelungirea termenului la 60 de zile și retrimiterea la comisie.

Vă rog. Vă rog, votați.

- Pentru – 66, contra – 9.

Propunerea a fost aprobată.

Vă supun la vot ordinea de zi, cu modificarea aferentă. Vă rog, votați.

Mulțumesc.

## **Domnul Mihai Coteț:**

Pentru – 70, contra – 8.

Ordinea de zi a fost aprobată.

Poziția 22.

Programul de lucru, stabilit de Biroul permanent al Senatului și Comitetul liderilor grupurilor parlamentare, este următorul: ora 10:00 – lucrări în plenul Senatului: dezbaterea inițiativelor legislative înscrise pe ordinea de zi, vot final, întrebări, interpelări și răspunsuri, declarații politice.

Două săptămâni.

## **Domnul Mihai Coteț:**

Dacă sunt intervenții în legătură cu acest program?

Două săptămâni. Stimați colegi, Vă supun la vot trimiterea înapoi la comisie a propunerii L59/2026 – Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 50/1991.

Dacă nu sunt, vă supun la vot.

Pentru – 59, contra – unu.

Programul a fost aprobat.

Pentru săptămâna viitoare, Biroul permanent vă propune următorul proiect de program de lucru, astfel cum a fost aprobat de Comitetul liderilor:

Prelungirea. Prelungirea cu două săptămâni.

Prelungirea la 60 de zile. Vă rog.

- luni, 16 martie – cu programul aferent, pe care-l aveți

- afișat și pe site-ul Senatului;

68 prezenți: 64 pentru, 4 voturi contra. Propunerea a fost aprobată.

- marți, 17 martie, miercuri, 18 martie, joi – lucrări în

- comisii;

Vă supun la vot trimiterea la comisie a L59. Vă rog, votați.

- vineri și sâmbătă – activități în circumscripțiile

- electorale.

Prezenți – 72: pentru – 66, contra – 6. Propunerea a fost aprobată. Domnule Cristi Niculescu-Țâgârlaș, vă rog.

Dacă sunt intervenții în legătură cu acest program?

## **Domnul Vasile Blaga**

**:**

Ba da. Ba da, la început. Primul vot contează...

## **Domnul Mihai Coteț:**

Vă

Trecem la ordinea de zi.

La punctul 1 al ordinii de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății (L607/2025).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este în sală.

Nu este.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului.

Nu este.

Comisia de buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia specială comună a Camerei Deputaților și Senatului în domeniul legislației privind prevenirea, combaterea și sancționarea violenței domestice – „România fără violență domestică” au elaborat un raport comun.

Invit reprezentatul uneia dintre comisii să prezinte raportul.

## **Doamna Andra Bică:**

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia specială comună a Camerei Deputaților și Senatului în domeniul legislației privind prevenirea, combaterea și sancționarea violenței domestice – „România fără violență domestică”, prin adresa numărul L607/2025, au fost sesizate de către Biroul permanent al Senatului în vederea dezbaterii și elaborării raportului comun asupra Propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea dispozițiilor Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății cu soluții care vizează, potrivit expunerii de motive, acordarea de servicii de consiliere psihologică cu decontarea integrală din fondurile asigurărilor sociale de sănătate pentru victimele violenței domestice pentru care s-a dispus protecție legală prin ordin de protecție provizoriu sau prin ordin de protecție.

În ședințe desfășurate separat, membrii Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și ai Comisiei speciale comune a Camerei Deputaților și Senatului în domeniul legislației privind prevenirea, combaterea și sancționarea violenței domestice – „România fără violență domestică” au analizat propunerea legislativă, observațiile formulate în avizele și punctul de vedere primite și au hotărât, cu majoritate de voturi ale celor prezenți, să adopte un raport comun de respingere, fără amendamente.

Față de cele prezentate, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia specială comună a Camerei Deputaților și Senatului în domeniul legislației privind prevenirea, combaterea și sancționarea violenței domestice – „România fără violență domestică”

## Mulțumesc.

Declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

La punctul 2 al ordinii de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru completarea art. 279 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal (L19/2026).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este. Vă rog, doamna deputat.

## **Doamna Oana Murariu** _– deputat_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi senatori,

Justiția nu este înfăptuită până când nu vezi efectiv rezultatul concret. Nu este suficientă o hotărâre judecătorească, dacă aceasta nu este pusă în aplicare. Și, dincolo de emoția rezultatului procesului, punerea în executare silită a hotărârii judecătorești creează emoții puternice părților, pentru că atunci ți se execută silit casa, atunci ți se iau bani din cont și așa mai departe. Și-atunci, să nu ne surprindă faptul că în Iași un bărbat a amenințat un executor judecătoresc că îi arde biroul, în Constanța un bărbat a intrat în sediul biroului unui executor judecătoresc și a amenințat pe toată lumea cu pistolul.

Emoțiile generează reacții necontrolate și, de aceea, pentru a asigura înfăptuirea justiției în ultima etapă, cea a executării silite, prin acest proiect, practic, aducem un plus de protecție executorilor judecătorești, incriminând ca ultraj judiciar amenințările și faptele cu violență exercitate împotriva executorilor judecătorești, ceea ce înseamnă limite de pedeapsă mai ridicate. În prezent, ultrajul judiciar figurează strict în cazul magistraților și al avocaților. Or, executarea silită este ultima etapă a unui proces și este normal ca și executorii judecătorești să beneficieze de protecție.

Vă rog frumos să votați acest proiect de lege. Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea punctului de vedere al Executivului.

Nu avem.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, pentru prezentarea raportului.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În conformitate cu prevederile art. 70 din Regulamentul Senatului, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a fost sesizată de Biroul permanent al Senatului în vederea dezbaterii și elaborării raportului asupra Propunerii legislative pentru completarea art. 279 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări supune plenului Senatului raportul de admitere, fără amendamente, și propunerea legislativă.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice și urmează a fi adoptată, în conformitate cu prevederile art. 76 alin. (1) din Constituția României.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă rog.

## Mulțumesc.

## Stimați colegi,

Această propunere legislativă constituie, de fapt, o translație a protecției penale care se acordă executorilor judecătorești din cadrul general de protecție prevăzut de art. 257 – Cod penal, ultrajul care prevede funcționarii publici, către art. 279 – Cod penal, care vizează o protecție specială, prin ultrajul judiciar, și care circumscrie sau circumscria până în acest moment judecătorii, procurorii și avocații. Este firesc să se introducă sub incidența acestui articol și executorii judecătorești, întrucât aceștia asigură ultima etapă a funcției statale jurisdicționale, și orice atingere adusă executorilor judecătorești, practic, este o atingere adusă autorității judecătorești și, practic, înfăptuirii actului de justiție.

Din aceste considerente, Grupul PSD va vota pentru raportul de admitere, considerând, așa cum menționa și Consiliul Superior al Magistraturii, ca fiind o propunere oportună.

Mulțumesc.

Domnule senator Țâgârlaș, vă rog.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

În primul rând, mă bucur că onorații mei colegi din Comisia juridică din partea Grupului PSD și-au repoziționat atitudinea și vor susține această inițiativă, în condițiile în care în comisie au avut o poziție diferită. Dar forța argumentelor juridice a determinat o schimbare de atitudine, ceea ce mă bucură.

În altă ordine de idei, aș vrea doar să subliniez că, în conformitate cu dispozițiile art. 6 din Convenția Drepturilor Omului, dreptul la un proces echitabil include faza de executare silită, în special a soluțiilor, a deciziilor date în materie civilă. De altfel, executorul reprezintă statul român în momentul în care exercită atribuțiile în conformitate cu dispozițiile legale incidente, motiv pentru care o susținere și o poziționare a Parlamentului României de a-l include pe executor într-o protecție specială, cea a infracțiunii de ultraj judiciar, reprezintă o recunoaștere a atribuțiilor acestuia în înfăptuirea actului de justiție și în a respecta forța coercitivă a statului român.

Grupul PNL va vota pentru. Vă mulțumesc.

Domnul senator Vela Gheorghe.

Da, domnule președinte, onorați colegi, sunt și eu de acord cu acest proiect legislativ.

Executorii judecătorești sunt, de foarte multe ori, în risc de a fi atacați și de a suporta anumite reacții violente din partea celor cu care interacționează. Și nu mă refer doar atunci când se duc să sechestreze anumite bunuri sau să preia anumite bunuri, ci chiar și atunci când merg cu unul dintre părinții divorțați ca să viziteze minorii care sunt în custodia celuilalt părinte și celălalt părinte se opune și chiar îl atacă pe executorul judecătoresc că a venit cu părintele ca să viziteze propriii săi copii. Deci au nevoie de protecție suplimentară, Codul penal trebuie să fie modificat, sunt cei mai expuși

dintre toți juriștii să sufere anumite agresiuni din partea unor persoane turbulente și noi, ca for legislativ, trebuie să-i ajutăm și să le dăm o protecție suplimentară. Mulțumesc frumos.

Domnule senator Peiu Adrian, vă rog.

## Domnule președinte, Dragi colegi,

Sigur, e binevenită această reglementare și suntem de acord cu toții că violența împotriva oricărui element care asigură stabilitatea sau reglementează diferite acțiuni publice... Numai că vreau să vă aduc în atenția dumneavoastră și abuzurile acestor executori judecătorești, care de multe ori încalcă prevederile legii, de multe ori sunt înțeleși dinaintea executării bunului cu alți terți, care au informații vizavi de bunurile pe care ei le recuperează.

Și, sigur, noi votăm acest proiect de lege ca să protejăm, să nu existe violență în ce privește executarea bunurilor, dar în același timp rog să ne concentrăm și să prevedem niște acte normative care să reglementeze și abuzurile acestor executori judecătorești.

Mulțumesc.

## **Domnul Mihai Coteț:**

## Declar încheiate dezbaterile.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, inițiativa rămâne la vot final luni.

La punctul 3 al ordinii de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ și a Legii nr. 53/2003 – Codul muncii (L75/2026).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este. Nu este.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru administrație publică au elaborat un raport comun.

Invit reprezentantul unei comisii pentru prezentarea raportului.

Vă rog, domnule senator.

## Mulțumesc.

În conformitate cu prevederile art. 70 și art. 77 din Regulamentul Senatului, republicat, în vigoare, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru administrație publică au fost sesizate de către Biroul permanent al Senatului în vederea dezbaterii și elaborării raportului comun asupra propunerii legislative.

În ședințe separate din data de 3 martie 2026, membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și ai Comisiei pentru administrație publică au analizat propunerea legislativă, observațiile formulate în avize și punctele de vedere primite și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport comun de respingere.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru administrație publică supun la vot plenului Senatului raportul comun de respingere și propunerea legislativă.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Doamna senator Bică Andra.

## Stimați colegi,

Propunerea legislativă L75/2026 ridică probleme serioase de compatibilitate cu cadrul juridic existent. Introducerea unei perioade fixe de 5 ani pentru suspendarea de drept a raporturilor de serviciu contravine chiar logicii reglementării din art. 513 alin. (1) lit. a) – c) din OUG nr. 75/2019, care prevede că suspendarea operează pe întreaga perioadă în care funcționarul public se află într-una din situațiile stabilite de lege. Limitarea artificială a acestei perioade creează o incoerență normativă și poate genera dificultăți de aplicare.

În același timp, o astfel de restrângere temporală ridică semne de întrebare și din perspectivă constituțională. Stabilirea unei limite de 5 ani poate afecta drepturi fundamentale, precum dreptul de a fi ales sau libertatea de a alege profesia, ocupația sau locul de muncă, prin impunerea unei condiții care nu rezultă din logica actuală a legislației. Deși intenția inițiatorilor pare să fie de a aduce o clarificare procedurală, soluția aleasă intră în conflict cu arhitectura actuală a Codului administrativ. Suspendarea de drept a raporturilor de serviciu pentru funcționarii publici este deja reglementată în art. 513, iar transformarea acesteia într-o suspendare limitată la 5 ani ar crea o necorelare și ar genera riscuri constituționale. Dreptul de a fi ales, libertatea de a-și exercita profesia și egalitatea de șanse ar fi afectate fără un motiv întemeiat.

În locul unei perioade fixe, ar mai fi adecvată o abordare care să definească mai clar condițiile de suspendare și de reluare a raportului de serviciu, astfel încât activitatea funcționarului să poată fi reluată imediat ce încetează situația care a generat suspendarea. În acest fel, se protejează drepturile constituționale și se elimină riscul unor interpretări contradictorii în practică.

Din aceste motive, consider că forma propusă a inițiativei legislative necesită o reanalizare atentă, pentru a evita contradicțiile cu reglementările în vigoare și eventualele riscuri de neconstituționalitate.

PSD nu susține inițiativa legislativă. Vă mulțumesc.

Domnule senator Vela Gheorghe, vă rog.

## Domnule președinte, Onorați colegi,

Pentru că acest proiect are ca inițiatori parlamentari ai partidului POT, îl susțin. Voi vota împotriva raportului de respingere pentru următoarele considerente.

O chestiune discutată în Biroul permanent al Senatului într-o altă sesiune: un funcționar parlamentar este solicitat în echipa personalului unui ambasador, pentru că și-a preluat statutul de ambasador undeva, într-o țară de pe Terra. Pleacă cu ambasadorul, rămâne locul suspendat în Parlamentul României, ca funcționar parlamentar, și nu-l ocupă nimeni. Trec cinci ani, trece mai mult, el figurează totuși ca angajat.

Trebuie să curmăm odată aceste abuzuri, stimați domni colegi, și să punem odată rânduială. Nu poate fi suspendarea la nesfârșit. Oamenii competenți trebuie să ocupe locul celui care a plecat și el să-și vadă de altă activitate în situația în care ambasadorul nu va mai fi ambasador în viitorul apropiat. Mulțumesc frumos.

Domnul senator Stoica Ciprian.

Mulțumesc mult, domnule președinte de ședință Coteț. Dragii mei colegi,

Eu vreau doar să vă dau un exemplu. Și mă adresez în special colegilor de la „Partidul Niciodată Liberal”. Ați avut un președinte a cărui catedră, la Sibiu, a fost suspendată 10 ani pe timpul mandatului de președinte și încă cel puțin 8 sau 12 ani înainte, cât a fost primar, adică o întreagă carieră didactică blocată pentru un tânăr. Odată și odată trebuie să spunem „stop”.

Poate nu e cea mai fericită formă care ne-a fost pusă în față astăzi prin acest proiect de lege, dar aceste suspendări nu pot să meargă la infinit, pentru că sunt blocate zeci, dacă nu chiar sute de posturi. Și, în special, știți foarte bine, cei de la PSD și PNL și chiar și cei de la UDMR, sunteți campioni la blocatul acestor posturi și, până la urmă, blocați accesul unor tineri la o carieră.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mihai Coteț:**

## Declar încheiate dezbaterile.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, inițiativa legislativă rămâne la vot final luni.

Punctul 4 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, intitulată „Legea conștiinței naționale” (L20/2026).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este. Nu este.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei juridice...

A, vă cer scuze! Poftiți!

Domnule senator, vă rog, cu scuzele de rigoare. Poftiți!

## **Domnul Ninel Peia:**

## Mulțumesc, domnule președinte. Dragi colegi,

În guvernarea CDR, toți strigau că acel articol 165 din Codul penal face rău economiei României, adică subminarea economiei naționale. Și ne striga o doamnă, Alina MungiuPippidi, că trebuie să privatizăm acum, pe loc, toată economia pe un leu, pentru că românii nu pot să conducă aceste companii de stat. În anul 2014, după aprobarea noului Cod penal, acest articol a fost eliminat din lege. Din acel moment, toți asasinii economici au scăpat. Toți cei care au distrus industria românească și inclusiv esența neamului românesc au scăpat.

De aceea, în anul 2015, ca deputat, am încercat să reintroduc acel articol 165 privind subminarea economiei naționale și a rămas la Senat în sertar, nu s-a mai dezbătut. Acum am încercat din nou, prin introducerea unui nou articol în Codul penal prin care să incriminăm subminarea economiei naționale. Văd că nu se dorește ca cei care au jefuit economia României să fie pedepsiți, cei care au condus România să fie pedepsiți.

De aceea,

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, pentru prezentarea raportului.

Mulțumesc.

În conformitate cu prevederile art. 70 din Regulamentul Senatului în vigoare, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, prin adresa numărul L20/2026, a fost sesizată de Biroul permanent al Senatului în vederea dezbaterii și elaborării raportului asupra Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, intitulată „Legea conștiinței naționale”.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări supune votului plenului Senatului raportul de respingere și propunerea legislativă.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Domnule senator Stoica Ciprian, vă rog.

## Mulțumesc.

Dragi colegi,

Mulți români s-au trezit în conștiință. Se pare că voi, cei din monstruoasa coaliție, încă dormiți și încă uneltiți împotriva poporului român.

Altfel, vreau să citez o clasică în viață: nu înțeleg de ce „fugem” de răspundere. De ce să nu fie trași la răspundere cei care aduc prejudicii financiare grave țării noastre? De ce să nu plătească? Orice om care greșește plătește. Doar guvernanții nu vor să facă acest lucru. Nu înțeleg de ce nu vă asumați această răspundere.

Astfel, am putea proteja zeci de milioane de euro, care anual sunt pierduți sau sunt furați pentru că cei care ar trebui să guverneze corect și în beneficiul României au cu totul și cu totul alte interese. De asemenea, știți foarte bine că în sistemul de justiție foarte greu se recuperează banii, chiar atunci când există o sentință. Eu cred că asta ar ajuta, cred că este un lucru normal și este un lucru care se întâmplă în toate statele civilizate. Nu poți să dai găuri peste găuri în bugetul național și să scapi nepedepsit.

Eu v-aș ruga să votați și să susțineți acest proiect de lege sau, dacă nu vă convine forma, odată și odată trebuie făcută o prevedere legislativă care să faciliteze recuperarea și îndreptarea împotriva celor care comit, până la urmă, abuzuri și fărădelegi.

Și, foarte important, sunt banii noștri, ai tuturor, care ajung să fie risipiți de tot felul de tiriplici pe care dumneavoastră îi puneți strict pe criterii politice în funcții.

Vă mulțumesc.

## Declar încheiate dezbaterile.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, inițiativa legislativă rămâne la vot final luni.

Punctul 5 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările și completările ulterioare (L39/2026).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent în sală. Nu este.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări pentru prezentarea raportului.

Vă rog, domnule senator.

## Mulțumesc.

În conformitate cu prevederile art. 70 din Regulamentul Senatului, republicat, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, în data de 3.02.2026, a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări supune votului plenului Senatului prezentul raport de respingere și propunerea legislativă.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, propunerea legislativă se încadrează în categoria legilor organice, Senatul fiind prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

Declar încheiate dezbaterile.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, inițiativa legislativă rămâne la vot final luni.

Punctul 6 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru completarea articolului 4 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică (L51/2026).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este în sală. Nu este.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru administrație publică au elaborat un raport comun.

Invit reprezentantul uneia dintre comisii pentru prezentarea raportului.

Domnule senator.

## Mulțumesc.

În conformitate cu prevederile art. 70 și ale art. 77 din Regulamentul Senatului, republicat, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru administrație publică au fost sesizate de către Biroul permanent al Senatului în vederea dezbaterii și elaborării raportului comun asupra Propunerii legislative pentru completarea articolului 4 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru administrație publică supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de respingere și propunerea legislativă.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Domnule senator Bodea Marius, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Se știe că statul român deține în proprietate printre cele mai valoroase terenuri. Problema este ce face cu aceste terenuri, pentru că administrarea lor este praf. Multe dintre aceste terenuri valoroase au ajuns, prin diverse artificii, în posesia unor persoane apropiate de administrațiile locale, în mod special, de multe ori, chiar în posesia familiei primarului sau a unor dezvoltatori imobiliari privilegiați. Sunt o grămadă de cazuri documentate.

Statul trebuie să învețe să se comporte ca un investitor responsabil, să își păstreze terenurile valoroase și să le folosească pentru proiecte de interes public.

Proiectul de lege pe care îl discutăm astăzi riscă să facă exact invers: în numele exproprierilor în interes public, pentru utilitate publică creează o portiță perfectă pentru cei care, în cârdășie cu administrațiile locale, pun ochii pe aceste terenuri valoroase.

Și vă dau un exemplu din Iași, doar unu. Este un caz celebru, Dosarul „Eternitatea”, unde primarul Iașiului a cedat unui dezvoltator imobiliar un teren public compact, valoros, de 3.200 de metri pătrați. La schimb, a primit 1.250 de metri pătrați, întortocheați, lângă un cimitir, printre case, unde nici măcar noi morminte nu puteau fi autorizate, deși primăria și primarul inițiaseră acest schimb de terenuri tocmai pentru câteva locuri de veci – un proiect de interes public, așa cum declara.

Terenul primit de primărie stă și astăzi gol, după șapte ani de zile. Pe terenul cedat de primărie dezvoltatorul a ridicat patru blocuri și a făcut un profit uriaș.

Acest proiect de lege ar încuraja exact astfel de mecanisme.

De aceea, USR va vota pentru raportul de respingere. Mulțumesc.

Îl invit pe domnul senator Stoica Ciprian.

## Mulțumesc.

## Dragi colegi,

Unii – care vă opuneți – cred că n-ați citit cu atenție și cred că nu sunteți conștienți că dreptul la proprietate este sfânt și este consacrat de Constituție și de legislație.

Noi ce dorim prin acest proiect de lege este să oferim șansa acelor cetățeni români care sunt nevoiți a fi expropriați de terenuri sau imobile pentru lucrări de infrastructură publică – da? – să aibă posibilitatea să primească, în loc de o sumă de bani, un echivalent într-un teren echivalent cu ceea ce a pierdut. Asta spunem. E o chestiune normală, se întâmplă peste tot.

Nu vă înțeleg... de ce vă opuneți. Cred că singurul argument pe care îl aveți este acela că este un proiect inițiat de către parlamentari AUR. Ăsta este singurul motiv. Altfel, nu aveți decât motive închipuite. Căutați scuze ca să vă opuneți.

Este o chestiune cât se poate de logică și normală să ai această posibilitate. Vreau să vă spun că, inclusiv din practică, cu recuperarea terenurilor acolo unde, de exemplu, nu mai este posibil – de exemplu, terenurile aflate sub baraje, eu știu..., sau sub alte lucrări mari – există posibilitatea ca, în vecinătate, un teren de rang egal cu cel pe care l-a pierdut cetățeanul să-l primească la schimb.

Nu înțeleg cu ce vă încurcă, mai ales că am identificat chiar la Agenția de Administrare a Domeniilor Statului sute, poate zeci de mii de hectare care, într-adevăr, cum spunea și antevorbitorul, au fost date în administrare sau în concesiune către tot felul de entități, fără o minimă dezbatere, fără transparență. Acolo e o problemă, dar nu aici. Dacă vom face lucrurile corect nu au cum să se întâmple abuzuri.

Eu vă rog să vă reevaluați poziția și să votați împotriva raportului de respingere. Avem nevoie de această lege, pentru că nu aduce decât claritate și normalitate. Vă mulțumesc.

## **Domnul Mihai Coteț:**

Declar încheiate dezbaterile...

**Domnul Gheorghe Vela**

**:**

Domnul Vela! Am făcut... Am apăsat...

## **Domnul Mihai Coteț:**

Nu apăreți în...

## **Domnul Gheorghe Vela**

**:**

Nu e adevărat, am apăsat, domnule președinte!

## **Domnul Mihai Coteț:**

Domnule senator, vă rog, nu apăreți...

**Domnul Gheorghe Vela**

**:**

Domnule președinte...

## **Domnul Mihai Coteț:**

## Nu apăreți!

Haideți să mergem mai departe, vă rog! Declar încheiate dezbaterile.

Propunerea legislativă...

Respectați regulamentul – nu ați apăsat.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, inițiativa legislativă rămâne la vot final luni.

Punctul 7 al odinii de zi, Propunerea legislativă privind exercitarea profesiei de psiholog, organizarea și funcționarea Colegiului Psihologilor din România (L58/2026).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este în sală. Nu este.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, Comisia pentru învățământ, știință și inovare și Comisia pentru sănătate au elaborat un raport comun.

Invit reprezentantul uneia dintre comisii pentru prezentarea raportului.

Vă rog, domnule senator.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile art. 77 din Regulamentul Senatului, Comisia pentru învățământ, știință și inovare, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială și Comisia pentru sănătate, prin adresa L58/2026 din 3 februarie 2026, au fost sesizate de către Biroul permanent în vederea dezbaterii și elaborării prezentului proiect legislativ.

Consiliul Legislativ și Consiliul Economic și Social au analizat propunerea legislativă și au dat un aviz favorabil, cu observații și propuneri.

Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități și Comisia pentru afaceri europene au transmis aviz negativ.

În ședințe separate, membrii celor trei comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport comun de respingere.

În consecință, Comisia pentru învățământ, știință și inovare, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială și Comisia pentru sănătate supun spre dezbaterea și aprobarea plenului raportul comun de respingere, precum și propunerea legislativă. Din punctul de vedere al obiectului de reglementare, face parte din categoria legilor organice.

Senatul este prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

Luați cuvântul și la dezbateri? Vă rog, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În luna ianuarie a acestui an am fost vizați pe acest proiect legislativ de către o serie de colegi psihologi care, în esență, au dreptate că le trebuie un nou cadru legislativ, întrucât serviciile de psihologie s-au dezvoltat foarte mult, însă, în același timp, s-au făcut și o serie de erori, inclusiv din punctul de vedere al legislației muncii.

În acest context, am considerat cu toții, cele trei comisii, că acest proiect de lege trebuie rescris de la zero, de față cu colegii psihologi, în așa fel încât să respecte și să vină în ajutorul lor din punctul de vedere al practicii profesiunii de psiholog.

Vreau să vă atrag atenția că în vechiul proiect de lege au 17..., în momentul de față, au 17 subspecialități de psihologie și încă mai lipsesc astfel de subspecialități, de care chiar avem nevoie.

Vă mulțumesc.

Doamna senator Cibu Ruxandra, vă rog.

Când schimbi prin lege regulile pentru psihologi nu faci doar o actualizare tehnică, ci redesenezi arhitectura unei profesii și echilibrul de putere din interiorul ei.

Am dedicat timp acestui proiect. Am organizat o dezbatere amplă, la care au participat peste 300 de psihologi și psihoterapeuți. Am ascultat argumente consistente, puncte de vedere divergente, analize juridice. Iar concluzia care s-a conturat clar a fost una singură: această formă nu poate fi corectată prin amendamente, subiectul trebuie luat de la capăt.

Proiectul aflat astăzi la vot nu aduce doar clarificări. El reconfigurează profund modul de organizare și control al profesiei, concentrând competențe extinse în cadrul unei singure structuri de autoreglementare. Reglementarea este necesară. Profesia are nevoie de reguli clare, coerente și moderne, dar aceste reguli trebuie construite prin consultare reală și cu respect pentru echilibrul instituțional.

Din interiorul profesiei au fost semnalate riscuri legate de concentrarea excesivă a puterii, de limitarea accesului la profesie și de posibile vulnerabilități de constituționalitate și compatibilitate cu dreptul european. Aceste semnale nu pot fi ignorate.

Nu putem adopta o lege care creează percepția că o singură instituție devine, în același timp: regulator, evaluator, instanță disciplinară și autoritate avizatoare pentru întreaga profesie, fără mecanisme clare de echilibru și control.

Votul de astăzi nu este împotriva reglementării. Este pentru o reglementare solidă, legitimă și acceptată de profesioniști. Dacă vrem o lege durabilă trebuie să reluăm procesul legislativ în mod serios, transparent și împreună cu cei care vor aplica aceste reguli zi de zi.

De aceea, USR susține respingerea acestei forme și reluarea discuției într-un cadru mai echilibrat și mai responsabil.

Mulțumesc.

Domnul senator Vântu Cristian.

Da, L58 este proiectul de lege care a stârnit cele mai vehemente reacții, cel puțin de când sunt eu membru al acestei Camere.

Comisia pentru afaceri europene din Senat a dat aviz negativ, constatând încălcarea a nenumărate directive. Comisia pentru sănătate, din care fac parte, așa cum a prezentat raportul președintele acesteia, domnul profesor, a respins-o cu unanimitate de voturi. Observațiile din avizul Consiliului Legislativ și al Consiliului Economic și Social arată că propunerea legislativă urmărește transformarea Colegiului Psihologilor într-un monopol ce nu poate fi controlat financiar sau democratic. Și, cel mai ciudat, însuși președintele acestui colegiu, doctorul Cracsner, care a fost audiat în Comisia pentru sănătate, se împotrivește el însuși acestui proiect.

Nu-i de mirare că 19 parlamentari, adică inițiatori, și-au retras semnătura de pe acest proiect – a rămas unul singur, 12.500 de psihologi au semnat o petiție împotriva prevederilor acestui proiect de lege și vicepreședintele Parlamentului European, domnul Ștefănuță, printr-o intervenție video în comisie, s-a arătat și el împotriva acestui proiect de lege. Eu stau să mă întreb: până la urmă, cine îl mai susține?

Am primit sute de sesizări, nu doar eu, ci toți colegii din comisie, sute de sesizări prin care ni se cerea să nu susținem acest proiect de lege care prevede, printre altele:

– eliminarea din profesie pe criterii medicale – deci, dacă te îmbolnăvești, nu mai poți să fii psiholog;

– excluderea psihopedagogilor din sistemul public pe criteriu economic;

– pierderea valorii calificărilor pre-Bologna – care, dragii mei, sunt drepturi câștigate; și

– excluderea persoanelor cu dublă specializare – deci dacă ai o dublă specializare nu mai poți fi psihopedagog –, inclusiv excluderea medicilor care au competență clinică recunoscută prin formare medicală.

În multe dintre aceste informări mi s-a sugerat că există o rețea complexă de interese obscure care se află în spatele acestei inițiative. Mi s-au dat și detalii, pe care nu le pot face publice, pentru că nu am cum să le susțin. În schimb, am motive reale să am suspiciunea că este o lege cu dedicație – și eu nu cred că România își permite în 2026 să mai facă, să mai susțină astfel de legi.

Prin urmare, AUR firește că va vota pentru raportul de respingere.

Dar, în alte ordine de idei, eu aș vrea să le aduc aminte psihologilor, breslei acestora, că, așa cum ei ar trebui să știe, cum spuneau Tajfel și Turner, autorii teoriei identității sociale, coeziunea... forța unui grup stă în coeziunea acestuia. Dacă psihologii nu sunt în stare să ajungă între ei la un minim consens, nu își periclitează doar imaginea profesiei, ci inclusiv încrederea noastră în ei. Dacă ei nu se pot înțelege, cum ne-ar putea ajuta pe noi să ne înțelegem între noi? Vă mulțumesc mult.

Domnule senator Vela Gheorghe, mai doriți să luați cuvântul?

Mulțumesc.

Declar încheiate dezbaterile.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, inițiativa legislativă rămâne la vot final luni. Punctul 8 al ordinii de zi, Propunerea legislativă privind protecția profesională și stabilitatea funcțională a personalului din sistemul public de sănătate (L82/2026).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este în sală. Nu este.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială și Comisia pentru sănătate au elaborat un raport comun.

Invit reprezentantul uneia dintre comisii să prezinte raportul.

Vă rog, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte.

Prin adresa nr. L82/2026 din 3.02.2026, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială și Comisia pentru sănătate au fost sesizate de Biroul permanent al Senatului în vederea dezbaterii și elaborării prezentului act normativ.

Consiliul Legislativ a transmis un aviz negativ.

Consiliul Economic și Social – aviz negativ.

Pentru propunere, Ministerul Sănătății a transmis un raport negativ.

În urma dezbaterilor desfășurate în ședințe separate, membrii Comisiei pentru sănătate și membrii Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport comun de respingere.

Comisia pentru sănătate, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială susțin... propun... supun spre dezbaterea și aprobarea plenului raportul comun de respingere și propunerea legislativă.

Din punctul de vedere al obiectului de reglementare, face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Domnule senator Streinu Cercel, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Pentru a înțelege de ce s-a dat acest raport de respingere, vreau să aduc câteva elemente, și anume din raportul Ministerului Sănătății, care spune că această situație este deja reglementată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, în cadrul capitolelor care stabilesc drepturile funcționarului public și ale personalului contractual, iar aplicarea sa exclusivă pentru personalul Ministerului Sănătății poate genera un tratament discriminatoriu față de alte categorii de personal similare. De asemenea, se amintește faptul că nu se respectă normele de tehnică legislativă, conform Legii nr. 24, motiv pentru care au propus un raport de respingere, de care noi am ținut cont. Ca atare, PSD-ul va vota pentru raportul de respingere. Vă mulțumesc.

Declar încheiate dezbaterile.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, inițiativa legislativă rămâne la vot final luni.

Punctul 9 al ordinii de zi, Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii (L16/2026).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Nu este.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială pentru prezentarea raportului. Vă rog, doamna senator.

## Bună ziua!

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a fost sesizată de către Biroul permanent al Senatului în vederea dezbaterii și elaborării raportului asupra Propunerii legislative privind modificarea și completarea Legii nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, inițiată de un grup de deputați PSD.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii în sensul introducerii unor măsuri în vederea dobândirii dreptului la pensie pentru persoanele care au avut calitatea de agricultori în zonele necooperativizate.

În urma finalizării dezbaterilor în ședința din data de 3 martie, membrii Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială au hotărât, cu majoritate de voturi, întocmirea unui raport de respingere, având în vedere că persoanele care fac obiectul Legii nr. 5/1977 privind pensiile și alte drepturi de asigurări sociale ale țăranilor cu gospodărie individuală din zonele necooperativizate beneficiază de drepturi de pensie în condițiile prevăzute de legislația incidentă în vigoare.

În consecință, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

Domnule senator Vela Gheorghe, vă rog.

Domnule președinte, Onorați colegi,

O să vorbesc liber.

Câtă nedreptate! Sunt așa-zișii tineri din SRI, din Ministerul de Interne care ies la pensie la 45 de ani, chiar mai devreme, și beneficiază de pensii speciale exorbitante, iar agricultorii care au lucrat o viață întreagă – au prășit, au săpat, au dat cu plugul – n-au, uneori, nici măcar 100 lei. Și atunci, se pune întrebarea: ce dreptate facem noi?

Dacă iubim cu adevărat drepturile și libertățile oamenilor trebuie să susținem acest proiect de lege.

Voi vota împotriva raportului de respingere.

Agricultorii noștri, bătrânii noștri care au săpat și care au hrănit România au cu adevărat nevoie de noi și trebuie să îi susținem, pentru ca să li se mărească pensiile și să beneficieze de pensii mult mai bune și cu adevărat să simtă că sunt protejați de stat.

Mulțumesc frumos.

## Mulțumesc.

Declar încheiate dezbaterile.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, inițiativa legislativă rămâne la vot final luni.

Punctul 10 al ordinii de zi, Propunerea legislativă – Lege-cadru privind economia circulară și tranziția către utilizarea durabilă a resurselor (L65/2026).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este în sală. Vă rog.

## **Domnul Gheorghe Vela:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

3 minute, de data asta, este timpul meu.

Vă anunț că domnul Vela are astăzi pe ordinea de zi a Senatului cinci proiecte legislative – punctul 10 – L65/2026, 28, 29, 36 și 40 – și sper că mă ajutați la toate, ca să treacă prin acest Parlament, pentru că doresc numai binele românilor.

Acum vin cu o lege extraordinară, pe care România n-a mai avut-o niciodată de după Revoluție, și anume Legea economiei circulare.

Vorbesc liber. Îmi propusesem ceva... să citesc, dar vă vorbesc liber, pentru că sper să fiu mai convingător.

În alte state ale lumii, cum sunt Singapore, China, Coreea, ba chiar și în Europa, nu se risipește nimic. Până și deșeurile sunt fructificate, sunt valorificate, transformate în energie. Biodeșeuri degradabile, deșeuri, ca să spun așa, chiar și toxice – totul se transformă, totul are utilizare practică și pragmatică.

Numai în România noastră nu risipim doar această, ca să spun, oportunitate sau efectiv nu știm să o fructificăm – de a transforma deșeuri în energie –, ci facem ceva și mai grav, și anume risipim resurse naturale de preț. Adică mergem pe pierdere, nu avem deloc dar de gospodari.

M-am inspirat din legislația franceză – Legea antirisipă și din legislația germană, care spune foarte clar că anumite categorii de bunuri – care, chiar dacă sunt expirate, pot să fie recondiționate – trebuie reintroduse în circuitul civil de vânzare-cumpărare, în circuitul economic și comercial.

Domnul Vela își propune prin acest proiect de lege să facă ceva asemănător.

Veți spune: avem deja trei pro... trei, ca să spunem, acte normative care reglementează problema deșeurilor.

Nu avem ceva suplimentar sau superior, și anume: nu avem viziunea integrată de a avea un sistem economic în care totul, de la producere... de la producție și până la deșeuri, să fie făcut într-un mod inteligent și în folosul nostru. De-am avea o economie care să bubuie, care să fie, ca să spun, la nivelul altor state europene, încât să ne permitem să risipim anumite resurse, aș mai spune că această lege nu este oportună acum. Dar, când noi suntem ca vai de noi, când avem o grămadă de hemoragie... de hemoragii la bugetul de stat, iată că, printr-o lege propusă de domnul Vela, se poate interveni asupra administrației locale și toate lucrurile să fie făcute cu cap.

Eu vă cer dumneavoastră, ca să nu vă abuzez, să nu abuzez de timpul dumneavoastră, vă cer să mă ajutați în acest proiect de lege, chiar dacă am respingere la... raportul de respingere, să votați împotriva raportului, pentru că am o intenție bună.

Domnul Abrudean spunea că sunt vizionar.

La o singură comisie am avut în unanimitate, ca să pun așa, aviz pozitiv – la Comisia de energie, prezidată de domnul Antal. Și dacă acolo s-au văzut oamenii care văd...

Comisia economică, industrii, servicii, turism și antreprenoriat, Comisia pentru administrație publică și Comisia pentru mediu au elaborat un raport comun.

Invit reprezentantul uneia dintre comisii să prezinte raportul.

Vă rog, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

În ședințele separate din 17 februarie, 24 februarie și 3 martie 2026, membrii Comisiei pentru mediu, ai Comisiei economice, industrii, servicii, turism și antreprenoriat și cei ai Comisiei pentru administrație publică au analizat propunerea legislativă, observațiile formulate în avizele și punctele de vedere primite și au hotărât, cu majoritate de voturi ale celor prezenți, să adopte un raport comun de respingere.

Comisia pentru mediu, Comisia economică, industrii, servicii, turism și antreprenoriat și Comisia pentru administrație publică supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de respingere și propunerea legislativă.

Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

Domnule senator Vela, vă rog.

## **Domnul Gheorghe Vela:**

## Domnule președinte,

Onorați colegi,

Economia mondială se află într-o profundă transformare și modelul economic bazat pe consum, utilizare și aruncare a resurselor devine din ce în ce mai dificil de susținut.

Europa discută deja despre un nou model economic, și anume: economia circulară – un model în care resursele trebuie să fie fructificate și valorificate într-un mod inteligent, și anume să fie reutilizate materialele care sunt reciclate, iar deșeurile să fie transformate în resurse pentru noi procese economice.

Pentru România această tranziție nu este doar o temă de mediu, este o temă economică majoră. Industria, agricultura și administrația publică vor trebui să se adapteze unui nou mod diferit de utilizare a resurselor. Și propunerea legislativă aflată în dezbatere încearcă să creeze tocmai acest cadru strategic, o lege-cadru care să orienteze politicile publice către utilizarea durabilă a resurselor și dezvoltarea economiei circulare.

Poate că proiectul necesită anumite ajustări, dar anumite mecanisme trebuie clarificate pentru totdeauna. Aceste lucruri se pot corecta prin dezbatere și amendamente care... au fost unele propuse.

Respingerea...

Domnule senator Gheorghe Daniel-Paul-Romeo, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori! L65 este un proiect foarte bun.

Susțin această inițiativă a colegului senator Vela și argumentez de ce.

Noi, din cauza faptului că nu am implementat Sistemul de management integrat al deșeurilor, pierdem numai din reciclare și din colectare minimum 15 miliarde de euro în fiecare an. Deci salut această inițiativă și vin cu argumente și spun că, într-adevăr, dacă reușim să mărim gradul de reciclare și de colectare a deșeurilor în România, câștigăm foarte mulți bani.

- În momentul de față, cu tot cu sistemul RetuRO, suntem

- la 7%-8% din colectare și reciclare, adică suntem foarte jos. Salut această inițiativă, domnule Vela. Mulțumesc.

Declar încheiate dezbaterile.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, inițiativa legislativă rămâne la vot final luni.

Punctul 11 al ordinii de zi, Propunerea legislativă privind protecția profesională și stimularea stabilității personalului din Ministerul Educației (L81/2026).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este în sală.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială și Comisia pentru învățământ, știință și inovare au elaborat un raport comun.

Invit reprezentantul uneia dintre comisii pentru prezentarea raportului.

Vă rog, doamna senator.

Comisia pentru învățământ, știință și inovare și Comisia pentru muncă, familie și protecție socială au fost sesizate de către Biroul permanent al Senatului în vederea dezbaterii și elaborării raportului comun asupra Propunerii legislative privind protecția profesională și stimularea stabilității personalului din Ministerul Educației, inițiator Andrușcă Lucian-Nicolae, deputat neafiliat.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport comun de respingere, având în vedere că în acest moment legislația în vigoare, în special Codul administrativ, reglementează principiile funcției publice și instituie mecanisme concrete de protecție juridică, stabilitate profesională, neutralitate politică și organizare flexibilă a muncii.

În consecință, Comisia pentru învățământ, știință și inovare și Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

Doamna senator Păucean-Fernandes Luminița, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În ansamblu, proiectul legislativ urmărește un obiectiv legitim, acela de a crește stabilitatea și protecția profesională a personalului administrativ din sistemul educațional, însă soluțiile normative propuse sunt, în mare măsură, redundante în raport cu cadrul legislativ existent, putând genera efecte financiare suplimentare pentru instituțiile publice. În special, instituirea obligației de a suporta cheltuielile juridice aferente litigiilor în care sunt implicați angajații poate conduce la creșterea cheltuielilor bugetare, în condițiile în care există deja mecanisme alternative de sprijin, inclusiv prin intermediul structurilor sindicale.

Trebuie remarcat faptul că proiectul conține o clauză antiprivilegii, prin care se precizează că măsurile instituite „nu creează categorii speciale de personal și nu derogă de la regimul general al funcției publice”. Deși această formulare încearcă să prevină eventualele critici privind instituirea unor avantaje speciale pentru o anumită categorie profesională, realitatea este că legea propune totuși un regim particular,

aplicabil exclusiv personalului administrativ din sistemul educațional, fără o justificare clară pentru diferențierea față de alte categorii de personal din administrația publică centrală.

Având în vedere caracterul în mare parte redundant al reglementărilor propuse, lipsa unor mecanisme juridice cu adevărat noi și riscul generării unor cheltuieli suplimentare pentru instituțiile publice, se poate aprecia că propunerea legislativă nu are un aport normativ suficient de relevant pentru a justifica adoptarea unei legi distincte. În plus, existența unor mecanisme deja consacrate în legislația generală și în activitatea organizațiilor sindicale diminuează necesitatea unei intervenții legislative suplimentare în acest domeniu.

Prin urmare, apreciind că obiectivele urmărite pot fi realizate prin aplicarea și, eventual, îmbunătățirea cadrului normativ existent, considerăm oportună exprimarea unui vot de abținere asupra prezentei propuneri legislative. Mulțumim.

## **Domnul Mihai Coteț:**

Domnule senator Vela, vă rog.

Domnule președinte, Onorați colegi,

Sistemul educațional al României are nevoie, cu adevărat, de stabilitate, de profesionalism și de instituții care să funcționeze eficient. Personalul din administrația educațională are un rol important în elaborarea și în implementarea politicilor publice din acest domeniu. Intenția de a consolida protecția profesională a personalului din cadrul Ministerului Educației este una legitimă.

Totuși, modul în care sunt construite aceste măsuri legislative trebuie să fie clar și coerent și bine integrat în legislația existentă și proiectul aflat în dezbatere nu oferă tocmai aceste mecanisme suficiente de aplicare și riscă să creeze anumite suprapuneri cu reglementările deja existente privind funcția publică și raporturile de muncă din sectorul public. Și în domenii sensibile precum organizarea administrației publice legislația trebuie să fie clară, predictibilă și ușor de aplicat.

Și, din aceste motive, domnul Vela aici se va abține. Vă mulțumesc frumos.

## Declar încheiate dezbaterile.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, inițiativa legislativă rămâne la vot final luni.

Punctul 12 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, cu modificările și completările ulterioare (L28/2026).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent în sală.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, pentru prezentarea raportului. Vă rog, doamna senator.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a fost sesizată de către Biroul permanent al Senatului în vederea dezbaterii și elaborării raportului asupra Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, cu modificările și completările ulterioare. Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 272/2004, urmărind introducerea Registrului Național al Debitorilor de Întreținere pentru Copii, ca instrument național de evidență, monitorizare și executare a obligațiilor de întreținere datorate copiilor minori.

În urma finalizării dezbaterilor, în ședința din data de 3 martie, membrii Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială au hotărât, cu majoritate de voturi, întocmirea unui raport de respingere, având în vedere precizările făcute de reprezentantul Guvernului și faptul că măsurile propuse sunt excesive și disproporționate, generând efecte contrare, inclusiv afectarea drepturilor fundamentale, agravarea situației economice a debitorilor și creșterea birocrației administrative.

În consecință, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

Doamna senator Păun Ana-Cynthia, vă rog.

## Mulțumesc.

Un copil nu mănâncă din promisiuni, un copil are nevoie de sprijin real, lună de lună. Știm cu toții că există părinți care nu-și respectă obligațiile de întreținere și știm cu toții că în spatele fiecărei neplăți se află un copil care așteaptă, iar interesul superior al copilului trebuie să fie prioritar. Dar întrebarea este: îl ajutăm cu adevărat dacă aplicăm măsuri disproporționate?

Proiectul de față introduce un registru național al debitorilor și merge până la interdicții de circulație sau restrângere a unor drepturi administrative, măsuri aplicabile fără nicio diferențiere între reaua-credință și imposibilitatea reală de plată. Dacă un părinte nu plătește din rea-credință avem deja instrumentele legale la îndemână: executare silită, poprire pe venituri sau chiar putem să mergem până la infracțiunea de abandon de familie. Dar dacă îi suspendăm drepturile care îi permit să muncească, să obțină venituri, să plece la muncă în străinătate, de unde va avea bani să plătească? Nu putem proteja copilul blocând tocmai capacitatea părintelui de a produce bani. Mai mult, restrângerea libertății de circulație pentru o obligație civilă ridică semne serioase de proporționalitate și de respectare a drepturilor fundamentale.

Interesul copilului nu se aplică prin măsuri care sună dur, ci prin măsuri care funcționează. Iar noi credem în întărirea executării silite, în mecanisme eficiente de recuperare a sumelor datorate, nu în restricții administrative excesive, care pot genera abuzuri și stigmatizare.

Din aceste motive, vom vota împotrivă. Mulțumesc.

## Mulțumesc.

## Declar încheiate dezbaterile.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, inițiativa legislativă rămâne la vot final luni.

Punctul 13 al ordinii de zi, Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice (L38/2026).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului pentru prezentarea propunerii, dacă este în sală.

Nu este.

Dau cuvântul reprezentatului Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, pentru prezentarea raportului. Vă rog, doamna senator.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a fost sesizată de către Biroul permanent al Senatului în vederea dezbaterii și elaborării raportului asupra Propunerii legislative privind modificarea și completarea Legii nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare includerea expresă între beneficiarii indemnizațiilor prevăzute la art. 3[1] alin. (1) lit. f) și g) a următoarelor categorii: asistenți medicali comunitari, personal medico-sanitar și auxiliar sanitar care își desfășoară activitatea în sistemul public de asistență socială și servicii sociale, cu sau fără cazare, asistenți medicali școlari și personalul medical din cabinetele și dispensarele medicale școlare, alte categorii de personal medical auxiliar care prestează activități medicale în beneficiul direct al populației, în afara unităților sanitare tradiționale.

În ședința din 3 martie 2026, membrii Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de respingere.

În consecință, comisia supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

Domnule senator Vela, vă rog.

## Domnule președinte, Onorați colegi,

Senatorul POT Gheorghe Vela va vota împotriva raportului de respingere la acest punct, la această propunere legislativă, pentru următoarele considerente.

Legea salarizării unitare reprezintă unul dintre pilonii principali ai organizării sectorului public. Prin această lege sunt stabilite principiile care guvernează modul în care statul își remunerează angajații și orice modificare adusă acestui sistem trebuie analizată cu atenție, deoarece deciziile luate în acest domeniu au impact direct asupra echilibrului bugetar și asupra echității dintre diferitele categorii profesionale din sectorul public.

Propunerea legislativă aflată astăzi în dezbatere intervine tocmai asupra Legii nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice și un sistem salarial stabil și echitabil nu poate fi construit decât prin prevenții punctuale și corelate cu ansamblul politicilor bugetare.

Pentru aceste motive, votul meu exprimat este pentru adoptarea acestui proiect de lege și împotriva raportului de respingere.

Mulțumesc.

Declar încheiate dezbaterile.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, inițiativa legislativă rămâne la vot final luni. Punctul 14 al ordinii de zi, Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 296/2004 privind Codul consumului (L44/2026).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent în sală. Vă rog, domnule senator Țâgârlaș.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Inițiativa vizează, în cele din urmă, un element de performanță în vederea informării corespunzătoare a consumatorului. Această inițiativă determină posibilitatea tehnică de aplicare a unui cod QR pe produse sau pe ambalajele produselor, astfel încât, dacă aceste produse sau ambalaje sunt foarte mici, posibilitatea electronică de a identifica conținutul extins al informării să fie una corespunzătoare. Toți avem telefoane, toți putem utiliza codurile QR și atunci informațiile sunt mult mai ușor de lecturat și de asumat în momentul în care alegi un produs. Aceasta este chintesența inițiativei: o determinare și o modernizare a mijloacelor de informare a consumatorului. Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei economice, industrii, servicii, turism și antreprenoriat, pentru prezentarea raportului.

Vă rog, domnule senator.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Intervenția legislativă vizează modernizarea cadrului juridic aplicabil informării consumatorilor în domeniul produselor cosmetice, prin introducerea posibilității legale ca anumite informații obligatorii să fie puse la dispoziția consumatorului prin mijloace electronice, prin intermediul unui cod QR sau al unui identificator electronic echivalent, lizibil, ușor accesibil, aplicat pe recipient sau pe ambalaj.

În ședințele din 24 februarie și 3 martie 2026, membrii Comisiei economice, industrii, servicii, turism și antreprenoriat au analizat propunerea legislativă, avizele primite, puncte de vedere exprimate, amendamente depuse și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere, cu amendamente admise, cuprinse în anexa ce face parte integrantă din prezentul raport.

Comisia economică, industrii, servicii, turism și antreprenoriat supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente admise, și propunerea legislativă.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

Codul de bare reprezintă progres. Avem posibilitatea, prin această lege, să facem un prim pas în mileniul în care trăim din perspectiva dreptului consumatorului de a fi informat. Să nu ne fie teamă! În fiecare buzunar de român există un telefon, din vârful muntelui până în Parlamentul României. Nu facem altceva decât să facem un pas înainte. Vă mulțumesc.

Doamna senator Mihai Daniela.

În calitate de senator PSD și membru al Comisiei economice, voi vota, alături de membrii Grupului Social Democrat, pentru adoptarea inițiativei colegilor de coaliție care vizează etichetarea produselor cosmetice prin utilizarea codurilor QR. Sunt o susținătoare a creșterii digitalizării și accesului consumatorilor la informații pentru toate categoriile de produse, însă cu păstrarea elementelor esențiale de siguranță, care vor rămâne inscripționate fizic pe ambalaje, pentru a proteja cumpărătorii.

Această soluție tehnică va facilita accesul la informații al persoanelor vulnerabile, pentru care textul de pe ambalajul mic este dificil de citit. La fel ca în cazul produselor alimentare, introducerea codurilor QR pentru produsele cosmetice va oferi informații cu privire la trasabilitate și va crește siguranța și originea detaliată pentru identificarea rapidă.

În programul Partidului Social Democrat de relansare economică, pentru care eu și colegii mei social-democrați am insistat atât de mult să fie introdus de premier în buget pentru acest an, sunt prevăzute o serie de programe concrete de susținere a companiilor românești pentru investiții în utilaje moderne și în tehnologii digitale avansate, în industria alimentară, farmaceutică, chimică, autoapărare și fabricarea de utilaje și echipamente.

Propunerea legislativă, care este în acord cu Regulamentul Comisiei Europene nr. 1.223/2009 și al Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind produsele cosmetice, va determina o scădere a costurilor pentru operatorii economici, cu impact favorabil asupra prețului final, în timp ce eliminarea surplusului de material susține obiectivele Uniunii Europene prin economia circulară.

În cadrul Comisiei economice, această propunere a inițiativei a fost amânată în vederea suplimentării și introducerii și a altor categorii de produse, numai că introducerea altor categorii ar fi modificat de fapt inițiativa și ar fi devenit de fapt o altă inițiativă.

Ca un prim pas, inițiativa este în beneficiul consumatorilor, motiv pentru care Grupul Partidului Social Democrat a votat pentru.

Mulțumesc.

Domnule senator Vela, vă rog.

Dau cuvântul domnului senator Ștefănache Gheorghe.

## **Domnul Gheorghe Ștefănache:**

## Stimați colegi,

Cine se teme de codul QR? Poate cei care s-au temut, la un moment dat în istorie, de codul de bare. Sau cei care se tem de cipul de pe cartea de identitate sau de cipul de pe pașaportul electronic.

...onorați colegi, două observații.

Una – referitoare la ce a spus domnul coleg Țâgârlaș, care este unul dintre inițiatorii acestui proiect de lege. Nu toată lumea are telefon care să poată să facă scanare. Sunt oameni care au telefon cu taste. Rămâne valabilă doar eticheta produsului și omul își pune ochelarii și o citește cu atenție. Deci ne putem, pur și simplu, dispensa de această inovație, pentru că rămâne totuși eticheta de bază. Referitor la ce a spus domnul Ștefănache mai devreme: „Cine se teme de cod QR?” Să ne aducem aminte cine a impus discriminarea socială cu cod QR în perioada pandemică. Cine? Ministrul Ioana Mihăilă, de la USR, care a făcut această discriminare în masă. Da, se tem încă oamenii de cod QR, pentru că este un simbol al tiraniei USR-ului și Guvernului Cîțu, care a fost în societatea românească, da.

Pentru asta, domnul Vela se opune la acest proiect de lege.

Mulțumesc.

## **Domnul Mihai Coteț:**

Declar încheiate dezbaterile.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, inițiativa legislativă rămâne la vot final luni.

La punctul 15 al ordinii de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind utilizarea obligatorie a mecanismului național de...

Drept la replică, vă rog.

Reamintesc stimabililor colegi că inclusiv rețetele au pe ele un cod QR.

Vă mulțumesc.

Reiau, punctul 15, Propunerea legislativă privind utilizarea obligatorie a mecanismului național de identitate digitală ROeID și standardizarea autentificării electronice în administrația publică (L32/2026).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este în sală. Nu este.

Comisia pentru administrație publică și Comisia pentru comunicații, tehnologia informației și inteligență artificială au elaborat un raport comun.

Invit un reprezentant al comisiilor pentru prezentarea raportului.

Vă rog.

## **Domnul Vasile-Ciprian Rus:**

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Comisia pentru comunicații, tehnologia informației și inteligență artificială împreună cu Comisia pentru administrație publică au fost sesizate de Biroul permanent al Senatului spre dezbatere și întocmire a raportului comun asupra Propunerii legislative privind implementarea unui mecanism național de identitate digitală și standardizarea autentificării electronice în administrația publică.

Propunerea are ca obiect de reglementare stabilirea cadrului normativ pentru utilizarea mecanismului național de identitate digitală sau a unui serviciu de identificare electronică acreditat în platformele digitale ale autorităților și instituțiilor publice, în vederea autentificării și identificării electronice a persoanelor care utilizează servicii publice digitale.

Consiliul Legislativ și Consiliul Economic și Social au avizat favorabil.

De asemenea, Comisia pentru buget și Comisia juridică au avizat favorabil proiectul.

La dezbateri au participat reprezentanți ai ANCOM și ADR.

În urma dezbaterilor, inițiatorul a formulat o serie de amendamente, care au fost admise în unanimitate și care se regăsesc în anexa la raportul comun.

În ședințe separate, cele două comisii au analizat propunerea legislativă, avizele primite și amendamentele admise și au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport comun de admitere, cu amendamente admise.

Comisia pentru comunicații, tehnologia informației și inteligență artificială împreună cu Comisia pentru administrație publică

Domnule senator Rus, vă rog.

## **Domnul Vasile-Ciprian Rus:**

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Această lege răspunde unei probleme simple, dar foarte reale. Astăzi, în relația digitală cu statul, cetățeanul se lovește de zeci de conturi diferite, parole diferite și reguli diferite de la o instituție la alta. În loc să avem un stat digital coerent, avem sisteme fragmentate, care nu comunică între ele...

Vă dau microfonul? Pot, dacă vreți. Mulțumesc.

...complică accesul la servicii publice și generează costuri inutile pentru administrație.

Prin această inițiativă legislativă creăm cadrul pentru un mecanism național unitar de identitate digitală și pentru standardizarea autentificării în administrația publică din România. Asta înseamnă servicii publice mai simple, mai sigure și mai predictibile pentru cetățeni, dar și mai multă interoperabilitate și eficiență pentru instituții. În același timp, pregătim România pentru integrarea în ecosistemul european al identității digitale și pentru viitorul portofel digital european. Pe scurt, această lege nu este despre încă o platformă, este despre ordine, standarde clare și un stat care funcționează mai bine în mediul digital.

Vă invit să susținem această propunere legislativă. Vă mulțumesc.

Doamna senator Federovici, vă rog.

Mulțumesc.

## Stimați colegi,

Astăzi, cetățenii și companiile sunt adesea nevoite să utilizeze mai multe conturi, parole și platforme diferite pentru a accesa servicii publice digitale, dezvoltate separat de diverse instituții, fără standarde comune și fără interoperabilitate reală. Această situație generează nu doar confuzie și dificultăți de acces, ci și costuri administrative suplimentare pentru stat.

Din această perspectivă, ideea consolidării mecanismului național de identitate digitală și utilizarea unui sistem unic de autentificare pentru platformele publice reprezintă un pas important către o administrație mai eficientă și mai predictibilă. De asemenea, alinierea cadrului național la noile cerințe europene privind identitatea digitală, inclusiv integrarea viitorului portofel european de identitate digitală, este o direcție corectă și necesară.

În același timp însă, considerăm că implementarea unui astfel de sistem trebuie realizată cu prudență și cu atenție la câteva aspecte esențiale.

În primul rând, este important ca obligativitatea utilizării mecanismului de identitate digitală să fie însoțită de o infrastructură tehnică stabilă și funcțională, pentru a evita blocaje sau dificultăți în accesarea serviciilor publice.

În al doilea rând, trebuie menținut un principiu clar al incluziunii, astfel încât cetățenii care nu utilizează mijloace digitale sau care au acces limitat la tehnologie, în special mă refer la persoanele vârstnice sau din zone rurale, să poată continua să beneficieze de servicii publice prin mecanisme alternative.

Nu în ultimul rând, consolidarea identității digitale trebuie să fie însoțită de garanții solide privind protecția datelor personale și securitatea cibernetică, pentru a asigura încrederea cetățenilor în acest sistem.

În concluzie, Grupul PSD consideră că inițiativa legislativă pe care o discutăm poate contribui la modernizarea relației dintre stat și cetățean, la reducerea birocrației și la o mai bună interoperabilitate a platformelor publice, motiv pentru care noi vom vota pentru.

Îl invit la microfon pe domnul senator Peiu Grigore-Adrian.

## Domnule președinte,

Salut și eu inițiativa colegului Ciprian Rus.

Comisia de tehnologie și inteligență artificială a votat în unanimitate acest proiect legislativ.

E bine să știm exact unde sunt conturile și partițiile de astfel de identități tehnologice și virtuale și este un punct de plecare, după care trebuie să vedem fiecare în parte cum își dezvoltă această platformă digitală.

Mulțumesc.

Domnule senator Vela, vă rog.

## Dragi colegi,

Puteți să faceți istorie astăzi. Opuneți-vă cu toată puterea la acest proiect de lege, pentru următoarele considerente.

Am spus mai devreme prin cine a început discriminarea socială – prin USR-iști. Prin cine se impune dictatura digitală? Tot prin ei. Vă dau trei argumente. Citiți trei articole din această lege, să nu vă treacă cu vederea sau să vă adoarmă vigilența și să votați ce nu știți.

Primul lucru: „Prezenta lege stabilește cadrul normativ privind utilizarea obligatorie a mecanismului național de identitate.”

Duceți-vă la art. 3 și veți vedea ce spune art. 3: „Entitățile publice sunt obligate să implementeze în platformele digitale acest mecanism de identificare.”

Unde ajungem? Ne ducem cu pași repezi către Apocalipsa 13. Nu avem alternativă. Până și țăranii trebuie să aibă așa ceva.

Suntem un for în care trebuie să apărăm drepturile tuturor oamenilor. Nu vă duceți după fentă! Rămâneți vigilenți și votați împotriva acestui proiect.

Mulțumesc.

## **Domnul Mihai Coteț:**

## Declar dezbaterile încheiate.

## Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

Punctul 16 al ordinii de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 3/2026 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 70/2022 privind prevenirea, verificarea și constatarea neregulilor/dublei finanțări, a neregulilor grave apărute în obținerea și utilizarea fondurilor externe

nerambursabile/rambursabile alocate României prin Mecanismul de redresare și reziliență și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora și recuperarea creanțelor rezultate (L4/2026).

Declar deschise dezbaterile asupra proiectului de lege. Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea proiectului de lege.

Vă rog să vă prezentați și să fiți succint, vă rog. Mulțumesc.

Microfonul 9, vă rog.

## **Domnul Kelemen Attila** _– secretar de stat în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene_ **:**

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Kelemen Attila – secretar de stat la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Adoptarea ordonanței este determinată de necesitatea alinierii legislației naționale la evoluțiile recente ale cadrului juridic european în domeniul protecției intereselor financiare ale Uniunii Europene, precum și la recomandările formulate de instituțiile europene și naționale cu atribuții de audit și control.

Actul normativ introduce și dezvoltă principiul proporționalității în activitatea de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare, oferind autorităților competente instrumente adecvate pentru aplicarea reducerilor și corecțiilor financiare individuale, în special în cazul beneficiarilor privați.

Prin adoptarea acestui proiect de lege se asigură consolidarea sistemului național de control, creșterea gradului de absorbție a fondurilor alocate prin PNRR și reducerea riscului de aplicare a unor corecții financiare forfetare la nivel de stat membru, contribuind astfel la protejarea intereselor publice și la utilizarea eficientă și legală a fondurilor europene.

Având în vedere cele expuse, susținem adoptarea inițiativei legislative.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări au elaborat un raport comun.

Invit reprezentantul uneia dintre comisii pentru prezentarea raportului.

Vă rog, doamna senator.

## **Doamna Alina-Elena Tănăsescu:**

În conformitate cu prevederile art. 70 și art. 77 din Regulamentul Senatului, republicat, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, prin adresa numărul L4/2026, au fost sesizate de Biroul permanent al Senatului în vederea dezbaterii și elaborării raportului comun asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 3/2026 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 70/2022 privind prevenirea, verificarea și constatarea neregulilor/dublei finanțări, a neregulilor grave apărute în obținerea și utilizarea fondurilor externe nerambursabile/rambursabile alocate României prin Mecanismul de redresare și reziliență și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora și recuperarea creanțelor rezultate, inițiat de Guvernul României.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea cadrului legal pentru raportarea obligatorie către Comisia Europeană a neregulilor, în special a celor grave, identificate în gestionarea fondurilor alocate României prin Mecanismul de redresare și reziliență, prin sistemul AFIS-IMS.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia de buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital

Mulțumesc.

Îl invit pe domnul senator Ciuperceanu Ionuț.

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Proiectul de lege pe care îl dezbatem astăzi îmbunătățește... vizează îmbunătățirea cadrului legal privind prevenirea și verificarea neregulilor în utilizarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare și reziliență.

România beneficiază în această perioadă de sume importante din fondurile europene destinate investițiilor în infrastructură, digitalizare, educație, energie și modernizarea administrațiilor publice. Este esențial ca aceste fonduri să fie utilizate corect și în conformitate cu regulile stabilite la nivel european și național.

Experiența programelor europene din anii anteriori arată că, uneori, pot apărea și situații de erori administrative, interpretări diferite ale regulilor sau mai multe riscuri de dublă finanțare. În astfel de cazuri, este nevoie de proceduri clare pentru identificarea problemelor și pentru corectarea lor în timp util.

Modificările propuse prin această ordonanță contribuie la clarificarea mecanismelor de verificare, la stabilirea responsabilităților instituționale și la recuperarea eventualelor sume utilizate necorespunzător.

În același timp, este important ca aceste reguli să fie aplicate într-un mod predictibil și echilibrat, astfel încât beneficiarii proiectelor, fie autorități publice locale, fie instituții sau operatori economici, să poată implementa investițiile fără blocaje administrative. Utilizarea corectă a fondurilor europene este esențială ca proiectele finanțate din aceste resurse să fie implementate cu succes și să aducă rezultate reale pentru cetățeni.

Având în vedere raportul favorabil al comisiilor de specialitate, susținem adoptarea acestui proiect de lege. Vă mulțumesc.

Declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

Punctul 17 al ordinii de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 6/2026 pentru modificarea și completarea Legii nr. 200/2006 privind constituirea și utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale (L122/2026).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Dau cuvântul reprezentatului Guvernului pentru prezentarea proiectului de lege.

Vă rog.

## **Domnul Derzsi Ákos** _– secretar de stat în Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale_ **:**

## Bună ziua, domnule președinte!

Ákos Derzsi – secretar de stat în Ministerul Muncii.

Proiectul de ordonanță de urgență urmărește adaptarea și consolidarea cadrului juridic privind Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale în vederea asigurării unui nivel adecvat de protecție pentru salariații angajatorilor de interes strategic aflați în insolvență sau concordat preventiv.

Supunem aprobării Proiectul de ordonanță pentru modificarea și completarea Legii nr. 200/2006 privind constituirea și utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale, cu modificările și completările ulterioare. Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, Comisia economică, industrii, servicii, turism și antreprenoriat și Comisia pentru muncă, familie și protecție socială au elaborat un raport comun.

Invit reprezentantul uneia dintre comisii pentru prezentarea raportului. Doamna senator, vă rog.

În conformitate cu prevederile art. 70 și ale art. 77 din Regulamentul Senatului, Comisia economică, industrii, servicii, turism și antreprenoriat, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, prin adresa nr. L122/2026, au fost sesizate de Biroul permanent al Senatului în vederea dezbaterii și elaborării raportului comun asupra Proiectului privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 6/2026 privind modificarea și completarea Legii nr. 200/2006 privind constituirea și utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale, inițiat de Guvernul României.

Proiectul de lege își propune consolidarea și protecția socială a salariaților din cadrul operatorilor economici de interes strategic și a adaptării cadrului legislativ în realitățile economice actuale.

În ședințe desfășurate separat, membrii Comisiei economice, industrii, servicii, turism și antreprenoriat, ai Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și ai Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială au dezbătut proiectul de lege și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport comun de admitere, fără amendamente.

Prin urmare, comisiile supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de admitere, fără amendamente, și proiectul de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

Domnule senator Ștefănache Gheorghe, vă rog. Ați solicitat luare de cuvânt? Vă rog.

Stimați colegi,

Mâine se va desfășura licitația internațională de valorificare a activelor Combinatului Siderurgic de la Galați. Asta nu garantează că, în imediata perioadă, angajații, peste 3.000 de angajați, de la Combinatul Siderurgic Galați își vor lua salariile. Sunt salarii restante din luna octombrie. 5 luni, 3.000 de familii nu au avut o pâine de pus pe masă. Avem posibilitatea, prin aprobarea acestui proiect de lege, să dăm șansa acestor oameni să-și plătească datoriile.

Vă rog, vă îndemn să depășiți orice prag politic și să înțelegeți că angajații de la Sidex, angajații de la Șantierul Naval din Mangalia și angajații de la Romaero București nu au nicio vină pentru că întreprinderile, uzinele în care au lucrat sunt astăzi în incapacitate de plată. Iar faptul că avem posibilitatea, tehnic vorbind, ca aceste unități să le considerăm obiective strategice reprezintă un câștig major pentru industria românească.

USR va vota și va sprijini acest proiect. Vă mulțumesc.

Domnule senator Mărginean Lucian, vă rog.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Există momente în economie în care cifrele din bilanțuri se transformă în viața reală în îngrijorarea a mii de familii. Atunci când o companie intră în dificultate, pentru un salariat nu este doar o problemă economică, ci este o problemă de siguranță a familiei, este o problemă de stabilitate și de demnitate a muncii. De aceea, statul are obligația să intervină pentru a proteja ceea ce este cel mai important – dreptul celui care muncește de a fi plătit pentru munca sa.

Proiectul de lege pe care îl discutăm astăzi, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 6/2026 pentru modificarea și completarea Legii nr. 200/2006 privind constituirea și utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale, în calitatea mea de membru al Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, vreau să subliniez că acest proiect a fost analizat în cadrul comisiilor sesizate, a primit un aviz favorabil și... tocmai pentru că răspunde unei nevoi reale de consolidare a protecției sociale a salariaților.

Prin acest proiect se extinde sfera de aplicare a Legii nr. 200/2006 – a angajatorilor față de care s-a decis procedura de concordat preventiv, nu doar asupra celor aflați în insolvență. Este o adaptare necesară la realitățile economice actuale și la mecanismele moderne de restructurare a companiilor.

De asemenea, proiectul introduce plafoane majorate pentru creanțele salariale garantate în cadrul operatorilor economici de interes strategic, stabilind până la 12 salarii brute pe economie pentru fiecare salariat în cazul insolvenței și până la 6 salarii medii brute pe economie pentru fiecare salariat în cazul concordatului preventiv.

Un element important al acestei reglementări este faptul că sumele suportate din Fondul de garantare, cu titlu de creanțe salariale, se plătesc în cuantumul net, ceea ce înseamnă o protecție concretă și directă pentru salariați.

Dragi colegi,

În spatele acestor articole de lege nu stau doar mecanisme juridice sau financiare. Stau oameni care muncesc, familii care depind de un salariu și comunități întregi care pot fi afectate atunci când un angajator intră în dificultate.

Rolul statului este tocmai acela de a interveni atunci cât apar astfel de vulnerabilități, pentru a asigura că salariatul nu rămâne singur în fața unei crize economice. Pentru că un principiu trebuie să rămână clar: munca trebuie respectată și munca trebuie răsplătită. Drepturile celui care muncește trebuie protejate.

Din acest motiv, consider că acest proiect reprezintă un pas important pentru consolidarea protecției salariaților și pentru întărirea rolului Fondului de garantare a creanțelor salariale.

Vă mulțumesc.

Declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

Punctul 18 al ordinii de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 6/2026 pentru completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, precum și unele măsuri fiscal-bugetare (L7/2026). Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru prezentarea proiectului de lege. Vă rog.

## **Domnul György Attila** _– secretar de stat în Ministerul Finanțelor_ _**:**_

## Mulțumesc.

Principala prevedere din Ordonanța Guvernului nr. 6/2026 a fost stabilirea unui mecanism simplificat de înregistrare fiscală a sediilor secundare ale contribuabililor.

Guvernul susține Legea de aprobare a Ordonanței nr. 6/2026.

Mulțumim.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital pentru prezentarea raportului.

Vă rog, domnule senator.

Domnule președinte, Stimați colegi,

În conformitate cu prevederile art. 70 din Regulamentul Senatului, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a fost sesizată pentru inițiativa legislativă L7/2026.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, precum și unele măsuri fiscal-bugetare.

În ședința din data de 2.03.2026, membrii comisiei au analizat proiectul lege și avizele primite și au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de admitere, fără amendamente.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului un raport de admitere și proiectul de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Îl invit la microfon pe domnul senator Geamănu Ștefan. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor colegi,

Prin acest proiect, Guvernul vine astăzi să repare ce a stricat ieri prin propria ordonanță. Este – trebuie spus direct – o demonstrație de incoerență și incompetență administrativă. Problema nu este doar greșeala în sine, ci faptul că ea pare să devină metodă de guvernare. Adoptați în grabă, fără evaluare serioasă, iar apoi reveniți în Parlament pentru a corecta efectele propriilor decizii.

Nu putem vota împotriva unei corecturi, dar nici nu putem vota „pentru” și să legitimăm această improvizație legislativă. Noi v-am spus în repetate rânduri că sunteți incompetenți. Voi, „Batman”!

Ceea ce era de demonstrat.

Din acest motiv, grupul nostru parlamentar se abține. Vă mulțumesc.

O invit la microfon pe doamna senator Dobra ElenaAdelina.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Și Grupul USR susține și salută decizia Guvernului de a reveni și a rectifica neconcordanțele existente în legislație.

În legătură cu sistemul RO e-Factura, avem o directivă care a fost transpusă în legislație, Directiva nr. 55/2014 a Parlamentului European și a Consiliului privind facturarea electronică, dar a fost în domeniul achizițiilor publice.

România a decis să aplice acest sistem către toate companiile care își desfășoară activitatea pe teritoriul statului român. Din păcate, vedem că această extindere a acestui program de facturare electronică se extinde și asupra celor care se identifică fiscal prin CNP.

Ne bucurăm că există această decizie a Guvernului de a amâna obligația utilizării RO e-Factura pentru persoanele fizice și sperăm să existe o decizie care să elimine din acest sistem persoanele care se identifică fiscal prin CNP.

Mulțumesc.

Declar încheiate dezbaterile.

## Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

Punctul 19 al ordinii de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea majorării capitalului deținut de România la Banca pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre în conformitate cu Rezoluția nr. 220 a Consiliului Guvernatorilor Băncii pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre privind finalizarea alocării cotelor subscrise de statele membre și încheierea celei de a doua majorări de capital a Băncii pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre (L107/2026).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului. Dau cuvântul reprezentatului Guvernului pentru prezentarea proiectului de lege.

Vă rog.

## Mulțumim.

Proiectul de lege vizează subscrierea a 100.256 de acțiuni la Banca pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre, în funcție... având în vedere deciziile la nivelul Consiliului Guvernatorilor acestei bănci.

Guvernul susține aprobarea proiectului de lege. Mulțumim.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital pentru prezentarea raportului.

Vă rog, domnule senator.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Proiectul de lege aflat în dezbatere are ca obiect de reglementare aprobarea majorării capitalului deținut de România, în calitate de membru fondator la Banca pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre.

În ședința din data de 2.03.2026, membrii comisiei au analizat proiectul de lege și avizele primite și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de admitere, fără amendamente.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

Declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

Punctul 20 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru reducerea controalelor excesive asupra întreprinderilor mici și mijlocii (L24/2026).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent în sală.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, Comisia economică, industrii, servicii, turism și antreprenoriat și Comisia pentru muncă, familie și protecție socială au elaborat un raport comun.

Invit reprezentantul uneia dintre comisii pentru prezentarea raportului.

Vă rog, domnule senator.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Propunerea legislativă aflată în dezbatere are ca obiect completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, a Legii nr. 108/1999 pentru înființarea și organizarea Inspecției Muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și a Legii nr. 363/2007 privind combaterea practicilor incoerente ale comercianților în relația cu consumatorii și armonizarea reglementărilor cu legislația europeană privind protecția consumatorilor, cu modificările și completările ulterioare.

În ședințe separate, membrii Comisiei economice, industrii, servicii, turism și antreprenoriat, ai Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și cei ai Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială au analizat propunerea legislativă, avizele primite, punctele de vedere exprimate și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport comun de respingere.

Comisia economică, industrii, servicii, turism și antreprenoriat, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului un raport comun de respingere și propunerea legislativă.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

Declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

La punctul 21 al ordinii zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea art. 69 alin. (1) din Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000 (L90/2026).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent în sală. Vă rog.

## **Domnul Ciprian-Constantin Paraschiv** _– deputat_ **:**

5, din top 20, cele mai accesate platforme din mediul online sunt reprezentate în România de site-urile de sport. Stimate domnule președinte de ședință, Stimate colege,

Stimați colegi,

Asociația Presei Sportive din România este o instituție care funcționează încă din anul 1927 și se află sub înaltul patronaj al Casei Regale din România. Practic, Asociația Presei Sportive din România este mama tuturor instituțiilor media din sport, care ne reprezintă și la nivel internațional.

În ultimii ani, Asociația Presei Sportive din România și-a asumat scopul nobil de a profesionaliza breasla de jurnalist sportiv, de a crea jurnaliști decenți, garanți ai standardelor etice, nu jurnaliști de _clickbait_ , ci jurnaliști care să spună povestea sportului românesc cât mai emoționant și frumos.

Recunosc, pentru mine este și un proiect de suflet. De ce? Pentru că eu am crescut cu celebrii comentatori sportivi Cristian Țopescu – Dumnezeu să-l ierte! – și Dumitru Graur. Iar la acest moment Dumitru Graur este președintele Asociației Presei Sportive de România, care și-a luat, curajos, rolul de a duce această navă a mediei sportive românești într-un top instituțional al ecosistemului media sportiv.

Așa că, dragi colegi, vă rog frumos, haideți să votăm acest proiect!

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru tineret și sport pentru prezentarea raportului. Vă rog, domnule senator.

În conformitate cu prevederile art. 70 din Regulamentul Senatului, republicat, în vigoare, Comisia pentru tineret și sport, prin adresa L190/2026 din data de 3.02.2026, a fost sesizată de către Biroul permanent al Senatului în vederea dezbaterii și elaborării raportului asupra Propunerii legislative pentru modificarea art. 69 alin. (1) din Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art. 69 din lege, cu modificările și completările ulterioare.

Potrivit expunerii de motive, se dorește recunoașterea oficială a rolului presei sportive în dezvoltarea sportului românesc și asigurarea unui mecanism legal de finanțare transparentă a activităților sale de interes public.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativă.

Consiliul Economic și Social a avizat favorabil propunerea legislativă.

În ședința din 24.02.2026, membrii Comisiei pentru tineret și sport au analizat propunerea legislativă și avizele primite și

au hotărât să adopte, cu majoritate de voturi, un raport de admitere, fără amendamente.

Comisia pentru tineret și sport supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, fără amendamente, precum și propunerea legislativă.

## **Domnul Mihai Coteț:**

Îl invit la microfon pe domnul Catana Claudiu.

Domnul senator Sandu, atunci, n-am nicio problemă.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Statul român sprijină acțiuni sportive care nu au scop patrimonial, pentru binele comun – asta pentru că știm că sportul asigură sănătatea fizică și morală a națiunii.

O asociație de presă sportivă recunoscută ca fiind de utilitate publică produce efecte benefice la fel de reale: informarea, educarea și mobilizarea cetățenilor în jurul valorilor sportului. Mai mult, jurnalismul sportiv îndeplinește o funcție socială precisă: transformă performanța individuală în inspirație colectivă. De aceea, Nadia Comăneci, Gheorghe Hagi, Ilie Năstase sau Simona Halep vor fi oricând mai cunoscuți pe acest mapamond decât Ilie Bolojan sau Nicușor Dan.

Fotbalul se descurcă singur, are televiziuni, sponsori, audiențe uriașe. Dar există și alte sporturi, poate mai puțin promovate, care, prin susținerea unor asociații de presă sportivă, ar putea deveni mai cunoscute. Ne împopoțonăm de fiecare dată la olimpiadă când apare, prezumtiv de nicăieri, un mare campion – a fost David Popovici în urmă cu câțiva ani –, dar nu facem nimic pentru ca acești oameni să fie cunoscuți de la început, când au deja performanțe și munca lor merită susținere. Să știți că avem o groază de copii care câștigă medalii de aur la concursuri de juniori și cadeți în competiții internaționale, dar apoi se lasă, pentru că ei văd că munca lor nu contează.

An de an, partidele aflate azi la putere pompează zeci de milioane de euro din banii cetățenilor în presa clasică, pentru propagandă politică, pentru a face din negru alb și invers. În acest context, cred că putem construi măcar un mecanism prin care presa sportivă să poată deveni partener activ al autorităților în campanii antiviolență, pentru încurajarea fairplayului și pentru incluziune. Sportivii sunt cei mai buni ambasadori. Ei ajung cel mai ușor ca exemple de urmat la nivelul societății, dar pot face asta doar prin intermediul presei sportive.

Un alt aspect foarte important – legea nu deschide un robinet fără control, finanțarea se face pe bază de contract între asociații și organele administrației publice. Deci legea nu presupune bani în mod obligatoriu, ci posibilitatea ca asociațiile de presă sportivă să primească sprijin.

În final, vă atrag atenția că printre inițiatorii acestei legi se numără doamna Monica Iagăr, maestră emerită a sportului și câștigătoare, deopotrivă, a Campionatului European în sală și în aer liber la săritura în înălțime, dar și Ciprian Paraschiv, fost fotbalist și director în cadrul Federației Române de Fotbal.

De asemenea, subliniez avizele favorabile: al Consiliului Economic și Social, al Consiliului Legislativ și al Comisiei pentru sport.

Dragi colegi, votați cu încredere legea, faceți bine sănătății fizice și mentale a națiunii. Vă mulțumesc.

Domnul senator Catana Claudiu.

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În România avem undeva la peste o sută de asociații de utilitate publică. Și cred că, având în vedere cele expuse de către inițiator, am dezbătut această inițiativă la Comisia pentru tineret și sport și argumentele sunt în favoarea acestei inițiative de lege, în sensul că sunt suficiente motive și argumente ca Asociația Presei Sportive să fie declarată, de asemenea, ca fiind de utilitate publică, având în vedere faptul că, de-a lungul istoriei, a contribuit la dezvoltarea culturii sportive, la promovarea sportului și a sportivilor din România.

Și trebuie să ne uităm puțin, tot la fel, în istoric, pentru că aici avem o problemă mai generală în ceea ce privește sportul din România, dar trebuie s-apreciem faptul că sportivii sunt printre cei mai buni ambasadori ai acestei țări și presa sportivă care promovează sportul românesc și sportivii români trebuie să-și aibă locul ei bine gândit și bine stabilit în societate. Și cred că este un mesaj de apreciere și de susținere.

Noi vom vota pentru această inițiativă.

Domnul senator Peiu Adrian.

## Dragi colegi,

Performanțele realizate de sportivii români au rămas în memoria colectivă și prin comentariile unui Cristian Țopescu la performanțele Nadiei Comăneci, ale lui Teoharie CocaCosma la câștigarea Cupei Campionilor de către echipa Steaua. Toate aceste elemente s-au asociat cu performanța sportivă și au transmis bucurie și au rămas în memoria colectivă a tuturor românilor. Aceste performanțe și toate lucrurile care... pentru care aceste performanțe au rămas în istorie și în memoria românilor au fost și prin contribuția acestor maeștri ai microfonului sau ai peniței.

De aceea, trebuie reamintiți Ion Cupen, Ioan Chirilă, maeștrii Alin Buzărin și Marcel Pușcaș trebuie amintiți la acest microfon și trebuie ca presa sportivă românească să fie susținută și să aibă posibilitatea să aducă în continuare aport la performanțele sportivilor români.

Mulțumesc.

Domnule senator Vela, vă rog.

## **Domnul Gheorghe Vela:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Și senatorul POT Gheorghe Vela susține acest proiect de lege, pentru următoarele considerente.

Stimați colegi,

Sportul reprezintă un element esențial pentru sănătatea societății și pentru formarea generațiilor tinere. Și un cadru legislativ clar și adaptat realităților actuale este necesar pentru ca activitatea sportivă să se dezvolte într-un mod coerent și eficient.

Propunerea aceasta legislativă, care este aflată în dezbatere, modifică art. 69 alin. (1) din Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000 și urmărește tocmai consolidarea cadrului juridic aplicabil organizării și susținerea activității sportive. Și prin această intervenție legislativă se creează condiții mai clare pentru funcționarea structurilor sportive și pentru dezvoltarea activităților dedicate sportului de performanță și sportului de masă.

Investiția în sport înseamnă investiție în sănătate publică, în educația tinerilor și în promovarea unui stil de viață activ.

Și, prin adoptarea acestui proiect de lege, susținem dezvoltarea sportului și consolidăm cadrul juridic necesar pentru promovarea acti...

## **Domnul Mihai Coteț:**

Punctul 22, vă rog, Propunerea legislativă privind conferirea titlului simbolic de „Oraș Voievodal” municipiului Târgoviște (L80/2026).

Domnule senator Plăeșu, vă rog.

Punctul 22.

## **Domnul Laurențiu Plăeșu:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Vă rog frumos, solicit retrimiterea la comisie a punctului

- 22 – L59, pentru cel mult o săptămână.

- Am acordul tuturor liderilor. Vă mulțumesc.

**Domnul Vasile Blaga**

**:**

## 22?

Domnule Plăeșu, L59 a fost deja retrimis.

Scuzați-mă, scuzați-mă, scuzați-mă!

Este L80 – scuzați-mă! –, cu „Oraș Voievodal” – municipiul Târgoviște, da. Este L80.

- Cel mult o săptămână.

Îmi cer scuze încă o dată!

## **Domnul Mihai Coteț:**

## Mulțumesc.

Supun la vot propunerea domnului senator de retrimitere, pentru cel puțin o săptămână, a L80/2026 – Propunerea legislativă privind conferirea titlului simbolic de „Oraș Voievodal” municipiului Târgoviște.

- Vă rog, votați.

- Pentru – 73, contra – unu.

- Propunerea a fost acceptată.

Punctul 23 a fost retransmis deja la comisie.

- Punctul 24, Propunerea legislativă pentru instituirea zilei

- de 8 iunie ca „Ziua cinematografiei românești” (L85/2026). Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii

- legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este în sală. Nu este.

Comisia pentru administrație publică și Comisia pentru cultură și media au elaborat un raport comun.

Invit reprezentantul uneia dintre comisii pentru prezentarea raportului.

Comisia pentru administrație publică sau Comisia pentru cultură și media, vă rog.

- Punctul 24 – L85/2026...

L85.

- L59 a fost retransmis la comisie, suntem la punctul

- următor, punctul 24 – L85.

Vă rog, domnule senator Bota, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Avem raport comun pentru Propunerea legislativă instituirea zilei de 8 iunie ca „Ziua cinematografiei românești”.

Avem... Consiliul Legislativ a analizat propunerea și are... a transmis aviz favorabil.

Consiliul Economic și Social – aviz favorabil.

Comisia pentru învățământ, știință și inovare – aviz favorabil. Pe parcursul mai multor ședințe, membrii Comisiei pentru cultură și media și ai Comisiei pentru administrație publică au analizat observațiile formulate în avizele și punctele de vedere primite și au hotărât, cu majoritate de voturi ale celor prezenți, să adopte un raport comun de admitere.

Față de cele prezentate, Comisia pentru cultură și media și Comisia pentru administrație publică supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raport comun de admitere și propunerea legislativă.

În raport cu obiectivul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este Cameră... prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Domnule senator, Vela, vă rog.

## Domnule președinte, Onorați colegi,

Cinematografia reprezintă una dintre formele prin care cultura unui stat ajunge dincolo de granițele sale și prin care identitatea unei societăți este exprimată și transmisă generațiilor viitoare. Filmul românesc a demonstrat în ultimele decenii că poate avea un impact puternic la nivel internațional și că poate reprezenta România pe marile scene culturale ale lumii.

Și instituirea zilei de 8 iunie ca „Ziua cinematografiei românești” reprezintă un gest de recunoaștere a muncii regizorilor, actorilor, producătorilor și tuturor profesioniștilor care contribuie la dezvoltarea acestui domeniu cultural.

Astăzi, putem să avem un moment în care să onorăm cinematografia românească și educația culturală care susține industriile creative din domeniul cinematografiei.

Prin adoptarea acestei inițiative legislative oferim un semnal clar că statul român susține cultura și recunoaște contribuția cinematografiei la patrimoniul cultural național. Pentru asta votez pentru. Mulțumesc.

Declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

Punctul 25 al ordinii de zi, Propunerea legislativă privind instituirea anului 2026...

Vă rog, domnule Peiu.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Eu propun prelungirea ședinței de astăzi cel puțin cu o jumătate de oră, până la ora 13:00, în așteptarea plenului comun, dacă se ia o decizie sau...

La începutul ședinței a fost votat programul integral. Încă nu există un termen-limită de oprire a ședinței. Nu a fost..., așa a fost discuția cu Comitetul liderilor.

Rămâne să mergem mai departe.

Mulțumesc.

Punctul 25 al ordinii de zi, Propunerea legislativă privind instituirea anului 2026 ca „Anul centenar al Partidului Național Țărănesc” (L125/2026).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este în sală.

## Nu este.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru administrație publică pentru prezentarea raportului. Vă rog, domnule senator.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 3.03.2026, desfășurată la sediul Senatului, membrii Comisiei pentru administrație publică au analizat propunerea legislativă, punctele de vedere, avizele primite și au hotărât, cu majoritatea voturilor celor prezenți, adoptarea unui raport de admitere pentru L125/2026 – Propunerea legislativă privind instituirea anului 2026 ca „Anul centenar al Partidului Național Țărănesc”.

În concluzie, Comisia pentru administrație publică supune plenului Senatului spre dezbatere și adoptare raportul de admitere și propunerea legislativă.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare și Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

Punctul 26 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații (L622/2025).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului pentru susținerea propunerii legislative, dacă este în sală. Inițiatorul?

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru comunicații, tehnologia informației și inteligență artificială au elaborat un raport comun.

Invit reprezentantul uneia dintre comisii pentru prezentarea raportului.

Vă rog, domnule senator.

## **Domnul Ion-Cristinel Rujan:**

## Mulțumesc.

În conformitate cu prevederile art. 70 și ale art. 77 din Regulamentul Senatului, republicat, în vigoare, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru comunicații, tehnologia informației și inteligență artificială au fost sesizate de către Biroul permanent al Senatului în vederea dezbaterii și elaborării raportului comun asupra Propunerii legislative pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru comunicații, tehnologia informației și inteligență artificială

Mulțumesc. Declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

Punctul 27 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal (L629/2025). Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent în sală. Nu este.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru buget. Inițiatorul? Nu...

Inițiator? Inițiatorul, vă rog, luați cuvântul.

## **Domnul Ionel Gheorghe** _– deputat_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Pădurile reprezintă una dintre cele mai valoroase resurse naturale ale României și un element esențial al echilibrului ecologic. Din păcate, în ultimele decenii, România se confruntă cu un ritm alarmant al tăierilor de masă lemnoasă legale și ilegale, care pune în pericol sustenabilitatea fondului forestier național.

În condițiile în care cererea de lemn de foc a crescut considerabil, presiunea asupra pădurilor s-a intensificat, iar resursele regenerabile devin tot mai importante și este esențial ca statul să încurajeze alternative ecologice și sustenabile, care să reducă dependența de lemn și să protejeze pădurile.

Una dintre aceste soluții o reprezintă valorificarea deșeurilor și resturilor vegetale provenite din agricultură: paie, coceni, tulpini, resturi vegetale și alte materii vegetale care pot fi transformate, prin tehnologii moderne, în biocombustibili solizi sub formă de peleți și brichete.

Cu toate acestea, cadrul fiscal actual tratează inechitabil aceste produse. Conform Legii nr. 227/2015, se aplică o cotă redusă de TVA, de 11%, doar pentru lemnul de foc și produsele derivate din acest lemn de foc, respectiv peleți și brichete produse din lemn de foc. În aceeași categorie de produse se află peleții produși din aceste resturi vegetale de care vă povesteam mai devreme: coceni, paie și alte resturi agricole, care, în prezent, se comercializează cu un TVA de 21%.

Extinderea aplicării cotei de TVA de 11% și pentru peleții și brichetele obținute din resturi vegetale reprezintă o măsură logică, echitabilă și benefică pentru întreaga societate. Aceasta va stimula producția internă de biocombustibil din resurse vegetale, va încuraja valorificarea deșeurilor agricole, va reduce presiunea asupra pădurilor și va sprijini obiectivele de protecție a mediului.

În concluzie, propunerea legislativă de față are ca scop corectarea unei discriminări fiscale nejustificate și susținerea unui domeniu de activitate cu impact pozitiv asupra economiei, mediului și societății. Prin adoptarea acestei inițiative, România face un pas important în direcția protejării pădurilor.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital pentru prezentarea raportului.

Domnule senator.

## Domnule președinte,

Stimați colegi,

În conformitate cu prevederile art. 70 din Regulamentul Senatului, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a fost sesizată cu privire la inițiativa legislativă cu nr. L629/2025.

Propunerea legislativă aflată în dezbatere are ca obiect de reglementare modificarea art. 291 alin. (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, în sensul aplicării unei cote reduse de 11% asupra bazei de impozitare în ceea ce privește livrarea către persoane fizice și juridice a peleților și brichetelor obținute din deșeuri, resturi vegetale agricole sau din alte materii vegetale.

În ședința din data de 2.03.2026, membrii comisiei au analizat propunerea legislativă, avizele primite și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de respingere, fără amendamente.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere și propunerea legislativă.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

Punctul 28 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală (L40/2026).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Vă rog.

Da, da, este prezent domnul Vela.

Vă rog.

## Stimați colegi,

Două puncte urmează, ale domnului Vela; 28 și 29, L40 și L41. Vă vorbesc liber.

Deși nu mă îndoiesc că ați citit expunerea de motive, ce îmi doresc prin acest proiect de lege L40/2026? Reglementarea unei chestiuni foarte simple în relația dintre contribuabil și stat, în special. Sunt oameni care au datorii la ANAF. ANAF-ul le poprește unele dintre conturi, și nu pe toate. Oamenii își achită datoriile, dar rămân cu alte conturi, ca să spun așa, care sunt fie poprite, fie sunt... apar că sunt în continuare debitori. Eu vreau un singur ordin să fie dat pentru toate conturile de poprire și, când se ridică poprirea, să fie pentru toate, să nu mai rămână ambiguități. O chestiune simplă: simplificăm, ca să spunem, anumite proceduri la ANAF.

Vă dau o singură... un singur exemplu. Am pățit-o și eu personal, din cauza unei ches... cineva a venit la mine, ca avocat, și mi-a spus că i s-a poprit contul de către ANAF. Omul și-a achitat cât a putut de repede datoria. Când a mers la ANAF ca să i se ridice poprirea, i-a spus: „Ne pare foarte rău, reprezentantul care are grijă de dumneavoastră este plecat în concediu, abia peste 3 săptămâni poate ca să vă ridice poprirea.”

Deci eu vreau să ajutăm cetățeanul, că pentru asta suntem, să îmbunătățim viața cetățenilor. Prin acest proiect de lege nu facem altceva decât să îmbunătățim în mod real.

Mă surprinde acest raport de respingere dat de către colegi, pentru că n-au văzut tocmai..., de la comisiile raportare, tocmai esența acestui lucru. Nu-mi propun să fac niște SF-uri în legislația românească, ci efectiv să ajut cetățeanul. Și mai ales din practica mea de avocat și de practician al dreptului a răsărit ideea acestui proiect de lege, pentru a simplifica procedurile și pentru a ajuta cetățeanul și ca să nu mai aibă grijă cetățeanul să mai bată din poartă în poartă, să zică: „Când îmi veți ridica poprirea?”

Poprirea trebuie să se facă într-un mod inteligent. Cel care a pus-o trebuie să o și ridice pe toate conturile, să o pună pe toate conturile și să o ridice – și cu asta simplificăm legislația românească.

Pentru aceste considerente, vă invit pe toți să dați un vot de încredere și un vot de adoptare și să votați împotriva raportului de respingere.

Mulțumesc frumos.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancare și piață de capital au elaborat un raport comun.

Invit reprezentantul uneia dintre comisii pentru prezentarea raportului.

Vă rog, domnule senator.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Propunerea legislativă L40/2026 are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, în scopul instituirii unor norme exprese care să asigure emiterea unui singur ordin electronic de poprire pentru toate conturile bancare ale unui debitor, transmiterea simultană a acelui ordin către toate instituțiile de credit la care are debitorul conturi, precum și ridicarea automată a popririlor aplicate în mod excedentar, după recuperarea integrală a creanței.

În ședințe separate, din 23 februarie și 3 martie 2026, membrii Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și ai Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări au analizat inițiativa legislativă, avizele și punctele de vedere primite și au hotărât să adopte, cu majoritate de voturi ale membrilor prezenți, un raport comun de respingere.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului un raport comun de respingere a propunerii legislative.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

Domnul senator Petrea Dorin. Domnul senator Petrea Dorin!

Mulțumesc, domnule președinte. Voi fi foarte scurt.

De data aceasta, colegul nostru, domnul Vela, are dreptate în această poveste și îl susțin 100%, l-am susținut și în Comisia de buget, finanțe.

E o chestie de dreptate socială, adică cei care pun aceste popriri au făcut acum un sistem, într-adevăr, de la ANAF, în care se transmite electronic către bănci, numai că problema,

mai nou, a apărut din partea băncilor, care prelungesc acest termen, pentru că, într-adevăr, sunt foarte multe popriri.

Cred că un astfel de sistem..., nu știu cât de bun ar putea să fie cel propus de domnul Vela, dar cred că un astfel de sistem ar fi favorabil și pentru companiile private, pentru IMM-urile românești și pentru persoanele fizice.

Noi vom susține proiectul domnului Vela și sper să treacă mai departe. Vă mulțumesc.

Domnule senator Vela, vă rog.

## **Domnul Gheorghe Vela:**

Stimate domnule președinte,

O zvâcnire suplimentară de a vă convinge să votați împotriva raportului de respingere. Iată argumentele mele, dragi colegi, sunt următoarele.

Procedura fiscală, dragi colegi, reprezintă cadrul juridic care stabilește modul în care statul administrează creanțele bugetare și modul în care contribuabilii își îndeplinesc obligațiile fiscale. Și reglementările care sunt cuprinse în Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală trebuie analizate permanent, pentru a răspunde realităților economice și administrative.

Propunerea mea, aflată astăzi în dezbatere, urmărește modificarea unor prevederi ale acestui act normativ ce ridică o serie de aspecte care merită analizate în continuare.

Ca să vorbesc liber până la capăt, așa cum a spus domnul coleg, nu doar pentru cetățeni ar fi benefic acest proiect de lege, ci inclusiv pentru IMM-uri, inclusiv pentru firme, pentru că și ele au aceeași problemă legată de poprire și am ajuta..., și ele au conturi diferite, am ajuta pe toată lumea ca să aibă o simplificare a procedurilor privind ridicarea popririi, dar și impunerea popririi.

Și cu adevărat ar...

Declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

Punctul 29, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare (L41/2026).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Vă rog, domnule Vela.

## **Domnul Gheorghe Vela:**

Îmi propusesem să vă citesc. Vă vorbesc din nou liber, așa cum sunt obișnuit ca avocat.

Dragilor, de data asta am de gând să modific, dacă ar fi votată de către dumneavoastră, dragi colegi, Ordonanța nr. 2/2001, referitoare la contravenții.

Ce îmi propun? Sunt oameni care sunt de așa natură setați în mintea lor sau au viziunea aceasta ca să își plătească imediat amenzile, atunci când sunt amendați. Se întâmplă însă ca, din eroare, cu toate că sunt bine intenționați, să plătească în conturi greșite sau, din neștiință, în loc să plătească în contul care este al rezidenței fiscale, plătesc în altă parte, într-o altă circumscripție fiscală.

Eu vreau două lucruri să fie reglementate prin acest proiect de lege.

Al doilea este cel mai important, dar mă refer și la primul: plata care este făcută în termenul de 15 zile, în momentul în care un om este amendat de către un organ judiciar pentru o contravenție, chiar dacă a fost făcută într-un cont greșit, să fie socotită ca fiind făcută în termen și într-un mod legal, și, ca să spun așa, într-un mod valabil.

Și a doua chestiune, cea mai importantă. Sunt oameni care aleg altă cale – să se lupte cu statul, contestă procesulverbal, contestă amenda, ajung în instanță, își pun avocat sau se reprezintă singuri, câștigă procesul, anulează amenda, dar se întâmplă un lucru foarte important: tot omul trebuie să facă diligențe ca să i se ridice, ca să spun așa, din cazierul fiscal de la ANAF așa-zisa datorie.

Și atunci, în situația asta, eu vin cu această propunere: dacă a rămas hotărârea definitivă și irevocabilă, din oficiu instanța de judecată să facă adresă către ANAF și să se ridice această datorie, să nu mai figureze în cazierul fiscal și omul să fie scăpat, ca să spun așa, eliberat de datorie.

Un lucru simplu putem, este în puterea noastră să facem lucrul acesta, o reglementare. Ei spun: „nu avem cadru legislativ”. Și atunci omul, cu toate că a câștigat procesul – da? –, rămâne totuși la ANAF, în baza de date, ca fiind dator și-i vine datoria.

Am pățit și eu lucrul acesta, când eram amendat în perioada pandemică cu sute de milioane, pentru că am ieșit în stradă și am protestat împotriva măsurilor pandemice ale Guvernului Cîțu. Și eu am luptat în instanță și pentru mine, și pentru cei pe care i-am apărat în stradă și, la urmă, figuram tot dator la ANAF.

Ei, pentru asta, dragilor, din nou, din practica mea, din experiența și din practica de avocat, a răsărit această idee. Și vreau să ajut și cetățenii, și pe practicienii dreptului, și instanțele de judecată, și statul român, și ANAF-ul, pe toată lumea – sunt bine intenționat ca să facem o reglementare mai bună. Și cetățeanul este cel care are, în final, de câștigat din toate aceste lucruri.

Pentru asta, vă rog, dragilor, judecați la rece. Este un proiect de lege pe care domnul Vela, cum să spun, vi-l supune în față și cred...

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări pentru prezentarea raportului.

Vă rog, domnule senator.

## **Domnul Ion-Cristinel Rujan:**

Mulțumesc.

În conformitate cu prevederile la art. 70 din Regulamentul Senatului în vigoare, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a fost sesizată de Biroul permanent al Senatului în vederea dezbaterii și elaborării raportului asupra propunerii legislative.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări supune votului plenului Senatului raportul de respingere și propunerea legislativă.

Prin conținutul său normativ, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

Vă rog, domnule Vela. Vă rog.

## Stimați colegi,

Ultima zvâcnire, vă rog să înțelegeți că ne ajutăm pe noi. Îmi propusesem să vă citesc ceea ce este esența acestui..., ca să spun așa, firul roșu. Deci mai ales să aveți în

vedere lucrul acesta: instanțele de judecată – care au evidența tuturor proceselor și justițiabililor care au câștigat în lupta cu statul – trebuie să comunice în mod oficial către ANAF faptul că cetățeanul a învins statul sau a anulat amenda în instanță și, din oficiu, ANAF-ul trebuie să treacă, atât din punct de vedere legislativ, pentru că avem temei legal, cât și la ordinul instanței, să ridice această datorie din cazierul fiscal și omul să fie cu adevărat socotit ca lipsit de datorie în fața statului.

Deci înțelegeți situația, ne ajutăm pe noi și pe cei de aproape ai noștri și pe cei care interacționează cu statul și primesc amenzi.

Domnul Vela vă mulțumește anticipat pentru votul favorabil pe care mi-l veți da mie și împotriva raportului de respingere.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final. Domnule senator Țâgârlaș, vă rog.

## **Domnul Cristian-Augustin Niculescu-Țâgârlaș:**

Domnule președinte, Stimați colegi,

Consider necesar să închidem dezbaterile, să

## **Domnul Mihai Coteț:**

Supun la vot propunerea...

Supun la vot propunerea domnului senator de a trece la a doua parte a sesiunii, aceea de vot final.

Mulțumesc, domnule președinte. Dragi colegi,

Pentru că n-a fost să fie. „La vremuri noi, tot ei.” _In memoriam_ 11 martie 1990.

Timișoara vorbea în numele unei speranțe. Nu era doar o revendicare politică, ci o încercare de „igienă morală” a vieții publice. Proclamația de la Timișoara nu cerea răzbunare, ci memorie, nu cerea epurări oarbe, ci o pauză istorică – trei legislaturi în care România să respire fără umbra vechii puteri.

Punctul 8 era, de fapt, o idee filozofică simplă: o societate nu se poate întemeia pe libertate dacă aceeași oameni care au administrat frica rămân administratori ai democrației.

Dar, din păcate, istoria, România a ales alt drum – nu ruptura, ci continuitatea, nu purificarea morală, ci adaptarea vechilor structuri la haine noi. În locul unei schimbări de generație politică, România a trăit o lungă tranziție, în care vechile reflexe ale puterii s-au transmis din instituție în instituție, din partid în partid, din epocă în epocă.

Timișoara, orașul care a aprins scânteia libertății, rămâne astăzi și un oraș al memoriei incomode, pentru că aici s-a spus limpede și clar ceea ce restul țării avea să evite: libertatea nu este doar o schimbare de regim, ci o schimbare de caracter. Când Proclamația de la Timișoara nu a fost aplicată, România nu a pierdut doar o lege, a pierdut o șansă de a-și așeza democrația pe o temelie morală. De aceea, după mai bine de trei decenii, mulți români au sentimentul straniu că trăiesc într-o istorie care nu s-a încheiat niciodată, o istorie în care decorul s-a schimbat, dar mecanismele puterii au rămas aceleași.

Revin: „La vremuri noi, tot ei.” Și nu este doar o ironie amară, este definiția unei tranziții neterminate.

Și totuși spiritul Proclamației de la Timișoara nu a dispărut, el revine de fiecare dată când societatea românească...

Domnule senator...

...pune aceeași întrebare...

Domnule senator, să ne întoarcem la ordinea de zi, vă rog!

## **Domnul Ciprian-Titi Stoica:**

...fundamentală, nu doar cine conduce, ci: ce fel de oameni ar fi trebuit să conducă o țară care a vrut cândva să fie liberă?

Vă mulțumesc.

_In memoriam_ 11 martie 1990, Proclamația de la Timișoara.

## **Domnul Mihai Coteț:**

Domnilor și doamnelor senatori,

Vă rog să trecem la sesiunea de vot final.

La punctul 1 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății (L607/2025).

Trecem la votul propunerii legislative.

Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Se supune votului raportul de respingere.

Pentru.

Vasile – pentru.

Pălărie – abținere, vă rog.

Pentru – 69... 70, contra – două, abțineri – 14. Proiectul a fost respins.

La punctul 14 – celelalte puncte de pe ordinea de zi sunt organice –, la punctul 14, Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 296/2004 privind Codul consumului (L44/2026).

Trecem la votul asupra propunerii.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată. Vă rog să supunem la vot raportul, cu amendamente admise.

Vă rog, vot.

Vasile – abținere.

Pălărie – pentru.

Pentru – 58, contra...

Pentru – 59.

59!

Contra – unu, abținere – 33. Propunerea a fost...

Raportul, cu amendamente admise, a fost admis, adoptat. Se supune votului propunerea legislativă. Vă rog, votați.

Pălărie – pentru.

Vasile – abținere.

Pentru – 58, contra – unu, 36 de abțineri. Propunerea legislativă a fost adoptată.

Punctul 15 al ordinii de zi, Propunerea legislativă privind utilizarea obligatorie a mecanismului național de identitate digitală ROeID și standardizarea autentificării electronice în administrația publică (L32/2026).

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată. Raportul...

Supunem la vot raportul, cu amendamente admise. Vă rog, votați.

Vasile – abținere.

Pălărie – pentru.

Pentru – 62... 63, contra – 4, abținere – 27. Raportul, cu amendamente admise, a fost adoptat. Se supune votului propunerea legislativă. Vă rog, votați.

Vasile – abținere.

Pălărie – pentru.

Pentru – 60, contra – 6, abțineri – 26.

Propunerea legislativă a fost adoptată.

Punctul 16 al ordinii de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 3/2026 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 70/2022 privind prevenirea, verificarea și constatarea neregulilor/dublei finanțări, a neregulilor grave apărute în obținerea și utilizarea fondurilor externe nerambursabile/rambursabile alocate României prin Mecanismul de redresare și reziliență și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora și recuperarea creanțelor rezultate (L4/2026).

Trecem la votul asupra proiectului.

Raportul comun al comisiilor este de admitere a proiectului de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Supun la vot raportul și proiectul de lege pentru aprobarea ordonanței.

Vă rog, votați.

Vasile – abținere.

## **Domnul Ștefan Pălărie:**

Pălărie – pentru.

## **Domnul Mihai Coteț:**

Pentru – 57, contra – 4, abțineri – 26. Proiectul a fost adoptat.

La punctul 17, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 6/2026 pentru modificarea și completarea Legii nr. 200/2006 privind constituirea și utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale (L122/2026).

Trecem la votul asupra proiectului.

Raportul comun al comisiilor este de admitere a proiectului de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Vasile – abținere.

Pălărie – pentru.

## **Domnul Mihai Coteț:**

Pentru – 58, contra – 4, abțineri – 24. Proiectul a fost adoptat.

La punctul 18, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 6/2026 pentru completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, precum și unele măsuri fiscal-bugetare (L7/2026).

Trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Vasile – abținere.

Pălărie – pentru.

## **Domnul Mihai Coteț:**

Pentru – 56, contra – 3, abțineri – 24. Proiectul a fost adoptat.

La punctul 19, Proiectul de lege pentru aprobarea majorării capitalului deținut de România la Banca pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre în conformitate cu Rezoluția nr. 220 a Consiliului Guvernatorilor Băncii pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre privind finalizarea alocării cotelor subscrise de statele membre și încheierea celei de a doua majorări de capital a Băncii pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre (L107/2026).

Trecem la votul asupra proiectului de lege. Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă

Pălărie – pentru.

Și Vasile – abținere.

Pentru – 58, contra – două, abțineri – 24. Proiectul a trecut, a fost adoptat.

La punctul 20, Propunerea legislativă pentru reducerea controalelor excesive asupra întreprinderilor mici și mijlocii (L24/2026).

Trecem la votul asupra propunerii.

Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă rog, vă supun la vot raportul de respingere. Vă rog, votați.

Vasile – contra.

Pentru – 58, contra – 36. Proiectul a fost respins.

La punctul 21, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 69 alin. (1) din Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000 (L90/2026).

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de admitere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată. Vă supun la vot raportul și propunerea. Vă rog, votați.

## **Domnul Marian Vasile:**

Vasile – pentru.

## **Domnul Mihai Coteț:**

Pentru – 65, contra – 24, o abținere. Proiectul a fost adoptat. Trecem la punctul 24, Propunerea legislativă pentru instituirea zilei de 8 iunie ca „Ziua cinematografiei românești” (L85/2026).

Trecem la votul asupra propunerii legislative. Raportul comun al comisiilor este de admitere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Vasile – abținere.

## **Domnul Mihai Coteț**

Pentru – 46, abțineri 45.

Raportul și propunerea legislativă au fost adoptate...

Scuze, scuze! Da, da, da, a fost un vot de abținere verbal exprimat.

Îmi cer scuze!

46 la 46 – asta înseamnă că proiectul a fost respins.

E respins.

Punctul 25, Propunerea legislativă privind instituirea anului 2026 ca „Anul centenar al Partidului Național Țărănesc” (L125/2026).

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de admitere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Vasile – abținere.

## **Domnul Mihai Coteț:**

Pentru – 17, abțineri – 76.

Proiectul a fost respins.

Punctul 26, Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 – vă rog să păstrăm liniștea – cu privire la asociații și fundații...

Vă rog!

L622/2025.

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Se supune votului raportul de respingere. Vă rog, votați.

Vasile – contra.

Pentru – 30, contra – 50, 12 abțineri. Proiectul... Raportul de respingere a fost respins. O să supunem la vot propunerea de raport de admi... de lege.

Vasile – pentru.

Pentru – 68, contra – 26, o abținere. Proiectul a fost adoptat.

Punctul 27, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal (L629/2025).

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată. Voi supune la vot raportul de respingere. Vă rog, votați.

Vasile – contra.

Pentru – 59, contra – 37, o abținere. Proiectul a fost respins.

Punctul 28, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală (L40/2026).

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată. Se supune votului raportul de respingere. Vă rog, votați.

Vasile – contra.

## **Domnul Mihai Coteț:**

Pentru – 59, contra – 37. Proiectul a fost respins.

Punctul 29 și ultimul, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare (L41/2026).

Trecem la votul asupra propunerii.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Supun la vot... votului raportul de respingere.

Vasile – contra.

## **Domnul Mihai Coteț:**

Pentru – 59, contra – 39. Proiectul a fost respins. Ordinea de zi pentru votul final s-a epuizat.

Luăm o pauză de 5 minute și continuăm cu întrebări, interpelări și declarații politice până când avem altă decizie. Mulțumesc.

## Doamnelor și domnilor senatori,