Stenogramă plen

Stimați colegi,

Vă rog să vă pregătiți în două minute, să începem ședința.

PAUZĂ

## DUPĂ PAUZĂ

Doamnelor și domnilor senatori,

Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 23 martie 2026, și vă anunț că, din totalul de 133 de senatori, până în acest moment, și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 92.

Ședința este condusă de Mihai Coteț, vicepreședinte al Senatului, asistat de doamna senator Doina-Elena Federovici și doamna senator Niculina Stelea, secretari ai Senatului. Domnule senator Iacob Constantin-Ciprian, vă rog.

## **Domnul Constantin-Ciprian Iacob:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să vă anunț că la balcon avem un grup de studenți și cadre universitare din cadrul Universității „Valahia”.

## **Domnul Mihai Coteț:**

Domnule senator Țâgârlaș, vă rog. Vreți să anunț eu? OK.

De asemenea, vă informăm că la balcon este un grup de studenți ai Organizației Studenților Basarabeni din București.

Ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi a fost distribuită.

Dacă sunt comentarii, vă rog să veniți la pupitru. Vă rog, domnule senator.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

În ceea ce privește punctul 12 – L96 și punctul 15 – L95 de pe ordinea de zi, vă rog să le supuneți la vot – scoaterea acestora de pe ordinea de zi și retrimiterea la comisii, pentru o săptămână.

Punctul 12 și punctul...

12 – L96/2026 și punctul 15 – L95/2026.

## **Domnul Mihai Coteț:**

Voi supune la vot retrimiterea la comisie pentru L96. Pentru o săptămână, bănuiesc. Da? Vă rog, vot.

Cu 92 de voturi pentru, proiectul a fost retrimis la comisie. Punctul 15 – L95: retragere și retrimitere la comisie.

retrimis, o săptămână, la comisie. Vă rog, domnule senator.

## **Domnul Sorin-Gheorghe Șipoș:**

...esc.

Solicităm retrimiterea la comisie, pentru o săptămână, a L50 – Propunerea legislativă pentru modificarea art. 13 din OUG nr. 27.

Punctul 13 de pe ordinea de zi.

O amânăm o săptămână.

## **Domnul Mihai Coteț:**

Vă rugăm să votați retrimiterea la comisie a L150, punctul 13, pentru o săptămână.

Vă rog, votați.

L50. L50.

92 de voturi pentru, unu împotrivă.

Punctul 13 – L50 a fost retrimis la comisie, pentru o săptămână.

Dacă mai sunt intervenții.

Nu sunt.

Vă propun aprobarea ordinii de zi, cu modificările aferente.

Vă rog, votați.

99 de voturi pentru, unu contra, o abținere.

Ordinea de zi a fost aprobată.

Programul de lucru, stabilit de Biroul permanent al Senatului și Comitetul liderilor grupurilor parlamentare, este următorul: ora 16:00 – lucrări în plenul Senatului, dezbaterea inițiativelor; ora 18:00 – vot final.

Dacă sunt intervenții pe programul de lucru.

Nu sunt.

Programul de lucru a fost adoptat.

La punctul 1, secțiunea I, avem notă privind adoptarea tacită, prin împlinirea termenului pentru dezbatere și adoptare la 16, respectiv 19 martie 2026, a unor inițiative legislative.

Această notă este afișată pe pagina de internet a Senatului.

Inițiativele legislative se consideră adoptate prin împlinirea termenului, în conformitate cu art. 72 alin. (2) teza a III-a din Constituția României, coroborat cu prevederile art. 152 alin. (2)

din Regulamentul Senatului, și urmează să fie transmise Camerei Deputaților, spre dezbatere și adoptare, în calitate de Cameră decizională.

La punctul 2 al ordinii de zi avem Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind stabilirea unui cadru de măsuri pentru facilitarea transportului de echipamente, de bunuri și de personal militar în întreaga Uniune – COM(2025) 847 final.

Dacă sunt intervenții.

Invit un reprezentant al Comisiei de afaceri europene pentru prezentarea raportului și a proiectului de hotărâre. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

În ceea ce privește COM(2025) 847 final, dezbaterile au avut loc la data de 10 martie și 17 martie.

Au fost analizate punctele de vedere ale Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Transporturilor, Ministerului Apărării, Ministerului Finanțelor și al Serviciilor pentru Afaceri Europene.

În urma analizării, se consideră că mobilitatea militară trebuie să includă toate modurile de transport, să urmeze implicarea autorităților naționale competente, inclusiv a ministerelor apărării din statele membre și să abordeze obstacolele în materia reglementării, infrastructurii și capacităților, pentru a îmbunătăți în mod semnificativ deplasarea nestingherită a trupelor și a echipamentelor în întreaga Uniune, și se amintește importanța realizării unei cartografieri exacte a stării actuale a infrastructurilor de transport în raport cu nevoile militare și în perspectiva adaptării ei la nevoile de dublă utilizare. Se apreciază că ar trebui create fonduri dedicate pentru investițiile în infrastructura de mobilitate militară transfrontalieră, aliniate cu principiile de apărare și securitate ale statelor membre.

În aceste condiții, în urma dezbaterilor, membrii Comisiei pentru afaceri europene au hotărât, cu majoritatea membrilor prezenți, formularea unei opinii la COM(2025) 847 final, iar Comisia pentru afaceri europene supune plenului Senatului spre dezbatere și adoptare proiectul de hotărâre care a fost depus.

Începem dezbaterile. Nu sunt.

Am încheiat dezbaterile generale asupra acestui punct al ordinii de zi și proiectul de hotărâre rămâne la vot final.

Punctul 3 al ordinii de zi – avem Proiect de hotărâre referitoare la Comunicarea comună către Parlamentul European și Consiliu privind mobilitatea militară – JOIN(2025) 846 final.

Invit reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene pentru prezentarea raportului și a proiectului de hotărâre. Vă rog.

În ceea ce privește JOIN(2025) 846 final, comisia a avut dezbateri la data de 10 martie, cu participarea reprezentanților secretari de stat de la Ministerul Afacerilor Externe și ai Ministerului Transporturilor.

Au fost analizate punctele de vedere ale Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Transporturilor, Ministerului Apărării, Ministerului Finanțelor și al Serviciului pentru Afaceri Europene. Comisiile permanente sesizate nu au formulat observații și, în aceste condiții, comisia recomandă Comisiei Europene orientarea investițiilor Uniunii Europene în următorul cadru financiar multianual în vederea asigurării libertății de deplasare pe infrastructura rutieră și feroviară, fără restricții de gabarit sau tonaj, dezvoltării unor rute alternative de transport, de rezervă, în afara celor patru coridoare europene stabilite, creării și dotării unei capacități de intervenție rapidă și asigurării personalului calificat cu atribuții specifice.

Iar, în urma dezbaterii, membrii Comisiei pentru afaceri europene au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, formularea unei opinii la JOIN(2025) 846 final.

Comisia pentru afaceri europene supune plenului Senatului spre dezbatere și aprobare proiectul de hotărâre care a fost depus.

Mulțumesc. Începem dezbaterile. Nu avem.

Am încheiat dezbaterile generale.

Proiectul de hotărâre rămâne la vot final.

Trecem la secțiunea a II-a a ordinii de zi.

Punctul 1, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 8/2026 privind instituirea unor măsuri de relansare economică, creșterea investițiilor productive și a competitivității, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul fiscalbugetar (L127/2026).

Declar deschise dezbaterile generale. Dacă avem reprezentantul Guvernului. Vă rog, microfonul 9.

## Mulțumesc.

Proiectul de act normativ instituie măsuri de relansare economică a României, pentru a sprijini conformarea contribuabililor, stimularea investițiilor, a exportului și activității economice a contribuabililor, precum și accelerarea modernizării prin investiții autohtone și mobilizarea strategică a capitalului intern către sectoare cu valoare adăugată mare, proiecte strategice de dezvoltare, asigurând premisele unei redresări economice reziliente și sustenabile pe termen lung.

Guvernul susține legea de adoptare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 8/2026. Mulțumim.

Mulțumesc.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia economică, industrii, servicii, turism și antreprenoriat au elaborat un raport comun.

Invit reprezentantul uneia dintre comisii pentru prezentarea raportului.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

În ședința comună din data de 9 martie 2026, membrii Comisiei economice, industrii, servicii, turism și antreprenoriat și ai Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital au analizat proiectul de lege, avizele primite, punctele de vedere exprimate și au hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte un raport comun de admitere, cu amendamente respinse, cuprinse în anexa ce face parte integrantă din prezentul raport comun.

Comisia economică, industrii, servicii, turism și antreprenoriat și Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de admitere, cu amendamente respinse, și proiectul de lege.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnule senator Ciuperceanu Ionuț, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Aș vrea să vorbesc astăzi despre Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență nr. 8/2026, un act esențial în contextul actual al economiei noastre. Cu toții simțim presiunea recesiunii europene și nevoia de a crea locuri de muncă și de a stimula investițiile. Ordonanța vine tocmai să răspundă acestor provocări.

Prin această ordonanță, se creează un cadru legal care permite Ministerului Finanțelor să acorde ajutor de stat și scheme de sprijin pentru investiții cu impact major în economie. Se deschid, de asemenea, oportunități noi prin dezvoltarea de instrumente financiare inovative și extinderea investițiilor fondurilor de pensii private, astfel încât banii noștri de pensii să lucreze mai eficient, pentru o economie reală.

Un element de noutate este creditul fiscal de 10% pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare, care stimulează companiile să investească în inovare și tehnologie. De asemenea, se îmbunătățesc condițiile de încadrare cu microîntreprinderile, astfel încât micul întreprinzător să poată beneficia de un regim fiscal favorabil. Pragul pentru aplicarea sistemului de TVA la încasare urcă la 5 milioane de lei în 2026 și 5,5 milioane de lei în 2027, extinzând accesul la un mecanism care ajută la gestionarea fluxului de numerar, iar contribuabilii corecți vor fi recompensați cu o bonificație de 3% pentru plata la termen a impozitelor.

Nu în ultimul rând, ordonanța instituie un mecanism permanent de pregătire a proiectelor strategice, permițând finanțarea și coordonarea etapelor preliminare ale marilor investiții în parteneriat public-privat. Acest lucru va crește gradul de maturitate al proiectelor și va reduce riscul de implementare.

Mulțumesc.

Domnul senator Silegeanu.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Economia a înregistrat cea mai slabă creștere de după pandemie. România a coborât de la 5,9 creștere în 2021 la 2,4% în 2023, iar pentru 2024 – 2025 Comisia Europeană estimează doar 0,9 și 0,7%, procente complet inteligibile dacă ne uităm la miile de concedieri anunțate de Liberty Galați, Dacia, Chimcomplex și, mai recent, Azomureș. Numai aceste patru combinate și fabrici trimit acasă peste 13.000 de angajați.

Ordonanța de față promite relansare, dar își concentrează sprijinul la investiții de peste un miliard de lei, adică fix acolo unde ajung foarte puțini jucători și, de obicei, nu români. Nu este o relansare pentru întreprinzătorul local, pentru IMM-ul care produce, exportă și ține oamenii la muncă. Este o ordonanță pentru proiecte negociate de sus, cu granturi, garanții, dobânzi subvenționate și chiar intrare a statului în capital. În plus, ordonanța deschide ușa folosirii economiilor din pilonul II pentru proiecte selectate de stat.

Însă există în pachet și măsuri utile. Creditul fiscal pentru cercetare-dezvoltare și unele stimulente pentru piața de capital merg în direcția potrivită. Problema este că ordonanța le amestecă cu o intervenție masivă a statului în piață, de partea companiilor cu capital străin, în timp ce firmele românești rămân din nou în afara cercului.

Din acest motiv, noi, cei de la AUR, vom vota contra acestei ordonanțe. Vă mulțumesc.

Doamna senator Horga Gabriela.

## **Doamna Maria-Gabriela Horga:**

Bineînțeles că AUR votează împotrivă de câte ori vorbim de măsuri bune pentru mediul de afaceri și de măsuri de relansare. Nu propuneți nimic în loc. Și nu propuneți nimic cu efect multiplicator în economie.

Practic, pachetul conține, da, scheme de ajutor de stat și scheme de susținere a economiei prin credit fiscal, pentru stimularea investițiilor strategice în economie, inclusiv industria prelucrătoare. Păi, dacă sunteți atât de preocupați, de ce nu susțineți măsurile care ajută industria prelucrătoare?

Toate aceste investiții, care generează efect multiplicator în economie, sunt selectate după criterii clare, iar de credit fiscal poate beneficia orice companie care face investiții. Deci nu văd ce vă deranjează atât de tare la acest pachet de relansare economică. La fel, sunt propuse măsuri pentru stimularea investițiilor pentru valorificarea resurselor minerale, în special materiile critice, stimularea cercetării și dezvoltării și crearea de înaltă tehnologie. Deci vă deranjează un stat care susține mediul de afaceri?

Va exista și un ajutor de stat pentru facilitarea obținerii de finanțare pentru investițiile productive, împrumuturi garantate și cu dobândă subvenționată, da. Pentru că știți de ce? IMM Invest a fost programul care a susținut mediul de afaceri cel mai tare în ultimii ani. Au fost zeci de mii de IMM-uri care au beneficiat de acest program. Dar nu aveți de unde să știți, pentru că voi nu ați propus nimic.

Crește plafonul TVA de la 4,5 milioane la 5 milioane de lei la încasare pentru anul 2026 și 5,5 milioane de lei pentru 2027. De asemenea, investițiile în echipamente sunt stimulate prin amortizarea superaccelerată la 65%, de la 50%, cât este în prezent. Adică în primul an se va putea amortiza până la 65% din valoarea activului în care compania investește. De asemenea, crește plafonul pentru mijloace fixe, pentru prima dată în mulți ani, de la 2.500 de lei la 5.000 de lei.

10 secunde, vă rog.

...și se introduc măsuri de simplificare pentru microîntreprinderi, la propunerea ANAF, inclusiv măsuri pentru diaspora.

Deci, AUR, se pare că nici măsurile pentru diaspora nu vă interesează – un plafon de 100 de milioane de euro pentru românii din diaspora care vor să investească în România. Dar nici pe aceia nu-i susțineți, de asta veți vota împotrivă.

Mulțumesc. Domnul senator Mircescu.

## Mulțumesc, domnule președinte.

AUR nu susține ordonanța de relansare economică. Ciudat sau nu, o parte din măsurile prevăzute în această ordonanță sunt măsuri pe care AUR le-a promovat anterior prin legi care sunt pe circuitul legislativ, cum ar fi extinderea termenului în care o microîntreprindere poate să angajeze un om, pentru a rămâne în această categorie de microîntreprinderi și a beneficia de impozitul de 1% pe cifra de afaceri.

E o ordonanță care stimulează investițiile în economie și vizează atât marile companii, cât și companiile românești care produc și care se dezvoltă. Avem o serie de facilități pentru microîntreprinderi, pentru oamenii de afaceri locali, avem extinderea plafonului pentru plata TVA-ului. Practic, oamenii de afaceri locali vor beneficia de banii lor pentru o perioadă mai lungă de timp. Se extinde plafonul la 5 milioane în acest an, 5,5 milioane anul viitor. Se permanentizează bonificația de 3% pentru cei bun-platnici, se încurajează plățile către bugetul de stat. Avem o serie de facilități ale întreprinderilor mici și mijlocii care dezvoltă economia privată românească. Bonus, diaspora, unde AUR vine și cântă în fiecare zi cum este interesat de această comunitate de români, dar, atunci când trebuie să voteze facilități pentru oamenii din diaspora, vine și ne spune că ei nu votează.

E un pachet de măsuri care vine în continuarea unor măsuri luate în „Ordonanța trenuleț”. Și v-aș preciza doar una, pentru care USR a insistat foarte mult: reducerea impozitului minim pe cifra de afaceri, care s-a aplicat de la 1 ianuarie 2026. Nu întâmplător, în luna ianuarie investițiile au crescut. Și vor crește. Asta, pentru că acel impozit era o frână în calea investițiilor.

Mulțumesc.

Domnule senator Geamănu, din păcate, nu se poate. Colegul dumneavoastră a luat deja cuvântul. Conform regulamentului. Conform regulamentului, un singur senator ia cuvântul, la fiecare punct, din partea fiecărui grup.

Vă mulțumesc pentru înțelegere. Dezbaterile s-au încheiat.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final. Trecem la punctul numărul 2, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice (L653/2025).

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este în sală. Inițiatorul... avem? Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Această propunere legislativă vine să repare o eroare materială – o consider – în cazul salarizării auditorilor, în sensul că în Legea nr. 153 auditorii din învățământul preuniversitar sunt considerați personal didactic auxiliar, cu o anumită salarizare, iar auditorii din învățământul universitar sunt considerați personal administrativ. Diferența de salariu în termeni bruți este, în medie, de 900 – 1.000 de lei, ambele categorii de auditori, dacă putem vorbi de două categorii de auditori, desfășurând exact aceeași activitate.

Această corecție în lege nu are niciun impact bugetar. Niciunul. Pentru că, așa cum bine știți, universitățile sunt finanțate după numărul de studenți și după criterii de calitate, și nu după numărul de posturi sau salariile aferente acestor posturi, astfel încât, dacă avem un auditor într-o universitate sau 200 de auditori, de la minister vom primi exact aceeași sumă.

Consiliul Legislativ a făcut câteva, mă rog, recomandări. Am specificat asta pentru că am ținut cont de o parte dintre ele. Spun numai „de o parte dintre ele” pentru că a făcut eroarea să considere că în Legea nr. 199 există o clasificare a categoriilor personalului administrativ. Nu există în Legea nr. 199, ci în Legea nr. 198.

Cu alte cuvinte, Grupul Partidului Social Democrat va susține această propunere legislativă. Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, dacă avem. Nu avem.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială și Comisia pentru învățământ, știință și inovare au elaborat un raport comun.

Invit reprezentantul uneia dintre comisii pentru prezentarea raportului.

Vă rog, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte.

În urma dezbaterilor, membrii celor trei comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport comun de admitere, cu amendament admis.

Amendamentul admis se regăsește în anexa ce face parte integrantă din prezentul raport comun.

În consecință, Comisia pentru învățământ, știință și inovare, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială și Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supun spre dezbatere și aprobare plenului Senatului raportul comun de admitere, cu amendament admis, precum și propunerea legislativă.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc. Domnule senator Vela, vă rog.

## **Domnul Gheorghe Vela:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Apreciez simpatia colegilor, care mă așteptau cu nerăbdare.

Cu privire la acest punct 2 de pe ordinea de zi, domnul senator POT Vela Gheorghe îl susține, va vota împotriva raportului de respingere, pentru următoarele considerente.

Discutăm astăzi de un proiect care vizează direct funcționarea...

Votez pentru admiterea raportului.

Discutăm astăzi despre un proiect care vizează direct funcționarea statului român: salarizarea în sectorul public.

Liniște, vă rog! Liniște, vă rog!

## **Domnul Gheorghe Vela:**

Avem un sistem care generează dezechilibre, avem diferențe salariale. Acest proiect vine să aducă mai multă claritate, mai multă echitate și mai multă predictibilitate. Și un stat funcțional are nevoie de oameni bine pregătiți, are nevoie de profesioniști motivați, are nevoie de un sistem corect.

Prin acest proiect facem un pas în această direcție, a clarificării și corectării unor dezechilibre din legislația noastră. Nu vorbim despre privilegii, vorbim despre corectitudine, vorbim despre eficiență, vorbim despre responsabilitate, vorbim despre echitate socială...

## **Domnul Mihai Coteț:**

Mulțumesc. Declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

Punctul 3 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 198/2023 a învățământului preuniversitar (L111/2026).

Declar deschise dezbaterile generale.

- Dau cuvântul inițiatorului, dacă este în sală. Nu este.

Dau cuvântul... inițiatorul?

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru învățământ, știință și inovare, pentru prezentarea raportului. Vă rog, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Raportul asupra Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 198/2023 a învățământului preuniversitar își... analizează L111, care își propune, legislativ, să reglementeze modificarea art. 88 alin. (3) din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, în scopul includerii unui modul despre Mineriada din 13 – 15 iunie 1990 în manualul de „Istorie a comunismului din România”.

Având în vedere că atât Consiliul Legislativ, cât și Consiliul Economic și Social, cât și Comisia pentru cultură au trimis avize negative, în unanimitate sau cu unanimitate de voturi, a fost admis raportul de respingere, în cadrul Comisiei de învățământ, pentru proiectul de lege.

Doar mai atenționez faptul că această propunere legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

Doamna senator Păucean-Fernandes Luminița și apoi domnul senator Cașcaval Dan.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 198/2023 intervine punctual asupra art. 88 alin. (3), în sensul includerii în planurile-cadru ale învățământului liceal, ca discipline distincte și parte a trunchiului comun, a materiilor „Istoria evreilor. Holocaustul” și „Istoria comunismului din România”, aceasta din urmă urmând să conțină și un modul obligatoriu despre Mineriada din iunie 1990, începând cu anul școlar 2027 – 2028.

În primul rând, modificarea propusă accentuează o tendință deja prezentă în arhitectura curriculară a învățământului liceal: supraîncărcarea trunchiului comun prin introducerea succesivă de discipline obligatorii distincte, în absența unei revizuiri globale a planurilor-cadru. În locul unei abordări integrate în cadrul disciplinei Istorie sau al unei revizuiri tematice a conținuturilor existente, se optează pentru fragmentarea suplimentară a parcursului educațional, fără a se fundamenta public impactul asupra numărului total de ore, asupra încărcării elevilor sau distribuirii resurselor didactice.

O nouă intervenție legislativă ar trebui să fie fundamentată pe o evaluare a eficienței măsurilor existente, nu doar pe dorința de a consolida simbolic anumite teme prin consacrare legislativă expresă. Introducerea prin lege a unor discipline distincte și a unui modul nominalizat expres ridică probleme de coerență curriculară, tehnică legislativă și adecvare pedagogică. Intervenția punctuală asupra planurilor-cadru în lipsa unei reforme sistemice și a unei analize de impact comprehensive riscă să genereze supraîncărcarea curriculumului și rigidizarea nejustificată a conținuturilor educaționale.

Domnul senator Cașcaval Dan.

## Domnule președinte,

Discutăm despre o propunere legislativă care se adaugă multor altora menite, în fapt, să încarce o programă școlară deja disproporționată, densă doar în anumite zone și care nu ajută elevii să progreseze în ceea ce privește spiritul obiectiv de analiză. Propunerea dorește să introducă modulul despre Mineriada din iunie 1990 în disciplina obligatorie „Istoria comunismului din România”.

Dincolo de ceea ce am menționat mai sus, doresc să subliniez faptul că nu discut dacă evenimentul ar trebui studiat – este evident că da –, ci problema este când și cum îl studiem. În acest sens, sunt mai multe aspecte de care trebuie ținut cont.

În primul rând, supraîncărcarea curriculumului și deplasarea acestuia într-o zonă care nu susține dezvoltarea abilităților practice, creative ale elevilor, esențiale progresului tehnologic și economic al societății românești. Nici din punct de vedere al coerenței disciplinei de istorie propunerea nu

este favorabilă, căci existența mai multor discipline înrudite sau distincte produce fragmentarea celei principale, respectiv Istoria.

În al doilea rând, se discută despre un eveniment a cărui analiză juridică nu este încă finalizată. Fără a avea concluziile finale, fără a stabili rolul fiecărei persoane sau grupări în acest eveniment, nu putem susține corect educația civică, spiritul democratic corect al elevilor. Mai mult, în absența unor concluzii clare, fără echivoc, există riscul politizării predării ei, având în vedere că nici după 35 de ani, așa cum spuneam, nu există o sentință finală privind posibilul rol al unor lideri politici, formațiuni politice sau civice în inițierea și desfășurarea mineriadei. Deci gradul de subiectivitate în predarea disciplinei poate fi ridicat în lipsa unor rezoluții finale și doar ca o tușă definitorie și generală a unui curriculum școlar încărcat, dezechilibrat, fără viziune practică.

Domnule senator Pălărie, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Permiteți-mi să citesc un titlu de ziar, de articol online: „Dosarul Mineriadei din 13 – 15 iunie 1990, trimis în judecată: Ion Iliescu și Petre Roman, inculpați alături de alte șase persoane”.

Probabil că vă întrebați când anume a avut loc acest articol. El a fost scris pe data de 2.04.2025. Și, în consonanță cu ceea ce spunea colegul, domnul rector, într-adevăr, avem încă neelucidate momente critice din istoria modernă a României. Vorbim despre Revoluția Română, despre mineriade, despre 10 August și așa mai departe.

În condițiile acestea, trebuie spuse două lucruri extrem de răspicat: da, elevii României trebuie să-și așeze în ordine reperele istorice, în acest fel înțelegându-și identitatea și înțelegând societatea din care fac parte, dar, nu – și asta o spune inclusiv Consiliul Legislativ –, asta nu se întâmplă la decizia sau dorința parlamentarilor, care pot avea o distribuție politică sau alta de la un mandat la altul, ci trebuie făcută cu adevărat de către experți. În cazul acesta, istorici și oameni care să cadă de comun acord asupra acestor evenimente.

Mai spune Consiliul Legislativ următorul lucru absolut logic, și anume: nu poți să incluzi mineriadele totuși în ceea ce înseamnă istoria comunismului, pentru că, dacă incluzi mineriadele în istoria comunismului – lăsați-mă să construiesc pe acest argument –, ar însemna că Revoluția n-a fost revoluție și că în România comunismul a continuat până în ’90 sau, cine știe?, poate la următoarele mineriade.

Or, câtă vreme aceste lucruri nu sunt stabilite și nu sunt clare, nu cred că avem căderea și dreptul moral ca, în calitate de parlamentari, să decidem noi ce ar trebui să învețe copiii, când și cum, pe fondul unei supraaglomerări de conținuturi educaționale, într-o lume în care tehnologia oferă deja informații și repere copiilor noștri mult mai devreme decât în incinta școlilor.

Așadar, nici noi nu vom susține acest proiect de lege și vom vota mai degrabă de fiecare dată în a-i lăsa pe experți să se pronunțe pe conținuturile școlare.

Mulțumesc.

Domnule senator Vela Gheorghe, vă rog.

## **Domnul Gheorghe Vela:**

## Domnule președinte,

Onorați colegi,

În urmă cu câteva luni de zile, parlamentarii Partidului Oamenilor Tineri – POT au venit în Senatul României cu o propunere legislativă privitoare la educația împotriva violenței din școli, în condițiile în care avem un fenomen al bullyingului școlar ridicat. A fost respins de către Senat, tocmai pentru aceleași considerente, că supraîncărcăm curriculumul școlar și învățământul școlarilor.

Dar mă surprinde un lucru: în afară de mineriada aceasta, cum de nu s-au gândit inițiatorii și la alte momente istorice, și anume la momentul în care au fost prigoniți toți luptătorii anticomuniști din munții României, cei care au fost duși în Bărăgan, bănățenii și ardelenii care au fost duși în Bărăgan și lăsați sub cerul liber, toți martirii care au murit în temnițele comuniste. Dacă se voia un proiect bun, trebuia să fie toate aceste momente istorice prinse la...

## Mulțumesc.

Declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

Punctul 4 al ordinii de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2026 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul educației (L130/2026).

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru prezentarea proiectului de lege.

Vă rog.

Microfonul 10.

## **Domnul Marian Daragiu** – _subsecretar de stat_

## _în Ministerul Educației și Cercetării_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Prezentul proiect are ca obiect de reglementare intervențiile legislative asupra Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023 și a Legii învățământului superior nr. 199/2023, cu scopul asigurării continuității și funcționării fără sincope a unor programe de studii universitare și unități de învățământ preuniversitar, prin reglementarea tranziției de la „Pedagogia învățământului primar și preșcolar” la „Pedagogia învățământului primar” și a calendarului de lichidare a masteratului didactic, al instituirii unei derogări privind personalitatea juridică și efectivele de elevi ale unor licee tehnologice sau care școlarizează în sistem dual, al stabilirii unor măsuri tranzitorii de autorizare, respectiv acreditare, pentru calificări profesionale de nivel 3 și 4 și specializări pedagogice, precum și al suspendării normelor referitoare la calendarul Programului național „Vouchere culturale pentru elevi”.

Având în vedere importanța prevederilor, vă solicităm adoptarea proiectului de lege. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru învățământ, știință și inovare pentru prezentarea raportului. Vă rog, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Raportul asupra inițiativei legislative L130/2026.

Reprezintă un proiect de lege care are ca obiectiv de reglementare asigurarea continuității și funcționării fără sincope a unor programe de studii universitare și unități de învățământ preuniversitar.

Nu voi intra în foarte multe detalii, ci doar voi puncta faptul că este vorba despre reglementările privind tipologia de „Pedagogie învățământ primar și preșcolar” față de „Pedagogia învățământului primar” și ale unui calendar de lichidare a programului masteratului didactic, pe care îl avem încă în universitar. De asemenea, discutăm și despre stabilirea unor măsuri tranzitorii de autorizare, respectiv acreditare pentru calificările profesionale la nivelul 3 și 4 și specializări pedagogice, precum și suspendarea normelor referitoare la calendarul Programului național „Vouchere culturale pentru elevi”.

În ședința din 10 martie 2026, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Atrag atenția asupra faptului că, în raport cu obiectivul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este Camera decizională. Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul senator Cașcaval Dan.

## Domnule președinte,

Se pare că astăzi am tras bățul scurt.

Este vorba de prima ordonanță a Guvernului care susține educația și măcar, după un an de zile, am ajuns și în această etapă.

Această ordonanță vine cu două componente distincte.

Pe de o parte, susținerea învățământului sau masteratului didactic, pentru că, așa cum știți, avem nevoie de învățători, avem nevoie de educatori, avem nevoie de profesori – și prin această ordonanță se facilitează autorizarea provizorie a programului care ține de masteratul didactic și prelungirea termenului de lichidare a masteratului didactic așa cum era el acceptat în Legea nr. 1/2011.

Iar a doua componentă este susținerea învățământului tehnologic, în special a liceelor profesionale și a școlilor profesionale, în sensul că se acceptă autorizarea provizoriei a ciclului... a nivelului 4 de calificări, dacă există acreditat nivelul 3, sau a nivelului 3, dacă există acreditat nivelul 4, ceea ce reprezintă, evident, o facilitate pentru aceste instituții de învățământ. În același timp, iată că se susține și învățământul dual, în sensul că liceelor care au mai puțin de 500 de elevi, așa cum era prevăzut în ordonanța de anul trecut și care trebuiau să se desființeze, li se permite continuarea activității dacă 75%... minimum 75% dintre elevii acestor licee sunt incluși în ## învățământul dual.

În aceste condiții, Grupul Partidului Social Democrat va susține acest OUG.

Vă mulțumesc.

Domnule senator Negoi, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Pe lângă aspectele tehnice pe care le-au subliniat colegii mei, trebuie să susținem în continuare învățământul dual, pentru că știm cu toții sau cei care ne-am întâlnit cu profesorii din acest sistem, aceștia au adus la cunoștința noastră mai multe probleme, unele dintre ele rezolvate acum.

Avem însă și alte probleme pe care trebuie să le rezolvăm. Una dintre ele este implementarea programului „Smart Lab” în județe, acela care s-a desfășurat de-a lungul timpului, dar echipamentele, în multe locuri, din păcate, zac în cutii și nu sunt folosite la capacitatea reală.

Faptul că reglementăm acum numărul de elevi din învățământul dual mai mic decât cel care, din păcate, nu există în momentul acesta, nu este suficient, așa cum spuneam. Problemele din învățământul dual sunt încă prezente în continuare, dar stă în puterea noastră să le rezolvăm în continuare.

Grupul senatorilor USR va vota pentru această inițiativă legislativă.

Declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

Punctul 5 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății și pentru completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii (L92/2026).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este în sală.

Microfonul 6.

Microfonul 6, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Proiectul modifică Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății și stabilește modul în care activitatea de gardă din unitățile sanitare publice este luată în calcul la vechimea în muncă și, după caz, în specialitate. Inițiativa pornește dintr-o revendicare profesională, întrucât vechimea se raportează la zile lucrate, fără să considere volumul real de ore, ceea ce duce la o subevaluare a activității desfășurate în gărzi.

Forma amendată păstrează intervenția în legea specială, elimină orice suprapunere cu Codul muncii și aliniază textul la observațiile Consiliului Legislativ, astfel încât soluția să fie coerentă și aplicabilă, fără interpretări divergente.

Intervenția are caracter punctual și vizează exclusiv corectarea modului de valorificare a orelor de gardă în parcursul profesional. Nu modifică regimul timpului de muncă sau al repausului și nu generează costuri suplimentare, întrucât gărzile sunt deja remunerate de stat.

Efectul se produce la nivelul vechimii și al drepturilor asociate acesteia, inclusiv în ceea ce privește evoluția profesională și pensia, prin aducerea în acord a normei juridice cu realitatea muncii desfășurate în unitățile sanitare. Mulțumesc.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială și Comisia pentru sănătate au elaborat un raport comun.

Invit reprezentantul uneia dintre comisii pentru prezentarea raportului.

Domnule senator, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În urma dezbaterilor, Comisia pentru sănătate și Comisia pentru muncă, familie și protecție socială au hotărât, în ședințe separate, din data de 10.03.2026 și, respectiv, 17.03.2026, să adopte, cu majoritate de voturi, raport comun de admitere, cu amendamente admise, ce se regăsesc în anexa care face parte integrantă din prezentul raport comun.

Comisia pentru sănătate și Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de admitere, cu amendamente admise, și propunerea legislativă.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc.

Domnul senator Ghiță Robert.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Discutăm astăzi un proiect care vizează doi piloni fundamentali ai statului: sănătatea și munca.

Realitatea din teren ne arată clar: avem situații în care legea nu oferă răspunsuri suficiente, avem cadre medicale expuse, avem angajatori fără instrumente clare.

Acest proiect vine cu soluții concrete: clarifică raporturile de muncă, întărește protecția personalului din sănătate, creează un cadru legal mai coerent. Nu discutăm despre teorie, discutăm despre oameni care lucrează zilnic în spitale, discutăm despre siguranța lor juridică și profesională.

Vă rog să susțineți acest proiect. Votul dumneavoastră înseamnă stabilitate și protecție reală în sistemul de sănătate.

Vă mulțumesc.

Doamna senator Orban Carmen și apoi doamna senator Alexandru Violeta.

Adoptarea reglementării este necesară pentru a clarifica în mod expres regimul juridic al activității de gardă și modul de valorificare a acesteia la stabilirea vechimii în muncă și în specialitate.

Această intervenție legislativă asigură recunoașterea corespunzătoare a timpului efectiv lucrat de personalul medical, inclusiv al gărzilor, și creează un cadru clar, predictibil și coerent, adaptat specificului activității din sistemul sanitar, fără să aducă atingere regulilor generale din legislația muncii. Aș vrea să ne fie foarte clar tuturor: sănătatea nu are culoare politică. Și mă bucur să constat că, atât în Comisia de sănătate, cât și în Comisia de muncă, a existat de fiecare dată consens politic. Și este normal să fie așa, și este normal să ne luptăm pentru aceste drepturi ale medicilor și ale personalului medical. Este un lucru care trebuia rezolvat de mult și mă bucur că acum avem posibilitatea să reglementăm această situație care trebuie reglementată de mult.

În aceste condiții, proiectul a fost considerat necesar și oportun, fiind adoptat, cu majoritatea voturilor, în ambele comisii.

Vă mulțumesc.

Doamna senator Violeta Alexandru, vă rog.

## **Doamna Victoria-Violeta Alexandru:**

## Doamnelor și domnilor colegi,

Recunosc că nu am avut mulți prieteni în politică, dar am avut mulți oameni care, chiar și când n-au fost de acord cu mine, m-au respectat pentru stabilirea unor principii corecte.

Faceți niște confuzii. Eu nu zic că nu e bine să facem niște declarații politice din care să rezulte că avem o înțelegere față de activitatea medicilor, a acelora care fac gărzi. Sigur că putem. E o profesie în care se discută de multă vreme despre neactualizarea cuantumului gărzilor, e un domeniu pe care întotdeauna Ministerul Muncii l-a privit ca pe un domeniu special, pentru că sunt două contracte, ei lucrează cu două contracte, unul la program de muncă și unul separat, pe gărzi, deci sunt multe lucruri.

Dar, vă rog, nu adânciți această... nu știu cum să-i spun, această zonă în care se fac tot felul de cârpeli, fără să se facă ordine. Vechimea în muncă nu este același lucru cu stagiul de cotizare. Ce faceți aici este să le creați un nou regim și o situație din care la pensie și pentru a se pensiona anticipat, așa cum bănuiesc că doresc inițiatorii, nu o să le clarificați și nu o să le faceți un bine.

Înainte să vă apucați de reglementat pe aceste zone, sfatul meu sincer este să coborâți puțin în zona tehnică. În domeniul sănătății chiar sunt niște particularități care nu se pot amesteca – stagiul de cotizare cu vechimea în muncă. Vechimea e una și stagiul pentru care se plătesc contribuții suplimentare este cu totul și cu totul altceva.

Deci evident că nu sunt împotrivă să le fie mai bine medicilor, dar sunt pentru a face legi riguros corecte, care să poată cu adevărat să reprezinte un beneficiu și să reflecte în mod eficient activitatea și specificul acestei meserii.

Domnul senator Silegeanu Cătălin.

Da, din păcate, ca întotdeauna, colegii de la USR nu sunt niciodată de acord dacă cineva din opoziție sau alți colegi care sunt în coaliție fac un lucru bun. Atâta timp cât a trecut prin două comisii, una de sănătate și una de muncă... bănuiesc că sunt mult mai specialiști decât ceea ce a spus antevorbitorul meu.

Așa că, dragi colegi, o să fiu cât se poate de scurt. Un medic ajunge de-a lungul carierei să adune din gărzi echivalentul a 10-15 ani de muncă în plus față de angajații

obișnuiți, din nopți, weekenduri și urgențe. Proiectul pe care l-am supus votului spune clar că garda este muncă și stabilește cum se recunoaște timpul lucrat în vechime și, unde este cazul, în specialitate. Este minimul de corectitudine pentru o muncă pe care statul o folosește și o plătește separat, dar o recunoaște doar pe jumătate, de parcă medicii ar fi re... zilieri.

Organizațiile profesionale cer de ani de zile corecția pe care o avem în față, au revendicat-o în stradă, iar Parlamentul a tot amânat decizia. A venit vremea să hotărâm de ce parte suntem. Cine votează „pentru” arată că respectă munca medicilor și că nu mai acceptă dubla măsură. Cine votează „împotrivă” își pierde dreptul de a se mai plânge vreodată că spitalele se golesc. Iar cine se abține le transmite medicilor că nopțile lor nu contează.

Vă mulțumesc.

## **Din sală:**

Bravo!

## Declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

Punctul 6 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru completarea art. 94 alin. (2[1] ) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției (L79/2026).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este în sală. Nu este.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru administrație publică au elaborat un raport comun.

Invit reprezentantul uneia dintre comisii pentru prezentarea raportului.

Vă rog, domnule senator.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

În ședințe separate, membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și ai Comisiei pentru administrație publică au analizat propunerea legislativă, observațiile și propunerile cuprinse în avizele și punctele de vedere primite, amendamentele formulate de inițiatori pentru punerea în acord cu acestea și au hotărât, cu majoritatea de voturi ale celor prezenți, să adopte un raport comun de admitere, cu amendamente admise, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul raport comun.

Față de cele prezentate, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru administrație publică supun plenului Senatului pentru dezbatere și adoptare raportul comun de admitere, cu amendamente admise, și propunerea legislativă.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Doamna senator Niculi... domnul senator – scuze! –, domnul senator Nicula Mircea.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Este o lege care aduce o clarificare necesară, și anume că nu trebuie să îngrădim în niciun fel rezerviștii voluntari. Este vorba despre o responsabilitate civică, asta ne arată faptul că ești rezervist. Și, mai ales în contextul evoluțiilor internaționale de astăzi, cred că trebuie încurajat acest lucru. Mulțumesc.

Mulțumesc. Domnule senator Vela, vă rog.

## Domnule președinte,

Onorați colegi,

Discutăm astăzi despre un act normativ care vizează un principiu fundamental – transparența în exercitarea funcțiilor publice, Legea nr. 161/2003, care reprezintă unul dintre pilonii cadrului legal în materia prevenirii corupției.

Orice lacună în acest domeniu generează risc direct, risc de abuz, risc de conflict de interese și risc de pierdere a încrederii publice a cetățenilor în instituțiile statului și în legislație.

Propunerea legislativă de astăzi intervine exact acolo unde este nevoie, clarifică norma, elimină interpretările și întărește răspunderea. Și comisiile de specialitate au analizat textul și au venit cu amendamente care îl fac aplicabil și coerent.

Prin acest vot pentru admiterea acestei propuneri legislative, consolidăm integritatea funcției publice și transmitem un semnal clar – legea trebuie să fie predictibilă și respectată.

Pentru motivele acestea, domnul senator POT Gheorghe Vela votează pentru adoptarea acestui proiect de lege. Mulțumesc.

Declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

Punctul 7 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 152/1998 privind înființarea Agenției Naționale pentru Locuințe (L98/2026).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este în sală. Nu este.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru administrație publică pentru prezentarea raportului. Vă rog, domnule senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 10 martie 2026, desfășurată la sediul Senatului, membrii Comisiei pentru administrație publică au analizat propunerea legislativă, punctele de vedere, avizele primite și au hotărât, cu unanimitatea voturilor celor prezenți, adoptarea unui raport suplimentar de admitere, cu amendamente admise, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul raport suplimentar.

Comisia pentru administrație publică supune plenului Senatului spre dezbatere și adoptare raportul suplimentar de admitere, cu amendamente admise, și propunerea legislativă.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Domnule senator Petre Cezar, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Vorbim astăzi despre completarea Legii ANL, prin care se propune ca locuințele special construite pentru tineri să poată fi vândute și către persoanele care nu mai îndeplinesc aceste condiții. Mai mult, se prevede ca locuințele să poată fi achiziționate direct de către primăriile pe raza cărora se află.

Vă aduc aminte că doar în București există peste 4.000 de locuințe ANL închiriate la prețuri cuprinse între 115 și 230 de lei pe lună, adică de aproximativ 10 ori mai puțin decât prețul pieței. Beneficiarii? Majoritatea o reprezintă clientela politică, care profită de aceste facilități.

Acum se dorește suplimentarea acestor locuințe. Nu vă ajung cele existente? A crescut numărul celor aflați la guvernare și trebuie să le oferiți și lor aceleași locuințe la aceleași prețuri?

Ați încercat să duceți în derizoriu programul AUR prin care propuneam locuințe pentru tineri cuprinse... la prețul de aproximativ 35.000 de euro, în timp ce voi, prin ANL, vindeți apartamente și garsoniere cu 20.000 de euro, apartamente cu două camere cu 25.000 de euro, apartamente cu trei camere cu 35.000 de euro. Acestea sunt cifre oficiale – da? – și reprezintă tranzacții reale ale locuințelor ANL.

Să vă mai spun că majoritatea locuințelor vândute au fost dedicate politrucilor și prietenilor politici, care au cumpărat prin ANL, pe niște prețuri derizorii. Un apartament cumpărat prin ANL ajunge să valoreze, ulterior, cu zeci de mii de euro mai mult. Totul doar pentru a satisface clientela politică și pentru a transforma primăriile în agenții imobiliare, oferind locuințe la prețuri derizorii, în timp ce majoritatea tinerilor din ziua de azi devin – și să mă scuzați de expresie – niște sclavi ai băncilor, cu credite pe 30 de ani pentru niște locuințe care costă de două-trei ori mai mult decât cele pe care le oferiți prin ANL.

Doamna senator Bică Andra.

## Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Când vorbim despre ANL, nu vorbim despre ziduri și contracte, vorbim despre începuturi, despre tineri care vor să-și întemeieze o familie, despre oameni care vor să rămână acasă, aproape de părinți, de comunitatea lor.

Legea actuală a ajuns însă să creeze o situație paradoxală. Un tânăr care are domiciliul într-o localitate nu poate accesa o locuință ANL acolo, doar pentru că lucrează într-un oraș apropiat. Realitatea din teren este alta. Mulți tineri fac naveta zilnic, lucrează la 10, 20 sau chiar 30 de kilometri distanță. Ar alege să lucreze acasă, să locuiască acasă, dacă ar avea această posibilitate. Însă, în lipsa accesului la o locuință, se mută definitiv acolo unde lucrează, iar comunitățile mici pierd tineri, pierd forță de muncă, pierd viitor.

Această inițiativă nu răstoarnă sistemul ANL, nu elimină prioritățile pentru cei care lucrează în localitatea respectivă, nu creează privilegii, face doar un lucru simplu și corect: elimină o barieră artificială și permite tinerilor cu domiciliul sau reședința într-o localitate să aibă acces la o locuință ANL, chiar dacă locul de muncă este în apropiere. În plus, oferă unităților administrativ-teritoriale posibilitatea de a achiziționa aceste locuințe, consolidând patrimoniul local și implicarea comunității. Este o modificare care încurajează stabilitatea, întoarcerea acasă și dezvoltarea locală. Uneori, o schimbare mică în lege poate însemna o diferență mare în viața unui tânăr.

Din aceste motive, susținem adoptarea proiectului de lege.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Din partea Grupului USR s-au înscris la cuvânt două persoane: Mîndru Cătălin și Mircescu Narcis. Rămâne domnul Mîndru.

Vă rog, domnule senator Mîndru.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Să fim realiști. Pentru tinerii din România, accesul la o locuință a devenit astăzi o misiune imposibilă. Avem o întreagă generație blocată între chirii explozive și credite pe viață, o generație care amână întemeierea unei familii sau alege drumul străinătății, pentru că nu își permite un acoperiș deasupra capului. Aceasta este o miză reală astăzi, atunci când vorbim de politici publice pentru tineri.

Programul ANL a fost gândit, într-adevăr, ca un colac de salvare, însă nici el nu este perfect, nu este conectat la nevoile reale de locuire ale tinerilor, iar criteriile de atribuire și menținere a unei astfel de locuințe sunt depășite.

Prin eforturile USR, am oprit o nedreptate strigătoare la cer. Mă bucur că, după ce au înțeles riscurile, colegii din Comisia de administrație au acceptat amendamentul pe care l-am propus, respectiv reintroducerea pragului de 35 de ani la repartizarea acestor locuințe, iar, prin propunerea inițiatorului, eliminarea condiției locului de muncă în aceeași localitate cu cea în care tânărul solicită locuința. Am salvat astfel ANL-urile pentru tineri, le-am făcut mai accesibile și am oprit pilele, care s-ar fi urcat pe listele de priorități.

Victoria de astăzi însă nu trebuie să ne fure vigilența. Chiar dacă am securizat pragul vârstei și am ușurat accesul tinerilor la locuințe, proiectul păstrează un risc sistemic de tip Nordis. Mă refer aici la portița prin care UAT-urile pot cumpăra, apoi pot vinde aceste locuințe, iar unii primari se vor gândi, probabil, să le transforme în marfă de speculă imobiliară legalizată. Tinerii din Vaslui și din toată țara au nevoie de locuințe, nu de scheme financiare pe spatele lor.

Domnule senator Vela Gheorghe, vă rog.

## Domnule președinte,

## Onorați colegi,

Și domnul senator POT de Caraș-Severin Gheorghe Vela susține acest proiect de lege și va vota pentru adoptarea lui, pentru următoarele considerente.

Accesul la o locuință reprezintă una dintre nevoile fundamentale ale fiecărui cetățean. Pentru mulți tineri sau familii aflate la început de drum, programele de locuințe derulate prin Agenția Națională pentru Locuințe reprezintă una dintre puținele soluții reale pentru a avea un spațiu de locuit.

De aceea, cadrul legislativ care reglementează funcționarea acestei instituții trebuie să fie adaptat permanent la realitățile sociale și economice și propunerea legislativă aflată astăzi în dezbatere modifică și completează în bine dispozițiile Legii nr. 152/1998 privind înființarea Agenției Naționale pentru Locuințe, cu scopul de a îmbunătăți modul în care sunt dezvoltate și gestionate programele de locuințe. Și o administrație publică eficientă în domeniul locuirii înseamnă șanse reale pentru tineri și pentru familiile care au nevoie de sprijin pentru a accesa o locuință.

Pentru aceste considerente, domnul Vela votează pentru adoptarea acestui proiect.

Mulțumesc.

Declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

Punctul 8 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru completarea articolului 8 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal (L48/2026).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent în sală. Nu este.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, pentru prezentarea raportului.

Vă rog, domnule senator.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art. 8 alin. (5) lit. a) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, în sensul extinderii noțiunii de „sediu permanent în România” în ceea ce privește activitățile pe care o persoană nerezidentă le întreprinde în numele rezidentului.

În ședința din data de 9.03.2026, membrii comisiei au analizat propunerea legislativă și avizele primite și au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de admitere, cu amendamente admise.

Amendamentele admise sunt incluse în anexa care face parte din raport.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente admise, și propunerea legislativă.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

Domnule senator Vlahu Nicolae, vă rog.

## Stimați colegi,

Prezența inițiativă legislativă vizează completarea Codului fiscal prin definirea noțiunii de „agent dependent”, concept utilizat în practica fiscală internațională. Această lipsă a generat în practică situații în care persoanele juridice nerezidente desfășoară activități economice semnificative în România prin intermediul unor entități locale, fără ca profitul realizat să fie impozitat în mod corespunzător în România. Reglementarea actuală este una restrictivă și nu reflectă realitatea economică. Codul fiscal condiționează astăzi existența unui sediu permanent de o autoritate formală de a încheia contracte, în timp ce standardele OCDE au evoluat către criterii funcționale, care țin de rolul efectiv în generarea veniturilor.

Prin această inițiativă, introducem o definiție modernă a agentului dependent, în linie, bineînțeles, cu modelul Convenției OCDE, care are în vedere nu doar semnarea formală a contractelor, ci și rolul real în desfășurarea activității economice. Iar scopul este unul legitim, respectiv asigurarea echității fiscale. Nu este normal ca venitul să fie generat în România, iar profitul să fie transferat în afara țării. Cum avem exemplul recuperatorilor de creanțe, sector în care creanțele sunt deținute, în proporție semnificativă, de entități nerezidente, iar activitatea efectivă de recuperare este realizată aproape integral în România, prin intermediul unor persoane juridice române afiliate sau mandatate. Deci, deși valoarea economică este generată în România, profitul aferent nu este impozitat pe teritoriul statului român, ca urmare a inexistenței formale a unui sediu permanent. Propunerea nu afectează convențiile de evitare a dublei impuneri, ci permite aplicarea corectă a acestora.

care să știe să facă același lucru cu firmele care fac profit și care îl scot din România și statul român nu îl impozitează.

Consider că acest proiect de lege este binevenit. Colegii de la AUR sunt oameni înțelepți, care știu să pună piciorul în prag, și cred că România va avea de câștigat dacă adoptăm acest proiect de lege.

De aceea, cu amândouă mâinile, îl susțin și votez pentru adoptarea lui.

Mulțumesc.

Declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

Punctul 9 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru instituirea anului 2026 – Anul Statelor Unite ale Americii în România (L116/2026).

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este în sală.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru administrație publică, pentru prezentarea raportului. Vă rog, domnule senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 10 martie 2026, desfășurată la sediul Senatului, membrii Comisiei pentru administrație publică au analizat propunerea legislativă, punctele de vedere, avizele primite și au hotărât, cu majoritatea voturilor celor prezenți, adoptarea unui raport de respingere.

Comisia pentru administrație publică supune plenului Senatului spre dezbatere și adoptare raportul de respingere și propunerea legislativă.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Nicula Cristian.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Am ratat ocazia de a-l felicita pe domnul Badiu, pentru că apare, în adresa de înaintare către Biroul permanent al Senatului, ca inițiator. Însă, ce să vezi?, pe lista de inițiatori nu... l-ați eliminat.

Completarea textului referitor la situația în care o persoană din România „joacă rolul principal în activitatea care duce la încheierea contractelor” – am citat – reflectă principiile promovate la nivel internațional de OCDE, în cadrul inițiativei privind combaterea erodării bazei impozabile (BEPS – Base Erosion Shifting Plan).

Așadar, din punct de vedere tehnic, această modificare urmărește prevenirea evitării impozitării prin structuri artificiale și protejează baza de impozitare la nivel național. Mulțumesc.

Domnule senator Vela Gheorghe, vă rog.

## Domnule președinte, Onorați colegi,

Toate statele vecine României știu să impoziteze într-un mod eficient profiturile firmelor, entităților economice care își desfășoară activitatea pe teritoriul lor și care sunt străine. Numai România nu știe.

Am avut un înțelept acum vreo 150 de ani și mai bine, pe Alexandru Ioan Cuza, domnitorul Țărilor Române, care a știut să pună piciorul în prag și să secularizeze averea mănăstirilor și altor entități ecleziastice care scoteau profitul din România. Dar acum nu mai avem înțelepți la guvernare,

Mulțumesc. Declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne... s-au înscris. Vă rog, domnule Pălărie. Ați apăsat târziu.

## **Domnul Ștefan Pălărie:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Ce avem noi aici? Ce avem noi aici?!

Avem așa: o lege care spune, limpede și clar, scurt și cuprinzător, „Anul Statelor Unite ale Americii în România”, lege... e corect, e bine. Dar de la cine? De la...

de la AUR.

Stați așa, stați s-o ducem până la capăt.

Nu mai vorbim de faptul că suntem în anul 2026 și e martie și în martie am discutat despre o idee de a convoca sau de a hotărî că anul curent este Anul Statelor Unite ale Americii în România. Nu mai vorbim despre faptul că expunerea de motive a fost absolut hilară, invocând când „Anul Americii în România”, când „Anul Statelor Unite în România”. Dar cel mai important este faptul că ai noștri colegi de la AUR trebuie să se hotărască dacă iubesc sau dacă detestă Statele Unite ale Americii.

E ușor să votezi chestii simbolice. E ușor să invoci dragoste universală. Dar adevărul iese la lumină în lucrurile grele, și anume când trebuie să votezi ca un parteneriat real, stabil, strategic între România și Statele Unite ale Americii să prindă formă și contur în lucruri concrete. Acum două săptămâni, mai degrabă, aceiași colegi de la AUR păreau că iubesc, într-adevăr, dar mai degrabă Estul și Rusia, și nu pe partenerii noștri din Statele Unite ale Americii. România chiar are un parteneriat, care nu trebuie și nu are nevoie să fie invocat în chestii simbolice. Însă mai avem nevoie să facem o clarificare, da? Domnul George Simion trebuie să ne lămurească cu câți bani, din banii românilor, și-a cumpărat serviciile de lobby din Statele Unite. Asta e a doua chestiune, pentru că...

, da, da, da... dumneavoastră o să spuneți că zero. Dar, dacă cei din Statele Unite au făcut publice informații cum că au fost sume serioase, consistente, plătite de către acest partid ca să ajungă acolo să vorbească cu niște senatori sau reprezentanți americani, avem o problemă.

Și aș mai adăuga încă o întrebare: ce fel de suveraniști sunt colegii care vor Anul Statelor Unite ale Americii, când acolo au tăiat revizionist un tort al unei alte țări prietene, membră a Uniunii Europene și parteneră cu România?

Deci asta cu joaca de a încerca ca cei din AUR să-și facă campanie politică, o dată, pe banii românilor și, apoi, să-i batjocorească pe români, votând de fiecare dată nu doar împotriva intereselor României, ci și împotriva Statelor Unite, atunci...

## **Domnul Mihai Coteț:**

30 de secunde, vă rog.

## **Domnul Ștefan Pălărie:**

Da, mulțumesc.

Doar o să închid și o să spun...

închid... închid... închid și spun că asta nu este altceva decât ipocrizie. Ori vă retrageți inițiativa, ori vă hotărâți pe cine iubiți mai mult.

Mulțumesc.

## **Domnul Mihai Coteț:**

Domnule senator Peiu, vă rog. Ridicase mâna înaintea ta.

Domnule președinte,

Aș vrea să vă decideți dacă mi-ați dat cuvântul în calitate de inițiator sau pentru a prezenta poziția grupului politic pe care îl reprezint.

Cum doriți dumneavoastră. Puteți să fiți în calitate de inițiator.

Bine. Atunci, voi discuta ca inițiator...

Vă rog.

## **Domnul Petrișor-Gabriel Peiu:**

...urmând ca un coleg al meu sau o colegă să spună mai departe.

În primul și în primul rând, îmi pare bine că s-a creat această dezbatere, pentru că e vremea să lămurim niște lucruri.

Inițiativa de a avea Anul Statelor Unite ale Americii în România este, într-adevăr, o inițiativă simbolică, pentru că se referă la împlinirea unei vârste rotunde de la Revoluția Americană de la 1776. Ea nu are niciun fel de legătură cu ceea ce s-a spus de la această tribună, de la acest microfon, ci vine să accentueze câteva idei importante. În primul rând... cu care, într-adevăr, colegii noștri care s-au exprimat înainte nu sunt de acord.

Vorbim, în primul rând, despre libertatea cuvântului, care este esența Revoluției Americane de la 1776. Într-adevăr,

prin declararea acestui an ca Anul Statelor Unite în România ne declarăm credința că libertatea cuvântului este la baza oricărei democrații, ceea ce nu este valabil și pentru alți colegi ai noștri, care se grăbesc să facă instituții și să pună tot felul de reguli pentru a îngrădi libertatea cuvântului.

În al doilea rând, vorbim despre libertatea economică, care, iarăși, stă la baza înființării Statelor Unite ale Americii, libertate economică pe care unii dintre colegii noștri, care se grăbesc să respingă această inițiativă, nu o recunosc, ci o îngrădesc cu fiecare zi. De fiecare dată când pot, îngrădesc libertatea economică, libertatea modului de a plăti cum vrei, libertatea de a dispune de propriii tăi bani și așa mai departe.

După care vorbim și de o semnificație cât se poate de suveranistă, cu un cuvânt pe care unii colegi l-au învățat târziu și nu l-au înțeles nici până acum. Faptul că îți consideri națiunea ta ca singura căreia îi datorezi ceva vine din 1776 – ideea de a datora tot ceea ce datorezi numai națiunii tale, și nu altor națiuni.

30 de secunde, vă rog.

## **Domnul Petrișor-Gabriel Peiu:**

...care conține cuvântul „ruși” de mai multe ori. Pentru că omul nu poate să rostească decât cuvinte din patru litere. Încercați să îl puneți să rostească un cuvânt din 10 litere. Veți râde de agramatismul lui.

## **Domnul Mihai Coteț:**

Vă rog, doamna... doamna senator Dumitrescu, înțeleg că din partea AUR.

Mulțumesc, domnule președinte.

Vă mulțumesc și profit de faptul că astăzi ați dat liber la declarații politice când noi eram pe dezbateri și am să îi rog și eu pe colegii noștri de la USR, când vin la Senat, să-și lase prietenii imaginari acasă, adică rușii.

N-am tăiat tortul, dar să știți că a fost tare bun.

Însă vreau să înțelegeți un lucru, pentru că de asta am vrut să iau cuvântul aici. Nu puteți să faceți diferența între a face relații externe bilaterale, nu puteți să înțelegeți că George Simion, da, este fan Trump și mișcarea MAGA, dar nu s-a votat scrisoarea compusă de președinte pentru că făcea referire la ceva ce este în atribuția lui să hotărască, fără să ia votul Parlamentului. AUR a explicat destul de clar. Ați știut să întoarceți pe ce parte ați vrut dumneavoastră această problemă.

Și dacă acum vreți să fiți dumneavoastră președinții... să fiți fanii Americii, n-are nimeni nimic împotrivă, pentru că este aliatul nostru strategic. Însă învățați să înțelegeți aceste lucruri și să le spuneți tot timpul. Pentru că vă pot aduce, așa, foarte multe declarații ale dumneavoastră, ale colegilor de la PNL, de la PSD în care criticați foarte, foarte frumos administrația Trump.

Vă mulțumesc frumos.

Domnule senator Vela, vă rog.

## **Domnul Gheorghe Vela:**

## Domnule președinte, Onorați colegi,

Susțin acest proiect de lege, din două categorii de motive: și subiective, și obiective.

Încep cu cele obiective.

Cu adevărat, avem o relație de parteneriat cu Statele Unite ale Americii și colegii de la USR pe cei din opoziție ne tot trimiteau la Moscova și iată că unii dintre colegi au ajuns la Washington. Nu doar colegii de la AUR, ci și președinta de partid, Anamaria Gavrilă, a Partidului Oamenilor Tineri – POT. Iar relația cu Statele Unite trebuie să fie onorată nu doar prin tratate, ci și în mod simbolic și acum avem o ocazie să facem lucrul acesta.

Și subiectiv.

Am avut un străbunic care a fost subofițer și luat prizonier în Al Doilea Război Mondial în Siberia, într-un lagăr, și a fost eliberat de către o comisie de medici americani. Iar bunicul meu după mamă, de la vârsta de 9 ani, mă ajuta să prindem, în mod clandestin, „Vocea Americii”. Și ascultam, de la 9 ani, „Vocea Americii”. Sămânța democrației a început să încolțească în inima mea de la fragedă vârstă. Suntem recunoscători Americii.

De aceea, susțin acest proiect de lege și trebuie să onorăm America, pentru că ne apără în fața Rusiei și în fața altor agresori.

## **Domnul Mihai Coteț:**

Doamna senator Cerva Nadia, vă rog.

Doamna senator Cerva, vă rog, veniți la microfon sau refuzați?

Nu există. Nu există, nu sunt...

nu există, n-am dat nimănui timpul. Nu suntem la dezbateri de moțiuni.

Doamna senator Cerva, veniți la pupitru, vă rog. Vă rog, doamna senator, poftiți.

## **Doamna Nadia-Cosmina Cerva:**

Acum, eu vă rog să fiți de acord să dați timpul meu colegului de la AUR, cu promisiunea...

că dintr-un proiect legislativ care se dorea a fi ceva frumos s-a iscat o discuție și ne-am lansat în declarații politice, domnule Pălărie. Nu era cazul.

Suntem de acord, v-am văzut și pe dumneavoastră de acord, că vreți să fiți și să votați cu poporul prieten și partenerul american, colegii de la AUR au depus o inițiativă legislativă, haideți să nu facem aici un ping-pong în declarații politice pentru un proiect care e un proiect bun, trebuie să recunoașteți! Asta e!

Îi permiteți domnului Geamănu să ia cuvântul?

Doamna senator Cerva, dumneavoastră sunteți una dintre persoanele care doresc cu orice preț ca regulamentul să fie respectat. De acord?

Da.

## **Domnul Mihai Coteț:**

## Vă rog.

Conform art. 102 alin. (2), pentru dezbaterea generală a proiectelor de lege sau a propunerii legislative, fiecare grup parlamentar își desemnează un singur reprezentant.

Vă mulțumesc pentru înțelegere.

Vă mulțumesc pentru înțelegere.

Avem... avem un proiect... avem...

## **Domnul Mihai Coteț:**

Regulamentul este pentru toată lumea.

Nu există!

Avem un proiect de modificare a regulamentului...

Doamna senator, aveți ceva de spus la ordinea de zi, referitor la propunere?

Mai am timp puțin. Mai... mai am...

Vă rog. La proiectul ordinii de zi, vă rog.

## **Doamna Nadia-Cosmina Cerva:**

Avem pe ordinea... avem un proiect de modificare a regulamentului.

Da, domnule Geamănu, puteți să veniți să luați cuvântul.

## **Domnul Mihai Coteț:**

Stimați colegi...

stimați colegi...

Vă rog să respectați regulamentul. Dacă vreți să transformăm totul în circ, nu sunt de acord...

nu sunt de acord cu acest lucru.

Dezbaterile au fost încheiate.

Inițiativa rămâne la vot final.

Punctul 10...

Și vă rog să respectați regulamentul, stimați colegi de la Grupul AUR. Dacă într-adevăr vă doriți să avem o reacție de respect în acest plen, haideți să ne respectăm reciproc!

Punctul 10 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții (L59/2026).

Declar deschise dezbaterile generale ale propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este în sală. Vă rog, doamna senator.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În România, obligația de a afișa panoul de șantier există de ani de zile și, cu toate acestea, în practică este ignorată pe scară largă. Nu vorbim despre cazuri izolate, ci despre un fenomen pe care îl vedem constant, mai ales în zonele cu dezvoltare urbană rapidă.

Problema nu este că regula nu există, ci că ea nu este aplicată coerent. Sunt situații în care se invocă un ordin pentru sistarea lucrărilor, iar în altele același ordin este considerat inaplicabil sau depășit. Unele autorități intervin, altele nu. În final, ajungem la lipsă de predictibilitate și, inevitabil, la lipsă de aplicare.

Exact această problemă am încercat să o corectăm prin acest proiect – nu prin înăsprirea legii, ci plin clarificare. Am propus un mecanism simplu, cu o sancțiune proporționată, un cadru unitar de aplicare și o corelare reală între obligația existentă și instrumentele de control.

În momentul de față, alternativa este una extremă – sistarea lucrărilor, o măsură care, tocmai pentru că este disproporționată, ajunge, de multe ori, să nu fie aplicată deloc, iar rezultatul este că rămânem cu o regulă care există în lege, dar nu produce efecte în realitate. Cred că discuția de fond este una foarte simplă: vrem reguli care sună bine pe hârtie sau reguli care funcționează efectiv?

Această inițiativă nu adaugă birocrație și nu complică regulile, doar face o obligație existentă aplicabilă într-un mod rezonabil. Pentru că transparența în construcții începe, până la urmă, cu lucruri simple, care pot fi verificate și respectate. Mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru administrație publică, pentru prezentarea raportului. Vă rog, domnule senator.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

După ce acest proiect a fost retrimis de către plenul Senatului la Comisia pentru administrație pentru întocmirea unui raport suplimentar, în ședința din data de 17 martie 2026, membrii Comisiei pentru administrație publică au analizat propunerea legislativă, amendamentele, observațiile formulate în avizele și punctele de vedere primite și au hotărât, cu majoritatea de voturi ale celor prezenți, să adopte un raport suplimentar de respingere, cu amendamente respinse, parte integrantă a prezentului raport.

Față de cele prezentate, Comisia pentru administrație publică supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul suplimentar de respingere, cu amendamente respinse, și propunerea legislativă.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mihai Coteț:**

## Mulțumesc.

## Domnul senator Geamănu.

Vă rog să vă referiți strict la ordinea de zi, conform art. 135 alin. (1) din regulament.

## Domnule președinte,

Bag de seamă că aici, sus, aerul este rarefiat. Cred că mai aveți puțin și dumneavoastră și vedeți ruși, la fel ca USRul, peste tot.

Stimați colegi de la USR, inițiatori ai acestui proiect legislativ, observ că, de cele mai multe ori, intervențiile dumneavoastră sunt pe atac. Critica face parte din viața politică și este normal să existe diferențe de opinie. Eu însă cred că Parlamentul poate fi și un loc în care, din când în când, lăsând deoparte încrâncenarea, să arătăm că putem avea și un strop de umor.

De aceea, astăzi nu vin cu o replică acidă, ci cu un mic cadou. M-am gândit că, dacă tot suntem adesea înțepați unii cu alții în dezbateri, poate ar fi potrivit un cactus. Este rezistent, nu cere prea multă atenție și, chiar dacă are spini, rămâne o plantă care trăiește mult. Iar pentru că dumneavoastră apreciați foarte mult diversitatea culorilor,

cactusul este și colorat în curcubeu. Sper să-l primiți în spiritul în care-l ofer: cu un zâmbet și cu gândul că, dincolo de dispute, putem păstra și puțin umor în această sală. _(Aplauze.) (Domnul Ștefan Geamănu ține în mână un ghiveci cu un cactus în culorile curcubeului. Replici neinteligibile.)_

## **Domnul Mihai Coteț:**

Domnul senator Șipoș Sorin.

## **Domnul Sorin-Gheorghe Șipoș:**

## Domnule coleg,

Cred că scandalul și mizeria de genul ăsta n-ar trebui să fie în Parlament. Haideți să nu mai facem scandal și să folosim tribuna Parlamentului pentru ceea ce trebuie, adică pentru dezbateri! E o mizerie ce faceți și ar trebui să vă fie rușine!

## **Domnul Mihai Coteț:**

## Declar încheiate dezbaterile.

## Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

Trecem la următorul punct pe ordinea de zi, punctul 11, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările și completările ulterioare (L57/2026).

- Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii

- legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent în sală. Nu este.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei speciale comune a Camerei Deputaților și Senatului în domeniul legislației privind prevenirea, combaterea și sancționarea violenței domestice – „România fără violență domestică”, pentru prezentarea raportului.

Domnule Vela Gheorghe, vă rog.

## Domnule președinte,

## Onorați colegi,

Tema violenței domestice este una gravă și necesită soluții reale și eficiente. Victimele au nevoie de protecție imediată, clară și aplicabilă. Tocmai de aceea, intervenția legislativă trebuie să fie corectă din punct de vedere juridic. Codul civil nu poate deveni un instrument fragmentat, cu reglementări paralele și necorelate. În prezent, avem deja un cadru legal specific, care trebuie aplicat și consolidat și, mai ales, nu trebuie dublat, prin soluții incomode și prin suprareglementare.

Comisia de specialitate a analizat această inițiativă și a constatat o lipsă de coerență și un risc de confuzie juridică și, din aceste motive, a fost întocmit un raport de respingere.

Domnul Vela nu este de acord cu acest raport de respingere, dar nu este de acord nici în integralitate cu propunerea legislativă și, pentru aceste motive, votez „abținere”. Mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantei comisiei. Doamna senator, vă rog.

## Bună ziua!

## Stimați colegi,

Comisia specială comună a Camerei Deputaților și Senatului în domeniul legislației privind prevenirea, combaterea și sancționarea violenței domestice – „România fără violență domestică” a fost sesizată de Biroul permanent al Senatului în vederea dezbaterii și elaborării raportului asupra Propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 287 privind Codul civil. Inițiatori – deputați și senatori S.O.S.

Inițiativa legislativă are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 287/2009 și, potrivit expunerii de motive, proiectul de lege „completează în mod firesc și necesar cadrul legislativ actual, introducând atribuirea dreptului exclusiv de folosință asupra locuinței familiale pentru o durată de până la zece ani” victimei, atunci când instanța constată existența violenței domestice, indiferent de titularul dreptului de proprietate asupra imobilului, atunci când protecția victimei o impune.

Consiliul Legislativ a emis aviz negativ.

Ministerul Justiției a transmis punct de vedere, în sensul că propunerea legislativă nu poate fi susținută în forma prezentată.

Prin urmare, în ședința din 9 martie 2026, membrii comisiei au analizat propunerea legislativă, avizele primite și punctul de vedere exprimat de Ministerul Justiției.

Comisia specială comună a Camerei Deputaților și Senatului „România fără violență domestică” a hotărât să adopte, cu majoritate de voturi, un raport de respingere asupra propunerii legislative.

Comisia specială comună „România fără violență” supune deci votului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.

Mulțumesc, doamna senator. Doriți să luați cuvântul și la dezbatere? Domnul senator Stoica Ciprian.

## **Domnul Ciprian-Titi Stoica:**

Mulțumesc mult, domnule președinte de ședință Coteț. Dragi colegi,

Vă vorbesc în calitate de inițiator, ce-i drept, alături de colegii de la S.O.S. România.

În această comisie special făcută se presupune că îi avem sau le avem, în special, pe cele mai mari apărătoare ale luptei împotriva violenței domestice. Însă, când venim cu o chestiune clară, punctuală, cu un lucru care știți foarte bine că poate sta la baza protecției... Pentru că ce se întâmplă? Agresorul – și fiți atenți că asta se întâmplă –, agresorul, de obicei – fie el de cele mai multe ori bărbat, dar sunt și cazuri în care este invers, tot violență domestică este și aceea –, profită de statutul său, fie că este cel care are proprietatea pe numele său, fie că este cel care ține casa, cum se spune, aduce principala sursă de venit.

Tocmai asta facem. De obicei, victima este cea pusă într-o situație limită, și atunci acest lucru este benefic, pentru că nu există, la nivel de stat, cum ar trebui, facilități în care victimele violenței domestice să poată să fie găzduite și adăpostite.

Nu vă mai spun de faptul că de cele mai multe ori există și un copil minor pe care, dacă avem și respectăm principiul de drept pentru a prevala... pentru a ne prevala de interesul superior al copilului, și în acest caz ar trebui să putem să-l lăsăm în locuința, în căminul pe care îl are și acolo unde el se simte în siguranță.

Eu nu înțeleg de ce vă opuneți. Din nou, vorbim de un proiect al opoziției. Dacă nu era... că, ca niciun lucru, nu e perfect, hai să fim sinceri între noi! Și de la dumneavoastră vin niște proiecte de lege de te iei cu mâinile de cap, ba, mai mult, mai ales cei din stânga, vi le retrageți sau votați

Doamna senator Stoiciu Victoria, vă rog.

## **Doamna Victoria Stoiciu:**

## Bună ziua!

Stimați colegi,

Păi, să începem cu începutul, de ce votăm împotrivă. Propunerea este făcută pe genunchi și este atât de slab redactată, încât poate duce la situații de un absurd juridic.

Pentru că ați scris-o prost. Nu e treaba noastră să îmbunătățim prostiile dumneavoastră. În actuala formă, dacă o persoană, să vă explic, care a fost victima violenței domestice într-o căsătorie anterioară, se recăsătorește, noul soț, care nu a săvârșit niciodată niciun act de violență domestică sau agresiune, poate fi evacuat din propria casă timp de 10 ani, în cazul unui divorț. Asta propune legea. Și nu o spun eu, Consiliul Legislativ o spune explicit: „Textul permite aplicarea măsurii chiar și în cazul în care agresorul nu este actualul soț.” Cum să votăm așa ceva?

Și respingem această propunere pentru că, sub aparența unui scop legitim, nu faceți decât PR. E o lege care instituie o restrângere a unor drepturi fundamentale, lipsită de garanțiile minime de proporționalitate pe care statul de drept le impune.

Noi nu contestăm că protecția victimelor violenței domestice poate justifica, în cazuri temeinic dovedite, limitarea temporară a exercițiului dreptului de proprietate, da? Dar contestăm o măsură de până la 10 ani fără niciun mecanism de revizuire periodică, fără nicio soluție – da? – pentru ipoteza în care, de exemplu, imobilul... ce ne facem în ipoteza în care imobilul aparține părintelui agresorului, da? Deci eu sunt căsătorită cu cineva, sunt victima violenței domestice și tatăl agresorului este dat afară din casă pentru că fiul lui este bătăuș sau soția, nora a fost căsătorită cândva cu un bătăuș.

Deci nu mai faceți legi pentru PR și pe genunchi, populiste, ca să dați bine pe TikTok, pentru că nu o să fie votate și ascendentul moral nu e de partea dumneavoastră, da? Prin această lege nu ajutați victimele, ci le încurcați, pentru că introduceți în plus termeni paraleli cu exercițiul... paraleli cu cei existenți în legislația actuală, care vor duce la blocaje în instanță. Și rezultatul știți care va fi? Veți plimba victimele prin tot felul de procese, încercând să-și facă dreptate, în loc să le ajutați.

## **Domnul Mihai Coteț:**

Mulțumesc. Declar încheiate dezbaterile. Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

Ați luat cuvântul, vă rog frumos.

Punctele 12 și 13 au fost retrase.

Punctul 14 al ordinii de zi, Propunerea legislativă privind interzicerea organizațiilor și simbolurilor cu caracter comunist și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni contra umanității sau de încălcarea drepturilor fundamentale ale omului (L71/2026).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este în sală. Inițiatorul?

Vă rog.

Nu, nu, inițiatorul.

Vă rog, inițiatorul.

## **Domnul Eugen-Remus Negoi:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Comunismul în nicio formă și sub nicio formă nu trebuie să mai apară în România.

Suntem datori celor care și-au dat viața, care au fost omorâți, care au fost schingiuiți, care au fost urmăriți în regimul comunist. Nu avem niciun motiv pentru care să acceptăm că perioada comunistă a avut și părți bune. Nu! N-a avut absolut, dar absolut nicio parte bună.

Suntem datori, că, în anii ’90, un regim politic nu a implementat Punctul 8 de la Timișoara.

Suntem datori celor care de-a lungul timpului au avut de suferit – și aici vorbesc de întreg poporul român, în afară de cei câțiva nomenclaturiști ai comunismului care au trăit bine-mersi în perioada aceea și care, poate, s-au transformat în apologeți ai comunismului. Nu avem absolut niciun motiv să respingem ideea de a incrimina comunismul.

Legea pe care am inițiat-o este urmarea multor dezbateri pe care le-am făcut. Și, pentru că au fost și anumite probleme, ca orice lege, le-am rezolvat prin niște amendamente pe care le-am propus. Din păcate, ele n-au fost acceptate prin vot în comisia raportoare, dar vom merge cu ele și la Camera Deputaților.

Dar, chiar și așa, faptul că s-a invocat o pretinsă îngrădire a dreptului la libera exprimare... nu, nici pe departe nu este așa. Dacă noi ne întâlnim și vorbim la o bere despre ce s-a întâmplat cu comunismul, nu suntem pasibili de închisoare. În schimb, dacă apărem la tribună și facem apologia comunismului, atunci da, este o mare problemă. Și îmi pare rău că nu sunt în continuare copiii care au fost mai devreme la balcon, pentru că ei trebuie să audă, în primul rând, că perioada comunistă a fost o perioadă extrem de rea, că nu a avut părți bune. Comunismul în sine și dictatura comunistă din România trebuie să fie incriminate.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări pentru prezentarea raportului.

Vă rog, domnule senator.

Mulțumesc.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a fost sesizată de către Biroul permanent pentru elaborarea raportului asupra Propunerii legislative pentru interzicerea organizațiilor și simbolurilor cu caracter comunist și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni contra umanității sau de încălcarea drepturilor fundamentale ale omului.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a hotărât să adopte, cu majoritatea de voturi ale membrilor prezenți, un raport de respingere, cu amendamente respinse, asupra propunerii legislative.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări supune votului plenului Senatului raportul de respingere, cu amendamentele respinse, și propunerea legislativă.

Prin conținutul său normativ, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

Domnul senator Vlăescu Virgiliu.

Iertați-mă, eu fac parte dintr-o familie care a suferit din partea comuniștilor, dar pot să vă spun că legea nu ne privește, în măsura în care nu a existat în România un proces al comunismului. Noi nu știm cine a instaurat comunismul în România, cine a condus reeducarea în România, cine a adus atât de mare rău acestei țări.

Nu putem să spunem că comunismul după ’64 este același cu cel din anii ’48 până în ’64. Aș fi de acord, dacă am vedea faptul că comuniștii din anii ’40 au schimbat direcția, în sensul că au spus că nu clasele sociale sunt importante, ci vorbim de clase sexuale, rasiale și așa mai departe, încât neocomuniștii sunt astăzi cei care îi moștenesc pe comuniști. Și, dacă legea ar include și noile mișcări neocomuniste, care presupun revoluția sexuală, lupta împotriva credinței, a bisericii, aș fi foarte de acord.

Atâta timp însă cât legea doar urmărește reprimarea unor drepturi și... care pot fi interpretate, mi se pare că nu este ceea ce ne trebuie nouă astăzi în România.

Mulțumesc.

Domnul senator Țepeluș Laurențiu.

## **Domnul Laurențiu-Cristinel Țepeluș:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Această propunere legislativă reprezintă o supralegiferare, se dorește o lege care să incrimineze și să condamne comunismul, precum legea specială care incriminează nazismul și legionarismul, legea... OUG-ul nr. 31/2002. Există deja prevederi legale în acest sens și am să fac referire la ele.

E vorba de art. 3 din Legea nr. 51/1991 privind siguranța națională a României, care prevede faptul că inițierea, organizarea și săvârșirea sau sprijinirea în orice mod a acțiunilor totalitare sau extremiste de origine comunistă, fascistă, legionară sau de orice altă natură, rasiste, antisemite, revizioniste, separatiste care pot pune în pericol sub orice formă unitatea și integritatea teritorială a României, precum și incitarea la fapte ce pot periclita ordinea statului de drept, precum și inițierea sau constituirea de organizații sau grupări ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a acestora, în scopul desfășurării unei activități din cele enumerate mai sus, sunt interzise.

De asemenea, art. 40 alin. (2) din Constituție evidențiază și faptul că sunt interzise de lege defăimarea țării și a națiunii, îndemnul la război și agresiune, la ură națională, rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violență publică, precum și manifestările obscene, contrare bunelor moravuri.

De asemenea, Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale din 1950 – care prevede libertatea de gândire, de conștiință, de exprimare a convingerilor, în art. 9, libertatea de exprimare, art. 10, și libertatea de întrunire și asociere, art. 11 – vine să fie contrazisă de această prevedere legislativă.

Domnule senator, mai doriți 10 secunde? Vă rog frumos, 10 secunde.

## **Domnul Laurențiu-Cristinel Țepeluș:**

Deci, ca să nu rămână totuși un gest simbolic, ar fi bine ca o asemenea lege să fie gândită și puternic argumentată. Tocmai de aceea, cred că doar educația tinerelor generații pentru cunoașterea ororilor și abuzurilor din timpul regimului comunist rămâne esențială. Și, în acest sens, fac trimitere către curricula școlară care într-adevăr prevede...

Vă mulțumesc. Timpul a expirat, domnule senator. Domnule senator Negoi, vă rog.

Voi fi foarte scurt, domnule președinte.

Știți care este cel mai mare pericol în zilele noastre? Pentru că apologia comunismului a atins cote alarmante. În momentul acesta există tineri..., de fapt, influențați de unii care au avut probabil... sau au fost nomenclaturiști pe vremea comunismului și care fac apologia comunismului, tineri care cred că perioada comunistă a fost una cool. Nu, nu a fost deloc cool.

Vă dau un singur exemplu. Am întâlnit, cu stupoare, în zone turistice, lângă Castelul Peleș, pe litoral, tarabe care vând simboluri comuniste, care vând căni cu imaginea, cu poza lui Nicolae Ceaușescu. Este incredibil! E ca și cum... e ca și cum ștergem cu buretele ceea ce s-a întâmplat în perioada comunistă, ca și cum imaginea lui Nicolae Ceaușescu, acest dictator odios, de care ar fi trebuit să uităm foarte... mult și foarte repede, iată, apare în zilele noastre ca

fiind o imagine cu Mickey Mouse sau cu orice altă chestiune care nu are, așa, absolut o mare relevanță.

Tocmai de aceea, o lege care incriminează comunismul este o reparație morală pentru toți cei care și-au dat viața și au suferit în perioada comunistă.

Vă mulțumesc.

Doamna senator Cerva, vă rog.

Este greu de înțeles cum după... una, două, trei, patru, cinci... cred că șase propuneri legislative de-a lungul timpului – 24 octombrie 2005, 30 mai 2007, 2 iunie 2010, 21 octombrie 2015 –, aceleași propuneri legislative vin în fața Parlamentului în 2026. Aceleași propuneri care – ce să vedeți? – vin și încalcă Convenția europeană a drepturilor omului privind libertatea de gândire, de conștiință, de exprimare, de convingere, și așa mai departe, stimați colegi de la USR.

Din partea unor colegi tineri, noi în politică... este inadmisibil să veniți pentru a șasea oară cu o propunere legislativă care încalcă Convenția drepturilor europene ale omului. Este inadmisibil! Dacă venea cineva, un politician mai vechi, care... mă rog, aș fi înțeles. Dar din partea unor politicieni tineri, încă o dată vă spun, e inadmisibil. Mulțumesc.

Domnul senator Vela.

## **Domnul Gheorghe Vela:**

Domnule președinte, Onorați colegi,

Domnul senator POT de Caraș-Severin Gheorghe Vela va vota împotriva acestei propuneri legislative, pentru două categorii de argumente.

Unu. Marele apostol al democrației care a fost Ioan Rațiu spunea așa: voi lupta până la ultima picătură de sânge pentru dreptul tău de a nu fi de acord cu mine.

Iar Voltaire spunea ceva asemănător: nu sunt de acord cu tine, dar îți respect până la moarte dreptul tău de a fi în dezacord cu mine.

Deci, dragilor, asta înseamnă democrație adevărată – să-l tolerăm pe celălalt.

Și doi. Eu nu sunt proroc, dar presimt că în curând vor apărea alte legi, care vor condamna organizațiile, simbolurile și doctrinele neomarxiste de după Revoluție. Și atunci USR-ul va fi în această categorie și în curând s-ar putea să ceară clemență.

Deci inclusiv pe ei îi protejăm dacă respingem această propunere legislativă.

Mulțumim.

## **Domnul Mihai Coteț:**

Declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final. Stimați colegi,

Am o propunere. Cu acordul dumneavoastră, mai avem pe ordinea de zi un singur proiect cu caracter organic și vă propun să-l dezbatem și să fie ultimul punct pe ordinea zi, urmând să trecem la sesiunea de vot – punctul 16.

Punctul 15 a fost retras.

Punctul 16, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 254/2013...

Vă rog, domnule...

Vă rog, vă rog, domnule senator Țâgârlaș.

## Domnule președinte,

Pentru a respecta forma regulamentului, solicit prelungirea programului de lucru cu acest punct, urmând ca după aceea să trecem la sesiunea de vot.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Punctul 16, Propunere legislativă pentru modificarea...

## **Din sală:**

Vot! La vot!

Am înțeles.

Vă propun... vă supun la vot propunerea de prelungire a plenului de dezbatere.

Vă rog, votați.

Până la ce oră?

Un singur punct, punctul 16. Pentru – 95 de voturi.

Programul a fost prelungit.

Punctul 16, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal (L97/2026).

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este în sală.

Este.

Inițiatorul?

Este în sală!

Microfonul 5, vă rog.

## Bună ziua, domnule președinte! Deputat Laura Gherasim.

Aș vrea să vă spun, dragi colegi deputați, în toate funcțiile și demnitățile dumneavoastră, că această inițiativă legislativă face parte dintr-un pachet de șapte inițiative legislative pe care le-am agreat în urma unor dezbateri, poate cea mai mare dezbatere care a fost în Camera Deputaților, împreună cu Administrația Națională a Penitenciarelor, Ministerul Justiției, toate ministerele de resort, foști judecători, procurori, actuali deținuți, foști deținuți.

Este nevoie de o schimbare profundă în sistemul penitenciar din România, din mai multe considerente, pe care nu avem timpul necesar să le expunem aici, dar orice

inițiativă legislativă care aduce un minim de bun-simț, un minim de normalitate pentru acești oameni care, repet, sunt în custodia statului, este binevenită.

M-am uitat la rapoartele... la avizele negative. Nu știu dacă unii dintre colegii noștri au înțeles ce înseamnă aceste inițiative legislative. Noi vom continua să expunem motivele noastre.

Ați văzut pe scurt despre ce este vorba, vă rog și să înțelegeți că este nevoie de un vot pozitiv pentru această inițiativă legislativă.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări pentru prezentarea raportului.

Vă rog, domnule senator.

## Mulțumesc.

În conformitate cu prevederile art. 70 din Regulamentul Senatului, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a fost sesizată de către Biroul permanent al Senatului în vederea dezbaterii și elaborării raportului asupra Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a hotărât să adopte, cu majoritate de voturi, un raport de respingere, cu amendamente respinse, asupra propunerii legislative.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări supune votului plenului Senatului raportul de respingere, cu amendamente respinse, și propunerea legislativă.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Vlahu Nicolae.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Prezenta reglementare urmărește câteva drepturi esențiale, spun eu, pentru orice persoană, chiar dacă vorbim despre deținuți. Printre altele, au fost prevăzute următoarele.

Ca în toate unitățile penitenciare să poată fi amenajate camere de protecție cu supraveghere video permanentă – aceasta, bineînțeles, deținuților care au solicitat protecție prin supraveghere video. Dacă vorbim despre faptul că este necesar ca o persoană privată de libertate să beneficieze de un spațiu de 4 m[2] , eu cred că este o chestiune, de asemenea, ce ține de umanitatea noastră.

Dacă vorbim despre acele persoane private de libertate care desfășoară activități lucrative, este o condiție ca aceștia să beneficieze de spălarea lenjeriei și a hainelor de cel puțin două ori pe săptămână. Această igienă este prevăzută și în cadrul celorlalți deținuți, care nu lucrează, la o dată pe săptămână. Sunt foarte multe aspecte care au fost introduse în acest proiect legislativ și vă solicit votul dumneavoastră, pentru că nu este nimic anormal să respectăm condiția umană – și, da, inclusiv și a deținuților.

Vă mulțumesc.

Domnule senator Vela Gheorghe, vă rog.

## Domnule președinte,

Onorați colegi,

Domnul senator Vela va vota împotriva raportului de respingere a acestei propuneri legislative.

Consider că este binevenită. Se întâmplă o grămadă de abuzuri în pușcării. Unii oameni, care sunt normali, ies cu sechele de acolo și nu-și mai revin pe viață. Sistemul de supraveghere este binevenit. Sistemul acesta, propunerea aceasta, ca să aibă parte de mai multă igienă, este binevenită. Unii îl descoperă pe Dumnezeu în pușcărie, unii au nevoie de un spațiu de intimitate, de condiții mai bune și cu adevărat își revin în pușcărie.

Deci să aducem lumină în întuneric, _lux in tenebris_ , asta facem prin acest proiect legislativ. Și, dacă cu adevărat avem inimă bună și de creștini, nu se poate să nu fim sensibili la această propunere, pentru că îi ajutăm și pe cei care sunt amărâți de soartă, dar care încă pot fi recuperați.

De aceea, vă invit pe dumneavoastră să votăm împotriva raportului de respingere și pentru adoptarea acestui proiect. Mulțumim.

## **Domnul Mihai Coteț:**

## Stimați colegi,

Trecem la sesiunea de vot final.

Eu zic că nu e cazul de data aceasta.

Vă rog să vă reintroduceți cartelele în console.

La secțiunea I, punctul 2, COM 847 final (2025) – Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind stabilirea unui cadru de măsuri pentru facilitarea transportului de echipamente, de bunuri și de personal militar în întreaga Uniune.

Vă

portul de respingere.

adopt... și propunerea a fost respinsă.

La punctul 4, L130/2026 – Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2026 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul educației.

Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților. Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Senatul este Camera decizională.

Supun votului raportul și proiectul de lege privind aprobarea ordonanței.

Vă rog, votați.

Pentru – 67, contra – 26, o abținere, „nu votez” – 10. Raportul și proiectul de lege au fost adoptate.

Trecem la punctul 5, L92/2026 – Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății și pentru completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii.

Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Supun la vot raportul, cu amendamente admise. Vă rog să votați.

22 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/22.IV.2026

Pentru – 102, abținere – două.

Raportul a fost adoptat. Supun votului propunerea legislativă. Vă rog să votați. Pentru – 98, abținere – două. Propunerea legislativă a fost adoptată.

Punctul 6, L79/2026 – Propunerea legislativă pentru completarea art. 94 alin. (2[1] ) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției.

Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă supun la vot raportul, cu amendamente admise. Vă rog să votați.

Pentru – 100, contra – unu, abținere – două. Raportul, cu amendamente admise, a fost adoptat. Vă

La punctul 10...

## **Domnul Ciprian-Titi Stoica**

**:**

Domnule președinte, Explicarea votului!

Vă rog, domnule senator.

Domnule președinte de ședință Coteț, Vă mulțumesc că respectați regulamentul.

Vă rog să fiți mai atent și, v-am spus, oricând aveți nevoie, vă ajut cu mare drag, benevol și voluntar, ca să putem desfășura lucrurile aici, în Senatul României, corect, conform regulamentului.

Dar acum să vorbim despre proiectul de lege.

Cum a fost atâta gargară pe acest subiect de la unii cărora le-am spus eu să nu mai vină să murdărească microfoanele pe aici? De unde atâta ipocrizie? Păi, una spunem și alta facem?

Până acum ne-ați tot făcut în toate felurile: ba că suntem cu rușii, ba că suntem cu Putin, ba că suntem extremiști. Nici voi nu mai știți ce să mai inventați ca să ne puneți acolo, într-un colț. De ce? Pentru că voi vă schimbați de la o zi la alta.

Ipocrizie, numele tău este USR! Asta am vrut să vă spun. Una veniți și spuneți de aici, de la acest microfon, alta faceți în realitate. De fapt, în niciun minister pe care îl păstoriți și niciuna din cele publice afirmate, politicile publice afirmate în campanie, de niciuna nu v-ați ținut. V-ați sucit de parcă aveți o coloană vertebrală din gelatină.

Rușine să vă fie!

Doamna senator Spătaru Elena.

## **Doamna Elena-Simona Spătaru:**

Ce ocazie bună să fi tăcut colegul meu. Pentru că dumneavoastră ați fi putut sărbători Ziua – Anul prieteniei cu Statele Unite știți când și ați ratat? Mai săptămâna trecută, când Parlamentul României a votat cererea SUA de a trimite noi forțe în România, pentru ca țara noastră să fie protejată. Atunci AUR a votat „împotrivă”. Atunci ați ratat...

Bine, extremismul din România a votat „împotrivă”...

Este simplu: n-ați votat, nu v-ați informat, nu există așa ceva. Există doar acea intimă convingere pe care o aveți și care se află la Est, nu se află acolo unde trebuie și nu este alături de cetățenii români. Mai mult decât atât, poate nu știați, dar Parlamentul României a adoptat o lege, este nr. 363/2023, se numește Ziua prieteniei dintre România și Statele Unite ale Americii. Habar n-aveați, așa este?

În fiecare an deci dumneavoastră puteți să sărbătoriți. Dacă aveați convingerea intimă că trebuie sărbătorită această prietenie și acest parteneriat strategic, în fiecare an puteați să faceți asta, nu să veniți cu baliverne și declarații ofticoase după ce ați pierdut un bun moment în care să le arătați românilor că sunteți cu românii, și nu cu rușii.

Domnule Vela, 30 de secunde. Vă rog frumos.

## **Domnul Gheorghe Vela:**

## Domnule președinte,

Onorați colegi,

Un parteneriat se susține și se onorează nu doar cu acțiuni concrete, ci, uneori, și cu simboluri.

Politica funcționează pe semnale. Anul trecut s-a dat un semnal foarte urât din România, când au fost anulate alegerile prezidențiale în primul tur. Acum dăm un semnal că suntem încă cu America, că ne-am revenit din rătăcire și că cinstim democrația. Și, pentru asta, trebuie să votăm acest proiect de lege.

Eu am votat „pentru” și sunt onorat că țin cu...

## **Domnul Mihai Coteț:**

## Mulțumesc.

Trecem la punctul 10, vă rog, al ordinii de zi, L59/2026 – Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții.

Raportul suplimentar al comisiei este de respingere, cu amendamente respinse.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă supun la vot raportul de respingere.

respins.

Vă rog să... vă supun la vot propunerea legislativă. Pentru – 42, contra – 60.

Propunerea legislativă a fost respinsă. Stimați colegi,

Trecem la a III-a secțiune a ordinii de zi.

Sunt proiectele... cu legi organice rămase de votat din sesiunea de miercuri, de săptămâna trecută.

La punctul 1 avem L86/2026 – Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului.

Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă supun la vot raportul, cu amendamente admise.

- Raportul de respingere nu a întrunit numărul necesar de

- voturi.

Vă supun la vot propunerea legislativă.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro Relații cu publicul: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651. Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78/79/83. Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro, secțiunea Publicări.

&JUYEJT|654131]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 43/22.IV.2026 conține 24 de pagini.**

Prețul: 156 lei