Stenogramă plen

Stimați colegi, Vă rog să luați loc. Începem într-un minut.

## **Domnul Daniel-Cătălin Zamfir:**

## Hristos a înviat, stimați colegi!

Vă propun să ținem un moment de reculegere în memoria celui care a fost Mircea Lucescu, pentru toată contribuția pe care a adus-o la imaginea României în lume.

Vă mulțumesc.

Vă rog, doamna senator.

## PAUZĂ

*

* *

## DUPĂ PAUZĂ

Doamnelor și domnilor senatori, Hristos a înviat!

Adevărat a înviat!

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 14 aprilie 2026, și vă anunț că, din totalul de 133 de senatori, până în acest moment și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 75.

Ședința este condusă de subsemnatul, Mircea Abrudean, președintele Senatului, asistat de doamna senator DoinaElena Federovici și doamna senator Niculina Stelea, secretari ai Senatului.

Ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi a fost distribuită.

Sunt intervenții la ordinea de zi?

Vă rog, domnule senator Zamfir.

## Stimați colegi,

De duminică, Parlamentul are cu un deputat mai puțin, un om de o blândețe rară, un om care a trăit tot timpul cu România în suflet și pentru ea s-a luptat.

Vă rog să ținem un moment de reculegere pentru deputatul de Arad Dan Artimon.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnule senator Titus Corlățean, vă rog.

## **Domnul Titus Corlățean:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Eu voiam doar să vă informez în legătură cu faptul că am bucuria să fi invitat astăzi un grup mai numeros de studenți; sunt la balcon. Mare parte sunt studenții mei de la Universitatea Națională de Apărare, anul I, de la Facultatea de Securitate și Apărare, dar sunt și studenți de la Universitatea din București, Facultatea de Istorie, anul II, și, respectiv, de la SNSPA: „Relații internaționale, integrare europeană” – master, „Diplomație, negociere” – anul I, master. Explicația este că o parte dintre ei sunt voluntari, ei s-au manifestat – și m-am bucurat, împreună cu colegii din Comisia de politică de externă – să facă stagii de practică la comisie, așa încât le urăm: „Bun-venit!”

Menționez și aici referirea la studenții de la Universitatea Națională de Apărare, ei sunt civili, fete și băieți tineri. Cei care vor rămâne consecvenți în alegerea lor și vor fi între cei mai merituoși vor urma, sunt convins, pentru că am istoricul generațiilor anterioare, cariere foarte frumoase în instituțiile de apărare, securitate națională ale României, fie la Ministerul Apărării, fie la Ministerul de Interne, fie în serviciile de informații. Dar le urez să rămână cu toții la fel de serioși, așa cum au început acest drum.

Bun-venit!

Vă mulțumesc. Dacă la ordinea de zi există intervenții? Vă rog, domnule Catana.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Vă solicit retrimiterea la comisie, pentru două săptămâni, a punctului numărul 6 de pe ordinea de zi: L184/23.03.2026 – Propunerea legislativă privind recunoașterea performanței de excelență în educație și instituirea unor forme de sprijin pentru olimpicii internaționali și cadrele didactice care i-au pregătit.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

## Mulțumesc.

Dacă nu mai există intervenții cu privire la această propunere,

66 pentru.

Supun votului ordinea de zi.

Vă rog să votați.

Porniți microfonul în sală pentru...

Paul Gheorghe – pentru.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

71 de voturi pentru, două abțineri. Ordinea de zi a fost aprobată.

Programul de lucru, stabilit de Biroul permanent al Senatului și de Comitetul liderilor:

– ora 16:00 – lucrări în plen;

– ora 18:00 – vot final.

Dacă nu sunt intervenții în legătură cu acest program, vă

Paul Gheorghe – pentru.

71 de voturi pentru. Programul de lucru a fost aprobat.

Vă rog, mai avem o intervenție înainte de a trece la secțiunea I.

Vă rog.

## **Domnul Cătălin Graur:**

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Am onoarea să fiu gazda unui grup de elevi excepționali din județul Brăila, veniți în Parlamentul României la invitația colegului meu, domnul senator Sorin Moise, care, din păcate, nu poate fi prezent alături de noi astăzi din motive de sănătate.

De ce spun excepționali? Pentru că ei sunt echipa de robotică „Velocity” din Brăila, care a adus numeroase premii, importante nu doar pentru județul Brăila, ci pentru întreaga Românie și trebuie să ne mândrim cu ei.

Haideți să le arătăm respectul și aprecierea noastră pentru efortul și determinarea depuse!

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

## Mulțumesc.

Trecem la punctul 1, secțiunea I a ordinii de zi, aprobarea transmiterii către Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, a unei inițiative legislative.

În conformitate cu hotărârea Biroului permanent din 14 aprilie 2026, pe baza avizului Comisiei pentru constituționalitate, potrivit prevederilor art. 35 alin. (1) lit. e) și ale art. 94 alin. (1) lit. b) din regulament, se transmite către Camera Deputaților, pentru a dezbate și adopta ca primă Cameră sesizată, următoarea inițiativă legislativă, astfel cum este afișată pe pagina de internet a Senatului.

Paul Gheorghe – pentru.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

70 de voturi pentru, un vot contra. Aprobat.

La punctul 2, secțiunea I, avem aprobarea prelungirii la 60 de zile a termenului de dezbatere și adoptare a unor inițiative legislative.

Potrivit art. 93 alin. (4) din regulament, caracterul complex al legii se stabilește prin hotărârea plenului Senatului, la propunerea Biroului permanent, care a analizat solicitările privind prelungirea la 60 de zile a termenului de dezbatere și adoptare a unor inițiative legislative, astfel cum sunt afișate pe pagina de internet a Senatului.

Paul Gheorghe – pentru.

Și microfonul 1, vă rog, în sală.

Kovács Maté – pentru.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

74 pentru, un vot contra. Aprobat.

Kovács Maté – pentru.

Paul Gheorghe – pentru.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

74 pentru, un vot contra. Aprobat.

Kovács Maté – pentru.

Paul Gheorghe – pentru.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

72 de voturi pentru, un vot contra. Aprobat.

Kovács Maté – pentru.

Paul Gheorghe – pentru.

76 pentru, un vot contra. Aprobat.

La punctul 3, secțiunea I, avem notă privind adoptarea tacită, prin împlinirea termenului de dezbatere și adoptare la 7 și 11 aprilie 2026, a unor inițiative legislative.

Această notă este afișată pe pagina de internet a Senatului.

Inițiativele se consideră adoptate prin împlinirea termenului, în conformitate cu art. 75 alin. (2) teza a III-a din Constituția României, coroborat cu prevederile art. 152 alin. (2) din Regulamentul Senatului, și urmează să fie transmise Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare, în calitate de Cameră decizională.

Continuăm lucrările și trecem la secțiunea a II-a a ordinii de zi.

La punctul 1 al ordinii de zi este înscris Proiectul de lege pentru aderarea României la Acordul de Consorțiu ELIXIR de stabilire a infrastructurii europene de științe ale vieții pentru informații biologice (ELIXIR), aprobat la Copenhaga la 22 – 23 aprilie 2013, intrat în vigoare la 12 ianuarie 2014 (L128/2026).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea proiectului de lege.

Vă rog.

**Domnul Tudor Prisecaru** _– vicepreședinte al Autorității Naționale pentru Cercetare_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege se referă la aderarea României, ca stat, la organizația cu numele mai deosebit – ELIXIR, care reprezintă o asociere între statele europene (și nu numai) și organizații internaționale care activează în domeniul științelor vieții.

Această aderare va oferi României capacitatea de a avea acces la know-how-ul viitor, la experiența țărilor deja membre, în zona, în special, a medicinei; și în special în cazul genomicii.

La noi în țară cererea a fost formulată de un consorțiu intitulat Consorțiul Român pentru Bioinformatică, dar care este condus de Universitatea de Medicină și Farmacie din București, Universitatea din București, Institutul de Biochimie al Academiei Române, Institutul Național de CercetareDezvoltare în Informatică, universitățile de medicină și farmacie „Iuliu Hațieganu”, „Grigore T. Popa” și „Victor Babeș” din Timișoara. Pe lângă acestea, mai sunt și alte instituții de stat care solicită această aderare a României, pentru că este o nevoie de integrare mai puternică în ceea ce privește accesul la cunoștințele și metodele utilizate în special în domeniul tratării pacienților.

## Mulțumesc.

Comisia pentru învățământ, știință și inovare și Comisia pentru comunicații, tehnologia informației și inteligență artificială au elaborat un raport comun.

Vă rog, domnule președinte, prezentați raportul.

## **Domnul Vasile-Ciprian Rus:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru comunicații, tehnologia informației și inteligență artificială și Comisia pentru învățământ, știință și inovare au fost sesizate de Biroul permanent al Senatului în vederea dezbaterii și elaborării raportului comun asupra L128/2026.

Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților în ședința din 25 februarie 2026.

Proiectul de lege a fost avizat favorabil de către toate comisiile permanente sesizate la aviz.

La dezbaterea proiectului au participat reprezentanți ai Ministerului Educației și Cercetării.

În ședințe separate, membrii celor două comisii coraportoare au examinat proiectul de lege și avizele primite și au hotărât, cu unanimitatea de voturi ale celor prezenți, să adopte un raport comun de admitere.

Cele două comisii coraportoare

Mulțumesc.

Doamna Bică, domnul Vântu și domnul Pălărie.

## Stimați colegi,

Proiectul de lege supus dezbaterii vizează aderarea României la Consorțiul European ELIXIR, o infrastructură de cercetare dedicată gestionării și valorificării datelor biologice la nivel european.

ELIXIR reunește state și instituții de cercetare într-o rețea integrată care permite accesul la baze de date, instrumente digitale și resurse esențiale pentru științele vieții.

Aderarea României la acest consorțiu înseamnă, în primul rând, conectarea directă a cercetării românești la marile fluxuri de date și colaborare științifică din toată Europa. Cercetătorii noștri vor avea acces la infrastructuri moderne și la proiecte internaționale, ceea ce va crește competitivitatea și vizibilitatea României în domenii strategice.

În același timp, beneficiile nu se limitează doar la mediul academic. ELIXIR susține dezvoltarea medicinei moderne, inclusiv a medicinei personalizate, prin utilizarea datelor genetice și clinice. Acest lucru poate contribui la îmbunătățirea diagnosticării, la tratamente mai eficiente și la politici publice mai bine fundamentate în domeniul sănătății.

Participarea la această rețea sprijină și economia, prin stimularea inovării și dezvoltarea bioeconomiei, un sector cu potențial real de creștere. Accesul la date și tehnologii

avansate creează oportunități pentru parteneriate între cercetare și mediul privat.

De asemenea, aderarea implică adoptarea unor standarde europene în gestionarea datelor, ceea ce înseamnă transparență, securitate și interoperabilitate. Aceste aspecte sunt esențiale într-un context în care datele devin o resursă strategică.

Prin acest demers, România nu doar că beneficiază de acces la o infrastructură europeană de vârf, ci își asumă și un rol activ în dezvoltarea cercetării în științele vieții la nivel european.

Vă invit să susținem acest proiect de lege, care reprezintă un pas concret spre modernizarea cercetării românești și integrarea sa reală în spațiul european.

Vă mulțumesc.

Domnul Vântu.

Domnule președinte de ședință, Dragi colegi,

Cristos a înviat!

Grupul AUR nu se poate opune participării României la un instrument de lucru fantastic pentru cercetători, așa cum este Consorțiul ELIXIR. Firește că nu putem să votăm împotriva unui asemenea proiect care înseamnă, până la urmă, progresul medicinei românești.

Pe de altă parte, având în vedere suspiciunea electoratului nostru și a noastră personală privind confidențialitatea datelor – și aici nu este vorba despre ELIXIR, pentru că el nu are prevederi în acest sens, este vorba despre operatorul de date național, care ar trebui să facă mult mai clară procedura prin care cetățenii români își pot da consimțământul sau își pot retrage consimțământul ca datele lor genetice să fie folosite – și, cu atât mai mult, având în vedere traficul ilegal de organe și posibilitatea pe care unii, îndreptățit sau mai puțin îndreptățit, o ridică – ca această bază de date genetice să fie folosită inclusiv pentru a identifica donatori compatibili, nu putem, deocamdată, decât să ne retragem.

Repet încă o dată: susținem cu totul participarea noastră, dar doar în condițiile în care confidențialitatea datelor este foarte clară.

Vă mulțumesc.

Domnule Pălărie.

Mulțumesc, domnule președinte.

## Stimate colege,

## Stimați colegi,

## Hristos a înviat!

M-aș bucura personal ca în fiecare săptămână să avem în dezbatere un astfel de proiect de lege, și anume aderarea României la consorții internaționale, la sisteme de baze de date, la organizații care să sprijine creșterea cercetării din România și a indexului de inovație generic pentru economie. Dacă asta s-ar întâmpla și dacă am avea pentru fiecare lege care propune mai degrabă un an de celebrare: anul bujorului, anul căprioarei și așa mai departe proiecte reale de cercetare, nouă ne-ar fi cu totul mai bine.

Sigur, toate lucrurile trebuie făcute în confidențialitate și în protecția datelor personale, sunt convins de acest lucru. Acum să nu ajungem să folosim ca pretext acest lucru, în așa fel încât să nu mai avansăm tehnologic. În peșteră cred că era cel mai bine, fără cercetare, dar și fără o viață împlinită.

Aș mai spune doar încă un singur lucru: din păcate – îi povesteam și reprezentantului Guvernului –, prea puțină lume știe suficient de multe lucruri despre ELIXIR. Am încercat să aflu mai multe informații de la Ministerul Educației, de la Administrația Prezidențială. Puțină lume știa despre faptul că în anul 2023 România totuși a aderat ca observator, iar acum își propune să adere în totalitate, cu drepturi depline.

Există, sigur, și o plată financiară în spate, dar ar trebui privită cercetarea nu ca un cost, ci ca o investiție care, pe termen mediu și lung, economic și social, poate să aducă nenumărate beneficii.

Noi vom vota pentru acest proiect de lege, așa cum l-am votat și în comisii.

Vă mulțumesc.

Domnule Vela, vă rog.

## **Domnul Gheorghe Vela:**

Domnule președinte, Onorați colegi,

Vă spun și eu: „Hristos a înviat și Sărbători Pascale luminate!”

Achiesez integral la punctul de vedere al domnului doctor Vântu, susțin aceeași idee, dar vin cu două-trei argumente suplimentare.

Dacă ne uităm la următorul punct de pe ordinea de zi, observăm că România se retrage dintr-un tratat, după ce a fost parte mulți ani, pentru că a fost chemată în judecată în instanțele internaționale, a avut niște pagube și, la urmă, a hotărât să se retragă.

Exact același lucru este și aici. Acum ne tentează ideea să aderăm la acest consorțiu. Problema este pentru noi la... La acest acord – iertați-mă!

Problema pentru noi este alta. Abia după ce vom vedea anumite riscuri sau anumite probleme vom ajunge să înțelegem că au existat riscuri pe care nu le-am calculat în mod suficient în momentul în care am dorit să facem această aderare.

De aceea, vă supun și eu să faceți... să fiți prudenți, pentru că hackerii care colectează datele din domeniul medicinei sunt peste tot și-i interesează mai ales...

Mulțumesc, domnule senator. Am încheiat dezbaterile generale. Inițiativa rămâne la vot final.

La punctul 2 avem Proiectul de lege pentru aprobarea încetării valabilității, prin retragere, a Tratatului privind Carta energiei, încheiat la Lisabona la 17 decembrie 1994 (L154/2026).

Declar deschise dezbaterile generale.

Reprezentantul Guvernului, pentru proiectul de lege.

Comisia economică, industrii, servicii, turism și antreprenoriat, Comisia pentru politică externă și Comisia pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale au elaborat un raport comun.

Vă rog, domnule președinte, să prezentați raportul.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

În ședințele din 31.03.2026 și 08.04.2026, membrii Comisiei pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale, Comisiei economice, industrii, servicii, turism și antreprenoriat și Comisiei pentru politică externă au dezbătut și hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport comun de admitere, fără amendamente.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Camera Deputaților a adoptat proiectul de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este Camera decizională.

Comisia pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale, Comisia economică, industrii, servicii, turism și antreprenoriat și Comisia pentru politică externă supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de admitere, fără amendamente, și proiectul de lege. Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul Corlățean.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

O scurtă intervenție din partea Grupului senatorial PSD, pentru că, pe de o parte, e o decizie importantă și corectă pe care trebuie să o luăm, pe de altă parte, e o procedură în dreptul internațional pe care n-o folosim foarte des – și aici aveam nevoie să explic, poate, în câteva cuvinte.

Pe scurt, este vorba de un proiect de lege, așa cum a spus președintele comisiei competente, care are ca obiect de reglementare aprobarea încetării valabilității, prin retragere, a Tratatului privind Carta energiei în ceea ce privește România. Acest tratat, această cartă, a avut o anumită logică la începutul anilor ’90, pentru că la acel moment acest tratat a fost configurat ca un instrument de politică externă și de natură economică în domeniul energiei în cooperarea dintre Uniunea Europeană și state centrale, est-europene care la acel moment erau, în cel mai bun caz, unele dintre ele, doar aspirante, n-aveau statut de candidat. Și, din punctul de vedere al investițiilor, al cooperării în domeniul energiei, a fost un pas important înainte. Doar că, de atunci, vremurile s-au schimbat: țările aspirante au devenit candidate, ulterior au devenit membre ale Uniunii Europene, piața s-a schimbat, regulile s-au schimbat și realitățile, inclusiv în România, s-au schimbat. Pe cale de consecință, această cartă a devenit caducă. În dreptul internațional sunt mai multe modalități de a înceta valabilitatea: _rebus sic stantibus_ , caducitate. Dar aici, în mod explicit – și aici voiam să menționez –, Legea tratatelor din România, mă refer la art. 34 din Legea nr. 590/2003, dar și Carta energiei în sine, art. 47, permit retragerea. Acest lucru este făcut. Nu se întâmplă în fiecare zi, ca act de drept internațional.

Facem acest lucru, adoptăm această lege de retragere, doar că, urmare a acestei legi, după ce va intra în vigoare, Ministerul Afacerilor Externe... ministrul de externe va trebui să adopte un ordin pe care să-l publice în Monitorul Oficial, indicând data de încetare a acestor efecte. Potrivit legii românești și cartei în sine, un an de zile încă va fi valabilitatea acestor efecte privind România, dar unele dintre ele vor mai fi în vigoare timp de 20 de ani – vorbim de anumite investiții care produc niște efecte.

Domnule Vela, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doar câteva considerente în plus față de luarea de cuvânt precedentă.

Am aderat la această Cartă energetică în anii ʼ90, tocmai pentru ca să sensibilizăm autoritățile europene atunci când ne pregăteam de aderarea la Uniunea Europeană. Ulterior însă, am observat că aderarea la această cartă nu ne-a adus doar beneficii.

Domnul Corlățean a vorbit frumos despre caducitate. Mai sunt și alte motive care au făcut sau ne fac să ne retragem, și anume e vorba despre faptul că România a fost chemată în instanțe internaționale, în anumite procese privitoare la energie și a avut și niște pagube care nu se spun sau de dat niște despăgubiri și am ajuns la concluzia că nu mai este rentabil să stăm în acest tratat și trebuie să ne retragem.

Da, sunt de acord și votez și eu pentru retragere. Mulțumesc.

Domnul Ștefănache.

Stimați colegi,

Așa cum din istorie ne luăm resurse de a merge mai departe, la fel trebuie să descoperim cum din istorie putem învăța.

În momentul de față ne lepădăm de istorie de două ori. O dată, funcțional – în iunie 2025, Uniunea Europeană și Euratom s-au retras organizațional din cadrul acestui tratat, motiv pentru care retragerea României este de sine stătătoare și, în același timp, se încadrează în relația

internațională pe care ne-am asumat-o ca partener al ceea ce înseamnă tratatele internaționale. Și, nu în ultimă instanță, vorbim despre o istorie care n-a fost neapărat favorabilă, pentru că în 1994 unii aveau devizele, alții aveau gazele, aveau resursele, iar acest moment trebuie să ne dea posibilitatea să ne dezlegăm de trecut și să privim cu încredere spre viitor.

Acesta este motivul pentru care USR va vota acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

Am încheiat dezbaterile generale. Inițiativa rămâne la vot final.

La punctul 3 avem Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 20/2026 privind unele măsuri pentru decarbonizarea sectorului energetic (L196/2026).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Comisia economică, industrii, servicii, turism și antreprenoriat și Comisia pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale au elaborat un raport comun. Vă rog, domnule președinte, prezentați raportul.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 08.04.2026, membrii Comisiei pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale și ai Comisiei economice, industrii, servicii, turism și antreprenoriat au dezbătut și hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport comun de admitere, fără amendamente. Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Comisia pentru afaceri europene a emis aviz favorabil. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Comisia pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale și Comisia economică, industrii, servicii, turism și antreprenoriat supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de admitere, fără amendamente, și proiectul de lege.

Vă mulțumesc mult.

Mulțumesc. Domnul Geamănu.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Avem în dezbatere OUG nr. 20/2026. Pentru Guvern e doar o hârtie cu cifre. Pentru noi e lista de condamnare a bunicilor noștri de la Govora, a minerilor din Oltenia, a mamelor care stau cu mâna pe termostat.

Ne cereați să tăiem 1.045 MW până în decembrie 2025, apoi încă 710 MW până la 1 august 2026. Tăiem CET Govora, grupurile 3 și 4, tăiem pâinea de la gura oamenilor, pentru că așa cer Green Deal și Fit for 55. Și eu vă întreb cu durere: dacă n-ați folosit fondurile de modernizare, de ce n-ați avut omenia să prelungiți închiderea capacităților până în 2031, cum am propus noi, cei de la AUR? De ce 31 august 2026? Ce-i așa sfânt la data asta încât merită să aruncați un județ întreg în frig și în șomaj?

Politicile voastre energetice nu mai sunt ale noastre, sunt dictate. Dictate de oameni care n-au văzut niciodată un miner ieșind din subteran cu fața neagră, dar plin de demnitate. Dictate de oameni care nu știu cum e să-ți încălzești copilul cu o plapumă în plus pentru că nu-ți mai permiți factura.

Și mai e ceva ce mă doare. Vreți să închideți grupul 5 de la Rovinari, un grup reabilitat recent, cu munca și cu banii noștri. E vorba de 100 de milioane de euro. L-am cârpit cu speranța că ne mai ține câțiva ani. L-am cârpit pentru bătrânii din Gorj, pentru școlile care n-au centrale pe gaz. Acum îl dați la fier vechi. Cum să-i explic eu unui om care a muncit 30 de ani acolo că sacrificiul lui a fost degeaba?

Români, când o să vină iarna și o să vă tremure mâinile pe factură, să știți un lucru: nu gerul v-a lăsat în frig, ci mâna care a semnat aici, astăzi, pentru Bruxelles.

Nu Green Deal vă pune o cană de ceai cald pe masă. V-o pun minerul și energeticianul român, pe care voi îi trimiteți acasă.

Noi nu putem să ridicăm mâna pentru asta. Ne abținem. Ne abținem în numele fiecărui român care iarna următoare o să aleagă între mâncare și căldură din cauza voastră.

Dumnezeu să ne ierte dacă tăcem și să ne ajute dacă nu facem nimic!

Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Domnul Catana.

asemenea, angajamentele cu partenerii europeni. Nu pierdem fondurile din PNRR și în același timp construim un sistem energetic mai eficient, mai sustenabil și mai curat. Deci în niciun caz nu discutăm despre distrugerea unui sector, ci despre transformarea lui. Este o diferență între stagnare...

, este o diferență între stagnare și între viziune și progres. România are un mix energetic fantastic. Aveți încredere că vom deveni...

Liniște, stimați colegi!

## **Domnul Claudiu-Daniel Catana:**

Aveți încredere că vom deveni un jucător...

regional pe piața de energie, pentru că avem energie din hidro, avem energie din gaz, din fotovoltaic, din eolian și exemplele pot continua. Avem cel mai bun mix energetic dintre toate țările europene.

Mulțumesc, domnule președinte.

Vom vota pentru.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Stimați colegi, nu interacționăm cu colegii senatori în timpul dezbaterilor.

Pentru că așa zice regulamentul, domnule senator.

Vă rog, mai încet, da? Suntem în plenul Senatului, nu suntem la târg.

Vă rog, domnule Vela.

Domnule președinte,

Onorați colegi,

## **Domnul Claudiu-Daniel Catana:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Această inițiativă nu înseamnă închiderea haotică a unor capacități energetice, ci o tranziție responsabilă, înseamnă că România a negociat inteligent cu Comisia Europeană, chiar ministrul energiei, Bogdan Ivan, astfel încât să nu ne permitem să lăsăm cetățenii fără energie și nici să afecteze securitatea sistemului energetic.

Tocmai de aceea, procesul de scoatere din funcțiune a centralelor pe cărbune este corelat direct cu punerea în funcțiune a unor noi capacități de producție. Și avem în lucru foarte multe – foarte multe – capacități de producție...

din diferite surse: capacități de producție energie din gaz, din eolian, din fotovoltaic și exemplele pot continua. Mergeți în teren și o să le vedeți. Sunt și publice. Deci nu închidem nimic fără să punem ceva în loc. Asta este foarte clar.

Mai mult decât atât, multe dintre grupurile energetice deja închise erau, în realitate, depășite tehnic ca durată de viață, expirate și necesitau investiții uriașe, nesustenabile economic. A le menține artificial în funcțiune ar fi însemnat costuri mai mari pentru stat, total nejustificate.

Prin această lege, România face un pas spre a moderniza, fără să afecteze stabilitatea energetică. Este o abordare corectă, echilibrată, prin care ne respectăm, de

Achiesez integral la punctul de vedere al domnului Graur... al domnului Geamănu, iertați-mă, și mai adaug două argumente.

În februarie, în sesiunea aceasta, a treia, parlamentară, am avut un proiect de lege prin care se cerea prorogarea închiderii minelor pe cărbune și a centralelor pe cărbune. Vă aduceți aminte? A cerut și în septembrie ministrul Bogdan Ivan, al energiei, lucrul acesta, să aprobăm noi, Senatul, să se proroge închiderea. Dintr-odată, acum, se vrea închiderea termocentralei.

În momentul în care se închide o termocentrală și se închide și o mină care alimentează cu cărbune o termocentrală pe cărbune avem, dintr-odată, o problemă mare: șomaj ridicat, vulnerabilizarea unor zone, sărăcie mai multă. Noi nu investim, cum spunea domnul Catana, nu punem în loc ceva viabil. Noi punem sărăcie, șomaj, problemele românilor și mai ales punem pribegie, pentru că vor pleca în străinătate ca să-și câștige pâinea. Nu vom avea de câștigat, vom avea de pierdut. Trebuia să retehnologizăm și să întărim economia noastră...

Mulțumesc, domnule senator. Am încheiat dezbaterile. Inițiativa rămâne la vot final. Punctul 4, Propunerea legislativă privind analiza de risc și cooperarea interinstituțională în punctele de intrare strategică ale României (L131/2026).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

Vă rog, doamna președinte, raportul.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare instituirea unui mecanism integrat privind analiza de risc și cooperarea interinstituțională în punctele de intrare strategică ale României.

Inițiator – un coleg deputat neafiliat.

Consiliul Legislativ a avizat negativ propunerea legislativă. Guvernul a dat un punct de vedere care nu susține adoptarea inițiativei legislative.

Ministerul Afacerilor Interne semnalează „lipsa de corelare între obiectul demersului legislativ, astfel cum este prevăzut la art. 1, respectiv stabilirea unui cadru pentru realizarea analizei operative de risc, și soluțiile normative propuse, care excedează acestuia, și anume reglementarea unor atribuții cu caracter operativ și de control precum monitorizarea transporturilor, scanări, verificări documente și sesizarea organelor de urmărire penală. În ceea ce privește conceptul de analiză de risc, care reprezintă elementul central al inițiativei, fiind menționat inclusiv în titlul propunerii, semnalăm mai întâi lipsa unei definiri concrete a tipului de analiză avut în vedere de inițiator, cu indicarea datelor ce se prelucrează. În prezent, la nivelul structurilor de analiză a informațiilor de la nivelul Poliției Române se realizează următoarele tipuri de analiză: analiză operațională, analiză tactică, analiză strategică, analiza de risc.”

Comisia pentru administrație publică, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital au avizat negativ propunerea legislativă.

Membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au examinat propunerea legislativă în ședința din 07.04.2026.

În conformitate cu prevederile art. 63 din Regulamentul Senatului, la dezbaterea propunerii au participat reprezentanții Ministerului Afacerilor Interne, iar în urma examinării propunerii legislative, a avizelor, a punctelor de vedere, a dezbaterii din cadrul comisiei membrii comisiei au hotărât să adopte, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, un raport de respingere.

Comisia pentru apărare supune votului plenului Senatului propunerea legislativă și raportul de respingere. Senatul – prima Cameră sesizată.

Mulțumesc. Nu există intervenții. Am încheiat dezbaterile. Inițiativa rămâne la vot final.

Punctul 5, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 117/2017 privind înființarea Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului (L183/2026).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Comisia pentru cultură și media și Comisia pentru administrație publică au elaborat un raport comun.

Vă rog, domnule președinte, raportul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile art. 70 și art. 77 din Regulamentul Senatului, republicat, în vigoare, Comisia pentru cultură și media și Comisia pentru administrație publică, prin adresă numărul L183/2026, au fost sesizate de către Biroul permanent în vederea dezbaterii și elaborării raportului comun asupra Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 117/2017 privind înființarea Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului.

Prezentul proiect are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 117/2017 privind înființarea Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului, în sensul modificării denumirii institutului sub forma „Institutul Levant de Studii Avansate pentru Cultura Păcii”.

Consiliul Legislativ – aviz favorabil.

Consiliul Economic și Social – aviz negativ.

Guvernul susține adoptarea acestei inițiative legislative, cu observații și propuneri.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială și Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital au transmis avize favorabile.

În ședințe separate, membrii Comisiei pentru cultură și media și ai Comisiei pentru administrație publică au analizat observațiile formulate în avizele și punctele de vedere primite și au hotărât, cu majoritatea de voturi ale celor prezenți, să adopte un raport comun de admitere, fără amendamente.

Față de cele prezentate, Comisia pentru cultură și media și Comisia pentru administrație publică supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de admitere, fără amendamente, și propunerea legislativă.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

- Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Mulțumesc.

Domnule Zamfir, vă rog.

Domnul Negoi, apoi domnul Vela.

Îmi pare rău că trebuie să o spun, pentru că, aici, la mijloc este vorba de fostul președinte al României Emil Constantinescu: Institutul Levantului – și o spun fără nicio reținere – este o sinecură. Ea a fost înființată în 2018, dacă nu mă înșel, în timpul guvernării Liviu Dragnea, și domnul președinte... fost președinte al României Emil Constantinescu nu cred că ar fi trebuit să accepte înființarea acestui institut, ca o sinecură finanțată de la bugetul statului.

Pentru că, dacă ne uităm în această inițiativă legislativă, dacă ne uităm în anii din urmă, ea a fost finanțată de la bugetul statului, în speță de la bugetul Senatului, cu milioane de lei. Rezultatele pe care ar fi trebuit să le vedem în ultima vreme nu sunt concludente, sub nicio formă.

Dar, lăsând acest lucru laoparte, inițiativa de astăzi modifică o denumire a Institutului Levantului într-o chestiune care n-are absolut nicio relevanță în niciun context, oricâte explicații i-ar da inițiatorii. Mai mult de atât, o altă prevedere din această inițiativă legislativă aduce salarizarea personalului acestui institut la nivelul administrației publice centrale. Ce înseamnă asta? Înseamnă că alinierea salariilor se face la aproape cel mai înalt nivel.

Nu asta ar fi trebuit să facem aici, pentru că suntem în condiții de restricții maxime bugetare, pentru că mulți știm foarte bine ce înseamnă să reparăm dezastrul ultimilor ani, dezastrul bugetar, și faptul că astăzi va trebui ca unii dintre dumneavoastră să voteze pentru această inițiativă este foarte trist.

Repet, președintele Emil Constantinescu avea anvergura politică și profesională de a fi avut acest institut fără să fie finanțat de la bugetul statului. Vă dau un singur exemplu. Fostul președinte polonez Lech Wałęsa are un institut care îi poartă numele și care niciodată, dar niciodată, nu a luat bani de la stat, nu a luat bani publici pentru a-și finanța acel institut. Același lucru ar fi putut să-l facă, pentru notorietatea pe care trebuia să și-o păstreze și pentru integritatea valorică a dumnealui, și acest Institut al Levantului.

Bineînțeles, Grupul senatorilor USR va vota pentru raportul... împotriva raportului de respingere și împotriva legii. Mulțumesc.

Domnule Zamfir, vă rog.

Apoi domnul Niculescu-Țâgârlaș, domnul Petrișor Peiu și domnul Vela.

## **Domnul Daniel-Cătălin Zamfir:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Sigur, e foarte greu să vorbești după reprezentantul USR, constatând că domnul președinte Emil Constantinescu este o sinecură. Păi, domnul Salvador Caragea ce-o fi? Adică să ai obrăznicia, aș spune, să-l compari pe președintele Emil Constantinescu cu Salvador Caragea, numai din zona USR putea să vină acest lucru.

Știți și eu, într-adevăr, am știut mai puțin despre ceea ce a făcut Institutul Levantului. Dar m-am documentat. Și ca să spui că totuși acea entitate publică n-a făcut nimic..., uite, aveți aici o întreagă epopee, în care acest institut, cu fostul președinte Emil Constantinescu, care, din punctul nostru de vedere, a fost un președinte onorabil, un președinte demn, care după terminarea mandatului a reprezentat cu onoare România... și chiar a făcut-o bine. Și, da, într-adevăr, a dus România în elita academică mondială. E adevărat, aici nu e pe contracte de consultanță, e pe ceea ce trebuie să facă un fost președinte.

Și mai e ceva. Aveți aici, că de asta..., dacă vorbim în cunoștință de cauză, atunci lucrurile sunt în regulă. Dacă vituperăm doar pentru că vrem să desființăm tot ce înseamnă instituții ale Academiei sau pe toți cei care fac ceva și au reprezentat ceva pentru cultura, știința românească, am înțeles, asta este deja politică guvernamentală. Dar n-aveți nimic împotriva așa-ziselor fundații de protecție a mediului care acționează vădit împotriva interesului României? Aveți împotriva președintelui Emil Constantinescu. Care, apropo – și trebuie să vă anunț pe toți –, iată, în data de... între 3 și 7 august, acest institut, căruia colegii de la USR îi văd inutilitatea, organizează, pentru prima dată în Europa de Est, Congresul Mondial de Studii Siriace și Conferința internațională de studii arabe creștine.

10 secunde, domnule președinte.

Sunt peste 400 de reprezentanți din 35 de țări și 176 de universități din Europa. Este cel mai mare congres organizat vreodată în Europa de Est. Asta se întâmplă. Președintele Constantinescu face.

Nu o să apreciați vreodată, pentru că modelul vostru este la Ministerul de Externe – zero...

Mulțumesc.

Domnule Niculescu-Țâgârlaș, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

În primul rând, sărut-mâna, doamnelor, bună ziua, domnilor!

Nu aș fi reacționat, dar discursul extrem de dur al colegului de la USR a determinat o reacție. Și trebuie să fie o reacție echilibrată, așa cum suntem noi, cei care reprezentăm Partidul Național Liberal. Este greu să ai un discurs după dimensiunea dură a unei părți stânga împotriva unei părți mai mult decât stânga. Complicat să-ți păstrezi echilibrul, dar noi vom face acest lucru.

Vreau să vă spun, în primul rând, că am studiat cu de-amănuntul această inițiativă și nu există niciun fel de impact bugetar. Chiar autoritățile care au fost implicate în avizare au menționat că nu există o deteriorare a regimului fiscal prin creșterea nivelului de salarizare. Un aspect foarte important, pe care trebuie să-l reținem.

În altă ordine de idei, vă rog să observați că suntem bombardați în fiecare zi, inclusiv în ziua de Paști, cu informații despre războaie, că vorbim de Palestina, că vorbim de Liban, că vorbim de Iran. Peste tot armele glăsuiesc în lume. Cred că trebuie să fim suficient de maturi, într-o civilizație de normalitate, în care cultura să-și păstreze principalul deziderat, cel de a înfăptui pacea.

De ce s-a schimbat denumirea? Păi, trebuie să înțelegem conceptele instituțiilor internaționale. Trebuie să existe o relevanță și o directă explicare a specificului activității instituției cu denumirea, motiv pentru care introducerea termenului de „pace” în cadrul activității institutului dezvoltă interesul și scopul pentru care acest institut funcționează. Vreau să-i mulțumesc domnului președinte Constantinescu pentru expunerea pe care a avut-o inclusiv în cadrul Comisiei de cultură și mă bucur că am avut un asemenea președinte și că el funcționează în continuare, la vârsta pe care o are, pentru interesele României.

Vă mulțumesc.

Domnule Petrișor Peiu, vă rog. Apoi domnul Peiu Adrian și domnul Vela.

## **Domnul Petrișor-Gabriel Peiu:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Vreau întâi să fac o precizare. Cred că dintre toți cei de aici, din sală, doar două persoane au lucrat nemijlocit, o perioadă mai lungă sau mai scurtă, cu domnul președinte Constantinescu: eu și cu domnul general Chelaru. Știu că și domnul senator Blaga s-a intersectat cu domnia-sa, dar, mă rog, era puțin mai departe din punct de vedere politic; nu foarte departe. Din acest punct de vedere, pot să apreciez faptul că a fost un om echilibrat, care a făcut, într-adevăr, erori, dar le-a făcut într-un mod mult mai elegant decât o fac unii dintre cei de astăzi.

În al doilea rând, spun și eu, ca și colegul senator Niculescu-Țâgârlaș, că ar trebui să ne uităm la fondul problemei. Fondul problemei este că se schimbă numele institutului și se regularizează chestiunea financiară fără a avea vreun impact bugetar.

În al treilea rând, ar trebui să spun că mulți dintre cei care clamează inutilitatea acestui institut se fac că nu văd inutilitatea unor instituții de 70 sau de 140 de ori mai mari și mai puternic bugetate decât acest institut. Când este vorba de o reformă reală și de tăieri de cheltuieli reale colegii care se reped pe o pradă ușoară sigur că se fac că nu aud, se fac că nu văd, se fac că nu știu despre ce este vorba.

Eu cred că este momentul să lăsăm ipocrizia laoparte, să fim realiști, să înțelegem că orice instituție din această țară poate să aibă o conducere mai bună sau mai proastă. Nimeni nu este bătut în cuie. Sperăm că după ce domnul președinte Constantinescu nu va mai conduce acest institut va veni altcineva care să-l conducă mai bine, dacă acum nu e condus bine. Dar este absolut ipocrită și lipsită de rușine modalitatea în care unii se grăbesc să hăituiască o instituție, care are rolul său mai mic sau mai mare, mai bun sau mai rău, doar pentru a lovi într-un om care li se pare că este neapărat. Face parte din ineleganța cu care ne-au obișnuit o parte din colegii noștri. Și este păcat că în a treia zi de Paști – nu știu dacă dânșii au semnificația acestei sărbători – vin cu astfel de discursuri...

Domnule Adrian Peiu, vă rog.

Domnule președinte, Stimați colegi, Cristos a înviat!

În condițiile în care diplomația românească suferă și când avem în față un ministru de externe foarte slab, faptul că un fost președinte al României activează într-o structură diplomatică și trebuie susținut pentru ca acest institut să-i confere autoritatea și posibilitatea să continue diplomația românească și relațiile pe care le are cu partenerii noștri din toate zonele mapamondului nu înseamnă că trebuie să tăiem această cheltuială sau să reducem aceste cheltuieli cu acest institut.

Îmi pare rău pentru colegii de la USR. Să știți că nici nouă nu ne place Nicușor Dan, dar când o să fie momentul – cât de curând, sperăm – să nu mai fie Președintele României, trebuie să-i conferim o autoritate în baza rolului pe care l-a avut în autoritatea românească.

De aceea, Grupul PACE va vota acest proiect de lege pentru schimbarea denumirii Institutului Levantului în „Institutul Păcii”.

Și, dragi colegi, vă rog să fiți mai ponderați în ceea ce privește reprezentarea foștilor președinți ai României. Mulțumesc.

Domnule Vela, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Observ și eu o dublă măsură la colegii de la USR. Când a fost vorba despre primul punct de pe ordinea de zi, aderarea la Acordul Consorțiului ELIXIR, au susținut, au spus că sprijinim dezvoltarea și cercetarea românească. Când e vorba despre a sprijini un alt institut, care și el oferă cercetare meticuloasă pentru studiile din Orientul Apropiat, dintr-odată nu mai sunt dumnealor de acord. Înțeleg, într-un fel, că au un duh ateist.

În acest institut se studiază creștinismul primar, se studiază izvoarele creștine. Sunt foarte mulți teologi, care sunt ai BOR-ului, care fac studii privitoare la Levant, studii privitoare la Biserica primară și ei sunt primii care sunt câștigați. Deci vom avea de câștigat din punct de vedere și spiritual, și cultural și trebuie să menținem acest institut, să-l finanțăm și să sprijinim cultura românească.

Mulțumesc frumos.

Am încheiat dezbaterile generale.

Inițiativa rămâne la vot final.

Punctul 6 a fost retrimis la comisie.

Continuăm cu punctul 7, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii asistenței sociale nr. 292/2011 (L182/2026).

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială – raport.

Dacă există alte intervenții? Am încheiat dezbaterile. Inițiativa rămâne la vot final. Doamna Cerva, vă rog.

Analizând documentele de la mapă și citind cu atenție avizul Consiliului Legislativ, constat încă o dată că Parlamentul nu ține cont de aspectele privind neconstituționalitatea unui proiect legislativ. Numai astăzi avem pe ordinea de zi trei puncte – 9, 10 și 11 cred că sunt – care sunt reexaminări după deciziile Curții Constituționale. Critică Curtea Constituțională nonstop Parlamentul României. Vine Curtea Constituțională și ne spune: legiuitorul are obligația să emită acte, să fie atent, să facă proiecte constituționale.

În avizul Consiliului Legislativ, Consiliul spune așa că soluțiile legislative propuse la articolul unic pct. 1 pentru art. 6 lit. p) de la pct. 3 și pentru art. 53 alin. (2) lit. d) de la pct. 4, precum și pentru art. 54 alin. (1) „sunt susceptibile să aducă atingere fie principiului egalității de tratament, prevăzut la art. 16 alin. (1) din Constituție, fie dreptului de proprietate privată, prevăzut de art. 44 din Constituție, și/sau principiului autonomiei locale, consacrat de art. 120 alin. (1) din Legea fundamentală”.

Trei observații într-o singură frază. Și, cu toate astea, comisiile de raport au dat raport de admitere.

Aș vrea să-i întreb și eu pe membrii comisiilor care au dat acest raport de admitere pe ce s-au bazat, când la mapă există aceste observații de neconstituționalitate.

Avem o lege astăzi, din 2018, care și după cererea de reexaminare a președintelui a fost trimisă tot în formă neconstituțională, iar astăzi vom da vot pe respingerea ei. 2018 – 2026, sunt opt ani de zile în care Parlamentul României, în două legislaturi, a călcat în picioare principiile constituționalității.

Eu vă solicit să respingeți acest proiect, chiar dacă are aviz favorabil, pentru a nu ajunge din nou să fim criticați de Curtea Constituțională.

Mulțumesc.

Doamna Mihai Daniela, vă rog.

## Mulțumesc.

Partidul Social Democrat, prin această propunere legislativă, dar, în general, pentru toate propunerile sale, a intrat la guvernare ca să aducă stabilitate și protecție în special românilor vulnerabili.

Prezenta inițiativă legislativă elaborată de colegii noștri, pe care o votăm astăzi, își propune să clarifice și să actualizeze regimul locuirii pentru tineri, ca o componentă importantă a asistenței sociale.

Astfel, în grupul vulnerabil sunt incluși și tinerii cu venituri mici, aflați în risc de marginalizare socială și care trăiesc în condiții de locuire precare sau supraaglomerate. În acest mod, măsurile de protecție socială vor asigura accesul acestora la locuințe decente.

România are una dintre cele mai dificile situații locative din Uniunea Europeană. Piața singură nu va rezolva problemele de locuire – ale condițiilor acestora pentru astfel

de persoane – și ale accesului la locuințe. Ca atare, trebuie să întindem o mână persoanelor aflate în această situație.

Odată cu adoptarea acestei legi, măsurile de prevenire și combatere a sărăciei și riscului de excluziune socială vor include și condițiile de locuire. În acest fel, vor fi asigurate oportunitățile și resursele necesare pentru participarea persoanelor vulnerabile în mod deplin la viața economică, socială și culturală, precum și la procesul de luare a deciziilor și accesul lor la luarea deciziilor, la drepturile fundamentale.

E clar că dacă Partidul Social Democrat nu ar fi fost la guvernare toate măsurile sociale în vigoare, creșterile de indemnizații, ajutoarele pentru salariați, nu ar fi existat. Mulțumesc.

Domnule Vela, vă rog.

Domnule președinte și onorați colegi,

Asistența socială nu este o opțiune, ci este o responsabilitate a statului. Și acest proiect care ne este supus spre adoptare vine să corecteze tocmai probleme care sunt reale, din sistem, și anume accesul greoi al unor tineri vulnerabili la locuință și de a se bucura efectiv de posibilitatea de a avea o locuință.

Prin acest proiect de lege se oferă reguli mai clare către un acces eficient pentru cei care au nevoie de sprijin, se reduc blocajele și se îmbunătățește modul în care funcționează instituțiile. Este un pas necesar pentru un sistem mai corect, mai eficient.

Susținem acest proiect, pentru că înseamnă sprijin real pentru oameni și, mai ales, pentru tinerii vulnerabili și fără locuințe.

Partidul Oamenilor Tineri – POT susține acest proiect de lege și va vota pentru adoptarea lui. Mulțumim.

Am încheiat dezbaterile generale. Inițiativa rămâne la vot final.

Punctul 8, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 282/2005 privind organizarea activității de transfuzie sanguină, donarea de sânge și componente sanguine de origine umană, precum și asigurarea calității și securității sanitare, în vederea utilizării lor terapeutice (L180/2026).

Comisia pentru sănătate, vă rog, domnule președinte, raportul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile art. 70 din Regulamentul Senatului, republicat, Comisia pentru sănătate, prin adresa nr. L180/2026 din 23.03.2026, a fost sesizată de către Biroul permanent al Senatului în vederea dezbaterii și elaborării raportului asupra propunerii legislative.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 282/2005 privind organizarea activității de transfuzie sanguină, donarea de sânge și componente sanguine de origine umană, precum și asigurarea calității și securității sanitare, în vederea utilizării lor terapeutice, republicată și cu modificările ulterioare.

Intervenția legislativă vizează, potrivit expunerii de motive, instituirea unor modalități alternative și eficiente de acordare a beneficiului material pentru donarea de sânge: fie încărcarea repetată a aceluiași card valoric, emis o singură dată pentru fiecare donator, fie virarea unei sume direct în contul bancar personal al donatorului, la solicitarea acestuia.

În ședința din data de 07.04.2026 membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de respingere.

Comisia pentru sănătate supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere și propunerea legislativă.

În raport cu obiectul de reglementare, face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Doamna Dobra, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Așa arată un card de donator. Un astfel de card primește fiecare persoană care alege să ofere un strop de viață celor care au cea mai mare nevoie de ajutor. La acest card face referire inițiativa pe care o dezbatem.

În calitate de donator, vă spun că nu aceasta este problema și nu mă deranjează faptul că am în portofel un astfel de card, pe care îl returnez atunci când revin la donare – pentru că, da, centrele de transfuzie le colectează pentru a fi reciclate.

Dar cei dintre dumneavoastră care au donat știu că problema reală nu este acest card de plastic sau modul în care primește beneficiul financiar acordat persoana care donează. Problema reală în România este că suntem prea puțini donatori – și despre asta ar trebui să vorbim. Pentru că, dacă vrem să facem ceva pentru toți donatorii, trebuie să investim acolo unde contează: în acces facil la centrele de transfuzie, în campanii de informare, în renovarea și dotarea centrelor de transfuzie și, mai ales, în mecanisme care aduc donatorii înapoi. Pentru că adevărul este simplu: nu avem nevoie doar de mai mulți donatori, ci și de donatori care revin.

De asemenea, sistemul de transfuzie din România are nevoie de investiții reale în laboratoarele de testare, în capacitățile de stocare, dar și de curajul unei reorganizări administrative care să pună acest sistem în slujba oamenilor simplu, eficient și demn.

Le mulțumesc tuturor celor care aleg să doneze sânge pentru generozitate, pentru responsabilitate și pentru viețile pe care le salvează poate fără să știe. Și, nu în ultimul rând, vreau să le mulțumesc tuturor cadrelor medicale din centrele

de transfuzie sanguină pentru grija și profesionalismul cu care se ocupă de toți cei care vin să doneze.

Solidaritatea nu este doar un gest simplu, ci este un obicei care salvează vieți.

Mulțumesc.

Domnule Streinu Cercel, vă rog.

Apoi domnul Vela.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Din păcate, sângele și produsele de sânge nu pot face obiectul comercializării. Sângele și produsele de sânge reprezintă un echivalent medical foarte important și el trebuie fidelizat. Fidelizarea nu se poate face cu bani, ci cu conștientizare.

Din acest motiv, membrii Comisiei pentru sănătate au respins în unanimitate acest proiect de lege și, mai mult decât atât, suntem cât se poate de compatibili cu ceea ce se întâmplă la nivel european și internațional, mai ales că sângele poate să fie și un pericol, nu numai un beneficiu pentru pacienți, pentru că în sânge se găsesc o serie de... sau se pot găsi o serie de microorganisme care încă nu sunt testate și avizate.

Ca atare, noi mergem în continuare pentru respingerea acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc.

Domnule Vela, vă rog.

## **Domnul Gheorghe Vela:**

## Domnule președinte,

## Onorați colegi,

De data asta, achiesez integral la punctul de vedere al colegei de la USR, domnișoara Dobra, pentru toate argumentele frumoase și inteligente pe care le-a spus.

Acest proiect de lege are și coinițiatori ai Partidului Oamenilor Tineri – POT, parlamentari POT.

Îl susținem pentru următoarele considerente... Vom vota împotriva raportului de respingere pentru următoarele argumente:

Vorbim de un domeniu critic – sistemul de transfuzie sanguină și aici nu ne permitem stagnare. Avem nevoie de îmbunătățiri, de modernizare și de soluții. Acest proiect poate fi perfecționat, dar în niciun caz nu trebuie respins. Respingerea înseamnă blocaj. Dezbaterea înseamnă progres. Trebuie să dăm o șansă unor soluții care pot îmbunătăți siguranța și organizarea sistemului medical – mai bună.

Din acest motiv, susținem votul împotriva raportului de respingere.

Știm cu toții că, din cauza lipsei de sânge suficient, sunt operații care se blochează, sunt anumite intervenții medicale care nu au...

Mulțumesc, domnule senator. Am încheiat dezbaterile generale.

Inițiativa rămâne la vot final.

La punctul 9 avem Legea privind completarea art. III din Legea nr. 72/2011 pentru modificarea și completarea Legii nr. 45/2009 privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Agricole și Silvice,,Gheorghe Ionescu-Șișești” și a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii și industriei alimentare (L530/2018).

Reexaminare ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 740/2025.

Declar deschise dezbaterile generale.

Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală, Comisia pentru învățământ, știință și inovare și Comisia pentru constituționalitate au elaborat un raport comun.

Vă rog, domnule președinte, raportul.

## Mulțumesc mult, domnule președinte.

L530/2018 – legea are ca obiect de reglementare posibilitatea reorganizării unităților de cercetare-dezvoltare independent de existența cărților funciare, inclusiv în cazul modificării inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului.

În ședințe separate, desfășurate în 8 aprilie 2024 la Comisia de agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală, în 14 mai 2024 la Comisia pentru învățământ și în 19 iunie 2024 la Comisia pentru știință, inovare și tehnologie, membrii celor trei comisii au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, să admită obiecțiile formulate de Președintele României în cererea de reexaminare și, în consecință, să adopte un raport suplimentar comun de admitere a legii, în forma trimisă la promulgare, cu un amendament admis.

În raport cu obiectul de reglementare, legea aflată în procedură de reexaminare face parte din categoria legilor ordinare și urmează să fie adoptată, în conformitate cu prevederile art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.

Mulțumesc mult.

Mulțumesc. Doamna Cerva, vă rog. Apoi domnul Vela.

Acesta este unul dintre punctele despre care vă vorbeam mai devreme – proiect de lege din 2018 în care Curtea Constituțională critică atât forma redactată defectuos a inițiatorului, cât și forma trimisă la promulgare de către Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, în care Comisiile pentru agricultură și învățământ din Camera Deputaților au introdus un amendament redactat, la rândul său, defectuos. Viciul de neconstituționalitate s-a păstrat chiar în urma reexaminării ca urmare a cererii Președintelui României.

Deci imaginați-vă un parcurs de opt ani în care acest Parlament, în două mandate, a mers înainte, cu toate că au existat observații de neconstituționalitate. Și a dat înainte cu comisii..., cu rapoarte de admitere, cu toate că, așa cum am spus și înainte, existau observații privind neconstituționalitatea.

Dacă nu ne vom opri din a vota pe bandă rulantă proiecte care urmează să fie declarate neconstituționale nu facem decât să ducem în derizoriu toată activitatea Parlamentului României, să ajungem să fim, cumva, critica permanentă a Curții Constituționale și tot ce veniți și spuneți în fața acestui microfon că sunt măsuri sociale pentru anumite categorii sociale să nu fie niciodată puse în aplicare, pentru că vor fi declarate neconstituționale.

Domnule Vela, vă rog.

## Domnule președinte,

Sunt de acord în mod unanim cu argumentele și considerentele colegei senator și avocat, doamna Cerva. Cu adevărat, prin Decizia nr. 740 din 10 decembrie 2025, Curtea Constituțională a admis obiecția de neconstituționalitate și a constatat că această lege este neconstituțională în ansamblul său. Noi trebuie să avem în vedere aceste lucruri, și nu să cârpim ceva care este făcut sau croit prost de la început.

Cercetarea agricolă este un domeniu strategic și tocmai de aceea nu ne permitem soluții incomplete. Și acest proiect vine în reexaminare, dar nu corectează suficient problemele existente, nu oferă stabilitate și nu creează un cadru predictibil.

Riscăm să menținem din nou blocaje și incertitudini. Avem nevoie de o lege clară, coerentă și bine fundamentată, și nu de una incertă.

Din aceste motive, susținem raportul de respingere. Senatorii POT vor vota pentru raportul de respingere. Mulțumim.

Am încheiat dezbaterile generale. Inițiativa rămâne la vot final.

La punctul 10 avem Legea pentru completarea Legii minelor nr. 85/2003, precum și pentru completarea art. 14 din Legea nr. 102/2014 privind cimitirele, crematoriile umane și serviciile funerare (L130/2025).

Reexaminare ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 113/2026.

Declar deschise dezbaterile generale.

Comisia pentru constituționalitate și Comisia pentru

- administrație publică au elaborat un raport comun. Vă rog, doamna președinte, raportul.

Comisia pentru constituționalitate și Comisia pentru administrație publică, prin adresa L130/2025 din 30 martie 2026, au fost sesizate în procedura reexaminării de către Biroul permanent, în vederea elaborării raportului comun asupra Legii pentru completarea Legii minelor nr. 85/2003, precum și pentru completarea art. 14 din Legea nr. 102/2014 privind cimitirele, crematoriile umane și serviciile funerare, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 113 din 11 februarie 2026.

În ședințe separate, din 7 aprilie 2026, membrii comisiilor au hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte un raport comun de respingere a legii.

Prin decizia sa, Curtea Constituțională a admis obiecția formulată de Președintele României și a constatat că Legea pentru completarea Legii minelor nr. 85, precum și pentru completarea art. 14 din Legea nr. 102/2014 este neconstituțională în ansamblul său.

În consecință, Comisia pentru constituționalitate și Comisia pentru administrație publică supun spre dezbatere plenului Senatului prezentul raport comun de respingere a Legii pentru completarea Legii minelor nr. 85, precum și pentru completarea art. 14 din Legea nr. 102.

În raport de obiectul de reglementare, legea aflată în procedura reexaminării face parte din categoria legilor organice și urmează a fi supusă votului Senatului, potrivit art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată.

Domnule Vela, vă rog. Microfonul 2, în sală, vă rog.

Domnule președinte,

Onorați colegi,

Partidul Oamenilor Tineri – POT va vota pentru respingerea propunerii legislative, pentru următoarele considerente:

Proiectul vizează completarea Legii minelor nr. 85/2003, dar și a Legii nr. 102/2014 privind serviciile funerare, în contextul reexaminării după decizia Curții Constituționale.

Și avem în față un proiect aflat în reexaminare după o decizie a Curții Constituționale și acest lucru ne obligă la rigoare și la calitate, dar, din păcate, proiectul nu rezolvă problemele semnalate și, mai mult decât atât, amestecă două domenii diferite fără o justificare solidă și riscăm să adoptăm o lege neclară și greu de aplicat. Și avem nevoie de reglementări coerente și bine fundamentate.

Din acest motiv, susținem raportul de respingere. Mulțumim.

Doamna Cerva, vă rog.

Acesta este al doilea exemplu de astăzi, pe ordinea de zi, în care Curtea Constituțională vine iar și critică Parlamentul României pentru deciziile adoptate.

De data aceasta, Curtea Constituțională critică faptul că a fost încălcat principiul bicameralismului atât... În ambele Camere au fost aduse completări propunerii legislative ce viza modificarea completării Legii minelor nr. 85.

Au fost introduse... s-a introdus dreptul de preempțiune al titularilor licențelor, permiselor de exploatare la cumpărarea terenului aferent exploatării, în cazul vânzării unui teren aflat în proprietatea privată a statului sau a unității administrativteritoriale pe care se desfășoară activitățile miniere pe bază de licență ori permis de exploatare. Camera decizională a dezbătut și a votat o soluție legislativă total diferită, tot prin introducerea art. 38[2] din Legea nr. 85, însă în sensul introducerii posibilității de concesionare prin atribuire directă a bunurilor aflate în proprietatea publică și/sau privată a unităților administrativ-teritoriale pe care se desfășoară activitatea minieră.

În Camera decizională a fost modificat regimul juridic al executării dreptului de proprietate publică asupra terenurilor pe care se desfășoară activitățile miniere sau a terenurilor situate în proximitatea exploatării miniere, fără însă ca aceste modificări să fi fost avute în vedere la dezbaterea în prima Cameră sesizată.

Am încheiat dezbaterile generale.

Inițiativa rămâne la vot final.

Punctul 11, Legea pentru modificarea art. 24 alin. (3) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 (L341/2023).

Reexaminare ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 345/2025.

Declar deschise dezbaterile generale.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală, Comisia pentru constituționalitate au elaborat un raport comun.

Vă rog, raportul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, Comisia pentru constituționalitate și Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală au fost sesizate, în procedura reexaminării, în vederea elaborării raportului comun asupra Legii pentru modificarea art. 24 alin. (3) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 345 din 1 iulie 2025.

În ședințe separate, în datele de 17, 24 și 31 martie 2026, membrii comisiilor au hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte un raport comun de respingere a prezentei legi.

Prin urmare, cele trei comisii supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului prezentul raport comun de respingere a legii.

În raport cu obiectul de reglementare, legea aflată în procedura reexaminării face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Doamna Cerva, vă rog, și domnul Vela.

Din nou suntem în prezența unui proiect de lege declarat neconstituțional de către Curtea Constituțională.

Curtea, în jurisprudența sa, a statuat, cu valoare de principiu, că transferul gratuit al bunurilor proprietate privată a statului se poate realiza prin lege, în condițiile art. 44, 47 și 135 din Constituție, având în vedere obligația constituțională a statului de a lua măsurile de dezvoltare economică și de creare a cadrului favorabil valorificării factorilor de producție, sub condiția reglementării unor garanții necesare și suficiente pentru aducerea la îndeplinire a scopului urmărit.

Prin modalitatea de reglementare înlătură posibilitatea autorităților publice locale de a dispune în mod liber de bunurile aflate în proprietatea privată a unităților administrativ-teritoriale, în sensul de a opta sau nu pentru transmiterea dreptului de proprietate către terțe persoane de drept privat.

Există nenumărate situații în care Curtea Constituțională s-a pronunțat cu privire la transferul bunurilor aflate în proprietatea privată ori publică a unităților administrativteritoriale ale statului, sancționând inițiatorii care și-au exercitat dreptul la inițiativă legislativă fără să reglementeze garanții în sensul ocrotirii eficiente a proprietății publice și private.

Și de data asta avem proiect legislativ al UDMR-ului. Atenție că mai există proiecte ale UDMR-ului în același sens! Curtea Constituțională, din nou, trage un semnal de alarmă.

Punctul 12, Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Fondului temporar pentru decarbonizare – COM(2025) 990 final.

Comisia pentru afaceri europene, raport, vă rog.

## **Doamna Doina-Elena Federovici:**

Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată în vederea examinării Propunerii de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Fondului temporar pentru decarbonizare – COM 990 final.

Ședința comisiei a avut loc în data de 7 aprilie 2026, la dezbatere participând reprezentanții din partea Ministerului Afacerilor Externe.

În această ședință a fost analizat inclusiv punctul de vedere al următoarelor ministere: Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Finanțelor, Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului și al Serviciului pentru Afaceri Europene.

În urma dezbaterii, membrii Comisiei pentru afaceri europene au hotărât, cu majoritatea membrilor prezenți, formularea unei opinii la COM 990 final.

În consecință, vă supunem spre dezbatere și adoptare proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei, în conformitate cu art. 34 din anexa Regulamentului Senatului.

Domnule Vela, vă rog. Microfonul 2.

Domnule Vela, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Onorați colegi,

Prin Decizia nr. 341 din 1 iulie 2025, de anul trecut, Curtea Constituțională a admis obiecția și a constatat că legea este neconstituțională, pentru că încalcă art. 44 din Constituție și dreptul autorităților publice locale de a dispune în mod liber de bunurile aflate în proprietatea privată a unităților administrativ-teritoriale.

Legea fondului funciar este un pilon esențial pentru proprietatea și stabilitatea juridică. Orice intervenție trebuie să fie clară și corectă. Acest proiect, care vine în reexaminare, nu rezolvă problemele semnalate de Curtea Constituțională și riscăm să menținem incertitudinea și să generăm chiar noi litigii juridice. Avem nevoie de reguli care să dea soluții, dar nu incomplete.

Din acest motiv, susținem raportul de respingere. Partidul POT votează pentru respingerea proiectului. Mulțumim.

Am încheiat dezbaterile generale. Inițiativa rămâne la vot final.

Domnule președinte,

Onorați colegi,

Mai devreme am vorbit despre decarbonizare și despre costuri și implicații. Acum ni se spune, prin acest COM, că Uniunea Europeană dă României fonduri ca să aibă o energie mai curată. Adică îi dă fonduri ca să își închidă minele. Închizându-și minele și centralele pe cărbune, avem mai mulți șomeri, vine mai multă sărăcie, în timp ce Germania și Franța, practic, își mențin în funcțiune și minele, și termocentralele. Și-atunci, nouă ni se dau bani ca să ne autosabotăm economia.

Voi vota împotriva acestui COM.

Mulțumesc.

Am încheiat dezbaterile.

Proiectul de hotărâre rămâne la vot final.

Ultimul punct de astăzi, punctul 13, Proiect de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Simplificare pentru o competitivitate durabilă – COM(2025) 980 final.

Vă rog, Comisia pentru afaceri europene, raportul.

Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată în vederea examinării Comunicării Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Simplificare pentru o competitivitate durabilă – COM 980 final.

Dezbaterile au avut loc, în interiorul comisiei, în data de 7 aprilie 2026, la dezbateri participând reprezentanții Ministerului Afacerilor Externe.

În urma acestor dezbateri, membrii Comisiei pentru afaceri europene au hotărât, cu majoritatea membrilor prezenți, formularea unui raport la COM 980 final.

Comisia pentru afaceri europene supune plenului Senatului spre dezbatere și adoptare prezentul raport, în conformitate cu art. 34 din anexa la Regulamentul Senatului.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Mulțumesc. Am încheiat dezbaterile generale.

Proiectul de hotărâre rămâne la vot final.

Stimați colegi,

Continuăm cu exprimarea votului asupra inițiativelor legislative și documentelor europene dezbătute în ședința plenului de astăzi.

Punctul 1 – L128/2026.

Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților. Raportul comun al comisiilor este de admitere a proiectului de lege.

Proiectul face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este Camera decizională.

Kovács – pentru.

Paul Gheorghe – abținere.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

54 pentru, 3 contra, 27 de abțineri. Adoptat.

Punctul 2 – L154/2026.

Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților. Raportul comun al comisiilor este de admitere a proiectului de lege.

Proiectul face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este Camera decizională.

Kovács – pentru.

Paul Gheorghe – contra.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

55 pentru, 28 contra, două abțineri. Adoptat.

Punctul 3 – L196/2026.

Raportul comun al comisiilor este de admitere a proiectului de lege.

Proiectul face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Kovács Maté – pentru.

Paul Gheorghe – abținere.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

53 pentru, 4 contra, 25 de abțineri, 3 colegi nu votează. Adoptat.

Explicarea votului, domnule Negru Corneliu, vă rog.

## **Domnul Corneliu Negru:**

Am votat împotriva acestui proiect de act normativ pentru că eu consider că închiderea oricărei capacități de producție pe bază de cărbune fără să punem în funcțiune alte capacități de producție pe bază din gaz este un act de trădare națională. Pierdem independență energetică, pierdem suveranitate.

Am închis în ultimii cinci ani capacități de producție pe bază de cărbune de 6.000 MW și am pus în funcțiune capacități de producție private pe bază de energie eoliană și solară de numai 2.000 MW, ceea ce a dus la o creștere masivă, foarte mare, a prețului la energie, ajungând să plătim un preț al energiei electrice de trei ori mai mare decât în Franța. Dacă ăsta nu este un act de trădare națională, care mai este?

Datele le am de la președintele Comisiei de energie din Senat. Dânsul ne-a spus că am închis 6.000 și am pus în funcțiune 2.000...

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Mulțumesc.

Punctul 4 – L131/2026.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Kovács – pentru.

Paul Gheorghe – abținere.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

55 pentru, un vot contra, 30 de abțineri. Proiectul este respins.

Punctul 5 – L183/2026.

Raportul comun al comisiilor este de admitere a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Kovács Maté – pentru.

Paul Gheorghe – pentru.

67 pentru, 16 contra, 3 abțineri. Adoptat. Punctul 6 – retrimis la comisie. Punctul 7 – L182... Explicarea votului, domnule Negoi, vă rog.

## **Domnul Eugen-Remus Negoi:**

În privința votului pentru Institutul Levantului, lucrurile sunt extrem de clare. Și mă uit atât la colegul de la PNL, cât și la colegul de la PSD, care ne-au criticat pentru intervenția de mai devreme. USR nu a votat împotriva culturii, USR nu a votat împotriva unui om, cu atât mai mult cu cât e vorba de fostul președinte Emil Constantinescu, ci a votat împotriva unui principiu și a unei cutii a Pandorei pe care o deschidem acum. Faptul că noi sau dumneavoastră ați aprobat, ați votat pentru asimilarea personalului din cadrul acestui institut cu cea mai înaltă treaptă de salarizare spune totul.

Amintesc celorlalți colegi, inclusiv de la AUR, că eu, personal, în calitate de vicepreședinte al Ligii Studenților la vremea respectivă, l-am susținut pe Emil Constantinescu, am organizat mitinguri pentru Emil Constantinescu.

Și nu despre dumnealui este vorba. Este vorba de acest principiu. Eu n-am stat la dreapta nimănui, ca...

Mulțumesc, domnule senator. Domnule Chelaru, vă rog.

## **Domnul Mircia Chelaru:**

Eu știam că busuiocul se folosește la agheasmă și cu... atunci „se drege busuiocul”. Înțeleg treaba aceasta. Dar am luat cuvântul, distinși colegi, pentru că văd aici o sursă permanentă de contradictoriu din partea unor colegi, un fel de izvor al urii împotriva unui principiu, nu al apărării sau al dislocării acestui principiu.

Schimbam titlul legii, o lege... a institutului. Și problematica păcii și a războiului este cea mai gravă problemă pe care noi astăzi o trăim. Este o chestiune de filozofie și de poziționare a gândirii și filozofiei românilor. A

vorbi despre Levant înseamnă să vorbești despre originea noastră străromână, a civilizației Bizanțului, pe care noi...

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Mulțumesc, stimați colegi.

Domnule Vela, foarte scurt.

## Onorați colegi,

Și eu am votat „pentru” la acest punct de pe ordinea de zi, pentru următoarele considerente:

Cultura și cercetarea nu sunt domenii secundare, definesc imaginea și influența unui stat. Acest proiect consolidează activitatea unui institut cu rol important în promovarea culturii și cercetării...

Mulțumesc, domnule Vela.

## **Domnul Gheorghe Vela:**

...oferind stabi...

## **Domnul Mircea Abrudean:**

## Continuăm.

Punctul 7. Continuăm cu punctul 7 – L182/2026.

Raportul comisiei este de admitere a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Kovács Maté – pentru.

## **Domnul Daniel-Paul-Romeo Gheorghe:**

P.N.V.

Paul Gheorghe – P.N.V.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Repetați, domnule.

54 pentru, 4 contra, 18 abțineri, un coleg nu votează. Propunerea este respinsă.

Punctul 8 – L180/2026.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Kovács Maté – pentru.

Paul Gheorghe – contra.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

52 pentru, 30 contra, o abținere. Propunerea este respinsă.

Punctul 9 – L530/2018.

Reexaminare ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 740/2025.

Trecem la votul asupra legii.

Vă reamintesc, suntem în faza reexaminării legii ca urmare a deciziei Curții Constituționale menționate anterior, prin care se constată că legea este neconstituțională în ansamblul său.

Raportul comun al comisiilor este de respingere a legii transmise la promulgare.

Legea face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Având în vedere raportul comisiilor,

Kovács Maté – pentru.

Paul Gheorghe – pentru.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Legea face parte din categoria legilor organice.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Având în vedere raportul comisiilor,

## **Domnul Kovács Maté:**

Kovács Maté – pentru.

87 pentru. Legea este respinsă. Punctul 12 – COM(2025) 990 final.

Kovács Maté – pentru.

Paul Gheorghe – pentru.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

83 pentru... 85 pentru, un vot contra. Propunerea a fost respinsă. Punctul 10 – L130/2025.

Reexaminare ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 113/2026.

Paul Gheorghe – abținere.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

53 pentru, 4 contra, 26 de abțineri. Adoptat. Punctul 13 – COM(2025) 980 final.

Kovács Maté – pentru.

## **Domnul Daniel-Paul-Romeo Gheorghe:**

Paul Gheorghe – abținere.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Având în vedere raportul comisiilor,

Kovács Maté – pentru.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

55 pentru, un vot contra, 27 de abțineri. Adoptat.

Vă

87 pentru. Legea este respinsă. Punctul 11 – L341/2023.

Reexaminare ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 345/2025.

Kovács Maté – pentru.

Paul Gheorghe – pentru.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

2. Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății;

3. Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 56/2025 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2022 privind stabilirea cadrului instituțional și financiar de implementare și gestionare a fondurilor alocate României prin Fondul pentru modernizare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative și pentru stabilirea unor măsuri bugetare – în procedură de urgență;

4. Lege pentru instituirea zilei de 24 iunie ca „Ziua Sătmarului”;

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro Relații cu publicul: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651. Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78/79/83. Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro, secțiunea Publicări.

&JUYEJT|654247]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 54/11.V.2026 conține 20 de pagini.**

Prețul: 130 lei