Stenogramă plen

- **I. Luni, 11 septembrie 2000** 1. Informare cu privire la proiectele de lege ºi propunerile legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaþilor ºi care urmeazã sã fie avizate de comisiile permanente.

2. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 94/1999 privind participarea României la procedurile în faþa Curþii Europene a Drepturilor Omului ºi a Comitetului Miniºtrilor ale Consiliului Europei ºi regresul statului în urma hotãrârilor ºi a convenþiilor de rezolvare pe cale amiabilã. (Continuarea dezbaterilor.)

5. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 190/1999 privind aprobarea amendãrii Protocolului nr. 4 la Acordul european instituind o asociere între România, pe de o parte, ºi Comunitãþile Europene ºi statele membre ale acestora, pe de altã parte (Procedurã de urgenþã.).

4. Proiectul de Lege privind declararea oraºului Gherla, judeþul Cluj, municipiu. (Lege organicã.)

5. Proiectul de Lege privind declararea oraºului Târgul Secuiesc, judeþul Covasna, municipiu. (Lege organicã.)

6. Proiectul de Lege privind declararea oraºului Motru, judeþul Gorj, municipiu. (Lege organicã.)

7. Proiectul de Lege privind declararea oraºului Orºova, judeþul Mehedinþi, municipiu. (Lege organicã.)

8. Proiectul de Lege privind declararea ca municipiu a oraºului Codlea, judeþul Braºov. (Lege organicã.)

1. Numirea a doi membri în Consiliul Naþional al Audiovizualului.

2. Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind produsele cosmetice. (Lege organicã.)

3. Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru modificarea ºi completarea Legii protecþiei muncii nr. 90/1996. (Lege organicã.)

4. Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind dispozitivele medicale.

5. Proiectul de Hotãrâre privind modificarea Regulamentului Camerei Deputaþilor. (Proiectul de hotãrâre care se referã numai la modificarea art. 176 din regulament.) 6. Propunerea legislativã privind organizarea ºi funcþionarea unitãþilor de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare ºi a Academiei de ªtiinþe Agricole ºi Silvice ”Gheorghe Ionescu-ªiºeºtiÒ. (Continuarea dezbaterilor.)

7. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 144/1999 pentru aprobarea continuãrii ºi finanþãrii activitãþilor de cercetare-dezvoltare, aplicaþii ºi inginerie tehnologicã aferente suportului tehnic naþional pentru domeniul de energeticã nuclearã din cadrul Regiei Autonome pentru Activitãþi Nucleare, precum ºi pentru aprobarea finanþãrii activitãþilor specifice cooperãrii internaþionale în domeniul de energeticã nuclearã. (Procedurã de urgenþã.)

8. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 57/2000 privind salarizarea Consiliului Naþional pentru Studierea Arhivelor Securitãþii, precum ºi indemnizaþiile ºi celelalte drepturi ale membrilor Colegiului Consiliului. (Procedurã de urgenþã.) 9. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 67/1998 privind restructurarea Bãncii Române de Comerþ Exterior Ñ BANCOREX Ñ S.A., în vederea privatizãrii. (Procedurã de urgenþã.)

10. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 44/1999 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 67/1998 privind restructurarea financiarã a Bãncii Române de Comerþ Exterior Ñ BANCOREX Ñ S.A., în vederea privatizãrii. (Procedurã de urgenþã.)

## **Vot final privind:**

Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 16/1999 privind scutirea de la plata taxei de reclamã ºi publicitate, precum ºi a majorãrilor de întârziere aferente. (Se supune votului dupã ce Birourile permanente, cu participarea preºedinþilor Comisiilor juridice ale celor douã Camere ºi a preºedintelui Comisiei pentru Regulament a Camerei Deputaþilor, discutã procedura de urmat.)

## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz:**

## Stimaþi colegi,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Începem ºedinþa noastrã de astãzi, 18 septembrie, dupã ritualul obiºnuit, comunicându-vã cã declar deschisã ºedinþa de astãzi a Camerei Deputaþilor, anunþându-vã cã din totalul de 343 de deputaþi ºi-au înregistrat prezenþa la lucrãri un numãr de 264, deci, 79 de absenþi, din care participã la alte activitãþi parlamentare 39. Cvorumul legal pentru adoptare fiind de 172, avem acel cvorum prevãzut de art. 128.

Ordinea de zi ºi programul de lucru au fost aprobate în ºedinþa de joi. În ceea ce priveºte ordinea de zi însã s-au decis unele modificãri care vi le supun atenþiei dumneavoastrã.

Înainte însã de a intra în ordinea de zi a acestei ºedinþe, mi se face o sugestie ºi voi da curs imediat. Vã propun sã pãstrãm un moment de reculegere faþã de cel ce s-a numit Ioan Alexandru.

## Vã mulþumesc.

În ceea ce priveºte modificarea ordinii de zi, înainte sã le prezint, domnul vicepreºedinte Lupu doreºte o intervenþie.

Vã rog, domnule vicepreºedinte.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Am convenit, am statuat pe parcursul a 3 ºedinþe de dezbateri ca marþi la orele 11,00 sã dezbatem proiectul de Hotãrâre privind modificarea art. 176 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, articol ce reglementeazã imunitatea parlamentarã. Astãzi, cu o majoritate de voturi, alta decât cea care a convenit ziua de marþi pentru dezbaterea regulamentului, s-a propus schimbarea ordinii de zi, ºi, astfel, în proiectul ordinii de zi, dezbaterea regulamentului figureazã pe pct. 5. De aceea, eu vã propun sã revenim cu regulamentul la pct. 2 de pe ordinea de zi de marþi, dupã desemnarea membrilor în C.N.A.

Mulþumesc.

Deci, domnule vicepreºedinte Lupu, dumneavoastrã propuneti aducerea pct. 5 pe poziþia 2.

Vã rog sã-mi permiteþi sã vã prezint ordinea de zi, ordinea de zi de luni.

Vã rog. Domnul deputat Dejeu. Sper cã aveþi ordinea de zi nou propusã în faþã, pentru cã noi deja purtãm discuþii asupra ei.

Solicit ca lucrurile sã fie puse în fãgaºul lor aºa cum a decis Camera. Deci, Camera a decis nu o poziþie oarecare pe ordinea de zi a punctului privind regulamentul, ci fixarea unei ore ºi s-a stabilit o orã, la ora 11,00, marþi, cu alte cuvinte, indiferent cum evo-lueazã discuþiile din materialul de pe ordinea de zi, la ora 11,00 trebuie sã intrãm în discutarea regulamentului. Aceasta este hotãrârea Camerei, care nu poate fi modificatã de

hotãrârea Biroului permanent, aºa încât rog sã se respecte decizia luatã de plenul Camerei în aceastã problemã.

Vã mulþumesc, domnule deputat. ªi eu aº dori sã respectãm regulamentul. Am crezut cã este un alt subiect pe care vreþi sã-l aduceþi în atenþia noastrã.

În ceea ce priveºte chestiunea ordinii de zi, liderii grupurilor parlamentare trebuie sã se pronunþe în principiu, conform regulamentulului.

În ceea ce priveºte ordinea de zi de luni, domnul deputat Mitrea, domnul secretar al Biroului... Faþã de ordinea de zi de luni, aveþi o intervenþie? Nu. Haideþi sã facem acest parcurs privind ordinea de zi de luni, aºa cum vã este prezentatã. Sper cã v-a fost pusã la dispoziþie în urma ºedinþei de birou.

Dacã sunt observaþii? Dacã nu...

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã?

Abþineri? Nu sunt.

Deci, ordinea de zi de luni este votatã.

În ceea ce priveºte ordinea de zi de marþi, ea începe pct. 1 Ð vi le amintesc, probabil le aveþi în faþã Ð numirea a doi membri în Consiliul Naþional al Audiovizualului, continuã cu raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind produsele cosmetice, cu raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind modificarea ºi completarea Legii protecþiei mediului, ºi raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind dispozitivele medicale. Aceste rapoarte de mediere, în principiu, trebuiesc adoptate într-un timp scurt, urmând ca pct. 5, cel în discuþie... este proiectul de Hotãrâre privind modificarea în Regulamentul Camerei Deputaþilor.

Deci, sã intrãm în ordinea de zi pe care dumneavoastrã aþi adoptat-o sãptãmâna trecutã privind dezbaterea acestui raport. Îmi este greu sã fac aprecieri ºi sã-mi dau seama dacã asta se întâmplã la ora 11,00 sau nu, aºa cã o sã discutãm numai ordinea ºi nu ºi ora din nou, orã care, înþeleg cã a fost, la un moment dat, votatã de plen.

Deci, în legãturã cu ordinea aceastã de zi, dacã sunt intervenþii? Vã rog, domnule secretar Mitrea.

## Domnule preºedinte, mulþumesc. Stimaþi colegi,

În primul rând, pentru domnul deputat Dejeu, programul de mâine este un program special, de aceea nu se poate respecta ordinea de zi. La ora 8,30 avem un Birou permanent reunit la Senat. Deci, tot programul s-a deplasat cam cu o orã ºi jumãtate.

Intervenþia mea este în favoarea pãstrãrii ordinii de zi, aºa cum a propus-o Biroul permanent. Existã o cutumã veche ca rapoartele de mediere sã fie introduse, imediat ce sunt gata, pe ordinea de zi. Este vorba, sigur, de o procedurã care nu va dura foarte mult, de aceea, nu prea înþeleg eu opoziþia ca 3 rapoarte în mediere care dureazã 20-30 de minute sã nu intre pe ordinea de zi. Intrarea pe regulament ar putea face ca mâine sã nu mai ajungem la cele 3 rapoarte ºi iatã cum am putea sã ratãm adoptarea a 3 legi ºi la urma urmei asta-i problema ºi sarcina noastrã, sa adoptãm legi, mai ales întro perioadã în care Parlamentul este criticat, pe bunã dreptate, cã nu prea are eficienþã. Deci, propun sã pãstrãm ordinea de zi aºa cum a prezentat-o Biroul permanent.

Sigur, dezbaterile pot continua. Eu vã amintesc cã regulamentul prevede, fãrã sã vã împiedic sã luaþi cuvântul, domnule deputat, prevede ca din partea grupurilor sã ia un singur vorbitor cuvântul în legãturã cu ordinea de zi.

Vã rog.

Domnul deputat Petrescu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã. Din partea Grupului parlamentar al P.N.Þ.C.D., propun ca pct. 5 sã treacã dupã pct. 1, anume pct. 2.

Da, existã aceastã propunere. Vã mulþumesc ºi eu. Vã rog, domnul secretar Gaspar, secretarul Biroului permanent.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Atunci când Biroul permanent, astãzi, a luat în discuþie unele modificãri la ordinea de zi a avut în vedere, pe de o parte, programul de activitate care urmeazã sã-l desfãºoare mâine Camera Deputaþilor, respectiv la ora 8,30 este întâlnirea celor douã Birouri permanente la Senat, ceea ce face ca programul sã se decaleze.

Pe de altã parte, vã rog sã observaþi, aºa cum de altfel a ºi enunþat preºedintele de ºedinþã ºi aveþi ºi dumneavoastrã în faþã, ordinea de zi, cele 3 proiecte de legi asupra cãrora urmeazã sã se dezbatã rapoartele de mediere fac parte dintre prioritãþile legislative ale Guvernului, fac parte dintre proiectele de legi care au fost prevãzute în programul de integrare ºi armonizare cu legislaþia europeanã. Dureazã exact o jumãtate de orã dezbaterea lor, sunt 3-4 texte în divergenþã ºi, o datã trecute rapoartele, legile pot sã meargã la promulgare. Faptul dacã se va decala cu 15 minute sau 30 de minute dezbaterea proiectului de Hotãrâre privind modificarea art. 176 nu cred cã poate sã constituie un motiv ca sã nu dezbatem mai întâi aceste proiecte de legi care sunt foarte importante.

Vã mulþumesc domnule deputat.

Domnule vicepreºedinte, din nou vreþi sã luaþi cuvântul. Vã rog, dar vã propun sã sistãm dezbaterile dupã luarea de cuvânt a domnului vicepreºedinte Lupu, pentru cã pânã la urmã, tot prin vot, vom tranºa ordinea de zi.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Textul care a mai rãmas de dezbãtut din art. 176 poate consuma 10-15 minute, pentru cã, declarativ, toate grupurile parlamentare am susþinut nevoia de a modifica reglementarea actualã a imunitãþii parlamentare. Ca spaþiu, acest text înseamnã a douãzecea parte din textele rapoartelor de mediere ºi cu gândurile bune de a rezolva în timp util aceastã chestiune, rãmâne timp sufici-

ent ºi pentru rapoartele de mediere, dacã nu se intenþioneazã pe mai departe a bloca modificarea art. 176 din regulament.

## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz:**

## Vã mulþumesc.

S-au conturat douã opinii: una de modificare a ordinii de zi, propusã de Biroul permanent, ºi propunerea Grupului P.N.Þ.C.D. Conform regulamentului, vã voi supune întâi aceastã modificare cerutã de Grupul parlamentar al P.N.Þ.C.D. privind ordinea de zi, ºi anume ca pct. 5 sã treacã ºi sã înlocuiascã pct. 2.

În legãturã cu modificarea ordinii de zi, vã consult

Cine este pentru?

Vã rog sã numãraþi!

42 de voturi pentru, insuficiente pentru a modifica ordinea de zi.

Vã

În continuare, în ceea ce priveºte programul de lucru, vã aduc la cunoºtinþã cã miercuri dimineaþã va avea loc ºedinþa comunã a celor douã Camere. În aceste condiþii, ordinea de zi este adoptatã ºi trecem la conþinutul dezbaterilor noastre.

Informare cu privire la iniþiativele legislative înregistrate de Camera Deputaþilor ºi care urmeazã sã fie avizate de comisiile permanente:

1. Proiectul de Lege privind ratificarea Acordului de cooperare economicã ºi tehnicã dintre Guvernul României ºi Guvernul Regatului Maroc, semnat la Bucureºti la 11 octombrie 1999, adoptat de Senat în ºedinþa din 11 septembrie 2000. Au fost sesizate în fond Comisia pentru politicã economicã, reformã ºi privatizare; au fost sesizate pentru avize Comisia pentru politicã externã ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

2. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Mauritius privind promovarea ºi protejarea reciprocã a investiþiilor, semnat la Bucureºti la 20 ianuarie 2000, adoptat de Senat în ºedinþa din 11 septembrie 2000. Au fost sesizate în fond Comisia pentru politicã economicã ºi reformã ºi, pentru avize, Comisia pentru politicã externã, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

3. Proiectul de Lege pentru acceptarea unor amendamente la statutul Agenþiei Internaþionale pentru Energie Atomicã, adoptate la a 43-a sesiune a Conferinþei generale a acesteia, la 1 octombrie 1999, adoptat de Senat în ºedinþa din 11 septembrie 2000. Cu acest proiect de lege au fost sesizate în fond Comisia pentru industrii ºi servicii ºi, pentru avize, Comisia pentru politicã externã, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

4. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 74 din 1999 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 82 din 1997 privind regimul accizelor ºi al altor impozite indirecte, respins de Senat în ºedinþa din 12 septembrie 2000. Cu acest proiect de lege au fost sesizate, în vederea reexaminãrii, urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi pentru avize, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi. În continuare, vã supun aprobãrii constituirea unor comisii de mediere pentru soluþionarea textelor adoptate în redactãri diferite de cãtre cele douã Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege privind egalitatea ºanselor la accesul în învãþãmântul superior.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Aºa cum ºtiþi, în prima sãptãmânã a lucrãrilor din aceastã sesiune a fost discutat proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei 94 ºi, în urma acelor dezbateri, au fost aprobate toate articolele acestui proiect de lege ºi s-a pronunþat Camera asupra unor sugestii de amendare pe care le-a fãcut comisia noastrã ºi a luat decizii în legãturã cu ele. În acest context s-a decis ca în ceea ce priveºte art. 5, în special alin. 1 al art. 5, textul respectiv sã fie retrimis la comisie în vederea analizãrii în funcþie de unele discuþii care au avut loc atunci.

În urma acestei retrimiteri, Comisia pentru drepturile omului, culte ºi problemele minoritãþilor naþionale a analizat în cursul ºedinþei de miercuri acest articol ºi s-a convenit asupra unui text pentru alin. 1 al acestui articol, dar pentru cã discuþiile s-au prelungit mai mult ºi ne-a lipsit un vot pentru a putea exprima un vot regulamentar, am fost nevoiþi atunci sã amânãm acest punct, sã nu-l putem finaliza ºi, în cursul zilei de astãzi, comisia s-a întrunit în condiþii regulamentare ºi, cu unanimitate de voturi, a adoptat textul care a rezultat în urma discuþiilor purtate în ºedinþa de miercuri. Acesta este motivul pentru care nu s-a putut difuza mai degrabã, mai repede acest raport suplimentar.

Eu îl am, l-am difuzat la membrii prezidiului care conduc desfãºurarea lucrãrilor ºi bãnuiesc cã, într-un timp foarte scurt, poate fi difuzat tuturor participanþilor la lucrãrile de astãzi. Aºa cã, vã rog, domnule preºedinte, sã ne spuneþi cum procedãm: trecem la discutarea acestui punct acuma sau mai dãm puþin rãgaz sã fie vãzut texul respectiv de cãtre toþi colegii?

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Problema este cã, în momentul acesta, se distribuie în salã acest amendament la care s-a convenit în comisie privind art. 5. Eu cred cã cei interesaþi au avut ºi au timpul sã ia cunoºtinþã de aceastã modificare, de acest amendament aprobat de comisie ºi în aceste condiþii am putea depãºi pentru a finaliza eventual aceastã lege.

Deci, în legãturã cu art. 5 alin. 1, textul care este prezentat de cãtre comisie ca amendament, asupra cãruia s-a convenit Ð ne va confirma preºedintele de comisie Ð, este urmãtorul...

Alin. 1 urmeazã sã sune în felul urmãtor: ”Desemnarea candidaþilor, în numele României, pentru funcþia de judecãtor al Curþii se face de cãtre Guvern la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii în urma audierii persoanelor propuse de membrii acestuia din rândul juriºtilor cu mare prestanþã moralã ºi civicã ºi cu reputaþie profesionalã recunoscutã, cu avizul conform Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi, al Comisiei pentru drepturile omului, culte ºi problemele minoritãþilor naþionale a Camerei Deputaþilor ºi a Comisiei juridice, de numiri, disciplinã ºi validãri, a Comisiei pentru drepturile omului ale Senatului, reunite în ºedinþã comunã. Convocarea Consiliului Superior al Magistraturii se face de cãtre ministrul justiþiei, care va ºi prezida lucrãrile acestuia fãrã a participa însã la votÒ.

Dacã în legãturã cu acest amendament sunt observaþii? Dacã nu, comisia...

Sunt observaþii? Vã rog. Domnul deputat Dejeu. Vã rog, domnule deputat.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Modul de redactare al acestui amendament, cu tot respectul pentru Comisia pentru minoritãþi ºi culte, mi se pare inoportun, mai puþin fericit. Existã un principiu în politicã ºi administraþie, ºi anume organul care rãspunde pentru o decizie sã aibã ºi posibilitatea de a lua acea decizie în deplinã cunoºtinþã de cauzã ºi în mod independent.

În cazul nostru, potrivit textului, ºi nimeni nu contestã acest lucru, responsabilitatea numirii judecãtorului revine Guvernului. Prin urmare, indiferent ce se va întâmpla dincolo de Guvern, rãspunderea pentru calitatea prestaþiei acestui judecãtor în faþa Curþii Europene va fi atribuitã Guvernului României. Pentru aceasta însã Guvernul are nevoie de o marjã de independenþã pentru desemnarea acestui judecãtor, iar, prin amendamentul ce se propune, legãm mâinile Guvernului. Legãm mâinile Guvernului de celelelate instituþii ale statului, de celelalte puteri.

În primul rând, legãm mâinile Guvernului de propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Cu alte cuvinte, Guvernul nu va putea desemna vreun judecãtor pe care ar putea sã-l aprecieze el decât din rândul celor pe care-i va propune Consiliul Superior al Magistraturii. Este o condiþie.

A doua condiþie: se cere avizul conform al Comisiilor juridice ale celor douã Camere, ca ºi al Comisiilor pentru drepturile omului ale celor douã Camere.

Aceasta înseamnã cã Guvernul este þinut, pe de o parte, de puterea judecãtoreascã ºi, pe de altã parte, de puterea legislativã, fãrã de care, dacã este vorba de un aviz conform, nu va putea lua o decizie independentã.

Acest mod de lucru, de a face dependentã decizia unui organ Ð în cazul nostru a Guvernului, indiferent care este acel guvern Ñ de hotãrârea ºi poziþia altor foruri care nu sunt implicate în rãspunderea problemei, pentru cã nici Consiliul Superior al Magistraturii nu rãspunde, potrivit textului, de calitatea omului ce urmeazã sã fie numit, nici comisiile Parlamentului nu au aceastã rãspundere. Rãspunderea este numai a Guvernului.

ªtiu cã s-a promovat ideea aceasta ca în anumite acte decizionale, la diverse niveluri, sã existe ºi avize, de

Comisia, vã rog, opinii în legãturã cu amendamentul propus de domnul deputat Dejeu.

Domnule preºedinte Dan Marþian, dacã aveþi opinii în legãturã cu amendamentul propus?

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Dumneavoastrã aþi avut difuzat ºi raportul iniþial al comisiei în legãturã cu acest proiect de lege, ºi acolo avem textul care figureazã în Ordonanþa nr. 94/1999.

De la iniþiator, acest text sunã astfel: ”Desemnarea candidaþilor în numele României pentru funcþia de judecãtor al Curþii se face de cãtre Guvern, la propunerea ministrului justiþiei, cu avizul consultativ al Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi a Camerei Deputaþilor ºi al Comisiei juridice, de numiri, disciplinã ºi validãri a SenatuluiÒ.

Noi am fãcut atunci niºte propuneri de amendare ºi s-au trimis la comisii.

Aici sunt câteva lucruri în privinþa cãrora vreau sã dau câteva explicaþii, þinând seama ºi de intervenþia domnului deputat Gavril Dejeu, ºi de opiniile pe care Domnia sa le-a exprimat. Sigur, când am vãzut acest text în Ordonanþa de urgenþã nr. 94, ne-am pus urmãtoarea problemã: este pentru prima datã când propunerea de candidat se face de cãtre ministrul justiþiei, se cere avizul unor comisii ale Parlamentului ºi, dupã aceea, Guvernul decide.

Prima problemã care se pune, domnule Dejeu, este urmãtoarea: de ce este nevoie de un punct de vedere al unor structuri ale Parlamentului?

Este nevoie de acest lucru în virtutea faptului cã, la ora actualã, la Consiliul Europei ºi la Comitetul Miniºtrilor, ºi în ceea ce priveºte activitatea Adunãrii Parlamentare a Consiliului Europei nu s-a codificat o procedurã care sã fie comunã pentru toþi membrii Consiliului Europei. Dar, atunci când s-a pus problema numirii unui judecãtor din partea României pentru Curtea Europeanã a Drepturilor Omului, atunci ºtiþi foarte bine, sau unii dintre dumneavoastrã, pentru cã problema n-a fost discutatã în plenul Camerei ºi cu atât mai mult în plenul celor douã Camere, acele propuneri au fost lãsate la o parte ºi s-a cerut punctul de vedere al Parlamentului, opinia Parlamentului României. ªi s-a gãsit atunci o anumitã formulã de exprimare a acelei opinii.

Deci, prima chestiune care se pune este legatã de faptul cã existã un precedent. Existã o cerere din partea Consiliului Europei ca Parlamentul României sã-ºi exprime opinia în aceastã desemnare. Acesta este un aspect.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Dacã existã ºi alte opinii? Vã rog, domnule Pop. Domnul preºedinte Pop. Vã rog, domnule deputat.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

De data aceasta, Camera Deputaþilor este pusã într-o posturã ineditã, ºi anume aceea de a adãuga, de a modifica Constituþia României, pentru cã, prin textul art. 152 ºi art. 153 sunt stabilite cu claritate ºi indubitabil atribuþiile Consiliului Superior al Magistraturii, care propune Preºedintelui României numirea în funcþie a judecãtorilor ºi a procurorilor, cu excepþia celor stagiari, în condiþiile legii. În acest caz, lucrãrile sunt prezidate, fãrã drept de apel, de ministrul justiþiei.

Deci noi nu putem, acum, sã venim ºi sã spunem cã acest organism constituþional Ð Consiliul Superior al Magistraturii Ð are ºi alte atribuþii, pentru cã nu facem altceva decât sã adãugãm, decât sã modificãm Constituþia, lucru pe care-l consider inadmisibil ºi anticonstituþional.

Pentru acest motiv cred cã trebuie modificat textul propus, în aºa fel încât sã se încadreze în limite constituþionale.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz:**

Vã mulþumesc ºi eu.

Înþeleg cã existã o sumã de opinii care sunt încã foarte diferite ºi vãd cã, în acelaºi timp, în banca iniþiatorului nu existã iniþiatorul. Greºesc?

Deci, dacã iniþiatorul este aici ca sã intervinã, sã pofteascã în banca iniþiatorilor.

Dacã nu, având în vedere cã sunt argumente...

## **Domnul Gavril Dejeu**

**:**

Domnule preºedinte, o precizare, vã rog!

Vã rog, domnule deputat Dejeu.

## Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Trebuie sã recunosc sincer cã n-am avut cunoºtinþã despre faptul cã Adunarea Parlamentarã a Consiliului Europei a dat îndrumãri sau a decis, chiar, ca numirea acestor judecãtori la Curtea Europeanã sã se facã de Parlament.

Dar dacã, cumva, aºa stau lucrurile, ºi aceastã îndrumare sau recomandare, dacã vreþi, s-o primim, chiar dacã nu este obligatorie, este o recomandare din partea dumnealor, atunci sã schimbãm puþin termenii textului ºi sã spunem aºa: ”Desemnarea candidaþilor în numele României pentru funcþia de judecãtor al Curþii se face de cãtre ParlamentÒ, ºi nu ”de cãtre GuvernÒ, ºi atunci sun-

tem în cadrul firesc al unor raporturi afirmate aici de domnul preºedinte Marþian, iar Parlamentul are procedurile lui specifice de numire a acestor reprezentanþi.

Vã mulþumesc, domnule deputat.

Domnule preºedinte Dan Marþian, vreþi sã interveniþi. Vã rog.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

În primul rând, îmi cer scuze pentru cã atunci când am vorbit despre Consiliul Superior al Magistraturii am fãcut trimitere la art. 33, este o eroare a mea, mi-o asum. Este art. 153 ºi rog ºi în stenogramã sã se rectifice acest lucru.

Acum, în legãturã cu problema ridicatã de domnul Pop, este urmãtorul comentariu pe care aº vrea sã-l fac, pentru cã a constituit obiect de dezbatere ºi în cadrul comisiei noastre. ªi acolo s-a spus cã aceastã formulã pe care o propunem adaugã la Constituþie.

Eu ridic, în legãturã cu aceasta, douã aspecte.

Unu. Cred cã este o deosebire între ceea ce face Consiliul Superior al Magistraturii când propune acordarea inamovibilitãþii, asupra cãreia competenþa revine, tot potrivit Constituþiei, Preºedintelui þãrii, ºi faptul cã Consiliul Superior al Magistraturii face niºte propuneri de candidat, formuleazã niºte candidaturi, nimic mai mult, nici mai mult, nici mai puþin, nu cred cã ar fi aici vorba de o încãlcare a Constituþiei, pentru cã avem ºi principiul cine poate mai mult poate ºi mai puþin. Iar a formula niºte propuneri de candidaturi nu mi se pare un lucru absolut inadmisibil ºi care ar aduce, mã rog, atingere literei ºi spiritului Constituþiei.

În al doilea rând, în intervenþia mea, puþin mai înainte, am insistat foarte mult asupra ideii pe care probabil n-am reuºit sã o degaj cu suficientã limpezime, cã acest Consiliul Superior al Magistraturii poate fi, dacã-l privim ca un organism viu, nu ca un organism de eliberare a unor avize sau, mã rog, de manierã administrativã, birocraticã ºi îngustã, poate sã fie un cadru în care sã poatã fi discutate atent, cu argumente, cu fapte, candidaturile ºi sã se ia o decizie care sã ducã la cea mai bunã reprezentare a României în aceastã Curte Europeanã a Drepturilor Omului.

Deci, din acest punct de vedere, noi considerãm cã nu este vorba de un adaos ºi de o fraudare a textului Constituþiei, ci este vorba de o procedurã în jurul cãreia existã o comunicare mai largã de idei, de argumente ºi considerente în legãturã cu aceste candidaturi.

Sigur cã ar putea fi invocate ºi alte chestiuni, dar acum revin la propunerea pe care colegul nostru, domnul deputat Dejeu, a formulat-o. Sigur cã s-ar putea merge ºi pe linia pe care dumneavoastrã o propuneþi, în sensul de a surmonta acea subalternitate pe care o conþine textul ordonanþei cu privire la avizele date de cãtre comisiile parlamentare.

Da. Vã mulþumesc, domnule deputat. Domnule preºedinte Popescu, vã rog.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor colegi,

Eu nu am participat la primele minute din aceastã discuþie, dar am foarte adânc preocupat de aceastã chestiune când am discutat-o în alte faze. Eu vã rog respectuos sã observaþi cã soluþia de fond este fundamental greºitã, pentru douã raþiuni foarte importante. Prima:

Numai o clipã, domnule preºedinte Popescu. Vã referiþi la care dintre soluþii...

Da. La prima din alin. 1: ”Desemnarea candidaþilor se face de cãtre Guvern, la propunerea...Ò

Pãi nu, la propunerea cui? Continuaþi, ca sã ºtim ce vorbiþi.

Vorbesc de soluþia din text...

Din textul legii. Între timp a fost amendat de o soluþie propusã de comisie, de aceea vã întreb. Vreau sã ºtim ce text discutãm.

ªtiu, dar eu vã spun punctul meu de vedere.

În raport cu evoluþia legii. Vã mulþumesc.

Sigur. Noi am criticat aceastã soluþie ºi chiar ºi soluþiile care au fost aici discutate sunt ºi ele discutabile ºi cred cã noi trebuie sã construim urmãtorul raþionament.

Existã o independenþã, o separaþiune a puterilor în stat, despre care toatã lumea vorbeºte. Acest principiu nu este niciodatã însã înþeles în adâncul sãu ºi de multe ori oamenii nici nu-l repetã mot-ˆ-mot, aºa cum este el. Potrivit acestui principiu, este vorba de ”separaþiunea puterilor în stat ºi controlul fiecãreia de cãtre celelalte, prin intermediul ConstituþieiÒ. Prin urmare, pivotul în jurul cãruia graviteazã separaþiunea puterilor este Constituþia, toate puterile sunt egale. Prin urmare, de aceea în Constituþia noastrã numirea judecãtorilor interni nu se face decât de cãtre Preºedintele þãrii. ªi acum urmeazã partea a doua a raþionamentului.

Dacã Preºedintele þãrii este cel care numeºte judecãtorii, aþi vãzut cã primeºte jurãmântul, presteazã în faþa lui jurãmântul, tot acest ritual prevãzut de Constituþie este unanim acceptat când este vorba de judecãtorii interni. Pãi, atunci, cu atât mai mult când e vorba de preºedinte ºi de judecãtor, el trebuie sã fie candidatul desemnat, trebuie sã fie numit de cãtre Preºedintele þãrii. Nu acelaºi lucru este necesar sã se întâmple când e vorba de alin. 2, când e vorba de cãtre judecãtorul adhoc.

Prin urmare, dacã am accepta ca o numire de judecãtor, oricare ar fi ea, sã fie efectuatã de cãtre Guvern, am greºi la nivel conceptual, precum ºi prin raport cu spiritul ºi litera Constituþiei noastre.

De aceea, eu vã rog respectuos, ca soluþie, singura în care cred, este aceasta: ”Desemnarea candidaþilor, în numele României, pentru funcþia de judecãtor al Curþii se face de cãtre Preºedinte la propunerea...Ò ºi acum urmeazã sã vedem la propunerea cui. Ministrul de justiþie poate sã facã propuneri, nu am nimic împotrivã, avizul consultativ al Comisiei juridice... am împotrivã, în ce priveºte soluþia aceasta minorã, cã e vorba de comisiile reunite ºi nu trebuie neapãrat sã avem douã avize, ci trebuie sã avem o singurã ºedinþã a celor douã comisii, deci, cu avizul comun al comisiilor reunite ale celor douã Camere ale Parlamentului, aºa ºi numai atât.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Comisia dacã vrea sã se pronunþe. Vã rog sã nu angajaþi discuþii separate.

Domnilor preºedinþi, ne aflãm într-o Camerã a Parlamentului în care vã rog sã vã exprimaþi cãtre Camerã, dacã doriþi, aveþi toatã libertatea de a o face. Vã rog, comisia, dacã în legãturã cu aceastã ultimã propunere are opinie.

Vã rog, domnule preºedinte.

Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Rog ca în legãturã cu propunerea pe care a fãcut-o colegul nostru domnul Emil Popescu sã aveþi în considerare douã lucruri. Aici nu e vorba de numire de cãtre Preºedintele României a judecãtorilor la Curtea Europeanã....

E vorba de desemnarea lui, domnule profesor...

Asta e desemnare de candidaþi, iar numirea o face Adunarea Parlamentarã a Consiliului Europei. Rog sã se reþinã asta, chiar ºi de cãtre domnul Popescu, chiar dacã nu aprobã, ca un argument în cadrul acestei dezbateri. Este deci un lucru în privinþa cãruia trebuie sã avem rãbdare, sã cântãrim toate implicantele.

A doua problemã. Existã în Convenþia Europeanã a Drepturilor Omului o seamã de rãspunderi care sunt date oarecum în numele statului respectiv, al Guvernului respectiv. Existã aceastã instituþie a agentului guvernamental care reprezintã România etc. Din acest punct de vedere, înþelegând grija pe care o manifestã domnul Emil Popescu, aº avea rezerve în legãturã cu angajarea Preºedintelui României sã facã numirea a 3 candidaþi ºi dupã aceea alt for sã decidã. Minimalizãm, dupã pãrerea mea, funcþia Preºedintelui ºi înþelegem raporturile între puterile în stat de o anumitã manierã. Pânã la urmã cel care numeºte este Adunarea Parlamentarã a Consiliului Europei, dupã ce problema a fost discutatã în prealabil în comitetul miniºtrilor.

Da. Eu vã mulþumesc. V-aº ruga sã nu intraþi în polemici de substanþã, de altfel. Strict din punct de vedere al procedurii vã rog sã-mi permiteþi, domnule preºedinte.

Aici cred cã procedural acest amendament prezentat de comisie a fost un amendament care nu a fost foarte cumpãnit, pentru cã pot sã vã spun, fãrã sã-mi exprim o opinie Ð ar trebui sã cobor la tribunã pentru asta Ð, dar, procedural, un aviz, conform unei acþiuni a Guvernului, nu poate fi dat de o comisie parlamentarã. Parlamentul în totalitatea sa controleazã Guvernul, ºi nu comisiile. Comisiile pot da avize consultative, aºa cum dau, spre exemplu, la numirea ambasadorilor sau cu alte ocazii. Cred cã acest amendament, aºa cum este propus, care naºte foarte multe discuþii ºi în lipsa iniþiatorului ar trebui returnat totuºi comisiei pentru a fi analizat ºi pentru a se face toate consultãrile necesare, inclusiv procedurilor ºi recomandãrilor Consiliului Europei.

Bineînþeles cã dau cuvântul domnului preºedinte Popescu.

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

V-am ascultat cu atenþiune ºi respect întru totul opinia dumneavoastrã ºi merg mai departe ºi spun... Eu nu-mi aduc aminte dacã am fost prezent la discuþii, dar am formulat o sumedenie de ipoteze, ºi anume cã soluþia, chiar dacã e datã de comisie, este ºi ea criticabilã, pentru cã avem voie sã fim mai pricepuþi miercuri decât marþi. Dar eu spun urmãtorul lucru: cã nu e o diferenþã de substanþã între ce spun eu ºi ce spune domnul profesor Marþian, dar vã rog sã reþineþi sintagma ”în numele RomânieiÒ.

”Desemnarea candidaþilor în numele RomânieiÒ se face la funcþia de, deci se face de cãtre... Prin urmare, nu este vorba de un proces, un simplu ritual, aºa, o recomandare oarecare.

Consiliul Europei, de care vorbeºte domnul profesor Marþian ºi care, într-adevãr, în ultimul moment îl binecuvânteazã ºi-l numeºte în sens formal þine seama în mod decisiv de punctul de vedere al statului care îl propune, care îl desemneazã, el este desemnat în numele unei þãri. Prin urmare, funcþia aceasta, aceastã magistraturã este mult mai importantã decât o magistraturã oarecare din interiorul þãrii. Dacã preºedintele Curþii Supreme este desemnat de Preºedintele þãrii, cu atât mai mult acest ”cantindatÒ trebuie sã fie desemnat tot de cãtre Preºedintele þãrii.

Prin urmare, eu nu am nimic împotrivã, sunt de acord, dar e o chestie de formalitate, ne agãþãm de exprimãri. Eu am spus cã el în unge, el este cel care îºi dã, cum se zice, exprimã, are o manifestare de voinþã foarte importantã, iar pentru ca Adunarea Parlamentarã sã respingã propunerea unui ºef de stat, sau a acestui ºef de stat, ar trebui sã existe niºte temeiuri foarte serioase.

Prin urmare, momentul decisiv al alegerii se produce aici, în organele interne ale þãrii, sub imperiul Constituþiei noastre, nu acolo, unde el este într-adevãr numit, dar o numire formalã. Eu ºtiu cum e acolo, domnul profesor ºtie cum e acolo. Candidatul propus, dacã nu înfãþiºeazã nici un viciu, automat este admis. Deci acolo avem de-a face cu o procedurã formalã, aici avem de-a face cu o procedurã de substanþã, care decide opþiunea între 2 sau 3 sau 4 candidaþi.

O putem, domnule preºedinte. Dacã mã formalizez privind activitatea noastrã în litera regulamentului, iniþiatorul nefiind de faþã, eu pot sã cer ca acest text în dezbatere sã fie returnat. Cu toate astea, sincer doresc sã depãºim acest impas al articolului 5 care, iatã, a mai consumat o dupã-amiazã. Aºa cã dacã existã vreo adãugire din partea comisiei...

## **Domnul Marþian Dan:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Nu am adãugire din partea comisiei. Problema pe care am discutat-o astãzi am discutat-o ºi în comisie, poate a fost una din chestiunile cele mai îndelung discutate, în prezenþa reprezentanþilor iniþiatorului, sigur, care au prezentat argumente mergând pe linia admiterii, menþinerii soluþiei din textul ordonanþei ºi ne-am prezentat ºi noi punctele de vedere. Deci, din punctul acesta de vedere, discuþia a fost foarte lungã, foarte laborioasã, a durat mai multe ore ºi, în cele din urmã, am cãzut de acord asupra acestui text. Astãzi, când a fost supus votului, a întrunit unanimitatea de voturi. Dar ºi miercuri, în partea finalã a ºedinþei, s-au degajat convergenþele de opinii. Doar atunci nu am avut, pentru cã nu aveam cvorumul întrunit, nu am avut posibilitatea sã

Da. Vã mulþumesc.

Nu continuãm luãrile de cuvânt. Înþeleg cã existã deja optica comisiei, exprimatã printr-un vot unanim astãzi, deci nu e cazul sã returnãm la comisie, dar în lipsa iniþiatorului amân dezbaterea ºi votarea acestui articol ºi proiect de lege ºi, respectiv, a legii de adoptare a ordonanþei. Deci rãmâne pentru ordinea de zi a sãptãmânii viitoare.

În continuare, trecem la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 190 din 1999 privind aprobarea amendãrii Protocolului nr. 4 la Acordul european instituind o asociere între România, pe de o parte, ºi Comunitatea Europeanã ºi statele membre ale acestora pe de altã parte. Iniþiator, Ministerul Industriei ºi Comerþului. Nu avem iniþiator, se amânã pentru sãptãmâna viitoare.

Proiectul de Lege privind declararea oraºului Gherla, judeþul Cluj, municipiu. Iniþiatorul?

Vã rog iniþiatorul, domnul deputat Ciurtin, sã pofteascã în bancã. Comisia? Preºedintele Cârstoiu? Din partea comisiei? Un membru al comisiei? Iatã cã, dupã ce nu avem iniþiator, acum nu mai avem comisie. Rog iniþiatorul sã ia cuvântul în sprijinul iniþiativei dumnealui.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Aveþi raportul comisiei de specialitate al Camerei Deputaþilor în legãturã cu declararea oraºului Gherla din judeþul Cluj municipiu, aveþi toatã documentaþia asupra acestei propuneri legislative. De aceea, eu consider cã nu este bine sã vã reþin din activitatea dumneavoastrã prea mult ºi, întrucât dumneavoastrã aþi studiat raportul, avizul Consiliului Legislativ, sper ca dupã aproape 2 ani de zile de când acest proiect de lege a fost aprobat în Senatul României ºi dumneavoastrã sã binevoiþi sã daþi votul dumneavoastrã pentru aceastã propunere legislativã. Eu vã mulþumesc foarte mult ºi aºtept cu încredere votul dumneavoastrã.

Mulþumim, domnule senator. Mulþumim iniþiatorului. Domnul preºedinte Cârstoiu, din partea comisiei.

## Domnule preºedinte,

## Domnilor colegi,

Comisia, în luna mai, a fost sesizatã cu acest proiect de lege ºi a avizat favorabil acest proiect de lege care a venit de la Senat. Însã eu vreau sã vã fac cunoscut cã tot în acea perioadã comisia a rezolvat ºi a depus raportul pentru partea a IV-a de la Planul de amenajare al teritoriului, care se numeºte reþeaua de localitãþi. Acolo sunt stipulate toate condiþiile care trebuie îndeplinite de municipii, de comune etc. Dar aceastã legislativã venitã la Senat ºi fiind înaintea dezbaterilor pãrþii a IV-a, comisia a avizat-o favorabil ºi vã propune sã o supuneþi dezbaterii.

Da. Mulþumesc.

Dacã pentru dezbateri generale e cineva care doreºte sã ia cuvântul? Da.

Domnule deputat Lãpuºan, vã rog.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Eu sunt deputat de Cluj, cunosc foarte bine oraºul Gherla ºi, sper, viitorul municipiu Gherla. Este un oraº vechi, este un oraº construit aproape de confluenþa Someºurilor, este un oraº cu o istorie zbuciumatã, este un oraº în care mai sunt multe de fãcut ºi cred cã acordarea titlului de municipiu o sã fie de bun augur ºi pentru cei care, în momentul acesta, mai au destulã reþinere la aprobarea proiectelor de modernizare a acestui oraº.

Noi susþinem proiectul acesta ºi sper sã avem ºi sprijinul dumneavoastrã.

Vã mulþumesc.

Mulþumim ºi noi.

Din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R., domnul deputat Matis.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

ªi eu sunt un deputat din judeþul Cluj ºi unul dintre puþinii care are ºi unul dintre birourile parlamentare în acest oraº foarte frumos, care a fost fondat ca oraº chiar acum 300 de ani, deci cred cã din partea Parlamentului României ar fi un gest de onoare ca sã putem sãrbãtori aceastã frumoasã aniversare prin adoptarea acestei legi. Fiind un centru cu tradiþii vechi culturale, viaþa spiritualã se desfãºoarã la cele mai în alte cote în acest oraº ºi pot sã vã asigur, fiind prezent la multe dintre aceste manifestãri, cã oamenii de acolo doresc fãrã nici un fel de ...

Apartenenþã...discriminare...

Nu, domnule Gavra, fãrã nici un fel de opþiuni contrare faþã de aceastã decizie administrativã, indiferent de opþiunea politicã, religie sau naþionalitate. Grupul nostru parlamentar susþine acest proiect de lege, l-am susþinut ºi la dezbaterile din cadrul Senatului ºi sperãm cã va fi adoptat în ºedinþa de astãzi.

Vã mulþumesc.

## Da.

Vã rog, iertaþi-mã, este înscris domnul deputat Varujan Pambuccian. Urmeazã domnul deputat Pãcuraru. Vã rog, domnule preºedinte.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Aº dori, cu toate cã nu este foarte procedural, sã vorbesc în nume personal ºi în numele armenilor din România, pentru cã oraºul Gherla, puþinã lume ºtie, a fost construit acum 300 de ani de cãtre armenii veniþi din Moldova, trecuþi prin zona Bistriþei ºi aºezaþi în acest oraº care s-a numit iniþial Armenopolis.

Este un oraº care mai pãstreazã în centrul sãu unul dintre cele mai rare stiluri arhitectonice, e vorba de baro-

cul armean, care poate ar merita o restaurare, pentru cã, repet, mai existã foarte puþine locuri pe pãmânt în care acest stil sã fi rãmas în continuare în picioare. Este un oraº în centrul cãruia se aflã o imensã catedralã construitã de armeni, la concurenþã cu armenii din Gheorgheni, este mai mare decât cea din Gheorgheni, cei din Gherla se pare cã au fost mult mai înstãriþi.

Este un oraº care are o istorie foarte interesantã, în special în zona istoriei mici, istoria comercialã, pentru cã a fost unul dintre centrele comerciale puternice ale Transilvaniei. Nu întâmplãtor pânã ºi terenul pe care a fost realizatã închisoarea din Gherla a fost bine gândit ca gest comercial de cãtre conducerea armeanã, de pe vremea aceea, localã a oraºului.

Este un oraº în care o tradiþie de bunã gospodãrire a oraºului ºi de bunã structurare a oraºului a dãinuit pânã în ziua de azi, cu oameni deosebiþi, în care multitudinea de etnii care formeazã la ora actualã populaþia oraºului reuºeºte sã trãiascã în bunã pace ºi sper într-o prosperitate din ce în ce mai accentuatã.

Îi doresc din toatã inima ca, dupã ce aceastã lege va fi adoptatã, sã fie mai prosper ºi sã ducã mai departe bunul renume al unui oraº în care armeni au rãmas foarte puþini, dar care e bine din când în când sã ne amintim cã a fost construit de ei.

Vã mulþumesc.

ªi noi vã mulþumim.

Domnule deputat Pãcurariu, vã rog.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Sunt deputat de Cluj, evident, susþin ca acest oraº sã devinã municipiu, pentru mai multe motive. Instituþiile sale sunt performante, Gherla a reuºit sã facã douã asocieri cu oraºe din Uniunea Europeanã, are o infrastructurã care îi permite sã-l ridicãm la nivelul de municipiu.

Pe de altã parte, prin natura cãilor de comunicaþii este, dacã vreþi, un centru legat de 10 comune limitrofe. Nu lipsit de importanþã este faptul cã, din punct de vedere economic, este oraºul care stã cel mai bine. în judeþul Cluj, toate întreprinderile care au funcþionat în 90 funcþioneazã ºi acum ºi cu ºomajul cel mai scãzut.

Consider cã declararea ca municipiu va duce mai departe ºi va dezvolta aceste performanþe, pe care oraºul le are în momentul de faþã.

Vã mulþumesc.

## Da.

Domnule deputat Gavra, vã rog.

Da. Sper sã fiu ultimul care iau cuvântul. Domnilor colegi,

Aceastã iniþiativã este depusã pentru a doua oarã la nivelul Camerei Deputaþilor, ºi este bine sã specificãm acest lucru, ºi-mi pare bine cã domnul preºedinte Cârstoiu, în numele comisiei pe care o reprezintã aici, de data aceasta a fost de acord. Deci, în urmã cu 4 ani de zile exista. La începerea actualului mandat al Camerei Deputaþilor, Grupul parlamentar al P.U.N.R. a depus o asemenea iniþiativã pentru douã localitãþi, oraºe din judeþul Cluj: Câmpia Turzii, care a devenit municipiu, cu acordul Camerei Deputaþilor, dupã care ºi Senatul ºi-a dat acordul, ºi, sigur, era vorba de oraºul Gherla. Comisia, atunci, a respins propunerea Grupului parlamentar al P.U.N.R. pe considerente mai mult tehnice, de documentare ºi mai ales de criterii efective de încadrare la acest statut de municipiu.

Sigur cã noi fiind primii care am iniþiat acest proiect de lege nu putem decât sã fim de acord. Vorbesc de Grupul parlamentar P.U.N.R. Eu, ca deputat de Cluj, bineînþeles cã susþin aceastã propunere.

Din pãcate însã vreau sã vã spun cã ea trãdeazã la ora actualã o mentalitate electoralã. Deci, o datã a fost respinsã la comisie propunerea noastrã, a grupului parlamentar; s-a venit pe varianta Senatului, domnul senator Ciurtin, fiind senator de Cluj, a propus dânsul la Senat. Dânºii au fost mai receptivi, vorbesc de colegii de la Senat, ºi, sigur, a venit la Camera Deputaþilor ºi cred cã acuma veþi fi de acord.

Pãcat, cã putea deveni municipiu în urmã cu doi ani de zile, aºa cum a devenit municipiu ºi oraºul Câmpia Turzii din judeþul Cluj.

Spun cã este o tentã electoralã, întrucât acest subiect a fost folosit la campania electoralã de cãtre actualul primar al oraºului Gherla; în mod fals ºi mincinos a declarat oraºul Gherla municipiu prin contribuþia Domniei sale, ceea ce vã daþi seama a depãºit orice imaginaþie a unui candidat în campania electoralã.

Iatã cã de-abia astãzi, dupã ce s-au încheiat de câteva luni de zile alegerile locale, este în discuþie la Camera Deputaþilor. Dar eu, care am propus, eu sunt autorul, la Camera Deputaþilor ºi domnul deputat Miclãuº, amândoi deputaþi din Circumscripþia Cluj, sigur cã susþinem ºi mã bucur cã aceastã comisie a Camerei Deputaþilor ºi-a revenit sau a revenit la sentimente mai bune în legãturã cu aceastã propunere legislativã.

Da. Vã mulþumim, domnule deputat.

Dacã la dezbateri generale nu mai existã alte opinii, trecem pe text.

Titlul. Dacã sunt puncte de vedere? Nu sunt. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Cu o abþinere, titlul a fost adoptat. Art. 1. Dacã sunt opinii? Nu sunt.

Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Text adoptat.

Art. 2. Dacã sunt alte opinii? Nu sunt.

Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Nu. Abþineri? Nu. Text adoptat.

Rog secretarii de ºedinþã sã constate dacã avem cvorum pentru cã legea este organicã. Nu avem. În aceste condiþii, votul final, mâine, la ora 11,00.

Mergem mai departe cu proiectul de Lege privind declararea oraºului Târgu-Secuiesc, judeþul Covasna, mulþumind iniþiatorului pentru primul proiect de lege, domnul senator Ciurtin.

Iniþiatorul la proiectul de Lege privind declararea oraºului Târgu-Secuiesc, judeþul Covasna, municipiu. Iniþiatorul, dacã este în salã. Deci, dacã nu este domnul Pusk‡s Zolt‡n, atunci oricare, M‡rton çrp‡d, T‡m‡s S‡ndor, Mark— BŽlo, Birtalan çkos. Nu sunt. În lipsa iniþiatorilor, se amânã dezbaterea.

Trecem mai departe la proiectul de Lege privind declararea oraºului Motru, judeþul Gorj, municipiu.

Iniþiator, domnul senator Vasile Vãcaru, vã rog poftiþi în banca iniþiatorilor, dar dacã tot sunteþi la tribunã, vã rugãm sã ne faceþi foarte scurt prezentarea proiectului. Vã rog.

## **Domnul Vasile Vãcaru** Ñ _senator_ **:**

## Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

Sunt absolut convins cã dumneavoastrã aþi primit materialele, le-aþi studiat, ºtiþi ceea ce înseamnã ºi ce semnificã oraºul Motru. Nu mai vin cu nici un fel de elemente suplimentare. E de precizat cã are absolut toate avizele ºi cã aceastã lege a fost trecutã prin Senat.

Prin urmare, fac apel la îngãduinþa dumneavoastrã pentru a vota aceastã lege.

Vã mulþumesc.

ªi noi vã mulþumim pentru expunerea dumneavoastrã concisã. Vã rugãm sã poftiþi în banca iniþiatorului. Comisia. Vã rog. Sigur, tot atât de concis. Vã rog, domnule preºedinte.

## Domnule preºedinte,

În urma examinãrii proiectului de Lege privind declararea oraºului Motru, judeþul Gorj, ca municipiu, în ºedinþa din 11 mai, comisia a hotãrât sã fie supus plenului Camerei Deputaþilor în vederea dezbaterii.

Vã mulþumim ºi noi pentru concizie.

Vã rog, în continuare, dacã sunt comentarii la dezbateri generale din partea grupurilor parlamentare.

Dacã nu sunt, trecem pe text. Titlul. Dacã sunt opinii? Nu sunt. Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Nu sunt. Titlul a fost adoptat. Art. 1. Dacã sunt alte comentarii? Nu sunt. Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Text adoptat. Art. 2. Dacã sunt alte comentarii? Nu sunt. Atunci vã consult cine este pentru. Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Nu sunt. Text adoptat.

Având în vedere cã este vorba de un vot cu caracter organic, se transferã pentru mâine, la ora 11. Mulþumim iniþiatorului.

În continuare, proiectul de Lege privind declararea oraºului Orºova, judeþul Mehedinþi, municipiu.

Iniþiatorul. Vã rog sã poftiþi direct sã ne faceþi prezentarea foarte pe scurt. ## **Domnul Alexandru Ioan Mortun** _Ð senator:_

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Am sã încerc sã fiu la fel de scurt ca cei care m-au precedat. Mapele dumneavoastrã sunt elocvente.

Aº vrea sã spun însã douã lucruri care deosebesc puþin Orºova de celelalte declarate municipii, mâine, probabil.

În primul rând, un fapt extrem de important, este un oraº frumos, dar este un oraº pentru care dobândirea titlului de municipiu va face o reparaþie moralã cetãþenilor sãi care, prin sacrificiul lor, al familiilor lor, al caselor, al avutului lor, au contribuit la electrificarea economiei naþionale.

Doamnelor ºi domnilor,

Vreau sã mulþumesc public deputaþilor ºi senatorilor de Mehedinþi care m-au susþinut în ceea ce întreprind, ºi am încredere în votul dumneavoastrã.

Vã mulþumesc.

Mulþumim ºi noi. Comisia.

Domnule preºedinte, Comisia a hotãrât ca acest proiect de lege sã fie supus spre dezbatere plenului Camerei Deputaþilor, în forma prezentatã de Senat.

Vã mulþumim.

Vã rog. Domnul deputat Barbaresso. Imediat dupã aceea, domnul deputat Tudor.

În numele Grupului parlamentar P.N.Þ.C.D.-civic-ecologist ºi ca deputat de Mehedinþi, sunt de acord cu iniþiativa legislativã a domnului senator Alexandru Mortun, specificând cã oraºul Orºova este poate cel mai urbanizat oraº din România, în care apa, canalul ºi pavajul strãzilor, aceste toate trei elemente sunt rezolvate în proporþie de 100%. Mai ales cã oraºul Orºova, veche aºezare româneascã, a fost strãmutat din locul natural într-un loc artificial ºi consider cã este logic sã se facã aceastã reparaþie moralã acestor locuitori care nu numai cã au fost deposedaþi de case, dar au fost deposedaþi de cele mai bune pãmânturi, pãmânturi de categoria I, ºi acum nu au decât pietrele din spatele caselor.

Consider cã oraºul Orºova va putea deveni o perlã a Dunãrii, cã de fapt toatã porþiunea Dunãrii, de la Orºova pânã la Moldova-Nouã, aºa-numita Clisurã a Dunãrii, prezintã un potenþial turistic de o valoare inestimabilã. Numai sã se vrea sã fie, într-adevãr, valorificatã. Vã mulþumesc.

Vã rog. Dar vã rog sã fiþi extraordinar de scurt în expunere pentru cã existã încã un proiect de lege ºi timpul ne expirã ºi nu am vrea sã fim socotiþi...

Da. Mulþumim ºi noi.

Dacã sunt opinii, la dezbateri generale, care sã exprime punctul de vedere al grupurilor parlamentare. Vã rog, domnule deputat... în numele...

În numele Grupului parlamentar P.U.N.R., deputatul Romulus Raicu.

Vã cer scuze.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

În calitate de deputat de Mehedinþi, susþin iniþiativa legislativã prezentatã de domnul senator Mortun în privinþa declarãrii oraºului Orºova ca municipiu.

Oraºul Orºova este o aºezare cu strãvechi rãdãcini istorice. Menþionez faptul cã statutul de municipiu oraºul Orºova l-a mai avut cândva. El a avut o perioadã de prosperitate în timpul stãpânirii romane ºi a fost un nod comercial important în aceastã zonã a þãrii.

Pentru aceste considerente, sigur, întrunind criteriile pe care le cunoaºtem cu toþii ºi fãcând ºi o reparaþie moralã, cum spunea colegul meu, domnul senator Mortun, pentru cei care au fost nevoiþi sã renunþe la casele lor ºi sã-ºi facã o altã casã, într-o nouã aºezare.

Noi sperãm ca prin dobândirea statutului de municipiu, oraºul Orºova sã se dezvolte mai mult ºi sã devinã, întradevãr, o perlã pentru turismul românesc. Vã mulþumesc.

Scurt. N-aº fi luat cuvântul dacã nu se întruneau douã condiþii: una, tehnic-legislativã, care permite acestui oraº sã ajungã municipiu, ºi a doua de ordin sentimental. La aceasta aº vrea sã fac o micã parantezã: toþi cei care au vorbit despre oraº au spus de un fel de rãutate, cumva, de rãul ce s-a fãcut, cã s-a mutat, mã repet ca începãtorii în limba românã, s-a mutat oraºul din locul în care era într-un alt loc.

Acolo s-a fãcut un lucru foarte bun. Oamenii au fost necãjiþi într-un fel cã au avut pãmânturile mutate în alt loc. Dar locul în care au primit case ºi modul în care s-au construit casele, precum ºi bunul câºtigat, cã s-a fãcut acolo ce s-a fãcut pe Dunãre, au fost lucruri deosebite.

Noi nu trebuie sã privim ca un fapt rãu acest lucru, însã e adevãrat, ºi termin paranteza, cã din punct de vedere sentimental acest oraº este acum într-adevãr unul dintre cele mai frumoase oraºe de pe Dunãre ºi din þara noastrã. Cine nu l-a vizitat îi fac invitaþia sã meargã sã-l viziteze, pentru cã el este într-adevãr un oraº turistic foarte frumos, un oraº aproape occidental, în care vin foarte mulþi oameni ºi din alte pãrþi, nu numai din estul Europei.

Ca atare, din ambele puncte de vedere, legislativ-tehnic, întrunind toate condiþiile, cât ºi sentimental, pentru care pledez în mod deosebit, atât eu cât ºi oamenii pe care-i reprezint aici suntem de acord întru totul cu propunerea legislativã a domnului doctor Mortun ºi i-aº face recomandarea sã nu mai capaciteze în jurul dânsului medici care sã dea impresia cã sunt într-o tagmã ºi se susþin unii pe alþii într-o propunere legislativã.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

18 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 116/28.IX.2000

ªi noi vã mulþumim. Domnul deputat Nicolicea.

Vã rog, foarte scurt dacã se poate, ca sã putem trece ºi la celãlalt proiect de lege.

Felicit pe domnul senator liberal Alexandru Mortun pentru iniþiativa sa ºi declar cã Grupul P.D.S.R. va susþine acest proiect de lege.

Mulþumim ºi noi. În aceste condiþii, trecem la dezbaterea textului. La titlu, dacã sunt observaþii. Nu sunt. Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Nu sunt. Votat. Art. 1. Dacã sunt observaþii? Nu sunt. Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Nu sunt. Votat.

Este o lege cu caracter organic ºi, deci, votul se mutã pentru mâine la ora 11,00.

ªi, în final, proiectul de Lege privind declararea municipiu a oraºului Codlea, judeþul Braºov. Iniþiatorul. Vã rog, direct, domnule senator.

## **Domnul Sergiu Chiriacescu** _Ð senator:_

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Nu voi insista, pentru cã dumneavoastrã aveþi informaþiile toate în documentarul care însoþeºte propunerea legislativã. Vreau doar sã fac o mãrturisire care, probabil, se potriveºte tuturor propunerilor fãcute astãzi, aici, cã aceastã propunere nu a fost fãcutã ca urmare a vreunei obligaþii sau a unei curtuoazii, ci acest oraº îndeplineºte standardele pentru a fi ridicat la rang de municipiu.

Convins fiind cã voi fi ajutat de înþelegerea ºi bunãvoinþa dumneavoastrã, îmi permit sã vã mulþumesc de pe acum.

Vã mulþumim, domnule senator.

Vã rog sã poftiþi în banca din stânga dumneavoastrã, în banca iniþiatorului.

Domnul preºedinte al comisiei, Ion Cârstoiu. Vã rog.

În urma examinãrii de cãtre comisie, proiectul de lege a fost analizat ºi s-a hotãrât a fi supus plenului Camerei Deputaþilor în vederea dezbaterii sub forma prezentatã de Senat.

Am înþeles. Vã mulþumim, domnule preºedinte. Are aviz pozitiv.

Dacã în legãturã cu acest proiect de lege sunt intervenþii la dezbateri generale.

Dacã nu, trecem direct la text, ºi anume, la titlu. Dacã sunt observaþii? Nu sunt.

Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Votat.

Art. 1. Dacã sunt intervenþii? Nu sunt. Cine este pentru? Mulþumesc.

Împotrivã? Abþineri? Votat.

Art. 2. Dacã sunt intervenþii? Nu sunt. Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Votat.

ªi acest vot final este transferat pentru mâine la ora 11,00.

Revenim la iniþiatorii de la proiectul privind declararea oraºului Târgu-Secuiesc municipiu.

Dacã a apãrut cineva dintre iniþiatori. Nu. Din pãcate, trebuie sã-l amânãm.

Cu aceasta închidem lucrãrile noastre în plen. Continuãm cu rãspunsuri la interpelãri.

Vã mulþumesc.

În continuare, la capitolul rãspunsuri la interpelãri, existã interpelarea doamnei deputat Ileana Filipescu privind Ministrul Muncii ºi Protecþiei Sociale. Se solicitã amânarea rãspunsului de cãtre ministrul muncii.

Interpelarea domnului Baban ªtefan adresatã aceluiaºi minister, aceluiaºi ministru, în ceea ce priveºte mãsurile reale pe care le are în vedere Guvernul pentru a onora promisiunile referitoare la majorãrile salariilor, pensiilor, alocaþiilor de stat pentru copii, se solicitã amânarea rãspunsului.

Doamna Ileana Filipescu a propus interpelarea referitoare la recorelarea pensiilor.

De asemenea, ºi la interpelarea domnului Baban ªtefan se solicitã amânarea.

Domnul deputat Petru Bejinariu interpeleazã Ministerul de Externe referitor la Tratatul de parteneriat privilegiat ºi de cooperare dintre România ºi Republica Moldova. ªi ministerul respectiv solicitã amânarea rãspunsului.

Domnul Petre Naidin interpeleazã Fondul Proprietãþii de Stat referitor la procedura de lichidare judiciarã în cazul SIDERCA S.A. Cãlãraºi. Se solicitã de cãtre F.P.S. amânarea rãspunsului.

Tot F.P.S. este interpelat de domnul Anghel Stanciu, referitor la consecinþele privatizãrii S.C. ”TeproÒ Iaºi. Se solicitã, de asemenea, în cadrul regulamentului, amânarea rãspunsului.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Prin prezenta interpelare, vã atenþionãm asupra situaþiei dramatice în care se aflã învãþãmântul românesc, situaþie generatã de superficialitatea pe care Ministerul Educaþiei Naþionale o dovedeºte ºi cu privire la politica de preþuri a manualelor ºcolare.

În acest an ºcolar, pe lângã faptul cã se constatã lipsa multor manuale ºcolare din librãrii, cheltuielile pe care pãrinþii elevilor noºtri trebuie sã le suporte doar pentru cumpãrarea manualelor ºcolare se ridicã la un nivel uriaº.

ªtie Ministerul Educaþiei Naþionale cã valoarea totalã a manualelor necesare unui elev de liceu este de minim 900.000 de lei? 900.000 de lei reprezintã mai mult decât o pensie în România. 900.000 de lei reprezintã mai mult de jumãtate din valoarea salariului mediu pe economie. 900.000 de lei reprezintã de cele mai multe ori mai mult de jumãtate din veniturile lunare ale unei familii din România de astãzi, familie ce trebuie sã facã faþã plãþii datoriilor cãtre stat, cheltuielilor pentru hranã ºi îmbrãcãminte.

Toate acestea se petrec în condiþiile în care majoritatea familiilor trebuie sã asigure mijloacele de studiu pentru mai mult de un copil.

Consider cã ministerul are datoria de a efectua un control minim asupra preþurilor manualelor ºcolare practicate pe piaþã.

Am susþinut ºi susþin promovarea manualelor alternative ca mãsurã de înnoire a sistemului educaþional românesc. Responsabilitatea ne obligã sã ºtim pe ce criterii se fac opþiunile pentru un tip de manual sau altul.

Consider cã este normal ca în aceste opþiuni sã prevaleze calitatea conþinutului manualului ºi nu interesele personale orientate spre favorizarea creºterii cifrei de afaceri a unei anumite edituri sau anumitor persoane.

Iatã de ce, domnule ministru, vã cerem imperios sã interveniþi pentru înlãturarea acestor anomalii. Înþelegem sã facem reformã în învãþãmânt, suntem pentru manualele alternative dacã acestea sunt concepute pe criteriile unei metodologii de predare ºi învãþare moderne, dar nu putem tolera o politicã reformistã care genereazã victime. Iar aceste victime sunt chiar elevii, copiii noºtri, care nu-ºi pot cumpãra manualele ºcolare.

ªi eu vã mulþumesc.

Sunt în deplin acord cu dumneavoastrã ºi sunt de acord sã primiþi rãspunsul scris, urmând ca rãspunsul sã-l prezinte domnul ministru. Pot sã adaug cã, în principiu, într-o reformã parlamentarã, obligativitatea miniºtrilor de a veni în faþa parlamentarilor trebuie sã aibã ºi o formã de sancþiune, adaug eu la ce aþi spus dumneavoastrã, ºi nu numai atât, pentru cã, în ultimã instanþã, miniºtrii nu sunt ºi din cauza Parlamentului, ci numai din cauza Parlamentului.

Deci, domnule secretar de stat, vã rog sã prezentaþi numai rãspunsul scris, urmând ca domnul ministru sã vinã sã dea rãspunsul oral.

Vã mulþumesc.

În continuare, dezvoltã interpelarea domnul Tarna cãtre Ministerul Educaþiei ºi Învãþãmântului. Numai o secundã! Poate domnul Tarna nu are aceleaºi pretenþii. Nu.

Domnul Tarna, referitor la stadiul încadrãrii cu personal didactic în învãþãmântul preuniversitar.

Vã rog, domnule deputat.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea se adreseazã domnului Andrei Marga, ministrul educaþiei naþionale.

Legislaþia în vigoare consfinþeºte faptul cã în România învãþãmântul constituie prioritate naþionalã, având ca finalitate formarea personalitãþii umane prin însuºirea cunoºtinþelor ºtiinþifice, a valorilor culturii naþionale ºi universale.

Statul promoveazã principiile învãþãmântului democratic ºi garanteazã dreptul la educaþie diferenþiatã, pe baza pluralismului educaþional în beneficiul individului ºi al întregii societãþi.

Pentru realizarea acestor obiective ºi derularea reformei este nevoie de cadre didactice bine pregãtite, cu calificare superioarã. Din pãcate, învãþãmântul românesc este deficitar la acest capitol. În judeþul Ialomiþa, de exemplu, este o mare crizã de profesori calificaþi la limbile strãine.

Aºadar, vã rog sã prezentaþi, domnule ministru, succint, situaþia încadrãrii cu personal didactic în învãþãmântul preuniversitar pe þarã, numãrul cadrelor necalificate pe judeþe ºi specialitãþi ºi, în sfârºit, politica Guvernului în vederea soluþionãrii deficitului de cadre în învãþãmântul preuniversitar.

Vã mulþumesc.

Da. Vã mulþumesc, domnule deputat. Înþeleg cã primiþi rãspunsul oral din partea domnului secretar de stat.

Vã rog, domnule secretar de stat, poftiþi pentru rãspuns.

## **Domnul Kštš Jozsef Ñ** _secretar de stat în Ministerul Educaþiei Naþionale:_

Onoratã asistenþã,

Mulþumesc, domnule deputat, pentru cã primiþi ºi rãspunsul meu.

20 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 116/28.IX.2000

Referitor la întrebãrile dumneavoastrã, vã putem comunica urmãtoarele.

Prima întrebare se referea la situaþia încadrãrii cu personal didactic în învãþãmântul preuniversitar. Aici, aº dori sã remarc în primul rând cã numãrul de suplinitori necalificaþi în învãþãmântul preuniversitar reprezintã aproximativ 18% din totalul personalului didactic. Se observã cã procentul este mai mare în judeþele cu o reþea ºcolarã preponderent ruralã: Bacãu, Botoºani, Vaslui, Iaºi, Galaþi, Cãlãraºi, Neamþ ºi Suceava.

Menþionãm cã în categoria personalului didactic necalificat sunt incluºi toþi cei care nu sunt profesori sau învãþãtori, conform postului ocupat. Astfel, acest personal este format din absolvenþi ai altor facultãþi decât profilul postului, studenþi în curs de obþinere a licenþei, iar, în al treilea rând, absolvenþi ai învãþãmântului postliceal sau liceal care îndeplinesc condiþiile art. 16 alin. 6 din Legea nr. 128 din 1997 privind statutul personalului didactic.

În al patrulea punct de vedere, în aceastã situaþie aº putea sã remarc evoluþia încadrãrii cu personal didactic calificat în ultimii ani, între 1995 ºi 2000, atestã creºterea numãrului de cadre didactice calificate la toate nivelurile de învãþãmânt.

Se observã deficitul mai mare de cadre calificate la învãþãtori, educatoare, disciplinele limbi strãine, limba românã, arte, educaþie religioasã, educaþie moral-civicã ºi educaþie tehnologicã.

Se pot identifica urmãtoarele cauze: numãrul de absolvenþi ai facultãþilor ºi institutelor este încã inferior necesarului de specialiºti; incompatibilitatea specializãrilor suplinitorilor licenþiaþi cu disciplina predatã, plecarea absolvenþilor din învãþãmântul pedagogic, licee pedagogice ca studenþi în învãþãmântul superior; orientarea absolvenþilor de facultãþi spre alte domenii, ºi este o motivaþie foarte serioasã care ne dã de gândit, refuzul multor absolvenþi de a se orienta spre mediul rural.

ªi noi vã mulþumim, domnule secretar de stat. Domnul deputat Tarna.

Dacã vã declaraþi mulþumit, atunci nu interveniþi. Dacã vreþi sã completaþi, vã rog, intervenþia dumneavoastrã.

Sinteza este cuprinzãtoare. I-aº sugera domnului ministru secretar de stat, aºa cum îi sugeram altãdatã domnului ministru Marga, sã încerce sã sporeascã numãrul de locuri, mai ales pentru limbi strãine, sã încerce, de asemenea, sã stimuleze concret cadrele tinere în învãþãmântul preuniversitar, sã le creeze condiþii decente pentru a-ºi desfãºura activitatea ºi, nu în ultimul rând, sã nu se mai dea dovadã de exigenþã exageratã la definitivarea învãþãmântului.

Vã mulþumesc.

Da. ªi noi vã mulþumim.

În legãturã cu interpelarea domnului Lazãr Lãdariu, care întreabã cine a autorizat distribuþia manualului limba ºi literatura românã destinat claselor cu predare în limba maghiarã pentru clasele a V-a, autori Mihaela Suciu ºi Ecaterina Dionisie.

Da, domnule Lãdariu, vã rog sã dezvoltaþi interpelarea.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea este adresatã domnului Andrei Marga, ministrul educaþiei naþionale.

Din pãcate, românii asistã la o nouã sfidare, cu mânã ºi inconºtienþã româneascã, pe banii statului român.

Introdus pe uºa din dos, fãrã înºtiinþarea oficialã a inspectoratului ºcolar, deºi nu figureazã în catalogul manualelor recomandate, prin anularea notelor de comandã ale ºcolilor din judeþul Mureº, directorilor le sunt impuse 2.000 de exemplare din Manualul alternativ de limba ºi literatura românã pentru clasa a V-a, destinat claselor cu predare în limba maghiarã, avându-i autori pe Mihaela Suciu ºi Ecaterina Dionisie.

Considerat unic valabil, manualul are pe copertã tradus titlul ºi subtitlul, iar în final este anexat ºi un dicþionar român-maghiar.

Cu paºi mãrunþi, inducând ideea cã limba statului poate fi predatã în ºcoli elevilor români de etnie maghiarã ºi învãþatã ca oricare altã limbã strãinã, se creeazã noi premise subtile ale separatismului ºcolar, sfidându-se astfel art. 13 din Constituþia României.

Domnule ministru,

Profesorii mureºeni, inspectoratul ºcolar judeþean ar dori sã afle cine a autorizat distribuþia manualului amintit ºi cine îl impune pe piaþa enclavei, va fi el retras, va fi muºamalizatã afacerea cu conotaþii politice ºi mai ales economice, a se citi comisioanele, dacã avem interesele care se ascund în spatele acestui caz.

O precizare se impune: doresc acum rãspunsul scris din partea domnului secretar de stat la Ministerul Educaþiei Naþionale; cel oral rog sã-l dea, aºa cum prevede legea cãreia trebuie sã i se supunã, domnul ministru al educaþiei naþionale Andrei Marga.

Vã mulþumesc.

De acord cu acest punct de vedere, cum am fost de acord cu punctul de vedere, de altfel identic, exprimat de doamna Daniela Popa.

Vã rog, domnule secretar de stat, sã înmânaþi rãspunsul scris, dacã îl aveþi acum, ºi îl aºteptãm pe domnul ministru sã dezvolte acest rãspuns în faþa parlamentarilor.

În continuare, trecem la secþiunea Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei, unde ªtefan Baban solicitã prezentarea planului de acþiune pentru campania de toamnã, mãsurile de susþinere a producãtorilor agricoli.

Vã rog, domnule Baban.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Voi fi foarte scurt. Am intitulat-o cam dur aceastã interpelare: ”Ministerul doarme, lovit de insolaþieÒ. Þãranii n-au reuºit încã sã strângã recolta de pe câmp, dar se gândesc deja la pregãtirea campaniei de toamnã, având în vedere vremea potrivnicã din acest an.

Producãtorii agricoli sunt în situaþia de a nu reuºi sã-ºi achite datoriile pentru culturile pe care le recolteazã ºi cu atât mai mult sã pregãteascã însãmânþãrile ºi lucrãrile pentru campania viitoare.

Dacã în acest an grâul ºi celelalte cereale de toamnã au dat oarece producþii, destul de modeste, trebuie avut în vedere cã la culturile de porumb ºi floarea-soarelui sunt probleme deosebite, acestea fiind calamitate în totalitate. Dacã nu se reuºeºte sã se punã bazele pentru culturile de toamnã, efectele vor fi dezastruoase pentru anul viitor.

Legea nr. 165/1998, care se referã la finanþarea lucrãrilor agricole, are valabilitate pânã la sfârºitul lunii decembrie 2000.

La ora actualã, bãncile refuzã sã le mai acorde credite pentru campania viitoare sau oferã credite doar cu rambursarea pânã la sfârºitul lunii decembrie 2000. Astfel, producãtorii agricoli se aflã într-o situaþie fãrã ieºire, în cazul în care Guvernul nu ia mãsuri pentru prelungirea valabilitãþii acestei legi.

Degeaba, în fiecare an, în luna octombrie sau noiembrie se face o ºedinþã de guvern. Se constatã cã s-a semãnat doar 23% din suprafaþa agricolã ºi se iau mãsuri în ceasul al 12-lea. Important este ca acum, ºi nu mai târziu producãtorii agricoli sã primeascã credite cu dobândã rezonabilã pentru ca aceºtia sã-ºi poatã face un program de culturã, sã-ºi stabileascã suprafeþele pe care le vor însãmânþa având garantatã finanþarea.

Pentru obþinerea unei producþii mai mari agricultorii ar trebui sã primeascã la aceastã datã din partea Ministerului Agriculturii ºi Alimentaþiei niºte semnale privind prelungirea sau nu a valabilitãþii Legii nr. 165/1998, acordarea cupoanelor agricole de toamnã etc.

În acest sens, pentru ca mãcar la sfârºitul mileniului II România sã nu mai depindã de vreme ºi importuri alimentare, solicit Ministerului Agriculturii ºi Alimentaþiei ºi titularului acestui minister sã ne prezinte planul de acþiune pentru campania de toamnã, precum ºi mãsurile de susþinere a producãtorilor agricoli.

Solicitaþi numai rãspuns scris... Am înþeles cã solicitaþi numai rãspunsul scris.

Domnule preºedinte, cu agricultura aceasta ºtim foarte bine unde s-a ajuns, tot cu minciuni. Vrem sã ºtim mãcar în toamna aceasta ce se va face, mai ales cã vin alegerile, ºtiþi ºi dumneavoastrã ce urmeazã. Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc. Înþeleg cã dumneavoastrã contaþi pe adevãrul scris mai mult decât pe cel vorbit. Pãrerea mea este cã orice rãspuns poate sã fie ºi corect, dar este greu de dat un rãspuns la problema pe care realmente aþi pus-o.

În legãturã cu aceeaºi problemã, dar referitor la modul de asigurare a resurselor materiale necesare realizãrii la timp a lucrãrilor agricole de toamnã, domnul deputat Mihai Nicolescu.

Vã rog, domnule deputat.

## Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi, Stimaþi domni miniºtri,

Interpelarea, aºa cum am spus, se adreseazã domnului ministru Ioan Mureºan ºi are ca obiect modul de asigurare a resurselor materiale ºi financiare necesare realizãrii la timp ºi la nivel calitativ a lucrãrilor agricole din toamna anului 2000.

Dupã cum se cunoaºte, situaþia lucrãrilor de arat ºi pregãtit teren în vederea însãmânþãrilor de toamnã este mult rãmasã în urmã. Aceasta se datoreºte atât condiþiilor de secetã excesivã care a fãcut dificilã prelucrarea solului, dar în mod deosebit lipsei de resurse materiale ºi financiare, care nu au permis ºi nu permit efectuarea lucrãrilor de cãtre producãtorii agricoli.

Se evidenþiazã lipsa acutã de resurse a acestor producãtori agricoli care în anul 2000 au obþinut producþii foarte mici la o serie de culturi, iar la cele mai multe suprafeþe cu porumb, floarea-soarelui, soia, fasole, plante furajere, acestea au fost calamitate. Bineînþeles, speranþa acestor producãtori agricoli pentru înfiinþarea culturilor de toamnã se pune în intervenþia eficientã a Guvernului.

Pornind de la aceastã situaþie, am rugat respectuos sã se clarifice câteva aspecte, în primul rând dacã Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei va întreprinde demersuri pentru asigurarea urgentã a primei de 500 de lei pe kilogramul de grâu predat de cãtre producãtorii agricoli.

2. În ce mãsurã subvenþia de 37% pentru sãmânþã folositã în aceastã campanie de semãnat reprezintã o certitudine ºi când va deveni operaþionalã?

3. Dacã se are în vedere urgentarea evaluãrii pierderilor din calamitãþi, în vederea susþinerii producãtorilor care se aflã în aceastã situaþie?

4. În ce mãsurã Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei va susþine derularea unui sistem de creditare eficient în aceastã toamnã, care sã permitã efectuarea lucrãrilor de cãtre toþi producãtorii agricoli, evitând punerea în mare pericol a producþiei agricole a anului 2001.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

ªi eu vã mulþumesc.

Aºteptaþi un rãspuns oral sau un rãspuns scris? Un rãspuns oral vã va da domnul secretar de stat ªtefan Pete, care rãspunzându-vã dumneavoastrã prefigureazã ºi rãspunsul scris pe care o sã-l rog sã-l transmitã din partea ministerului domnului ªtefan Baban.

Vã rog, domnule secretar de stat.

## **Domnul ªtefan Pete Ñ** _secretar de stat în Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei:_

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Ca rãspuns la interpelarea dumneavoastrã, rãspunsul meu se referã la ambele întrebãri. Pânã la data de 15

septembrie, din suprafaþa de 2.244 mii hectare programate a se însãmânþa în aceastã toamnã au fost arate 865.000 hectare, respectiv 39%.

Pentru arãturi în pregãtirea terenurilor destinate însãmânþãrilor din toamnã, din cele 162.000 de tractoare existente în momentul de faþã sunt în stare de funcþionare 123.000, respectiv 79%, din care lucreazã 56.000 de tractoare, ceea ce în seamnã 47%.

În ceea ce priveºte demersurile întreprinse de Ministerul Agriculturii, acesta a înaintat la Ministerul Finanþelor un proiect de Ordonanþã de urgenþã privind acordarea de cupoane agricole atribuite gratuit, în vederea realizãrii însãmânþãrilor de toamnã, procurarea seminþelor, îngrãºãmintelor, efectuarea udãrilor ºi de aprovizionare, cât ºi pentru executarea arãturilor de toamnã, în scopul asigurãrii resurselor materiale ºi financiare necesare realizãrii la timp ºi la nivel calitativ a lucrãrilor din toamna anului 2000. Valoarea cupoanelor este propusã la 300.000 lei pe hectar.

Referitor la celelalte probleme punctuale ridicate de dumneavoastrã. Ministerul Agriculturii a întreprins demersuri pentru asigurarea urgentã a primei de 500 lei pe kilogramul de grâu livrat de producãtorii agricoli din recolta anului 2000 destinat consumului intern, în cantitate de 1,5 milioane tone. Lucrarea se aflã la Ministerul Finanþelor ºi este reþinutã pânã la rectificarea bugetului de stat pe anul 2000.

Subvenþia de 37% pentru sãmânþa folositã în aceastã toamnã la semãnatul grâului a fost aprobatã în ºedinþa de guvern de joia trecutã, deci din data de 14 septembrie, ºi urmeazã sã devinã operaþionalã dupã publicarea în ”Monitorul OficialÒ, noi credem cã în jur de 18 Ð 22 septembrie va fi ºi publicatã.

Vã rog, pronunþaþi-vã în legãturã cu rãspunsul dat de Guvern.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Mulþumesc ºi domnului ministru pentru rãspunsul prezentat. Trebuie, însã, sã remarcãm faptul cã numãrul de tractoare care este în stare de funcþionare ne creeazã serioase emoþii pentru a acoperi volumul de lucrãri pe care þara îl are la ora actualã pentru campania de toamnã, vizavi de realizarea semãnatului pe cele 2,5 milioane hectare. În zona a III-a, normal, în foarte multe zone din Transilvania ºi Moldova, la ora actualã trebuia sã avem, sã semãnãm în plin, iar de sãptãmâna viitoare, în tot sudul þãrii ar trebui sã realizãm aceastã lucrare cu multã responsabilitate, având în vedere producþiile obþinute în anul acesta, atât la grâu cât ºi la celelalte culturi.

Cred cã ministerul trebuie sã aibã în atenþie faptul cã anul acesta producþia de porumb este aproape inexistentã sau este o producþie foarte micã ºi am putea sã compensãm printr-o suprafaþã mai mare de orz semãnatã în aceastã toamnã, sã beneficiem din luna iunie anul viitor de o producþie sigurã de orz pentru animale, deci pentru sectorul zootehnic.

Mi se pare foarte important sã se aloce toate resursele acestea care au fost anunþate aici ºi pentru a realiza o datã, la timp, lucrãrile de arat în toamnã, pentru culturile de primãvarã, ºi sã nu mai intrãm cu 6 milioane de hectare nearate.

La ora actualã, aºa cum se prezintã lucrãrile, se pune în mare pericol programul de dezvoltare a þãrii pe care l-am prezentat la Bruxelles. Aº vrea sã spun cã în momentul în care nu vom realiza parametrii tehnici în acest sector, în acest domeniu, vor interveni modificãri de esenþã în realizarea programului respectiv. Încã o datã, mulþumiri pentru rãspunsul primit. Mulþumesc.

ªi noi vã mulþumim ºi vã rugãm, domnule secretar de stat ªtefan Pete, sã transmiteþi rãspunsul scris domnului ªtefan Baban.

De asemenea, în continuare ºi, de fapt, în finalul interpelãrilor de astãzi, domnul Kerekes K‡roly, o interpelare referitoare la îngrãdirea anticonstituþionalã, spune dumnealui, a dreptului la muncã, prin interdicþia angajãrii membrilor de familie ca asistent personal al persoanei cu handicap.

Vã rog sã dezvoltaþi.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Prin Hotãrârea Guvernului nr. 626 din 13 iulie a.c., pentru aprobarea Normelor metodologice privind condiþiile de încadrare, drepturile ºi obligaþiile asistentului personal al persoanei cu handicap s-a prevãzut limitarea la 50 de ani a vârstei de încadrare în cazul primei încadrãri ca asistent personal.

Totodatã, din teritoriu s-a semnalat ºi faptul cã Secretariatul de Stat pentru Persoane cu Handicap a interzis angajarea membrilor de familie ca asistent personal. Aceste dispoziþii sunt vãdit anticonstituþionale, ele înseamnã îngrãdirea unui drept fundamental prevãzut de Constituþie.

Potrivit art. 38 alin. (1) din Constituþie, dreptul la muncã nu poate fi îngrãdit, iar potrivit art. 49 alin. (1) din Constituþie, exerciþiul unor drepturi sau unor libertãþi poate

fi restrâns numai prin lege ºi numai prin lege ºi numai dacã se impune, dupã caz, pentru apãrarea siguranþei naþionale, a ordinii, a sãnãtãþii ori a moralei publice, a drepturilor ºi libertãþilor cetãþeneºti, desfãºurarea instrucþiei penale, prevenirea consecinþelor unei calamitãþi naturale, ori ale unui sinistru deosebit de grav.

Este evident cã în aceste condiþii exerciþiul dreptului la muncã a fost restrâns, pe de o parte, printr-o normã juridicã de grad inferior, datã în aplicarea Ordonanþei de urgenþã nr. 102/1999, iar, pe de altã parte, pentru un motiv care nu se regãseºte în textul de Constituþie amintit.

Întrebarea mea este: care este poziþia Guvernului României faþã de aceste mãsuri anticonstituþionale ºi dacã are intenþia de a le anula? Mulþumesc.

Domnule deputat, vã rog sã vã pronunþaþi dacã acceptaþi ca rãspunsul sã fie dat oral de domnul Gabriel Bãdicã, care este secretarul general al Secretariatului de Stat pentru Persoanele cu Handicap, având în vedere cã dumnealui, în mod normal, este cel mai înalt funcþionar, ºi nu este un demnitar politic.

Domnule preºedinte,

Eu m-am aºteptat la prezenþa doamnei secretar de stat Gabriela Popescu, care a iniþiat aceastã hotãrâre de guvern, dar în cazul de faþã accept prezentarea rãspunsului de cãtre domnul secretar general.

Vã rog, domnule secretar general.

**Domnul Gabriel Bãdicã Ñ** _secretar general al Secretariatului de Stat pentru Persoanele cu Handicap:_

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor,

Voi rãspunde la aceastã interpelare ºi îmi cer scuze cã doamna secretar de stat nu este aici, dar a trebuit sã plece la o întrunire mai demult programatã cu reprezentanþi ai Guvernului Franþei.

Mã iertaþi, domnule secretar general, în principiu, membrii Guvernului ºi cei care conduc agenþii sau secretariate de stat lunea dupã-amiaza ar trebui sã ºtie cã sunt interpelãri ºi în legãturã cu aceasta sã nu-ºi facã un program, dar nu este o dezbatere în care trebuie sã intrãm.

Vã rog.

Am transmis doar scuzele, nu comentez.

În ceea ce priveºte interpelarea domnului deputat Kerekes K‡roly, art. 2 din Hotãrârea Guvernului României nr. 626/2000 prevede urmãtoarele lucruri: ”Poate fi încadratã cu contract individual de muncã în funcþia de asistent personal persoana care îndeplineºte urmãtoarele condiþii: are vârsta minimã de 18 ani împliniþi, iar dacã este la prima încadrare în muncã, vârsta maximã de 50 de ani, nu a fost condamnatã, are o capacitate deplinã de exerciþiu, are o stare de sãnãtate corespunzãtoare, a absolvit cel puþin cursurile învãþãmântului general obliga- toriu ºi semneazã un angajament ca act adiþional la contractul individual de muncã, prin care îºi asumã rãspunderea realizãrii integrale a prevederilor programului individual de recuperare ºi integrare socialã a persoanelor cu handicap grav, elaborat de comisiile de expertizã medicalãÓ.

Aºa cum rezultã ºi din textul prezentat mai sus, nu se limiteazã în nici un fel angajarea membrilor de familie ca asistent personal al persoanei cu handicap.

Cu toate cã, sau dacã vreþi, trebuie subliniat ºi faptul cã dispoziþiile Codului familiei, art. 86, prevãd cã între soþ ºi soþie, pãrinþi ºi copii, adoptatori ºi adoptaþi, bunici ºi nepoþi, strãbunici ºi strãnepoþi, fraþi ºi surori existã obligaþia legalã ºi reciprocã de întreþinere. Oricum, aceastã obligaþie existã.

Relativ la problema vârstei maxime de angajare, de 50 de ani, iniþiatorul a avut în vedere corelarea cu dispoziþiile Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ºi alte drepturi de asigurãri sociale, în sensul cã pentru a putea beneficia de pensie angajatul trebuie sã aibã un stagiu minim de cotizare. Ne-am gândit în primul rând la oferirea acestor persoane a posibilitãþii de a beneficia de pensie dupã ce îºi încheie activitatea ca asistent personal, ele fiind la prima încadrare în muncã.

În ceea ce priveºte condiþia prevãzutã la lit. e) din art. 2, relativ la condiþiile de studiu, sã fi absolvit cel puþin cursurile învãþãmântului general obligatoriu, facem precizarea cã aceastã condiþie a fost introdusã în concordanþã cu prevederile legislaþiei europene ºi româneºti, þinând seama de faptul cã asistentul personal este salarizat la nivelul asistentului social cu studii medii, debutant, din unitãþile bugetare.

ªi noi vã mulþumim, domnule secretar de stat. Domnule K‡roly, vã rog!

## Domnule preºedinte,

Sunt nevoit sã intervin pentru cã, pe lângã faptul cã eu am întrebat douã lucruri, domnul secretar general mi-a rãspuns despre o serie de condiþii despre care eu nu am întrebat. Eu am spus, în primul rând, cã printr-o hotãrâre de guvern nu poate fi îngrãdit nici un drept. Dacã vrem sã îngrãdim un drept admis în condiþiile statuate de Constituþie, atunci, putem sã o facem numai prin lege, iar în cazul de faþã s-a fãcut printr-o hotãrâre de Guvern, ceea ce nu este regulamentar, nu este legal.

Pe de altã parte, mã bucur extrem de mult cã ºi membrii de familie pot fi angajaþi pentru aceastã muncã. ªi pânã acum s-a admis acest lucru.

În schimb, nu pot accepta poziþia domnului secretar general, care a prezentat, de fapt, poziþia Secretariatului de Stat pentru Persoane cu Handicap, ca vârsta sã fie limitatã la 50 de ani în cazul primei angajãri. Nu existã nici o lege în þarã care sã interzicã acest lucru, nici convenþiile internaþionale nu permit îngrãdirea dreptului la muncã, ºi aº ruga Secretariatul de Stat pentru Persoane cu Handicap sã facã o propunere de hotãrâre de guvern, pentru a reveni la aceastã chestiune. Altminteri, sunt nevoit sã anunþ aceastã instituþie guvernamentalã cã va contribui, prin aceastã mãsurã anticonstituþionalã, la creºterea numãrului de dosare la instanþele de judecatã, lucru pentru care dânºii vor purta rãspunderea. Mulþumesc pentru atenþie.

Iar dumneavoastrã, domnule deputat, puteþi sesiza, în acelaºi timp, ºi Curtea Constituþionalã, în legãturã cu neconstituþionalitatea unei hotãrâri de guvern.

Nu pot.

Ba da, puteþi sã o faceþi, aºa cum pot sã o facã ºi toþi ceilalþi deputaþi. Pentru cã nu suntem chemaþi sã sesizãm, aºa cum se întâmplã cu legile, dar putem sesiza acte sau acþiuni neconstituþionale ale Guvernului.

Aici se încheie aceastã zi. Vã mulþumesc tuturor celor care aþi participat ºi vã urez noapte bunã!

## _ªedinþa s-a încheiat la ora 19,00._

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Serviciul relaþii cu publicul ºi agenþii economici, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, telefon 411.58.33. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 116/2000 conþine 24 de pagini.**

Preþul 11.496 lei