Stenogramă plen

Domnilor senatori,

Deschid lucrãrile Senatului României de astãzi, 23 octombrie a.c. Din totalul de 143 colegi senatori, ºi-au anunþat prezenþa pânã acum 108. Cvorumul de ºedinþã este de 72 de colegi senatori.

Programul de lucru al Senatului pentru aceastã sãptãmânã este urmãtorul: luni, lucrãri în plen pânã la orele 19,30; mâine, plen începând cu orele 9,00, atât dimineaþã, cât ºi dupã-amiazã; miercuri dimineaþã, ºedinþã în plen, dupã-amiazã, activitate în cadrul comisiilor de specialitate; joi dimineaþã, activitate în comisiile de specialitate, vineri ºi sâmbãtã, activitate în teritoriu.

Voi prezenta ºi rãspunsul Biroului permanent privind problemele ridicate de domnii senatori în ºedinþa de sãptãmâna trecutã.

Domnul senator ªerban Sãndulescu a pus douã întrebãri: cea referitoare la Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 129/2000 privind organizarea alegerilor generale ºi prezidenþiale a fost depusã la Senat pe data de 30 iunie 2000, spre informare, iar în prezent se aflã pentru dezbateri la Camera Deputaþilor, unde Comisia juridicã a fost sesizatã pentru întocmirea raportului. Aºteptãm sã vinã de la Camera Deputaþilor. Propunerea legislativã pentru interzicerea manipulãrii opiniei publice la alegeri are raportul Comisiei pentru drepturile omului ºi se va înscrie în ordinea de zi din perioada imediat urmãtoare.

Domnul senator Victor Apostolache.

Biroul permanent al Senatului s-a adresat grupurilor parlamentare pentru a face propuneri de membri în Comisia pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã, conform algoritmului stabilit între liderii grupurilor parlamentare,É reducerea numãrului membrilor comisiei de specialitate de la 15 la 11. Aºteptãm aceste propuneri pe care le vom supune aprobãrii plenului Senatului.

De asemenea, Biroul permanent s-a adresat Grupului parlamentar P.N.Þ.C.D. pentru numirea unui alt reprezentant în Comisia de anchetã pentru cercetarea condiþiilor în care au fost privatizate societãþile comerciale agricole, în locul domnului senator Petru Juravlea.

De asemenea, Biroul permanent s-a adresat primuluiministru pentru a-l atenþiona cã domnul ministru Ioan Avram Mureºan obstrucþioneazã activitatea Senatului prin netrimiterea materialelor solicitate de Comisia de anchetã pentru cercetarea condiþiilor referitoare la felul în care au fost privatizate societãþile comerciale agricole. Aºteptãm rãspunsul domnului prim-ministru.

Domnul senator Ioan Ardelean.

Biroul permanent a hotãrât sã se ia mãsuri ca la bufetul de la parter sã se respecte programul de servire a domnilor senatori.

În legãturã cu problemele privind parcajul auto, urmeazã ca domnul vicepreºedinte Ulm Spineanu sã poarte o discuþie cu reprezentanþii Poliþiei Capitalei în perioada 22Ñ28 octombrie a.c.

Domnul senator Florin Buruianã.

Biroul permanent a hotãrât sã propunã plenului Senatului ca de la 1 noiembrie 2000 sã se adopte urmãtorul program de lucru al Senatului: luni ºi marþi, lucrãri în plen, miercuri, lucrãri în comisiile permanente,

iar joi, vineri ºi sâmbãtã, activitate în teritoriu. Deci, începând de sãptãmâna viitoare, vom avea acest program de activitate.

Domnul senator Corneliu Turianu.

Biroul permanent a hotãrât sã solicite Comisiei juridice finalizarea raportului la propunerea legislativã privind modificarea prevederilor Legii nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaþilor ºi a Senatului, referitoare la interdicþia accesului la demnitãþile publice a persoanelor cu antecedente penale. Autor: domnul senator Corneliu Turianu, pentru a fi înscrisã în ordinea de zi.

Domnul senator Lšrinczi Iuliu.

Solicitarea de înlocuire a domnului senator Gyšrgy Frunda cu domnul senator Szab— K‡roly-Ferenc în Comisia de anchetã pentru privatizarea I.A.S.-urilor a fost

acceptatã în plenul Senatului în data de 16 octombrie. Domnul senator Badea Nelu.

Numirea preºedintelui Comisiei pentru cercetarea abuzurilor ºi petiþii se va rezolva între preºedinþii grupurilor parlamentare din cadrul opoziþiei, întrucât acest post, aceastã conducere de comisie a fost atribuitã reprezentanþilor opoziþiei. Deci Grupul P.U.N.R., P.R.M. ºi P.D.S.R. vor cãdea de acord asupra modificãrii sau menþinerii actualei forme.

De fapt, dumneavoastrã aþi ºi participat, domnule senator Ardelean, la ºedinþa de Birou permanent.

Acestea au fost problemele ridicate de domnii senatori în ºedinþa din 16 octombrie a.c.

- Ordinea de zi de astãzi o cunoaºteþi, a fost depusã la

- casete...

La ordinea de zi doriþi, domnul senator?

La rãspunsul Biroului permanent.

Vã rog.

Îmi cer scuze dacã, cumva, nu am fost în salã ºi nu am auzit. Am depus cu circa o sãptãmânã ºi ceva în urmã scrisorile din partea a circa 50 de asociaþii, organizaþii care se ocupã de problemele persoanelor cu handicap, care cereau introducerea în dezbatere în procedurã de urgenþã a proiectului de Lege privind egalizarea ºanselor persoanelor cu handicap. Nu ºtiu dacã, eu nu am primit nici un rãspuns, dacã s-a discutat ºi care este...

Nu am avut în mapa pentru Biroul permanent aºa ceva, dar vã promit cã mâine de dimineaþã voi verifica dacã existã raport întocmit la aceastã iniþiativã legislativã, ºi în Biroul permanent de miercuri o s-o introducem...

Vã rog, pentru cã chiar domnului vicepreºedinte Vãcãroiu, mi se pare, am predat toatã acea corespondenþã ºi...

O sã verificãm.

...pentru cã este în interesul tuturor grupurilor parlamentare...

Categoric...

...sã rezolvãm aceastã problemã.

Domnul senator Bucur.

## Domnule preºedinte,

Îmi fac datoria ca ºi în aceastã ºedinþã sã reiterez la probleme organizatorice o problemã ridicatã în repetate rânduri în Senat, care a fost reþinutã, a format obiectul mai multor corespondenþe ale domnului preºedinte al Senatului, domnul Mircea Ionescu-Quintus, ºi v-aº ruga foarte mult sã reþineþi cã nici la ora actualã comisia pentru anchetarea activitãþii Ministerului Culturii nu a intrat, dupã aproape 10 luni, în posesia rãspunsurilor la întrebãrile transmise.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Domnul preºedinte al Senatului a transmis o notã domnului prim-ministru Mugur Isãrescu pentru a urgenta acest lucru. S-au întreprins toate diligenþele din partea Biroului permanent. Rãmâne ca domnul ministru Caramitru sã se conformeze dispoziþiilor primului-ministru.

Dacã asupra programului de astãzi sunt observaþii? Dacã nu sunt observaþii, îl supun la vot.

Programul de astãzi a fost votat cu 69 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi douã abþineri.

Dacã asupra programului pe sãptãmâna în curs aveþi observaþii? Nu sunt observaþii.

Vã rog, votul dumneavoastrã pentru programul pentru aceastã sãptãmânã. Vã rog sã votaþi, domnilor colegi. Programul pe aceastã sãptãmânã a fost adoptat cu 72 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi 6 abþineri.

Dacã la probleme organizatorice mai sunt colegi doritori sã ia cuvântul?

Domnul senator Liviu Maior, domnul senator Marcian Bleahu ºi domnul senator Pãvãlaºcu.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi,

Sãptãmâna trecutã a fost votat cu o majoritate concludentã raportul Comisiei de anchetã privind activitatea Fondului Proprietãþii de Stat din România. Acest raport nici mãcar nu a fost publicat încã în ”Monitorul OficialÒ, iar primul-ministru al României, domnul Mugur Isãrescu, patroneazã în continuare un jaf care tinde sã ia proporþii tot mai mari în România, cu aºa-zisa privatizare care nu mai este privatizare, ci este hoþie la drumul mare. Scandalurile se þin lanþ, societatea româneascã se tensioneazã pe zi ce trece, iar domnul Isãrescu cu ”iÒ-ul dânsului patroneazã aceastã stare de spirit.

Noi nu credem cã trebuie abandonatã privatizarea în România. Noi credem, aºa cum în alte þãri civilizate din lume, cu trei luni de zile înainte de alegeri, guvernele numai gestioneazã ºi administreazã þara, sã nu mai recurgã la formule de aceastã naturã, privatizãri pe picior, cu tot felul de indivizi care se procopsesc pe ultimii metri cu comisioane grase, fãrã ca nimeni sã nu ia nici un fel de atitudine.

Eu vã rog, domnilor senatori, indiferent de ce culoare politicã sunteþi, aceastã chestiune nu mai face parte din separaþia pe grupuri parlamentare ºi pe grupuri politice, dar, atâta timp cât se pregãteºte privatizarea ”PetromidieiÒ la o sumã ridicolã de cãtre o firmã înfiinþatã aºa, pe picior, numai ca sã intre pe mâinile unor rechini, eu nu cred cã noi putem fi pãrtaºi la acest lucru.

Am votat raportul. Raportul respectiv nu se aplicã, ordonanþa cu privatizarea a fost mutatã la nesfârºit pe ordinea de zi a Parlamentului, ca Parlamentul sã nu poatã interveni ºi sã-i aducã corecturi. De aceea, aºa cum în democraþiile pe care tot le-am invocat aici de patru ani de zile, Guvernul trebuie sã treacã doar la gestionarea þãrii, ºi nu sã dea frâu liber unor samsari puºi pe îmbogãþire pe ultima, repet încã o datã, mã iertaþi, sutã de metri.

Noi, Grupul parlamentar P.D.S.R. din Senat, vom veni cu un proiect de lege prin care vom cere suspendarea pânã dupã alegeri a acestor privatizãri sau, în cel mai rãu caz, prevenim, ºi repet încã o datã, pe cei care au fãcut asemenea privatizãri, în asemenea condiþii, cã vom analiza cuvânt cu cuvânt ºi vom investiga aceste privatizãri, cu consecinþele de rigoare.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Vã promit cã o sã luãm legãtura cu ”Monitorul OficialÒ sã vedem din ce cauzã nu a fost publicatã Hotãrârea Senatului României. Sunt convins cã toate grupurile parlamentare, indiferent de culoare, sunt interesate ca o hotãrâre a Senatului României sã prindã viaþã.

Domnul senator Bleahu.

Domnule preºedinte, suntem la declaraþii politice sau la chestiuni organizatorice?

Organizatorice, domnule senator...

Bun. Dacã îmi permiteþi, am o întrebare.

Începând de la 1 noiembrie se schimbã programul nostru de lucru. Se ºtie însã cã existã un anumit numãr fix de zile pe care senatorii pot sã-l petreacã în circumscripþii, cu decontarea cheltuielilor respective. Înseamnã cã va trebui schimbat acest regulament pentru cã o sã avem o zi în plus, cea de joi, complet, ºi poate ºi jumãtate din miercuri.

Cred cã ar trebui supusã discuþiei Biroului permanent aceastã problemã de modificare a regulamentului obiºnuit.

A doua problemã: foarte mulþi colegi senatori nu mai candideazã în circumscripþiile la care sunt acum ºi unde aveau dreptul sã se deplaseze, ci în altele. Care sunt drepturile lor de a deconta aceste deplasãri în circumscripþiile în care merg sã facã o propagandã electoralã? Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule senator.

S-a ºi discutat în Biroul permanent aceastã chestiune ºi s-a luat decizia ca drepturile senatorilor sã înceapã din ziua de miercuri sau joi de dimineaþã.

În privinþa colegilor care sunt din alte localitãþi decât circumscripþia unde a fost ales senator, de asemenea are dreptul la decontare pânã inclusiv sâmbãtã. Vã rog, domnule senator.

În aceastã privinþã legea prevede decontarea cheltuielilor în exercitarea mandatului, nu pentru obþinerea mandatului. Sã fie limpede!

Pãi, eu cred cã la acest lucru s-a referit domnul senator Bleahu...

Pãi, cred ºi eu... dar confuz!

Exercitarea în circumscripþia unde a fost ales...

Senatorul în funcþie deconteazã cheltuielile fãcute în exercitarea mandatului în circumscripþia electoralã...

Corect, aºa este...

Nu candidatul... Candidatul nu deconteazã nimic...

Nu avem ce discuta despre candidaturã...

Cel care desfãºoarã activitatea pentru obþinerea mandatului nu deconteazã nimic... Chiar pânã acolo s-a ajuns? Sã deconteze candidaþii?

Nici vorbã de aºa ceva... Domnul senator Pãvãlaºcu.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Vin în faþa dumneavoastrã cu o problemã care, zic eu, este foarte importantã, þinând cont de ceea ce am crezut eu ºi consider cã acest lucru poate fi continuat pe mai departe.

Din 1990 încoace ºi pânã acuma, am considerat cã diasporele au un rol deosebit într-o þarã ºi vreau sã vã mãrturisesc cã am fost invidios pe cei din diaspora din Ungaria, din Cehia, din Polonia, pentru lobby-ul pe care l-au fãcut în România.

Din 1996 încoace, am avut ºansa ºi norocul sã fac un lobby deosebit de puternic în Statele Unite în ceea ce priveºte susþinerea, de acolo, din Statele Unite, a intereselor României. ªi este cunoscut faptul cã un rol deosebit pentru includerea României în procesul de aderare la structurile nord-atlantice, începând cu Summit-ul de la Madrid, am fost ºi eu implicat ºi nu s-a ºtiut prea mult. Lucrul acesta pe care l-a recunoscut chiar însuºi senatorul democrat Bob Dole, când a venit la Comisia pentru politicã externã a Senatului ºi a spus cã de data asta lobby-ul pentru România l-au fãcut cetãþenii americani de origine românã, dar nu oricare, dintre cei mai valoroºi. Eu am fost tot timpul în contact cu ei.

Care este problema?

Am fost invitat în 1998 la Comitetul Helsinki pentru a prezenta, în special, politica economicã ºi socialã a României, ºi în special reforma. Dupã aceea, am avut întâlniri, timp de 12 zile, cu o serie de personalitãþi politice ºi cetãþeni americani de origine românã, în vreo 7 state. le-am adresat invitaþia de a veni în România, ºi în 1999 m-am ocupat, din partea românã, de delegaþia formatã din 20 de personalitãþi politice din Statele Unite, din Austria, Canada, Germania.

Acuma, care este problema? Peste câteva zile va avea loc la Washington Congresul cetãþenilor americani de origine românã. Este o acþiune foarte importantã ºi este un prilej deosebit de a se face lobby acolo pentru România. Ce-i drept, am primit niºte invitaþii, cam târziu, de vreo sãptãmânã ºi jumãtate, inclusiv din partea Comitetului Helsinki, a fostului preºedinte sau actualul vicepreºedinte Cristopher Smith, ºi încã a vreo ºase asociaþii ºi fundaþii din Statele Unite, pentru a prezenta situaþia României din zona europeanã, pentru a prezenta reforma ºi posibilitãþile de aderare la structurile nordatlantice.

Domnule senator, am reþinut ceea ce aþi spus dumneavoastrã. Este o problemã de competenþa Biroului permanent. Chiar dumneavoastrã aþi declarat cã aþi primit aceste invitaþii încã de acum 10 zile, o sãptãmânã ºi jumãtate în urmã. Trebuia sã le depuneþi de urgenþã la Biroul permanent pentru a fi analizate ºi Comisia pentru politicã externã sã calculeze un deviz pentru aceastã deplasare. Am înþeles cã toate cheltuielile ar trebui suportate de Senatul României. Nimeni nu îºi asumã o rãspundere de acest gen, nici mãcar domnul preºedinte Mircea Ionescu-Quintus. Este de competenþa Biroului permanent. Am înþeles.

Domnul preºedinte Mircea Ionescu-Quintus doreºte sã ia cuvântul.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

În primul rând, vreau sã-mi cer scuze faþã de domnul Pãvãlaºcu, pentru cã, pentru prima oarã în viaþa mea, nu am mai putut sã suport o insistenþã care depãºea orice limitã. Am stat de vorbã cu dânsul de nu ºtiu câte ori ºi i-am explicat cã preºedintele Senatului nu are competenþa sã trimitã într-o delegaþie pe un senator sau o delegaþie senatorialã, cã singura competenþã o are Biroul permanent. Dânsul explica, aºa cum a spus ºi acum, cã trebuie sã plece joi ºi îmi cerea vineri, cred, sã semnez aºa ceva. Dacã aº fi avut bani personali sã acopãr eu o asemenea greºealã, o fãceam cu plãcere.

Îl primim oricând la Prahova sã candideze dacã este mai senator de Prahova decât alþi prahoveni. Nu avem nimic de spus. Însã atrag atenþia cã distinsul nostru coleg nu s-a limitat numai la intervenþii la mine. A intervenit peste tot. Mi s-a atras atenþia la servicii ale noastre cã Domnia sa, direct, încearcã sã-ºi rezolve aceste probleme. Singura cale, ºi cred cã o ºtie dupã atâþia ani de muncã în Senatul acesta, este ca Senatul sã fie sesizat cu privire la nevoia ca un senator sau o delegaþie sã participe la o anumitã întâlnire în strãinãtate. Toatã lucrarea se duce la domnul Prisãcaru, preºedintele Comisiei de politicã externã, care face referat pozitiv sau negativ Biroului permanent, Biroul permanent hotãrãºte, dupã care se pleacã sau nu se pleacã.

Încât, încã o datã spun, recunosc, eram foarte obosit. Eu lucrez ºi vinerea ºi oricând. Eu nu am circumscripþie electoralã, de aceea sunt mai puþin cunoscut în Prahova. ªi recunosc cã m-a prins într-un moment de enervare, dupã cei îi explicasem de nu ºtiu câte ori acelaºi lucru. Dacã s-a simþit în vreun fel afectat, eu îmi cer scuze. Eu nu înþeleg sã fiu nepoliticos cu nimeni. Mulþumesc.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Replicã la replicã... DomnuÕ senator, dumneavoastrã aþi menþionat numele domnului preºedinte Quintus, aºa cã...

Domnul senator Triþã Fãniþã!

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Senatul a aprobat comisiei de anchetã care se ocupã de privatizarea I.A.S.-urilor termen de depunere a raportului 20 octombrie. Acum 10 zile, domnul senator Tãrãcilã aprecia ºi solicita amânarea acestui termen, date fiind complexitatea ºi volumul de lucru, problemele clare care se gãsesc în acest sector, cel puþin pânã acum. S-a intervenit ºi s-a apreciat sã încercãm totuºi sã respectãm termenul. Am încercat dar nu reuºim. De aceea vã solicit ºi vã rog sã fiþi de acord ca termenul final pentru raport parþial sã fie 1 noiembrie. Noi ne vom strãdui sã-l depunem în aceastã sãptãmânã.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Mulþumesc, domnule senator.

Existã aceastã propunere din partea domnului senator Triþã Fãniþã pe care sunt obligat sã o

- 4 împotrivã ºi 7 abþineri. Înainte de a trece la declaraþiile politice...

Domnule preºedinte de ºedinþã, prin dumneavoastrã rog Biroul permanent sã-ºi aminteascã cã Televiziunea Românã este sub controlul Senatului României ºi cã ea, Televiziunea, are datoria sã anunþe populaþia în legãturã cu anumite evenimente care o implicã. De pildã, am constatat cã în Bucureºti, nu mai vorbesc de provincie, sunt multe persoane care nu ºtiu cã anumite bancnote vor fi scoase din circulaþie. Toate televiziunile private au anunþat, afarã de Televiziunea Românã. Sau, dacã a fãcut-o, a fãcut-o la niºte ore atât de ciudate, încât populaþia care urmãreºte doar Televiziunea Românã habar nu are. Bancnotele de 10.000 de lei vor fi scoase în câteva zile din circulaþie ºi Televiziunea Românã nu a anunþat, sau se pare cã nu a anunþat, acest lucru. Nu mi se pare normal. Iar Senatul României, care are în subordine Televiziunea, ar trebui sã acþioneze în acest sens nu numai cu cazul particular de care vorbesc.

Am reþinut, domnule senator.

Deci spuneam, înainte de a trece la declaraþiile politice, aveþi posibilitatea de a vã exercita dreptul de sesizare a Curþii Constituþionale pentru urmãtoarele legi: Legea privind unele mãsuri pentru asigurarea respectãrii drepturilor de proprietate intelectualã în cadrul operaþiunilor de vãmuire ºi Legea privind declararea oraºului Sebeº ca municipiu.

La declaraþii politice Grupul parlamentar P.D.S.R. nu are nici un înscris pentru ziua de astãzi.

Din partea Grupului parlamentar P.N.L. domnul senator Popovici Alexandru.

Domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Petrolul caspic pentru Europa reprezintã o perspectivã care necesitã investiþii mari, dar prefigureazã avantaje uriaºe pentru toþi beneficiarii traseului. Plasarea României pe un astfel de drum trebuie sã fie o prioritate economicã ºi politicã pentru orice guvern s-ar afla la Palatul Victoria. Argumentele tehnico-economice în favoarea oleoductului Constanþa Ñ Trieste sunt puternice ºi nu fac obiectul prezentei declaraþii. Amintesc doar poziþia ºi dotarea portului Constanþa, baza materialã ºi experienþa în domeniul transportului ºi prelucrãrii petrolului în România.

Cu toate acestea, pânã în prezent orice demers pentru finanþarea ºi realizarea conductei petroliere prin þara noastrã a fost sortit eºecului din motive legate de instabilitatea politicã ºi militarã din spaþiul Republicii Federale Iugoslavia. Noua situaþie, rezultatã ca urmare a alegerilor din þara vecinã redeschide subiectul, pornindu-se de la premise extrem de favorabile. Este un moment care nu trebuie ratat. Ministerul Afacerilor Externe are datoria de a stabili de urgenþã contactele necesare cu omologii sãi sârbi ºi croaþi pentru ca cele trei guverne sã acþioneze solidar printr-un proiect ºi un lobby comun. În situaþia actualã, în care Croaþia ºi-a manifestat interesul pentru construcþia acestui oleoduct, iar Iugoslavia se aflã în centrul atenþiei internaþionale, România trebuie sã devinã iniþiatoarea acestui proiect care are avantaje economice ºi care, în alt plan, va ajuta la consolidarea climatului de pace ºi stabilitate în Balcani.

Având în vedere importanþa problemei, depun prezenta declaraþie la prezidiul de ºedinþã pentru a fi trimisã, prin intermediul Biroului permanent al Senatului, Ministerului Afacerilor Externe.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar P.D., domnul senator Aichimoaie. Aþi renunþat, nu?

Din partea Grupului parlamentar P.N.Þ.C.D., domnul senator Bãdiceanu Nistor.

Am sã fiu foarte paºnic, chiar, dimpotrivã,... Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

În ultimul numãr al prestigioasei reviste ”22Ò m-am oprit asupra unui articol al fostului nostru coleg din legislatura trecutã, domnul ªtefan Augustin Doinaº. Articolul

era intitulat ”Redingota lui Petru GrozaÒ. ªi spunea autorul cã în tinereþea Domniei sale auzise cã celebra zicalã ”Numai boul este consecventÒ era atribuitã lui Petru Groza, primul politician român care a trecut de partea comuniºtilor. Autorul ºi-a amintit de zicala mai sus pomenitã pe marginea fenomenului migraþiei politice, dând ºi câteva exemple nu prea mãgulitoare pentru unii colegi, pentru a-ºi ilustra afirmaþiile în privinþa consecvenþei parlamentarilor români.

Nu pot sã nu-i dau dreptate autorului ºi sã constat cã din punct de vedere al consecvenþei, numãrul ”boilorÒ în Senatul României este în scãdere alarmantã, în timp ce partida cameleonilor îºi îngroaºã rândurile. Întrucât nu dau nume, sper sã nu se simtã nimeni cu musca pe cãciulã. Aºa cum spunea ªtefan Augustin Doinaº, ”astãzi, lipsa de consecvenþã nu este un defect moral, ci dimpotrivã, este consideratã o virtute, iar politicienii care o practicã, mândri fiind de morala lor politicã, sunt ieºiþi, dupã Domnia sa, de sub redingota lui Petru GrozaÒ.

Dat fiind cã de la acest microfon m-am exprimat despre cel care a fost Petru Groza în câteva rânduri, ignorând zicala ”despre morþi numai de bineÒ, mã simt dator sã fac _mea culpa_ ºi sã mã explic. Într-un cotidian din Oradea, tot de sãptãmâna trecutã, a apãrut sub titlul ”Un document mãrturisire ineditãÒ un articol potrivit cãruia în 1948 dr. Petru Groza, prim-ministru, a oprit asasinarea a peste 6.000 de intelectuali arestaþi de cãtre comuniºti. Potrivit relatãrii unui colaborator apropiat al lui Petru Groza, pe nume Constantin Costiºel, Ana Pauker, Vasile Luca, Iosif Chiºinevschi ºi Teohari Georgescu au fost suprinºi în sediul Comitetului Central de cãtre premier în timp ce plãnuiau o noapte a Sfântului Bartolomeu, în care urmau sã-i suprime pe cei 6.500 de oameni arestaþi ca ”duºmani ai poporuluiÒ. Dupã douã ore de discuþii, Petru Groza i-a convins cã nici Stalin personal nu ar putea aproba un masacru de asemenea proporþii, având în vedere complicaþiile pe care le-ar putea avea cu anglo-americanii. Vasile Luca a fost cel care a cedat primul ºi i-a convins ºi pe ceilalþi sã amâne hotãrârea ºi sã gãseascã o altã soluþie, ”fãrã zgomotÒ, în realizarea acestui scop. Ce a urmat se ºtie: Aiudul, Sighetul, Râmnicul Sãrat, Piteºtiul, Gherla, Canalul Morþii ºi altele. Dar în 1948, arestat fiind ºi eu, puteam foarte bine sã cad victima masacrului celor patru sceleraþi. Mã puteau foarte uºor confunda cu un intelectual. Mai ales cã întâi te-ar fi asasinat ºi abia dupã aceea þi-ar fi stabilit gradul de culturã. Întrucât iarba rea nu piere, am supravieþuit. Însã mã simt dator sã spun: ”Doamne, iartã-i pãcatele lui Petru Groza!Ò.

Da, mulþumesc.

Are cuvântul domnul senator Bunduc, Grupul parlamentar P.R.M.

Se pregãteºte domnul senator Ardelean.

## Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

Am în faþã un protest colectiv ce aparþine salariaþilor de la S.C. DELTANAV Ñ S.A., Tulcea, care au declarat o grevã spontanã începând cu ziua de 16 octombrie în legãturã cu privatizarea ilegalã ºi cu un mare deficit al acestei societãþi. Aceastã grevã spontanã va avea efecte devastatoare nu atât asupra societãþii respective, cât ºi asupra altor societãþi la care lucreazã aproximativ 100.000 de oameni. Am în vedere în acest sens societãþile: SIDEX, ALRO Slatina, MINEX Mahmudia, BIBIGI ALUM, S.C. SERFO, INTERTRAV Ñ S.R.L., DUNAROM, TREMAG, CONVEX ºi alte întreprinderi care beneficiazã de transporturile acestei societãþi, DELTANAV Ñ S.A.

Salariaþii acestei întreprinderi contestã modul abuziv în care directorul societãþii de privatizare Tulcea, domnul Matroz Constantin, efectueazã aceste procese de privatizare, el fiind reprezentantul Fondului Proprietãþii de Stat pe judeþul Tulcea ºi pe alte încã cinci judeþe din þarã.

În legãturã cu aceste acþiuni de privatizare sunt contestate, pe de o parte, lipsa de transparenþã în procesul de privatizare. Se apreciazã, de asemenea, cã salariaþii sunt în pericol de a-ºi pierde locurile de muncã.

Faþã de aceastã situaþie salariaþii de la Tulcea cer amânarea oricãrei acþiuni de privatizare pânã dupã alegeri. În acest sens, protestul a fost înaintat cãtre Preºedinþie, primul-ministru, Ministerul Transporturilor, Fondul Proprietãþii de Stat ºi cãtre celelalte ministere ºi societãþi care sunt în legãturã cu acest act de privatizare. Vã mulþumesc.

Mulþumesc.

Are cuvântul domnul senator Ardelean. Se pregãteºte domnul senator Tocaci.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi senatori,

Tema declaraþiei mele politice de astãzi se referã la sondajocraþie sau hãrþuirea electoratului prin sondaje de opinie.

În ultima vreme opinia publicã româneascã este realmente hãrþuitã de cãtre aceºti profesioniºti ai oportunismului care sunt creatorii de sondaje de opinie. Aceºtia varsã în urechile majoritãþii sondate numai lapte ºi miere, propunând ceea ce ea vrea sã audã, asta în cazul cel mai fericit. Necazul mare este cã, cel mai adesea, oamenii sondaþi pe stradã nu sunt lãsaþi sã-ºi spunã pãrerea, sã aleagã ei dintre cât mai multe alternative posibile aflate la îndemânã. Chestionaþilor li se bagã pur ºi simplu pe gât, ca sã ne exprimãm mai plastic, tot felul de ”meniuriÒ din timp pregãtite, bineînþeles, sunt orientaþi spre þintele urmãrite de cei ce comandã aceste sondaje. Neavând de ales între mai multe oferte, omul hãrþuit efectiv sau sedus în alte situaþii alege în disperare de cauzã ceea ce i se serveºte, dar foarte rar ceea ce ar dori el în mod real sã aleagã.

Este clar: România a devenit þara celor mai originale lucruri. Dacã pânã în anii Õ93 sondajele de opinie erau rare ºi aveau o mare dozã de credibilitate, astãzi asistãm la o adevãratã inflaþie de firme de sondaje. E adevãrat,

sondajul de opinie este un instrument mai mult decât folositor pentru politicieni atunci când el reflectã în mod corect opiniile, problemele ºi dorinþele cetãþenilor. Din pãcate, astãzi nu ni se mai spune cine plãteºte aceste sondaje comandate, mai mult, se încearcã a se acredita ideea falsã cã rezultatele obþinute de sondaje sunt absolute ºi perpetue, lucru fals, având în vedere cã existã un anumit nivel de probabilitate, un nivel al erorii ºi, în plus, mãsurarea este valabilã doar pentru momentul istoric al efectuãrii sondajelor.

Aceastã ciudatã democraþie bazatã pe sondaje ne ameninþã cu instituirea unui sistem anarhic. România devine astfel scena permanentã a unor târguieli de prost gust între opinii ºi interese dintre cele mai diferite, dar asociabile, pentru a forma ”echipe sau tandemuriÒ, cum este la modã acum.

Ce putem spune despre sondajul INSOMAR publicat la 20 iulie 2000, adicã la doar trei zile de la anunþul domnului Emil Constantinescu, de renunþare la participarea în cursa prezidenþialã? Într-un timp record, de parcã ar fi trimis la uºa cetãþenilor o echipã de desant, INSOMAR scoate pe piaþã un sondaj ce anunþã cu surle ºi trâmbiþe schimbarea peste noapte a opþiunilor electorale, or, aºa cum recunosc directorii altor institute de sondaje, este aproape imposibilã conceperea, executarea ºi prelucrarea datelor într-un timp atât de scurt.

Mulþumesc, domnule senator. Are cuvântul domnul senator Tocaci Emil. Se pregãteºte domnul senator Szab—.

## Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

Vã cer de la început scuze pentru cã voi spune ceva care pe mulþi îi va mira ºi pe ºi mai mulþi îi va contraria.

Suntem la sfârºit de mandat ºi la sfârºitul unui deceniu de viaþã parlamentarã româneascã. Se constatã cã noi, cei care formãm clasa politicã, suntem în mare mãsurã dezavuaþi de o importantã parte a populaþiei. Se vorbeºte mereu de calitatea slabã a clasei politice. ªi într-o oarecare mãsurã este adevãrat. Se ºi exagereazã, dar este ºi o dozã substanþialã de adevãr în aceste aprecieri. Mi-am pus întrebarea de ce ºi evident cã rãspunsul la aceastã întrebare este legat de ansamblul societãþii româneºti. Clasa politicã nu poate fi în afara societãþii. Este strict legatã de ea.

Dar eu consider Ñ ºi aici apare partea care s-ar putea sã vã contrarieze Ñ cã s-ar putea lua niºte mãsuri care sã amelioreze substanþial calitatea clasei politice. Este vorba de imunitatea parlamentarã ºi de campania electoralã. Vã voi demonstra în câteva minute cã imunitatea parlamentarã este nocivã ºi cã pentru cei care o doresc este ºi inutilã. Ce înseamnã imunitatea parlamentarã? Înseamnã un statut special pentru parlamentari. De ce s-a gândit acest statut special? Atunci când am decis Ñ eram printre cei care au decis Ñ existenþa imunitãþii parlamentare s-a raþionat aºa: parlamentarul sã nu fie sâcâit, sã nu fie deranjat, sã nu fie derutat ºi sã poatã fi lãsat sã lucreze în liniºte. Da, dar e inutil. Pentru cã, dacã cineva vrea sã sâcâie un parlamentar, îi face o sutã de procese civile ºi îi cere miliarde de lei sau zeci de miliarde de lei. Prin urmare, cu toatã imunitatea parlamentarã, parlamentarul poate fi sâcâit. În schimb, de imunitatea parlamentarã se bucurã cei care au la activ infracþiuni. ªi asta nu e în regulã deloc. Orice parlamentar care este un infractor trebuie sã stea în afara Parlamentului României ºi în interiorul puºcãriei. Aºa e corect!

Ce efect are aceastã imunitate parlamentarã? O viciere a listelor. Sã nu ne ascundem dupã deget! La toate formaþiunile politice existã presiunea unor persoane care au nevoie de imunitatea parlamentarã, presiune care

urmãreºte sã-i propulseze pe listele electorale în locuri eligibile, pentru a scãpa de consecinþele penale. Lor nu le e teamã de sâcâialã. Lor nu le este teamã de procese civile. Lor le este teamã de consecinþele penale ale infracþiunilor pe care le-au comis. Aceastã imunitate parlamentarã e nocivã, cã pe aceastã cale viciazã listele, iar partidele sunt tentate. Chiar dacã sunt conduse de oameni oneºti, sunt tentate sã accepte astfel de indivizi pe liste ºi e dureros ceea ce spun pentru cã costã foarte mult campania electoralã. O campanie electoralã de 60 ºi acum de 45 de zile costã fabulos ºi partidele au nevoie sã-ºi facã campanie electoralã.

## Mulþumesc foarte mult, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Szab—, se pregãteºte domnul senator Moisin Ioan, dacã este, dacã nu domnul senator ªerban Sãndulescu.

## Domnule preºedinte,

## Doamnã ºi domnilor senatori,

În locul unei declaraþii politice obiºnuite, permiteþi-mi sã citez un articol dintr-o lege pe care nu demult Parlamentul României a adoptat-o. Aºadar, citez din ”Monitorul Oficial al RomânieiÒ. Partea I, numãrul 8 din 12 ianuarie 2000. Textul este articolul 40 din Legea nr. 1/2000 privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole ºi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 ºi ale Legii nr. 169/1997.

La articolul 40, scrie legea de care vorbim, citez: ”pentru toate terenurile agricole ºi forestiere solicitate prin cereri întemeiate, aprobate de organele competente, înregistrate în termenele ºi cu procedura prevãzutã de Legea nr. 18/1991, modificatã ºi completatã prin Legea nr. 169/1997, care nu au putut fi retrocedate, precum ºi în situaþiile în care foºtii proprietari au optat pentru despãgubiri, Guvernul va stabili prin hotãrâre modul de evaluare a terenurilor, sursele financiare ºi modalitãþile de platã cãtre foºtii proprietari, în termen de 45 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei legiÒ.

Nu am de fãcut nici un comentariu.

Încercaþi, în schimb, Domniile voastre sã gãsiþi vreun ”Monitor OficialÒ în care a fost publicatã vreo asemenea hotãrâre.

Mulþumesc.

Vã mulþumesc ºi eu domnule senator. Are cuvântul domnul senator ªerban Sãndulescu, se pregãteºte domnul senator Dumitraºcu Gheorghe.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Supun atenþiei dumneavoastrã un abuz incalificabil al Curþii Constituþionale: prin Legea nr. 138/1997 de modificare a Legii nr. 47/1992 de organizare ºi funcþionare a respectivei Curþi, s-a statuat cã Înalta Curte ”hotãrãºte limitativ ºi expres numai potrivit art. 144 din ConstituþieÒ, am încheiat citatul, adicã în ceea ce priveºte alegerile pentru funcþia de Preºedinte al României, citez acum, ”supravegheazã respectarea procedurilor privind alegerea Preºedintelui României ºi confirmã rezultatul sufragiuluiÒ, am încheiat citatul.

Iatã, însã, cã respectiva Curte, în dispreþul legii, a judecat sâmbãtã, 21 octombrie anul curent, douã contestaþii împotriva candidaturii domnului Theodor Stolojan la cea mai înaltã funcþie în stat, deºi legea nu îi dã în competenþã aºa ceva, ea doar poate supraveghea respectarea procedurilor, adicã dacã dosarele conþin toate actele, dacã alegerile au loc la datele stabilite etc.

Faþã de acest abuz, solicit Senatului României adoptarea unei hotãrâri care sã interzicã în mod expres Curþii Constituþionale sã se pronunþe asupra constituþionalitãþii respective.

E adevãrat cã ordonanþa de urgenþã privind calendarul alegerilor stipuleazã cã respectivele contestaþii trebuie trimise Curþii Constituþionale, dar textul nu învesteºte acest organism cu competenþa de a judeca.

Vã mulþumesc.

## Onorat auditoriu,

Domnilor care conduceþi aceastã ºedinþã, Domnilor care ascultaþi, Onoratã presã,

Având în vedere cã ne aflãm în pragul alegerilor, îmi fac datoria sã atrag atenþia Parlamentului ºi opiniei

publice cã existã la dispoziþia unui grup, cam instabil din punct de vedere politic, un factor de influenþare a alegerilor ºi care poate deveni în anumite condiþii un instrument de ºantajare a candidaþilor. Aceasta este Legea nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar ºi deconspirarea Securitãþii ca poliþie politicã, iar grupul este reprezentat de unii dintre membrii Consiliului Naþional pentru Studierea Arhivelor Securitãþii.

Readuc în atenþia dumneavoastrã grava abatere de la propria lege comisã de o parte dintre aceºti membrii care s-au impus, în alegerile locale din iunie 2000.

Mai atenþionez ºi asupra faptului cã, în conformitate cu propria declaraþie a vicepreºedintelui C.N.S.A.S., existã peste 53 de km de dosare, adicã peste 6 milioane de dosare, adicã 6 milioane de oameni care ºed sub teroarea unei terori care nu s-a terminat în 1989. Existã o teroare posibilã prin legea la care m-am referit asupra unor oameni care se simt nevinovaþi.

De aceea, solicit ca imediat, prin toatã mass-media, sã se aducã la cunoºtinþã electoratului ºi organismelor interesate, urmãtoarele:

Membrii C.N.S.A.S. sunt funcþionari publici care trebuie sã se supunã legilor statului de drept.

Aceºtia nu beneficiazã de imunitate parlamentarã. Ei sunt numiþi de Parlament, dar aceasta nu înseamnã cã au imunitate parlamentarã.

Membrii C.N.S.A.S. au obligaþia, conform art. 3 alin. 5 Legea nr. 187/1999 sã verifice dosarele candidaþilor în termen de maximum 7 zile, la 24 de ore de la depunerea candidaturilor, în prezenþa ºi cu citarea legalã a candidatului.

Candidatul are dreptul ca în termen de 15 zile sã-ºi retragã candidatura sau sã conteste la Curtea de Apel care va judeca într-o singurã ºedinþã actele ºi lucrãrile dosarelor care au regim secret.

Membrii C.N.S.A.S. care au semnat comunicatul de presã din 1 iunie 2000 prin care au influenþat abuziv alegerile locale fac obiectul unui dosar de cercetare penalã, instrumentat de Poliþia ºi Parchetul Municipiului Bucureºti. În cazul cã vor fi gãsiþi vinovaþi, conform prevederilor art. 24 din propria lor lege de funcþionare, pot face închisoare de la 6 luni la 5 ani sau, aºa cum s-a cerut în acel proces, de la 5 ani la 15 ani, pentru abuz în serviciu în formã calificatã.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Stimaþi colegi, trecem la urmãtorul punct pe ordinea de zi, raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 207/1999 privind înfiinþarea Ministerului Funcþiei Publice.

Caracterul legii, ordinarã. De fapt, nu existã decât un singur punct la mediere, adicã adoptarea textului Senatului. Nu prea avem ce adopta, doar raportul comisiei de mediere în ansamblu.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra raportului de mediere.

Adoptat cu unanimitate de voturi, 73 pentru.

Urmãtorul punct pe ordinea de zi, raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru ratificarea de cãtre România a Tratatului O.M.P.I. privind interpretãrile, execuþiile ºi fonogramele, adoptat la Geneva la 20 decembrie 1996.

Caracterul legii, organicã.

Din partea Senatului au participat la mediere domnii senatori: Bucur Corneliu, Vasiliu Eugen, Moisin Ion, NŽmeth Csaba, Nicolaescu Sergiu, Ardelean Ion, Ulici Laurenþiu.

Domnul senator Bucur Corneliu.

Comisia de mediere s-a întrunit miercuri, 18 octombrie, la sediul Camerei Deputaþilor, aþi comunicat ºi componenþa comisiei, ºi s-a convenit... Comisia a fost condusã alternativ de domnul Vasiliu ºi domnul Badea. În urma examinãrii divergenþelor apãrute la unele texte ale proiectului de Lege în formulãrile celor douã Camere, comisia a hotãrât sã propunã adoptarea textelor prevãzute în anexã la prezentul raport în unanimitate.

Deci, faþã de textele variante Senat Ð Camera Deputaþilor, a fost propus ºi adoptat textul Camerei Deputaþilor în unanimitate.

Acesta la proiectul de Lege privind ratificarea de cãtre România a Tratatului O.M.P.I.

Vã mulþumesc domnule senator.

Deci singura modificare se referã la titlul legii, varianta cu unanimitate de voturi a Camerei Deputaþilor.

Doar în sensul cã s-a renunþat la textul introdus de cãtre Senat, ”lege privind ratificarea de cãtre RomâniaÒ, ca urmare a faptului cã o þarã nu adoptã spre ratificare decât în nume propriu.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Vã mulþumesc, domnule senator.

Observaþii asupra textului propus de Camera Deputaþilor? Nefiind Ñ mare atenþie, avem în faþã o lege organicã! Ñ,

Medierea în ansamblu o

Comisia de mediere s-a întrunit miercuri, 18 octombrie. ªedinþa comunã a fost condusã alternativ de aceiaºi domni, domnul senator Vasiliu ºi domnul deputat Badea Alexandru.

În urma examinãrii divergenþelor apãrute în unele texte ale proiectelor de lege în formulãrile celor douã Camere, comisia a hotãrât sã propunã adoptarea textelor prevãzute în anexa la prezentul raport în unanimitate.

Deci a fost din nou acceptat textul Camerei Deputaþilor, pe aceleaºi considerente, de a se fi explicat ºi justificat necesitatea eliminãrii sintagmei ”de cãtre RomâniaÒ în varianta propusã de Senat.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Dacã sunt observaþii asupra modificãrilor aduse de cãtre comisia de mediere asupra titlului legii?

Nefiind, supun aceastã modificare a titlului de lege convenitã de comisia de mediere.

Vã rog, votul dumneavoastrã, avem în faþã o lege organicã. Vã rog sã votaþi, domnilor colegi.

Cu 79 de voturi pentru, a fost acceptatã varianta Camerei Deputaþilor la titlul legii.

Raportul de mediere în ansamblu.

12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 147/2.XI.2000

Vã rog, votul dumneavoastrã. Legea este organicã, vã rog sã votaþi.

Cu 77 de voturi pentru, unul împotrivã, nici o abþinere, raportul de mediere a fost adoptat.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Urmãtorul punct pe ordinea de zi, raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege privind egalitatea ºanselor de a urma studiile în învãþãmântul superior prin acordarea burselor sociale de studiu.

Din partea Senatului au participat domnii senatori: Prahase Mircea, Vladislav Tiberiu, Caraman Petru, Lšrinczi Iuliu, Dumitraºcu Gheorghe, Dobrescu Vasile, Bogdan Florin.

Am rugãmintea ca unul din colegii care au participat la aceastã comisie sã ...

Domnule senator, vã rog sã prezentaþi raportul comisiei de mediere.

Vã rog, liniºte!

Domnule senator Dumitraºcu, puteaþi ºi dumneavoastrã sã participaþi alãturi de domnul senator Caraman, cã aþi fost la comisia de ... Mã scuzaþi, aþi lipsit, vã rog sã luaþi loc.

Aveþi cuvântul, domnule senator.

A fost solicitatã aceastã comisie de mediere privind egalitatea ºanselor la accesul în învãþãmântul superior ºi, în general, noi, comisia, ne-am arãtat de acord cu propunerile de modificare ale Camerei Deputaþilor.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Vã mulþumesc, vã mulþumesc, domnule senator. Stimaþi colegi,

La titlul legii avem varianta Camerei Deputaþilor.

Dacã sunt observaþii? Nefiind observaþii,

Eu votez cu mâna.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Da, domnule senator.

Adoptat cu 74 de voturi pentru, unul împotrivã, o abþinere.

De asemenea, la art. 1, varianta Camerei Deputaþilor. Observaþii?

Nefiind,

Nefiind, vã rog votaþi. Puþin efort vã rog, vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 79 de voturi pentru, nici unul împotrivã, douã abþineri, s-a votat eliminarea textului.

Art. 3, text comun, cu unanimitate de voturi. Dacã sunt observaþii? Nefiind, îl

- douã abþineri.

- Art. 4, de asemenea, textul comun, unanimitate de

- voturi.

- Observaþii? Nefiind,

Alin. 2, text Camera Deputaþilor, unanimitate de voturi. Dacã sunt observaþii?

Nefiind, vã rog sã votaþi stimaþi colegi.

Sigur cã da, cu 73 de voturi pentru, unul împotrivã, nici o abþinere, a fost votat ºi alineatul 2.

Alin. 3, de asemenea, text Camera Deputaþilor. Observaþii? Nefiind, îl

Alin. 4, text comun, unanimitate de voturi. Observaþii? Nefiind, îl

Art. 6 devine art. 5 în numerotarea Camerei Deputaþilor.

Observaþii? Nefiind,

- de voturi.

Observaþii? Nefiind, îl

- Observaþii? Nefiind,

Vã rog sã votaþi. Vã rog sã votaþi, domnilor colegi, vã rog sã votaþi.

- Eliminarea a fost acceptatã cu 75 de voturi pentru,

- douã împotrivã ºi o abþinere.

- Art. 7, text comun, unanimitate de voturi. Observaþii?

Nefiind, îl

Vã rog, votul pe raportul de mediere în ansamblu. Vã rog sã votaþi.

Raportul de mediere a fost adoptat cu 79 de voturi pentru, unul împotrivã, nici o abþinere.

Urmãtorul punct pe ordinea de zi se referã la propunerea legislativã pentru modificarea ºi completarea prevederilor Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 55/1999 pentru interzicerea publicitãþii produselor din tutun în sãlile de spectacol ºi interzicerea vânzãrii produselor din tutun minorilor, aprobatã, modificatã ºi completatã prin Legea nr. 151/2000.

Caracterul legii, ordinarã.

Dacã din partea ... Este iniþiativã legislativã, da? Domnule senator Creþu, vã rog sã prezentaþi expunerea de motive.

## Domnule preºedinte,

Stimate colege ºi stimaþi colegi,

Modificãrile propuse în acest proiect de lege se referã la modificarea unui articol.

În urmã cu o sãptãmânã de zile am mai adoptat încã o modificare ºi cerinþa este ca aceste douã modificãri sã ajungã la Camera Deputaþilor, care sã discute ambele modificãri.

De fap, se rezumã la modificarea unui singur articol ºi este urmãtorul, articolul numãrul 1: ”Se interzice orice fel de publicitate a produselor din tutun în sãlile de spectacol înainte, în timpul ºi dupã spectacolele destinate minorilor, cât ºi înainte, în timpul ºi dupã spectacolele adresate sau destinate adulþilor, desfãºurate înainte de orele 20,00Ò.

## Comisia?

Vã mulþumesc, domnule senator.

Domnule preºedinte Cârciumaru, vã rog sã prezentaþi raportul comisiei.

Raport la propunerea legislativã privind modificarea ºi completarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 55/1999, aprobatã prin Legea nr. 151/2000 pentru interzicerea produselor din tutun minorilor.

Cu adresa nr. L 324/12.10.2000 preºedintele Senatului a sesizat în fond Comisia pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport pentru dezbaterea ºi avizarea proiectului de lege mai sus-menþionat.

În ºedinþa din 18 octombrie 2000 membrii comisiei s-au pronunþat asupra caracterului legii ca fiind ordinarã, potrivit art. 72 ºi art. 74 din Constituþie, ºi au reþinut urmãtoarele:

Iniþiatorii, un grup de senatori, propun modificarea art. 1 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 55/1999 pentru interzicerea publicitãþii produselor din tutun minorilor, aprobatã cu modificãri ºi completãri prin Legea nr. 151/2000, astfel: ”Se interzice orice fel de publicitate a produselor din tutun în sãlile de spectacol înainte, în timpul ºi dupã spectacolele destinate minorilor, cât ºi înainte, în timpul ºi dupã spectacolele adresate adulþilor ºi desfãºurate înainte de ora 20,00Ò.

Comisia dã aviz favorabil, fãrã amendamente, ºi propune plenului Senatului spre adoptare. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Stimaþi colegi, declar deschise dezbaterile generale la aceastã iniþiativã legislativã.

Vã rog, domnul senator Dumitraºcu.

Am votat în acest Senat atâtea deziluzii. De ce sã nu votãm ºi o iluzie. Aºadar, sunt pentru votarea acestei legi, lege care este o dulce iluzie absolut impracticabilã în condiþiile lumii de azi. Dar trebuie, totuºi, reþinut gestul Guvernului ºi gestul comisiei noastre de a-l lua în discuþiune, ºi chiar gestul nostru de a-l discuta acum, aici, într-un stil relativ trist ºi relativ optimist, desigur, în nota de tristeþe despre care am vorbit. Eu voi vota pentru.

Vã mulþumesc, domnule senator. Domnul senator Caraman.

Voiam sã spun cã am fost, la un moment dat, cu o bursã americanã, în Statele Unite, ºi acolo este un numãr foarte mic, în general, intelectualii nu mai fumeazã în Statele Unite. Deci nu este vorba numai de mãsuri pentru tineret, dar acolo s-a reuºit sã se convingã lumea, nu ca un fel de impunere, cum era cu perioada aceea cu alcoolul, ca lumea, în special intelectualii, sã nu mai fumeze.

În sfârºit, aplaud aceastã iniþiativã legislativã din toatã inima. Vreau sã spun cã, la un moment dat, la un congres de matematicã ce a avut loc la Arad, dupã ºedinþa respectivã, eram într-o salã, acolo, cu toþi participanþii, toþi fumau, în afarã de un participant din Statele Unite ºi cu mine. ªi atunci am ieºit afarã sã mai respirãm puþin aer curat, dar a venit rectorul ºi a zis: ”Domnilor, plecaþi?Ò ”Nu, nu, nu dar ºtiþi? În Statele Unite, când cineva vrea sã fumeze, iese afarã, pe când aici este invers, când cineva vrea sã respire puþin aer trebuie sã iasã afarã, cã toþi ceilalþi fumeazãÒ.

Deci susþin aceastã iniþiativã legislativã, mai ales cã nu am pus, în viaþa mea, o þigarã în gurã.

Felicitãri, domnule senator. Domnul senator Ioan Ardelean.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Se pare cã documentul în dezbatere a stârnit interes cu deosebire din partea celor care nu fumeazã. Domnul Ciumara are prioritate.

Mã bucur pentru aceastã iniþiativã legislativã, nu numai pentru faptul cã nu va face publicitate fumatului, tutunului, ci pentru faptul cã acest tutun nu va mai ajunge, pe cãi legale, în mâna minorilor. Societatea noastrã, ºi nu numai cea din România, pe lângã numeroasele droguri pe care le rãspândeºte, mai practicã ºi vânzarea necontrolatã a produselor din tutun. Copiii noºtri, de la vârste fragede, practicã ºi utilizeazã acest drog. Eu aº preciza chiar înainte de clasele 5Ñ8. Sigur cã se fumeazã tutun natural, dar intervenþia care se face acum este deosebit de bine venitã ºi sunt cu totul de acord cu cele menþionate de colegii antevorbitori.

Grupul parlamentar al P.U.N.R. va susþine aceastã lege.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule senator. Domnul senator Pop.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Deoarece ºi în România, din pãcate, mortalitatea prin cancer a ajuns pe locul doi, dupã cea cardiovascularã, la bãrbaþi, pe locul întâi la mortalitatea prin cancer stã tocmai cancerul bronhopulmonar, la femei este pe locul doi, dar tinde sã întreacã cancerul mamar, susþin ºi întreg grupul susþinem aceastã iniþiativã ºi o salutãm.

Dar, totodatã, aº avea o rugãminte, dacã îmi permiteþi: sã se renunþe la menþiunea ”pânã la ora 20,00Ò. Adicã tocmai pentru a îndeplini ceea ce domnul senator Dumitraºcu sugerase mai înainte, ca sã se transpunã în realitate ceea ce, din pãcate, încã este destul de departe, este încã un vis.

Deci formularea aºa cum este prevãzutã în text, dar fãrã limitarea ”ora 20,00Ò. Astfel, vom avea filme dupã ora 20,00 pline de reclame cu þigãri. Mulþumesc.

Mulþumesc, domnule senator.

Nemaifiind alþi colegi doritori sã ia cuvântul la dezbateri generale, supun atenþiei dumneavoastrã titlul legii. Dacã sunt observaþii asupra titlului legii? Nefiind, vã rog sã votaþi.

Titlul legii a fost adoptat cu 72 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, douã abþineri.

Dacã asupra articolului unic existã observaþii? Domnul senator Pop.

Deci am propus ca ”dupã adulþiÒ sã fie punct.

Întreb iniþiatorul dacã este de acord cu acest amendament.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Dacã mai sunt ºi alte observaþii? Nefiind observaþii,

Stimaþi colegi, legea în ansamblu. Vã rog sã votaþi.

Adoptatã cu 79 de voturi pentru, un vot împotrivã, nici o abþinere.

Mulþumesc foarte mult.

Urmãtorul punct, proiectul de lege pentru ratificarea Convenþiei între Guvernul României ºi Guvernul statului Qatar pentru evitarea dublei impuneri ºi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit, semnatã la Doha la 24 octombrie 1999.

Domnule secretar de stat Eugen Dijmãrescu, vã rog sã prezentaþi expunerea de motive.

De asemenea, invit Comisia noastrã pentru buget, finanþe ºi bãnci sã susþinã raportul. Domnul senator Csap—.

Vã rog, domnule secretar de stat.

## **Domnul Eugen Dijmãrescu** Ñ _secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

La 24 octombrie 1999 a fost semnatã la Doha Convenþia între Guvernul României ºi Guvernul statului Qatar, pentru evitarea dublei impuneri ºi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit.

Nu aº vrea sã intru foarte mult în detaliile acestei convenþii, deoarece acte similare au fost în atenþia plenului Senatului în mai multe rânduri.

Aº vrea sã subliniez doar faptul cã ºi textul acestei convenþii este în concordanþã cu modificãrile legislaþiei româneºti de dupã 1 ianuarie 1990 ºi, de asemenea, în concordanþã cu practica promovatã de România în acest domeniu, deci respectiv cu acordurile internaþionale la care România este parte, în cadrul aranjamentelor multilaterale.

Scopul acestei convenþii este de a încuraja activitãþile comune de investiþii ºi activitãþile în materia afacerilor dintre România ºi Qatar, acesta fiind un instrument necesar pentru protejarea intereselor fiscului din ambele state ºi, în acelaºi timp, pentru protecþia celor care se angajeazã în afaceri ºi desfãºoarã o activitate economicã în diverse forme, de la investiþii pânã la activitatea de construcþii-montaj.

Mulþumesc.

## **Domnul Hajdœ MenyhŽrt G‡bor** _Ñ ministru de stat,_

## _ministrul sãnãtãþii_ **:**

De acord iniþiatorul. Comisia noastrã de specialitate?

Suntem de acord sã limitãm, sã disparã ”ora 20,00Ò.

Vã mulþumesc, domnule ministru.

Domnule senator Csap—, vã rog sã prezentaþi raportul comisiei noastre de specialitate.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor senatori,

Consiliul Legislativ avizeazã favorabil proiectul de lege. Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci propune, de asemenea, spre dezbatere ºi adoptare prezentul proiect de lege.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Vã mulþumesc ºi eu, domnule senator. Dacã sunt colegi doritori sã ia cuvântul la dezbateri generale?

Dacã asupra titlului legii sunt observaþii? Nefiind,

Dacã asupra articolului unic existã observaþii? Nu sunt. Îl

Stimaþi colegi,

Urmãtorul punct se referã la proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Macedoniei privind promovarea ºi protejarea reciprocã a investiþiilor, semnat la Bucureºti la 12 iunie 2000.

Domnule ministru Dijmãrescu, vã rog sã prezentaþi expunerea de motive.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Ne aflãm în faþa unui proiect de lege vizând ratificarea Acordului dintre Guvernul român ºi Guvernul macedonean cu privire la promovarea ºi protejarea reciprocã a investiþiilor, aºa cum a fost anunþat, semnat în vara acestui an.

Este vorba de un acord-tip în acest domeniu cu unul dintre statele succesoare ale fostei Republici Federative Iugoslavia ºi, în consecinþã, dezvoltãrile care au avut loc la Organizaþia Naþiunilor Unite, în care fiecare dintre statele membre ale fostei Iugoslavii s-a identificat ca parte distinctã ºi a dobândit un regim juridic internaþional recunoscut de sine stãtãtor. O serie din acordurile care au fãcut parte din regimul juridic al României cu fosta Republicã Federativã Iugoslavia au fost modificate corespunzãtor noului statut. Acesta este unul dintre aceste acorduri, care statueazã, vizavi de Macedonia, un regim corespunzãtor practicii internaþionale în materia promovãrii ºi protejãrii investiþiilor.

Aº preciza cã se face referire la faptul cã acordul este încheiat ºi cuprinde în textul sãu denumirile ”Guvernul românÒ ºi ”Guvernul macedoneanÒ, în virtutea faptului cã actuala denumire a statului macedonean, Fosta Republicã Federativã Iugoslavã a Macedoniei este, într-o anumitã mãsurã, contestat de cãtre autoritãþile de la Skopje. Dar, pe de altã parte, el nu este recunoscut de cãtre Organizaþia Naþiunilor Unite ºi în nici un alt tratat internaþional.

Acesta este scopul pentru care acordul este încheiat între guvernele celor douã þãri ºi nu între România ºi Republica Macedonia.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule ministru. Domnule senator, vã rog sã prezentaþi raportul comisiei.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor senatori,

În baza art. 73 din Regulamentul Senatului, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci propune spre dezbatere ºi adoptare proiectul de lege.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Vã mulþumesc ºi eu, domnule senator.

Dacã sunt colegi doritori sã ia cuvântul la dezbateri generale? Nu sunt.

Dacã asupra titlului legii existã obesrvaþii? Nefiind, îl

Dacã asupra articolului unic existã observaþii? Nefiind, îl

Legea în ansamblu, stimaþi colegi.

Vã rog sã votaþi.

Legea a fost adoptatã cu 75 de voturi pentru, douã voturi împotrivã, nici o abþinere.

Urmãtorul punct de pe ordinea de zi, proiectul de Lege privind aporbarea Ordonanþei Guvernului nr. 90/2000 pentru ratificarea Memorandumului de finanþare PHARE dintre Guvernul României ºi Comisia Europeanã, referitor la participarea la cel de al 5-lea Program în domeniul cercetãrii ºi dezvoltãrii tehnologice, semnat la Bucureºti la 30 decembrie 1999.

Legea are caracter ordinar.

Raportor, Comisia noastrã pentru învãþãmânt ºi cercetare ºtiinþificã.

Domnule ministru Dijmãrescu, vã rog sã prezentaþi expunerea de motive.

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Vã mulþumesc pentru atenþia pe care o acordaþi acestui punct de pe ordinea de zi. Este vorba de un acord între România ºi Uniunea Europeanã cu privire la finanþarea programelor de cercetare ºi dezvoltare tehnologicã.

Aºa dupã cum cunoaºteþi, România a deschis negocierile cu Uniunea Europeanã pe acest capitol ºi l-a închis deja, provizoriu, la sfârºitul primului semestru din anul 2000.

Actualul program prevede un sprijin care nu este condiþionat de fonduri din bugetul de stat al României, de 2,9 milioane euro care vin ºi susþin, finanþeazã direct activitatea de cercetare ºi dezvoltare din România, în condiþiile pe care le cunoaºtem foarte bine, ale bugetului nostru de austeritate ºi sãrãciei care existã în domeniul cercetãrii.

V-aº ruga sã priviþi sub aceastã prismã acest acord ºi sã îi sprijinim pe oamenii din cercetare. Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc, domnule ministru. Domnule senator Caraman, vã rog sã prezentaþi pe scurt raportul comisiei noastre de specialitate.

Cu adresa nr. 249 din 7 septembrie 2000, Comisia pentru învãþãmânt ºi cercetare ºtiinþificã a fost sesizatã pentru a dezbate ºi a aviza proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 90/2000 pentru ratificarea Memorandumului de finanþare PHARE dintre Guvernul României ºi Comisia Europeanã, referitor la participarea la cel de al 5-lea Program-cadru în domeniul cercetãrii ºi dezvoltãrii tehnologice, semnat la Bucureºti la 30 decembrie 1999.

S-au primit avize favorabile de la Consiliul Legislativ, de la Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci.

Luând în dezbatere proiectul acestei legi, Comisia pentru învãþãmânt ºi cercetare ºtiinþificã îl avizeazã favorabil, fãrã amendamente, ºi îl supune dezbaterii plenului Senatului.

Legea are caracter ordinar.

dolari destinat finanþãrii Programului ”Fondul de Dezvoltare SocialãÒ, în cadrul unui pachet care, în total, cuprinde 23 de milioane de dolari ºi are drept beneficiari grupurile sociale defavorizate, sãrace, dezavantajate, de pe întreg teritoriul României. Proiectul urmeazã sã se realizeze prin intermediul Fondului Român de Dezvoltare Socialã ºi domeniile asupra cãrora se vor îndrepta fondurile vizeazã infrastructura socialã legatã de protecþia mediului înconjurãtor, modernizarea ruralã, sãnãtate, învãþãmânt, crearea de locuri de muncã.

Aceasta este esenþa proiectului.

Vã mulþumesc foarte mult, domnule ministru. Domnule senator Csap—, vã rog sã prezentaþi pe scurt raportul.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori, Consiliul Legislativ a emis aviz favorabil.

Comisia pentru politicã externã avizeazã favorabil proiectul de lege, iar Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, în baza prevederilor art. 73 din Regulamentul Senatului, propune dezbaterea ºi adoptarea, fãrã amendamente, a proiectului de lege menþionat.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Mulþumesc, domnule senator.

Dacã sunt colegi doritori sã ia cuvântul la dezbateri generale?

Nefiind, asupra titlului legii dacã sunt observaþii? Nu sunt.

Vã rog sã votaþi, stimaþi colegi, titlul legii. Titlul legii a fost adoptat cu 74 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã, o abþinere.

Dacã asupra articolului unic existã observaþii? Nefiind, îl

Stimaþi colegi, votul final, legea în ansamblu.

Vã rog sã votaþi.

Legea a fost adoptatã cu 76 de voturi pentru, douã voturi împotrivã, douã abþineri.

Urmãtorul punct de pe ordinea de zi, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 84/2000 pentru ratificarea Acordului-cadru de împrumut dintre România ºi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, semnat la Paris la 3 august 2000 ºi la Bucureºti la 14 august 2000.

Raportor, Comisia noastrã de buget, finanþe ºi bãnci.

Îl invit din nou pe domnul senator Iosif Csap—.

Domnule ministru Dijmãrescu, vã rog sã prezentaþi expunerea de motive.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Este vorba de un proiect de Lege pentru aprobarea unui acord de împrumut în valoare de 10 milioane de

Vã mulþumesc ºi eu, domnule senator. Dacã la dezbateri generale doriþi sã luaþi cuvântul?

O singurã întrebare.

Vã rog, domnule senator Dumitraºcu.

Domnule secretar de stat, ca întrebare: dacã puteþi sã dezvoltaþi, în mai mare mãsurã, expunerea, ºi anume asupra cãror grupuri picã aceºti 10 milioane de dolari, dintr-un fond de 23 de milioane de dolari. Care sunt acele grupuri defavorizate? Mã intereseazã anume.

Vã rog, domnule preºedinte.

## **Domnul Radu Dob** Ñ _preºedintele Fondului Român de Dezvoltare Socialã_ **:**

## Domnule senator,

Sunt preºedintele Fondului Român de Dezvoltare Socialã, Radu Dob, ºi v-aº aduce la cunoºtinþã, o datã cu mulþumirile Fondului Român de Dezvoltare Socialã pentru votul, în unanimitate, al Senatului, atunci când s-a votat Legea nr. 129 de înfiinþare a Fondului, una din puþinele legi care au fost votate doar cu trei abþineri în Camerã; Senatul a înþeles cã acest Fond Român de Dezvoltare Socialã este un instrument original, care reuºeºte sã ducã direct banii la comunitãþile din cele mai sãrace judeþe. Aceste grupuri defavorizate sunt ajutate prin finanþarea unor proiecte de micã infrastructurã ruralã, poduri, drumuri, aducþiuni de apã, repararea unor ºcoli, cãmine culturale, pentru a realiza o nouã reanimare a programului de educaþie în mediul rural, dar nu numai.

Mai sunt proiecte sociale care, pentru grupurile defavorizate, copii, mame, bãtrâni din sate ºi oraºe, reuºesc sã finanþeze programe de 6Ñ12 luni, pentru a putea face posibilã cooperarea cu organisme nonguvernamentale care acþioneazã pentru aceste grupuri.

ªi, în sfârºit, al treilea tip de proiecte ale Fondului Român de Dezvoltare Socialã sunt activitãþile generatoare de venituri, care creeazã locuri de muncã, care creeazã produse specifice unor zone rurale foarte sãrace din Apuseni, din Botoºani, Suceava, Vaslui.

Ne face plãcere sã punem la dispoziþia membrilor Senatului raportul de activitate pe anul 2000, pentru a vedea cã este una din soluþiile care ar putea sã reprezinte o modalitate de cheltuire a banilor care vin de la Consiliul Europei.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc ºi eu. Domnul senator ªerban Sãndulescu.

Evident, proiectul este foarte bun ºi el ar trebui sã vinã, într-adevãr, în ajutorul grupurilor defavorizate, care sunt din ce în ce mai numeroase. Eu, însã, nu ºtiu cum se urmãreºte realizarea obiectivelor care s-au propus, fiindcã vreau sã vã spun, aþi enumerat o serie de activitãþi în care vin bani pentru ajutorarea grupurilor defavorizate.

ªi vreau sã vã spun cã, într-un domeniu pe care l-am urmãrit eu la Vâlcea, în privinþa drumurilor, pietruire de drumuri la sate, care sunt într-o situaþie îngrozitoare, în anii 1998 ºi 1999, din circa 35 miliarde de lei care au fost alocate prin M.L.P.A.T., trei sferturi din banii respectivi au fost furaþi. Este incredibilã povestea asta. S-au fãcut lucrãri formale: de exemplu, pentru pietruirea unui drum de circa 800, ºi am dat datele în niºte interpelãri, M.L.P.A.T. mi-a rãspuns în doi peri, ca de obicei, unui drum de 850 de metri, în comuna Racoviþa, cei doi care s-au ocupat, firma care s-a ocupat cu aceastã problemã, a luat 950 de milioane de lei, pentru câteva basculante de pietriº care a fost dus acolo. Adicã, se fraudeazã sume imense ºi nu numai cã se fraudeazã, dar în mod normal la asemenea lucrãri ar trebui cam 30% din costul lucrãrilor sã reprezinte manopera ºi asta ar însemna deja ceva pentru oamenii din comunele respective, care ar beneficia... De exemplu, la 35 de miliarde lei, circa 10 miliarde trebuia sã fie manopera oamenilor care fac aceste lucrãri. Or, nu s-a întâmplat aºa ceva. Toate sunt formale. Totul intrã în buzunarul unora.

Cum se verificã aceste lucrãri? Ar trebui fãcute niºte echipe care sã fie ºi din partea Executivului, dar ºi din partea organizaþiilor nonguvernamentale, care sã verifice aceste lucruri. Pentru cã este inadmisibil aºa ceva, ca aceºti bani sã intre în buzunarele unora. Am date concrete. Am sesizat, prin interpelãri, M.L.P.A.T., dar mi s-a rãspuns în doi peri. Procuratura nu se amestecã ºi fiecare îºi face de cap.

Vreau sã vin chiar cu o lege Ñ mai am ºi alte exemple Ñ prin care sã se oblige ca în cadrul proiectelor respective sumele sã fie defalcate pe cheltuieli, cheltuieli materiale, cheltuieli de personal ºi cheltuieli pentru manoperã, fiindcã nu se poate.

Mulþumesc. Domnul senator Gheorghe Pãvãlaºcu.

Aº putea sã vã rãspund, domnule senator, dacã îmi daþi voie, domnule preºedinte.

Imediat, dupã ce toþi colegii care doresc sã se înscrie la cuvânt epuizeazã subiectele, rãspundeþi. Aveþi cuvântul, domnule senator Pãvãlaºcu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã. Doamnelor ºi domnilor senatori,

Îmi aduc aminte cã acum un an ºi jumãtate, când am mai trecut un asemenea proiect al Fondului Român de Dezvoltare Socialã cu Banca Internaþionalã de Reconstrucþie ºi Dezvoltare, am luat cuvântul, pentru cã eu provin dintr-un judeþ care are numeroase probleme, judeþul Vaslui, bãnuiesc cã se cunoaºte, ca ºi judeþele Botoºani sau Ialomiþa, care au numeroase probleme cu infrastructura, cu alimentarea cu apã, cu ºcolile ºi nu aº vrea sã enumãr mai departe.

Vedeþi cã este ºi doamna ministru aici.

A fãcut pentru þarã, domnule senator, nu pentru el. Continuaþi, vã rog.

## **Domnul Gheorghe Pãvãlaºcu:**

Eu vreau sã iau cuvântul pentru cã atunci am considerat, am luat proiectul care a trecut prin Senat ºi l-am trimis la toþi primarii din comune cu adresã din partea senatorului, care... ªi vã rog sã mã credeþi cã acei care au fost interesaþi sau unde a fost un consiliu local eficient au fãcut proiecte ºi programe ºi în numeroasele mele vizite pe care le-am fãcut în judeþe unii mi-au mulþumit: am primit un miliard patru sute, am primit un miliard ºase sute, mulþumim domnule senator.

Numai cã mã asociez cu cele spuse de domnul senator de Vâlcea, domnul Sãndulescu, pentru cã ºi în calitatea pe care o am, de vicepreºedinte al Comisiei pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã, s-au adresat din alte judeþe cu asemenea probleme pe care le-a ridicat ºi domnul senator. De exemplu, într-o comunã de pe lângã Târgu-Jiu, Scoarþa, dacã nu mã înºel, a scârþâit rãu de tot acolo, câþiva ani s-a furat, în frunte cu alþii care s-au ocupat de asemenea fonduri...

## **Domnul Gheorghe Dumitraºcu**

**:**

În frunte cu cei care stãteau la coadã!

În frunte cu preºedinþii Consiliului judeþean, dacã nu mã înºel, este unul Mischie pe acolo.

Am rãspuns domnului senator.

Rog, nu rãspundeþi la provocãri, domnule senator. Concentraþi-vã pe programul dumneavoastrã.

O sã încerc sã repet figura ºi pentru un asemenea proiect, ca sã-l trimit în judeþul meu, ºi îi rog ºi pe ceilalþi colegi sã facã unde sunt probleme ridicate de acest proiect.

Cu rugãmintea ca atenþia sã fie îndreptatã ca banii sã meargã acolo unde trebuie ºi sã nu disparã, cã nu întâmplãtor cei de la Comisia Europeanã sau GŸnther Verheugen a spus cã trebuie sã urmãrim pânã la capãt, pentru cã ei ºtiu de ce.

Asta am vrut sã punctez, foarte bun, voi vota ºi voi cere chiar ºi colegilor care au fãcut parte din Grupul parlamentar P.N.Þ.C.D.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Da, vã mulþumesc. Ultimul coleg înscris la cuvânt...

Haideþi, e o chestiune atât de simplã ºi ne complicãm atât! Eu înþeleg, suntem în campanie electoralã, dar nu facem drumuri acum, aducþiuni de apã.

Vã rog, domnule senator Zavici.

Domnule preºedinte, Doamnã senator,

Stimaþi colegi,

Eu cred cã nu ar trebui sã discutãm aici despre lucrurile colaterale care se întâmplã atunci când noi votãm o lege.

Noi aici ne ocupãm de a naºte o lege care sã aducã beneficii. Faptul cã pe lângã aceastã lege sunt infractori este, poate, un fapt de neevitat, dar pentru acest lucru se ocupã organele abilitate.

Care nu se ocupã!

Eu vã mulþumesc foarte mult, domnule senator. Am înþeles cã domnul senator Pop renunþã la... Nu renunþaþi?

Aveþi cuvântul domnule senator.

Mulþumesc.

Nu aº fi luat cuvântul dacã nu se aduceau unele critici, eu cred, nedrepte, Fondului care, pe lângã cã a identificat pânã acum comunitãþile cu cele mai mari nevoi, pe lângã cã a alocat resurse exact unde era cea mai mare nevoie, a întins o mânã ºi a fãcut ca acele comunitãþi sã fie mai dinamice ºi sã gãseascã ele soluþii pentru a ieºi din mizerie.

Mulþumesc.

Vã mulþumesc ºi eu.

Domnule ministru Dijmãrescu, aveþi cuvântul.

Aici avem de a aface cu un acord-cadru, e vorba de un acord de împrumut între România ºi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei.

Acest acord-cadru nu detaliazã ºi nu priveºte modalitatea în care autoritãþile româneºti urmãresc ca fiecare dolar sau ca fiecare leu sã fie cheltuit ºi verificat aºa cum trebuie.

Aceasta este o chestiune care ne priveºte pe noi înºine, deci în primul Fondul, aºa încât din acest punct de vedere v-aº ruga sã disjungem chestiunea fondului legii, care este de a aproba un acord-cadru, iar toate celelalte discuþii care fãrã îndoialã sunt expresia unor adevãruri ºi a necesitãþii unei preocupãri crescânde privesc rãspunderea ºi responsabilitatea Fondului împreunã cu administraþiile locale.

Mulþumesc.

Mulþumesc ºi eu domnule ministru, mai doriþi sã... Eu cred cã domnul ministru a fost destul de clar.

Aº dori, o secundã, sã-i mulþumesc domnului senator Sãndulescu pentru intervenþie ºi sã vã asigur cã costurile de construcþie realizate de Fondul Român de Dezvoltare Socialã sunt la jumãtatea celor de la M.L.P.A.T., cã de verificarea cum se fac banii din proiectul respectiv rãspunde chiar grupul membrilor din comunitate ºi cã metodologia de raportare a rezultatelor cheltuielilor banilor se face Bãncii Mondiale ºi Ministerului de Finanþe din România.

Mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Zavici:**

Dacã vreþi sã dau satisfacþie, nu se ocupã organele abilitate!

Domnilor ºi doamnã, cred cã trebuie sã ne adresãm fondului legii, care este o lege beneficã, este o lege care ne obligã moralmente sã o votãm.

Vã rog sã

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Mulþumesc.

Stimaþi colegi, dacã asupra titlului legii aveþi observaþii? Nu sunt observaþii.

Articolul unic.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

ªi eu vã mulþumesc, domnule ministru. Domnule preºedinte Cârciumaru, prezentaþi raportul comisiei.

Observaþii? Nefiind, îl

Legea în ansamblu, stimaþi colegi.

Cu 73 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi nici o abþinere, legea a fost adoptatã.

Mulþumesc ºi iniþiatorului ºi comisiei noastre de specialitate.

Urmãtorul punct pe ordinea de zi, proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului de la Kyoto privind Convenþia-cadru a Naþiunilor Unite privind schimbãrile climatice, adoptat la 11 decembrie 1997.

Raportor: Comisia pentru sãnãtate, ecologie ºi sport. Domnule ministru Tomescu, vã rog sã prezentaþi expunerea de motive.

## **Domnul Romicã Tomescu** _Ñ ministrul apelor, pãdurilor ºi protecþiei mediului_ **:**

## Domnule preºedinte,

Domnilor senatori,

Vã reamintesc cã la 11 decembrie 1997 a fost adoptat la Kyoto Protocolul la Convenþia-cadru a Naþiunilor Unite privind schimbãrile climatice, Protocol care are ca obiect respectarea angajamentelor de limitare cantitativã ºi reducere a emisiilor de gaze cu efect de serã, în perioada 2008Ð2012, semnat de þara noastrã la 5 ianuarie 1999.

Protocolul prevede pentru România o reducere cu 8% a emisiilor de gaze raportate pentru anul de referinþã 1989. Reducerea va trebui efectuatã etapizat, pânã la atingerea perioadei obligatorii de angajare.

Ratificarea Protocolului de la Kyoto va permite þãrii noastre accesul la programele bi- ºi multilaterale menite sã ofere oportunitãþi de finanþare unor proiecte comune cu state semnatare ale Protocolului ºi cu alte instituþii de onoare.

Prin ratificarea acestui instrument juridic internaþional, þara noastrã va putea accede la aplicarea unor mecanisme specifice în domeniul proiectelor comune între state dezvoltate ºi state cu economie în tranziþie, inclusiv în domeniul transferãrii unor drepturi de comercializare a permiselor de reducere a emisiilor, suplimentare ºi adiþionale angajamentului asumat de þara noastrã.

Conform evaluãrilor ºi informaþiilor disponibile, pânã în prezent þara noastrã se situeazã sub valoarea medie a þãrilor O.E.C.D. ºi din Uniunea Europeanã, existând premise, pe fondul restructurãrii industriei, de reducere a nivelului acestor emisii cu circa 14% faþã de anul de referinþã 1989.

Raport la proiectul de Lege...

Mai pe scurt, dacã sunteþi bun.

...pentru ratificarea Protocolului de la Kyoto privind Convenþia-cadru a Naþiunilor Unite privind schimbãrile climatice, adoptat la 11 decembrie 1997.

Cu adresa L 300 din 28 septembrie 2000 preºedintele Senatului a sesizat Comisia noastrã pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport în vederea dezbaterii ºi avizãrii proiectului de lege mai sus menþionat.

S-au primit avize favorabile din partea Consiliului Legislativ ºi din partea Comisiei pentru politicã externã.

Totodatã, comisia s-a pronunþat asupra caracterului legii ca fiind ordinarã, potrivit art. 72 ºi art. 74 din Constituþie.

În ºedinþele din 4 ºi 11 octombrie 2000, comisia a analizat acest proiect de lege ºi a reþinut urmãtoarele: Convenþia-cadru a Naþiunilor Unite privind schimbãrile climatice a fost ratificatã de România prin Legea nr. 24 din 1994.

Convenþia prevede limitarea emisiilor de gaze cu efecte de serã: bioxid de carbon, metan, oxizi azotoºi, hidrofluorocarburi.

La 11 decembrie 1997 a fost adoptat la Kyoto Protocolul la Convenþia-cadru privind angajamentul de limitare cantitativã ºi reducere a emisiei de gaze cu efect de serã în perioada 2008Ð2012. Acest proiect a fost semnat de România pe 5 ianuarie 1999 ºi prevede reducerea cu 8% a emisiilor de gaze faþã de anul de referinþã 1989.

În consecinþã, comisia dã aviz favorabil, fãrã amendamente, acestui proiect de lege ºi îl propune plenului Senatului spre adoptare.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

ªi eu vã mulþumesc, domnule preºedinte.

La dezbateri generale am înþeles cã nu existã colegi doritori sã ia cuvântul.

Supun atenþiei dumneavoastrã titlul legii.

Dacã sunt observaþii? Nefiind, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Vã rog sã mai faceþi un efort, stimaþi colegi. Cu 77 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi douã abþineri, titlul legii a fost adoptat.

Dacã asupra articolului unic existã observaþii? Nu. Îl

Legea în ansamblu, stimaþi colegi. Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 75 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi douã abþineri, legea a fost adoptatã.

Mulþumesc domnule ministru, mulþumesc comisiei.

20 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 147/2.XI.2000

Mulþumesc domnule preºedinte, mulþumesc domnilor senatori.

Urmãtorul punct pe ordinea de zi, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 62/2000 privind ratificarea Memorandumului de finanþare între Guvernul României ºi Comisia Europeanã, referitor la Programul RO9904 pentru restructurarea întreprinderilor ºi reconversie profesionalã, RICOP, semnat la Bucureºti la 30 decembrie 1999.

Doamnã ministru Anca Boagiu, vã rog sã prezentaþi expunerea de motive.

## **Doamna Anca Boagiu Ñ** _ministrul transporturilor_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

La 30 decembrie 1999 a fost semnat Memorandumul de finanþare între Guvernul României ºi Comisia Europeanã, Memorandum ce prevede alocarea unui împrumut nerambursabil în valoare de 100 milioane de euro Guvernului României.

Scopul alocãrii acestei finanþãri Guvernului este acela de a reduce costurile sociale produse de procesul de reformã în România prin restructurarea, privatizarea ºi închiderea întreprinderilor generatoare de pierderi.

Programul are în componenþa sa... În cele o sutã de milioane de euro sunt inclusi: 28 de milioane de euro ce urmeazã a fi alocaþi pentru acoperirea costurilor pentru acordarea de servicii în caz de preconcediere ºi plãþi compensatorii; aici sunt rambursate 40% din costurile pe care le suportã Guvernul pentru alocarea plãþilor compensatorii.

O altã componentã este de 14 milioane euro prin care se urmãreºte crearea de locuri de muncã prin finanþarea de proiecte de lucrãri publice. O altã componentã, în valoare de 9 milioane de euro, prevede proiecte pentru promovarea ocupãrii forþei de muncã.

Cea mai mare componentã, care vizeazã crearea unui numãr de 10 mii de locuri de muncã, este în valoare de 30 milioane de euro ºi vizeazã finanþarea creãrii de întreprinderi mici ºi mijlocii ºi microafaceri.

Altã componentã este în valoare de 10 milioane de euro ºi prevede finanþarea de proiecte pentru mãsuri sociale, iar ultima componentã a programului este în valoare de 9 milioane de euro ºi prevede acordarea de asistenþã tehnicã pentru structurile de implementare ale programului RICOP.

Vã mulþumesc foarte mult.

Îl rog pe domnul senator Csap— Iosif sã prezinte raportul Comisiei noastre de buget, finanþe ºi bãnci.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor,

Consiliul Legislativ avizeazã favorabil proiectul de lege. Proiectul de act normativ are ca obiect reglementarea, ratificarea Memorandumului de finanþare între Guvernul României ºi Comisia Europeanã.

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci propune spre dezbatere ºi adoptare proiectul de lege, fãrã amendamente. Vã mulþumesc pentru atenþie.

Vã mulþumesc ºi eu domnule senator. Dacã la dezbaterile generale sunt colegi doritori sã ia cuvântul?

Domnul senator ªerban Sãndulescu.

## Domnule preºedinte de ºedinþã,

Îmi pare rãu cã trebuie sã fiu iar critic, fiindcã de 10 ani de zile noi primim fonduri de la Comunitatea Europeanã, de la diverse sindicate de bãnci, primim chiar fonduri nerambursabile pentru a micºora numãrul de ºomeri, sã îmbunãtãþim viaþa, sã facem lucrurile mai bune în România. Or, constat cã aceºti bani se cheltuiesc ºi viaþa devine din ce în ce mai grea pentru români, numãrul ºomerilor este din ce în ce mai mare ºi oamenii au ajuns la disperare.

Vã spun sincer cã mi se întâmplã de multe ori sã fiu oprit, sã fiu întrebat în troleibuz sau în tramvai, când merg cu tramvaiul, sau în autobuze, când vin de la Vâlcea, mã întreabã oamenii: domnul, ce-i de fãcut? Ce se mai poate face? Unde o sã ajungem aºa?

De aceea, vã spun sincer, eu personal o sã votez contra acestei legi pentru urmãtorul motiv: eu consider cã noi nu asigurãm cadrul corespunzãtor pentru punerea în practicã a acestor proiecte, pentru punerea în practicã realã a acestor proiecte, ca sã venim în ajutorul oamenilor. Primim bani ºi lucrurile merg din ce în ce mai rãu.

Poziþia mea ca senator independent este aceasta pe care v-am spus-o.

Vã mulþumesc.

## Mulþumesc ºi eu.

Domnul senator Creþu, dar pe scurt, vã rog domnule senator. Aºteaptã ºi Academia Românã sã...

Domnule preºedinte, Doamnã ministru,

Stimate colege,

## Stimaþi colegi,

Adoptãm un proiect de lege de protecþie socialã prin care aprobãm o sutã de milioane de euro acordate gratuit României, nerambursabile, pentru sprijinul muncitorilor disponibilizaþi din întreprinderile mari, nerentabile, pentru crearea a noi locuri de muncã, zece mii, pentru plãþi compensatorii, pentru o serie de proiecte de investiþii edilitar-gospodãreºti, ca sã dãm de lucru acestor oameni, pentru a înfiinþa mici afaceri ºi mici întreprinderi. Este o lege beneficã pentru þara noastrã.

Grupul nostru susþine ºi va vota acest proiect de lege. Mulþumesc.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Mulþumesc.

Nu mai sunt alþi colegi doritori.

Dacã asupra titlului legii sunt observaþii? Nefiind observaþii,

Dacã asupra articolului unic sunt observaþii? Nefiind, îl

- Legea în ansamblu, stimaþi colegi.

Vã rog sã votaþi.

Cu 70 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã ºi 4 abþineri, legea a fost adoptatã.

Domniºoarã ministru, am înþeles cã doriþi sã spuneþi câteva cuvinte acum, dupã ce legea a fost adoptatã. Aveþi cuvântul.

Vã mulþumesc foarte mult, domnule preºedinte.

Aº dori sã-i rãspund domnului senator pentru cã afirmaþia Domniei sale este un pic nedreaptã de data aceasta ºi o fac în deplinã cunoºtinþã de cauzã datoritã faptului cã structurile de implementare pentru acest program au fost create sub directa îndrumare a Ministerului Transporturilor, ºi aº vrea sã vã asigur cã toate structurile sunt cât se poate de coerente ºi pentru prima datã Uniunea Europeanã s-a declarat mai mult decât satisfãcutã de o asemenea structurã de implementare pentru un asemenea program; era practic dovada pe care noi ne-am dorit s-o facem Uniunii Europene referitor la structurile de absorbþie a fondurilor de la Uniunea Europeanã.

Noi vã stãm la dispoziþie ºi cu schema de implementare.

Da, vã mulþumesc foarte mult.

Mulþumesc ºi comisiei, dar cred cã... nu, nu mai avem cu Comisia de buget, mai târziu puþin.

Urmãtorul punct pe ordinea de zi, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 51/2000 pentru modificarea prevederilor Legii nr. 2/1992 privind acordarea de indemnizaþii membrilor Academiei Române.

Proiectul a fost adoptat de Camera Deputaþilor. Caracterul legii, ordinarã.

Raportor, Comisia noastrã pentru muncã, protecþie socialã ºi problemele ºomajului.

Domnule ministru!

**Domnul Mircea Ciumara Ñ** _ministru de stat, preºedintele Consiliului de Coordonare Economico-Financiarã, ministru pentru relaþiile cu Parlamentul_ **:**

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

La începutul lunii mai Guvernul a încercat sã îndrepte o umilitoare situaþie în care indemnizaþiile academicienilor erau mult sub salariul mediu pe economie.

Hai sã votãm!

O clipã, daþi-mi voie. Sã vã spun de ce sã votaþi. Spre exemplu, continuã ca premiile Academiei sã fie de 30 de mii de lei ºi impozabile. Nu mai poate un premiat al Academiei sã se ducã sã-ºi ridice cu taxiul premiul, deºi la altele, la Uniunea scriitorilor, la sportivi, au fost scutite de impozit. Dar o îndreptãm ºi pe asta pe viitor.

Deocamdatã, din mai, de când am emis noi ordonanþa, între timp au crescut salariile cercetãtorilor, au fost asimilate cu cele ale profesorilor universitari ºi rugãmintea mea este, þinând seama de aceastã evoluþie, ca indemnizaþiile academicienilor sã fie egale cu CP1 la membrii corespondenþi cu 76 din CP1.

Rugãmintea mea, dacã comisia apreciazã, ar trebui sã majorãm aceste sume pentru membrii titulari la 7.892.000 lei în loc de 5 milioane, þinând seama de evoluþia..., care sunt impozabile, iar la membrii corespondenþi ºi la membrii de onoare din Moldova, Ucraina ºi România, la 5.500.000. Iar procedura de reactualizare de cãtre Guvern sã fie puþin simplificatã. Asta depinde de comisie, dacã doreºte.

Eu vã rog, dacã se poate, sã þineþi seama de aceastã rugãminte a mea.

Vã mulþumesc, domnule ministru. Domnule academician, doriþi sã luaþi cuvântul, da?

**Domnul Eugen Simion Ñ** _preºedintele Academiei Române_ **:**

Nu.

Nu?

Comisia noastrã de specialitate.

## Domnule preºedinte,

Domnilor senatori,

Eu cred cã mai întâi noi trebuie sã aprobãm raportul la Ordonanþa de urgenþã nr. 5 care aþi pus-o dumneavoastrã pe ordinea de zi, nu?

Exact, exact.

Mai întâi s-o rezolvãm pe aceasta ºi dupã aceea trecem la cealaltã, care prevede mãrirea cuantumului indemnizaþiilor, sigur cã da.

Sigur! La Ordonanþa nr. 51, corect!

Aºa. ªi atunci, daþi-mi voie sã citesc pe scurt raportul la Ordonanþa nr. 5/1999 pentru modificarea art. 1 din Legea nr. 2/1992, pe care comisia a luat-o în discuþie ºi a hotãrât avizarea favorabilã ºi o supune dezbaterii dumneavoastrã cu amendamentul care se gãseºte în anexã.

Menþionãm cã proiectul de lege are avizul favorabil al Consiliului Legislativ, precum ºi al Consiliului Economic ºi Social.

Da, vã mulþumesc, domnule senator.

Este vorba de un amendament adus la art. 1 care sunã în felul urmãtor: ”Membrii Academiei Române primesc lunar o indemnizaþie determinatã în raport cu salariul de bazã stabilit pentru funcþia de cercetãtor ºtiinþific principal gradul I la limita maximã, conform anexei nr. 4/2 la Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bazã pentru personalul contractual din sectorul bugetar, dupã cum urmeazã: membrii titulari 80%, membrii corespondenþi 60%, membrii de onoare din România, Republica Moldova ºi Ucraina 60%.Ò

Daþi-mi voie, domnule preºedinte, sã mai aduc niºte lãmuriri pentru domnii senatori.

Vreau sã vã lãmuresc cã aceastã ordonanþã nu mai funcþioneazã. Ea a funcþionat la momentul iniþial, dar ulterior a apãrut ordonanþa pe care o s-o discutãm în continuare.

Aceastã ordonanþã trebuie aprobatã pentru cã trebuie învestitã ca lege, pentru cã a funcþionat o anumitã perioadã de timp. Asta este problema care trebuie s-o rezolvãm acum.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Aveþi dreptate domnule senator, sã nu mai pierdem timpul.

Articolul unic.

Nefiind observaþii, îl

Nu am supus votului dumneavoastrã titlul legii. Nu sunt observaþii.

Vã rog, votul dumneavoastrã pentru titlul legii. Vã rog sã votaþi, stimaþi colegi.

Cu 73 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi o abþinere, a fost adoptat.

Legea în ansamblu, stimaþi colegi. Vã rog sã votaþi.

Cu 72 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi o abþinere, a fost adoptatã.

Trecem la celãlalt proiect de lege, care se referã la aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 51/2000 pentru modificarea prevederilor Legii nr. 2/1992 privind acordarea de indemnizaþii membrilor Academiei Române.

Expunerea de motive a domnului ministru Ciumara a fost fãcutã pe acest proiect de lege. Doriþi sã mai adãugaþi ceva, domnule ministru?

Rugãmintea mea este ca preºedintele de comisie sã accepte sã facã amendamentele necesare.

Da, imediat.

Domnule senator, vã rog sã prezentaþi raportul comisiei.

Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã a luat în dezbatere acest proiect de Lege de aprobare a Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 51 pentru acordarea indemnizaþiilor membrilor Academiei ºi a hotãrât ca acest proiect de lege sã fie examinat de cãtre plenul Senatului în forma adoptatã de Camera Deputaþilor.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Menþionãm cã proiectul de lege are avizul Consiliul Legislativ.

Comisia a hotãrât ca acest proiect de lege sã fie aprobat aºa cum a fost votat în Camera Deputaþilor ºi am sã citesc.

Art. 1 spune: ”Membrii Academiei Române primesc lunar o indemnizaþie de naturã salarialã în valoare brutã dupã cum urmeazã:

- a. membrii titulari, 5.000.000 de lei.

- b. membrii corespondenþi, 3.750.000 lei.

- c. membrii de onoare din România, Republica Moldova

- ºi Ucraina, 3.750.000 lei.

Alin. 2. Guvernul va actualiza anual indemnizaþiile, în raport cu evoluþia preþurilor, dupã adoptarea Legii bugetului de stat.Ò

Dacã se observã, aceastã ordonanþã de urgenþã nu mai leagã aceste indemnizaþii de salariile celor din sectorul de cercetare.

Daþi-mi voie, pe articole, sã fac o propunere în nume personal.

Vã rog, domnule senator.

În nume personal, propun ca art. 1 sã sune în felul urmãtor: ”Membrii Academiei Române primesc lunar o indemnizaþie de naturã salarialã în valoare brutã, dupã cum urmeazã:

- a. membrii titulari, 7.890.000 lei.

- b. membrii corespondenþi, 5.500.000 lei. c. membrii de onoare din România, Republica Moldova ºi Ucraina, 5.500.000 lei.

Alin. 2. Indemnizaþiile prezente la alin. 1 se indexeazã o datã cu indexarea salariilor, stabilitã prin hotãrâre de guvern.Ò

Da, dacã sunt colegi doritori sã ia cuvântul la dezbateri generale?

Domnul senator Sãndulescu.

Eu cred cã aceastã lege este corectã ºi, într-adevãr, trebuie datã consideraþia care se cuvine membrilor Academiei, membrilor corespondenþi ºi membrilor onorifici. Eu vreau sã vã dau doar douã cazuri: mi-aduc aminte cã academicianul Remus Rãduleþ, care a fost una din marile personalitãþi ale ºtiinþei româneºti, o personalitate enciclopedicã, a murit pe timpul vechiului regim, a fãcut un atac de inimã într-un tramvai când se ducea sã lucreze la Academie. E un exemplu. ªi un al doilea exemplu: mi-aduc aminte cã un academician de renume internaþional, Caius Iacob, care a fost ºi senator în prima legislaturã, nu avea bani sã-ºi cumpere pantofi ºi venea la Senat în teniºi. Nu o fãcea din zgârcenie, o fãcea fiindcã nu avea cu ce trãi. Deci, din punctul ãsta de vedere, am dat aceste douã exemple tocmai pentru ca sã susþin acest proiect de lege pe care-l voi vota. Vã mulþumesc.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

ªi eu vã mulþumesc, domnule senator. Nu mai sunt colegi doritori... Toatã lumea-l voteazã. Stimaþi colegi... Aºa, fiecare grup parlamentar, pe urmã doreºte...

Titlul a fost adoptat cu 72 de voturi pentru, unul împotrivã, o abþinere.

Dacã asupra art. 1, cu amendamentul propus de domnul senator Blejan, sunt observaþii? Nefiind observaþii, îl

Au fost problemele organizatorice, domnule senator, la începutul...

Legea a fost adoptatã cu 77 de voturi pentru, nici unul împotrivã ºi o abþinere. Felicitãm...

Domnul academician, vã rog, aveþi cuvântul.

Încã n-am spus nici un cuvânt, aºteptând sã vã pronunþaþi dumneavoastrã.

## Domnilor senatori,

În numele Academiei Române, cel mai înalt for de culturã din þara româneascã, vã mulþumesc în modul cel mai cordial. Vreau sã vã spun cã aþi fãcut o faptã colegialã ºi o faptã bunã. Domnul senator Sãndulescu a adus aici niºte cazuri. Vã rog sã mã credeþi, nu vreau sã-i jignesc pe colegii mei, dar eu în fiecare zi aflu, ascult lucruri mult mai tragice. Jumãtate din ceea ce aþi votat dumneavoastrã astãzi, suma aceasta se duce pe medicamente, încât, încã o datã, sunt impresionat de modul cum aþi reacþionat dumneavoastrã ºi vã rog sã credeþi cã Academia vã primeºte ºi vã priveºte cu multã simpatie.

Vã mulþumesc.

Nu, doar un singur lucru vreau sã spun. Evident cã vom vota, este benefic, dar mi se pare, totuºi, cã este total insuficient sã pui pe acelaºi rang de valoare, mãcar ºi remuneratã, cu orice cercetãtor ºtiinþific gradul I. Gãsesc cã nu e bine conceputã legea ºi trebuiau puºi academicienii deasupra.

E indemnizaþie. Stimaþi colegi,

Nu mai sunt luãri de cuvânt. Întreb iniþiatorul dacã este de acord cu amendamentul propus de domnul senator Blejan.

Da.

De acord.

## Stimaþi colegi,

Dacã asupra titlului legii sunt observaþii? Nu sunt. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Vã rog sã votaþi. Fac menþiunea cã nu avem în faþã o lege organicã, este o lege ordinarã.

Vã rog sã votaþi, stimaþi colegi. Vã rog sã votaþi.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Vã mulþumesc ºi eu, domnule academician. Urmãtorul punct pe ordinea de zi...

Nu avem iniþiator. Avem la punctele 19 ºi 20 douã iniþiative legislative, nu ºtiu dacã avem colegii în salã, colegii iniþiatori, este vorba de modificarea art. 67 din Legea nr. 31/1990 privind societãþile comerciale, articol unic, raport negativ. N-avem iniþiator. Iar urmãtorul punct, propunere legislativã pentru modificarea art. 1 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 218/1999. De asemenea, nu avem iniþiator.

Nu ne-a mai rãmas decât un singur punct pe ordinea de zi: întrebãri, interpelãri ºi rãspunsuri. Mai aºteptãm cinci minute sã vinã reprezentanþii Guvernului.

Domnul senator Sãndulescu, între timp, vã rog...

Domnule preºedinte de ºedinþã,

Am o problemã personalã. Vreau sã-mi fac autocritica aici, în Senat. Vreau sã vã spun cã de vreo trei-patru ani de zile eu obiºnuiesc, nu iau decât cartela mea de acolo ºi o bag aici. E adevãrat cã am mai greºit de multe ori, cã am mai votat ºi în stânga ºi-n dreapta ºi nu este corect acest lucru, chiar dacã intenþia a fost bunã, adicã am votat pentru o cauzã bunã. De aia îmi fac autocritica ºi o sã mã duc ºi la preot sã mã spovedesc cã n-o sã mai votez de acum înainte niciodatã pentru altcineva decât pentru mine.

Vã mulþumesc.

Prea târziu...

Mulþumesc. Stimaþi colegi,

La întrebãri ºi interpelãri, domnii senatori Corneliu Bucur, Mortun Alexandru, Moisin Ioan ºi atât. Am primit notã de la Guvern cã domnului senator Corneliu Bucur

urmeazã sã i se transmitã rãspunsul în scris, domnului senator Ioan Moisin i s-a transmis rãspunsul în scris pentru douã interpelãri, una pentru Ministerul Afacerilor Externe ºi a doua de la Ministerul Apãrãrii Naþionale. Pentru domnul Alexandru Mortun, de asemenea, s-a transmis rãspunsul în scris.

Îl întreb pe domnul senator corneliu Bucur, doreºte sã mai facã interpelarea? Nu.

Alþi colegi doritori la întrebãri ºi interpelãri? Nu avem.

Cu aceasta, stimaþi colegi, activitatea noastrã de astãzi a luat sfârºit, vã doresc o searã plãcutã ºi o mobilizare serioasã pentru ziua de mâine.

## _ªedinþa s-a încheiat la ora 18,00._

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Serviciul relaþii cu publicul ºi agenþii economici, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, telefon 411.58.33. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 147/2.XI.2000 conþine 24 de pagini.**

Preþul 11.496 lei