Stenogramă plen

3. Cererea Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci privind pornirea unei anchete referitoare la activitatea desfãºuratã de Banca Agricolã S.A. pe perioada 1996Ð19993.

4. Proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 105/1999 pentru modificarea ºi completarea DecretuluiÐlege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instauratã cu începere de la 6 martie 1945, precum ºi celor deportate în strãinãtate ori constituite în prizonieri, cu modificãrile ulterioare.

5. Proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 78/1999 privind prelungirea termenului pervãzut la art. 3 alin. (3) din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 79/1997 pentru constituirea Comisiei speciale de verificare a certificatelor eliberate în baza Legii nr. 42/1990 pentru cinstirea eroilor-martiri ºi acordarea unor drepturi urmaºilor acestora, rãniþilor, precum ºi luptãtorilor pentru victoria Revoluþiei din Decembrie 1989.

6. Proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 89/1999 privind regimul comercial ºi introducerea unor restricþii la utilizarea hidrocarburilor halogenate care distrug stratul de ozon.

1. Raportul comisiei de mediere la proiectul Legii privind pensionarea anticipatã cu diminuarea cuantumului pensiei. (Lege organicã.)

2. Raportul comisiei de mediere la proiectul Legii privind dreptul absolvenþilor învãþãmântului particular superior de a susþine examenul de finalizare a studiilor la instituþii de învãþãmânt de stat acreditate.

3. Raportul comisiei de mediere la proiectul Legii pentru modificarea art. 1 din Legea nr. 199/1998 privind dreptul absolvenþilor învãþãmântului particular liceal, profesional ºi postliceal de a susþine examenul de finalizare a studiilor la unitãþile similare din învãþãmântul de stat.

4. Raportul comisiei de mediere la proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 58/1997 pentru modificarea Ordonanþei Guvernului nr. 25/1995 privind reglementarea organizãrii ºi finanþãrii activitãþii de cercetare-dezvoltare, astfel cum a fost aprobatã ºi modificatã prin Legea nr. 51/1996, cu modificãrile ulterioare.

5. Proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 40/1999 privind protecþia chiriaºilor ºi stabilirea chiriei pentru spaþiile cu destinaþia de locuinþe. (Procedurã de urgenþã; continuarea dezbaterilor.)

6. Propunerea legislativã pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 48/1992 a audiovizualului. (Continuarea dezbaterilor; lege organicã).

7. Proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 201/1999 pentru completarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 66/1997 privind scutirea de platã a impozitelor pe salarii ºi/sau venituri realizate de consultanþi strãini pentru activitãþile desfãºurate în România în cadrul unor acorduri de împrumut. (Procedurã de urgenþã.)

8. Proiectul Hotãrârii privind modificarea Regulamentului Camerei Deputaþilor.

9. Proiectul Legii privind asigurarea pentru accidente de muncã ºi boli profesionale. (Procedurã de urgenþã; lege organicã).

Vot final privind:

Proiectul Legii pentru respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 16/1999 privind scutirea de la plata taxei de reclamã ºi publicitate, precum ºi a majorãrilor de întârziere aferente.

## PROGRAMUL

**ªedinþa Biroului permanent al Camerei Deputaþilor Activitate în cadrul grupurilor parlamentare**

**Ð ora 12,30 Ð ora 14,00 Ð 16,00**

- **ªEDINÞA ÎN PLEN A CAMEREI DEPUTAÞILOR**

- **Ð Dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi**

**Ð orele 16,00 Ð 18,30 Ð Dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi Ð orele 18,30 Ð 19,30 Ð Prezentarea de rãspunsuri la interp e l ã r i l e a d r e s a t e m e m b r i l o r Guvernului Ð orele 19,30 Ð 20,00 Ð Prezentarea pe scurt, de cãtre deputaþi, a interpelãrilor adresate membrilor Guvernului**

**ªEDINÞA ÎN PLEN A CAMEREI DEPUTAÞILOR**

- **Ð ora 8,30 Ð 9,20 Ð Timp afectat pentru intervenþii ale deputaþilor**

- **Ð orele 9,20 Ð 13,00 Ð Dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi**

- **Ð ora 11,30 Vot final privind:**

**¥ Proiectul Legii pentru respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 16/1999 privind scutirea de la plata**

**taxei de reclamã ºi publicitate, precum ºi a majorãrilor de întârziere aferente. Ð Continuarea dezbaterilor asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi**

**Ð orele 14,00 Ð 16,30**

**ºi**

**Joi, 16 martie 2000**

**Ð A C T I V I T A T E Î N C O M I S I I L E PERMANENTE**

**Ñ orele 8,30 Ð 16,30 Dezbaterea ºi avizarea proiectului Legii Ñ orele 8,30 Ð 12,30 privind bugetul de stat pe anul 2000 a proiectului Legii privind bugetul asigurãrilor sociale de stat pe anul 2000 ºi soluþionarea altor probleme repartizate comisiilor**

**ªedinþa Biroului permanent al Camerei Deputaþilor**

## **Vineri, 17 martie 2000**

**Activitãþi ale deputaþilor în circumscripþiile electorale**

## **Domnul Vasile Lupu:**

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Declar deschisã ºedinþa de astãzi a Camerei Deputaþilor, anunþându-vã cã din totalul celor 343 de deputaþi ºi-au înregistrat prezenþa la lucrãri un numãr de 275 deputaþi; participã la alte acþiuni parlamentare 14 deputaþi; sunt absenþi 68 de deputaþi. Cvorumul prevãzut de art. 128 din regulament este întrunit.

Întrucât sãptãmâna trecutã, în ultima zi de dezbatere, am avut plenul celor douã Camere, urmeazã sã ne pronunþãm asupra ordinii de zi ºi a programului de lucru. Deci vã supun atenþiei ordinea de zi.

Vã rog, ocupaþi-vã locurile în bãnci ºi pãstraþi liniºtea în salã!

Dacã la ordinea de zi existã propuneri de modificare sau comentarii? Nu existã. O

ditarea în sistem colectiv pentru construcþia de locuinþe, iniþiatã de un numãr de 29 deputaþi P.N.Þ.C.D.

Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci; pentru aviz, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

5) Propunerea legislativã privind declararea ca municipiu a oraºului Sebeº, din judeþul Alba, iniþiatã de doi deputaþi independenþi.

Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic; pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

6) Propunerea legislativã privind declararea zonei de amplasare a mânãstirilor din Nordul Moldovei ca obiectiv de interes naþional, iniþiatã de domnul deputat Vasile Mândroviceanu.

Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru culturã, arte, mijloace de informare în masã; pentru avize, Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

7) Propunerea legislativã privind organizarea ºi funcþionarea unitãþilor de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii ºi industriei alimentare ºi Academiei de ªtiinþe Agricole ºi Silvice ”Gheorghe Ionescu-SiseºtiÒ, iniþiatã de un numãr de 13 deputaþi.

Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru învãþãmânt, ºtiinþã, tineret ºi sport; pentru avize, Comisia pentru agriculturã, silviculturã, industrie alimentarã ºi servicii specifice, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

8) Propunerea legislativã privind prelungirea termenului prevãzut la art. 6 din Legea nr. 193/1998 privind restituirea sumelor reþinute cu titlu de garanþie de 10% din valoarea utilajelor, echipamentelor, aparatajului ºi construcþiilor metalice livrate pentru Combinatul minier de îmbogãþire a minereurilor acide cu conþinut de fier de la Krivoi Rog Ñ Ucraina ºi compensarea cu aceste sume a obligaþiilor de platã ale societãþilor comerciale furnizoare cãtre bugetul de stat, iniþiatã de domnul deputat Petre Partal.

Da. Vã mulþumesc.

Stimaþi colegi,

Ocupaþi-vã locurile în bãnci!

Vom supune votului solicitarea procedurii de urgenþã din partea P.D.S.R. pe iniþiativa legislativã prezentatã.

Cine este pentru? Sunt 63 de voturi pentru. Insuficient.

Voturi contra câte sunt?

2) Propunerea legislativã privind regimul juridic al terenului aferent Palatului Parlamentului României, iniþiatã de membrii Biroului permanent al Camerei Deputaþilor.

Se solicitã procedura de urgenþã de cãtre membrii Biroului permanent al Camerei Deputaþilor.

Domnul secretar Acsinte Gaspar va face motivarea acestei solicitãri.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Ca urmare a unei scrisori pe care primul-ministru al Guvernului României, domnul Mugur Isãrescu, a adresat-o Biroului permanent, prin care se solicita ca o parte din terenul aferent Palatului Parlamentului, deci ceea ce constituie parcul Palatului Parlamentului, sã fie pus la dispoziþia Agenþiei Naþionale pentru Locuinþe în vederea construirii unui ansamblu de locuinþe, birouri ºi spaþii comerciale, Biroul permanent a analizat aceastã scrisoare ºi a ajuns la concluzia ca sã iniþieze un proiect de lege prin care sã se reglementeze foarte clar regimul juridic al terenului aferent Palatului Parlamentului.

Dumneavoastrã cunoaºteþi cã prin adoptarea Legii nr. 213 din 1998 privind proprietatea publicã ºi regimul juridic al acesteia, s-a prevãzut, în art. 3 alin. 1 ºi 2 ºi la pct. 29 din anexa la aceastã lege, cã terenurile ºi clãdirile în care-ºi desfãºoarã activitatea Parlamentul, Preºedinþia, Guvernul, ministerele ºi celelalte organe de specialitate ale administraþiei publice centrale ºi instituþiile publice sunt ºi rãmân în domeniul public al statului.

Pentru pãstrarea regimului juridic actual al terenului aferent Palatului Parlamentului, este necesar sã se stabileascã prin lege o excepþie de la regula stabilitã prin art. 10 alin. 2 din Legea nr. 213 privind proprietatea publicã ºi regimul juridic al acesteia.

Potrivit acestei reglementãri, trecerea din domeniul public în domeniul privat se face, dupã caz, prin hotãrâre a Guvernului, a consiliului judeþean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureºti.

Prezentul proiect de lege urmãreºte sã facã inaplicabile prevederile art. 10 ºi sã consacre faptul cã terenul care este aferent Palatului Parlamentului se aflã în proprietatea publicã a statului român ºi el nu poate face obiectul unui act administrativ, de trecere în proprietatea privatã a statului sau a unitãþilor administrativ-teritoriale.

Totodatã, în proiectul de lege pe care l-am iniþiat, s-a prevãzut cã ”... persoanele care au fost expropriate pentru cauze de utilitate publicã de terenurile aferente Palatului Parlamentului vor beneficia de despãgubiri în condiþiile legiiÒ. Este motivul pentru care s-a prevãzut ºi în proiectul de lege care a fost iniþiat cã ”... deciziile privitoare la destinaþia ºi utilizarea terenului aferent Palatului Parlamentului se iau numai de cãtre Camera DeputaþilorÒ.

## **Domnul Vasile Lupu:**

Da. Vã mulþumesc, domnule secretar.

## Stimaþi colegi,

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Prin Ordonanþa de urgenþã nr. 149 se reglementeazã aprobarea primei de 300 lei/kg producãtorilor agricoli pentru grâul de panificaþie livrat din recolta anului 1999, destinat consumului intern. În urma aplicãrii acestei ordonanþe, s-a constatat cã existã o serie de producãtori agricoli care au fost omiºi din respectiva ordonanþã de urgenþã. Este vorba, în primul rând, de institutele ºi staþiunile de cercetãri agricole, care ºi ele sunt producãtoare de grâu, ºi aceste staþiuni ºi institute de cercetãri agricole au livrat grâu tot pentru panificaþie. Este normal ca ºi aceºti agenþi economici sã primeascã prima de 300 lei/kg.

De asemenea, este vorba de integratori. Existã producãtori agricoli care, în acelaºi timp, sunt ºi producãtori de grâu pentru panificaþie, sunt ºi producãtori de fãinã, sunt ºi producãtori de pâine. Este normal ca ºi aceºti producãtori agricoli, care sunt în acelaºi timp integratori, sã primeascã respectiva primã de 300 lei/kg.

De asemenea, mai existã încã o situaþie Ñ este vorba de intermediari. În ce constã aceasta? A existat o situaþie în toamna anului 1999, când, din cauza crizei de motorinã, unii producãtori agricoli au preferat, pentru a nu rata campania agricolã de toamnã, sã livreze grâu de panificaþie contra motorinã. La rândul lor, agenþii economici care au livrat motorina, au livrat acest grâu de panificaþie cãtre agenþii MOPAN, de panificaþie.

Normal cã agenþii economici care au livrat motorina nu se încadreazã în categoria producãtorilor agricoli, dar, având în vedere aceastã situaþie, este normal ca producãtorul agricol care a livrat grâu pe motorinã, fortuit, din cauza crizei de motorinã, care, pentru a nu rata, repet încã o datã, campania agricolã de toamnã, au preferat sã facã acest schimb, este normal ca aceºti producãtori agricoli sã primeascã prima de 300 lei/kg.

De ce am solicitat procedurã de urgenþã? Deja se apropie recolta anului 2000. Ordonanþa de urgenþã nr. 149/1999 reglementeazã situaþia pentru producþia anului 1999. De aceea am cerut procedurã de urgenþã, pentru ca ºi aceºti agenþi economici, aceºti producãtori agricoli sã poatã sã beneficieze de prima de 300 lei/kg. Vã mulþumesc pentru înþelegere.

## **Domnul Vasile Lupu:**

Da. Vã mulþumesc.

## Doamnelor ºi domnilor,

Dar voturi contra câte sunt?

## **Domnul Vasile Lupu:**

## Doamnelor ºi domnilor,

Potrivit art. 17 alin. 2 ºi 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ºi funcþionarea Curþii Constituþionale, s-au depus la secretarul general al Camerei Deputaþilor, în vederea exercitãrii de cãtre deputaþi a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale, urmãtoarele legi:

Ñ Legea pentru aprobarea contului general anual de execuþie a bugetului de stat, a conturilor anuale de execuþie a bugetelor, fondurilor speciale ºi a contului general anual al datoriei publice aferente anului 1996;

Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 61/1999 pentru ratificarea Memorandumului de finanþare PHARE privind facilitatea de recuperare (PRE-INS FACILITY) pentru anul 1998, încheiat la Bucureºti la 24 decembrie 1998 între Comisia Europeanã ºi Guvernul României;

Ñ Legea pentru ratificarea Protocolului dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Slovace privind valabilitatea tratatelor, acordurilor, convenþiilor ºi a altor înþelegeri, încheiate în România ºi Cehoslovacia, semnat la Bratislava la 16 aprilie 1999;

Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 65/1999 pentru ratificarea Tratatului dintre România ºi Republica Polonã privind asistenþa juridicã ºi relaþiile juridice în cauzele civile, încheiat la Bucureºti la 15 mai 1999;

Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 77/1999 pentru ratificarea Convenþiei europene privind transferul de proceduri în materie penalã, adoptatã la Strasbourg, la 15 mai 1972;

Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 90/1999 pentru ratificarea Convenþiei europene privind valoarea internaþionalã a hotãrârilor represive, adoptatã la Haga la 28 mai 1970;

Ñ Legea privind sistemul naþional de decoraþii al României;

Ñ Legea privind aprobarea contului general anual de execuþie a bugetului de stat pe anul 1995;

Ñ Legea pentru aprobarea contului general anual de execuþie a bugetului asigurãrilor sociale de stat aferent anului 1997;

Ñ Legea privind stabilirea ºi sancþionarea contravenþiilor silvice;

Ñ Legea pentru aprobarea contului general anual de execuþie a bugetului de asigurãri sociale de stat aferent anului 1996;

**:**

Nu a votat nimeni!

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Trecem la proiectul de Hotãrâre privind constituirea unei comisii pentru analiza activitãþii desfãºurate de Casa de Economii ºi Consemnaþiuni pe perioada 1996Ñ1999.

Dacã din partea iniþiatorului doreºte cineva sã ia cuvântul?

Domnul Botescu.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Motivaþia pentru care comisia a luat acea hotãrâre a fost, în privinþa C.E.C.-ului, faptul cã, în urma unui control efectuat de cãtre Ministerul Finanþelor, comisia a cerut unele date suplimentare de la C.E.C., care nu ne-au parvenit ºi, în aceastã ipostazã, s-a recurs la propunerea de a se crea acea comisie.

Iar la Banca Agricolã, preºedinþii care s-au succedat la conducerea acestei bãnci au declarat cã situaþia bãncii este relativ bunã, nu acelaºi lucru fãcându-l ultimul preºedinte, care a considerat cã situaþia e cam total opusã ºi, în acest context, s-a solicitat crearea comisiei de anchetã ºi la Banca Agricolã.

Mulþumesc.

Aici ne rezumãm numai la C.E.C. Vom trece, în punctul urmãtor al ordinii de zi, la Banca Agricolã. Deci cine doreºte sã mai ia cuvântul? Poftiþi.

## Votat.

Grupul parlamentar al P.N.Þ.C.D.-civic-ecologist propune urmãtoarele modificãri în componenþa nominalã a Comisiei speciale a Camerei Deputaþilor pentru investigarea cauzelor care au produs dezechilibre ecologice majore, urmate de pierderi de vieþi omeneºti, generate de ploile torenþiale cãzute în unele zone ale þãrii.

## Stimaþi colegi,

În completarea celor spuse de colegul Botescu, aº vrea sã precizez cã, într-adevãr, în anul 1999, urmare a unui raport al Ministerului Finanþelor, care a constatat anumite nereguli la C.E.C. ºi s-a solicitat, s-a propus destituirea conducerii, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci nu a putut sã dea curs analizei ºi sã ofere o soluþie acestui raport ºi a solicitat date suplimentare. Aceste date suplimentare au fost cerute atât C.E.C.-ului, cât ºi Guvernului. De precizat cã, în etapa respectivã, exista un raport al Guvernului care incrimina aproximativ aceleaºi lucruri pe care le incrimina ºi raportul Ministerului Finanþelor.

În ceea ce priveºte situaþia pe care comisia noastrã a solicitat-o C.E.C.-ului, s-au avut în vedere niºte indicatori: venituri, cheltuieli, sponsorizãri, fondurile de protocol ºi modul de cheltuire, plasamente. La Capitolul ”PlasamenteÒ am avut în vedere plasamentele interbancare la Ministerul Finanþelor, la persoane fizice ºi juridice, precum ºi alte plasamente la care, se pare, în mãsura în care o sã ni se permitã, o sã avem anumite surprize care frizeazã legalitatea.

Ni s-a rãspuns cã nu este necesarã constituirea, respectiv aprobarea de cãtre dumneavoastrã a acestei comisii, întrucât, la ora actualã, existã o comisie a Bãncii Naþionale care analizeazã activitatea C.E.C.-ului. Aº vrea sã fac precizarea cã, într-adevãr, existã o echipã de control, a B.N.R.-ului, dar cã B.N.R.-ul, Banca Naþionalã a României, în conformitate cu statutul aprobat prin lege, are dreptul sã verifice numai anumite segmente din activitatea C.E.C.-ului, în nici un caz întreaga activitate, cum s-a solicitat. Deci Banca Naþionalã supravegheazã, ºi anume o sã controleze, pesemne, activitatea C.E.C.-ului privind creditele acordate, eventualele garanþii º.a.m.d. Totodatã, am fost informaþi cum cã existã ºi o echipã a Curþii de Conturi. De existenþa acestei echipe nu am cunoºtinþã, dar Curtea de Conturi, în principiu, nu verificã activitatea unei instituþii, decât pe o anumitã tematicã foarte bine determinatã.

Un motiv important pentru care comisia noastrã a aprobat, în unanimitate, constituirea acestei comisii este ºi grija pe care ar trebui s-o avem, având în vedere, atât din punct de vedere psihologic, cât ºi din punct de vedere economic, posibilitatea anunþatã prin presã, deja, a privatizãrii acestei instituþii.

Vã mulþumesc.

Domnul Gavril Dejeu.

Deci, stimaþi colegi, suntem la dezbaterile generale, fiecare grup desemneazã câte un vorbitor.

În urma explicaþiilor care ni s-au dat astãzi de cãtre reprezentanþii comisiei, am înþeles frãmântãrile dumnealor. Se ridicã însã câteva probleme. Cea mai simplã este urmãtoarea: de ce din 1996 pânã în 1999? Cumva a luat fiinþã C.E.C.-ul în România numai în 1996? Activitatea acestei instituþii, dacã este vorba sã fie verificatã, controlatã de cineva Ñ vom vedea, Parlament sau alte instituþii Ñ trebuie sã fie jalonatã numai pe intervalul acesta de timp? Care este raþiunea? Dacã ni s-ar putea rãspunde la aceastã întrebare, pentru a ºti Ñ prin ipotezã, dacã se admite, de cãtre Camera Deputaþilor, o astfel de comisie Ñ sã vadã pe ce interval de timp face verificarea.

În al doilea rând, probabil voi fi în contradicþie de argumentaþie cu antevorbitorii ºi cu comisia, dar, dupã pãrerea mea, în lumina art. 68 din regulament, comisia permanentã nu poate solicita instituirea unei comisii de anchetã, pentru cã, potrivit acestui text, obiectul la care se referã solicitarea nu-l poate constitui decât activitatea Guvernului sau a administraþiei publice. Nu s-a fãcut, pânã acum, precizarea dacã C.E.C.-ul face parte din Guvern, structural vorbind, sau din administraþia publicã. Poate cã ar trebui sã mã retrag de la acest microfon, pentru ca sã vinã reprezentanþii comisiei sã ne facã precizarea din ce anume structurã face parte C.E.C.-ul, pentru a putea rãspunde în continuare. Dar eu îmi conduc argumentarea mai departe: este adevãrat, conducerea C.E.C.-ului este numitã de primul-ministru Ñ preºedintele C.E.C.-ului Ñ, ºi de cãtre primul-ministru la propunerea ministrului de finanþe, consiliul de administraþie. Aceasta, din punct de vedere al constituirii organelor de conducere. Mai este adevãrat cã C.E.C.-ul este o unitate cu un capital social integral de stat. Dar întrebarea care se pune: structural, C.E.C.-ul face parte din Guvern? C.E.C.-ul face parte din Ministerul Finanþelor? ªi am sã vã pun o problemã simplã: o direcþie, de pildã, financiarã teritorialã, care este evident o structurã a Ministerului Finanþelor, poate fi echivalatã ºi pusã pe picior de egalitate cu C.E.C.-ul?

Cred cã nu se va susþine cã C.E.C.-ul face parte din administraþia publicã centralã sau localã, pentru cã mi s-ar pãrea o argumentaþie deplasatã.

Da.

Domnul Teculescu este gata sã rãspundã.

Am sã mã strãduiesc sã satisfac curiozitãþile domnului Dejeu.

De ce din 1996? Pentru cã, din 1996, conform Legii nr. 66, C.E.C.-ul este bancã cu capital integral de stat, deci are un alt statut juridic.

Dacã vã puneþi întrebarea de ce sã nu se facã control ºi pânã în 1966 Ñ ºi mi se pare îndreptãþitã întrebarea dumneavoastrã Ñ, vreau sã vã informez cã, în 1996, fostul preºedinte al C.E.C.-ului din vremea respectivã a solicitat Curþii de Conturi un control al întregii activitãþi a C.E.C.-ului. Raportul se gãseºte la Curtea de Conturi ºi probabil cã ºi la alte organe îndreptãþite, gãsindu-se niºte nereguli în activitatea C.E.C.-ului, deci pânã 1996, ºi anume creditele acordate bãncilor ”Dacia FelixÒ ºi ”CreditbankÒ, pentru care pesemne cã instanþa o sã-ºi spunã punctul de vedere.

Aþi pus o întrebare în legãturã cu apropierea, calitatea sau, cum aþi spus-o dumneavoastrã, între administraþia localã, dacã C.E.C.-ul face parte din administraþia localã. Aº vrea sã vã..

Localã sau centralã?

## Sau centralã. Da, corect!

Deci aº vrea sã fac o trimitere, domnule Dejeu, pesemne cã fãceaþi parte din Comisia juridicã atunci, când, în anul 1996, vrând sã dovediþi cã sunt incompatibile funcþiile de preºedinte de C.E.C. ºi de deputat, aþi afirmat cã C.E.C.-ul trebuie asimilat administraþiei publice centrale, condiþii în care i-aþi dat dreptate ilegalitãþii domnului fost prim-ministru Ciorbea. Dar, fiind o decizie a Comisiei juridice de specialitate a Parlamentului, vã rog sã aveþi bunãvoinþa sã citiþi verdictul pe care l-aþi dat, în cunoºtinþã de cauzã, sper.

Vã mulþumesc.

## Stimaþi colegi,

Era vorba de dezbateri generale ºi despre o intervenþie din partea fiecãrui grup. Dar nu putem merge la nesfârºit cu intervenþiile în cadrul dezbaterilor generale. Domnul deputat Albu.

Domnule preºedinte de ºedinþã,

Doamnelor ºi domnilor colegi,

Cred cã rezistenþa pentru a da curs acestei cereri a Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci porneºte de la douã considerente. Primul, de ordin general.

Constat cã, deºi suntem la 10 ani de activitate parlamentarã, noi nu am reuºit sã ne însuºim în totalitate funcþiile, atribuþiile Parlamentului. Ce este acest Parlament? Noi nu suntem o fabricã de legi. Ne strângem aici, dezbatem niºte proiecte de lege, niºte iniþiative guvernamentale sau provenite de la diverºi colegi ºi, cu aceasta, basta! Sarcina, menirea noastrã este de a vedea ºi cum se aplicã aceste legi pe care noi le votãm aici. Din pãcate, aceastã funcþie a fost aproape total ignoratã ºi în Parlamentele trecute, ºi în actualul Parlament, într-o anumitã mãsurã, cu excepþia, poate, a Comisiei pentru politicã economicã, reformã ºi privatizare, în faþa cãreia au fost chemate multe personalitãþi responsabile de aplicarea legii, pentru a da informãri, pentru a analiza în ce mãsurã ºi cum ºi cu ce efecte a fost aplicatã legea.

În ceea ce priveºte C.E.C.-ul, vreau sã-i rãspund distinsului meu coleg, domnul deputat Dejeu, cã nu este o instituþie care sã nu aibã un statut clar. Prin lege, C.E.C.-ul a devenit o bancã comercialã. Ea nu se limiteazã la primirea de depozite ºi Ñ ºtiu eu Ñ gospodãrirea sumelor respective, ci acordã împrumuturi, face ºi altfel de operaþiuni, pe care le face orice bancã comercialã. ªi, dacã pentru alte bãnci comerciale, cum e cazul Bãncii Agricole, BANCOREX-ului, s-au constituit comisii de anchetã, nu vãd de ce nu s-ar constitui ºi pentru aceastã bancã. Colegul dumneavoastrã de la Senat conduce, de multe luni de zile, o asemenea comisie de anchetã. În plus, schimbarea statutului bãncii a presupus, ºi cred cã pozitiv, de aceastã datã, ºi schimbãri serioase în managementul bãncii respective, a C.E.C.-ului Ñ bancã sau a bãncii-C.E.C., ºi anume a crescut gama serviciilor pe care le face C.E.C.-ul, respectiv banca, s-a modernizat fluxul decizional din bancã ºi o serie întreagã de alte argumente.

Un al doilea considerent pentru care se opune rezistenþã porneºte ºi de la faptul cã aceastã hotãrâre a fost, poate, defectuos formulatã. Uitaþi-vã ºi dumneavoastrã la titlu, fãrã a intra în discuþia legii, cã ”se încuviinþeazã sã se porneascã o anchetãÒ. Nu e vorba de a porni o anchetã. Asocierea acestor douã cuvinte, pe undeva, poate iritã, poate, pe undeva, alarmeazã, poate, pe undeva, ºtiu eu, provoacã suspiciuni º.a.m.d. Este vorba de o analizã, eu nu aº numi-o anchetã, eu aº numi-o analizã, de a efectua o analizã a bãncii, în condiþiile în care ea ºi-a schimbat complet statutul, ºi-a îmbogãþit managementul, ºi-a lãrgit gama de servicii, care acordã credite comerciale º.a.m.d.

## Stimaþi colegi,

Dacã de la alte grupuri parlamentare mai doreºte cineva sã ia cuvântul, în cadrul dezbaterilor generale? Domnul deputat R‡duly R—bert, din partea U.D.M.R.

## **Domnul R‡duly R—bert K‡lm‡n:**

## Mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor,

## Stimaþi colegi,

Grupul parlamentar al U.D.M.R. considerã cã prioritatea parlamentarã, în momentul actual, cu câteva luni înainte de alegeri, nu este iniþierea unor comisii de anchetã, ci, dimpotrivã, adoptarea acelor legi care stau, de foarte multe luni, în sertarele Parlamentului ºi, din pãcate, tocmai din cauza unor moþiuni fãrã obiect, unor comisii de anchetã care, deopotrivã, sunt fãrã obiect, nu sunt dezbãtute nici în comisii, nici plenul Camerei Deputaþilor.

A porni o comisie de anchetã acum, când nu avem perspectiva, posibilitatea realã, în timp, de a finaliza aceasta, cred cã este o decizie nefondatã. A porni o comisie de anchetã vizavi de sistemul bancar, de cãtre colegii noºtri din opoziþie, cred cã denotã o lipsã de realism. Dânºii, în primul rând, poate cã ar trebui sã fie interesaþi de ceea ce s-a întâmplat în perioada 1992Ñ 1996. Dacã ºi ar face aceste anchete, sunt sigur cã rezultatele lor ar da foarte multe rãspunsuri vizavi de orice altã perioadã.

Sfera bancarã, în opinia noastrã, este subordonatã sau, mai bine zis, controlul acestei sfere bancare este realizat de Banca Naþionalã a României. Bãncile comerciale sunt ºi trebuie sã fie supravegheate de cãtre banca noastrã centralã.

Noi nu înþelegem de ce ar trebui sã intervinã Parlamentul României în viaþa fireascã a acestor bãnci comerciale, dacã existã în þara noastrã acele structuri fireºti care au obligaþia de a exercita controlul asupra sferei bancare, asupra tuturor activitãþilor comerciale ºi necomerciale care sunt desfãºurate de bãncile comerciale din România, indiferent dacã acestea sunt proprietatea statului sau nu sunt proprietatea acestuia.

Drept urmare, grupul nostru parlamentar, din aceste considerente pe care le-am prezentat, apreciazã cã este inutilã crearea unei astfel de comisii ºi va vota în consecinþã.

Vã mulþumesc.

## **Doamna Viorica Afrãsinei**

**:**

De ce vã temeþi?!

## **Domnul Vasile Lupu:**

## O clipã!

Deci, domnule deputat, suntem la dezbaterile generale, fiecare grup parlamentar îºi desemneazã oratorii.

Dacã, pe lângã grupurile parlamentare care ºi-au spus pãrerea, mai doreºte vreun grup parlamentar sã-ºi exprime poziþia?

## **Domnul Gavril Dejeu**

**:**

Vreau sã dau o replicã!

Dumneavoastrã aveþi o replicã, dar mai târziu. Deci, din partea independenþilor, domnul Nicolae Popa.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Sigur, spunea antevorbitorul meu cã ar trebui ca Parlamentul sã nu procedeze de asemenea manierã de a înfiinþa Comisia de anchetã privind activitatea unor bãnci. Eu cred cã trebuie sã ne luãm mãsuri de prevedere, în aºa fel încât sã nu se mai întâmple în sistemul bancar ceea ce s-a întâmplat pânã acum cu falimentarea foarte multor bãnci sub supravegherea directã a Bãncii Naþionale. Este adevãrat, este un atribut al Bãncii Naþionale de supraveghere a acestora, dar sã nu uitãm cã statul este proprietar, iar statul îºi exercitã prerogativele prin Parlamentul României, pentru cã ºi Banca Naþionalã este subordonatã Parlamentului României.

Eu cred cã este necesar sã luãm o hotãrâre ºi o decizie lucidã în vederea anchetãrii sau a înfiinþãrii comisiei de anchetã pentru Banca Comercialã, aºa cum spunea ºi domnul profesor Albu, C.E.C.-ul, pentru cã, într-adevãr, a fost de foarte multe ori prezent în presa româneascã, unde s-au prezentat foarte multe ilegalitãþi în modul de desfãºurare a activitãþii acestei bãnci.

De asemenea, aº vrea sã vã spun cã eu, ca deputat în Parlamentul României, am solicitat Curþii de Conturi ºi Corpului de Control al Guvernului modul de sponsorizare sau a sumelor care sunt alocate sponsorizãrilor de cãtre C.E.C. ªi vreau sã vã spun ºi o sã vã pun la dispoziþie un document din partea Corpului de Control al Guvernului, unde s-au identificat foarte multe încãlcãri de legi în vederea folosirii banilor publici ºi a sponsorizãrilor acordate de cãtre C.E.C. ºi în special din Õ96, de când a fost numit domnul Camenco Petrovici la aceastã bancã. De aceea, eu împreunã ºi cu colegii mei voi susþine aceastã propunere a Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci din Camera Deputatilor, de a se institui aceastã comisie de anchetã.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Din partea Grupului P.U.N.R., domnul Miron Chichiºan.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Nu înþeleg cui îi este fricã de un anumit control chiar la aceastã instituþie care se cheamã C.E.C. Dacã nu are nimic de ascuns, ar trebui sã felicite iniþiativa Comisiei finanþe-bãnci pentru faptul cã a avut iniþiativa aceasta de a dori formarea unei comisii, sã-i spun eu, de analizã.

Domnilor colegi,

Rezistenþa actualei conduceri va duce la creºterea suspiciunilor populaþiei, mai ales, având în vedere cã în ultimii doi ani, în presã, noi am primit de fapt ºi un extras dintr-un raport întocmit în urmã cu doi ani ºi am discutat puþin pe marginea acestui raport. Am înþeles cã mai existã un raport întocmit de Guvern, dar care nu a fost pus la dispoziþia comisiei.

Grupul nostru parlamentar doreºte nu analiza activitãþii din Õ96 pânã la zi, ci din Õ90, sã nu fie suspiciuni cã s-a analizat numai o anumitã perioadã ºi nu toatã.

Trebuie sã avem grijã de economiile populaþiei, pentru cã, vedeþi dumneavoastrã, în ultimii ani a cãzut o bancã dupã alta. N-am dori ca acest fenomen sã se rãsfrângã ºi asupra C.E.C.-ului, ar fi un dezastru pentru populaþia României. Deci, în consecinþã, noi susþinem crearea acestei comisii ºi verificarea activitãþii Casei de Economii ºi Consemnaþiuni.

## **Domnul Vasile Lupu:**

## Vã mulþumesc.

O replicã, pentru un minut, domnul Gavril Dejeu ºi

## **Domnul Gavril Dejeu:**

Mai întâi, ca o chestiune personalã, rãspund domnului reprezentant al comisiei, nu am fãcut parte din Comisia juridicã în legislatura Õ92-Õ96.

## **Domnul Constantin Teculescu**

**:**

Õ97ÑÕ99!

Nu, Õ97Ñ2000, poate vreþi sã spuneþi. M-aþi întrebat de Õ96.

În ce priveºte aspectele juridice ºi legale ale problemei ºi pe urmã aspectele de fond... Aspectele juridice: n-am primit rãspuns nici pânã acuma dacã C.E.C.-ul face parte structural din Guvern sau din administraþia publicã, pentru simplul motiv cã art. 68 din regulament spune cã ”Orice comisie permanentã poate porni o anchetã, în cadrul competenþei sale, cu încuviinþarea Camerei Deputaþilor, privitoare la activitatea desfãºuratã de Guvern sau de administraþia publicãÒ. Dacã C.E.C.-ul este o instituþie financiar-bancarã, cum se spune, ºi nu mi se aduc argumente cã ea face parte din Guvern, structural, sau din administraþia publicã, înseamnã cã Comisia de finanþe-bãnci nu poate ordona ºi desfãºura o anchetã în sensul art. 68 din lege. Acest argument este suplimentat

ºi întãrit ºi de faptul cã, atunci când s-a gãsit necesar sã se facã o verificare a activitãþii C.E.C.-ului pânã în 1996, nu s-a recurs la Parlament ºi la comisiile parlamentare, ci la Curtea de Conturi. Într-adevãr, Curtea de Conturi este organism abilitat prin lege sã facã verificarea activitãþii instituþiilor financiar-bancare. Pentru aceste motive apreciez cã, din punct de vedere legal, aceastã anchetã nu se poate dispune.

Acum, din punct de vedere al oportunitãþii, în afarã de argumentele aduse de colegul nostru de la U.D.M.R., eu pun numai urmãtoarea întrebare: electoratul care aºteaptã de la noi, în anul 2000 ºi pânã la finalizarea acestui mandat, sã grãbim unele legi extrem de importante care-l intereseazã în mod direct, ce va zice ºi ce pãrere va avea în momentul în care noi luãm decizia sã ocupãm timpul Parlamentului cu aprobarea ºi, respectiv, desfãºurarea activitãþii unei astfel de anchete, în loc sã ne ocupãm de aprobarea cât mai rapidã a legilor importante.

Domnule deputat, vã mulþumesc. Aþi depãºit minutul...

De aceea, Grupul parlamentar P.N.Þ.C.D., pentru aceste motive, va vota împotriva constituirii comisiei.

Domnul deputat Teculescu. Domnule Nicã, doar procedural puteþi interveni.

Domnule deputat Dejeu, n-am afirmat cã în Õ96, ci în 97, pentru cã atunci a fost luatã acea ”decizie istoricãÒ de cãtre Comisia juridicã a Parlamentului României, cã preºedintele C.E.C.-ului este asimilat, ca ºi C.E.C.-ul, administraþiei publice, deci, în decizia Comisiei juridice, când a dat verdictul în legãturã cu decizia primului-ministru Ciorbea. Dumneavoastrã, Parlamentul României, trebuie sã infirmaþi acum acea decizie ºi sã consideraþi decizia domnului Ciorbea, fost prim-ministru, ca ilegalã. Aveþi de decis acum.

În ceea ce priveºte luarea în analizã a C.E.C.-ului, cã ar constitui pentru electorat un lucru neplãcut ºi neserios din partea Parlamentului, eu mã întreb, dumneavoastrã, la Senat, când preºedintele comisiei similare din Camera Deputaþilor, þãrãnist fiind, a decis înfiinþarea unei comisii de anchetã a BANCOREX-ului, nu aþi gândit-o la fel, domnule Dejeu, sau v-a venit ideea dupã?

Domnul Mihail Nicã, procedural.

Domnule preºedinte de ºedinþã,

Vreau sã vã atrag atenþia cã dacã votãm aceastã hotãrâre în baza art. 68, noi votãm în consecinþã ºi modificarea Regulamentului Camerei. Deci va trebui ca numãrul de voturi sã corespundã numãrului de voturi cu care ar trebui sã votãm regulamentul.

În legãturã cu comisia de anchetã, este clar cã Parlamentul poate sã ancheteze orice bancã din lume, dar în temeiul art. 70, ”Comisii de anchetãÒ. ªi exemplul Senatului... este tot comisie de anchetã, dar nu o comisie formatã dintr-o comisie permanentã.

Deci, haideþi sã fim serioºi, sã citim ºi art. 70 ºi art. 68, iniþiatorii sã strângã cele o treime din semnãturi din Camerã ºi se declanºeazã imediat o comisie de anchetã care îºi face treaba, dar sã nu încercãm sã facem o comisie de anchetã pe uºa din dos, încãlcând Regulamentul Camerei.

## **Domnul Vasile Lupu:**

## Stimaþi colegi,

## Domnule preºedinte,

În primul rând cã la acest proiect de hotãrâre nu existã un raport. Proiectul de hotãrâre a fost iniþiat în baza art. 68, care dã posibilitatea comisiilor permanente sã porneascã în cadrul competenþelor ce le sunt stabilite, tot prin regulament, analize cu privire la activitatea Guvernului sau a administraþiei publice. Deci noi nu avem un raport. Într-adevãr, atunci când ne gãsim în faþa unui proiect de lege sau a unei propuneri legislative ºi prin raportul comisiei sesizate în fond se propune respingerea, atunci se supune la vot raportul comisiei.

Dumneavoastrã trebuie, în acest moment, sã declanºaþi procedura de dezbatere dupã ce au avut loc dezbaterile generale de dezbatere a proiectului de hotãrâre, urmând ca votul final sã decidã dacã hotãrârea este aprobatã sau nu este aprobatã, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. 2, ºi nu cum spunea domnul Nicã aici, art. 74 alin. 1, cã nu ne gãsim în faþa hotãrârii de aprobare a regulamentului, ci ne gãsim în faþa unei hotãrâri de aplicare a regulamentului, care este cu totul altceva.

Domnule deputat Gaspar, impropriu zis raport, dar avem o solicitare a Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci, de a constitui o comisie de anchetã. Dacã imediat voi supune la vot titlul hotãrârii ºi se va respinge titlul, atunci avem o hotãrâre fãrã titlu? Þineþi neapãrat sã pierdem timpul aici?

Domnule preºedinte, staþi puþin, cã dumneavoastrã vã exprimaþi impropriu. Nu se instituie, prin aceastã hotãrâre,

o comisie de anchetã, nu se instituie! Pãi, dacã era vorba sã se instituie, se mergea pe art. 70, pe care l-a invocat domnul Nicã, dar aici, comisia a decis, potrivit art. 68, care dã posibilitatea unei comisii permanente sã porneascã o anchetã într-un anumit domeniu.

Deci aceasta este deosebirea între comisia de anchetã, reglementatã de art. 70, ºi de comisia permanentã, care are o altã competenþã.

## **Domnul Vasile Lupu:**

Domnule deputat, merg dupã logica dumneavoastrã, sã vedem unde ajungem.

Stimaþi colegi,

Trecem la dezbaterea proiectului de hotãrâre, aveþi materialul în faþã. Deci,

## **Doamna Viorica Afrãsinei**

**:**

Verificaþi cvorumul, domnule preºedinte!

## **Domnul Vasile Lupu:**

Da. Vã rog, verificaþi cvorumul.

Rog chestorii ºi liderii grupurilor parlamentare sã invite deputaþii în salã. Cvorumul de lucru este de 159, mai avem nevoie de 15 deputaþi.

Cine a solicitat cvorumul poate aduce ºi deputaþii din grupul parlamentar propriu în salã.

Grupul P.D.S.R., nu aveþi nici jumãtate din deputaþi în salã, de unde sã iasã cvorumul?! De data aceasta sarcina cvorumului este a dumneavoastrã.

Ocupaþi-vã locurile în bãnci, vã rog, ca sã putem numãra din nou!

Domnilor preºedinþi de comisii, opriþi-vã la uºã!

Grupul P.D.S.R., invitaþi-vã deputaþii în salã! Poftiþi,

- P.N.Þ.C.D.-ul i-a adus. Stimaþi colegi,

Care este ieºirea din impas?

## **Domnul Emanoil-Dan Barbaresso**

**:**

Amânãm pe sãptãmâna viitoare.

## **Domnul Vasile Lupu:**

Chestorii, vã rog, mai daþi o raitã prin holul nostru mare ºi sigur mai gãsiþi 10 deputaþi.

Mai avem 30 de minute de dezbateri.

Secretarii, mai numãraþi, cã au mai venit colegi în salã.

Stimaþi colegi, ocupaþi-vã locurile în bãnci, ca sã fie mai uºor de numãrat.

Stimaþi colegi, nu mai plecaþi din salã, îi aºteptãm pe ceilalþi. Iatã, cresc rândurile Partidului Democrat. Da, acum suntem în cvorum.

Cvorumul de lucru este 158. Pe articole putem vota cu cvorumul de lucru.

Stimaþi colegi, ocupaþi-vã locurile în bãnci! Votãm.

România Mare, nu pãrãsiþi sala, vã rog, pierdem cvo-

rumul! România Mare saboteazã votul! Da, au intrat alþi doi. Stimaþi colegi, nu mai pãrãsiþi sala!

Da, suntem 160, putem vota. Deci, titlul hotãrârii. Cine este pentru?

Liniºte, vã rog!

Domnule deputat Albu, la solicitarea domnului Gaspar, am trecut la dezbaterea hotãrârii ºi am supus votului titlul. Care este nedumerirea?!

## **Domnul Alexandru Albu**

Nu a fost pus în discuþie titlul.

## **Domnul Vasile Lupu:**

Cum? Titlul hotãrârii: Hotãrâre privind încuviinþarea Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci de a porni o anchetã referitoare la activitatea desfãºuratã de Casa de Economii ºi Consemnaþiuni pe perioada 1996ÑÕ99, nu?

## **Domnul Marcu Tudor**

**:**

Þãrãniºtii nu vor ancheta aceasta!

ªi nici ”anchetãÒ. Eu consider cã nu este cuvântul fericit. Tocmai aceastã asociere, aºa cum spuneam, între ”a porniÒ ºi ”anchetãÒ.. Gata, s-au pornit, ºtiu eu, ploile sau mai ºtiu eu ce!

Propun urmãtorul titlu, domnule preºedinte: ”Hotãrâre privind aprobarea cererii Comisiei de buget, finanþe ºi bãnci de a efectua o analiza referitoare la activitatea desfãºuratã de Casa de Economii ºi ConsemnaþiuniÒ º.a.m.d., nu ”a porni o anchetãÒ, ci ”de a efectua o analizãÒ, ºi nu ”încuviinþareÒ, ci ”cerereÒ.

## **Domnul Vasile Lupu:**

Vã mulþumesc.

Termenul ”încuviinþareÒ este luat din art. 68: ”Orice comisie permanentã poate porni o anchetã în cadrul competenþei sale, cu încuviinþarea CamereiÒ. Dar sã

## **Domnul Vasile Lupu:**

Doriþi sã luaþi cuvântul la titlu? Poftiþi. Vã rog, nu pãrãsiþi sala!

Voturi contra?

Vã rog, liniºte! Nu bruiaþi secretarul care numãrã! 94 împotrivã.

Abþineri? 7 abþineri.

Domnilor colegi, este o problemã îndeobºte cunoscutã ºi este de procedurã. Titlul se dispune în dezbatere, se pot face propuneri de amendare, de modificare º.a.m.d., nu îl supunem direct la vot.

Dar propuneþi, domnule deputat, vã rog.

Propun, da. Aici se spune despre o ”Hotãrâre privind încuviinþarea Comisiei de buget, finanþe, bãnciÒ º.a.m.d. O asemenea formulare, ”încuviinþareaÒ, nu aratã care este punctul de pornire ºi propun sã formulãm în felul urmãtor: ”Hotãrâre privind aprobarea cererii..Ò, deoarece la art. 1 se începe chiar cu aceastã formulare: ”Se aprobã cererea comisieiÒ. De unde pânã unde cuvântul ”încuviinþareÒ, nu l-am mai folosit. Nu se aratã prin acest cuvânt de unde porneºte iniþiativa.

Vã mulþumesc, domnule deputat.

Mai am, mai am! Nu sunt de acord cu formularea de ”a porni o anchetãÒ, nu este o ”pornireÒ aici, ci de a ”efectuaÒ. Nu, nici de a declanºa, ”de a efectuaÒ.

## **Domnul Vasile Lupu:**

Vã rog, liniºte! Nu întrerupeþi oratorul!

Deci, respinsã propunerea.

## **Domnul Marcu Tudor**

**:**

Nici aºa nu vreþi? ”Gicã ContraÒ.

59 de voturi pentru. Insuficient.

Stimaþi colegi,

Deci ”încuviinþareaÒ sau ”cerereaÒ a fost respinsã, sã nu mai pierdem timpul.

Mai avem 20 de minute, trecem la urmãtorul punct de pe ordinea de zi: proiectul de Hotãrâre privind constituirea unei comisii pentru analizarea activitãþii desfãºurate de Banca Agricolã S.A. pe perioada 1996-1999.

Dacã din partea iniþiatorului doreºte cineva sã ia cuvântul? Domnul deputat Teculescu.

Vã rog, nu pãrãsiþi sala, cã mai avem un vot!

## Stimaþi colegi,

În ceea ce priveºte Banca Agricolã, în anul 1997, deci, dupã Õ96, s-a venit, din partea Guvernului, cu o ordonanþã prin care ni s-a solicitat Ñ comisiei ºi respectiv Parlamentului Ñ sã aprobãm acoperirea a 3 mii de miliarde (”gauraÒ, cum se zice ”academicÒ în ultimul timp, ”a BãnciiÒ), având în vedere cã aceasta este prima ºi ultima sumã care rezolvã situaþia Bãncii. Dupã ce s-a aprobat aceastã sumã, de 3 mii de miliarde, constatãm din nota trimisã de domnul preºedinte Rãdulescu, actualul preºedinte al Bãncii Agricole, cã situaþia nu este nici pe departe roz, ci, din contrã, este putredã.

Vrem sã cunoaºtem dacã, atunci când Guvernul României ne-a solicitat nouã, parlamentarilor, sã acoperim 3 mii de miliarde, s-a înºelat. A vrut sã ne inducã în eroare sau aceste sume putrede au apãrut dupã anul 1996?

Vã cer scuze, domnule deputat. Stimaþi colegi,

Rãmâneþi în salã! Urmeazã sã votãm imediat.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Vã rog.

Deci, aceasta este situaþia.

Vreau sã vã mai aduc niºte argumente, dacã sunteþi atât de amabili.

1. Banca Agricolã urmeazã sã se privatizeze. În conformitate cu legile pe care noi le-am votat ºi în aceastã salã, ºi, poate, ºi mai demult, controlul Parlamentului ºi al organelor în drept, Curtea de Conturi, se pare cã, în conformitate cu legea, aceste controale sunt interzise în timpul privatizãrii ºi mai ales dupã. Nu ne daþi dreptul nici înainte, ca sã ºtim ce sã privatizãm?! Ne e teamã de ceva?!

Poate cã este bine sã cunoaºtem ºi noi, parlamentarii, situaþia exactã din Banca Agricolã, fãrã sã o stingherim în activitate, ca sã ºtim mâine-poimâine ce se privatizeazã anume.

2. Vreau sã vã spun cã aceastã comisie de conducere formatã din domnul preºedinte Rãdulescu ºi încã doi vicepreºedinþi, al cãror nume nu le-am reþinut, este numitã (aceastã comisie) prin ordonanþã de urgenþã. Vreau sã vã aduc la cunoºtinþã cã cei trei reprezentanþi sunt ai statului, iar Banca Agricolã este o societate formatã din 54% participare de stat, 46% participare privatã. Oare, am naþionalizat dreptul privaþilor?! Pentru cã aceastã comisie hotãrãºte în numele tuturor, fãrã sã aibã aprobarea A.G.A.

Deci poate cã este discutabilã ºi aceastã ordonanþã, care n-a fost pusã încã în plenul Parlamentului.

Daþi-ne posibilitatea Ñ acestei comisii Ñ sã verificãm sau sã analizãm, cum se zice, dar propriu-zis este o comisie de anchetã, aºa am solicitat Ñ care este situaþia exactã la Banca Agricolã.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

La dezbaterile generale, în numele Grupului parlamentar P.D.S.R., domnul deputat Ana Gheorghe.

Vã rog, ocupaþi-vã locurile în bãnci ºi nu pãrãsiþi sala!

## **Domnul Gheorghe Ana:**

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Dezbaterile din seara aceasta, vã rog sã-mi îngãduiþi, fãrã tenta de a încerca sã jignesc pe cineva, intrã în sfera absurdului.

Am respins, cu puþin timp înainte, pornirea unei anchete a Parlamentului pentru a verifica ce se întâmplã cu capitalul public, cu capitalul de stat pus la dispoziþia unei instituþii financiar-bancare a statului, care este C.E.C.-ul.

Discutãm acum cererea aceleiaºi comisii permanente de specialitate a Parlamentului, a Camerei Deputaþilor, de a porni o anchetã, în condiþiile regulamentului, tot la o instituþie financiar-bancarã cu capital majoritar al statului român.

Vã învederez cã ºi pentru prima hotãrâre care a fost respinsã Ñ aºa cum a fost respinsã Ñ, ºi pentru hotãrârea care este în atenþia dumneavoastrã acum, comisia a votat în unanimitate pentru pornirea anchetei Ñ Nota bene! În unanimitate! Ñ în structura care reprezintã structura Camerei Deputaþilor.

Dumneavoastrã ce veþi face acum? Veþi sancþiona colegii dumneavoastrã care au votat pentru pornirea anchetei în cadrul comisiei de specialitate, fiindcã, iatã, alin. 2 din art. 68 spune clar: ”Pentru a obþine încuviinþarea, comisia va prezenta o cerere scrisã adoptatã cu votul majoritãþii membrilor sãiÒ. Aici n-a mai fost vorba de o majoritate, ci de unanimitate.

Toþi reprezentanþii partidelor care compun Camera Deputaþilor s-au pronunþat pentru a constitui aceste instrumente de lucru ale Camerei Deputaþilor, pentru a putea vedea ce se întâmplã în aceste douã instituþii. Discutãm acum ºi solicitãm încuviinþarea Camerei de a porni o anchetã la aceastã instituþie financiar-bancarã cu capital majoritar al statului român, asupra cãruia Parlamentul are toatã autoritatea de control.

Aceasta este solicitarea, stimaþi colegi.

Dacã vreþi, mergem ºi vedem ce se întâmplã la Senat. Senatul a aprobat încuviinþarea pornirii unei anchete în legãturã cu activitatea BANCOREX, activitate care se continuã.

E ceva care nu se poate realiza? Iese din sfera de activitate a Camerei Deputaþilor? N-am înþeles ºi nu înþeleg de ce aceastã încrâncenare. Parlamentul, noi care suntem trimiºi aici, mandataþi de electorii noºtri, dorim sã ºtim ce se întâmplã în aceste douã instituþii. Acum, în Banca Agricolã. Pentru cã pentru cealaltã, este clar cã nu s-a dorit a se ºti. Probabil, alte organe abilitate ale statului vor trebui, totuºi, sã analizeze ce se întâmplã ºi ce s-a întâmplat acolo. Iatã, sunt argumente pertinente care ne induc în a vota aprobarea cererii formulate de Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, în vederea analizãrii unei stãri de lucruri de la Banca Agricolã.

## **Domnul Vasile Lupu:**

Vã mulþumesc. Din partea cãrui grup?

## **Domnul Nagy Stefan**

**:**

U.D.M.R. Deputatul Nagy.

Poftiþi. Grupul parlamentar U.D.M.R.

## **Domnul Nagy Stefan:**

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Îmi pare rãu cã trebuie sã-l contrazic pe stimatul domn deputat Ana Gheorghe, dar n-am ce face. În comisie nu s-a votat în unanimitate pentru constituirea acestei comisii.

ªtiþi foarte bine, domnule deputat, cã am avut discuþii contradictorii în legãturã cu constituirea acestei comisii. Îmi pare foarte rãu cã trebuie sã vã contrazic, dar n-am ce face.

Deci, în continuare, o sã vedem ce se întâmplã.

Îmi pare rãu, îmi pare rãu cã se fac asemenea încercãri de a convinge ..

Vã rog, liniºte în salã! Ocupaþi-vã locurile în bãnci! Domnul Ovidiu Petrescu are cuvântul.

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Am o propunere de procedurã.

Eu aº zice sã sistãm discuþiile, sã supunem la vot. Comisiile au cerut aceste verificãri pentru cã au informaþii cã s-au furat mii de miliarde. Este limpede cã plenul Camerei nu voia ca sã se facã o anchetã sã se vadã dacã este adevãrat sau nu. ªi atunci, ce rost are sã ne mai pierdem timpul cu discuþii inutile? Unii sã spunem cã sunt utile verificãrile, alþii sã spunem cã sunt inutile.

Supunem la vot, se respinge ºi cu asta basta!

## Stimaþi colegi,

S-au consumat argumentele. Dintr-o parte s-a spus cã Banca ºi C.E.C.-ul nu sunt organe de administraþie publicã; din cealaltã parte, cã s-a furat.

Eu propun sã trecem la proiectul de hotãrâre. Dacã la titlu sunt comentarii? Nu sunt.

Deci vã citesc titlul: ”Proiect de hotãrâre privind constituirea unei comisii pentru analizarea activitãþii desfãºurate de Banca Agricolã S.A. pe perioada 1996Ñ 1999Ò.

Domnul Gaspar.

## Domnule preºedinte,

Vreau sã vã spun cã aveþi o formã anterioarã. Vã rog sã observaþi cã a fost difuzat un alt proiect de hotãrâre care sunã aºa: ”Hotãrâre privind încuviinþarea Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci de a porni o anchetã ..Ò

Deci nu este vorba de o constituire a unei comisii. Temeiul acestei Comisii pentru buget de a se încuviinþa cererea ei este art. 68 din regulament.

Schimbaþi exemplarul din mapã.

## **Domnul Vasile Lupu:**

## Vã mulþumesc.

În mapa de ºedinþã nu l-am pus eu. Într-adevãr, am mai gãsit un exemplar: ”Hotãrâre privind încuviinþarea Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci de a porni o anchetã referitoare la activitatea desfãºuratã de Banca Agricolã S.A. pe perioada 1996Ñ1999Ò.

Stimaþi colegi,

Mai avem de constituit câteva comisii de mediere. Profitãm de existenþa cvorumului ºi

## Doamnelor ºi domnilor,

Trecem la partea a doua programului nostru de astãzi: rãspunsuri orale ale miniºtrilor la întrebãri adresate de deputaþi.

Pentru domnul Petru Bejinariu, de la externe? Nu este prezent.

Domnul Acsinte Gaspar a convenit un rãspuns scris de la finanþe.

Domnul Ioan Bogdan Tudoran? Trebuie sã ajungã. Este la Senat.

Domnul Ion Onisei, secretar de stat, este prezent pentru a-i rãspunde domnului Petre Þurlea.

Vã rog, domnule preºedinte, daþi-mi voie sã pun întrebarea.

Vã rog, domnule deputat.

O pun, pentru ca sã rãmânã în stenogramã, acesta fiind un document istoric.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor colegi,

Iatã întrebarea pe care am pus-o Ministerului Apãrãrii Naþionale. Insist asupra titulaturii: Ministerul Apãrãrii Naþionale.

Printr-o recentã hotãrâre a acestui Minister al Apãrãrii Naþionale s-a desfiinþat Unitatea de Vânãtori de Munte din Breþcu, judeþul Covasna. De fapt, a fost mutatã.

Românii din acest judeþ înþeleg aceastã hotãrâre ca fiind luatã la cererea U.D.M.R., cerere existentã încã din 1992, ºi ca fiind antinaþionalã.

Cum explicã Ministerul Apãrãrii Naþionale aceastã mãsurã aberantã?

Faptul acesta se constituie într-o nouã sfidare din partea U.D.M.R.-ului, care are majoritatea în consiliu, a statului român ºi într-o nouã afirmare a tendinþelor naþionalist-ºovine maghiare.

Întrebarea este: ce mãsuri va adopta Ministerul Funcþiei Publice în acest caz, ºtiind cã este Minister al Funcþiei Publice în Guvernul României?

ªi, a doua întrebare, tot pentru acelaºi minister, de mai micã importanþã: Consiliul local al comunei Valea Mare, judeþul Covasna, prin adresa nr. 30 din 24 septembrie 1999 cãtre Prefectura judeþului Covasna, a anunþat cã în unanimitate consilierii au fost împotriva încadrãrii unei anumite doamne în funcþia de secretar. Aceasta este însã membrã a Partidului Democrat.

Ca urmare, prefectul judeþului, domnul Tatu, a emis un ordin în 26 octombrie 1999, de numire a doamnei respective în funcþia de secretar al comunei, deºi aceasta, conform legii, nu îndeplinea prerogativa respectivã, nu avea avizul consiliului local.

Aºadar, domnul prefect, reprezentant al Partidului Democrat, a mistificat un act public ºi a încãlcat o lege. Întrebarea este: când are de gând Ministerul Funcþiei Publice sã anuleze acest ordin ilegal al prefectului P.D. al judeþului Covasna?

## **Domnul Vasile Lupu:**

## Vã mulþumesc.

Din partea Ministerului Apãrãrii va primi rãspunsul, sau din partea domnului Ion Onisei, secretar de stat la Ministerul Funcþiei Publice.

Deci, domnul Þurlea s-a adresat Ministerului Apãrãrii Naþionale. Reprezentantul ministerului întârzie, dar vine, pentru cã rãspunde la Senat.

## **Domnul Petre Þurlea**

**:**

Pot sã-l întreb ºi pe domnul Onisei.

Da, atunci, cãtre domnul Ion Onisei, vã rog.

## Domnule preºedinte,

Daþi-mi voie sã pun ambele întrebãri pe care le-am transmis onoratului Minister al Funcþiei Publice, ca sã poatã sã rãspundã eventual în acelaºi timp distinsul reprezentant al acestui minister.

Prima întrebare: Consiliul judeþean Covasna a aprobat noua stemã a judeþului, care conþine numai Ñ deci, numai elemente heraldice caracteristice populaþiei maghiare.

Românii, care reprezintã un sfert, cã atât au mai rãmas, din populaþia judeþului ºi care fac parte din singurul popor ce poate revendica aceastã zonã ca teritoriu de etnogenezã, au cerut, prin consilierii lor, sã fie incluse în stemã ºi elemente heraldice specifice lor, cel puþin o cruce ortodoxã. Au fost refuzaþi ºi, astfel, proiectul stemei este identic stemei judeþului Trei Scaune din timpul monarhiei austro-ungare, de dinainte de Primul Rãzboi Mondial.

Da, vã mulþumesc.

Deci, domnul Ion Onisei rãspunde.

## **Domnul Ion Onisei Ñ** _secretar de stat în Ministerul Funcþiei Publice:_

## Bunã seara!

În legãturã cu proiectul Stemei judeþului Covasna, vã amintesc, domnule deputat, cã procedurile sunt reglementate de Hotãrârea de Guvern nr. 64 din 1993, cã propunerile se fac de cãtre consiliile locale, respectiv consiliile judeþene, cã ele sunt sau nu însuºite de o comisie judeþeanã constituitã prin ordin al prefectului, cã ele se înainteazã în mod obligatoriu Comisiei Naþionale de Heraldicã ºi Genealogie a Academiei Române ºi numai cu avizul acestei comisii se poate alcãtui un proiect de hotãrâre de guvern care sã aprobe proiectul stemei unui judeþ sau a unui municipiu, oraº, sau comunã.

În acest caz Ñ ºi am luat legãtura în acest sens cu comisia acreditatã din partea Academiei Române Ñ, un asemenea proiect nu a ajuns la comisie. Nu ºtim dacã comisia îºi va da, sau nu, avizul. Prin urmare, în cel mai bun caz ar trebui sã vã adresaþi acestei comisii. Repet, însã, proiectul nu a ajuns la comisia Academiei Române.

În legãturã cu cea de a doua interpelare, pentru a nu vã reþine prea mult Ñ eu l-am pregãtit ºi în scris ºi o sã vi-l înmânez Ñ trebuie sã vã spun cã, potrivit legii, rezultatul concursului se însuºeºte de consiliul local Ñ ºtiþi cã procedura este mai complicatã, cã ceea ce se invocã, faptul cã respectiva candidatã nu avea domiciliu, nu este o condiþie obligatorie prevãzutã de lege, de altfel, cunoaºteþi cã este singura cu studii superioare dintre cei care s-au prezentat la concurs ºi, în fine, faþã de ordinul prefectului, trebuie sã vã spun cã primarul localitãþii a atacat acest ordin la Curtea de Apel Braºov, Dosar civil nr. 27 F/C/2000, ºi instanþa, la data de 7.03.2000, a respins contestaþia ca nelegalã ºi netemeinicã. Prin urmare, a considerat ordinul prefectului legal ºi temeinic.

Vã mulþumesc.

Domnul deputat Þurlea are cuvântul.

Domnule Onisei, vã mulþumesc pentru rãspunsuri.

Evident cã ºtiu cã existã o Comisie de heraldicã superioarã. Eu sunt chiar istoric. Eu am apelat la Domnia voastrã întrucât reprezentaþi Guvernul României ºi patronaþi ceea ce se întâmplã pe tot teritoriul acesta al României. Dumneavoastrã, cu autoritatea pe care o aveþi, ca Guvern al României, trebuie sã vegheaþi ºi la aceste amãnunte, ca sã nu ne trezim, mai devreme sau mai târziu, în cine ce ºtie ce hãrþi ale Europei, sau ce almanahuri ale Europei, cã stemele sunt toate strãine pe teritoriul românesc. Deci puteþi sã influenþaþi hotãrârea finalã a acestei Comisii de heraldicã.

ªi, în al doilea rând, în legãturã cu secretara aceea ºi cu primãria care, întâmplãtor, este a Partidului Unitãþii Naþionale Române, iar prefectul este, tot întâmplãtor, al P.D.-ului, vreau sã vã spun cã s-a încãlcat clar legea, întrucât doamna respectivã nu putea sã participe la concurs decât dacã avea aprobarea prealabilã a consiliului local ºi nu a avut-o. Cu toate acestea, a participat ºi a fost inclusã de prefect. Spuneþi cã justiþia a dat dreptate prefectului. Dumneavoastrã ºtiþi foarte bine cã o þarã întreagã ºtie ce face justiþia astãzi. Cã tot ce spune Puterea este imediat validat de justiþia româneascã.

Domnul secretar de stat Ion Onisei.

## **Domnul Ion Onisei:**

ªtiu, domnule profesor, cã sunteþi istoric.

Douã precizãri. Prima: Ministerul Funcþiei Publice nu poate influenþa o hotãrâre despre care nici mãcar nu poate fi vorba, câtã vreme proiectul de stemã n-a ajuns la comisia acreditatã a Academiei Române.

ªi cea de a doua chestiune: îmi pare rãu, n-am Legea administraþiei publice locale la mine, dar vã rog sã mã credeþi cã nu trebuie aprobarea consiliului local pentru ca cineva sã se prezinte la concurs.

Vã mulþumesc.

Vã rog, liniºte în salã!

Domnul secretar de stat Rãzvan Mihai Ungureanu este prezent pentru a rãspunde domnului Petru Bejinariu. Este prezent?

Aºteaptã rãspunsul în scris.

## **Domnul Vasile Lupu:**

Aºteaptã rãspunsul în scris. Transmiteþi rãspunsul în scris ºi cu aceasta am încheiat procedura. Este în regulã, domnule ministru.

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Avem marea onoare de a fi vizitaþi de domnul Tadeus Mazowiecki, preºedintele Comisiei pentru Integrare Europeanã din Seimul Poloniei, ex-prim-ministru al Republicii Polone.

Continuãm programul nostru de întrebãri adresate Guvernului.

Domnul Valeriu Gheorghe este prezent? Nu este prezent.

Domnul Mihai Vitcu? Este prezent. Aºteaptã rãspuns de la Ministerul Culturii.

De la Ministerul Culturii este cineva prezent? Domnul Hunor Kelemen, secretar de stat.

Vã rog, domnule deputat.

Judeþul Suceava deþine mari valori de arhitecturã ºi artã, între care multe biserici ºi mânãstiri.

În oraºele Rãdãuþi, Gura Humorului ºi Vatra Dornei, aceste monumente sunt în pericol, fie ºi la un grad redus de seismicitate.

Deºi s-au efectuat studii de consolidare, lucrãrile încã n-au început. Având în vedere vechimea ºi însemnãtatea acestor monumente istorice, culturale ºi arhitecturale, autoritãþile publice locale, slujitorii Bisericii Ortodoxe ºi populaþia manifestã o mare îngrijorare, fãrã a dispune de posibilitãþi pentru consolidare ºi conservare.

Întrebarea se adresa domnului ministru Ion Caramitru ºi rugam sã precizeze pentru administraþia publicã localã, pentru Arhiepiscopia Sucevei ºi Rãdãuþilor ºi pentru populaþia care cunoaºte aceastã situaþie, dacã se are în vedere sã se realizeze lucrãrile de consolidare ºi când vor fi programate pentru finanþare.

Menþionãm cã revenim cu aceastã întrebare, adresatã la 29 septembrie 1999 ºi la care nu s-a primit rãspuns. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Domnul Hunor Kelemen, secretar de stat, are cuvântul.

## **Domnul Hunor Kelemen** _Ñ secretar de stat în Ministerul Culturii_ **:**

Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor,

Trebuie sã menþionez cã, pe data de 29 septembrie, chiar eu am fost ºi am dat rãspunsul oral. Nu ºtiu, poate cã nu ne-am întâlnit, dar am verificat astãzi la Ministerul Culturii ºi eu am fost prezent la o interpelare adresatã ministrului culturii ºi eu am rãspuns la acea întrebare. Din aceastã interpelare, reiese cã vorbiþi în mod general despre toate monumentele istorice din judeþul Suceava. Menþionãm cã lista monumentelor istorice conþine în judeþul Suceava 27 de obiective din oraºul Rãdãuþi, douã obiective din oraºul Gura Humorului ºi 13 obiective din oraºul Vatra Dornei.

În conformitate cu legislaþia în vigoare, art. 24 din Ordonanþa privind protecþia patrimoniului cultural naþional nr. 68 din 1994, care a fost aprobatã cu modificãri prin Legea nr. 41/1995, protecþia ºi conservarea monumentelor istorice ºi a bunurilor culturale clasate sunt în sarcina proprietarilor ºi a titularilor de drepturi reale. Restaurarea monumentelor istorice ºi a bunurilor culturale mobile clasate este în sarcina proprietarilor sau titularilor de drepturi reale. Statul sprijinã mãsurile de protecþie, de conservare ºi restaurare întreprinse de proprietari, de titularii de drepturi ºi de titularii dreptului de administrare.

Pentru judeþul Suceava, în Programul naþional de restaurare, al Ministerului Culturii, pe anul 1999, sunt finanþate de la bugetul de stat restaurãri la 23 de monumente istorice, din care 19 sunt biserici sau mãnãstiri din judeþul Suceava. Trebuie sã vã spun cã în þarã sunt deschise în total trei sute ºi câteva ºantiere, în 41 de judeþe. În Suceava sunt lucrãri începute la 23 de monumente.

Pot sã vã dau ºi câteva exemple de pe aceastã listã ºi pot sã vã spun cã noi am început restaurarea lor din 1997 ºi vom continua ºi în 2000, în funcþie de alocaþiile bugetare. Sigur, necesitãþile, cerinþele sunt mult mai mari decât posibilitãþile Ministerului Culturii ºi posibilitãþile bugetului nostru.

În judeþul Suceava existã numeroase monumente reprezentative ºi suntem convinºi Ñ cunoaºtem situaþia Ñ cã necesitãþile reale sunt uriaºe, dar noi considerãm cã aceste sume nu pot fi date numai din bugetul Ministerului Culturii, ºi autoritãþile locale trebuie sã contribuie la restaurarea monumentelor istorice. Din fericire, avem ºi cazuri pozitive ºi exemple pozitive. În judeþul Suceava, de exemplu, Cetatea de Scaun a Sucevei este cofinanþatã ºi de Consiliul judeþean Suceava ºi de consiliul local. De exemplu, Biserica Sfântu Gheorghe este susþinutã ºi de consiliul judeþean ºi de consiliul local, sau Mãnãstirea Probota, care este un monument foarte important, este susþinutã ºi de consiliul judeþean, ºi de Ministerul Culturii ºi a intrat ºi într-un program internaþional cu UNESCO; sau fostul Cazino din Vatra Dornei, care este cofinanþat tot de la consiliul judeþean ºi de la Consiliul local Vatra Dornei.

Da. Vã mulþumesc. Stimaþi colegi,

Cu întrebãrile adresate membrilor Guvernului am terminat.

Cine a venit din partea Ministerului Apãrãrii Naþionale?

Din partea Ministerului Apãrãrii Naþionale a venit cineva? Este încã la Senat.

Eu propun sã trecem la interpelãri ºi, dacã apar miniºtrii, reluãm ºi rãspunsurile orale. Deci, interpelãri prezentate pe scurt, cu rugãmintea de a fi prezentat numai obiectul interpelãrii.

Domnul Nicolae Leonãchescu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea mea este adresatã domnului ministru Traian Bãsescu ºi are drept obiect problema desfiinþãrii trenurilor 1735 ºi 1736, care circulau pe relaþia Bucureºti Ñ Cluj-Napoca ºi deserveau cãlãtori din vreo 6 judeþe. Doresc sã aflu rãspuns dacã este o acþiune conjugatã privind tãierea legãturilor cu Ardealul sau e ceva provizoriu.

Da. Vã mulþumesc. Domnul Barbaresso Emanoil Dan.

Interpelarea este cãtre domnul ministru de finanþe Traian Decebal Remeº.

Prin Ordonanþa Guvernului nr. 73 din 1999 aþi anulat drepturile câºtigate prin lege de revoluþionari, foºti deþinuþi politici, veterani de rãzboi ºi, totodatã, aþi anulat o lege organicã, creând nemulþumire în cadrul tuturor ofiþerilor ºi subofiþerilor din Armata Românã ºi Serviciile Secrete, prin faptul cã în momentul de faþã salariul net este mult mai mic decât cel avut înainte de 31 decembrie 1999.

Vã rog sã explicaþi, în plenul Camerei Deputaþilor, cauzele care v-au îndemnat sã anulaþi drepturile foºtilor deþinuþi politici, revoluþionarilor, veteranilor de rãzboi ºi militarilor, pentru a înþelege, toate aceste categorii sociale criteriile obiective pe care v-aþi bazat când aþi luat o astfel de decizie.

Da. Vã mulþumesc.

Doamna Viorica Afrãsinei ºi se pregãteºte domnul Baban ªtefan cu douã interpelãri, iarãºi, cu rugãmintea de a prezenta numai obiectul interpelãrii.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã. Interpelarea mea este adresatã domnului Traian Bãsescu, ministrul transporturilor, ºi se referã la taxele impuse la trecerea frontierei cu Republica Moldova. Având în vedere unele argumente pe care le aduc în interpelare, aº ruga sã aflu modalitãþile ºi ce prevede ministrul transporturilor, ministerul în sine, pentru reducerea sau chiar renunþarea la aceste taxe.

Vã mulþumesc.

cu mult limita permisã, animalele sunt îmbolnãvite, pomii fructiferi nu mai rodesc, iar apa din fântânile satului are o culoare gãlbuie ºi nu mai este proprie consumului.

Îl rog pe domnul ministru Romicã Tomescu sã intervinã, sã facã ceva pentru a salva viaþa ºi satul acestor oameni.

Vã mulþumesc.

## Da. Vã mulþumesc.

Are cuvântul domnul Ianculescu Marian ºi se pregãteºte domnul Burlacu Viorel.

## Da. Vã mulþumesc.

Domnul Baban ªtefan ºi se pregãteºte domnul Radu Mazãre.

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Prima interpelarea se adreseazã domnului Vlad Roºca ºi-l rog sã ia mãsurile pe care le crede de cuviinþã pentru a-l obliga pe domnul primar al municipiului Botoºani, Ion Cojocaru, sã respecte legea ºi sã punã în posesie mai mulþi cetãþeni care au pãmânt de primit pe raza municipiului Botoºani. În interpelarea mea mã refer în special la domnul Volinschi Ilie Mircea Ñ 600 de m2 Ñ, existã ºi un ordin, o hotãrâre a prefecturii Botoºani, nr. 541 din 5.11.1999, pe care primarul nu vrea s-o respecte. Rugãmintea mea este sã se facã diligenþa care trebuie de cãtre domnul ministru ºi sã se respecte legea ºi hotãrârea prefecturii.

A doua interpelare se referã la salariile ºi privatizãrile din energie. Mã adresez domnului ministru al industriei ºi comerþului, Radu Berceanu, ºi solicit conducerii ministerului sã-mi spunã când crede cã va termina programul de restructurare în sistemul energetic, crearea mediului concurenþial promis, redimensionarea corectã a personalului, precum ºi încetarea majorãrilor la preþul energiei electrice. Voi depune cele douã interpelãri la secretariat. Vã mulþumesc.

## Da. Vã mulþumesc.

Domnul Mazãre ºi se pregãteºte domnul Ianculescu Marian.

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea mea este adresatã domnului ministru Romicã Tomescu. Este vorba despre satul Luminiþa, situat la câþiva kilometri de Constanþa, aflat pe traseul care face legãtura dintre cariera de piatrã ºi staþia de concasare a Companiei ”LafargeÑRomcimÒ. Aici trãiesc peste 100 de oameni ºi, zilnic, din douã în douã minute, trec utilaje grele de peste 100 de tone pe drumul din mjlocul satului, oamenii nemaiputând supravieþui, efectiv este un calvar, le sunt pe cale de a le fi dãrâmate casele. Concentraþia de praf este insuportabilã, depãºeºte

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Stimaþi colegi,

Interpelarea mea se adreseazã tot domnului ministru Romicã Tomescu ºi are ca obiect un comentariu referitor la conþinutul Regulamentului de aplicare a Legii nr. 1/2000 de retrocedare a terenurilor agricole ºi forestiere.

Vã rog sã-mi acordaþi dreptul, domnule preºedinte, sã dezvolt aceastã interpelare în ºedinþa de data viitoare, când se dau rãspunsurile la aceste interpelãri. Vã mulþumesc.

## Da. Vã mulþumesc.

Domnul Burlacu Viorel ºi se pregãteºte domnul Petre Naidin.

## Domnule preºedinte,

Sãptãmâna trecutã, toatã presa românescã centralã a reluat un subiect tratat de postul de radio BBC, la o orã de audienþã maximã, privind modul în care anumite fundaþii româneºti înþeleg sã se foloseascã de soarta tristã a unor copii, privind adopþiile acestor copii. Pânã în prezent, nu a apãrut nici un fel de luare de poziþie din partea celor care gestioneazã protecþia copilului în România.

Întrebarea mea se adreseazã atât doamnei ministru Smaranda Dobrescu, cât ºi colaboratorilor Domniei sale, domnului Vlad Romano, preºedintele Agenþiei pentru Potecþia Copilului, ºi Alexandru Popescu, preºedintele Comitetului Român pentru Adopþii.

Cât este lege ºi cât este infracþiune în procesul de adopþie a copiilor români de cãtre subiecþii externi? A scãpat cumva de sub control Legea adopþiei copilului spre a fi speculatã de O.N.G.-urile din România? Vã mulþumesc.

## Da. Vã mulþumesc.

Are cuvântul domnul Petre Naidin ºi se pregãteºte domnul Mihai Vitcu.

Am douã interpelãri: una adresatã Guvernului, privind situaþia disponibilizãrilor din sistemul de învãþãmânt în judeþul meu, Cãlãraºi, ºi, respectiv, primului-ministru, privind situaþia juridicã a protestului Asociaþiei Armatorilor ºi Navigatorilor de pe Dunãre.

Vã mulþumesc.

Da. Vã mulþumesc. Domnul Mihai Vitcu. Domnul Petru Bejinariu este prezent? Da. Vã rog.

Interpelarea mea se adreseazã domnului Hajdœ G‡bor, ministru sãnãtãþii, ºi se referã la aplicarea reformei în domeniul sanitar, cu trimitere directã la situaþia de la Gura Humorului, unde, datoritã tensiunilor create în rândul cadrelor medicale, existã riscul desfiinþãrii policlinicii locale.

Vã mulþumesc.

Da.

Domnul Petru Bejinariu înþeleg cã a depus-o în scris. Domnul Ifrim Dumitru ºi se pregãteºte domnul Vasile Bran.

Domnul Vasile Bran este?

Interpelarea mea se adreseazã domnului Radu Sârbu, preºedintele Fondului Proprietãþii de Stat. Obiectul interpelãrii este legat de abuzul sãvârºit de organele teritoriale ale Fondului Proprietãþii de Stat Dâmboviþa, privind revocarea din funcþie a domnului Ionescu Enache, preºedintele Consiliului de administraþie ºi director general al Societãþii Comerciale Agroindustriala Gãeºti, judeþul Dâmboviþa.

Domnul Vasile Bran are cuvântul ºi se pregãteºte domnul Ionescu Gheorghe.

Interpelarea este adresatã domnului ministru Valeriu Stoica.

Obiectul interpelãrii se referã la retragerea de urgenþã a Ordonanþei Guvernului nr. 3/2000, elaboratã de ministrul justiþiei, cu privire la organizarea activitãþii agenþiilor imobiliare din România.

Deci, vã solicit, domnule ministru, acest lucru, întrucât ordonanþa amintitã afecteazã desfãºurarea activitãþii agenþiilor imobiliare, încãlcând câteva articole din Constituþie ºi legile existente, dupã cum urmeazã:

1. Ordonanþa a primit aviz negativ din partea Consiliului Economic ºi Social pentru încãlcarea prevederilor art. 37 din Constituþie;

2. Încalcã Legea nr. 31/1990,

3. Stabileºte ºcolarizare obligatorie ºi dirijatã numai în instituþiile stabilite de organizaþia monopolistã, deci încalcã Legea învãþãmântului;

4. Constituie oficializarea activitãþilor de concurenþã neloialã;

5. Încurajeazã încãlcarea principiului de acces la conducere ºi control democratic, al votului universal, prin introducerea votului cenzurat în congresul organizaþiei ºi 6. Instituie un monopol total în sectorul imobiliar din România.

Vã rog sã retrageþi de urgenþã aceastã ordonanþã pentru a evita producerea unor efecte nedorite.

Solicit rãspuns oral în termen de 7 zile.

Domnul Ionescu Gheorghe ºi se pregãteºte domnul Mihai Nicolescu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea mea se adreseazã domnului ministru al agriculturii ºi alimentaþiei Ioan Mureºan.

Referitor la articolul ”Ministerul Agriculturii a concesionat terenurile agricole a 18 foste I.A.S.-uri aflate în lichidare judiciarãÒ, din cotidianul ”România LiberãÒ din ziua de vineri, 10 martie 2000, prin care se face afirmaþia cã Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei a organizat ºi a þinut în luna ianuarie a.c. o licitaþie pentru concesionarea terenurilor agricole aparþinând unui numãr de 33 societãþi, din totalul celor 70 aflate în lichidare judiciarã.

În cuprinsul articolului este menþionatã ºi Societatea Agrozootehnica S.A. Robãneºti, din judeþul Dolj, al cãrui teren a fost concesionat de SC ALDO Comex S.R.L. Fac precizarea cã la data respectivã unitatea nu se afla în lichidare judiciarã, ea fiind scoasã din aceastã situaþie prin Sentinþa nr. 1703 din 23.11.1998 a Tribunalului judeþean Dolj.

Vã rog, domnule ministru, sã precizaþi care au fost motivele pentru care s-a concesionat terenul, atâta timp cât ea nu s-a aflat în lichidare judiciarã, ºi de ce n-a fost lãsatã sã se privatizeze prin ordonanþa de urgenþã referitoare la aceastã unitate.

Vã mulþumesc.

Va rãspunde domnul ministru când va fi aici, peste douã sãptãmâni. Pânã atunci, numai obiectul interpelãrii se prezintã.

Domnul deputat Mihai Nicolescu are cuvântul.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Prima interpelare se referã la situaþia lucrãrilor din agriculturã la zi, care se regãsesc într-un stadiu întârziat, ºi vizeazã programul pe care ºi l-a propus ministerul în vederea realizãrii la nivel naþional a lucrãrilor de eliberare a terenurilor de resturi vegetale ºi a lucrãrilor de arat pe suprafeþele nearate pânã în toamna anului 1999, care însumeazã aproximativ 4 milioane de hectare, în legãturã cu structura de culturi agricole ºi sistemul de fertilizare prevãzut în programul ministerului ce urmeazã a se realiza pentru principalele culturi agricole.

A doua interpelare se adreseazã tot domnului ministru Ioan Mureºan ºi are în vedere ca obiectiv urmãtorul aspect. Printr-o scrisoare primitã din partea unui salariat al Direcþiei sanitar-veterinare din Iaºi ni se solicitã intervenþia pentru a aduce la cunoºtinþã o serie de abuzuri pe care domnul director al Direcþiei sanitar-veterinare Iaºi, domnul doctor Duminicã Gheorghe, le realizeazã în cadrul acestei unitãþi pe care o conduce, solicitând o anchetã pentru analiza situaþiei din cadrul Direcþiei sanitar-veterinare Iaºi ºi în ideea adoptãrii unor mãsuri ce se impun.

Vã mulþumesc.

Da. Vã mulþumesc.

Domnul Nicolae Popa, ºi se pregãteºte domnul Lazãr Lãdariu.

## Domnule preºedinte,

Dacã îmi permiteþi, am douã interpelãri. Una este adresatã domnului Nicolae Noica, ministrul lucrãrilor publice ºi amenajãrii teritoriului, ºi se referã la situaþia juridicã a terenurilor, din cadrul consiliilor locale, de sub casele care au fost naþionalizate ºi apoi vândute proprietarilor.

A doua interpelare este adresatã domnului prim-ministru Mugur Isãrescu, legatã de intenþia Guvernului României de a desfiinþa Oficiul Naþional de Cadastru,

Geodezie ºi Cartografie, un lucru care mi se pare anormal, ºi dorim rãspunsul la aceastã întrebare. Vã mulþumesc.

Da. Vã mulþumesc.

Domnul Lazãr Lãdariu, ºi se pregãteºte domnul Barbu Piþigoi. Mai e pe aici? Nu mai e, a zburat...

Domnule preºedinte,

Interpelarea se adreseazã domnului Andrei Marga, ministrul educaþiei naþionale.

În ziarele de sãptãmâna trecutã, 5 organizaþii culturale româneºti, personalitãþi marcante din domeniile învãþãmântului, culturii ºi politicii ºi-au manifestat totalul dezacord împotriva abuzurilor comise la Inspectoratul ºcolar general de învãþãmânt Covasna.

Despre ce este vorba. Profesoarei Rãdiþa Albu, de la Liceul ”Mihai ViteazulÒ din Sfântu Gheorghe, i se refuzã un drept constituþional. În urma concursului pentru ocuparea postului de inspector ºcolar general adjunct i se spune cã acest lucru este imposibil pentru cã nu ºtie bine ungureºte.

Domnule ministru Andrei Marga, care e limba oficialã în România, conform art. 13 din Constituþie?! Vã mulþumesc.

## **Domnul Vasile Lupu:**

Da. Vã mulþumesc.

Stimaþi colegi, suspendãm ºedinþa. Reluãm lucrãrile în plen mâine, dupã programul de intervenþii.

**EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI Ñ CAMERA DEPUTAÞILOR**

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti,

cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti. Adresa pentru publicitate : Serviciul relaþii cu publicul ºi agenþii economici, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, telefon 411.58.33. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 34/2000 conþine 24 de pagini.**

Preþul 11.496 lei