Stenogramă plen

- **I. Luni, 20 martie 2000**

1. Informare cu privire la proiectele de lege ºi propunerile legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaþilor ºi care urmeazã sã fie avizate de comisiile permanente.

2. Proiectul Hotãrârii privind bugetul Camerei Deputaþilor pe anul 2000. 3. Proiectul Legii pentru aprobarea afilierii Centrului de Formare ºi Inovaþie pentru Dezvoltare în Carpaþi (CEFIDEC) la Asociaþia ”EuromontanaÒ, precum ºi a plãþii cotizaþiei anuale.

4. Proiectul Legii pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Regatului Danemarcei privind readmisia cetãþenilor porprii ºi a strãinilor, semnat la Bucureºti la 25 februarie 1999.

5. Proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 105/1999 pentru modificarea ºi completarea Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instauratã cu începere de la 6 martie 1945, precum ºi celor deportate în strãinãtate ori constituite în prizonieri, cu modificãrile ulterioare.

6. Proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 78/1999 privind prelungirea termenului prevãzut la art. 3 alin. (3) din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 79/1997 pentru constituirea Comisiei speciale de verificare a certificatelor eliberate în baza Legii nr. 42/1990 pentru cinstirea eroilor-martiri ºi acordarea unor drepturi urmaºilor acestora, rãniþilor, precum ºi luptãtorilor pentru victoria Revoluþiei din Decembrie 1989. 7. Proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 89/1999 privind regimul comercial ºi introducerea unor restricþii la utilizarea hidrocarburilor halogenate care distrug stratul de ozon.

1. Proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 40/1999 privind protecþia chiriaºilor ºii stabilirea chiriei pentru spaþiile cu destinaþia de locuinþe. (Procedurã de urgenþã; continuarea dezbaterilor.)

2. Propunerea legislativã pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 48/1992 a audiovizualului. (Continuarea dezbaterilor; lege organicã.) 3. Proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã nr. 201/1999 pentru completarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 66/1997 privind scutirea de platã a impozitelor pe salarii ºi/sau venituri realizate de consultanþi strãini pentru activitãþile desfãºurate în România în cadrul unor acorduri de împrumut. (Procedurã de urgenþã.)

4.

Proiectul Hotãrârii privind modificarea Regulamentului Camerei Deputaþilor.

5. Proiectul Legii privind asigurarea pentru accidente de muncã ºi boli profesionale. (Procedurã de urgenþã; lege organicã.)

6.

Propunerea legislativã privind utilizarea eficientã a energiei ºi propunerea legislativã privind creºterea eficienþei energetice.

7. Propunerea legislativã pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 27/1994 privind impozitele ºi taxele locale, modificatã ºi completatã prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 62/1998.

8. Propunerea legislativã pentru completarea art. 50 din Legea nr. 27/1994 privind impozitele ºi taxele locale.

9.

Propunerea legislativã privind organizarea ºi exercitarea profesiei de consilier juridic.

10. Proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 129/1998 privind declararea ca zonã de interes naþional a unui ansamblu din perimetrul central al Municipiului Bucureºti, incluzând Noul Centru Civic ºi Centrul Istoric, ºi stabilirea condiþiilor de realizare a investiþiilor pentru ansamblul urbanistic din aceastã zonã. (Continuarea dezbaterilor.)

11. Proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 127/1999 privind instituirea unor mãsuri cu caracter fiscal ºi îmbunãtãþirea realizãrii ºi colectãrii veniturilor statului. (Procedurã de urgenþã; continuarea dezbaterilor.)

12. Proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 29/1999 privind unele mãsuri legate de trecerea la anul 2000 a sistemelor informatice ºi a sistemelor electronice microprogramate. (Procedurã de urgenþã.)

Proiectul Legii pentru respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 16/1999 privind scutirea de la plata taxei de reclamã ºi publicitate, precum ºi a majorãrilor de întârziere aferente. ## PROGRAMUL

## **Luni, 20 martie 2000**

**Ñ ora 12,30 Ñ ªedinþa Biroului permanent al Camerei Deputaþilor Ñ orele 14,00 Ð 16,00 Activitate în cadrul grupurilor parlamentare**

**ªEDINÞA ÎN PLEN A CAMEREI DEPUTAÞILOR**

**Ñ orele 16,00 Ð 18,00 Ñ Dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi**

- **Ñ orele 18,00 Ð 18,30 Ñ Prezentarea de rãspunsuri la interpelãrile adresate primuluiministru**

- **Ñ orele 18,00 Ð 19,30 Ñ Prezentarea de rãspunsuri la interpelãrile adresate membrilor Guvernului**

## _ªedinþa a început la ora 16,25._

Aº dori sã fac apel pentru a putea începe astãziÉ Nu un apel nominal, ci apel la liderii grupurilor parlamentare, sã-ºi invite grupurile în salã. Totodatã, ºi pentru ca secretarii de ºedinþã sã fie prezenþi sã putem începe lucrãrile.

## Domnilor colegi,

Rog grupurile parlamentare sã pofteascã în salã. Deci, liderii grupurilor sã invite colegii în salã. În acelaºi timp, invit secretarii de ºedinþã sã ia loc la tribuna Camerei Deputaþilor, pentru a începe lucrãrile.

Stimaþi colegi,

Insist, rugând liderii grupurilor parlamentare sã invite pe colegii noºtri în salã.

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Declar deschisã ºedinþa de astãzi a Camerei, anunþându-vã cã, din totalul de 343 de deputaþi, ºi-au înregistrat prezenþa la lucrãri un numãr de 265, ceea ce nu prea se vede. Participã la alte acþiuni un numãr de 15, deci, doar de 15, ºi 78 sunt absenþi. Cvorumul prevãzut de art. 128 din regulament este întrunit, ºi anume 172 de persoane.

Pentru început, urmeazã sã dezbatem proiectul ordinii de zi ºi al programului de lucru al Camerei Deputaþilor pentru aceastã sãptãmânã, care v-au fost difuzate.

Dacã la ordinea de zi sunt observaþii sau comentarii? Dacã nu sunt, supun aprobãrii dumneavoastrã ordinea de zi aºa cum v-a fost difuzatã.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã?

Dacã se abþine cineva?

În unanimitate, ordinea de zi a fost adoptatã.

**Ñ orele 8,30 Ð 16,30 ºi joi, 23 martie 2000**

**Ñ orele 8,30 Ð 12,30**

**ACTIVITATE ÎN COMISIILE PERMANENTE**

**Dezbaterea ºi avizarea proiectului Legii privind bugetul de stat pe anul 2000 ºi a proiectului Legii privind bugetul asigurãrilor sociale de stat pe anul 2000 ºi soluþionarea altor probleme repartizate comisiilor**

**Miercuri, ora 11,00**

**ªedinþa Biroului permanent al Camerei Deputaþilor**

*** * ***

## **Activitãþi ale deputaþilor în circumscripþiile electorale**

Dacã la programul de lucru sunt observaþii sau comentarii? Dacã nu sunt,

ia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã; pentru avize, Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã, Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibrul ecologic, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Conform prevederilor art. 102 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã sã fie dezbãtut în procedurã de urgenþã.

4. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 16/2000 pentru completarea art. 5 alin. 1 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 118/1999 privind înfiinþarea ºi utilizarea Fondului naþional de solidaritate, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã; pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia pentru drepturile omului, culte ºi problemele minoritãþilor naþionale ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

În conformitate cu prevederile art. 102 alin. 3 din regulament, acest proiect de lege urmeazã sã fie dezbãtut în procedurã de urgenþã.

5. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Armenia privind transportul combinat internaþional, semnat la Erevan la 3 iulie 1998, adoptat de Senat în ºedinþa din 6 martie 2000.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru industrii ºi servicii; pentru avize, Comisia pentru politicã externã, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

6. Proiectul de Lege pentru aprobarea afilierii României la Asociaþia Internaþionalã pentru ªtiinþe ºi Tehnologii Cerealiere, precum ºi a plãþii cotizaþiei anuale, adoptat de Senat în ºedinþa din 6 martie 2000.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru agriculturã, silviculturã, industria alimentarã ºi servicii; pentru avize, Comisia pentru politicã externã, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

S-a dorit o readaptare, funcþie de prevederile legii în Uniunea Europeanã, astfel încât contractele de leasing sã devinã mai atractive, întrucât sunt necorelãri cu legislaþia în vigoare privind regimul amortizãrii, privind regimul drepturilor vamale ºi se încalcã douã principii ale dreptului comercial, bine cunoscute: al libertãþii de voinþã ºi al declarãrii integrale a prejudiciului.

Desigur, sunt câteva din principalele noastre obiecþiuni de fond pe care am dorit a le corecta ºi, pe mãsurã ce vom intra în comisiile de specialitate, colegii au posibilitatea sã detalieze ºi sã îmbunãtãþeascã ceea ce am gândit noi. Vã mulþumesc.

## Mulþumim domnului deputat Naidin.

Dacã sunteþi de acord, vã voi supune aprobãrii dumneavoastrã procedura de urgenþã pentru adoptarea acestei legi.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Dacã este cineva împotrivã. Douã voturi împotrivã. Dacã se abþine cineva? 3 abþineri.

Cu douã voturi împotrivã ºi 3 abþineri, s-a votat procedurã de urgenþã faþã de aceastã iniþiativã legislativã, pentru adoptarea acesteia.

Va fi sesizatã în fond Comisia pentru politicã economicã, reformã ºi privatizare ºi, pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

A doua propunere legislativã este cea privind structura personalului Curþii Constituþionale, iniþiatã de un numãr de 5 deputaþi. Se solicitã procedurã de urgenþã de cãtre Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Din partea iniþiatorilor, dacã cineva vrea sã ia cuvântul?

Domnule Andrei Chiliman, vã rog.

## Onoraþi colegi,

Aceastã iniþiativã legislativã, care a fost semnatã de reprezentanþi ai Grupului parlamentar P.N.Þ.C.D., Grupului parlamentar P.N.L., Grupului parlamentar P.D.S.R., Grupului parlamentar U.D.M.R. ºi ai Grupului parlamentar al minoritãþilor naþionale, vizeazã niºte reglementãri în

activitatea Curþii Constituþionale pentru a crea posibilitatea deblocãrii activitãþii acesteia, activitate care, în momentul de faþã, duce la întârzierea în analizarea soluþiilor, ºi aceste reglementãri, în plus, vor crea ºi posibilitatea formãrii unui corp de magistraþi-asistenþi specializaþi în justiþia constituþionalã ºi important este cã se va ajunge la accelerarea soluþionãrii cauzelor care, în ultima perioadã, sunt destul de multe ºi apar întârzieri care sunt de ordinul mai multor luni în rezolvarea lor.

Pornind de la aceste considerente, vã propunem ca prin aceastã Lege privind structura personalului Curþii Constituþionale sã se reglementeze aceste deficienþe ºi vã solicitãm, în numele iniþiatorilor, acceptarea dezbaterii în procedurã de urgenþã.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumim, domnule secretar.

Deci vã supun la vot cererea de procedurã de urgenþã.

Cine este pentru aceastã procedurã? Vã mulþumesc. Dacã sunt voturi împotrivã? Nu sunt.

Dacã sunt abþineri? O abþinere.

Deci cu o abþinere, procedura a fost adoptatã.

Comisiile care urmeazã sã fie sesizate: în fond, Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã; pentru aviz, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

## Stimaþi colegi,

Vã voi citi, în continuare, Nota cu privire la legile depuse la secretarul general al Camerei Deputaþilor, pentru sesizarea, de cãtre deputaþi, a Curþii Constituþionale:

Ñ Lege pentru aplicarea Acordului dintre statele-pãrþi la Tratatul Atlanticului de Nord ºi celelalte state participante la Parteneriatul pentru Pace cu privire la statutul forþelor lor, încheiat la Bruxelles la 19 iunie 1995;

Ñ Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 42/1999 pentru completarea Legii sanitare veterinare nr. 60/1974;

Ñ Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 58/1997 pentru modificarea Ordonanþei Guvernului nr. 25/1995 privind reglementarea organizãrii ºi finanþãrii activitãþii de cercetare-dezvoltare, astfel cum a fost aprobatã ºi modificatã prin Legea nr. 51/1996, cu modificãrile ulterioare;

Ñ Lege pentru modificarea art. 1 din Legea nr. 199/1998 privind dreptul absolvenþilor din învãþãmântul particular liceal, profesional ºi postliceal de a susþine examenele de finalizare a studiilor la unitãþile similare din învãþãmântul de stat;

Ñ Lege privind dreptul absolvenþilor din învãþãmântul particular superior de a susþine examenele de finalizare a studiilor la instituþiile de învãþãmânt superior de stat acreditate;

Ñ Lege privind acordarea unor drepturi membrilor Academiei Române ºi reglementarea unor cheltuieli specifice; Ñ Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 52/1998 privind planificarea apãrãrii naþionale a României.

În continuarea ordinii de zi, vom trece la dezbaterea în continuare a proiectelor de legi ºi hotãrâri, ºi anume proiectul de Hotãrâre privind bugetul Camerei Deputaþilor pe anul 2000.

## Stimaþi colegi,

Prin Hotãrârea Camerei Deputaþilor nr. 38/1999 s-a aprobat bugetul Camerei Deputaþilor pentru anul 2000 în sumã de 545.614.211 mii lei, care a fost transmis Guvernului la data de 23.XII.1999, în vederea includerii în bugetul de stat.

În proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2000, transmis de Guvernul României spre dezbatere ºi adoptare, suma alocatã Camerei Deputaþilor este inferioarã cu 73.958.890 mii lei, fiind operate reduceri la toate capitolele de cheltuieli, cu excepþia transferurilor (contribuþii ºi cotizaþii la organismele internaþionale). Astfel, pe total, faþã de un buget de 545.614.211 mii lei, aprobat prin Hotãrârea Camerei Deputaþilor nr. 38/1999, se propune suma de 471.655.321 mii lei, respectiv o diminuare cu 13,6%, respectiv 73.958.890 mii lei.

Pentru asigurarea fondurilor necesare activitãþii Camerei Deputaþilor, propunem ca suma totalã de 471.655.321 mii lei sã fie distribuitã astfel: cheltuieli totale, conform proiectului bugetului de stat, 471.655.321 mii lei Ñ proiectul de buget propus Ñ, 471.655.321 mii lei, din care: cheltuieli de personal, conform proiectului din Legea bugetului de stat, 321.100.000 mii lei; proiect propus de noi, 336.100.000 mii lei; cheltuieli materiale ºi servicii, 80.894.998 mii lei, proiect buget; propus de Camera Deputaþilor, 87.514.998 mii lei; transferuri: conform proiectului din Legea bugetului de stat, 60.323.000 mii lei; conform proiectului propus de Camera Deputaþilor, 60.323.000 mii lei; cheltuieli de capital, conform proiectului din Legea bugetului de stat, 70.000.000 mii lei; conform proiectului propus de Camera Deputaþilor, 47.980.000 mii lei; la cheltuielile de personal, suma de 336.100.000 mii lei asigurã necesarul plãþii salariilor ºi a celorlalte drepturi de personal, în limita numãrului de posturi prevãzut în proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2000.

Pentru încadrarea în alocaþiile bugetare la cheltuielile materiale ºi servicii, în sumã de 87.514.998 mii lei, în care a fost inclusã ºi suma de 7 miliarde de lei pentru reparaþii terase, socluri, drumuri, reþele electrice, de încãlzire etc., se impune luarea unor mãsuri de reducere a cheltuielilor de întreþinere ºi funcþionare la strictul necesar.

Din partea Comisiei pentru buget, finanþe, bãnci, domnul preºedinte, deputat Dan Constantinescu. Vã rog.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi,

În urma examinãrii proiectului de Hotãrâre privind bugetul Camerei Deputaþilor pe anul în curs, în ºedinþa din 16 martie a.c. comisia a hotãrât ca acesta sã fie supus spre dezbatere ºi adoptare în forma prezentatã.

## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz:**

La dezbateri generale, câte un reprezentant, acolo unde, bineînþeles, se doreºte, din partea grupurilor parlamentare.

## **Domnul Petre Þurlea**

**:**

Vreau sã pun o întrebare.

Imediat... Dupã ce se încheie procedura de dezbateri generale.

Dacã sunt solicitãri în acest sens?

Dacã nu, vã rog, întrebarea, domnule Þurlea.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor colegi,

De 4 ani încoace, la acest capitol, când vine discuþia în Camera Deputaþilor, am pus o întrebare pe care o repet ºi acum, pentru Biroul Camerei Deputaþilor: ce se întâmplã cu aceste reduceri? De ce nu sunt ele direcþionate acolo unde trebuie, adicã în sectorul personalului angajat de cãtre Camera Deputaþilor?

Mi s-a spus anul trecut, cu o mare violenþã, din partea Biroului Camerei Deputaþilor, cã acele calcule ale mele, care erau, evident, aproximative atunci, nu sunt reale. M-am informat ºi calculele sunt urmãtoarele: numai în aceastã ”cãsuþãÒ, Camera Deputaþilor are angajaþi 1.518 funcþionari, plus cei aproximativ 1.000 angajaþi de la birourile parlamentare. Rezultã cã la fiecare deputat sunt cam 7 oameni plãtiþi de Parlament, deci plãtiþi de statul român. De anul trecut a crescut aceastã cifrã, atunci erau 6, acum sunt 7. Pânã la alegeri s-ar putea sã se ºi înmulþeascã, pentru cã am auzit cã o parte din distinºii noºtri colegi din majoritatea parlamentarã mai au niºte nepoþi neangajaþi în Parlamentul României.

Eu cred, domnule preºedinte ºi domnilor colegi, cã este inadmisibil ca atunci când toatã þara face atât de multe eforturi sã sarã peste aceste greutãþi deosebite ale momentului actual, greutãþi în primul rând economice, este absurd ca pentru fiecare deputat sã angajãm 7 funcþionari, mai ales cã marea majoritate nu au nimic de fãcut ºi nici nu ºtiu sã facã ceva.

De aceea, vã propun ca toatã suma aceea cerutã de Guvern Ñ ºi accept cererea Guvernului ºi cred cã toate instituþiile majore, Parlamentul, Preºedinþia, Guvernul chiar, trebuie sã opereze astfel de reduceri Ñ, vã propun ca toatã acea sumã sã fie scãzutã de la Capitolul ”PersonalÒ, sã disponibilizãm pe acei oameni care nu fac nimic în aceastã clãdire.

Vã mulþumesc.

În principiu, a fost ceva mai mult decât o întrebare, ne-aþi fãcut chiar o propunere.

Dacã din partea iniþiatorilor existã un rãspuns în acest sens? Domnul chestor Albu.

Aº dori, pentru buna informare, sã luaþi la cunoºtinþã faptul cã sunt în aceastã clipã angajaþi în aceastã ”cãsuþãÒ, dupã cum spune domnul deputat, 1.483 de salariaþi, iar cei care servesc în mod direct, ca sã spun aºa, Parlamentul, serviciile parlamentare ºi sunt în zona de activitate a deputaþilor sunt cam de 3, maxim 3 salariaþi per deputat, ceilalþi ocupându-se, domnule deputat, de serviciile din aceastã clãdire. Spre exemplu: întreþinere, reparaþii, tehnicieni ºi aºa mai departe.

## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz:**

Vã mulþumesc, domnule chestor.

Nefiind nici un doritor sã se angajeze pentru dezbateri generale, trecem la dezbateri pe proiectul de hotãrâre.

Titlul: ”Hotãrâre privind bugetul Camerei Deputaþilor pe anul 2000Ò.

Dacã sunt observaþii? Dacã nu, cine este pentru? Vã mulþumesc.

Împotrivã? Abþineri?

În unanimitate, titlul a fost adoptat.

Art. 1, aºa cum el este redactat în faþa dumneavoastrã.

Dacã sunt observaþii? Nu sunt.

Dacã nu, cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Nu sunt. Votat.

Art. 2. Dacã sunt observaþii? Nu sunt. Dacã nu, cine este pentru? Vã mulþumesc.

Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 3. Dacã sunt observaþii? Dacã nu, cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? O abþinere. Votat. Art. 4. Dacã sunt observaþii? Dacã nu, cine este pentru? Vã mulþumesc. Cine este împotrivã? Dacã se abþine cineva? 3 abþineri. Cu 3 abþineri, art. 4 a fost adoptat. Art. 5. Dacã sunt observaþii? Dacã nu, cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? În unanimitate, art. 5 este adoptat. Art. 6. Dacã sunt observaþii? Dacã nu, cine este pentru? Cine este împotrivã? Dacã se abþine cineva? 3 abþineri. Cu 3 abþineri, art. 6 este adoptat. Art. 7 ºi ultimul. Dacã sunt observaþii? Dacã nu, cine este pentru? Împotrivã? Dacã se abþine cineva? În unanimitate acest articol a fost adoptat.

Vom trece de la votul pe articole la votul pe anexe. Anexa nr. 1, în integralitatea ei. Dacã sunt observaþii? Dacã nu, cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? O abþinere. Cu douã abþineri, anexa nr. 1 a fost votatã. Anexa nr. 2. Dacã sunt observaþii? Dacã nu, cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Un vot împotrivã. Abþineri? Nu sunt. Cu un vot împotrivã, anexa nr. 2 a fost adoptatã. Anexa nr. 3. Dacã sunt observaþii? Dacã nu, cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? În unanimitate, anexa nr. 3 a fost adoptatã.

Vã

Vã mulþumesc. Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor,

Având în vedere cã este vorba de o lege cu privire la un caz particular, timpul pe care vi-l propunem este de 30 de minute ºi douã minute, douã minute ºi jumãtate pentru fiecare luare de cuvânt. Nu este un act cu caracter normativ.

## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz:**

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Doamnelor ºi domnilor colegi,

Nu în calitate de preºedinte al comisiei, ci în calitate de membru al acestei Camere vreau sã vã învederez respectuos, indiferent de culoarea politicã, cã este vorba de un ºir de oportunitãþi asupra cãrora organele competente nu s-au pronunþat. Chestiunea aceasta cu luarea unei anumite felii din terenul nostru, sã fie la miazãzi, sã fie la nord, este o chestiune care implicã mai mulþi factori: edilitari, administrativi, adicã aspecte de oportunitate.

Eu v-aº ruga sã fiþi de acord cu amânarea discuþiilor pânã se vor lua punctele de vedere ale tuturor acestor organisme.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Credeam cã ne propuneþi un amendament la titlu.

Nu!

## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz:**

Pentru cã noi suntem în faza de adoptare a titlului, nici mãcar nu pot sã

Domnule preºedinte,

Aºa cum aþi remarcat, mai mulþi colegi votãm contra acestei legi ºi v-aº ruga sã se treacã ºi la numãrarea voturilor pentru, pentru a se vedea care este situaþia în salã.

Ideea este urmãtoarea: prin aceastã lege, ceea ce se întâmplã, se realizeazã exproprierea unei bucãþi importante din centrul Bucureºtiului, ca excepþie la Legea nr. 213 de expropriere, de o manierã pe care noi o socotim inacceptabilã.

Normal, trebuia sã se pãstreze regimul legilor în vigoare. Pe aceste terenuri au fost foarte mulþi proprietari naþionalizaþi care, trecându-se prin aceastã lege pe care noi o votãm acum foarte repede ºi, dupã opinia mea, fãrã o dezbatere suficientã, deci superficial, în proprietatea statului, nu le mai pot vedea înapoi ºi nu mai au nici o ºansã sã le recupereze.

Terenul aferent este aºa cum este el desenat în schiþa care este anexã la material, este exagerat de mare în raport cu o suprafaþã civilizatã care ar fi suficientã sã deserveascã Parlamentul.

Drept care, noi considerãm cã este inoportunã aceastã lege, cã aceste terenuri trebuie supuse ca ºi celelalte terenuri din intravilan legilor de restituire care sunt sau vor veni ºi, în consecinþã, o mare parte din Grupul P.N.Þ.C.D. voteazã contra ºi sper ca toþi cei care þin la proprietate, dacã tot s-a ajuns la votare, sã voteze împotriva acestei legi.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc, domnule deputat.

Atrag atenþia în acest moment colegilor noºtri cã nu voi mai permite nici o intervenþie, decât celor care au avut amendamente, conform procedurii de urgenþã.

Vã rog, domnule Gaspar, din partea iniþiatorului.

Deci, repet, am fãcut aceastã derogare regulamentarã deliberat, dezbaterile generale nu au avut loc ºi aici, de fapt, a fost o susþinere de tipul dezbaterii generale. În raport cu aceasta, nu mai dau cuvântul.

Vã rog, domnule Gaspar.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Domnul deputat Grigoriu a fãcut trimitere la Legea nr. 213, care reglementeazã proprietatea publicã ºi regimul juridic al acesteia.

Þin sã invederez cã aceastã lege are o anexã care se intituleazã: ”Listã cuprinzând unele bunuri care alcãtuiesc domeniul public al statuluiÒ, iar la poziþia nr. 29 se spune: ”Fac parte din domeniul public al statului terenurile ºi clãdirile în care îºi desfãºoarã activitatea Parlamentul, Preºedinþia, Guvernul, ministerele ºi celelalte autoritãþi publiceÒ. Deci face parte din domeniul public tot terenul ºi clãdirea aferentã acestui teren.

Pe de altã parte, grija dumneavoastrã pentru cei care au fost expropriaþi este rezolvatã în art. 2 al proiectului de lege, unde s-a spus foarte clar cã: ”Persoanele fizice care au fost expropriate pentru cauzã de utilitate publicã asupra unor terenuri care sunt situate în perimetrul Palatului Parlamentului vor fi despãgubite în condiþiile legiiÒ.

Pe de altã parte, vã mai citesc ºi art. 11 din lege, care spune foarte clar cã: ”Bunurile din domeniul public sunt inalienabile, insesizabile ºi imprescriptibileÒ.

Vã cer scuze, a rostit numele dumnealui. Vã rog, 30 de secunde.

Replica va dura sub 30 de secunde.

Sunt de acord cu ce a spus domnul Gaspar, dar nu rezolvã problema. Terenul, cât este acum, nu ne desfãºurãm activitatea în incinta lui ºi deci nu rezolvã problema.

Art. 2 dacã se ajunge sã se voteze, îmi pare rãu, nu am amendament, mãcar de s-ar fi pomenit Legea exproprierii nr. 33 din 1994 sau aºa ceva.

Nu am ajuns la art. 2. Vã rog, la art. 2, în cazul în care amendamentul poate fi acceptat ca fiind amendament de formã, ºi nu de fond.

Deci, dacã la art. 1 mai sunt intervenþii? Dacã nu, vã rog.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? Vã rog sã numãraþi. 28 voturi împotrivã. Abþineri, vã rog? 4 abþineri. Vã mulþumesc.

Cu 28 de voturi împotrivã ºi 4 abþineri art. 1 a fost votat.

Articolul 2.

Dacã existã comentarii? Domnul Grigoriu. Deci, în raport cu ceea ce s-ar putea numi nu un amendament de fond, ci privind forma.

Dacã acceptaþi ca formã, în final scrie: ”în condiþiile legiiÒ, da? ªi ceea ce aº vrea sã sugerez...

Vã rog, spuneþi ce vreþi!

”...în condiþiile Legii nr. 33/1994Ò, care este Legea exproprierii, ºi sã se dea titlul ei corect.

Am înþeles, domnule. Într-adevãr, este o completare care poate fi socotitã o completare nu de fond, ci de formã, pentru cã indicã cu exactitate legea.

Dacã sunt ºi alte opinii?

Vã rog. Domnul vicepreºedinte Adrian Nãstase.

## Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Formularea aceasta este mai amplã ºi ea permite aplicarea inclusiv a legii la care s-a referit colegul nostru ºi eu cred cã aceasta este formula cea mai potrivitã ºi din punct de vedere juridic, ea este cea care în mod obiºnuit este folositã.

De aceea, eu cred cã soluþia aceasta este mai bunã ºi eu cred cã este inclusã aceastã reglementare din legea menþionatã, dar poate cã sunt ºi alte reglementãri care pot sã fie utile sau alte principii. Lege înseamnã dreptul pozitiv la un anumit moment, dreptul relevant pentru chestiunea respectivã. ªi, de aceea, eu cred cã ºi din punctul de vedere al tehnicii juridice, ºi pe fond soluþia nu este mai rea.

De aceea, eu aº sugera, totuºi, sã pãstrãm soluþia iniþialã, înþelegând bine preocuparea pe care a expus-o colegul nostru, domnul Grigoriu.

Vã rog, domnule Grigoriu, dacã în legãturã cu ceea ce a susþinut domnul vicepreºedinte Nãstase, ºi ca jurist eminent, aveþi...

În cazul în speþã, în mod special am cerut sã ne referim la Legea exproprierii nr. 33/1994, care a fost votatã anterior guvernãrii noastre, pe timpul guvernãrii P.D.S.R., pentru cã aceastã lege în mod corect prevede realizarea de despãgubiri la valoarea realã a terenurilor.

”În condiþiile legiiÒ înseamnã în condiþiile legii în vigoare, când se va da despãgubirea. De exemplu, peste 2 ani. Peste 2 ani de zile s-ar putea sã aparã o lege, legea care a trecut la Camera Deputaþilor, cu imobile ºi terenuri, unde nu ne-am împãcat asupra sistemului de stabilire a despãgubirilor. Haideþi mãcar pentru acest teren pe care-l ia Parlamentul României sã votãm o procedurã care este în avantajul proprietarilor faþã de legea de restituire care a plecat de la Senat ºi este la Camera Deputaþilor.

De aceea, aº dori în mod special sã facem referinþã la Legea nr. 33, care stabileºte sistemul de despãgubire pe bazã de evaluare, terenuri în jur, are un sistem acolo, pe la art. 21, complet în aceastã direcþie. De aceea am propus Legea nr. 33 ºi îmi menþin propunerea.

Dacã din partea iniþiatorului existã opinii? Domnul vicepreºedinte Nãstase dacã are completãri ºi din partea iniþiatorului, totodatã?

## Stimaþi colegi,

Este vorba de principiile obiºnuite ale aplicãrii legilor în timp. Dacã cumva Parlamentul, în înþelepciunea lui, va modifica reglementãrile privind exproprierea, automat va modifica ºi legea ºi trimiterile ulterioare la lege.

Deci noi nu facem receptare contractualã printr-o trimitere la lege, nu este ca în dreptul internaþional privat, nu poate fi luatã acum prevederea din Codul Hamurabi ºi pusã aici, cu trimitere contractualã, receptare contractualã în aceastã lege. Noi nu vom putea sã spunem: într-un anumit domeniu aplicãm legea de dinainte de 1944, în alt domeniu legea de dupã 1944, în altul de dinainte de 1996 ºi aºa mai departe. Nu existã nicãieri în sistemele de drept un astfel de mecanism de aplicare a dreptului.

Deci tot Parlamentul va fi cel care va gândi aceste lucruri. În legea respectivã, eventual, s-ar putea face o excepþie privind un anumit tip de expropriere, eventual, dar tot la momentul acela în lege. Este vorba de chestiuni care þin de aplicarea legilor în timp. Chiar o astfel de prevedere, dacã ea ar exista, ea nu ar fi scutitã de modificare... chiar aceastã precizare pe care o dorea domnul Grigoriu. ªi atunci ar trebui din nou modificatã legeaÉ Sau eu nu cred cã cineva, nu ºtiu, domnul preºedinte Popescu vã poate explica la fel de bine ca ºi mine cã o astfel de trimitere în corpul legii nu ar avea substanþã.

## Vã mulþumesc, domnule vicepreºedinte.

Aº face ºi eu, cu permisiunea dumneavoastrã, nu o intervenþie în calitate de iniþiator, pentru cã ar trebui sã cobor la tribunã, ci o intervenþie care mi se pare foarte utilã pentru colegii noºtri. ªi anume, v-aº citi în clar art. 2: ”Persoanele fizice care au fost expropriate pentru cauzã de utilitate publicã de terenurile situate în perimetrul Palatului Parlamentului României, potrivit art. 1, vor primi despãgubiri în condiþiile legiiÒ.

În aceste condiþii, cred cã este destul de clar cã dacã astãzi avem o singurã lege, ºi anume Legea exproprierii, în legãturã cu aceasta vor primi despãgubiri. Dacã mâine, poimâine vom avea altã legislaþie privind exproprierea, atunci vor primi în raport cu acea legislaþie la zi. Eu nu vãd cum..

Domnul vicepreºedinte Nãstase Ñ sper sã nu cearã cuvântul pentru a da o replicã, în situaþia în care i-am pomenit numele Ñ nu a fãcut decât sã ne explice cã pentru acurateþe ºi nu pentru altceva. Pentru acurateþe nu are rost, cã este redundantã precizarea ºi oarecum limitativã, în mod neconform cu procedurile de legiferare.

Deci, în acest sens, întreb pe autorul amendamentului dacã acceptã interpretarea ºi dacã, sigur, în condiþiile acestea, ºi-ar putea retrage amendamentul. Dacã nu, sunt obligat sã-l supun la vot.

Vã rog, domnule deputat.

Dacã nu merge din punct de vedere formal sã se spunã explicit ”Legea nr. 33Ò, deºi, dupã opinia mea, dacã se modificã, tot legea aceea rãmâne, dar rãmâne Legea nr. 33 modificatã cu cutare lege ºi cutare lege, deci mergea foarte bine, atunci v-aº ruga sã acceptaþi mãcar urmãtorul: ”în condiþiile legilor în vigoare în materie de expropriereÒ.

Aº vrea aici sã se excludã ºi urmãtorul lucru: cã s-au primit unele despãgubiri ºi atunci când s-au expropriat terenurile ºi, dacã este în condiþiile legii, unii îi vor da interpretare cã este vorba de lege atunci când li s-a luat pãmântul.

Or eu, acum, ce vreau sã zic, pentru cã noi acum, prin legea aceasta, din nou îl trecem în proprietatea publicã a statului, unde alþii spun cã ºi este deja, dar noi simþim nevoia sã mai facem o datã încã o precizare prin lege. Atunci mãcar sã se înþeleagã cã este vorba de legea în vigoare acum sau atunci când omul, în termeni normali, îºi revendicã terenul ºi va primi despãgubirea.

Înþeleg cã aþi modificat amendamentul, dacã am înþeles eu bine.

Domnul vicepreºedinte Adrian Nãstase, apoi domnul ministru, l-aº numi, Dejeu.

Vã rog, domnule Nãstase.

Sub un anumit aspect, sigur, pe mine nu mã deranjeazã ºi nu deranjeazã aceastã modificare, dar ea este riscantã. Legi în materie de expropriere... aici este diferenþa dintre lege ºi reglementãri. Reglementãrile pot sã fie într-o lege care sã nu fie special afectatã exproprierilor ºi atunci, cineva de rea-credinþã, în mãsura în care, spre exemplu, soluþiile privind exproprierea vor fi cuprinse într-o lege cu un cadru mai larg, sã vinã sã spunã: legea anterioarã nu mai existã, deci nu mai existã o lege de expropriere ºi reglementãrile acestea nu sunt într-o lege specificã, distinctã pentru exproprieri, deci nu am soluþii, deci nu dau exproprieri.

Eu vreau sã spun cã soluþia prin care domnul deputat Grigoriu încearcã sã ajute la precizarea unor chestiuni nu va face decât sã creeze pentru cei care, eventual, ar fi de rea-credinþã condiþiile pentru a nu plãti aceste despãgubiri.

De aceea, eu aº susþine, în continuare, prevederea din art. 2, care este cea mai uzitatã de cãtre juriºti în materie de tehnicã legislativã ºi care face referire la dreptul în vigoare la momentul aplicãrii legii.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Domnule deputat Dejeu, vã rog sã poftiþi. Vã rog, domnule deputat.

Nu voi spune decât o frazã, cã, într-adevãr, nu se poate face trimitere la o lege anume, fiindcã o problemã cum este exproprierea poate sã fie tratatã într-o singurã lege sau într-un mãnunchi de legi ºi nu este bine sã limitãm efectele aplicãrii acestei legi numai la una dintre ele. Acolo însã este o menþiune clarã, ºi anume: ”o justã despãgubireÒ, ºi acesta este elementul esenþial.

Însã eu nu pentru aceasta, în primul rând, am luat cuvântul. Doresc, domnule preºedinte ºi stimaþi colegi, sã justificãm de ce votãm împotriva acestui proiect de lege, cãci cred cã este necesar sã facem acest lucru acum, înainte de a se finaliza dezbaterea în Camerã.

Se spune în acest articol cã este vorba despre teren ”expropriat pentru cauzã de utilitate publicãÒ. În general, când se face exproprierea pentru cauzã de utilitate publicã, se face ºi o motivare precisã a ideii de ”utilitateÒ. Or, motivarea lui Ceauºescu a fost în sensul cã, pentru aceastã casã, are nevoie de nu ºtiu câte zeci sau sute de hectare de pãmânt înconjurãtor, în concepþia sa. ªi pentru aceasta a recurs la exproprierea multor proprietari de terenuri în centrul Bucureºtiului.

Vrem sã ratificãm aceastã gândire? N-avem decât sã adoptãm aceastã lege! Dacã, dimpotrivã, apreciem cã aceastã gândire a fost vexatorie, a fost exageratã, a fost nemotivatã, cã urmare a acestei gândiri atâþia proprietari de teren ºi-au pierdut terenurile, numai pentru ca Parlamentul sã aibã Ñ nu-i aºa? Ñ o împrejmuire gânditã de cãtre Ceauºescu, de maniera în care ea existã, atunci trebuie sã revenim asupra problemei.

ªi eu am pus o întrebare ºi pun o întrebare: este vorba de utilitãþi care se gândesc acum a fi necesare pentru funcþionalitatea acestui Parlament, de exemplu, construirea unui cãmin sau hotel pentru parlamentari sau alte utilitãþi, ºi pun întrebarea: atunci când s-a examinat aceastã lege, s-a fãcut o evaluare a necesarului de teren pentru aceste utilitãþi? S-a ajuns cumva la concluzia cã aceste utilitãþi acoperã întreaga suprafaþã de teren aferentã Parlamentului sau nu?

În funcþie de rãspunsul la aceastã întrebare, noi putem sã adoptãm o atitudine raþionalã ºi sã spunem aºa: acum, în concepþia noastrã, ratificãm exproprierea, pentru cã este vorba despre o utilitate publicã gânditã de cãtre noi ºi, dacã mai existã teren care sã rãmânã liber, îl degajãm. Sigur cã se va pune problema: cum îl degajãm ºi ce ne facem cu mãsura de expropriere? Parlamentul poate sã facã orice, aici este vorba, în primul rând, de gândire politicã ºi, pe urmã, vedem aranjamentul juridic.

Aº dori sã iau ºi eu cuvântul, acum, în calitate de iniþiator, dar mai întâi, domnule deputat Marcu, vã rog.

Vã rog sã mã iertaþi, n-aº fi luat cuvântul, dar întâmplãtor sunt chiar în temã. Soþia mea a avut un apartament într-un bloc care s-a dãrâmat, chiar aici, peste drum, pe malul Dâmboviþei! Uitãm un lucru, însã. În dorinþa poate fireascã a unora dintre noi de a apãra interesele proprietarilor, uitãm cã în acea perioadã toþi proprietarii care au avut teren de pe care li s-a dãrâmat casa au primit gratis, în proprietate, apartamente în Bucureºti. Aºa încât ei, astãzi, sunt despãgubiþi.

Eu nu ºtiu ce înseamnã ”justãÒ, poate acest cuvânt se manifestã chiar în sensul în care eu vreau sã spun cã numai în completare, eventual, sã primeascã contravaloarea terenului, deoarece ei au primit cea mai mare parte din aceastã contravaloare prin apartamente, în centru, chiar aici, alãturi, pe Drumul Sãrii, în blocurile acestea stau toþi.

Deci, ce vreþi sã facem? Sã dãm din nou, de douã ori, valoarea unui teren, aºa cum, de altfel, se întâmplã cu toþi proprietarii care primesc astãzi ºi casã înapoi, ºi au avut ºi apartament gratis sau pe care l-au cumpãrat cu douã lefuri?! În felul acesta, noi apãrãm într-o disperare demnã de o cauzã mai bunã interesele proprietarilor, care sunt despãgubiþi de douã sau de trei ori! În dauna cui? A banilor celorlalþi oameni, care nu au astfel de grijã din partea celor de la guvernãmântÉ

Domnule deputat, îmi cer scuze, nu se fac dezbateri! Acum am permis mai mult decât se cuveneaÉ

## Termin acum!

Susþin cã este perfect corectã fraza, poate ºi completatã, cum zice domnul Dejeu, sã primeascã o despãgubire ”justã", dar ”justãÒ în sensul în care am spus Ñ ºi bineînþeles cã aºa se va face! Ñ, ”în condiþiile legiiÔ. Altã frazã nu are nici un sens! Nici o lege nu poate fi altfel invocatã, decât ”în condiþiile legiiÒ! Vã mulþumesc.

Vã rog, domnule vicepreºedinte Adrian Nãstase, poftiþi. Procedurã.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Noi nu discutãm acum principiile exproprierii sau principiile despãgubirilor, legea a stabilit ºi, eventual, va mai stabili anumite principii. Chestiunile concrete se vor rezolva de cãtre instanþe, ºi problema, pânã la urmã, pe care noi n-o mai putem rezolva acum este aceea a faptului împlinit. Oricum, curtea aceasta, deocamdatã, nu mai are clãdiri. Cã ele au fost dãrâmate, bine sau rãu, cã s-au fãcut, cã s-au dat unele, cã trebuie completat..., aceasta este o chestiune care þine deja de o istorie pe care noi nu o mai putem modifica.

Problema este ce facem în viitor: acceptãm ca în acest spaþiu, care ar trebui sã fie un spaþiu pentru instituþiile publice, sã vinã ºi alþii? Pentru cã ºtiþi foarte bine cã aici nu este vorba numai de Parlament, a venit Curtea Constituþionalã, Consiliul Legislativ, alte instanþe. Deci pãstrãm acest spaþiu, în condiþiile de acum, pe care repet, nu le mai putem modifica, pentru acest gen de construcþii ale cetãþii politice Ñ ºi vor fi nevoi suplimentare Ñ pãstrãm acest spaþiu pentru astfel de investiþii, acceptând aplicarea tuturor principiilor care se vor stabili prin lege, inclusiv pentru cei care au drepturi asupra unor terenuri expropriate, sau vom permite, pentru interese urgente, imediate, sã facem niºte bungalouri în acest spaþiu, pentru cã e un spaþiu liber ºi oricum putem sã facem orice aici?

De aceea, eu cred, stimaþi colegi, cã sensul acestei legi, la care s-au adunat toþi membrii Biroului permanent, este acela de a asigura un anumit control viitor asupra nevoii de a utiliza acest spaþiu pentru ceea ce este într-adevãr interes general. Deci nu este în nici un fel problema de a pune în discuþie dacã s-a fãcut bine sau s-a fãcut rãu. Evident cã s-a fãcut rãu ce s-a fãcut, dar aceste lucruri nu mai pot fi schimbate acum.

Aºadar, problema este ce se va întâmpla în acest loc în continuare. Noi am arãtat pânã acum cã putem sã realizãm niºte operaþiuni care sã fie în interes comun ºi, în acest spaþiu, vor putea fi în continuare realizate, ºtiu eu, alte proiecte, alte construcþii, care Ð bineînþeles, cu acordul Parlamentului Ð sã fie realizate în puþinul spaþiu care a mai rãmas liber în Bucureºti pentru astfel de construcþii de tip guvernamental.

## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz:**

Vã mulþumesc, domnule vicepreºedinte.

Cu regretul cã nu mai pot nici eu sã mã exprim aºa cum aº fi dorit, coborând la tribunã, am încãlcat de departe ºi larg cutumele pe care le cere procedura de urgenþã, în aºa fel încât mã vãd obligat sã

## **Domnul Ioan Gavra**

**:**

Am depãºit termenul de 30 de minute, domnule vicepreºedinte. Aveþi grijã!

## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz:**

În aceste condiþii, considerãm art. 2 adoptat, cu acest amendament, care a fost de formã, ºi nu de fond. Deci, nu e un articol amendat, ci a fost fraza completatã explicit, ca sã spun aºa.

Acum, vã

## **Domnul Ioan Gavra**

**:**

Nu mai avem cvorum!

## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz:**

Dacã existã cerere de verificare a cvorumului, sã o facã un lider de grup parlamentar!

## **Domnul Ioan Gavra**

**:**

Am fãcut-o acum!

Pânã atunci, vã rog sã ne desfãºurãm activitatea noastrã conform cvorumului pe care vi l-am declarat la începutul acestei ºedinþe.

În ceea ce priveºte textele în divergenþã, la poziþia nr. 1 din raportul de mediere s-a adoptat textul Senatului de cãtre comisie.

Cine este pentru aceastã variantã? Vã mulþumesc. Împotrivã?

Abþineri? Nu sunt.

Poziþia 1 privind articolul unic, partea introductivã, text Senat, s-a aprobat.

Poziþia nr. 2, text Senat, propus de comisia de mediere. Dacã sunt observaþii? Nu sunt.

- Cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã?

Abþineri? Nu sunt. Textul de la poziþia nr. 2 din raportul comisiei de mediere a fost adoptat.

Poziþia nr. 3, textul Senatului, în unanimitate, de cãtre comisie propus. Dacã sunt alte opinii? Nu sunt.

Cine este pentru? Împotrivã? Abþineri?

Vã mulþumesc. Este votat ºi textul de la poziþia nr. 3.

Vã supun la vot, în condiþiile acestea, raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã nr. 57/1999, în ansamblul lui, cu acest text modificat.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotriviri? Abþineri?

Raportul, cu textul în discuþie, s-a adoptat.

Vã supun dezbaterii dumneavoastrã, în continuare, raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind completarea anexei nr. 2 din Legea nr. 27/1994 privind impozitele ºi taxele locale.

Dacã asupra acestui raport cineva are vreun punct de vedere? Vã rog, domnule deputat Ana.

**Domnul Gheorghe Ana Ñ** _Circumscripþia electoralã nr. 22 Ñ Hunedoara:_

## Vã mulþumesc.

## Stimaþi colegi,

Sãptãmâna trecutã am adoptat un text, ºi cred cã el era cel bun, cu privire la instituþiile de învãþãmînt preuniversitar ºi universitar care sã beneficieze de scutirea de la plata impozitului pe clãdiri, în conformitate cu prevederile Legii nr. 27, Legea impozitelor ºi taxelor locale. Vã amintiþi, de comun acord, am spus cã este vorba de instituþiile de învãþãmînt preuniversitar ºi universitar autorizate provizoriu sau acreditate.

Vã mulþumesc, domnule deputat Ana. Vã rog, domnule deputat Dejeu.

Eram tentat sã susþin textul comun al comisiei de mediere, pe ideea cã institute preuniversitare sau univer-

sitare nu sunt de conceput în afara celor autorizate sau acreditate. Existã însã reglementãri potrivit cãrora, pentru a fi autorizatã, o instituþie trebuie sã funcþioneze ºi sã-ºi demonstreze îndeplinirea condiþiilor pentru autorizare. Prin urmare, practic, pot exista aceste instituþii de învãþãmânt preuniversitar sau universitar care nu sunt nici autorizate, nici acreditate, dar funcþioneazã, în vederea autorizãrii sau acreditãrii.

Dacã dorim sã dãm ºi acestor instituþii universitare facilitãþile despre care vorbeºte textul, atunci, într-adevãr, trebuie sã adoptãm textul Camerei Deputaþilor.

Domnule deputat Stanciu, vã rog.

Domnule preºedinte de ºedinþã,

Cred cã raþionamentele expuse sunt corecte, în sensul cã ambii distinºi colegi au dreptate ºi se constatã încã o datã cã lipsa de informare, nu ca un defect al persoanei, ci ca alt domeniu de activitate, poate duce la raþionamente care, în final, determinã un rezultat fals. Deci, dacã în anii Õ90, Õ91, Õ92 º.a.m.d. funcþionau instituþii cu activitãþi de învãþãmânt superior, ºi nu universitãþi Ñ titlul de ”universitateÒ, conform legii, îl vor purta numai cele pe care le vom aproba noi, într-un viitor mai mult sau mai puþin îndepãrtat Ñ, de la apariþia Legii de autorizare ºi acreditare nu se mai pot înfiinþa ºi nu mai pot funcþiona, pânã când nu îºi depun dosarul de autorizare provizorie, cu toate actele care sã specifice ºi sediul, ºi programe, ºi curriculumul º.a.m.d.

Deci cred cã, în momentul de faþã, a accepta ca acestea, care sunt autorizate provizoriu, care nu mai pot funcþiona înaintea acestei autorizãri provizorii cum au funcþionat înainte, sã fie scutite, este un act de sprijin al statului, spre a permite, în afara bugetului de stat, ca o parte din tineri, pe banii lor, sã studieze. Oricât am dori noi sã alocãm învãþãmântului 4% sau mai mult numai din bugetul de stat, realitatea ne dovedeºte cã, din ce în ce, este mai greu.

Domnule deputat, vã cer scuze, dar referiþi-vã strictamente la poziþia 1, la art. 2[1] , ºi anume, clãdirile! Dacã aveþi ceva de spus în legãturã cu aceasta?

Domnule preºedinte, foarte strict, ca inginer ce sunt ºi ca arhitect ce sunteþi, linia la noi are o grosime... Strict e urmãtorul lucru: astãzi nu mai poate funcþiona nimic, dacã nu are, anterior, autorizaþie provizorie de funcþionare, pe baza a ceea ce prevede legea! Deci, articolul respectiv, în varianta Senatului, este perfect lizibil!

Domnule deputat, îmi cer scuze, dar îi rog ºi pe colegi sã respecte exact ceea ce discutãm! Sigur, putem discuta despre orice, dar în alte momente, în Parlament: la declaraþii politice sau la dezbateri generale, sau în alte momente.

În legãturã cu acest articol, el se referã foarte exact la clãdirea ºi terenul instituþiei de învãþãmânt universitar, preuniversitar, cu formulãri diferite în cele douã Camere.

Vã rog, domnule deputat, ºi vã rog sã vã rezumaþi la aceastã problemã.

Domnule preºedinte,

Formularea Camerei îmi aparþine, eu am fãcut-o, atunci, în plen, ºi toatã lumea a aprobat-o în unanimitate. Eu v-aº ruga sã nu mai purtãm discuþii prea multe. Eu cred cã varianta Camerei este corectã, pentru cã sunt ºi vor fi ºi instituþii numai autorizate, deci chiar dacã se înfiinþeazã prin lege, ºi eu cred cã este normal sã specificãm clar acolo cã ºi cele acreditate ºi cele autorizate se bucurã de acelaºi drept.

Aºa cã v-aº ruga sã supuneþi la vot varianta Camerei, pe care am aprobat-o, în unanimitate Ñ nu uitaþi! Ñ data trecutã. Eu cred cã nu este deloc inutil sã precizãm: ”acreditate ºi autorizate provizoriu.Ò Nu vreau sã mai fac alte comentarii, pentru cã cred cã lucrurile sunt foarte clare.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc.

Domnule deputat Sãndulescu, vã rog.

ªi eu susþin varianta Camerei Deputaþilor, deoarece Comisia Naþionalã de Evaluare Academicã ºi Acreditare nu a autorizat o mulþime de instituþii. Prin urmare, acestea funcþioneazã ilegal. Ci, din contrã, eu am cerut ca aceste instituþii sã fie desfiinþate.

Aºa încât, Comisia Naþionalã de Evaluare Academicã s-a dus, a verificat toate condiþiile respective ºi vã pot spune cã nu le îndeplinesc. Noi nu putem sã susþinem ca orice organizaþie care pretinde cã face ºcoalã sã fie susþinutã de stat.

Aºadar, eu susþin, încã o datã, cã trebuie sã specificãm foarte precis, sã nu existe îndoieli.

## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz:**

Vã mulþumesc, domnule deputat.

Îmi fac datoria sã

Abþineri? Nu sunt.

Cu un vot împotrivã, s-a adoptat prelungirea termenului pânã la 1 septembrie 2000.

A treia problemã: în temeiul art. 60 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, Biroul permanent, la cererea Comisiei pentru politicã externã, vã înºtiinþeazã cã proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 53 din 1999 privind aderarea la unele protocoale ºi acceptarea unor amendamente la Convenþia internaþionalã din 1974 pentru ocrotirea vieþii omeneºti pe mare, încheiatã la Londra la 1 noiembrie 1974, la Convenþia internaþionalã din 1996 asupra liniilor de încãrcare, încheiatã la Londra la 5 aprilie 1966, ºi la Convenþia internaþionalã din 1973 pentru prevenirea poluãrii de cãtre nave, modificatã prin Protocolul încheiat la Londra la 17 februarie 1978, sã fie transmis pentru avizare dupã cum urmeazã: în fond, la Comisia pentru industrii ºi servicii; pentru avize, Comisiei pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic, Comisiei pentru politicã externã ºi Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi. Urmãtorul punct: în conformitate cu art. 176 alin. 3 din regulament vã aducem la cunoºtinþã cã ministrul justiþiei a cerut ridicarea imunitãþii parlamentare ºi încuviinþarea trimiterii în judecatã penalã a domnului deputat Bogdan Viþelar, pentru urmãtoarele infracþiuni: conducere în stare de ebrietate a unui autovehicul, sustragerea de la recoltarea probelor biologice, pãrãsirea locului accidentului fãrã încuviinþarea organelor de poliþie.

Potrivit aceloraºi prevederi, cererea ministrului justiþiei se transmite de îndatã Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi spre examinare ºi elaborarea raportului sãu.

Biroul permanent vã propune termenul de 30 de zile pentru depunerea raportului comisiei.

Vã rog sã vã exprimaþi votul în legãturã cu termenul de 30 de zile.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? Nu sunt voturi împotrivã. Abþineri? Nu sunt.

Termenul de 30 de zile a fost adoptat prin vot. Vã mulþumesc.

În ultimele douã minute, vã rog sã avem amabilitate

ºi în legãturã cu colegii noºtri de la Ministerul de Interne.

amânãm acest rãspuns.

Referitor la interpelarea domnului Dan Barbaresso privind anularea Ordonanþei Guvernului nr. 73 din 1999, adresatã domnului Traian Decebal Remeº, ministrul finanþelor, vã pot spune cã nu este prezent nimeni care sã prezinte cuvântul domnului ministru Traian Decebal Remeº, ºi am prefera sã fie dumnealui.

## Stimaþi colegi,

Onorabili membri ai Guvernului,

Este a doua defecþiune din partea Guvernului.

Fac aceeaºi insistentã rugãminte: la prima întâlnire a noastrã privind întrebãri ºi interpelãri, domnul ministru Remeº sã fie prezent ºi sã-i rãspundã domnului Dan Barbaresso.

Trecem la întrebarea domnului Marian Ianculescu adresatã domnului Romicã Tomescu privind conþinutul Regulamentului de aplicare a Legii nr. 1/2000 referitor la terenurile forestiere.

Domnul Anton Vlad, secretarul de stat, este aici. Vã rog, domnule Ianculescu.

## Mulþumesc, domnule preºedinte. Domnilor miniºtri,

## Stimaþi colegi,

Pentru punerea în aplicare a Legii nr. 1/2000 de retrocedare a terenurilor agricole ºi forestiere a fost întocmitã a hotãrâre de guvern pentru modificarea ºi completarea Regulamentului privind procedura de constituire, atribuþiile ºi funcþionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privatã asupra terenurilor, a modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum ºi punerea în posesie a proprietarilor, aprobat prin Hotãrârea de Guvern nr. 131/1991, republicatã.

De la început trebuie subliniatã necesitatea existenþei unei concordanþe între prevederile Legii nr. 1/2000 ºi a regulamentului în cauzã. În mãsura în care nu existã aceastã concordanþã, sunt suficiente motive pentru a se declara nulitatea absolutã asupra punerilor în posesie care fac obiectul încãlcãrii prevederilor Legii nr. 1/2000.

Necunoscând forma în care a fost aprobat regulamentul de cãtre Guvern ºi cunoscând faptul cã au fost discuþii în ºedinþa de guvern consacratã aprobãrii acestui regulament, tocmai pe marginea acestor necorcordanþe

între lege ºi regulament, vã rugãm, domnule ministru, sã comentaþi dacã au fost promovate în regulament aspecte contrare prevederilor din Legea nr. 1/2000.

Totodatã, vã sugerez sã iniþiaþi încã de pe acum acþiuni menite sã cultive dragostea ºi grija faþã de pãduri în rândul populaþiei, ºi în special în rândul proprietarilor de pãduri, prin elaborarea de pliante cu propagandã forestierã ºi instrucþiuni tehnice de gospodãrire a pãdurilor ºi care sã fie puse gratuit la dispoziþia proprietarilor de pãduri, finanþarea acestor acþiuni fiind asiguratã de la buget.

În plus, tot gratuit trebuie sã puneþi la dispoziþia proprietarilor, o datã cu punerea în posesie, copii din amenajamentele silvice cu partea de pãdure care se retorcedeazã, pentru a se asigura gospodãrirea acestor pãduri în regim silvic.

Vã mai sugerez, domnule ministru, sã luaþi mãsuri pentru ca toþi specialiºtii silvici care vor face parte din comisiile comunale, orãºeneºti, municipale ºi judeþene de punere în posesie sã fie buni specialiºti, buni cunoscãtori ai legislaþiei în domeniu ºi, nu în ultimul rând, sã aibã o probitate moralã deosebitã.

Vã rog, domnule ministru Vlad.

## **Domnul Anton Vlad** _Ñ secretar de stat în Ministerul Apelor, Pãdurilor ºi Protecþiei Mediului:_

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Referitor la interpelarea domnului deputat Marian Ianculescu, dumnealui face o trimitere ºi un comentariu pe un proiect de hotãrâre de guven care nu a apãrut încã. Acest proiect de hotãrâre de guvern ce se referã la modificarea Regulamentului privind procedura de constituire, atribuþiile ºi funcþionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privatã asupra terenurilor a fost aprobat ºi urmeazã sã aparã în ”Monitorul OficialÒ. Comentariile le vom face dupã ce ºi domnul deputat ºi noi vom citi în ”Monitorul OficialÒ acest regulament.

Referitor la propunerile domnului deputat, vreau sã îl informez cã ele se regãsesc întru totul în strategia ministerului, pe termen mediu, inclusiv pentru acest an; de asemenea, ºi în propunerile pentru bugetul pe 2000 se gãsesc menþionate sumele respective, respectiv pentru propaganda silvicã ºi pentru amenajarea pãdurilor private.

De asemenea, vreau sã-l asigur pe domnul deputat cã toþi specialiºtii silvici au probitatea profesionalã ºi moralã necesarã pentru a face parte din comisiile de restituire. Mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Domnule deputat, dacã sunteþi mulþumit. Pãrerea dumneavoastrã conteazã ºi are ultimul cuvânt.

Dacã este aºa cum a spus domnul secretar de stat, este un lucru bun, îmbucurãtor ºi înseamnã cã acþiunea de retrocedare se va desfãºura în condiþii bune ºi avem garanþia cã pãdurile þãrii vor fi protejate. Ar fi bine sã fie aºa. Eu sunt primul care m-aº bucura cel mai mult.

Totuºi, domnule secretar de stat, fondurile pentru asigurarea cheltuielilor cu paza ºi gospodãrirea pãdurilor pânã la punerea în posesie nu se regãsesc în bugetul de stat. Tocmai acesta a fost motivul pentru care domnul ministru Decebal Traian Remeº n-a vrut sã semneze hotãrârea respectivã cu finanþarea de la buget a acestei acþiuni, care se cifra la circa 900 de miliarde de lei. Totuºi, trebuie gãsite soluþii ºi pentru aceastã acþiune. Vã mulþumesc.

## ªi noi vã mulþumim.

Urmãtorul care are pregãtitã interpelarea pentru ministrul sãnãtãþii Hajdœ G‡bor este domnul Mihai VitcuÉ

Vã cer scuze! N-am avut confirmarea! N-a venit nimeni de la Ministerul Sãnãtãþii. Cred cã este cazul sã introducem interpelarea în acelaºi mers cu celelalte, unde au lipsit miniºtrii ºi reprezentanþii ministerelor, pentru a nu vorbi dumneavoastrã unei sãli goale, chiar în lipsa Executivului.

Vreþi s-o susþineþi? Da, vã rog.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Sigur cã nu voi mai dezvolta interpelarea, pentru a nu vã reþine din timp, dar nu pot sã nu-mi exprim protestul meu faþã de amânãrile succesive care se fac la interpelãrile nostre ºi, în acest sens, am în vedere ºi interpelarea pe care am adresat-o primului-ministru, ºi iatã cã, la o nouã interpelare a mea adresatã Ministerului Sãnãtãþii, pânã în momentul de faþã nu a venit cineva din partea ministerului. Eu totuºi mai aºtept. Este posibil sã vinã cineva.

Nu numai cã este posibil, este ºi obligatoriu, dupã Constituþie, domnule deputat, numai cã, aceastã obligaþie, nefiind însoþitã de o sancþiune, Constituþia neprevãzând sancþiuni, ca ºi legile specifice, ar trebui oarecum sã fie socotitã ca o obligaþie a noastrã faþã de democraþie.

În legãturã cu ministrul transporturilor, Traian Bãsescu, doamna Viorica Afrãsinei are ceva de susþinut privind plata taxelor la trecerea de frontierã în Republica Moldova.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã.

Interpelarea mea este adresatã domnului ministru Traian Bãsescu ºi aº dori sã mulþumesc domnului secretar de stat pentru cã s-a încadrat în timpul prevãzut regulamentar pentru a-mi rãspunde la aceastã interpelare. Domnule ministru,

Prin prezenta interpelare doresc sã vã readuc în atenþie o problemã care a constituit subiectul încheierii protocolului Comisiei mixte rutiere româno-moldovene din 2Ð3 martie 2000, conform cãruia s-au convenit unele puncte de vedere comune cu privire la schimburile comerciale ºi evoluþia transporturilor rutiere între cele douã þãri, cu precãdere cele privitoare la taxele de trecere ºi utilizare a infrastructurii rutiere, percepute atât pe teritoriul Republicii Moldova, cât ºi pe teritoriul României.

Am în vedere diversele sesizãri fãcute în acest sens de cetãþenii moldoveni, dar ºi români care, la intrarea în România, prin punctul de frontierã Stânca Costeºti, ca de altfel ºi prin alte puncte de frontierã, sunt nevoiþi sã plãteascã taxe de 40 de dolari, iar sâmbãta ºi duminica, zile în care traficul este mai mare, se percep taxe duble, respectiv de 80 de dolari.

Având în vedere relaþiile speciale pe care România le are cu Republica Moldova, doresc, domnule ministru, sã cunosc care este opinia dumneavoastrã în dezvoltarea acestor relaþii ºi ce intenþionaþi sã întreprindeþi în ceea ce priveºte aspectele prezentate mai sus ºi perspectiva acestor reglementãri.

Vã mulþumesc.

ªi noi vã mulþumim.

Din partea Ministerului Transporturilor, domnul secretar de stat Adrian Marinescu.

Vã rog.

## **Domnul Adrian Marinescu** _Ñ secretar de stat în_

## _Ministerul Transporturilor:_

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Referitor la interpelarea doamnei deputat Viorica Afrãsinei, Grupul parlamentar al P.D.S.R., interpelarea din data de 13 martie 2000, facem urmãtoarele precizãri:

Mãsura aplicãrii transportatorilor din Republica Moldova a aceloraºi tarife ca ºi celorlalþi transportatori cu autovehicule înmatriculate în alte state a avut la bazã respectarea prevederilor Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Moldova în domeniul transporturilor rutiere ºi ale Protocolului adiþional, încheiate la data de 28 octombrie 1992, aprobate prin Hotãrârea Guvernului României nr. 71 din 20 februarie 1993, reglementãri ce au fost reluate prin Protocolul Comisiei mixte rutiere româno-moldoveneºti, încheiat la Bucureºti la data de 3 martie 2000, precum ºi respectarea reglementãrilor naþionale ºi internaþionale în domeniul transporturilor rutiere, de mãrfuri ºi persoane, bazate pe principiile de aplicare a tarifelor legale pentru folosirea infrastructurii rutiere.

Motivele principale care au condus la aplicarea aceloraºi tarife autovehiculelor înmatriculate în Republica Moldova ca ºi transportatorilor cu autovehicule înmatriculate în alte state sunt urmãtoarele: practicarea frecventã ºi pe durate mari, de ordinul anilor, de cãtre autovehiculele înmatriculate în Republica Moldova a cabotajului la preþuri de dumping, constând în transporturi de marfã cu origine ºi destinaþie pe teritoriul României, care este interzis prin Acordul rutier menþionat mai sus, provocând protestul transportatorilor români, concurenþa fiind neloialã; alt punct este transportul frecvent de mãrfuri cu autobuze deþinãtoare de licenþe atât pentru transport de persoane, cât ºi pentru transport de marfã, deci douã licenþe pentru acelaºi autobuz; alt punct este aplicarea de tarife în dolari prin reciprocitate, deoarece la intrarea în Republica Moldova se aplicã tarife tuturor autovehiculelor înmatriculate în România, inclusiv autoturisme.

Vã mulþumim ºi noi, domnule secretar de stat.

Doamnã deputat, dacã vreþi sã vã exprimaþi în legãturã cu rãspunsul primit în intervalul de timp pe care îl cunoaºteþi.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã.

Nu în special în legãturã cu rãspunsul primit, cu datele pe care le-am audiat în rãspunsul domnului secretar de stat, ci mai de grabã cu o ultimã frazã din interpelarea mea în care, dincolo de datele prezentate Ñ ºi ºtiu cã acestea sunt, pentru cã am în faþã un material pe care l-am obþinut de la minister în legãturã cu o documentare la Protocol Ñ, dar interpelarea mea avea în final o întrebare, ºi anume aceea cã am dorit sã cunosc care este opinia domnului ministru în dezvoltarea relaþiilor speciale pe care România le are cu Republica Moldova, în sensul pe care l-a prezentat în interpelarea mea, ºi dacã în acest sens are în vedere o perspectivã asupra reglementãrilor care au fost în discuþie.

Vã mulþumesc ºi eu. Am înþeles de la dumneavoastrã cã în legãturã cu aceastã întrebare, care compunea ºi ea interpelarea, nu aþi primit un rãspuns satisfãcãtor.

Aº întreba dacã sunt aici domnul Petru Bejinariu ºi doamna Marina Ionescu, care au interpelat pe doamna ministru Smaranda Dobrescu. Vãd cã doamna ministru a sosit aici, pentru a reveni asupra acestui punct.

Vã rog, domnule deputat.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea se adreseazã Ministerului Muncii ºi Protecþiei Sociale ºi are urmãtorul obiect: în judeþul Suceava, ca ºi în alte judeþe din Moldova, recrutarea forþei de muncã care urmeazã sã lucreze în strãinãtate se efectueazã la aceastã datã de tot felul de societãþi sau de tot felul de intermediari.

Sunt multe cazuri când oamenii aflaþi în disperare, din cauza sãrãciei, sunt recrutaþi de astfel de societãþi ºi apoi amânaþi, fie duºi în eroare, fie escrocaþi. Dau ca exemplu în prezent recrutãrile care se fac în Bucovina istoricã (pentru Franþa) la Bilca, la Straja, la Vicovul de Sus ºi la Brodina, de faþã fiind acolo unde se adunã zeci de oameni. Nu se pot realiza astfel de recturãri ºi înscrieri nici în primãrie, nici la ºcoalã, ci în cãminul cultural care este cea mai mare încãpere la aceastã datã.

Întrebare: vã rugãm, doamna ministru Smaranda Dobrescu, sã precizaþi pentru opinia publicã, dar mai ales pentru cei interesaþi, dacã ministerul pe care cu onoare îl conduceþi cunoaºte gradul de extindere a acestui fenomen ºi dacã are în vedere înfiinþarea unei direcþii sau eventual a unui serviciu pentru coordonarea acestei activitãþi, asigurând, pe de o parte, informarea ºi, pe de altã parte, protecþia oamenilor care vor sã lucreze în strãinãtate.

Vã mulþumesc.

Vã rog, doamna ministru.

## **Doamna Smaranda Dobrescu** _Ñ ministrul muncii ºi_

## _protecþiei sociale:_

## Vã mulþumesc. Doamnã deputat, Domnule deputat,

În organizarea Ministerului Muncii ºi Protecþiei Sociale, în cadrul Direcþiei generale politiciÑprograme privind piaþa muncii funcþioneazã Direcþia pentru programe de ocupare a forþei de muncã în strãinãtate, care promoveazã programe ºi propune acorduri ºi proiecte de colaborare internaþionalã în domeniul ocupãrii forþei de muncã, înfãptuieºte prevederile acordurilor aprobate ºi coordoneazã activitatea de intermediere, recrutare ºi plasare a forþei de muncã în strãinãtate.

În prezent, aceastã activitate se desfãºoarã în baza convenþiilor încheiate între Guvernul României ºi Guvernul Germaniei, care au ca scop stabilirea condiþiilor clare pentru firmele româneºti ºi germane care colaboreazã pe bazã de contracte de lucrãri, în scopul îmbunãtãþirii posibilitãþilor de trimitere ºi angajare a personalului român.

De asemenea, pentru protecþia forþei de muncã române care se deplaseazã în Israel, prin ordin al ministrului muncii ºi protecþiei sociale a fost înfiinþatã comisia specialã care urmãreºte respectarea unor condiþii obligatorii de cãtre societãþile de recrutare ºi plasare de forþã de muncã, încheierea unor contracte ferme cu antreprenorii din Israel, încheierea poliþelor de asigurare pentru cauze de deces, repatriere, accident, asistenþã medicalã pe teritoriul statului Israel.

Ministerul Muncii ºi Protecþiei Sociale cunoaºte tendinþele de migrare a forþei de muncã româneºti, în special în statele din Uniunea Europeanã, manifestate pe piaþa forþei de muncã din România ºi, în considerarea acestui fapt, a înaintat în anul 1998 un proiect de Lege privind protecþia cetãþenilor români care lucreazã în strãinãtate. În prezent, acest proiect de lege, care a fost discutat în Senat, precum ºi în comisiile de specialitate ale Camerei Deputaþilor, urmeazã sã fie discutat în plenul Camerei Deputaþilor.

Proiectul propus prevede ca activitatea de mediere a angajãrii cetãþenilor români în strãinãtate sã fie desfãºuratã numai de cãtre agenþi acreditaþi de cãtre Ministerul Muncii ºi Protecþiei Sociale. În acest fel, va putea fi verificatã ºi urmãritã activitatea societãþilor care mediazã angajarea cetãþenilor români, putând fi garantatã în condiþiile legii menþionate veridicitatea contractelor prezentate.

Vã mulþumim, doamnã ministru, ºi dacã domnul deputat vrea sã se exprime în legãturã cu ceea ce a însemnat rãspunsul doamnei ministruÉ

Eu îi mulþumesc doamnei ministru pentru rãspuns. Este elaborat. Fenomenul se cunoaºte, dar înþeleg cã, undeva, ceva nu funcþioneazã, de vreme ce sunt persoane, ºi dumneavoastrã declaraþi aici cã nimeni n-a dat nici un fel de autorizare, deci sunt persoane ºi societãþi care totuºi îndeplinesc astfel de recrutare.

Cred cã la legea aceasta despre care vorbiþi dumneavoastrã Ñ ºi este foarte necesarã Ñ, care va ajunge la Camera Deputaþilor, va trebui sã introducem prevederi coercitive pentru astfel de persoane care perturbã fenomenul recrutãrii, dirijãrii ºi coordonãrii procesului de recrutare a forþei de muncã.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc ºi eu, domnule deputat.

Vreau sã revenim, cu acordul dumneavoastrã, la interpelarea domnului Mihai Vitcu, pentru cã, între timp, a apãrut reprezentantul Ministerului Sãnãtãþii, domnul secretar de stat Irinel Popescu.

Domnule deputat Vitcu, vã rog.

Vã mulþumesc.

Domnule preºedinte,

Interpelarea mea se adreseazã domnului ministru Hajdœ G‡bor, ministrul sãnãtãþii.

Aplicarea reformei în domeniul sanitar fãrã o legislaþie coerentã, fãrã precizãri în domeniu ºi fãrã o metodologie clarã provoacã convulsii ºi conduce la comiterea unor greºeli în rândul cadrelor medicale. Victimele acestei degringoade organizatorice sunt populaþia, care este din ce în ce mai bolnavã ºi pauperã, precum ºi o parte a cadrelor medicale.

Urmare a acestei stãri de fapt, la nivelul oraºului Gura Humorului din judeþul Suceava, în rândul cadrelor medicale s-a declanºat un rãzboi dur, iar aºa-zisa ”privatizareÒ a creat tensiuni, care au afectat grav calitatea actului medical, costurile suportate de pacienþi s-au triplat ºi, ce-i mai grav, centrul medical de specialitate, policlinica orãºeneascã deci este pe cale de a se desfiinþa.

Rugãm pe domnul ministru Hajdœ G‡bor sã precizeze pentru populaþia din localitatea amintitã Ñ ºi, dupã ºtiinþa mea, situaþia se regãseºte ºi în alte oraºe ºi judeþe din þarã Ñ dacã centrele medicale de specialitate vor avea un statut bine definit în realizarea actului medical.

Am anexat la aceastã interpelare ºi un articol din presa localã, unde se reflectã pe larg situaþia de la Gura Humorului ºi chiar din alte localitãþi ale judeþului Suceava. Vã mulþumesc.

ªi noi vã mulþumim, domnule deputat. Domnule secretar de stat, vã rog.

## **Domnul Irinel Popescu** _Ñ secretar de stat în Ministerul Sãnãtãþii:_

## Domnule preºedinte,

## Domnilor deputaþi,

Mai întâi, aº dori sã-mi cer scuze pentru întârziere. În ceea ce urmeazã, am sã citesc rãspunsul formulat de domnul ministru Hajdœ G‡bor la interpelarea dumneavoastrã.

Aº dori sã adaug, în ce priveºte documentarea personalã asupra cazului, cã presupun ca ºi dumneavoastrã cã este vorba mai mult de factori individuali decât de factori de naturã organizatoricã. Totuºi, în rãspunsul ministerului am cãutat sã arãtãm care este cadrul actual de organizare sanitarã la care vã referiþi în interpelare.

Deci unul din punctele importante ale reformei sanitare a fost organizarea cabinetelor medicale conform Ordonanþei Guvernului nr. 124/1998, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, organizare prin care medicii specialiºti deveneau liber-profesioniºti ºi li se atribuiau cabinetele în comodat Ð fiind plãtiþi conform punctelor realizate din acordarea serviciilor medicale.

Conform Ordinului ministrului sãnãtãþii nr. 736/1999 privind organizarea asistenþei medicale de specialitate în ambulatoriu, medicilor care lucrau în policlinicã li s-a creat o alternativã, putând opta atât pentru organizarea cabinetelor conform Ordonanþei nr. 124, deci pentru comodat, cât ºi pentru organizarea în Centre de diagnostic ºi tratament, centre medicale Ð unitãþi sanitare cu personalitate juridicã, persoana juridicã încheind contract direct cu Casele de Asigurãri de Sãnãtate pentru plata serviciilor medicale prestate în aceste unitãþi.

O a treia formã ar fi, conform Ordinului nr. 736/1999, reorganizarea policlinicii ca ambulatoriu de specialitate, unitate fãrã personalitate juridicã în structura spitalului, contractul cu Casa de Asigurãri încheindu-se între spital, ca persoanã juridicã, ºi Casa de Asigurãri de Sãnãtate pentru serviciile desfãºurate în ambulatoriul spitalului.

Direcþia de Sãnãtate Publicã a Judeþului Suceava, prin adresa nr. 17.892 din noiembrie 1999, înainteazã spre aprobare Ministerului Sãnãtãþii reorganizarea asistenþei medicale de specialitate în ambulatoriu, propunerea fiind ca Policlinica Gura Humorului sã fie organizatã conform Ordonanþei nr. 124/1998 cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, deci în prima formã din cele 3 menþionate, ºi anume comodatul.

Vã mulþumim, domnule secretar de stat.

Domnule deputat,

Vã rog sã vã exprimaþi în legãturã cu rãspunsul... Bineînþeles, dacã aveþi intenþia.

Foarte scurt, domnule preºedinte.

Mulþumesc domnului secretar de stat pentru rãspunsul primit.

Sigur cã da, interpelarea mea a pornit de la o situaþie concretã, cea de la Gura Humorului, dar ea se regãseºte, din pãcate, ºi în alte localitãþi ºi voiam sã fac precizarea cã, sub umbrela reformei, a schimbãrii denumirilor Ñ nu-i mai spunem ”policlinicãÒ, îi spunem ”centru medical de specialitateÒ Ñ, se petrec lucruri care frizeazã legea, bunul-simþ ºi, ce-i mai grav, atenteazã la sãnãtatea populaþiei.

Înainte ca aceste policlinici sã se transforme în S.R.L.-uri, buticuri sau discoteci, Ministerul Sãnãtãþii ar trebui sã intervinã, pentru a curma abuzurile, interesele meschine, avariþia ºi sã aducã liniºtea necesarã atât în lumea medicilor, cât, mai ales, în rândul celor mulþi ºi nãpãstuiþi, pe care bolile nu-i iartã.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumim, domnule deputat. În ordinea listei, domnul Mihai Nicolescu, care are douã interpelãri pentru Ministerul Agriculturii, pentru ministrul Ioan Mureºan.

Domnule deputat,

Vã rog, dacã se poate, sã le concentraþi pe amândouã într-un timp rezonabil. V-aº ruga, ca sã poatã sã dea ºi reprezentantul Ministerului Agriculturii, secretarul de stat Panã Aurel, rãspunsul tot o datã.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Stimaþi colegi,

Domnilor miniºtri,

Prima interpelare porneºte de la situaþia lucrãrilor agricole la zi, având în vedere faptul cã, la data la care discutãm, existã suprafeþe mari arabile care nu sunt arate, fertilizarea cerealelor de toamnã nu s-a rezolvat decât în foarte micã mãsurã la semãnat, iar în aceastã perioadã, lucrarea efectuatã este undeva în jur de 10% ºi fãrã sã se þinã cont de raportul optim necesar asigurãrii unor producþii ridicate ºi eficiente, lucrãrile în domeniul horticol, de asemenea, sunt mult rãmase în urmã, de asemenea, sunt preocupãri slabe privind înfiinþarea ºi efectuarea lucrãrilor de întreþinere ºi fertilizare corespunzãtoare a suprafeþelor, islazurilor comunale.

Faþã de aceastã situaþie, mi-am permis ºi am formulat câteva întrebãri legate de programul pe care-l are în atenþie ministerul, vizând realizarea acestor lucrãri de eliberare a terenurilor ºi de arat, la nivelul judeþelor ºi localitãþilor, având în vedere cã avem circa 4 milioane hectare la ora actualã nearate. De asemenea, o altã întrebare în legãturã cu structura de culturi agricole preconizatã pentru anul acesta agricol, având în vedere cã o serie de culturi s-au redus foarte mult ºi altele chiar au dispãrut din structura culturilor, ºi o a treia întrebare este în legãturã cu sistemul de fertilizare ºi, bineînþeles, în legãturã cu programul prevãzut vizând fertilizarea pentru principalele culturi agricole în acest an.

A doua interpelare porneºte de la o scrisoare primitã din partea unui salariat al Direcþiei sanitare veterinare din Iaºi, judeþul Iaºi, care solicitã intervenþia pentru a aduce la cunoºtinþã o serie de abuzuri pe care domnul director al Direcþiei sanitare veterinare Iaºi, respectiv domnul doctor Duminicã Gheorghe, le realizeazã în cadrul unitãþii pe care o conduce ºi, bineînþeles, cu speranþa cã ministerul va dispune o anchetã pentru analiza situaþiei din cadrul Direcþiei sanitare veterinare Iaºi, adoptând ºi mãsurile ce se impun.

Petentul respectiv evidenþiazã în cursul scrisorii o serie de abuzuri pe care le-am prezentat, legate de o campanie de rãzbunare, de o platã abuzivã a unui numãr de medici, în condiþiile în care aceºtia, de la 1 aprilie, nu mai erau salariaþi, de o serie de decizii de detaºãri, mutãri abuzive, transferuri ºi sancþionãri asupra salariaþilor. Majoritatea acestor decizii au fost anulate de cãtre instanþele de judecatã, dar, totuºi, sistemul acesta de lucru continuã ºi, bineînþeles, domnul doctor Duminicã

Vã mulþumim, domnule deputat.

Vã rog, domnule secretar de stat Aurel Panã, sã prezentaþi un rãspuns, dacã se poate, concentrat, pentru amândouã interpelãrile.

## **Domnul Aurel Panã** _Ñ secretar de stat în Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei:_

Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor deputaþi, Domnule deputat Mihai Nicolescu,

La interpelarea dumneavoastrã privind desfãºurarea lucrãrilor din primãvara acestui an ºi în special în ceea ce priveºte eliberarea terenurilor de resturi vegetale ºi realizarea lucrãrilor de primãvarã, vã putem comunica urmãtoarele: la data de 16 martie 2000, din programul de 6.489 mii hectare, din care pe 5.479 mii hectare în sectorul privat, au fost executate arãturi pentru însãmânþãri de primãvarã pe 3.702 mii hectare într-o proporþie de 57%, 3.249 mii hectare în sectorul privat, rãmânând de arat la aceastã datã încã 2.787 mii hectare, din care 2.230 mii hectare în sectorul privat.

Pentru executarea acestui volum de arat, faþã de dotarea existentã, sunt programate sã se foloseascã peste 117.000 tractoare, din care 106.000 tractoare în sectorul privat, utilaje care pot realiza peste 140.000 hectare arãturã zilnic, lucrare ce în majoritatea judeþelor se poate încheia în 15-20 zile bune de lucru.

Pe baza opþiunilor producãtorilor agricoli, în urma centralizãrii datelor comunicate de fiecare judeþ, s-a definitivat structura culturilor ce urmeazã a fi realizate în anul 2000, în care principalele culturi sunt: grâu, secarã: 1.874.000 hectare; orz: 213.922 hectare; orzoaicã: 215.617 hectare; porumb: 3.226.382 hectare; floarea-soarelui: 986.344 hectare; rapiþã pentru ulei: 78.571 hectare ºi, din nefericire, pentru sfecla de zahãr, numai 76.736 hectare, tutun: 11.987 hectare. La cartofi s-au raportat lucrãri pentru 279.102 hectare, iar la legume de câmp, pe 236.609 hectare. În toamna anului 1999 au fost însãmânþate cu culturi de toamnã 2.214,5 mii hectare, suprafaþa totalã ocupatã în toamnã fiind de 2.483 mii hectare, urmând a fi însãmânþate în primãvarã 6.063 mii hectare.

Pentru semestrul I al acestui an, au fost solicitate de cãtre judeþe, pentru a asigura un nivel mediu de fertilizare, 1.032,7 mii tone de substanþã activã, din care 525,1 mii tone substanþã activã azot, 358,7 mii tone substanþã activã fosfor ºi 148,9 mii tone substanþã activã potasiu.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat. Domnule deputat,

Dacã în legãturã cu rãspunsul dat de Ministerul Agriculturii aveþi comentarii?

Vã rog sã-mi permiteþi sã mulþumesc conducerii ministerului pentru operativitate ºi întocmirea rãspunsului. Vã mulþumesc foarte mult.

În legãturã cu prima interpelare, trebuie sã remarcãm faptul cã avem la ora actualã aproximativ 3 milioane hectare, din operativa ministerului, care reprezintã o pierdere extraordinarã de producþie, având în vedere cã, practic, vizeazã culturi de importanþã majorã Ð porumb ºi alte culturi care, într-adevãr, vor realiza producþii înjumãtãþite în condiþiile în care nu am efectuat arãtura la timp ºi o realizãm la ora aceasta. În legãturã cu a doua problemã vizând structura de culturi, nu întâmplãtor am formulat aceastã întrebare. Din rãspunsul ministerului se observã cã am redus foarte mult aceastã structurã, au dispãrut culturi de esenþã, aproape, din structurã, respectiv in de ulei, in de fibrã, cânepã, ricin, soia, fasole Ð suprafeþe foarte mici la sfeclã, de asemenea, suprafeþe care nu ne vor permite sã asigurãm necesarul la nivelul þãrii. Plus o serie întreagã de preocupãri în industria aceasta uºoarã.

Legat de sistemul de fertilizare, cantitatea propusã solicitatã, într-adevãr, este destul de micã, dar nici aceasta probabil cã nu se va putea realiza. Având în vedere faptul cã pentru o tonã de grâu trebuie sã asigurãm circa 25-30 de kg de azot, 15 kg de fosfor Ñ date începând din toamnã pânã în momentul acesta în care ne aflãm Ñ ºi având în vedere faptul cã la ora actualã nu avem mai mult de 15% fertilizat din suprafaþa de pãioase, într-adevãr, ne aºteptãm la producþii sub normal, ineficiente ºi care ne vor pune în discuþie eficienþa activitãþii noastre.

Cred cã trebuie fãcut ceva în acest sens ºi tratatã agricultura în mod foarte serios, de aºa manierã încât sã

putem obþine producþii corespunzãtoare, corelat cu posibilitãþile ecologice ºi condiþiile necesare de a face faþã aspectului acesta concurenþial sau, mai corect spus, confruntãrii internaþionale la care suntem supuºi ºi este normal ca într-o economie de piaþã aºa sã fie. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule deputat.

Îl rog pe domnul deputat Gheorghe Ionescu sã dezvolte interpelarea dumnealui privind situaþia S.C. AGROZOOTEHNICA S.A. Robãneºti ºi sã primeascã rãspuns tot de la domnul secretar de stat Aurel Panã.

Vã rog, domnule deputat.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule ministru,

Referitor la articolul: ”Ministerul Agriculturii a concesionat terenurile agricole a 18 foste I.A.S.-uri aflate în lichidare judiciarãÒ, din cotidianul ”România LiberãÒ din ziua de vineri, 10 martie 2000, prin care se face afirmaþia cã Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei a organizat ºi þinut în luna ianuarie a.c. licitaþie pentru concesionarea de terenuri agricole aparþinând unui numãr de 33 de societãþi din totalul celor 70 aflate în lichidare judiciarã. în cuprinsul articolului este menþionatã ºi Societatea AGROZOOTEHNICA S.A. Robãneºti din judeþul Dolj, al cãrei teren a fost concesionat de Societatea Comercialã ALDO COMEX S.R.L.

Faþã de aceastã situaþie, fac urmãtoarea precizare: Societatea Comercialã AGROZOOTEHNICA Robãneºti din judeþul Dolj în mod eronat a fost trecutã în lichidare judiciarã, întrucât prin sentinþa nr. 1.703 din 23.XI.1998 a Tribunalului Judeþean Dolj, acesta a constatat cã unitatea nu a fost în incapacitate de platã ºi astfel societatea a fost scoasã de la lichidare judiciarã.

Societatea Comercialã AGROZOOTEHNICA Robãneºti, fiind în administrarea Fondului Proprietate de Stat, a adus la cunoºtinþa acestuia cuprinsul sentinþei nr. 1.703 din 23.XI.1998, cât ºi Direcþiei Generale a Agriculturii ºi Alimentaþiei Dolj care, la rândul ei, a fãcut cunoscut Ministerului Agriculturii ºi Alimentaþiei, Direcþia de Concesionare ºi Arendare, prin adresa nr. 80 din 12.I.2000 acelaºi conþinut al sentinþei mai sus menþionate, prin care se solicitã sã se anuleze poziþia nr. 339 din Anexa nr. 1 ºi Societatea Comercialã AGROZOOTEHNICA Robãneºti sã fie inclusã în Anexa nr. 2 ce cuprinde unitãþile care nu sunt în lichidare ºi se vor privatiza.

În cele ce urmeazã vã prezint succint situaþia actualã a societãþii: întreaga suprafaþã arabilã a societãþii, de 3.882 hectare a fost cultivatã în întregime, iar în anul agricol 1999-2000 are însãmânþatã suprafaþa de 2.100 hectare pãioase, care au fost în întregime fertilizate, iar pe diferenþa de 1.782 hectare au fost executate ogoare de toamnã ºi în prezent se executã lucrãri de pregãtire ºi însãmânþare a culturilor din prima epocã. Societatea posedã parcul de tractoare ºi maºini în funcþiune ºi-ºi executã lucrãrile agricole cu utilaje proprii, neexistând pericolul sã rãmânã suprafeþe necultivate.

Vã rog, domnule secretar de stat.

V-aº ruga sã aveþi bunãvoinþa sã scurtaþi, sã concentraþi, pentru ca sã termine toatã lumea în intervalul de timp consacrat acestei activitãþi.

Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

La interpelare aº vrea sã prezint numai finalul rãspunsului.

Lista societãþilor comerciale care au fãcut obiectul anexei la Hotãrârea nr. 1.010 a fost propusã pe proprie rãspundere de cãtre fiecare Direcþie generalã agricolã din teritoriu.

Putem sã vã informãm, domnule deputat, cã la nivelul conducerii Ministerului Agriculturii s-a luat decizia de amânare a semnãrii contractului de concesiune la care dumneavoastrã aþi fãcut referire, pentru a se analiza cu atenþie situaþia juridicã a societãþii. În prezent se analizeazã faptele menþionate de dumneavoastrã ºi vã vom informa în timp util.

Pentru a se evita astfel de situaþii, vã putem informa, de asemenea, cã urmeazã sã fie verificatã fiecare unitate în parte care a fost supusã acestui proces de privatizare. Vã mulþumesc.

## Vã mulþumim ºi noi.

## Domnule deputat,

Dacã sunteþi mulþumit de rãspuns, dacã vreþi sã completaþi? Vã rog.

Eu mulþumesc domnului ministru pentru rãspuns, însã aº vrea sã se dea ºi în scris acest rãspuns, cu rugãmintea Ñ poate mã repet încã o datã Ñ, reþineþi cã este singura unitate din fostele I.A.S.-uri din judeþul Dolj care la ora actualã are cea mai bunã situaþie din punct de vedere al lucrãrii terenului, au un numãr de 700 vaci în patrimoniu, care asigurã laptele pentru Craiova.

Desfiinþãm ºi aceastã unitate, o vindem bucatã cu bucatã ºi s-ar putea ca sã nu mai rãmânã nimic din ea. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule deputat.

În continuare, are cuvântul pentru a-ºi prezenta interpelarea domnul Nicolae Leonãchescu.

Domnul deputat Marcu Tudor se declarã mulþumit cu rãspunsul scris din partea Ministerului Apãrãrii.

Deci, domnul Leonãchescu Ñ interpelare cãtre Ministerul Transporturilor, adresatã domnului Traian Bãsescu. Este aici ca sã rãspundã domnul secretar de stat Adrian Marinescu.

Vã rog, domnule deputat.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea mea, într-adevãr, se adreseazã domnului ministru Traian Bãsescu.

Anul trecut au fost desfiinþate trenurile 1735, respectiv 1736, care circulau pe relaþia Bucureºti Ð Cluj-Napoca, trecând prin Piteºti, Piatra-Olt, Râmnicu-Vâlcea, Sibiu etc. Desfiinþarea acestor trenuri, al cãror program era foarte bine pus la punct Ñ permitea folosirea, pe timpul zilei, a spaþiului de timp acordat reîntoarcerii Ñ a pus în mare dificultate cãlãtorii din multe judeþe.

Eu am pus întrebarea dacã aceastã desfiinþare a fost cauzatã de o idee care nu ne este favorabilã, ºi anume aceea de a izola Transilvania de restul þãrii, de a micºora fluxurile care merg spre Ardeal sau care vin dinspre Ardeal. Dacã nu este adevãrat, atunci varianta economicã ar putea sã fie cauza desfiinþãrii ºi, în acest caz, de vinã poate cã sunt controlorii. Oricum, se simte nevoia acutã de reînfiinþare a acestor trenuri. Doresc rãspuns la aceastã problemã.

Vã rog, domnule secretar de stat Adrian Marinescu.

Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Rãspuns la interpelarea domnului deputat Nicolae Leonãchescu.

Pentru încadrarea în norma de 3 km pe anul 1999, aprobatã prin Hotãrârea Guvernului în Planul de mers 1999Ð2000, a fost necesarã reducerea acestui indicator, prin scoaterea din circulaþie a unor trenuri de rang superior neutilizate corespunzãtor, limitarea la anumite staþii sau circulaþia numai în anumite zile ale sãptãmânii. Aceasta s-a fãcut þinând seama de gradul de utilizare a trenurilor ºi de pierderile estimate pe zi, în cazul circulaþiei lor. S-a constatat astfel cã trenul 1735, respectiv 1736, a avut în anul 1999 gradul mediu de utilizare de 34%, iar pierderile estimate pe zi ºi pereche de trenuri au fost de aproximativ 36 de milioane de lei.

Menþionãm cã în urma sondajelor efectuate în tren ºi la casele de bilete a rezultat cã acest tren a avut o utilizare foarte scãzutã pe relaþia directã Bucureºti Ð Cluj, gradul mediu de 34% fiind înregistrat pentru parcursuri fracþionate ºi mult mai scurte. Deoarece trenul a fost mai solicitat între localitãþile de pe Valea Oltului ºi Cluj, dar mai puþin solicitat între Bucureºti ºi Piteºti, în Planul de mers 2000Ð2001, C.F.R. Cãlãtori S.A. a luat hotãrârea introducerii în circulaþie a unui tren accelerat în relaþia CraiovaÐCluj, cu grupã de Piteºti, care va rãspunde solicitãrilor pentru aceastã rutã.

Vã mulþumesc.

## Mulþumim ºi noi.

Dacã domnul deputat se declarã mulþumit de rãspuns sau dacã are completãri de fãcut? Domnul Leonãchescu.

Am reþinut cã singurul argument a fost cel economic, dar sunt situaþii excepþionale, în care primeazã alte interese, ºi, în cazul de faþã, problema legãturii strânse dintre Transilvania ºi restul þãrii. Ar trebui depãºitã o asemenea mentalitate, pentru cã perspectiva nu ne este favorabilã.

Eu insist pentru reînfiinþarea acestor trenuri, exact cum au fost ele programate anul trecut, cum au funcþionat atâþia ani ºi au fost ºi favorabile din punct de vedere economic.

Între timp, domnule deputat, cred cã se amenajeazã ºi alte circuite rutiere care, poate cã... În fine, îmi permit ºi eu sã fac o completare care, de fapt, e nelalocul ei, de pe locul pe care stau.

În continuare, domnul Petre Naidin este invitat sã susþinã interpelarea cãtre Ministerul Educaþiei Naþionale, adresatã domnului Andrei Marga, ministru. Rãspunde domnul secretar de stat Mircea Corneliu Fronescu.

E o problemã presantã, ºi a dascãlilor români, privind disponibilizãrile conform ordonanþei de curând elaborate.

Întreb pe domnul ministru despre situaþia care existã ºi în judeþul Cãlãraºi, pe care-l reprezint, întrucât sunt convins cã vor avea loc ºi aceste raþionalizãri. Cât de mulþi, pe ce criterii, de ce trebuie acest lucru, de ce trebuie sã se bucure unii din dascãli, dupã alegaþia ”gaudeamus igiturÒ, de ce alþii trebuie sã suporte Golgota nivelului de trai, realitãþi pe care sunt convins cã domnul

ministru ºtie sã le explice ºi, bãnuiesc, are ºi posibilitãþi de redresare. Altfel, sunt nevoit sã-i amintesc despre ceea ce ne-a lãsat Eminescu Ñ întâmplãtor, astãzi, m-am uitat Ñ care ne detalia faptul cã, într-un guvern, într-o guvernare, principiul stabilitãþii, care sã asigure pacea internã ºi externã, sau principiul muncii, care sã excludã elementele neproductive de la beneficiul societãþii, ar fi primordiale ºi vremurilor noastre.

Aºtept rãspuns autorizat.

Invit pe domnul secretar de stat Mircea Corneliu Fronescu sã rãspundã concis ºi, dacã se poate, ºi complet domnului deputat Naidin.

Vã rog, domnule secretar de stat.

## **Domnul Mircea Corneliu Fronescu** _Ñ secretar de stat în Ministerul Educaþiei Naþionale:_

## Domnule preºedinte de ºedinþã,

## Domnilor deputaþi,

Aº începe, înainte de a rãspunde la interpelare, dar tot concis, aº vrea sã vã reamintesc ceea ce, de altfel, cunoaºteþi, cã mãririle acestea salariale care urmeazã sã intre în vigoare de la 1 aprilie sau, hai sã zicem, chiar 2 Ñ sã nu credem cã este ”Ziua pãcãleliiÒ, cumva Ñ reprezintã procentual cele mai importante mãriri din ultimii 10 ani, chiar dacã, probabil, ºi cu aceste mãriri, sumele vor fi suficient de mici.

ªi acum, referitor la interpelarea pe care o prezentaþi astãzi, vã aducem la cunoºtinþã urmãtoarele. În ceea ce priveºte aplicarea Ordinului Ministrului Educaþiei Naþionale nr. 3269/27 februarie 2000, referitor la mãsurile de raþionalizare a cheltuielilor de personal din unitãþile de învãþãmânt preuniversitar, la nivelul judeþului Cãlãraºi au fost luate urmãtoarele mãsuri. Au fost reduse 55 posturi didactice de predare, din care: 1 post la ISJ Cãlãraºi, 7 posturi de învãþãtori la ºcolile cu clase IÐIV, 45 posturi educatoare ºi douã posturi maiºtri instructori la ”Palatul CopiilorÒ Cãlãraºi. Reducerea acestor posturi s-a fãcut astfel: la nivelul Inspectoratului ºcolar judeþean Cãlãraºi, s-a renunþat la postul de director economic; numãrul de 7 posturi învãþãtori este rezultatul renunþãrii la personal didactic suplinitor necalificat, deci necalificat, repet, acolo unde, în ºcolile cu clase IÐIV, prezenþa elevilor era sub limita minimã admisã de lege ºi, în consecinþã, s-a recurs la organizarea de clase în sistem simultan; numãrul de douã posturi maiºtri instructori a fost rezultatul renunþãrii la personalul didactic suplinitor necalificat, ºi iar accentuez, acolo unde, în cadrul cercurilor organizate la ”Palatul CopiilorÒ Cãlãraºi, elevii înscriºi nu mai frecventau cursurile; numãrul de 45 de posturi de educatoare a fost rezultatul renunþãrii la personalul didactic suplinitor necalificat, în condiþiile în care frecvenþa ºcolarã, la unele grãdiniþe, era deficitarã ºi, în consecinþã, s-a recurs la organizarea de grupe în sistem comasat.

Mulþumim ºi noi, domnule secretar de stat.

Domnule Petre Naidin, dacã vreþi sã faceþi consideraþii. Dacã nu, mulþumesc, încã o datã, tuturor membrilor Executivului, reprezentat prin secretarii de stat.

Vã anunþ cã ultimul pe listã, astãzi, era înscris domnul Vasile Bran, care a fost de acord, dat fiind cã a fost el însuºi indisponibil, sã primeascã un rãspuns scris din partea Ministerului Justiþiei.

ªedinþa noastrã de astãzi se închide. Vã mulþumesc.

## _ªedinþa s-a încheiat la ora 19,05._

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti.

Adresa pentru publicitate : Serviciul relaþii cu publicul ºi agenþii economici, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, telefon 411.58.33. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 38/2000 conþine 28 de pagini.**

Preþul 13.412 lei