Stenogramă plen

3. Proiectul Legii pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 44/1994 privind veteranii de rãzboi, precum ºi unele drepturi ale invalizilor ºi vãduvelor de rãzboi (lege organicã).

4. Proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 194/1999 privind instituirea medaliei comemorative ”150 de ani de la naºterea lui Mihai EminescuÒ (procedurã de urgenþã).

5. Proiectul Legii pentru aderarea României la Convenþia internaþionalã privind armonizarea controalelor mãrfurilor la frontiere, semnatã la Geneva la 21 octombrie 1982.

6. Proiectul Legii pentru ratificarea Acordului sub formã de schimb de scrisori între Guvernul României ºi Comunitatea Europeanã, realizat la Bruxelles la 17 iunie 1999, pentru modificarea Acordului sub formã de schimb de scrisori între România ºi Comunitatea Europeanã privind stabilirea reciprocã de contingente tarifare pentru anumite vinuri, efectuat la Bruxelles la 26 noiembrie 1993.

1. Propunerea legislativã pentru completarea art. 8 din Legea nr. 71/1995 privind dreptul absolvenþilor învãþãmântului particular liceal, postliceal ºi superior de a susþine examenul de finalizare a studiilor la unitãþi ºi instituþii similare din învãþãmântul de stat (procedurã de urgenþã).

2. Proiectul Legii privind unele mãsuri pentru asigurarea respectãrii drepturilor de proprietate intelectualã în cadrul operaþiunilor de vãmuire.

3. Raportul comisiei de mediere la proiectul Legii privind regimul strãinilor în România (continuarea dezbaterilor; lege organicã).

4. Proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 40/1999 privind protecþia chiriaºilor ºi stabilirea chiriei pentru spaþiile cu destinaþia de locuinþe (procedurã de urgenþã; continuarea dezbaterilor).

5. Proiectul Legii protejãrii monumentelor istorice (continuarea dezbaterilor; lege organicã).

6. Propunerea legislativã pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 48/1992 a audiovizualului (continuarea dezbaterilor; lege organicã).

7. Proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 127/1999 privind instituirea unor mãsuri cu caracter fiscal ºi îmbunãtãþirea realizãrii ºi colectãrii veniturilor statului (procedurã de urgenþã; continuarea dezbaterilor).

8. Propunerea legislativã privind modificarea indicatorului de prioritate intersectorialã pentru învãþãmânt (procedurã de urgenþã).

9. Proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 201/1999 pentru completarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 66/1997 privind scutirea de platã a impozitelor pe salarii ºi/sau venituri realizate de consultanþi strãini pentru activitãþile desfãºurate în România în cadrul unor acorduri de împrumut (procedurã de urgenþã).

10. Proiectul Hotãrârii privind modificarea Regulamentului Camerei Deputaþilor.

11. Propunerea legislativã privind utilizarea eficientã a energiei ºi propunerea legislativã privind creºterea eficienþei energetice.

12. Propunerea legislativã pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 27/1994 privind impozitele ºi taxele locale, modificatã ºi completatã prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 62/1998.

13. Propunerea legislativã pentru completarea art. 50 din Legea nr. 27/1994 privind impozitele ºi taxele locale.

14. Propunerea legislativã privind organizarea ºi exercitarea profesiei de consilier juridic.

15. Propunerea legislativã pentru modificarea alin. 1 al art. 9 din Legea nr. 74/1995 privind exercitarea profesiunii de medic, înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea Colegiului Medicilor din România (lege organicã).

16. Proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 129/1998 privind declararea ca zonã de interes naþional a unui ansamblu din perimetrul central al Municipiului Bucureºti, incluzând Noul Centru Civic ºi Centrul Istoric, ºi stabilirea condiþiilor de realizare a investiþiilor pentru ansamblul urbanistic din aceastã zonã (continuarea dezbaterilor).

17. Proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 29/1999 privind unele mãsuri legate de trecerea la anul 2000 a sistemelor informatice ºi a sistemelor electronice microprogramate (procedurã de urgenþã).

18. Proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 67/1998 privind restructurarea Bãncii Române de Comerþ Exterior Ñ BANCOREX Ñ S.A., în vederea privatizãrii (procedurã de urgenþã).

19. Proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 44/1999 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei de urgenþã nr. 67/1998 privind restructurarea financiarã a Bãncii Române de Comerþ Exterior Ñ BANCOREX Ñ S.A., în vederea privatizãrii (procedurã de urgenþã).

20. Proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 91/1998 privind acoperirea ºi restituirea diferenþelor de curs valutar pentru 21.

22.

sumele în valutã depuse de cetãþenii români în contul Bãncii Române de Comerþ Exterior Ñ S.A., potrivit legislaþiei în vigoare, pânã la data de 31 decembrie 1989.

Proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 127/1998 privind mãsuri pentru oprirea subcapitalizãrii, prin rectificarea bilanþului contabil pe anul 1997 la Banca Românã de Comerþ Exterior BANCOREX Ñ S.A.

Proiectul Legii pentru aprobarea ordonanþei Guvernului nr. 39/1999 privind finalizarea procesului de restructurare a Bãncii Române de Comerþ Exterior BANCOREX Ñ S.A. ºi fuziunea prin absorbire a acestei bãnci cu Banca Comercialã Românã Ñ S.A.

## 23.

## 24.

## 25.

## 26.

## 27.

## 28.

## 29.

Proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 63/1999 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 39/1999 privind finalizarea procesului de restructurare a Bãncii Române de Comerþ Exterior BANCOREX Ñ S.A. ºi fuziunea prin absorbire a acestei bãnci cu Banca Comercialã Românã Ñ S.A.

Proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 126/1999 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 39/1999 privind finalizarea procesului de restructurare a Bãncii Române de Comerþ Exterior BANCOREX Ñ S.A. ºi fuziunea prin absorbire a acestei bãnci cu Banca Comercialã Românã Ñ S.A., modificatã ºi completatã prin Ordonanþa Guvernului nr. 63/1999 (procedurã de urgenþã).

Proiectul Legii pentru aprobarea ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 62/1999 privind unele mãsuri de restructurare financiarã a Bãncii Române de Comerþ Exterior BANCOREX Ñ S.A. (procedurã de urgenþã).

Proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 89/1999 privind unele mãsuri de restructurare financiarã a Bãncii Române de Comerþ Exterior BANCOREX Ñ S.A. (procedurã de urgenþã).

Proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 115/1999 privind unele mãsuri de restructurare financiarã a Bãncii Române de Comerþ Exterior BANCOREX Ñ S.A. (procedurã de urgenþã).

Proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 123/1999 privind unele mãsuri de restructurare financiarã a Bãncii Române de Comerþ Exterior BANCOREX Ñ S.A. (procedurã de urgenþã).

Proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 195/1999 pentru completarea Ordonanþei Guvernului nr. 39/1999 privind finalizarea procesului de restructurare a Bãncii Române de Comerþ Exterior BANCOREX Ñ S.A. ºi fuziunea prin absorbire a acestei bãnci cu Banca Comercialã Românã Ñ S.A. (procedurã de urgenþã).

30. Proiectul Legii pentru modificarea Legii nr. 26/1990 privind Registrul Comerþului (lege organicã).

31. Proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 53/1998 pentru completarea Legii nr. 26/1990 privind Registrul Comerþului. 32. Proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 69/1998 privind unele mãsuri de protecþie pentru personalul al cãrui contract individual de muncã va fi desfãcut ca urmare a concedierilor colective determinate de reorganizarea Societãþii Naþionale a Cãilor Ferate Române.

33. Proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 10/1999 pentru completarea Ordonanþei Guvernului nr. 32/1995 privind timbrul judiciar.

34. Proiectul Legii pentru respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 49/1999 privind administrarea companiilor/societãþilor naþionale, a societãþilor comerciale la care statul sau o autoritate a administraþiei publice locale este acþionar majoritar, precum ºi a regiilor autonome (procedurã de urgenþã).

35. Raportul comisiei de mediere la proiectul Legii privind pensionarea anticipatã cu diminuarea cuantumului pensiei (lege organicã).

Voturi finale privind:

1. Raportul comisiei de mediere la proiectul Legii privind apãrarea secretului de stat ºi a secretului de serviciu (lege organicã).

2. Proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 74/1999 privind modificarea ºi completarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 82/1997 privind regimul accizelor ºi al altor impozite indirecte.

3. Propunerea legislativã privind structura personalului Curþii Constituþionale (lege organicã).

4. Proiectul Legii privind constituirea ºi organizarea clerului militar.

5. Proiectul Legii pentru respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 16/1999 privind scutirea de la plata taxei de reclamã ºi publicitate, precum ºi a majorãrilor de întârziere aferente. (Se supune votului dupã ce Birourile permanente, cu participarea preºedinþilor Comisiilor juridice ale celor douã Camere ºi a preºedintelui Comisiei pentru regulament a Camerei Deputaþilor, au discutat procedura de urmat.)

## PROGRAMUL

**Ð ora 12,30 ªedinþa Biroului permanent al Camerei Deputaþilor Ð orele 14,00Ð16,00 Activitate în cadrul grupurilor parlamentare ªEDINÞA ÎN PLEN A CAMEREI DEPUTAÞILOR Ð orele 16,00Ð18,30 Ð Dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi Ð orele 18,30Ð19,30 Ð Expunerea oralã a întrebãrilor ºi prezentarea de rãspunsuri la întrebãrile adresate membrilor Guvernului Ð orele 19,30Ð20,00 Ð Prezentarea pe scurt de cãtre deputaþi a interpelãrilor adresate membrilor Guvernului**

## **Marþi, 16 mai 2000*)**

**ªEDINÞA COMUNÃ A CAMEREI DEPUTAÞILOR ªI SENATULUI Ð ora 9,00 Dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi**

***) În situaþia în care ºedinþa comunã a Camerei Deputaþilor ºi Senatului se încheie înainte de ora 16,30, Camera Deputaþilor îºi va continua activitatea în comisiile permanente.**

**ªEDINÞA ÎN PLEN A CAMEREI DEPUTAÞILOR Ð orele 8,30Ð13,00 Ð Dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi**

**Ð ora 11,30**

**Ð ora 13,00 Ð orele 14,00Ð16,30**

**Voturi finale privind:**

**¥ Raportul comisiei de mediere la proiectul Legii privind apãrarea secretului de stat ºi a secretului de serviciu (lege organicã)**

- **¥ Proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 74/1999 privind modificarea ºi completarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 82/1997 privind regimul accizelor ºi al altor impozite indirecte**

- **¥ Propunerea legislativã privind structura personalului Curþii Constituþionale (lege organicã)**

- **¥ Proiectul Legii privind constituirea ºi organizarea clerului militar**

- **ªedinþa Biroului permanent al Camerei Deputaþilor**

**Ð Continuarea dezbaterilor asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi**

**ACTIVITATE ÎN COMISIILE PERMANENTE**

**Avizarea unor proiecte de lege ºi propuneri legislative; documentare ºi soluþionarea unor probleme repartizate comisiilor**

## **Vineri, 19 mai 2000**

**Activitãþi ale deputaþilor în circumscripþiile electorale**

## _ªedinþa a început la ora 16,25._

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Declar deschisã ºedinþa Camerei Deputaþilor de astãzi, anunþându-vã cã din totalul celor 343 de deputaþi ºi-au

înregistrat prezenþa un numãr de 270. Sunt absenþi 73, din care 16 participã la alte acþiuni parlamentare, cvorumul de lucru fiind de 156 deputaþi.

Sãptãmâna trecutã nu a fost aprobatã ordinea de zi, nici programul de lucru, motiv pentru care voi supune discuþiei ºi votului dumneavoastrã ordinea de zi ºi programul de lucru. Dacã la ordinea de zi, aºa cum a fost ea propusã de cãtre Biroul permanent de astãzi, existã propuneri de modificare?

Domnul Stãnescu.

Domnule deputat Stãnescu, aveþi microfonul!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Solicitarea este urmãtoarea. Aº dori ca proiectul de lege care figureazã pe lista Camerei Deputaþilor pentru ziua de miercuri la locul 1, ºi anume modificarea legislativã pentru completarea art. 8 din Legea nr. 71/1995 privind dreptul absolvenþilor învãþãmântului particular liceal, postliceal ºi superior de a susþine examenul de finalizare a studiilor la unitãþi ºi instituþii similare din învãþãmântul de stat, sã fie trecut, domnule preºedinte, cu acordul Ñ sper favorabil Ð al colegilor, pe ordinea de zi de astãzi, la locul 5.

Motivarea este urmãtoarea: aceastã modificare legislativã, propunerea respectivã are menþionatã procedura de urgenþã, iar în economia sa nu prevede decât câteva menþiuni, care fac ca în primul rând sub aspectul timpului pentru dezbatere sã fie un timp cât se poate de limitat ºi este o chestiune cât se poate de necesarã, care ar trebui sã fie reglementatã cu maximã urgenþã, având în vedere cã, dupã apariþia Legii nr. 71 din 1995 ºi a Legii nr. 199 din 1998, cu modificãrile pe care le-au suferit, au apãrut o serie întreagã de chestiuni care au fãcut imposibil ca legiuitorul sã dispunã aplicarea acestor prevederi ºi pentru absolvenþii unitãþilor din învãþãmântul particular preuniversitar, neexistând la acea datã cadru legal de autorizare ºi de acreditare.

Apariþia ulterioarã a Ordonanþei Guvernului nr. 87 din 1998 ºi a Legii nr. 196 din 1999 pentru aprobarea acestei ordonanþe instituie cadrul legal pentru evaluare în vederea autorizãrii ºi acreditãrii unitãþilor de învãþãmânt particular preuniversitar.

Deci, faþã de aceste aspecte pe care, sigur, în rezumat le-am prezentat, solicit deci sã se facã schimbarea de la pct. 1 de pe ordinea de zi de miercuri: iniþiativa legislativã sã fie trecutã la pct. 5 de pe ordinea de zi de astãzi a plenului Camerei Deputaþilor.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**

Vã mulþumesc, domnule deputat.

Din câte am fost informat, propunerea pe care aþi fãcut-o este susþinutã de Grupul parlamentar al P.R.M., Comisia de învãþãmânt, Grupul parlamentar al P.D.S.R. Am s-o

02 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

2. Proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã nr. 47/2000 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 23/1995 privind instituirea sistemului de marcare pentru þigarete, produse din tutun ºi bãuturi alcoolice, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond Ð Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci; pentru aviz Ð Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

În conformitate cu prevederile art. 102 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

3. Proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã nr. 48/2000 privind comasarea Agenþiei Române de Dezvoltare ºi Agenþiei Naþionale pentru Întreprinderi Mici ºi Mijlocii cu Agenþia Naþionalã pentru Dezvoltare Regionalã, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond Ð Comisia pentru politicã economicã, reformã ºi privatizare; pentru avize Ð Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi, Comisia pentru industrii ºi servicii.

În conformitate cu prevederile art. 102 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã. 4. Proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 51/2000 pentru modificarea prevederilor Legii nr. 2/1992 privind acordarea de indemnizaþii membrilor Academiei Române, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond Ð Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã; pentru avize Ð Comisia pentru drepturile omului, culte ºi problemele minoritãþilor naþionale, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

În conformitate cu prevederile art. 102 alin. 3, din Regulamentul Camerei Deputaþilor acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

5. Proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 48/1999 privind transportul rutier al produselor periculoase, adoptat de Senat.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor colegi,

N-o sã intru pe fond. Sunt multe de discutat aici, multe argumente de adus în faþa Domniilor voastre. Un singur element vreau sã vi-l spun, care marcheazã necesitatea acestei proceduri de urgenþã.

Domniile voastre ºtiþi foarte bine cã mai avem numai o lunã ºi ceva pânã la terminarea actualei sesiuni, iar în toamnã, evident cã nu se va mai putea lucra la Legea alegerilor parlamentare.

Existã un judeþ în þara noastrã, Harghita, în care românii de acolo nu sunt reprezentaþi în Parlament din 1992, iar celãlalt judeþ, Covasna, în care numai la redistribuire, printr-un noroc, aceºtia au putut sã aibã un parlamentar.

În caz cã nu se acceptã urgenþa, deci posibilitatea ca aceastã lege sã vinã în discuþia Domniilor voastre în plen, în cazul acesta s-ar putea ajunge ca un judeþ din România, chiar în centrul României, judeþul Harghita, timp de 12 ani sã nu aibã un reprezentant din partea românilor de acolo în Parlamentul þãrii. Evident cã ar fi o anomalie ºi o asemenea acþiune ar fi împotriva voinþei unitare exprimate de toate organizaþiile nepolitice ºi cele politice româneºti din cele douã judeþe.

Rugãmintea nu este doar deci din partea mea, pentru cã acest proiect de lege nu este fãcut de mine, ci este fãcut de aceste organizaþii ale tuturor românilor din aceste douã judeþe.

Vã rugãm deci sã acceptaþi urgenþa, pentru ca sã nu se ajungã cumva la situaþia ca, timp de 12 ani, românii dintr-un judeþ sã nu aibã reprezentant în Parlamentul þãrii lor.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule deputat. Dacã existã alte intervenþii? Înþeleg cã nu.

Voi supune votului dumneavoastrã propunerea de procedurã de urgenþã pe care Grupul parlamentar al P.U.N.R. o solicitã în legãturã cu propunerea legislativã a domnului deputat Petre Þurlea.

Voturi pentru? Rog secretarii sã numere voturile pentru. Vã mulþumesc. Este majoritate, în mod evident. Voturi împotrivã? 5 voturi împotrivã. Abþineri? 8 abþineri.

Cu 5 voturi împotrivã, 8 abþineri ºi majoritatea voturilor celor prezenþi, procedura de urgenþã a fost aprobatã.

Vor fi sesizate urmãtoarele comisii permanente: în fond Ð Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi; pentru aviz Ð Comisia pentru drepturile omului, culte ºi problemele minoritãþilor naþionale.

În conformitate cu prevederile art. 17 alin. 2 ºi 3 din Legea nr. 47 din 1992 privind organizarea ºi funcþionarea Curþii Constituþionale, s-au depus la secretarul general al Camerei Deputaþilor, în vederea exercitãrii de cãtre deputaþi a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale, urmãtoarele legi:

Ñ Lege privind organizarea ºi funcþionarea Bãncii de Export-Import a României Ð EXIMBANK S.A. Ð ºi instrumentele specifice de susþinere a comerþului exterior;

Ñ Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 54/1999 privind asigurarea unor facilitãþi furnizorilor de îngrãºãminte chimice ºi de uz fitosanitar;

Ñ Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 29/1998 privind înfiinþarea, organizarea ºi

funcþionarea Autoritãþii Naþionale de Reglementare în domeniul Energiei Ð A.N.R.E.

Comisia de anchetã a Camerei Deputaþilor privind activitatea S.N.T. ROMTELECOM S.A. aprobatã prin Hotãrârea Camerei Deputaþilor nr. 6 din 8.02.2000.

În legãturã cu aceastã comisie, Comisia pentru industrii ºi servicii a cerut Biroului permanent prelungirea termenului pentru depunerea raportului final pânã în data de 15.09.2000.

Biroul permanent prezintã plenului aceastã cerere, cu sugestia ca aceastã prelungire sã se facã pânã în data de 30.06.2000.

Dacã existã intervenþii?

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

În legãturã cu cererea pe care dumneavoastrã aþi primit-o de la Comisia pentru industrii ºi servicii, rog colegii din plenul Camerei sã fie de acord cu cererea formulatã de Comisia pentru industrii ºi servicii.

Motivez aceastã cerere prin faptul cã ne este foarte greu sã adunãm colegii pentru a constitui un minimum de mãnunchi din cei care fac parte din comisie, având în vedere campania electoralã, situaþie pe care o observaþi, domnule preºedinte, ºi dumneavoastrã în aceastã salã, în acest moment, ºi mai ales faptul cã comisia ºi-a propus sã facã niºte investigaþii pe teren. Unul dintre obiectivele comisiei este acela de a verifica modul în care ROMTELECOM-ul a îndeplinit promisiunile contractuale sau angajate cu ocazia cumpãrãrii de cãtre OTE a acþiunilor de la ROMTELECOM.

Acest lucru nu poate fi fãcut prin declaraþiile pe care le dau diverºi factori ºi noi considerãm util cã ele trebuie verificate ºi pe teren.

Având în vedere toate aceste acþiuni, vã rugãm, domnule preºedinte, ºi rog colegii din salã sã fie de acord cu prelungirea termenului la data pe care a cerut-o comisia.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**

ªi eu vã mulþumesc, domnule deputat.

Deci Comisia pentru industrii ºi servicii îºi pãstreazã punctul de vedere.

În acest caz, am sã

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Comisia a luat în discuþie propunerea legislativã adoptatã deja de Senat, iniþiatã de domnul senator Turianu ºi domnul senator Caraman, ºi a hotãrât sã punã în discuþia plenului Camerei Deputaþilor textul aºa cum a fost adoptat de Senat, fãrã nici un fel de modificare. Raportul ºi textul Senatului au toate avizele, iar aceastã lege are caracter de lege organicã ºi urmeazã sã fie supusã votului în condiþiile unei legi organice.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**

ªi eu vã mulþumesc, domnule preºedinte. Dezbateri generale? Înscrieri, vã rog, din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt.

Titlul legii.

Intervenþii? Nu sunt.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Domnul senator Zavici, colegul nostru, a sesizat cu o propunere legislativã Senatul, privind abrogarea art. 22 din Legea nr. 44. Senatul a adoptat propunerea legislativã a domnului senator.

Luând în discuþie aceastã propunere legislativã, am constatat cã ea se încadreazã în toate prevederile legale, cã are toate avizele, este o lege organicã ºi, în consecinþã, am avizat favorabil propunerea legislativã venitã de la Senat, la iniþiativa domnului senator Zavici.

Suntem pentru discutarea ºi adoptarea în plen, aºa cum a fost adoptatã ºi la Senat Ñ aceiaºi termeni, cu acelaºi text.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Deci comisia susþine proiectul de lege fãrã modificãri, aºa cum a fost adoptat de cãtre Senat.

Dezbateri generale? Înscrieri din partea grupurilor parlamentare?

Neavând înscrieri, trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Titlul legii.

Intervenþii? Nu avem. Voturi pentru? Marea majoritate. Voturi împotrivã? Nu avem. Abþineri? Nu avem. A fost adoptat în unanimitate. Articolul unic al legii. Intervenþii? Nu avem. Voturi pentru? Marea majoritate. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. A fost adoptat în unanimitate.

Votul final asupra proiectului de lege va fi acordat ulterior.

Urmãtorul proiect de lege pe ordinea de zi este cel pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 194 din 1999 privind instituirea Medaliei comemorative ”150 de ani de la naºterea lui Mihai EminescuÒ.

Rog Comisia pentru culturã, arte, mijloace de informare în masã... Domnule deputat M‡rton?

Domnule Gavra, dacã aveþi vreo intervenþie proceduralã, vã rog, poftiþi la microfon. Nu, îmi e foarte greu sã vã ascult de acolo, din spatele sãlii. Am senzaþia cã þipaþi la mine ºi nu ... nu mã simt foarte confortabil.

Vã mulþumesc.

Rog Comisia pentru culturã, mijloace de informare în masã...

Domnule M‡rton, vã rog, propuneþi timpii.

Propun 15 minute pentru dezbatere, câte 3 minute la fiecare intervenþie.

## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**

Vã mulþumesc. Deci 15 minute pentru dezbaterea proiectului de lege, 3 minute pentru fiecare intervenþie, propunerea pe care o avem.

Alte propuneri? Nu sunt.

la nr. crt.4. Nu avem amendamente respinse.

Iniþiatorul are o intervenþie. Vã rog, luaþi cuvântul.

**Domnul Hunor Kelemen Ñ** _secretar de stat în Ministerul Culturii:_

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

La acest articol iniþiatorul propune completarea pct. g) Ð ”Sprijinirea promovãrii prin toate mijloaceleÒ sau ”sprijinirea prin toate mijloacele a promovãrii în România ºi peste hotare a operei eminescieneÒ, deci: ”prin toate mijloaceleÒ. Aceasta este propunerea iniþiatorului, dacã sunteþi de acord, dacã comisia este de acord.

Deci aþi propus sã modificãm textul comisiei cu aceastã sintagmã.

Comisia? Este de acord.

Domnule Pop Leon? Nu, orice se discutã în afara microfonului eu nu pot sã reþin. Vreau formularea finalã pe care o propuneþi, domnule.

”Sprijinirea cu toate mijloacele...Ò

## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**

”...cu toate mijloacele...Ò Comisia? De acord.

Noi suntem de acord cu unificarea art. 3 ºi 4, cum s-a propus în comisie, dar în completare noi am adãuga încã o propoziþie: ”Numãrul medaliilor care se pot conferi este egal cu numãrul propunerilor primite ºi însuºite de Ministerul Culturii în perioada determinatãÒ. Este foarte important la acest capitol sã spunem cã acest numãr al medaliilor nu este infinit, deci trebuie precizat, considerãm noi, cã numãrul medaliilor este egal cu numãrul propunerilor primite ºi însuºite.

Bun, aici suntem însã într-o situaþie ciudatã. Sunteþi de acord cu comisia care propune abrogarea art. 4, dar propuneþi o formulare care o înlocuieºte pe cea pe care aþi fãcut-o iniþial.

Vã rog, domnule, luaþi legãtura cu comisia, 2 minute, puneþi-vã de acord.

Domnul M‡rton çrp‡d.

Având în vedere cã reformularea, pe undeva, îmi aparþine mie, eu cred cã poate fi acceptatã aceastã completare. De ce? În textul iniþial a apãrut în felul urmãtor: ”Numãrul medaliilor conferite este egal cu numãrul persoanelor decorateÒ. Este o tautologie. Pur ºi simplu, ”numãrul este egal cu numãrul...Ò E altceva. Noi am încercat sã vorbim despre modul cum se primesc aceste medalii ºi, într-adevãr, cu aceastã reformulare datã de minister se dã un text care vorbeºte despre faptul cã acest numãr nu este infinit, ci este egal cu acel numãr cu care este de acord ministerul, care, deocamdatã, nu-l definim ºi cred cã totuºi este mult mai clar decât primul text, care era o tautologie. Deci poate fi acceptat.

Vã rog, luaþi legãturã cu iniþiatorul, eu sunt într-o situaþie delicatã. Art. 3 îl adoptãm cum aþi propus dumneavoastrã ºi art. 4 îl modificãm cu propunerea iniþiatorului sau ce facem? Mai ales cã suntem într-o procedurã de urgenþã.

Art. 3 ºi art. 4 se leagã. Vã rog sã observaþi cã...

Eu nu pot sã supun la vot un articol legat de alt articol, eu trebuie sã am douã texte distincte pe care le supun la vot sau douã soluþii distincte, cã abrogarea nu e text, e soluþie. De aceea, vã rog, douã minute, luaþi legãtura cu iniþiatorul ºi daþi-mi un text ca sã-l pot supune votului.

Da, domnul deputat M‡rton.

Acest art. 3 va avea un nou alineat care sunã astfel: ”Numãrul medaliilor conferite este egal cu numãrul propunerilor însuºite de Ministerul Culturii în perioada determinatã.Ò

Pãi, perioada aþi determinat-o mai sus, nu?

Da. Perioada am determinat-o în alineatul precedent.

Am senzaþia cã formularea nu este cea mai corectã, ca sã spun aºa.

”În perioada determinatã în alineatul precedent...Ò Din punct de vedere al tehnicii este bine.

Deci mai citiþi-l o datã, vã rog, domnule deputat.

”Numãrul medaliilor conferite este egal cu numãrul propunerilor însuºite de Ministerul Culturii în perioada determinatã în alineatul precedent.Ò

Vã rog, daþi-mi sã încerc sã prezint votului.

Încã o datã sã vã dau o explicaþie. Deci se vine cu propuneri din partea persoanelor care sunt prevãzute în acest regulament, dar nu toate propunerile vor fi însuºite. Numãrul deocamdatã nu este fixat, va fi în funcþie de propunerile care s-au fãcut.

## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**

Da. Am reþinut. Iniþiatorul este de acord.

Deci propunerea este cã art. 3 va avea douã alineate. Alin. 1: ”Conferirea medaliei comemorative Ç150 de ani de la naºterea lui Mihai EminescuÈ se face pe baza propunerilor primite ºi însuºite de Ministerul Culturii în perioada 15 ianuarie 2000 Ð 15 ianuarie 2001.Ò

Alin. 2: ”Numãrul medaliilor conferite este egal cu cel al propunerilor însuºite de Ministerul Culturii în perioada determinatã la alineatul precedentÒ.

Asta este propunerea pe care comisia ne-o supune votului, împreunã cu Ministerul Culturii. O

ineri? Nu sunt. A fost adoptat în unanimitate.

Pentru art. 10, devenit prin renumerotare art. 9, comisia ne propune la nr. crt.11 din raport o reformulare a articolului. Iniþiatorul este de acord.

rog, iniþiatorul, doar sã vã ocupaþi locul, nu sã luaþi cuvântul, conform procedurii de urgenþã. Îl rog pe preºedinte sã propunã timpii.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Propunem dezbaterea totalã Ñ 10 minute, intervenþiile Ñ un minut. Vã mulþumesc.

## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Dacã existã alte propuneri? Nu sunt.

## **Domnul Dumitru Balteº Ñ** _director la Direcþia Generalã a Vãmilor:_

Este vorba de Convenþia internaþionalã privind armonizarea controalelor mãrfurilor la frontiere, încheiatã la Geneva în anul 1982. Convenþia stabileºte obligaþia celorlalte autoritãþi de a informa organele vamale care au cel mai important rol în verificarea legalitãþii importului, exportului ºi tranzitului mãrfurilor în legãturã cu efectuarea altor operaþiuni de control, cum ar fi Inspecþia medico-sanitarã, Inspecþia veterinarã, Inspecþia fitosanitarã; controlul trebuie fãcut în conformitate cu standardele tehnice ºi controlul calitãþii.

Pãrþile contractante, în mãsura posibilului, vor organiza în mod armonizat intervenþiile serviciilor vamale ºi ale altor servicii de control. Pentru a asigura buna funcþionare a serviciilor de control, pãrþilor contractante le revine obligaþia ca în cadrul competenþelor conferite prin legislaþia naþionalã sã asigure: a) un personal calificat în mod suficient, þinând seama de cerinþele traficului; b) materiale ºi instalaþii adecvate pentru controale, þinând seama de modul de transport, bunurile de controlat ºi cerinþele traficului; c) instrucþiunile oficiale pentru funcþionarea acestor servicii, astfel încât acestea sã acþioneze în conformitate cu acordurile ºi înþelegerile internaþionale ºi cu dispoziþiile naþionale în vigoare.

Sistemul vamal român este informatizat în mare proporþie, fapt care conduce la îndeplinrea operativã a formalitãþilor vamale.

Metodele de control vamal ºi celelalte operaþiuni de control sunt similare cu cele practicate în Uniunea Europeanã ºi þãrile având statut de membru asociat la Uniunea Europeanã.

Aderarea la Convenþia internaþionalã privind armonizarea controalelor mãrfurilor la frontiere nu are implicaþii financiare pentru România.

Vã mulþumesc.

Iertaþi-mã! Bineînþeles cã aceastã acþiune se încadreazã în procesul de armonizare a legislaþiei României cu cea din Uniunea Europeanã.

Vã mulþumesc.

Din partea comisiei, domnul deputat Ana Gheorghe Ð Hunedoara.

Domnule deputat, aveþi microfonul!

## **Domnul Gheorghe Ana Ñ** _Circumscripþia electoralã nr. 22 Ñ Hunedoara:_

Vã mulþumesc. Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Proiectul de lege a fost analizat ºi aprobat în Senat, în comisia noastrã a fost dezbãtut ºi opþiunea comisiei este sã-l adoptãm în forma în care a fost deja adoptat în Senat.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc, domnule deputat. Dezbateri generale, înscrieri din partea grupurilor parlamentare? Neexistând înscrieri, trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Titlul legii. Intervenþii? Nu avem. Voturi pentru? Marea majoritate. Voturi împotrivã? Nu avem. Abþineri? Nu avem.

Adoptat în unanimitate.

Pentru articolul unic al legii, comisia, dupã cum aþi auzit, propune adoptarea formei care a fost aprobatã de cãtre Senat.

Dacã sunt intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Marea majoritate. Voturi împotrivã? Nu avem. Abþineri? Nu avem.

Articolul unic al legii a fost votat în unanimitate.

Votul final asupra proiectului de lege, în ºedinþa de voturi finale.

Mulþumesc comisiei ºi iniþiatorilor.

Urmeazã proiectul Legii pentru ratificarea Acordului sub formã de schimb de scrisori între Guvernul României ºi Comunitatea Europeanã, realizat la Bruxelles la 17 iunie 1999, pentru modificarea Acordului sub formã de schimb de scrisori între România ºi Comunitatea Europeanã privind stabilirea reciprocã de contingente tarifare pentru anumite vinuri, efectuat la Bruxelles la 26 noiembrie 1993.

Iniþiatorul, vã rog, aveþi cuvântul. Aveþi cuvântul pentru sprijinirea proiectului de lege. Vã rog sã vã prezentaþi. **Domnul Ion Busuioc Ñ** _director general al Direcþiei politica impozitelor din Ministerul Finanþelor:_

## Vã mulþumesc.

Mã numesc Busuioc Ion. Sunt directorul general al Direcþiei politica impozitelor din Ministerul Finanþelor.

Domnule preºedinte,

## Domnilor deputaþi,

Acordul sub formã de schimb de scrisori între România ºi Comunitatea Europeanã privind stabilirea reciprocã de contingente tarifare pentru anumite vinuri a fost încheiat iniþial la 26 noiembrie 1993, cu o valabilitate pânã la 31 decembrie 1997. Prin acest acord a fost stabilit un regim preferenþial pentru comerþul cu vinuri între România ºi Uniunea Europeanã, respectiv s-au stabilit contingente tarifare cu taxe vamale reduse. Datoritã expirãrii acestui acord, ulterior a fost prelungit. Prelungirea în anul 1999 a acordului a condus la majorarea nivelului de acces preferenþial al vinurilor româneºti în Uniunea Europeanã cu 10% din cantitatea de bazã, respectiv s-a ajuns la un contingent tarifar de 178.880 hectolitri, cu o taxã vamalã redusã cu 60%. La importul în România s-a menþinut contingentul tarifar de 60.000 de hectolitri, cu taxã vamalã de 18,75%, convenitã ºi pentru anul 1998.

## Mulþumesc.

Are cuvântul domnul deputat Ana Gheorghe, din partea comisiei sesizate în fond.

Domnule deputat Ana, aveþi cuvântul!

Considerând cã ratificarea acordului sub formã de schimb de scrisori între Guvernul României ºi Comunitatea Europeanã va consolida schimburile comerciale în domeniul vinului ºi al produselor din vin pe piaþa europeanã, menþinând acest tarif, considerãm noi, relativ preferenþial pentru România, de 18,75% ad valorem, comisia noastrã a preluat propunerea Senatului de a adopta în forma iniþialã proiectul de lege, lucru pe care îl propunem ºi noi Domniilor voastre. Vã mulþumesc.

## Eu vã mulþumesc, domnule deputat.

Dezbateri generale. Înscrieri din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt.

Vom trece la dezbaterea proiectului de lege. Titlul legii. Intervenþii? Nu avem. Voturi pentru? Majoritatea. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Adoptat în unanimitate.

Articolul unic al legii. Comisia propune adoptarea lui în forma propusã ºi votatã la Senat.

Intervenþii? Voturi pentru? Majoritatea. Voturi împotrivã? Un vot împotrivã.

Abþineri? Nu avem.

Cu un vot împotrivã ºi nici o abþinere, cu majoritatea voturilor Camerei, articolul unic al proiectului de lege a fost adoptat.

Votul final asupra proiectului de lege se va da în ºedinþa organizatã pentru voturi finale, sper, de miercuri, sãptãmâna aceasta.

Mulþumesc comisiei ºi iniþiatorului.

Urmeazã proiectul Legii pentru ratificarea Deciziilor nr. 5/1997 ºi nr. 8/1997 ale Comitetului mixt din cadrul Acordului dintre România ºi statele Asociaþiei Europene a Liberului Schimb.

Iniþiatorul este prezent. Comisia sesizatã în fond este prezentã.

Din partea iniþiatorului, vã rog, aveþi cuvântul ºi vã rog sã vã prezentaþi. **Domnul Valentin Panait Ñ** _director adjunct în Ministerul Afacerilor Externe:_

Mã numesc Panait Valentin. Sunt director adjunct în cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

La 18 decembrie 1997 a avut loc la Bucureºti sesiunea a V-a a Comitetului mixt din cadrul Acordului dintre România ºi statele Asociaþiei Europene a Liberului Schimb. Sesiunea a avut loc în contextul derulãrii acordului pe o perioadã de aproape cinci ani, precum ºi al punerii în aplicare a rezultatelor Rundei Uruguay de negocieri comerciale multilaterale din cadrul GATT, care au fãcut necesarã reevaluarea unor prevederi ale acordului ºi punerea acestora în concordanþã cu noile evoluþii survenite pe plan internaþional.

S-a constatat funcþionarea ºi aplicarea în bune condiþii a acordului, nefiind semnalate probleme deosebite. În aceste condiþii, având în vedere clauza evolutivã din acord, Comitetul mixt, în baza art. 36, a adoptat unele decizii privind amendarea unor articole ºi protocoale ale acordului, care sunt de competenþa statelor respective. Deciziile adoptate se referã la urmãtoarele aspecte: a) eliminarea Protocolului C al acordului, ca urmare a înlocuirii de cãtre Elveþia ºi Liechtenstein a taxelor fiscale cu efect echivalent taxelor vamale de import cu taxe interne, aplicabile atât produselor din import, cât ºi celor indigene; b) amendarea art. 17 ºi a anexei XI ale acordului, privind protecþia proprietãþii intelectuale corespunzãtor obligaþiilor asumate de România ºi statele A.E.L.S. prin Acordul privind aspectele comerciale ale drepturilor de proprietate intelectualã legate de comerþ, din cadrul Organizaþiei Mondiale de Comerþ. Aceste decizii nu modificã obligaþiile asumate de România pe plan internaþional, fiind preluate însã într-un acord regional, supus examinãrii periodice în cadrul Comitetului mixt.

Mulþumesc.

Din partea Comisiei pentru industrii ºi servicii, domnul deputat Piþigoi.

Domnule deputat, aveþi microfonul!

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Cu adresa nr. 118 din 20 martie 2000, Biroul permanent al Camerei Deputaþilor, în conformitate cu art. 87 din Regulamentul Camerei, a sesizat pe fond Comisia pentru industrii ºi servicii cu dezbaterea ºi avizarea proiectului Legii pentru ratificarea deciziilor nr. 5 ºi nr. 8/1997 ale Comitetului mixt din cadrul Acordului dintre România ºi statele Asociaþiei Europene a Liberului Schimb (A.E.L.S.). În principal, se prevede acordarea tratamentului naþional ºi nediscriminarea între naþionalii þãrilor A.E.L.S. ºi României în acest domeniu, precum ºi aderarea la unele convenþii internaþionale pânã la 1 ianuarie 2000, conform prevederilor Acordului TRIPS, din cadrul O.M.C.

În urma dezbaterilor din ºedinþa din data de 11 mai 2000 a proiectului de lege menþionat mai sus, având în vedere ºi avizele favorabile primite de la Comisia pentru politicã externã, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi ºi Consiliul Legislativ, comisia noastrã a hotãrât avizarea favorabilã a proiectului de lege, acesta urmând a fi supus spre dezbatere ºi adoptare în plenul Camerei Deputaþilor, în forma prezentatã de Senat. Conform art. 74 alin. 2 din Constituþia României, proiectul de lege prezentat spre dezbatere ºi avizare pe fond are un caracter de lege ordinarã.

Vã mulþumesc.

Eu vã mulþumesc, domnule deputat.

Dezbateri generale, înscrieri din partea grupurilor parlamentare? Vã rog. Nu avem.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Titlul legii. Intervenþii? Nu sunt.

Voturi pentru? Majoritate. Voturi împotrivã? Nu avem.

Abþineri? Nu avem.

Titlul legii a fost adoptat în unanimitate.

Pentru articolul unic, comisia ne propune adoptarea acestuia în forma votatã la Senat.

Intervenþii? Nu avem. Voturi pentru? Majoritate. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt.

Articolul unic al legii a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

Votul final asupra proiectului de lege, în ºedinþa dedicatã voturilor finale din aceastã sãptãmânã.

Urmeazã proiectul Legii pentru ratificarea Convenþiei dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Populare Democrate Coreene pentru evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit ºi pe capital, semnatã la Bucureºti la 23 ianuarie 1998.

Iniþiator? Avem.

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci este. Iniþiatorul, aveþi cuvântul!

## Vã mulþumesc.

Convenþia dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Populare Democrate Coreene pentru evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit ºi pe capital a fost semnatã la Bucureºti la data de 23 ianuarie 1998. Textul convenþiei este în concordanþã cu modificãrile intervenite în legislaþia þãrii noastre dupã data de 1 ianuarie 1990 ºi corespunde practicii promovate de România în acest domeniu.

Potrivit prevederilor din convenþie, se stabilesc veniturile care se impoziteazã ºi locul de impozitare al acestora, precum ºi situaþiile de scutire reciprocã de la impozitare. În acelaºi timp, Convenþia reglementeazã ºi probleme de procedurã referitoare la schimbul de informaþii de nediscriminare, metodele de eliminare a dublei impuneri, data intrãrii în vigoare ºi condiþiile de denunþare a acesteia.

Faþã de cele prezentate, în temeiul prevederilor Legii nr. 4/1991 privind încheierea ºi ratificarea tratatelor, vã supunem spre aprobare, în vederea ratificãrii, textul Convenþiei dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Populare Democrate Coreene pentru evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit ºi pe capital.

Mulþumesc.

Eu vã mulþumesc.

Din partea comisiei, are cuvântul domnul deputat de Hunedoara, Ana Gheorghe.

Domnule deputat, aveþi microfonul!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimate doamne,

Stimaþi domni,

Apreciind consecvenþa politicii României în tratarea problematicii privind raporturile sale cu toate statele pe principiile reciprocitãþii ºi nediscriminãrii, am luat în discuþie proiectul Legii privind ratificarea Convenþiei cu Guvernul Republicii Populare Democrate Coreene pentru evitarea dublei impuneri atât a venitului, cât ºi a capitalului, în sensul acesta stabilindu-se, pe baze de reciprocitate, cote corespunzãtoare ºi unice pentru ambele þãri, evitându-se astfel dubla impunere a persoanelor fizice ºi juridice din România ºi din Republica Popularã Democratã Coreeanã. Considerând cã proiectul de lege pentru ratificarea convenþiei întruneºte condiþiile generale privitoare la încheierea tratatelor ºi convenþiilor internaþionale ºi apreciind votul Senatului, de aprobare, este firesc sã vã propunem ºi noi Domniilor voastre acelaºi lucru. Vã solicitãm sã aprobaþi acest proiect de lege.

Vã mulþumesc.

Eu vã mulþumesc, domnule deputat.

Dezbateri generale. Intervenþii ale reprezentanþilor grupurilor parlamentare? Nu avem.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Titlul legii. Intervenþii? Nu sunt.

Voturi pentru? Majoritate.

Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Pentru articolul unic al legii, comisia sesizatã în fond

a propus adoptarea formei votate în Senat.

Intervenþii? Nu avem.

Voturi pentru? Majoritate.

Voturi împotrivã? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

Articolul unic al legii a fost adoptat în unanimitate. Votul final asupra proiectului de lege va fi acordat cu ocazia ºedinþei de voturi finale din aceastã sãptãmânã.

Mulþumesc comisiei ºi iniþiatorului.

Urmeazã proiectul Legii pentru ratificarea Protocolului dintre România ºi Agenþia Internaþionalã pentru Energie Atomicã, adiþional Acordului dintre Republica Socialistã România ºi Agenþia Internaþionalã pentru Energie Atomicã, pentru aplicarea garanþiilor în legãturã cu Tratatul de neproliferare a armelor nucleare, semnat la Viena la 11 iunie 1999.

Iniþiator avem. Comisia pentru apãrare. Da, domnule deputat. Avem ºi reprezentantul comisiei.

Iniþiatorul, aveþi microfonul!

## **Domnul Dan Cutoiu Ñ** _preºedintele Comisiei Naþionale pentru Controlul Activitãþilor Nucleare:_

Sunt Dan Cutoiu, preºedintele Comisiei Naþionale pentru Controlul Activitãþilor Nucleare.

## Doamnelor deputate,

## Domnilor deputaþi,

Sistemul de garanþii nucleare este administrat de cãtre Agenþia Internaþionalã pentru Energie Atomicã ºi este un sistem de verificare inclus în cadrul politicii internaþionale de neproliferare a armelor nucleare.

În 1972 România a ratificat Acordul de aplicare a garanþiilor nucleare. Experienþa ultimilor douãzeci de ani a arãtat necesitatea reevaluãrii ºi întãririi sistemului de garanþii, în vederea întãririi securitãþii mondiale. În acest sens, a fost adoptat Protocolul adiþional la Codul de aplicare a garanþiilor nucleare. Acest protocol a fost semnat de cãtre România în 11 iunie 1999, iar ratificarea prezentului proiect de lege se va constitui ca un gest politic de susþinere a eforturilor comunitãþii internaþionale ºi ale Agenþiei Internaþionale pentru Energie Atomicã în planul

Eu vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Din partea Comisiei pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã, domnul deputat Drãgãnescu. Domnule deputat, aveþi microfonul!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor colegi,

Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã a analizat acest proiect de lege ºi a hotãrât ca acesta sã fie supus spre dezbatere ºi adoptare plenului Camerei Deputaþilor, în forma adoptatã la Senat. Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule deputat.

Pentru dezbateri generale, din partea grupurilor parlamentare, înscrieri, vã rog? Nu sunt.

Vom începe dezbaterea proiectului de lege.

Titlul. Mã iertaþi, nu v-am vãzut. Domnule deputat Valeca, aveþi microfonul! Domnul deputat Valeca. Dezbateri generale, din partea Grupului parlamentar al P.D.S.R.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Bineînþeles cã proiectul de lege trebuie susþinut, în condiþiile în care nu avem absolut nimic de ascuns. O singurã întrebare aº avea la iniþiator: câte þãri au ratificat pânã acum protocolul ºi dacã Statele Unite au ratificat protocolul, ºi, dacã nu, ce influenþã poate avea, ºtiind cã în Congresul american au fost niºte discuþii referitoare la acest protocol.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc.

Rog iniþiatorul sã rãspundã întrebãrii adresate de cãtre domnul deputat Valeca.

Pânã în momentul de faþã, acest protocol adiþional la acordul de garanþie a fost ratificat de cãtre 35 de state, România ar fi cel de-al 36-lea stat. El a fost ratificat inclusiv de marile puteri nucleare: Canada, Franþa, Marea Britanie, Statele Unite, Federaþia Rusã. Problema la care se referea domnul deputat Valeca, privind Statele Unite, este Tratatul de interzicere totalã a experienþelor nucleare. Este un alt subiect.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc.

Domnul deputat Drãgãnescu.

Ca sã dau ºi eu un rãspuns, în expunerea de motive erau prevãzute aceste rãspunsuri. Deci dintre cele cinci þãri mari puteri, doar Federaþia Rusã încã nu a semnat aceste protocoale.

Mulþumesc.

Mulþumesc, domnule deputat.

La dezbateri generale mai existã intervenþii? Nu. Domnul deputat Valeca, mulþumit de rãspunsuri? Da.

Titlul legii. Intervenþii? Nu sunt.

Voturi pentru? Majoritate. Voturi împotrivã? Nu avem. Abþineri? Nu avem. Adoptat în unanimitate.

Pentru articolul unic al legii, comisia sesizatã în fond

ne propune adoptarea textului votat în Senat.

Intervenþii? Nu sunt.

Voturi pentru? Majoritate.

Voturi împotrivã? Un vot împotrivã.

Abþineri? Nu sunt.

Cu majoritatea voturilor celor prezenþi ºi un vot împotrivã, articolul unic al legii a fost adoptat.

Votul final asupra proiectului de lege va fi dat în ºedinþa organizatã special în acest scop în aceastã sãptãmânã.

Mulþumesc comisiei. Mulþumesc iniþiatorului.

Proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 31/2000 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Federale Germania privind colaborarea financiarã, semnat la Bucureºti la 17 decembrie 1998.

Iniþiator? Avem. Comisia pentru buget, finanþe, bãnci, domnul deputat Ana este. Rog iniþiatorul sã susþinã proiectul de lege.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

În data de 17 decembrie 1998 a fost semnat la Bucureºti textul unui Acord interguvernamental între Guvernul României ºi Guvernul Republicii Federale Germania, care constituie cadrul general pentru cooperarea financiarã dintre cele douã state, asigurându-se astfel cadrul juridic bilateral pentru cooperarea financiarã dintre cele douã state, cu intenþia de a contribui la dezvoltarea economicã ºi socialã a României.

Principalele prevederi cuprinse în Acordul interguvernamental se referã la acordarea de cãtre Institutul de Credit pentru Reconstrucþie a unor împrumuturi în valoare totalã de 8,5 milioane mãrci pentru proiectul ”Promovarea de întreprinderi mici ºi mijlocii din RomâniaÒ ºi sume pentru finanþarea unor mãsuri necesare dezvoltãrii ºi sprijinirii proiectului, în valoare de 1,5 milioane mãrci.

De asemenea, acordul interguvernamental se referã la crearea, în cooperare cu bãncile comerciale româneºti, a unui sistem de acordare a creditelor pentru întreprinderi mici ºi mijlocii, care va cuprinde ºi domeniul microeconomic.

Faþã de cele prezentate mai sus, a fost întocmit proiectul de lege alãturat, în vederea aprobãrii Ordonanþei Guvernului pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Federale Germania privind colaborarea financiarã, semnat la Bucureºti la 17 decembrie 1998, pe care-l supunem Parlamentului spre adoptare.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond, domnul deputat de Hunedoara, Ana Gheorghe.

Domnule deputat, aveþi microfonul!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimate colege,

Stimaþi colegi,

Aºa cum a prezentat iniþiatorul, între România ºi Republica Federalã Germania a intervenit un acord de colaborare financiarã ºi ceea ce ne bucurã în mod deosebit este cã acest acord, care se referã la un împrumut de 10 milioane de D.M., are ca obiect principal finanþarea întreprinderilor mici ºi mijlocii. Pentru acest obiect, din cele 10 milioane, 8,5 milioane sunt cu titlu rambursabil ºi sunt utilizabile printr-o bancã comercialã de prim rang, aleasã de cele douã pãrþi contractante, iar diferenþa de 1,5 milioane de mãrci germane reprezintã o finanþare nerambursabilã.

Pentru aceste consideraþiuni ºi având în vedere caracterul ºi destinaþia aranjamentului financiar, comisia noastrã se alãturã comisiei Senatului, propunându-vã sã adoptãm prezenta lege pentru a intra în vigoare acordul dintre cele douã state privind aranjamentul financiar la care m-am referit.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule deputat.

Dezbateri generale. Înscrieri din partea grupurilor parlamentare, vã rog? Nu sunt.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege. Începem cu ordonanþa.

Titlul ordonanþei. Intervenþii? Nu avem. Voturi pentru? Majoritate. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Adoptat în unanimitate. Articolul unic al ordonanþei. Intervenþii? Nu avem. Voturi pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Adoptat în unanimitate. Ordonanþa în ansamblul ei. Voturi pentru? Majoritate. Voturi împotrivã? Nu avem. Abþineri? Nu avem. Adoptatã în unanimitate. Titlul legii. Intervenþii? Nu sunt. ## Voturi pentru? Majoritate.

Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt.

Titlul legii a fost adoptat în unanimitate.

Articolul unic al legii. Intervenþii? Nu avem. Voturi pentru? Majoritate. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt.

Articolul unic al legii a fost adoptat în unanimitate. Votul final asupra proiectului de lege va fi dat în ºedinþa special organizatã în acest scop în aceastã sãptãmânã.

Urmeazã proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 37/1999 privind tranzitul trupelor strãine participante la misiunea KFOR, pe teritoriul României, pânã la reluarea sesiunii parlamentare.

Iniþiator avem. Comisia este reprezentatã.

Din partea iniþiatorului, vã rog, susþineþi proiectul de lege.

ale cãrui prevederi îºi vor înceta aplicabilitatea la începutul sesiunii parlamentare urmãtoare.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond, domnul deputat Drãgãnescu.

Domnule deputat, aveþi microfonul!

Mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor colegi,

Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã a analizat acest proiect de lege ºi a hotãrât ca proiectul sã fie supus spre dezbatere ºi adoptare plenului Camerei Deputaþilor, în forma adoptatã de cãtre Senatul României.

Mulþumesc.

**Domnul Ioan Bogdan Tudoran Ñ** _secretar de stat la Ministerul Apãrãrii Naþionale:_

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Potrivit art. 117 alin. 5 din Constituþia României, pe teritoriul României nu pot intra sau trece trupe strãine decât în condiþiile stabilite de lege. Unele cazuri particulare, determinate de tranzitarea teritoriului naþional ca urmare a participãrii unor trupe strãine la activitãþi ºi exerciþii organizate în cadrul Parteneriatului pentru Pace, sunt reglementate în Legea nr. 23 din 10 aprilie 1996 pentru ratificarea Acordului dintre statele-pãrþi la Tratatul Atlanticului de Nord ºi celelalte state participante la Parteneriatul pentru Pace cu privire la statutul forþelor acestora ºi a protocolului adiþional, încheiate la Bruxelles la 19 iunie 1995.

De asemenea, Legea apãrãrii naþionale a României, nr. 45 din 1994 în art. 5 prevede cã: ”Intrarea, staþionarea ori trecerea unor unitãþi militare pe teritoriul României se aprobã pentru fiecare caz în parte de cãtre Parlamentul României, la solicitarea prealabilã a Preºedintelui României.Ò În baza prevederilor acestor acte juridice, Ministerul Apãrãrii Naþionale, în nume propriu sau în colaborare cu alte ministere, cum ar fi Ministerul Transporturilor, Ministerul de Interne, Ministerul Finanþelor, Ministerul Afacerilor Externe, a elaborat ºi aplicat o serie de ordine interne ºi metodologii.

În legãturã cu tranzitarea teritoriului României a eºaloanelor de transport cu trupe, armament ºi tehnicã militarã ale altor state, reprezentând contingente KFOR, au existat ºi continuã sã existe solicitãri. În acest sens, Parlamentul României a aprobat abilitarea Guvernului României de a aproba prin ordonanþã solicitãrile de tranzitare a teritoriului României de cãtre eºaloanele militare ale trupelor strãine participante la misiunea KFOR.

Din aceste motive, supunem spre aprobare prezenta ordonanþã privind tranzitul trupelor strãine participante la misiunea KFOR pe teritoriul României pânã la reluarea sesiunii parlamentare, ca act normativ cu efect temporar,

Eu vã mulþumesc, domnule deputat. Dezbateri generale. Înscrieri din partea grupurilor parlamentare, vã rog? Nu avem.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

În actualul context internaþional, opþiunea fundamentalã de asigurare a intereselor naþionale o reprezintã integrarea în structurile politice, economice ºi de securitate europene ºi euroatlantice.

Argumentul principal în sprijinul acestei opþiuni îl reprezintã rolul statului român de generator de securitate ºi factor de stabilitate pe plan continental ºi subregional.

Pentru consolidarea acestui rol în spaþiul sud-est european, România a manifestat chiar de la început un interes deosebit în a participa la forþa de pace multinaþionalã din Europa de Sud-Est.

Ideea constituirii acestei forþe a apãrut în contextul mai larg al mãsurilor ºi activitãþilor convenite de miniºtrii apãrãrii din þãrile Europei de Sud-Est, în cadrul reuniunii de la Sofia din 3 octombrie 1997.

Acestei reuniuni i-au urmat mai multe întâlniri la nivel de experþi, care au finalizat Acordul cu privire la Forþa de Pace Multinaþionalã din Europa de Sud-Est, acord care a fost semnat la 26 septembrie 1998 la Skopje de miniºtrii apãrãrii din Albania, Bulgaria, Grecia, Italia, Macedonia, România ºi Turcia, în numele guvernelor þãrilor respective.

Dupã cum se poate observa, acordul este un document complex, rezultat în urma unui îndelungat ºi complicat proces de negociere. Reuniunea de experþi care a urmat dupã semnarea acordului s-a desfãºurat la Istanbul în perioada 16 Ð 20 noiembrie 1998 ºi a convenit urmãtoarele: rotirea la 4 ani a locului de amplasare a comandamentului permanent; rotirea la doi ani a preºedinþiei Comitetului director politico-militar ºi a celor mai importante funcþii de conducere, respectiv comandantul, cei doi locþiitori ai acestuia, precum ºi cei doi locþiitori ai ºefului de stat major; repartizarea pe þãri a funcþiilor din cadrul comandamentului permanent; conceptul de operaþii; conceptul de sprijin logistic, precum ºi alte activitãþi nemijlocit legate de activitatea ºi pregãtirea comandamentului.

Convenirea aspectelor de mai sus ºi modul de finanþare a cheltuielilor legate de rotirea comandamentului permanent au determinat elaborarea unui protocol adiþional la Acordul cu privire la Forþa de Pace Multinaþionalã din Europa de Sud-Est, care sã prevadã amendamentele aduse acordului semnat la Skopje.

Mulþumesc ºi eu.

Domnul deputat Drãgãnescu, din partea comisiei sesizate în fond.

Aveþi microfonul, domnule deputat!

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Aþi audiat expunerea de motive; normal ar fi acum sã citesc toatã legea, dar nu o sã o fac, o sã vã spun doar cã colegii noºtri din Comisia pentru apãrare au adoptat acest proiect de lege ºi l-au supus spre dezbatere ºi adoptare plenului Camerei Deputaþilor în varianta adoptatã deja de Senatul României.

Mulþumesc.

Mulþumesc, domnule deputat.

Dezbateri generale. Din partea grupurilor parlamentare dacã existã înscrieri? Nu existã.

Trecem la dezbaterea ordonanþei.

Titlul ordonanþei. Intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Majoritatea. Voturi împotrivã? Un vot împotrivã. Abþineri? Nu sunt. Titlul ordonanþei, adoptat cu un vot împotrivã. Art. 1 al ordonanþei. Intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Unul.

Abþineri? Nu sunt.

Cu un vot împotrivã ºi cu majoritatea voturilor deputaþilor prezenþi, art. 1 a fost adoptat. Art. 2 al ordonanþei. Intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Majoritatea. Voturi împotrivã? Unul. Abþineri? Nu sunt.

Cu un vot împotrivã ºi cu majoritatea voturilor deputaþilor prezenþi, art. 2 a fost adoptat.

Ordonanþa, în ansamblu. Voturi pentru? Majoritatea. Voturi împotrivã? Unul. Abþineri? Nu sunt.

Cu un vot împotrivã ºi cu majoritatea voturilor deputaþilor prezenþi, ordonanþa a fost adoptatã. Titlul legii.

Intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Majoritatea. Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Unul.

Abþineri? Nu sunt. Cu un vot împotrivã, titlul legii a fost adoptat. Articolul unic al legii. Intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Majoritatea. Voturi împotrivã? Unul. Abþineri? Nu sunt.

Cu majoritatea voturilor celor prezenþi ºi un vot împotrivã, articolul unic al legii a fost votat.

Votul final asupra proiectului de lege, în ºedinþa organizatã special în acest scop în aceastã sãptãmânã.

Urmeazã proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 46/1999 pentru aprobarea participãrii României la Grupul de state împotriva corupþiei (GRECO), instituit prin Rezoluþia Consiliului Europei nr. (99)5 din 1 mai 1999.

Iniþiator? Avem. Comisia este. Domnul Drãgãnescu.

Iniþiatorul, aveþi cuvântul pentru sprijinirea proiectului de lege!

## **Domnul Gheorghe Mocuþa Ñ** _secretar de stat în Ministerul Justiþiei:_

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Prin Rezoluþia nr. 99 din 1 mai 1999, reprezentanþi ai 14 state membre ale Consiliului Europei, printre care ºi România, au convenit instituirea Grupului de state împotriva corupþiei (GRECO), precum ºi statutul de funcþionare al acestuia.

Mulþumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond, domnule deputat Drãgãnescu, aveþi cuvântul!

Mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor colegi,

Comisia este de acord cu participarea României la Grupul de state împotriva corupþiei (GRECO) ºi comisia recomandã plenului Camerei Deputaþilor adoptarea acestui proiect de lege în forma adoptatã de cãtre Senatul României.

Mulþumesc.

Mulþumesc, domnule deputat.

Dezbateri generale. Intervenþii din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt.

Începem dezbaterea cu titlul ordonanþei. Intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Majoritatea. Voturi împotrivã? Nu avem. Abþineri? Nu avem. Adoptat în unanimitate. Articolul 1 al ordonanþei. Intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Majoritatea. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Articolul 1 al ordonanþei, adoptat în unanimitate. Articolul 2 al ordonanþei. Intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Majoritatea. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Articolul 2 al ordonanþei, votat în unanimitate. Ordonanþa, în ansamblu. Voturi pentru? Majoritatea. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Ordonanþa, adoptatã în unanimitate. Titlul legii. Intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Majoritatea. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Titlul legii, adoptat în unanimitate. Articolul unic al legii. Intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Articolul unic al legii, adoptat în unanimitate. Votul final asupra proiectului de lege, în sesiunea special organizatã în acest scop.

Mulþumesc comisiei, mulþumesc iniþiatorului.

Proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 57/1998 privind aprobarea participãrii Ministerul Turismului la Comisia Europeanã de Turism ºi la Asociaþia de Promovare Turisticã Internaþionalã ”Die DonauÒ.

Iniþiator? Avem.

Comisia este reprezentatã.

Rog iniþiatorul sã ia cuvântul pentru sprijinirea proiectului de lege. **Doamna Floare Comºea** Ñ _vicepreºedinte al Autoritãþii Naþionale pentru Turism_ **:**

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

În procesul de dezvoltare economico-socialã a majoritãþii þãrilor lumii turismul a cãpãtat în ultimele decenii o importanþã din ce în ce mai mare, datoritã efectelor sale benefice pe linia încasãrilor valutare, echilibrãrii balanþelor de plãþi externe, creãrii de locuri de muncã ºi, nu în ultimul rând, creºterii nivelului de trai.

Atragerea turiºtilor strãini, în condiþiile de concurenþã acerbã, a determinat þãrile turistice nu numai la realizarea unor programe naþionale de promovare turisticã, dar ºi la înfiinþarea unor asociaþii internaþionale, având ca obiectiv susþinerea promoþionalã în comun a zonelor geografice pe care le reprezintã þãrile asociate.

ªi eu vã mulþumesc.

Din partea Comisiei pentru industrii ºi servicii, sesizatã în fond, domnul deputat Piþigoi.

Domnule deputat, aveþi microfonul!

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Comisia noastrã pentru industrii ºi servicii a fost sesizatã în fond cu dezbaterea ºi avizarea proiectului de Lege pentru aprobarea ordonanþei guvernamentale în discuþie privind aprobarea participãrii Ministerului Turismului la Comisia Economicã de Turism ºi la Asociaþia de Promovare Turisticã Internaþionalã ”Die DonauÒ.

Asociaþia ”Die DonauÒ este un organism neguvernamental, nonprofit, care are drept obiectiv concret promovarea turismului în spaþiul þãrilor riverane Dunãrii, pe pieþe turistice din întreaga lume.

În contextul în care România deþine un potenþial turistic considerabil, din pãcate insuficient exploatat ºi datoritã resurselor de promovare deficitare, aderarea la asociaþiile mai sus menþionate atrage integrarea ofertei turistice româneºti în acelaºi spaþiu dunãrean, ºi respectiv european.

În urma dezbaterii în ºedinþa din data de 11 mai curent a proiectului de lege sus-menþionat, având în vedere ºi avizele favorabile primite de la Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi ºi de la Consiliul Legislativ, comisia noastrã a hotãrât avizarea favorabilã a proiectului de lege, acesta urmând a fi supus spre dezbatere ºi adoptare în plenul Camerei Deputaþilor, în forma prezentatã de Senat.

Menþionez cã prezenta lege are un caracter de lege ordinarã.

Vã mulþumesc.

Eu vã mulþumesc, domnule deputat.

Dezbateri generale, înscrieri la cuvânt? Nu sunt.

Vom începe dezbaterea ordonanþei cu titlul acesteia. Intervenþii? Nu sunt.

Voturi pentru? Majoritatea. Voturi împotrivã? Nu avem. Abþineri? Nu avem. Titlul ordonanþei, adoptat în unanimitate. Articolul 1 al ordonanþei. Intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Majoritatea. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Articolul 1, adoptat în unanimitate. Articolul 2 al ordonanþei. Intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Majoritatea. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Articolul 2 al ordonanþei, adoptat în unanimitate. Ordonanþa, în ansamblu. Voturi pentru? Majoritatea. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Ordonanþa, adoptatã în unanimitate. Titlul legii. Intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Majoritatea. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Adoptat, în unanimitate. Articolul unic al legii. Intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Majoritate.

Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt.

Articolul unic al legii, adoptat în unanimitate.

Votul final asupra proiectului de lege va fi acordat în ºedinþa special organizatã în acest scop.

Ultimul proiect de lege pe ordinea de zi de astãzi, proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 55/1997 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 56/1996 privind salarizarea ºi alte drepturi ale judecãtorilor Curþii Supreme de Justiþie, ale magistraþilorasistenþi ºi ale celorlalte categorii de personal.

Iniþiatorul? Comisia?

Rog iniþiatorul sã susþinã proiectul de lege. Domnule preºedinte, iniþiatorul!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Guvernul României, prin Ordonanþa nr. 9 din 28 iulie 1997, a modificat ºi completat Legea nr. 50/1996 privind salarizarea ºi alte drepturi ale personalului din organele autoritãþii judecãtoreºti. Reglementarea datã prin ordonanþã asigurã o salarizare mai bunã pentru magistraþii de la judecãtorii, tribunale, curþi de apel, de la parchete ºi din Ministerul Justiþiei, în scopul realizãrii unei cât mai mari independenþe materiale. S-a þinut seama ºi de faptul cã, potrivit legii, magistraþii nu pot realiza venituri din activitãþile cu caracter economic ºi cã singura sursã de existenþã este salariul. Aceastã lege nu se aplicã însã magistraþilor-asistenþi de la Curtea Supremã de Justiþie.

Ca urmare, pentru aceleaºi raþiuni, s-a întocmit proiectul Ordonanþei de modificare ºi completare a legii privind salarizarea ºi alte drepturi ale magistraþilor-asistenþi ºi a celorlalte categorii de personal, pe care îl supunem atenþiei ºi vã rugãm sã îl adoptaþi. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Domnule preºedinte Pop Leon, aveþi cuvântul!

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Este vorba de Ordonanþa nr. 55, ordonanþã obiºnuitã a Guvernului, care este menitã sã înlocuiascã Legea nr. 56, care se referã la drepturile salariale ale magistraþilor, ale magistraþilor-asistenþi ºi ale altor categorii. Între timp au survenit o serie de modificãri în domeniul salarizãrii magistraþilor ºi singurii care au rãmas în afara acestor modificãri au fost magistraþii-asistenþi de la Curtea Supremã de Justiþie. În aceste condiþii a fost elaboratã Ordonanþa nr. 55 pe care noi o discutãm acum.

Comisia a luat în discuþie proiectul legii privind adoptarea acestei ordonanþe ºi modificarea Legii nr. 56, este de acord cu acest proiect de lege, consider cã este echitabil, necesar ºi aduce la zi situaþia discriminatorie existentã pânã acum în domeniu ºi de aceea este de acord cu adoptarea proiectului de lege de aprobare a ordonanþei ºi supunerea discuþiei plenului Camerei Deputaþilor. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. La dezbateri generale, intervenþii? Domnule deputat, aveþi cuvântul!

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Þinând seama de rolul, importanþa ºi rãspunderea ce revine Curþii Supreme de Justiþie, ca instanþã supremã unicã în stat, prin analogie cu personalul de execuþie, de specialitate de la celelalte instanþe judecãtoreºti din cadrul Ministerului de Justiþie, al Curþii de Conturi, se justificã cu pregnanþã adoptarea acestui proiect de lege care vizeazã Ordonanþa nr. 55 din 1997, încât sunt întru totul de acord ºi solicit ºi colegilor prezenþi sã voteze favorabil pentru acest proiect de lege.

Mulþumesc.

Mulþumesc, domnule deputat Mogoº.

Din partea Grupului parlamentar al P.N.Þ.C.D., domnul deputat Emil Popescu.

Domnule preºedinte, aveþi cuvântul!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Foarte pe scurt. Doamnelor ºi domnilor colegi,

Vreau sã vã învederez respectuos cã aceastã propunere vine sã îndrepte o nedreptate care s-a fãcut fãrã voia cuiva. Oamenii aceºtia au rãmas singurii cãrora nu li s-au majorat salariile de foarte mulþi ani. Este vorba de grefierii de la Curtea Supremã de Justiþie.

De aceea, vã rog respectuos sã fiþi de acord cu aceasta, pentru echitate.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**

ªi eu vã mulþumesc, domnule deputat.

La dezbateri generale dacã mai existã alte intervenþii? Nu mai existã, începem dezbaterea ordonanþei cu titlul acesteia.

Intervenþii? Nu sunt. Supun titlul ordonanþei votului dumneavoastrã.

Voturi pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Adoptat în unanimitate.

Art. I. Preambul. Intervenþii? Nu sunt.

þii? Nu sunt. Voturi pentru? Majoritatea. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Adoptat în unanimitate. Art. I, în ansamblul sãu. Voturi pentru? Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Art. I, adoptat în unanimitate. Art. II. Comisia propune adoptarea textului iniþiatorului. Intervenþii? Nu sunt.

Voturi pentru? Majoritatea. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Adoptat în unanimitate. Art. III. Comisia propune forma iniþiatorului. Voturi pentru? Majoritatea. Voturi împotrivã? Nu avem. Abþineri? Nu avem. Adoptat în unanimitate. Art. IV. Comisia propune forma iniþiatorului. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu avem. Abþineri? Nu sunt. Adoptat în unanimitate. Ordonanþa, în ansamblu. Voturi pentru? Majoritatea. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt.

Ordonanþa este adoptatã cu majoritatea voturilor deputaþilor prezenþi în Camerã.

Lege. Titlul legii. Intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Majoritatea. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Adoptat în unanimitate. La articolul unic, preambul. Intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Majoritatea. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? O abþinere. Alin. 1. Intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Majoritatea. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? O abþinere. Adoptat cu o abþinere. Alin. 2. Intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Majoritatea. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? O abþinere. Alin. 2, adoptat cu o abþinere. Comisia propune ca dupã alin. 2 sã se introducã un text nou, alin. 3. Îl gãsim în raport la nr. crt. 3. Iniþiatorul? Este de acord. Intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Majoritatea. Voturi împotrivã? Nu avem. Abþineri? Nu avem. Adoptat cu unanimitate de voturi. Alin. 3, devenit alin. 4. Comisia propune modificarea. Textul îl gãsim în raport la nr. crt. 8. Intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Majoritatea. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Adoptat în unanimitate. Articolul unic al legii, în ansamblu. Voturi pentru? Majoritatea. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Articolul unic al legii, adoptat în unanimitate.

Votul final asupra proiectului de lege, în ºedinþa specialã pentru voturi finale.

Stimaþi colegi,

## Stimaþi colegi,

Sã începem ultima parte a ºedinþei noastre de astãzi, de rãspunsuri orale la întrebãrile adresate de deputaþi membrilor Guvernului. Un numãr de colegi nu vor primi rãspunsuri astãzi, deoarece Guvernul solicitã amânarea rãspunsului: domnul Petre Naidin, de la domnul Vlad Roºca Ð 3 întrebãri; domnul Stoica Ð o întrebare; domnul Cornel Sturza Popovici Ð Constantin Dudu Ionescu; Petre Naidin, din nou Ð tot Constantin Dudu Ionescu; Petru Bejinariu Ð Viorel Badea; Petre Naidin Ð Radu Sârbu; Hildegard Puwak Ð Smaranda Dobrescu; Petre Naidin Ð Nicolae Noica, plus Petre Naidin Ð Hajdœ G‡bor sunt deputaþii care nu vor primi rãspuns, deoarece miniºtri respectivi cer amânarea rãspunsurilor la aceste întrebãri.

Aºa cum ºtiþi, am trimis o scrisoare primului-ministru pe aceastã temã. Dacã sãptãmâna viitoare se vor repeta, voi trimite o nouã scrisoare.

ªi dintre cei care sunt prezenþi din partea Guvernului, sunt douã întrebãri pentru care nu existã pregãtite rãspunsurile: mã refer la rãspunsul din partea domnului Traian-Decebal Remeº pentru domnul Gheorghe Ana, referitor la aplicarea Hotãrârii nr. 206/2000, ºi la rãspunsul pe care domnul Decebal-Traian Remeº îl datoreazã domnului Nicolae Grigoraº la întrebarea privind procedura de achiziþie de dotãri tehnice pentru securizarea graniþelor româneºti. Deci la aceste douã întrebãri, deºi nu s-a solicitat oficial amânarea rãspunsurilor, ministrul finanþelor, domnul Traian-Decebal Remeº, nu ne-a trimis un mesager cu rãspuns... pentru cã Domnia sa, dupã cum vedeþi, nu se aflã în salã.

Sã trecem la rãspunsurile, foarte puþine, care sunt pregãtite a fi date.

Pentru domnii deputaþi Petru Bejinariu ºi Mihai Vitcu este pregãtit sã rãspundã domnul Cristian Hadji Culea, Societatea Românã de Televiziune, directorul general.

Domnule Bejinariu, vã rog, prezentaþi pe scurt întrebarea. Domnule deputat, aveþi microfonul!

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Aºa cum aþi anunþat, întrebarea se adreseazã Societãþii Române de Televiziune. Dupã cum cunoaºtem, în fiecare duminicã, de la o vreme încoace, ºi la sãrbãtorile creºtine, pe postul naþional de televiziune Ð ca, de altfel, ºi pe alte posturi de televiziune Ð, ore în ºir se transmit concursurile: Tele Euro Bingo Show, Bingo Liberty, Pronosport, iar, mai nou, Tele Euro Bingo II. Nu toatã lumea agreeazã aceste concursuri, cum e ºi firesc, ºi nici nu participã la ele, dar obligaþiile de platã faþã de televiziune ºi le înfãptuieºte toatã lumea.

Au fost foarte multe îndemnuri: ”ªtii ºi câºtigi!Ò; apoi: ”Te uiþi Ð sau ”priveºtiÒ sau ”asculþiÒ Ð ºi câºtigi!Ò; acum: ”Joci ºi câºtigi!Ò ºi, tot mai rar sau niciodatã: ”Munceºti ºi câºtigi!Ò Aceste concursuri sunt foarte puternic mediatizate, la ore de vârf, ºi sunt mediatizate într-o þarã sãrãcitã, cum este þara noastrã, ºi ele tind sã devinã o preocupare naþionalã.

Întrebarea noastrã este o solicitare a unui important sector din populaþia de la sate, care beneficiazã numai de emisiunile de televiziune ale postului TVR 1 ºi aratã aºa: ”Vã rugãm respectuos, domnule preºedinte Cristian Hadji Culea, sã precizaþi pentru populaþia interesatã din judeþul Suceava dacã aveþi în vedere o înþelegere între televiziuni, pentru ca numai un post sã transmitã aceste concursuri, sau sã gãsiþi alte soluþii, spre a nu obosi Ð sau, sã spun, cum a zis un cetãþean, ”a teroriza toatã lumea cu inovaþiile televiziunii în sfera câºtiguluiÒ. Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule deputat. Domnule preºedinte Hadji Culea, aveþi microfonul!

## **Domnul Cristian Hadji Culea Ñ** _preºedintele Societãþii Române de Televiziune:_

Am rãspuns ºi în scris, o sã citesc acum rãspunsul. Stimate domnule deputat Petru Bejinariu,

Stimate domnule deputat Mihai Vitcu,

O datã cu lansarea de cãtre posturile private a concursurilor de tip bingo, asupra Societãþii Române de Televiziune s-a exercitat o presiune continuã, prin scrisori ºi telefoane din partea telespectatorilor care nu puteau viziona concursul, pentru ca un concurs similar sã fie introdus ºi la Televiziunea românã. Fac o parantezã: existã un public de aproape 40% din populaþia României care nu prinde decât România 1 ºi care ºi-a dorit, repet, prin presiuni puternice, sã poatã participa la un concurs similar cu cel de pe televiziunile private. Vã pot pune la dispoziþie scrisori.

În calitate de serviciu public de televiziune, finanþat din taxã de abonament, Societatea Românã de Televiziune are datoria de a rãspunde solicitãrilor venite din partea celor care plãtesc taxa, în limitele oferite de legislaþia româneascã. Fac o altã parantezã: în momentul acesta, din aproximativ 7 milioane de familii posesoare de televiziune, sub 3 milioane plãtesc taxa de abonament. Efectele acestor jocuri în rândul populaþiei au constituit ºi pentru noi o preocupare încã din momentul lansãrii emisiunii. Acesta a fost motivul pentru care programul în cadrul cãruia se difuzeazã concursul bingo a fost gândit ca un spectacol de divertisment de un înalt nivel calitativ.

Înainte de a accepta colaborarea cu Firma Bingo Liberty, Televiziunea românã a mai avut multe alte oferte

pe care le-a refuzat, deoarece condiþiile de colaborare nu ne dãdeau posibilitatea de a construi un program de divertisment de calitate. În dorinþa de a gãsi o formulã de colaborare avantajoasã, Televiziunea românã a încercat sã gãseascã ºi sprijinul Loteriei Naþionale, dar aceastã instituþie nu s-a arãtat interesatã sã colaboreze cu Canalul România 1.

Includerea în grila de programe a canalului a concursului bingo a avut în vedere ºi faptul cã Televiziunea românã oferã telespectatorilor sãi douã programe complementare. Nu în ultimul rând, decizia de a organiza concursul a avut în vedere cã se putea rezolva o parte din finanþarea unor emisiuni culturale ºi educative ale Canalului România 1. Am deschis concursuri de oferte, bazate pe banii câºtigaþi aºa, pentru o emisiune culturalã de amploare pe Canalul 1. Totodatã, s-a încheiat un parteneriat cu Comitetul Olimpic Român, în urma cãruia forul olimpic va primi fonduri importante pentru finanþarea participãrii la Sydney.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Domnule deputat, sunteþi mulþumit de rãspuns sau doriþi o intervenþie? Pentru 2 minune, microfonul îi aparþine domnului deputat Petru Bejinariu.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Numai o singurã frazã: eu îl rog pe domnul preºedinte, în modul cel mai respectuos, ca, împreunã cu consiliul de administraþie, sã reanalizeze aceastã situaþie, pentru cã eu nu sunt de acord cã toþi abonaþii, aºa cum Domnia sa mãrturiseºte aici, au executat o astfel de presiune! Poate în alte regiuni ale þãrii da, dar în Bucovina istoricã nu existã o asemenea presiune, mai ales cã cetãþenii nici nu au acces la astfel de bilete, sã vinã la zeci de kilometri, în municipii ºi oraºe, sã-ºi procure astfel de bilete!

ªi eu cred cã este foarte normal sã faceþi loc mai mult culturii, ºtiinþei, folclorului, specificului nostru naþional pe postul naþional de televiziune. Vã mulþumesc.

Mulþumesc.

Domnule preºedinte, doriþi sã mai interveniþi? Nu. Vã mulþumesc.

Pentru întrebarea domnului deputat Petre Naidin, adresatã domnului ministru Andrei Marga, este pregãtit sã rãspundã domnul Mircea Corneliu Fronescu. Domnule deputat Naidin, aveþi microfonul!

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Reacþia publicã a liderilor de sindicat de la Inspectoratul ªcolar Judeþean Cãlãraºi m-a determinat sã-l întreb pe domnul ministru dacã ceea ce afirmã Domniile lor Ð adicã liderii de sindicat Ð este corect, adicã dacã s-a fãcut o presiune din partea a 3 inspectori asupra dascãlilor în grevã (e adevãrat, acum 2 luni de zile, aºa este la români: azi interpelãm ºi ni se rãspunde peste o jumãtate de an), dacã au fost ameninþaþi dascãlii cã nu-ºi primesc salariile pe luna martie, întrucât nu au închis situaþiile ºcolare. Liderii de sindicat documenteazã, domnul ministru a primit aceastã intervenþie ºi cred eu cã cu toþii suntem interesaþi, mai ales cei din teritoriu, sã aflãm realitatea: dacã se fac presiuni asupra celor care vor sã manifeste corect, sã-ºi întãreascã sau sã-ºi susþinã poziþia publicã.

Mulþumesc.

## Mulþumesc, domnule deputat.

Domnule secretar de stat Mircea Fronescu, aveþi microfonul!

**Domnul Mircea Corneliu Fronescu Ñ** _secretar de stat în Ministerul Educaþiei Naþionale:_

## Domnule preºedinte de ºedinþã,

## Doamnelor ºi domnilor parlamentari,

Prin notificarea din 25 februarie 2000, Ministerul Educaþiei Naþionale Ð deci dupã ce s-a încheiat greva Ð a precizat inspectoratelor ºcolare modul în care va fi recuperatã materia neefectuatã în perioada grevei. Astfel, potrivit prevederilor Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, art. 95, ale contractului colectiv de muncã, art. 13, ºi ale fiºei postului, cadrele didactice sunt obligate sã asigure dobândirea de cãtre elevi a cunoºtinþelor ºi competenþelor prevãzute de programele ºcolare pentru durata unui an ºcolar.

Situaþiile din judeþe au fost extrem de diverse în ceea ce priveºte desfãºurarea activitãþii pe perioada grevei (ºi nu are sens sã mai enumãr toate cazurile acestea: unii au fãcut ore, alþii nu), dar trebuie precizat un lucru: cã, în conformitate cu legislaþia în vigoare Ð este vorba despre Legea nr. 168/1999 privind soluþionarea conflictelor de muncã, pe perioada grevei salariaþii îºi pãstreazã toate drepturile legale, cu excepþia drepturilor salariale. Deci, practic, nu se puteau plãti zilele neefectuate. Guvernul României ºi Ministerul Educaþiei Naþionale au atras atenþia în mod public federaþiilor sindicale ºi cadrelor didactice aflate în grevã cã trebuie asiguratã respectarea de cãtre fiecare angajat în parte a obligaþiilor ce îi revin prin contractul colectiv de muncã.

S-au luat o serie de mãsuri, nu are sens sã le citesc, domnul deputat le cunoaºte, am mai discutat ºi în altã ocazie cu dânsul despre aºa ceva, ceea ce vã pot spune este urmãtorul lucru: cã, în conformitate cu ordinele anterioare ale ministrului educaþiei naþionale, evalua-

rea rezultatelor elevilor se desfãºoarã ritimic, pe tot parcursul semestrului, iar tezele pot fi planificate începând cu a doua parte a semestrului ºcolar.

Din cele de mai sus reiese clar cã orele neefectuate în perioada grevei nu vor fi recuperate fizic ºi deci nu pot fi nici remunerate. Ceea ce se va recupera, în modalitãþile precizate mai sus, este materia neparcursã în cadrul orelor existente în orarul ºcolilor, fãrã suplimentãri ale acestora. Este vorba de perioadele de evaluãri, pe care putem sã le parcurgem combinat. Având în vedere cã nu se efectueazã ore suplimentare, nu se justificã nici o platã suplimentarã.

ªi eu vã mulþumesc, domnule secretar de stat. Domnule deputat? Nu mai aveþi intervenþie.

Urmeazã rãspunsul la întrebarea domnului Petre Naidin, adresatã domnului ministru Ion Caramitru. Domnule deputat, vã rog sã prezentaþi întrebarea.

Tot în acelaºi context cãlãrãºean, nevorbind în interes propriu sau bãtând câmpii, aºa mi-am promis sã-mi susþin interpelãrile ºi, respectiv, întrebãrile, reacþia publicã asupra lansãrii unui monument ne îndreaptã ºi cãtre Ministerul Culturii, domnul ministru Caramitru, cu întrebarea dacã s-a respectat legea. Adicã, primarul P.N.Þ.C.D., trecut pe la ”ªtefan GheorghiuÒ, acum þãrãnist pânã în mãduva oaselor, care a aruncat în stânga ºi în dreapta cu diplome de ”cetãþean de onoareÒ al municipiului Cãlãraºi, inclusiv miniºtrilor P.N.Þ.C.D. (care nu l-au ajutat, totuºi), cel care va intra în istoria Cãlãraºiului ca ctitor de statui ºi mai puþin de acoperit gropile...

Mai scurt!

## Mai scurt!

...ºi mai puþin de acoperit gropile din municipiu, lanseazã un monument (care n-are nici o esteticã), dar, monument fiind... întrebãm Ministerul Culturii, ºi respectiv Ministerul Funcþiei Publice, dacã s-a respectat legea, având toate avizele?

Pânã sã primim noi rãspunsul Ð tema a fost lansatã acum o lunã de zile Ñ deja arhitecþii judeþului s-au sesizat ºi, la rândul lor, au sesizat Parchetul de pe lângã Tribunalul Cãlãraºi privind aceastã temã ºi s-a declanºat o urmãrire penalã împotriva primarului Dragu. Sã vedem ºi reacþia Ministerului Culturii.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule deputat.

Este prezent pentru a rãspunde la întrebare domnul secretar de stat Hunor Kelemen.

Domnule secretar de stat, aveþi microfonul!

Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

În legãturã cu dezvelirea ”Monumentului eroilorÒ din Cãlãraºi trebuie sã precizãm cã primãria a cerut avizul de amplasament de la Ministerul Culturii, de la Comisia naþionalã a monumentelor istorice, pe data de 5 mai. Direcþia monumentelor istorice a mai solicitat niºte precizãri.

Trebuie sã vã spun cã acest aviz de la Comisia naþionalã a monumentelor istorice este necesar doar în situaþia în care monumentul se gãseºte în zona de protecþie a unui monument istoric sau într-o zonã istoricã protejatã. De data aceasta, noi am primit rãspunsul de la inspectorat cã monumentul nu se aflã amplasat în nici o zonã de rezervaþie arheologicã sau de altã naturã.

În ceea ce priveºte competenþa ºi atribuþiile Ministerului Culturii, dacã era cazul, noi ne-am fi pronunþat, dar nu este cazul. Monumentul nu se aflã în zonã istoricã, în zonã protejatã.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule secretar de stat.

Domnul deputat Gheorghe Ana a luat rãspunsul în scris de la domnul ministru Traian-Decebal Remeº. Mulþumesc.

Domnul Petru Bejinariu, la întrebarea pentru domnul ministru Ioan Avram Mureºan, privind Regia ”Caii de rasãÒ.

Domnule deputat, aveþi microfonul!

## Domnule preºedinte,

Eu vã solicit îngãduinþa sã prezint ambele întrebãri, care se adreseazã aceluiaºi minister, ºi pentru cã nu s-a rãspuns la vreme s-au cumulat pentru ziua de azi.

De acord, domnule deputat.

Prima interpelare se referã la cunoscuta herghelie de la Rãdãuþi, despre care eu am mai fãcut astfel de întrebãri în alte momente de analizã ºi deci nu mai tratez deloc ºi trec direct sã pun întrebarea. Vã rog, domnule ministru, sã precizaþi, pentru conducerea hergheliei, dar mai ales pentru populaþia din zona municipiului Rãdãuþi, pasionatã de manifestãrile hipice, dacã aveþi în vedere sprijinirea în plan economic a acestei herghelii, dacã aveþi în vedere organizarea de concursuri zonale sau naþionale, cum în trecut se organizau aici, ºi respectiv invitarea în alte centre, la concursuri, a hergheliei noastre?

ªi a doua interpelare se referã la Regia Tutunului. De aici o sã citesc numai prima frazã: ”Din istoria economiei româneºti, inclusiv din perioada interbelicã, se cunoaºte cã statul a deþinut anumite monopoluri, inclusiv monopolul tutunului.

La fel de bine ºtim cã activitatea economicã din domeniul tutunului este profitabilã ºi nu ridicã probleme economice, credem noi, nici în prezent ºi nici în viitor.Ò

Acum, ministerul urmãreºte stãruitor privatizarea Regiei Tutunului. În condiþii de grabã ºi în absenþa transparenþei, putem suspecta Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei de anumite interese, ºi atunci întrebarea, firesc, se naºte: domnule ministru, vã rugãm sã precizaþi pentru populaþia þãrii care sunt motivele care vã determinã sã grãbiþi privatizarea Regiei Tutunului ºi care ar fi dezavantajele rãmânerii acestei activitãþi economice în monopolul statului român?

Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule deputat.

Domnule secretar de stat ªtefan Pete, vã rog sã daþi rãspunsul la întrebare.

## **Domnul ªtefan Pete Ñ** _secretar de stat în Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei:_

Mulþumesc.

Prima datã voi rãspunde la prima întrebare pusã Ð în legãturã cu herghelia din Rãdãuþi.

Domnule deputat, o preocupare permanentã în ultimii ani a Societãþii Naþionale ”Caii de rasãÒ a prezentat punerea în valoare a raselor de cai din România, prin dezvoltarea concursurilor hipice, a demonstraþiilor ºi a expoziþiilor de cai de rasã.

Referitor la Herghelia Rãdãuþi, o herghelie de mare tradiþie, profilatã pe creºterea rasei arabe, vã informãm cã în programul de perspectivã al societãþii naþionale aceastã unitate figureazã cu un proiect de modernizare a hipodromului de curse, în colaborare cu o firmã francezã interesatã în dezvoltarea curselor de cai din România.

Actualmente, proiectul este discutat ºi cu primãria oraºului Rãdãuþi, iar hipodromul de curse al hergheliei va primi numele de ”Colonel Ion LarionescuÒ, dupã primul director al hergheliei.

Ultima acþiune de prezentare organizatã la Rãdãuþi a avut loc pe 7 mai 2000, pe hipodromul hergheliei, când au fost prezentate în faþa publicului local cele mai frumoase exemplare ale acestei rase de cai.

Vã asigurãm cã ºi în viitor în atenþia noastrã va sta preocuparea pentru o mai bunã punere în valoare a rasei arabe ºi cã vom intensifica demonstraþiile ºi expoziþiile cu cai de rasã pentru marele public, în Rãdãuþi. Vã voi înmâna ºi rãspunsul scris.

Voi rãspunde ºi la a doua întrebare pusã, în legãturã cu privatizarea Tutunului Românesc.

Prima datã aº vrea sã vã spun câteva precizãri, ºi anume: spre deosebire de celelalte þãri din Europa Centralã ºi de Est unde privatizarea fostelor monopoluri ale tutunului s-a fãcut înainte de liberalizarea pieþei ºi pãtrunderea pe piaþã a marilor producãtori mondiali de þigarete, în România piaþa producþiei de þigarete a fost liberalizatã înaintea privatizãrii. Acest lucru a permis celor mai mari producãtori mondiali, precum ”Philip MorrisÒ, ”ReynoldsÒ ºi ”British American TobaccoÒ sã pãtrundã în piaþã ºi sã creeze o concurenþã puternicã producãtorului român, societatea naþionalã.

## Mulþumesc, domnule secretar de stat.

Domnul Petre Naidin a primit rãspuns scris de la domnul secretar de stat. În acest caz, am terminat porþia de rãspunsuri la întrebãri scrise, ºi trecem la prezentarea pe scurt a interpelãrilor.

Am o rugãminte la colegii deputaþi care au interpelãri de prezentat: suntem la faza ”Prezentãri pe scurtÒ. Detalierea fiecãrei interpelãri se va face data viitoare. Rog sã rãmânem undeva între 20 ºi 30 de secunde de interpelare.

Domnul Radu Mazãre. Nu este prezent.

Domnul Nicolae Leonãchescu.

Aveþi microfonul, domnule deputat!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea mea este adresatã domnului ministru Traian Bãsescu, încã prezent la Ministerul Transporturilor, ºi are urmãtorul obiect:

Federaþia Sindicatelor Constructorilor Feroviari ºi Cãilor de Comunicaþii din România s-a plâns de faptul cã Societatea Naþionalã de Cãlãtori C.F.R. S.A. ºi Ministerul Transporturilor nu mai elibereazã permise C.F.R., autorizaþii ºi legitimaþii în mod gratuit salariaþilor acestui sector special ºi membrilor lor de familie.

Conflictul s-a judecat la toate instanþele ºi a dat câºtig de cauzã Federaþiei sindicatelor respective. Cu toate

acestea, Ministerul Transporturilor ºi S.N.T.F.C.-C.F.R. Cãlãtori S.A. nu vor sã punã în aplicare hotãrârile organelor judecãtoreºti.

Întrebarea mea pentru domnul ministru Traian Bãsescu este aceea dacã pentru Domnia sa legea este sau nu valabilã; ea nu trebuie respectatã ºi aplicatã? Când se va produce acest miracol?

Mulþumesc, domnule deputat.

Domnul Ioan Mircea Paºcu a depus în scris interpela-

rea.

Domnule deputat Tarna Gheorghe, aveþi microfonul?

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea se adreseazã domnului Andrei Marga, ministrul educaþiei naþionale, ºi se referã la cuprinderea copiilor de vârstã ºcolarã în sistemul educaþional.

Subliniez cã la ora actualã abandonul ºcolar a devenit fenomen de masã ºi l-aº întreba pe domnul ministru ce strategie adoptã Ministerul Educaþiei Naþionale pentru redresarea situaþiei.

Vã mulþumesc.

Eu vã mulþumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Moroianu Geamãn Adrian Tudor. Nu este prezent.

Domnule deputat Neculai Grigoraº, aveþi microfonul!

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Interpelarea este adresatã Guvernului României ºi vizeazã politica acestuia în gestionarea resurselor Fondului special pentru dezvoltarea ºi modernizarea punctelor de trecere a frontierei, în concret, explicaþii privind oportunitatea contractãrii unui credit extern de cãtre Direcþia Generalã a Vãmilor pentru diferite achiziþii, în timp ce bugetul fondului vãmilor este programat cu excedent. Vã mulþumesc.

Eu vã mulþumesc, domnule deputat. Domnul deputat Marian Ianculescu. Urmeazã domnul deputat Anghel Stanciu.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Interpelarea mea se adreseazã domnului Ioan Avram Mureºan, ministrul agriculturii ºi alimentaþiei, ºi se referã la sprijinul pe care ar trebui sã-l acorde statul producãtorilor agricoli pentru procurarea de utilaje agricole, în sensul acoperii avansului de 15%, conform Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 132/1999, prin utilizarea cupoanelor agricole.

Vã mulþumesc.

Eu vã mulþumesc, domnule deputat. Domnul deputat Anghel Stanciu. Se pregãteºte domnul deputat ªtefan Baban.

Interpelarea noastrã aparþine Grupului parlamentar al Partidului România Mare ºi are drept obiect posibila implicare politicã partizanã a unor poliþiºti din Iaºi în campania electoralã localã, din dispoziþia domnului Grigoriu, comandantul Poliþiei Municipiului Iaºi.

În esenþã, dupã relatarea faptelor, se solicitã domnului ministru de interne urmãtoarele:

1) Stoparea imediatã a oricãrei acþiuni a organelor de poliþie care pune în pericol pregãtirea ºi desfãºurarea normalã a alegerilor locale;

2) Ministerul de Interne sã asigure echidistanþa tuturor organelor de poliþie faþã de toate formaþiunile politice, respectând regulamentele proprii ºi spiritul Legii alegerilor locale;

3) Analiza faptelor relatate, inclusiv a dispoziþiilor discriminatorii partizane ale domnului colonel Grigoriu, care îºi permite sã dispunã folosirea logisticii contrar prevederilor constituþionale, sustrãgând-o de la urmãrirea infractorilor periculoºi ºi orientând-o, surprinzãtor, spre urmãrirea deputaþilor opoziþiei ºi a echipelor electorale ale acestora, ºi, în funcþie de gravitatea faptelor relatate, sã-i sancþioneze pe vinovaþi.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Are cuvântul domnul deputat ªtefan Baban. Se pregãteºte domnul Mihai Baciu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Am douã interpelãri, ºi amândouã se adreseazã Ministerului Muncii ºi Protecþiei Sociale.

Prima interpelare se referã la carnetele de muncã, acte pe cale de dispariþie. Nu voi intra în amãnunte, fiindcã nu avem timp. Voi dezvolta aceastã interpelare data viitoare. Totuºi, solicit Ministerului Muncii ºi Protecþiei Sociale sã rãspundã concret ºi precis care este modul de rezolvare a acestei probleme numite ”carnete de muncãÒ, având în vedere cã aceastã situaþie este optimã pentru încurajarea muncii la negru, racila societãþii româneºti.

Iar a doua interpelare se adreseazã tot Ministerului Muncii ºi Protecþiei Sociale, doamnei ministru Smaranda Dobrescu, ºi se intituleazã ”În doi ani, numãrul angajaþilor din economia subteranã s-a dublatÒ. În concluzie, îi cer acestui minister sã prezinte mãsurile pe care le are în vedere pentru rezolvarea acestei probleme Ð a muncii subterane.

Sigur cã voi depune cele douã interpelãri la secretariatul Camerei Deputaþilor ºi data viitoare le voi dezvolta.

Vã mulþumesc.

Eu vã mulþumesc, domnule deputat. Are cuvântul domnul deputat Mihai Baciu. Se pregãteºte domnul Mihai Nicolescu.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Onoraþi colegi,

Interpelarea mea ºi a unui grup de colegi, ºi voi spune despre cine este vorba, este adresatã domnului prim-ministru Mugur Isãrescu.

Obiectul interpelãrii este situaþia Societãþii Comerciale TEPRO S.A. Iaºi, în urma privatizãrii ei de cãtre Fondul Proprietãþii de Stat.

Nu mai intru în detalii; voi preda aceastã interpelare. Situaþia este în general cunoscutã.

Ce cerem noi: în consecinþã faþã de starea gravã în care se aflã aceastã societate, cândva model, a economiei ºi metalurgiei româneºti, solicitãm intervenþia primului-ministru pentru sistarea urgentã a devalizãrii TEPRO Iaºi prin:

1) Constituirea unei comisii guvernamentale care sã constate condiþiile în care s-a fãcut privatizarea ºi atitudinea firmei cehe de nerespectare a prevederilor contractuale. În acelaºi timp, sã se constate ºi daunele aduse S.C. TEPRO Iaºi prin dezafectarea utilajelor menþionate ºi începerea urmãririi penale a celor care se fac vinovaþi;

2) Rezilierea contractului de privatizare, din cauzã cã nu au fost respectate obligaþiile asumate prin retehnologizarea S.C. TEPRO Iaºi, precum ºi din alte cauze, care pot fi constatate pe calea justiþiei;

3) Sã se opreascã concedierile abuzive ale muncitorilor, cerând Ministerului Industriilor ºi Comerþului sã intervinã pentru derularea activitãþii de producþie ºi asigurarea unor comenzi, astfel ca efectivele deja reduse sã poatã produce marfa cerutã pe piaþa româneascã, dar ºi de pieþele externe.

Cu încrederea cã veþi interveni, domnule prim-ministru, cu autoritatea dumneavoastrã, vã asigurãm de stima, respectul nostru etc.

Semneazã aceastã interpelare, în afarã de subsemnatul, Mihai Baciu, deputat P.D. de Iaºi, profesorul Anghel Stanciu, deputat P.R.M. de Iaºi, Mihai Dorin, deputat P.N.Þ.C.D. de Iaºi, Adrian Mogoº, deputat P.N.L. de Iaºi ºi senatorul Dan Constantin Vasiliu, senator P.D de Iaºi. Vã mulþumim.

Vã mulþumesc tuturor, domnule deputat. Domnul deputat Mihai Nicolescu.

Se pregãteºte domnul deputat Petru Bejinariu.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Am douã interpelãri cãtre Ministerul Agriculturii, domnul ministru Ioan Mureºan.

Prima interpelare are în vedere situaþia realã a lucrãrilor agricole de primãvarã, când putem spune cã foarte multe suprafeþe se prezintã la ora actualã nearate, nelucrate, neînsãmânþate, fãrã o fertilizare corespunzãtoare ºi cu un grad mare de îmburuienare.

Se formuleazã câteva întrebãri în legãturã cu suprafeþele însãmânþate pânã la aceastã datã la principalele culturi, nivelul de fertilizare asigurat cu azot, fosfor, potasiu ºi în legãturã cu suprafeþele care vor rãmâne neînsãmânþate în aceastã primãvarã la nivelul þãrii.

A doua interpelare se referã în mod deosebit la situaþia cupoanelor, având în vedere faptul cã pentru anul agricol 2000 s-au alocat prin buget 4.300 de miliarde, sumã ce ar fi trebuit sã ajungã pânã la aceastã datã la producãtori. Aceste cupoane nu au ajuns, ba, mai mult, foarte multe cupoane se vând ºi la ora actualã pe piaþa liberã, fãrã sã ajungã la producãtori.

Se formuleazã câteva întrebãri în legãturã cu numãrul de cupoane distribuite pânã la aceastã datã la nivelul judeþelor ºi al þãrii, dacã se apreciazã cã acest sistem de lucru poate susþine o agriculturã performantã care sã realizeze costuri ºi performanþe europene ºi cum gândeºte conducerea ministerului sã realizeze sistemul de finanþare pentru agriculturã în perspectivã, de aºa manierã încât sã se susþinã eficient toþi producãtorii agricoli, indiferent de forma de proprietate.

Vã mulþumesc.

Eu vã mulþumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Petru Bejinariu.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Prima interpelare se adreseazã Ministerului Apelor, Pãdurilor ºi Protecþiei Mediului.

Vã rugãm, domnule ministru Romicã Tomescu, sã precizaþi care este acum stadiul pregãtirilor pentru valorificarea economicã, respectiv din punct de vedere piscicol, baze de agrement etc., a acumulãrii de apã de la Rogojeºti ºi când Compania Naþionalã ”Apele RomâneÒ S.A. va începe efectiv activitatea economicã de aici.

ªi a doua interpelare se adreseazã Ministerului Agriculturii ºi Alimentaþiei.

Vã rugãm, domnule ministru Ioan Mureºan, sã precizaþi pentru agricultori cine sunt producãtorii ºi importatorii de sãmânþã transgenicã, dacã seminþele create în staþiunile noastre de cerecetare nu sunt competitive ºi ce riscuri se pot prevedea pe termen mediu ºi lung pentru sãnãtatea oamenilor ºi pentru calitatea mediului folosind aceastã sãmânþã.

Mulþumesc.

Eu vã mulþumesc.

Domnul deputat Petre Naidin a depus în scris douã interpelãri.

Urmeazã domnul deputat Nicolae Popa. Nu este prezent.

Domnul Tãnase Tãvalã.

Se pregãteºte domnul deputat Mihai Drecin. Domnule deputat Tãnase, aveþi microfonul!

Interpelarea se adreseazã domnului ministru Crin Antonescu, ministrul tineretului ºi sportului.

Obiectul interpelãrii este urmãtorul: douã comisii ale Federaþiei Române de Fotbal Ñ comisia campionatului naþional ºi comisia de apel, în urma analizei condiþiilor în care s-a desfãºurat meciul de fotbal dintre echipele Drobeta-Turnu-Severin ºi ”ChimicaÒ Târnãveni, a hotãrât retrogradarea acestora din divizia B de fotbal, seria a doua, în divizia C de fotbal. Decizia a fost declaratã definitivã.

Dupã aproximativ douã sãptãmâni, comitetul executiv al aceluiaºi for a revenit ºi a hotãrât rejucarea a 6 partide de fotbal ale celor douã echipe, complicând astfel clasamentul final al seriei a doua a diviziei B de fotbal cu suspiciunile ce derivã din aceastã situaþie.

Domnule ministru, vã solicit sã dispuneþi elucidarea condiþiilor care au dus la anularea deciziei de excludere din divizia B de fotbal a echipelor Drobeta-Turnu-Severin ºi ”ChimicaÒ Târnãveni, identificarea cauzelor ºi sancþionarea celor vinovaþi, precum ºi revenirea asupra ultimei hotãrâri.

Aºtept rãspunsul dumneavoastrã în scris.

Vã mulþumesc, domnule deputat. Domnul deputat Mihai Drecin.

Se pregãteºte dommul deputat Dan Coriolan Simedru.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Am douã interpelãri.

Prima interpelare este adresatã domnului Romicã Tomescu, ministrul apelor, pãdurilor ºi protecþiei mediului. Este vorba de fapt de o revenire la o interpelare mai veche, din 31 mai anul trecut, când, tot aºa, la cererea membrilor Sindicatului liber Ð Direcþia Apelor CRIªUL Oradea, arãtam greutãþile cu care lucrãtorii ºi sindicaliºtii acestei direcþii se confruntã, cu atât mai mult cu cât Ministerul Apelor, Pãdurilor ºi Protecþiei Mediului nu a gãsit o formulã corectã, profesionistã de a rezolva problemele. De aceea, astãzi, aceºti lucrãtori nu ºi-au luat salariile din luna ianuarie anul curent. Sunt aici o serie de sugestii pe care lucrãtorii de la aceastã Direcþie a Apelor CRIªUL Oradea le sugereazã ministerului, pentru ca lucrurile sã intre în normal.

Cealaltã interpelare este adresatã domnului Vlad Roºca, ministrul funcþiei publice. Este vorba de situaþia unei familii Ð familia Cucu din Oradea, care m-a sesizat asupra tulburãrii liniºtii publice în zona în care locuieºte ºi de faptul cã este uzurpatã, în parte, din proprietatea personalã, de o firmã româno-italianã din Oradea care se pare cã a fost luatã în braþe, sã zic aºa, mai puþin academic, de forurile locale ºi care continuã sã producã familiei respective o serie de greutãþi. Am detaliat aici despre ce este vorba ºi am anexat, de asemenea, ºi un memoriu al familiei respective cãtre domnul Vlad Roºca.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc, domnule deputat. Are cuvântul domnul deputat Dan Coriolan Simedru. Se pregãteºte doamna deputat Viorica Afrãsinei.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte, Onoraþi colegi,

Interpelarea mea de astãzi se adreseazã domnului Traian Bãsescu, ministrul transporturilor, care la începutul acestui an, mai precis la data de 24 ianuarie, a emis un ordin Ð Ordinul nr. 82, care se referã la modul de utilizare a Fondului special al drumurilor.

Voi vorbi puþin mai mult, pentru cã acest ordin nu este publicat în ”Monitorul OficialÒ; este un act normativ care nu este uzual, ºi de aceea precizez câteva prevederi ale acestuia.

Acest ordin prevede sã nu se poatã asigura pentru obiectivele drumurilor locale ºi judeþene finanþare decât dacã se asigurã 50% din aceste finanþãri de la bugetele locale.

Consider cã destinaþia Fondului special al drumurilor este o destinaþie cãtre toþi utilizatorii de drumuri publice, ºi aceastã condiþie pe unii locuitori din comune izolate îi determinã sã nu poatã sã utilizeze drumuri publice de calitate. De aceea, îl întreb pe domnul ministru al transporturilor de ce Agenþia Naþionalã a Drumurilor utilizezazã Ordinul nr. 82 din 24 ianuarie, fãrã ca acesta sã îndeplineascã condiþia minimã pentru a putea deveni operaþional ºi legal, adicã publicarea în ”Monitorul OficialÒ, ºi iarãºi de aici rezultã o a doua întrebare Ñ ce se întâmplã cu drumurile judeþene, orãºeneºti sau comunale atunci când bugetul local nu poate asigura finanþarea în procent de 50%?

Mulþumesc.

Eu vã mulþumesc, domnule deputat.

Ultima interpelare este a doamnei deputat Viorica Afrãsinei.

Mulþumesc frumos, domnule preºedinte de ºedinþã. Interpelarea mea din aceastã searã se adreseazã domnului Petre Roman, ministrul afacerilor externe, ºi se referã la misiunile ambasadelor noastre în implicarea lor în sprijinirea activitãþilor internaþionale la care România este participantã. Mã refer în mod special la prezenþa ansamblului artiºtilor ”Rapsozii BotoºaniuluiÒ la Festivalul internaþional de folclor de la Beijing, care a avut loc în zilele de Paºti ºi la care au participat marii cântãreþi Sofia Vicoveanca ºi Ion Bocºa, împreunã cu ansamblul din Botoºani, ocazie cu care ambasada noastrã de la Beijing nu numai cã nu s-a dovedit a fi o gazdã pentru delegaþia românã, dar prezenþa acestor artiºti a rãmas necunoscutã ºi chiar neinteresantã, atâta timp cât nu au avut nici mãcar bunãvoinþa sã trimitã un reprezentant sã îi întâmpine sau mãcar sã participe la festival, deºi prezenþa formaþiei noastre a fost apreciatã în mod deosebit acolo, la Beijing.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**

Eu vã mulþumesc, doamnã deputat.

Stimaþi colegi,

Încheiem aici ºedinþa noastrã de astãzi.

Vã urez o searã bunã ºi vã mulþumesc cã aþi stat cu mine pânã la aceastã orã.

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti. Adresa pentru publicitate : Serviciul relaþii cu publicul ºi agenþii economici, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, telefon 411.58.33. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 67/2000 conþine 32 de pagini.**

Preþul 15.328 lei