Stenogramă plen

## Domnilor senatori, vã invit în salã.

Declar deschisã ºedinþa de astãzi, 4 octombrie 2001, ºedinþa fiind condusã de subsemnatul, în calitate de vicepreºedinte al Senatului, asistat de domnii senatori Constantin Nicolescu ºi Aurel Panã, secretari ai Senatului.

Din totalul de 140 de senatori ºi-au înregistrat prezenþa prin vot electronic, pânã în acest moment, un numãr de 104 colegi. Cvorumul de ºedinþã este de 71 de senatori. Absenteazã motivat de la lucrãrile plenului Senatului un numãr de 7 colegi, 3 fiind membri ai Guvernului, iar 4 colegi sunt plecaþi în delegaþie.

Programul de lucru al zilei de astãzi, lucrãri în plen pânã la orele 13,00; ordinea de zi v-a fost distribuitã. Dacã aveþi obiecþiuni legate de programul de lucru al zilei de astãzi?

Dacã nu, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Programul de lucru al Senatului a fost aprobat cu 85 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi nici o abþinere. Dacã în legãturã cu ordinea de zi aveþi de fãcut obiecþiuni?

Domnul senator Apostolache.

## Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi,

Întrucât la punctul 11 este trecutã pe ordinea de zi Ordonanþa nr. 102/2001 pentru completarea Legii nr. 1/2000 la care n-am început nici dezbaterile generale

Poziþia 28, dupã proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 108/2001.

Sau poziþia 28.

De acord. Sunt grupate pe acelaºi minister. N-are rost sã blocãm dezbaterile. Vizeazã amândouã Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor, sã le punem una dupã alta. Dacã începeam la ora 9,00, speram ca astãzi, în momentul de faþã, sã ajungem la acest punct.

Alte propuneri? Vã rog!

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Sigur cã cele douã proiecte de lege, ºi Ordonanþa nr. 102/2001 ºi Ordonanþa nr. 108/2001, fac parte din ordinea de zi a Senatului de câteva sãptãmâni încoace ºi le regãsim tot timpul mutate spre sfârºitul ºedinþei în aºa fel încât sã nu le mai putem discuta.

Cred cã plenul Senatului este interesat de ce douã legi atât de importante, fãrã discuþie importante, care au stârnit extrem de multe discuþii, sunt tot timpul expediate spre neîmplinirea lor, spre nefinalizarea lor în plenul Senatului. Motiv pentru care l-am ruga pe domnul preºedinte al Comisiei de agriculturã, silviculturã ºi industria alimentarã, poate explicã, totuºi, raþiunea practicã pentru care aceste douã proiecte de legi importante, foarte importante, spunem noi, sunt tot timpul expediate spre nefinalizare.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Da, pot sã vã dau eu explicaþia.

Ieri, în ºedinþa de Birou permanent, în momentul în care discutam ordinea de zi, eu am propus ca proiectul de lege înscris la poziþia 27, care era primul pe care trebuia sã-l luãm în dezbatere, sã fie înscris în finalul dezbaterilor de astãzi Ñ noi am sperat ca la ora 11,00 sã ajungem la poziþia 27 Ñ, neobservând cã existã ºi acest proiect de lege, pentru a fi grupate tocmai ca sã nu blocãm dezbaterile. Celelalte proiecte de lege nu ridicã probleme ºi altfel rãmânem cu ordinea de zi încãrcatã.

Oricum, pânã la ora 11,00, în mod cert ajungem acolo.

Deci, stimaþi colegi, vã rog sã acceptaþi.

Dacã nu mai sunt alte intervenþii,

Pentru sãptãmâna viitoare Biroul permanent vã propune, ca program de lucru, ºedinþe în plen Ñ în zilele de luni ºi joi, respectiv 8 ºi 11 octombrie, lucrãri în comisiile permanente Ñ marþi ºi miercuri, ºedinþa Biroului permanent miercuri, la orele 13,00.

Astãzi de dimineaþã, la ora 8,00, am avut o ºedinþã a Birourilor permanente reunite la Camera Deputaþilor ºi, în urma dezbaterilor, având în vedere ceea ce trebuia sã înscriem în ordinea de zi, am cãzut de acord ca nu sãptãmâna viitoare, deci miercurea viitoare, sã avem ºedinþa reunitã a celor douã Camere, ci peste douã sãptãmâni, dând posibilitatea comisiilor noastre reunite sã finalizeze rapoartele la unele dintre documentele ce vor fi supuse spre dezbatere, deci, în principal, acele rapoarte care vizau Banca Naþionalã, Audiovizualul ºi aºa mai departe.

Dacã sunt intervenþii pe programul sãptãmânii viitoare?

Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Programul de lucru al sãptãmânii viitoare, aprobat de plenul Senatului cu 92 de voturi pentru, 5 voturi împotrivã ºi 3 abþineri.

Trecem la probleme organizatorice.

Domnul senator Solcanu a solicitat cuvântul.

Vã rog, aveþi cuvântul!

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Cunoaºteþi cã doamna senator Simona Marinescu a înaintat Biroului permanent o solicitare de a se muta la Comisia pentru politicã externã.

E o chestiune care þine de grup ºi, într-un spirit deplin de prietenie ºi colegialitate, colegul senator Alin Ciocârlie renunþã la Comisia pentru politicã externã ºi atunci doamna senator Simona Marinescu intrã în Comisia pentru politicã externã, pãstrându-ºi însã ºi opþiunea pentru Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã.

Deci opþiunea a doua.

Opþiunea a doua. Înºtiinþez Senatul despre aceastã schimbare.

Vã mulþumesc.

Sunt convins cã acest lucru este real. Domnul senator Alin Ciocârlie este prezent.

Neexistând nici o intervenþie, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot, urmând ca doamna senator Simona Marinescu sã facã parte, ca opþiunea întâi, din Comisia pentru politicã externã.

Solicitare aprobatã de plen cu 77 de voturi pentru, 9 voturi împotrivã ºi 9 abþineri.

La punctul 2 în ordinea de zi avem proiectul de Hotãrâre privind bugetul de venituri ºi cheltuieli al Senatului pe anul 2002.

Vã rog, cine prezintã proiectul de buget? Domnul senator Badea.

Vã rog, aveþi cuvântul!

Doresc sã vã prezint cã, potrivit Legii finanþelor publice nr. 72/1996, Camera Deputaþilor ºi Senatul îºi aprobã bugetele proprii înaintea dezbaterii bugetului de stat ºi le înainteazã Ministerului Finanþelor Publice în vederea includerii lor în bugetul de stat.

În acest sens, a fost prezentat în ºedinþa Biroului permanent din 3 octombrie 2001 proiectul de buget al Senatului pentru anul 2002 în sumã totalã de 528.000.027.000 lei.

Cheltuielile înscrise în acest proiect de buget sunt structurate pe tipuri ºi articole de cheltuieli bugetare, astfelÉ de fapt, douã categorii de cheltuieli: cheltuieli curente ºi cheltuieli de capital.

La cheltuielile curente, pentru cheltuieli de personal propunem sã fie alocate 363 miliarde, iar pentru cheltuieli materiale ºi servicii, 114 miliarde. La fundamentarea cheltuielilor de personal s-a avut în vedere asigurarea creditelor necesare pentru fondul de salarii care a fost fundamentat pornind de la salariul de bazã stabilit pentru luna decembrie 2001, conform precizãrilor metodologice privind elaborarea propunerii de buget pentru anul 2002 primite de la Ministerul Finanþelor Publice.

Menþionãm cã s-a luat în considerare un numãr de personal de 1.057, considerat strict necesar în conformitate cu sarcinile ºi atribuþiile pe care le are instituþia noastrã. Dintre aceºtia, 141 persoane ocupã funcþii de demnitate publicã, 420 salariaþi la birourile senatoriale ºi 496 salariaþi pentru aparatul central, din care 242 vor fi funcþionari publici.

La articole de cheltuieli privind contribuþia pentru asigurãrile sociale de stat, pentru constituirea fondului pentru plata ajutorului de ºomaj ºi cele pentru constituirea fondului de asigurãri sociale de sãnãtate au fost prevãzute credite, conform legii, în procent total de 35,33% din fondul de salarii.

Suma prevãzutã la articolul ”Deplasãri, detaºãri, transferuri în þarãÒ este necesarã, de asemenea, pentru acoperirea cheltuielilor de cazare a senatorilor care nu au domiciliul în municipiul Bucureºti. La acest articol de cheltuieli au mai fost prevãzute sume pentru acordarea diurnelor de deplasare ale senatorilor ºi pentru celelalte cheltuieli de deplasare în þarã ale personalului din aparatul Senatului ºi birourile senatoriale. Cheltuielile pentru deplasãrile în strãinãtate au fost calculate pe baza proiectului Planului de relaþii externe pe anul 2002.

## Vã mulþumesc.

Dacã sunt intervenþii în numele grupurilor parlamentare?

Nefiind, vã rog, intervenþii în nume propriu. Domnul senator Paul Pãcuraru.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Sigur cã proiectul de buget reflectã, probabil, fundamentãrile pe care Direcþia economicã, compartimentele de specialitate ale Senatului le-au fãcut în baza cheltuielilor curente actualizate cu rata inflaþiei ºi cu obligaþiile pe care Senatul le are pentru anul viitor.

Singura întrebare pe care aº vrea s-o pun domnului secretar general prezent în salã, prezent printre noi, este

dacã la capitolul cheltuieli are prevãzute sumele necesare investiþiei pe care noi o avem de realizat pentru noul sediu al Senatului, pentru cã existã o hotãrâre a Senatului, a Biroului permanent de a rezolva aceastã problemã. Ea este transferatã din an în an, de la perioadã la perioadã ºi sigur cã, degeaba avem angajamente punctuale, cã la anuÕ ne vom muta dacã nu se prevãd sumele aferente finalizãrii lucrãrilor necesare la Casa Poporului, astfel încât mutarea sã devinã efectiv posibilã.

Dacã sumele sunt prinse ºi unde, la ce capitol de cheltuieli sunt prinse sumele?

Vã mulþumesc.

Vã rog, domnule secretar general.

## **Domnul Constantin Sava** _Ñ secretar general al Senatului:_

Bugetul a fost realizat în douã variante, o variantã, aceasta, pe care v-am prezentat-o astãzi, ºi o altã variantã care avea prevãzute 58 de miliarde pentru mutarea Senatului la Palatul Parlamentului.

În urma discuþiilor cu Ministerul Finanþelor Publice, am cãzut de acord ca aceastã sumã sã nu fie blocatã în bugetul Senatului ºi, dacã sunt condiþii pentru mutarea Senatului în noul local, la bugetul rectificat, aceastã sumã sã fie discutatã ºi aprobatã pentru a putea efectua mutarea Senatului.

Vã mulþumesc. Întrebarea a fost alta, însã.

Fondul necesar pentru finalizarea lucrãrilor la Palatul Parlamentului nu se gãseºte pentru cã ordonator de credite este Camera Deputaþilor, aºa cum bune ºtiþi, domnule vicepreºedinte, ºi deci fondul necesar pentru finalizarea lucrãrilor spaþiului afectat Senatului se gãseºte în bugetul Camerei Deputaþilor.

Acele cheltuieli despre care vorbea domnul Sava sunt legate de necesitãþile noastre de dotare.

În momentul în care finalizarea lucrãrilor se va realiza în 16 luni, este absurd ca, în bugetul pe anul viitor, sã fie înscrisã aceastã sumã pentru dotãrile interioare. Se vor regãsi în bugetul pe anul 2003. Iar banii pentru finalizarea lucrãrilor se regãsesc la ordonatorul de credite. Au fost afectaþi.

Alte întrebãri dacã sunt?

Vã rog, domnul senator.

## Domnule preºedinte,

Vreau sã întreb dacã se are în vedere ºi construirea unui nou hotel sau, mai precis, începerea construcþiei unui hotel pentru parlamentari, pentru cã degeaba dorim noi sã ne mutãm la Palatul Parlamentului dacã nu avem unde sã locuim acolo.

Vã mulþumesc.

Vã rog, domnul senator Badea, sã-i rãspundeþi colegului dumneavoastrã.

Rãspunsul este ”nuÒ, nu sunt bani pentru aºa ceva.

Este prea brutal dat rãspunsul.

Sigur cã existã o astfel de discuþie, dar vizeazã o perspectivã mai îndelungatã pentru realizarea acestui hotel la Palatul Parlamentului.

Vã rog!

Mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã,

Eu am o nedumerire. Din evaluãrile care se fac, indicele de inflaþie pentru anul viitor va fi în jur de 20%. Bugetul Senatului a fost indexat însã la capitolul care este menþionat aici, ”Fond de salariiÒ, numai cu 11%. Care este explicaþia acestei cifre?

Mulþumesc.

Domnule Sava, ajutaþi-mã!

Îl rog pe domnul secretar general sã ofere explicaþii. A previzionat o inflaþie mult mai micã.

Pentru fiecare capitol în parte s-au fãcut negocieri cu Ministerul Finanþelor Publice. Pentru toþi bugetarii, la acest capitol s-a aprobat numai 11% la indicele inflaþiei.

La punctul 4 în ordinea de zi avem raportul Comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 75/2000 pentru modificarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 24/1998 privind regimul zonelor defavorizate, republicatã.

Caracterul legii Ñ lege ordinarã.

Invit colegii din comisia de mediere. Au participat, din partea Senatului, domnii senatori: Bucur Dionisie, Hriþcu Florin, Sin Niculae, Pricop Mihai, Ionel Alexandru, Hanganu Romeo Octavian ºi Seres DŽnes.

Invit pe unul dintre colegii care au participat la mediereÉ Oricum, pânã când va veni unul dintre colegi, vã rog sã observaþi cã textele supuse prin raportul comisiei de mediere sunt textele Senatului. Nu vã mai deranjaþi, domnule senator Hriþcu. Sunt textele Senatului, motiv pentru care va trebui sã dãm un singur vot, pentru aprobarea raportului comisiei de mediere.

Vã rog sã votaþi.

Raport aprobat de plen în unanimitate, cu 89 de voturi.

La punctul 5 în ordinea de zi avem raportul Comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 196/2000 pentru modificarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 72/1997 privind regularizarea datoriei fostei Companii Române de Petrol. Caracterul legii Ñ lege ordinarã.

Comisia de mediere, doamna senator Ciocan Maria. Vã mulþumesc.

## Mulþumesc.

Dacã nu mai sunt alte intervenþii, stimaþi colegi, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra proiectului de Hotãrâre privind bugetul de venituri ºi cheltuieli al Senatului pe anul 2002, prezentat de domnul chestor Badea Dumitru.

Vã rog sã votaþi.

Proiectul de Hotãrâre privind bugetul de venituri ºi cheltuieli al Senatului pe anul 2002 a fost aprobat de plenul Senatului cu 80 de voturi pentru, 13 contra ºi 9 abþineri.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

”Raport asupra rezultatelor Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 196/2000 privind modificarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 72/1997 privind regularizarea datoriei fostei Companii Române de Petrol

În urma examinãrii divergenþelor apãrute la unele texte ale proiectului de lege în formulãrile celor douã Camere, comisia a hotãrât sã propunã adoptarea textelor prevãzute în anexã, dupã cum urmeazã:

La punctul 1, textul propus spre adoptare de comisia de mediere este textul Senatului, în unanimitate.Ò

Vã mulþumesc, domnule preºedinte, pentru sprijinul acordat, ºi sãlii, pentru cã l-a votat.

La punctul 3 din ordinea de zi avem o notã privind aprobarea retragerii propunerii legislative privind privatizarea societãþilor comerciale, propunere legislativã formulatã în legislatura a treia, deci în legislatura trecutã, de domnul senator, domnul preºedinte de astãzi, Nicolae Vãcãroiu.

Domnia sa solicitã retragerea acestei iniþiative legislative, deci a propunerii legislative, din ordinea de zi. Este dreptul Domniei sale, Senatul trebuie sã ia act de acest lucru.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Solicitare aprobatã de plenul Senatului cu 89 de voturi pentru ºi 7 contra.

Vã mulþumim ºi mulþumim ºi colegilor noºtri care au apãrat proiectul de lege aºa cum a fost votat în Senat.

Totuºi, potrivit procedurii parlamentare, sã luãm act de acest raport.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Raport aprobat de plenul Senatului cu 69 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi douã abþineri.

La punctul 6 din ordinea de zi, pânã în acest moment din partea iniþiatorului nu este nimeni prezent, motiv pentru care vã propun sã luãm în dezbatere proiectul de lege înscris la punctul 7, respectiv proiectul de lege pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România ºi Guvernul Regatului Suediei privind reglementarea pretenþiilor suedeze nesoluþionate, semnat la Bucureºti la 24 iunie 2001.

Invit colegii din Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci la tribunã. Deci doamna senator Ciocan Maria.

Din partea iniþiatorului, vã rog sã vã prezentaþi ºi sã prezentaþi expunerea de motive. Aveþi cuvântul.

## **Doamna Daniela Cernat Ñ** _secretar de stat în Ministerul Finanþelor Publice:_

## Mulþumesc frumos, domnule preºedinte.

Dupã cum cunoaºteþi, la data de 24 iunieÉ Daniela Cernat mã numesc, sunt secretar de stat la Ministerul Finanþelor Publice.

Referitor la acest proiect de lege, dupã cum cunoaºteþi, la data de 24 iunie 2001 a fost semnat la Bucureºti Acordul dintre Guvernul României ºi Guvernul Suediei privind reglementarea pretenþiilor suedeze nesoluþionate ce au ca izvor titluri de creanþe emise în perioada 1929Ñ1934, din acte de naþionalizare ºi alte mãsuri similare ale autoritãþilor române în perioada 1946 ºi înainte de 1989.

În conformitate cu prevederile acestui acord, Guvernul României va plãti suma de 120 milioane de dolari S.U.A., în patru tranºe, fiecare reprezentând 25% din valoarea totalã a sumei, respectiv aproximativ 30 de milioane de dolari fiecare tranºã. Prima tranºã se va achita la 31 octombrie 2001, iar celelalte trei, în anul 2002, respectiv în februarie, aprilie ºi iunie.

Datoritã faptului cã acordul prevede ca prima tranºã a sumei sã fie plãtitã de Guvernul României pânã la 31 octombrie 2001, s-a întocmit ºi proiectul de Lege pentru ratificarea acordului, fiind înaintat Parlamentului spre adoptarre.

Vã mulþumesc, doamna secretar de stat. Vã rog, doamna senator.

## Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Cu scrisoarea L 351/2001, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a fost sesizatã în fond cu proiectul de lege enunþat mai sus.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege. De asemenea, Comisia pentru politicã externã a avizat favorabil, fãrã amendamente, proiectul respectiv.

Camera Deputaþilor a adoptat proiectul de lege în forma emisã de Guvern, fãrã amendamente.

Membrii Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci au hotãrât, cu majoritate de voturi, întocmirea raportului favorabil, în forma adoptatã de Camera Deputaþilor.

Potrivit conþinutului sãu, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare ºi urmeazã a fi adoptat în conformitate cu prevederile art. 74 alin. (2) din Constituþia României.

În conformitate cu prevederile art. 89 din Regulamentul Senatului, supunem spre dezbatere ºi adoptare plenului proiectul de lege enunþat mai sus. Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

Dacã la dezbateri generale sunt domni senatori care doresc sã intervinã?

Vã rog, domnule senator Ionel Alexandru.

## Domnule preºedinte,

Aº vrea sã mi se rãspundã cum s-a ajuns la aceastã sumã de 120 de milioane de dolari, deci cum s-a calculat Ñ eu ºtiu cã datoria României cãtre Suedia era mult mai micã Ñ ºi dacã suedezii nu au datorii faþã de noi. Dacã au, de ce nu ºi-au plãtit ºi ei aceste datorii? De asemenea, vreau sã întreb de ce nu s-a reglementat aceastã problemã pânã acum ºi s-a gãsit tocmai acest moment.

Vã mulþumesc.

## Mulþumim.

Dacã sunt ºi alte intervenþii? Domnul senator Paul Pãcuraru.

Una din întrebãri a pus-o ºi colegul meu, domnul senator Ionel Alexandru. Aº fi vrut, într-adevãr, sã întreb Ministerul Finanþelor Publice care a fost fundamentarea sumei, pentru cã asupra acestei sume a existat întotdeauna o nebuloasã, argumente de toate felurile, sume dintre cele mai exorbitante, uneori, ºi aºa mai departe. Sigur cã opinia mea este cã soluþia la care s-a ajuns, în raport cu sumele care se vehiculau în presã, este, fãrã discuþie, o soluþie bunã.

Grupul liberal va vota pentru acest proiect de lege, pentru cã, practic, nu numai din considerente, sã spunem, de obligaþiiÉ Fiecare trebuie sã-ºi achite obligaþiile Ñ ºi era evident cã România are obligaþii financiare Ñ, dar trebuie avut în vedere un alt fapt, cã foarte multe acorduri internaþionale ale României riscã sã fie blocate sau sã nu aibã traseul pe care noi îl dorim, în condiþiile în care ai litigii financiare nesoluþionate. Acesta este motivul pentru care, într-adevãr, aceastã problemã, mai mult decât punctual, trebuie sã fie rezolvatã.

În ceea ce priveºte fundamentarea sumei, doamna secretar de stat, dacã doriþi, vã rugãm sã daþi o construcþie a fundamentãrii. Mulþumesc.

Alte intervenþii? Doamna senator Norica Nicolai.

ªi eu am douã întrebãri: dacã juriºtii dumneavoastrã au analizat intervenirea prescripþiei pentru aceste creanþe ale Suediei în România, pentru cã a fost o dezbatere foarte mare în legãturã cu termenul de prescripþie pentru revendicarea acestor creanþe ºi, în al doilea rând, dacã aþi þinut cont de suma de 12 milioane coroane suedeze plãtite în perioada Ceauºescu.

Mai sunt intervenþii?

Vã rog, domnule senator Predescu, la microfon, cã dumneavoastrã aveþi multe de spus, mai ales în mandatul trecut, atunci când domnul prim-ministru Ciorbea ºi domnul ministru de finanþe Ciumara au stabilit o sumã impresionantã.

Cãtre 1 miliard. Pe mine mã surprindeÉ

Poate îi spuneþi ºi doamnei Norica Nicolai.

Pe mine mã surprinde cã tocmai doamna senator ridicã aceastã problemã, când, în legislatura trecutã, fostul ministru al finanþelor, coleg de partid cu dânsa, la acea vreme, a recunoscut o datorie de proporþii extraordinare. ªi cunoaºteþi bine cã atunciÉ

Nu foarte mult. Doar 800 de milioane de dolari.

Ceva peste. Cãtre 1 miliard. ªi Domnia sa ºtie cã, atunci când debitorul recunoaºte obligaþia, prescripþia se întrerupe. Aºa cã, nu ne þineþi nouã teorii de-astea!

Vã rog, în numele Guvernului, sã rãspundeþi, doamna secretar de stat.

Vã mulþumesc frumos. O sã încerc sã rãspund la întrebãri.

În primul rând, daþi-mi voie sã prezint puþin care a fost istoricul, pentru cã a generat destule întrebãri, istoricul acestor negocieri cu partea suedezã pentru reglementarea pretenþiilor.

Dupã cum ºtiþi, obligaþiunile de stat care au fost emise în perioada anilor 1929Ñ1931, reprezentând certificate de trezorerie ºi obligaþiuni de stat, au însumat, la valoarea nominalã, 31,7 milioane de dolari S.U.A., la care se mai adaugã o sumã de 9,9 milioane de coroane suedeze.

La aceastã sumã se adaugã ºi pierderi care au fost suferite înainte de 1989 ca urmare a aplicãrii legislaþiei române de naþionalizare din 11 iunie 1948 ºi din 19 aprilie 1950.

Partea românã a început negocierea cu partea suedezã cam prin anul 1993. La momentul respectiv, firma ABB Electroinvest a fost desemnatã ca mandatar sã reprezinte interesele pãrþii suedeze. În continuare, în 1995Ñ1996, s-au reluat tratativele, s-au constituit comisii interministeriale, dar niciodatã, în perioada respectivã, în 1995Ñ1996, aceste tratative nu au putut fi soluþionate. Mai mult, în 1995, Suedia a încercat sã internaþionalizeze problema datoriei României ºi a insistat pe lângã Fondul Monetar Internaþional, dacã vã aduceþi aminte, condiþionând semnarea memorandumului cu România.

Discuþiile au continuat în anul 1997, printr-o scrisoare adresatã ministrului finanþelor de atunci, de cãtre ministrul suedez. Firma ABB Electroinvest a continuat sã se arate interesatã în contul pretenþiilor financiare ale Suediei faþã de România.

În 1998 au continuat discuþiile, ºi în 1999. În urma discuþiilor care au avut la sediul Ministerului Finanþelor ºi a mai multor întâlniri cu firma ABB Electroivest, partea suedezã a fãcut un calcul al datoriei pãrþii române, care la 1 iunie 1999 reprezenta 3,8 miliarde dolari S.U.A.

În urma discuþiilor care au avut loc în comisia de negociere, partea suedezã a renunþat la o parte din acestea, s-a demonstrat modul de calcul, termenul de prescripþie, ºi partea suedezã, în formã finalã, propune ca pretenþie 650 de milioane de dolari S.U.A. Asta era în iunie 1999. Pânã la finele anului 2000 nu au mai avut loc runde de negocieri, toatã situaþia s-a împotmolit aici, în jurul acestei sume Ð 650 milioane dolari S.U.A.

Vã rog, aveþi cuvântul!

de Fier 1, care, ºtim toþi ce înseamnã energia produsã de hidrocentralã, care este pânã la 6 dolari/mW.

Deci, atunci, la nivel de Guvern ºi în înþelegere între cei doi prim-miniºtri, primul ministru suedez, care a fãcut o vizitã în România în iunie, ºi domnul prim-ministru al României, s-a ajuns la aceastã înþelegere, de sumã forfetarã, care sã fie plãtitã în patru tranºe.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## **Doamna Aura Gereanu Ñ** _director în Ministerul Finanþelor Publice:_

Vã mulþumesc.

Am fãcut parte din Comisia de negocieri în anul acesta, cu delegaþia suedezã.

Aº dori sã vã informez cã negocierile au început, cum a spus doamna secretar de stat, în martie, la Stockholm. Mandatul delegaþiei române a fost ca aceste negocieri sã se poarte de la guvern la guvern. Iniþial, Guvernul Suediei nu a acceptat ºi a venit iar firma ABB Electroinvest, care, în continuare, ne-a prezentat calcule. Deci la soldul... stocul de datorie, acele obligaþiuni ºi bonuri de trezorerie, plus evaluãrile din pierderile din naþionalizare. Dânºii au calculat, matematic, ne-au arãtat calculul dobânzilor pânã la zi ºi au ajuns la acea sumã de 4,3 miliarde dolari. Normal cã partea românã nu a acceptat acest lucru ºi atunci am început negocieri de genul: care este practica internaþionalã, cum s-au lichidat datorii dupã rãzboi ºi cu alte þãri, cum am negociat creanþe ale României din perioada de dinainte de 1989, metodologia acordãrii de disconturi la suma... la capital, ºi nu calculul de dobânzi pânã la zi.

Au fost foarte multe discuþii cu partea suedezã ºi, în final, au fost douã variante: fie ajungem la o înþelegere, la o sumã forfetarã, cu acordarea unui discont, conform practicii internaþionale Ð aceasta fiind propunerea noastrã. Propunerea suedezã: dacã nu acceptã propunerea noastrã, atunci ei au zis cã intrãm în arbitraj internaþional. Atunci s-a discutat la nivel de conducere a Guvernului, la nivel de prim-ministru, a fost invitatã delegaþia suedezã în România, în perioada maiÑiunie, în mai multe runde de negocieri, cu tot felul de calcule, ºi bineînþeles cã, cu insistenþa pãrþii romãne de a acorda discont la suma pretinsã, s-a ajuns la aceastã sumã forfetarã de 120 milioane de dolari.

Aº dori sã vã informez cã la acea sumã de 650 milioane de dolari, pe care o pretindea ABB Electroinvest, ca reprezentant al persoanelor fizice ºi juridice suedeze care erau deþinãtorii titlurilor de creanþã, partea suedezã, la un moment dat, a solicitat ca jumãtate din sumã sã se investeascã în România, dar dânºii au solicitat investiþii în sector energetic, ºi nu orice obiectiv. Doreau Cernavodã...

**:**

Porþile de Fier.

## **Doamna Aura Gereanu:**

Porþile de Fier ºi Cernavodã 1, aceste puncte din sistemul energetic naþional... Cernavodã 1, care, ºtie toatã lumea, produce la capacitate maximã ºi în condiþii de preþ foarte eficiente, din tot sistemul energetic, ºi Porþile

Bun! Vã mulþumesc pentru explicaþii.

Nu vã supãraþi, dar am întrebat dacã mai doreºte cineva sã ia cuvântul. Am închis dezbaterile, am dat voie iniþiatorilor sã prezinte rãspunsuri...

Cu ce ocazie am fãcut dezbaterile? Este un proiect de lege.

Deci, stimaþi colegi, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Regatului Suediei, dezbaterile fiind încheiate ºi neexistând nici un amendament.

Caracterul legii Ñ lege ordinarã.

Proiectul de lege a fost adoptat cu 68 de voturi pentru, 27 contra ºi 5 abþineri.

Fiind prezent domnul secretar de stat de la Ministerul Afacerilor Externe, vã propun sã luãm în dezbatere punctul 6 din ordinea de zi, peste care am sãrit.

- Vã rog? Solicitaþi cuvântul?

Vã mulþumesc pentru prezentarea fãcutã.

Deci proiectul de lege înscris la punctul 6 în ordinea de zi, pentru ratificarea Protocolului facultativ cu privire la implicarea copiilor în conflictele armate, la Convenþia privind drepturile copilului, semnat la 6 septembrie 2000.

- Vã rog, aveþi cuvântul.

Din partea Senatului, rog un coleg din Comisia pentru drepturile omului ºi minoritãþi. Vã rog, domnule senator!

Domnule secretar de stat, vã rog sã prezentanþi expunerea de motive.

## **Domnul Cristian Niculescu** Ñ _secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe_ _**:**_

La data de 6 septembrie 2000, România a semnat protocolul facultativ la Convenþia internaþionalã cu privire la drepturile copilului, privind implicarea copiilor în conflictele armate.

Prin protocol, pãrþile se angajeazã sã ia toate mãsurile posibile în practicã, pentru ca membrii forþelor lor armate care nu au împlinit încã vârsta de 18 ani sã nu participe direct la ostilitãþi.

De asemenea, pãrþile se angajeazã sã asigure ca persoanele care nu au atins încã vârsta de 18 ani sã nu fie încorporate în mod obligatoriu în forþele armate.

Pãrþile sunt obligate sã ia toate mãsurile pentru a preveni utilizarea persoanelor sub 18 ani în conflicte armate, în special prin interzicerea prin lege a unor astfel de practici ºi prin sancþionarea penalã a unor astfel de fapte.

Fiecare parte va prezenta, în termen de doi ani de la intrarea în vigoare a protocolului, un raport cãtre Comitetul pentru drepturile copilului, conþinând informaþii detaliate asupra mãsurilor luate pentru implementarea prevederilor protocolului. Faþã de cele prezentate, a fost elaborat proiectul de lege prezentat, pe care îl supunem spre adoptare cu procedurã de urgenþã prevãzutã de art. 74 alin. (3) din Constituþia României.

Vã mulþumesc.

Vã rog sã prezentaþi raportul comisiei.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Prin adresa L 357 din 18.09.2001, Comisia pentru drepturile omului ºi minoritãþi a fost sesizatã pentru dezbaterea ºi întocmirea raportului la proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului facultativ cu privire la implicarea copiilor în conflicte armate, la Convenþia privind drepturile copilului, semnat la 6 septembrie 2000.

Proiectul de lege are avizul Consiliului Legislativ.

Importanþa ratificãrii Protocolului facultativ cu privire la implicarea copiilor în conflicte armate, la Convenþia privind drepturile copilului, semnat la 6 septembrie 2000, constã în faptul cã va îmbunãtãþi cadrul juridic referitor la protecþia copiilor, care reprezintã o cerinþã pentru integrarea României în legislaþia europeanã.

Protocolul facultativ cuprinde prevederi referitoare la: creºterea protecþiei copilului împotriva oricãrei implicãri în conflictele armate, definirea noþiunii de copil, obligaþia statelor semnatare de a colabora pentru aplicarea prevederilor protocolului; includerea printre crimele de rãzboi a recrutãrii sau înrolãrii copiilor sub 15 ani sau a folosirii lor pentru a se implica activ în conflictele armate, obligaþia statelor pãrþi de a lua toate mãsurile pentru a preveni utilizarea persoanelor sub 18 ani în conflicte armate.

Comisia pentru drepturile omului ºi minoritãþi, în ºedinþa din data de 25 septembrie 2001, în urma dezbaterii proiectului de lege, a hotãrât, cu unanimitate de voturi, adoptarea unui raport favorabil, fãrã amendamente, în forma adoptatã de Camera Deputaþilor.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Domnilor colegi, sunt intervenþii la dezbateri generale? Dacã nu sunt intervenþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra raportului comisiei.

Raport aprobat de plen cu 72 de voturi pentru, douã contra ºi o abþinere.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra proiectului de lege, în ansamblu, cu precizarea caracterului legii, de lege ordinarã.

Proiect de lege adoptat de plenul Senatului cu 77 de voturi pentru, douã contra ºi douã abþineri.

Mulþumesc.

La punctul 8 în ordinea de zi avem proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 76/2000 pentru modificarea Ordonanþei urgenþã a Guvernului nr. 12/1999 privind schimbul terenului în suprafaþã de 5.000 m[2] , situat în ºoseaua Kiseleff, zona Piaþa Presei Libere, sectorul 1, Bucureºti Ð România, cu construcþia ºi terenul aferent, situate în Dorotheenstrasse 62Ñ66, Berlin Ñ Republica Federalã Germanã.

Iniþiatorul este prezent. Invit pe domnul senator Predescu, din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, comisie sesizatã în fond.

Vã rog, aveþi cuvântul. Vã rog sã prezentaþi expunerea de motive.

Nota de fundamentare se bazeazã pe urmãtoarele motive.

Întrucât, în cadrul negocierilor purtate, firma Tercon Bau GmbH Projecktentwicklung nu a mai fost interesatã de schimbul de terenuri aprobat prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 12 din 1999, prin Hotãrârea Guvernului nr. 630 din 2001 s-a aprobat achiziþia imobilului din Dorotheenstrasse 62Ñ66, Berlin, de cãtre Ministerul Afacerilor Externe, în numele statului român, precum ºi garantarea de cãtre Ministerul Finanþelor Publice a unui credit extern contractat în acest scop.

În temeiul acestei hotãrâri, la 19 iulie 2001, au fost deja semnate la Berlin cele douã contracte de vânzarecumpãrare ºi de antreprizã generalã privind achiziþionarea imobilului sus-amintit.

Faþã de aceastã situaþie, Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 76 din 2000 a rãmas fãrã obiect ºi, prin prezentul raport, se propune respingerea ei ca atare, conform art. 114 din Constituþie.

Mulþumesc.

Vã rog, domnule preºedinte Predescu.

Situaþia este exactã, aºa cum a fost relatatã. O explicaþie prealabilã: pentru rezolvarea situaþiei sediului Ambasadei României în Germania, statul român a încercat douã ipoteze. Prima: sã facã un schimb de teren din România, cu o firmã interesatã în acest schimb. Reglementarea propusã prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 76/2000, care a fost aprobatã prin legea corespunzãtoare, nu respecta în mod corespunzãtor prevederile Constituþiei privind dobândirea dreptului de proprietate asupra terenurilor în România, motiv pentru care Guvernul, în precedenta legislaturã, a adoptat o nouã ordonanþã, Ordonanþa nr. 12/1999.

Partea germanã nu a mai fost interesatã de definitivarea situaþiei ce rezultã din aceastã a doua ordonanþã, Ordonanþa nr. 12/1999. ªi atunci, prin negocieri, s-a ajuns la rezolvare în forma pe care a explicat-o domnul secretar de stat.

Guvernul României a emis Hotãrârea de Guvern nr. 630/2001, asupra aceluiaºi imobil, privitor la autorizarea de cumpãrare. ªi, pentru cumpãrare, s-a încuviinþat un credit extern pe care l-a garantat Ministerul Finanþelor Publice din România. Ministerul Afacerilor Externe al României a procedat, în consecinþã, la cele douã contracte pentru dobândirea imobilului, în numele ºi pe seama statului român.

Aceasta este situaþia, motiv pentru care suita de ordonanþe a devenit fãrã obiect. Prima a fost adoptatã prin lege, a fost abrogatã apoi de Guvern, prin urmãtoarea, iar urmãtoarea a fost modificatã în conþinutul ei Ñ un fel de abrogare, prin hotãrârea de Guvern. Astãzi, rezolvarea este aceea de respingere a ordonanþei a cãrei rezolvare ni s-a solicitat.

Da, mulþumesc.

Cred cã alte relaþii nu mai sunt de evidenþiat pentru cã, datã fiind intervenirea cumpãrãrii ºi definitivarea celor douã contracte, ordonanþa care avea drept obiect cadrul ºi condiþiile de rezolvare a situaþiei juridice a sediului a fost deja rezolvatã, simplu, prin vânzare-cumpãrare.

De acord.

Domnule preºedinte, vã adresez rugãmintea ca, în situaþia în care plenul va aproba raportul comisiei, sã acceptaþi douã amendamente privind modificarea titlului ºi a articolului unic, în sensul transformãrii legii de aprobare înÉ

Exact, ca ºi în precedentaÉ de respingereÉ

Éde respingere a Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 76/2000É

De altfel, a fost ºi înscrisã.

Deci sunteþi de acord cu cele douã amendamente, da?

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor senatori,

La 27 octombrie 1997, miniºtrii apãrãrii au semnat la Bucureºti Acordul dintre Guvernul României ºi Guvernul Federal al Republicii Federale Iugoslavia privind cooperarea în domeniul militar.

În ºedinþa Guvernului României din data de 6 august 1998, la iniþiativa ministrului afacerilor externe, s-a amânat aprobarea supunerii spre adoptare de cãtre Parlamentul României a propunerii de Lege privind ratificarea Acordului, din cauza conjuncturii internaþionale existente la acea datã.

Având în vedere evoluþia favorabilã din acest an a situaþiei din Republica Federalã Iugoslavia, cu acordul Ministerului Afacerilor Externe, au fost reluate procedurile pentru ratificare. Acest acord se înscrie pe linia dezvoltãrii relaþiilor bilaterale cu statele din Europa Centralã ºi de Est, în general, ºi a bunelor relaþii pe care România le are cu statele vecine, în particular, pentru crearea unui climat de pace, înþelegere ºi cooperare reciproc avantajoasã.

De asemenea, Acordul dintre Guvernul României ºi Guvernul Federal al Republicii Iugoslavia care se impune a fi ratificat prin proiectul de lege supus aprobãrii dumneavoastrã astãzi, creeazã cadrul juridic necesar dezvoltãrii relaþiilor de colaborare între guvernele celor douã state în domeniul militar, relaþii de colaborare întemeiate pe tradiþia unei colaborãri pe multiple planuri.

Pe baza tuturor acestor considerente, vã adresez rugãmintea de a acorda votul dumneavoastrã pentru acest proiect de lege.

Evident.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat.

Vã rog, domnule senator Paºtiu, sã prezentaþi raportul comisiei sesizate în fond.

Dacã sunt intervenþii, domnilor senatori? Dacã nu, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra raportului Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri.

Raportul a fost aprobat cu 83 de voturi pentru ºi douã abþineri.

Având în vedere votul negativ dat în ceea ce priveºte aceastã Ordonanþã de urgenþã nr. 76/2000, vã rog sã acceptaþi amendamentul de transformare a proiectului de lege într-un proiect de lege de respingere a ordonanþei de urgenþã. Vã rog sã votaþi.

Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 76/2000 a fost aprobat de plenul Senatului cu 84 de voturi pentru, un vot contra ºi o abþinere.

La punctul 9 din ordinea de zi, avem un proiect de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Federal al Republicii Federale Iugoslavia privind cooperarea în domeniul militar, semnat la Bucureºti la 27 octombrie 1997.

Caracterul legii, lege ordinarã. Raportori, colegii din Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþa naþionalã.

Vã rog, aveþi cuvântul.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor senatori,

Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþa naþionalã a fost sesizatã în fond pentru întocmirea raportului la proiectul de lege mai sus prezentat. Am primit avize favorabile de la Consiliul Legislativ ºi de la Comisia pentru politicã externã a Senatului.

Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþa naþionalã a avizat favorabil acest proiect de lege, fãrã modificarea textului Guvernului, ºi-l propune plenului Senatului spre examinare ºi aprobare, în condiþiile prevederii art. 74 alin. (2) din Constituþia României. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Dacã sunt intervenþii la dezbateri generale? Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra raportului comisiei sesizate în fond.

Vã rog sã votaþi. Invit domnii senatori în salã. Vã rog sã votaþi! Proiectul de lege a fost aprobat de plenul Senatului cu 76 de voturi pentru ºi o abþinere.

Mulþumesc, domnule secretar de stat. Mulþumesc, domnule coleg.

La punctul 10 din ordinea de zi avem proiectul de Lege privind creºterea ºi ameliorarea raselor de animale. Raport negativ. Raportori, colegii din Comisia pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã.

Domnul secretar de stat este prezent. Vã rog, aveþi cuvântul.

## **Domnul Gheorghe Predilã Ñ** _secretar de stat în_

## _Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor_ **:**

Mã numesc Gheorghe Predilã ºi sunt secretar de stat la Ministerul Agriculturii.

Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Iniþiativa acestui act normativ este mai veche ºi la vremea respectivã, nu exista un alt proiect de lege care sã reglementeze în totalitate activitatea din zootehnie. La începutul acestui an, Guvernul nostru a elaborat proiectul Legii zootehniei. El este în circuitul de legiferare, iar în proiectul Legii zootehniei este cuprinsã ºi activitatea de creºtere ºi ameliorare a raselor de animale.

Ca atare, suntem de acord cu propunerea comisiei de specialitate, sã i se acorde vot negativ.

## Da, mulþumesc.

Vã rog, domnule preºedinte Victor Apostolache, aveþi cuvântul.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Acest proiect de lege a trecut prin Camera Deputaþilor, dar, în ºedinþa din 30 august, plenul Senatului a adoptat proiectul Legii zootehniei ºi, aºa cum a arãtat domnul secretar de stat, ambele proiecte au acelaºi obiect de reglementare, respectiv creºterea ºi ameliorarea raselor de animale, ºi, de aceea, comisia noastrã a întocmit raport negativ, urmând ca Legea zootehniei sã rezolve toate aceste probleme.

Faþã de cele prezentate, vã propunem adoptarea raportului Comisiei pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã.

Vã rog, dacã sunt intervenþii la dezbateri generale? Domnul senator Paul Pãcuraru, aveþi cuvântul.

Domnule preºedinte, sigur, în primul rând, este totuºi o nelãmurire ºi intervenþia mea este mai degrabã adresatã Ministerului Agriculturii.

Eu nu pot sã înþeleg cum, cu numai un an în urmã, la nivelul ministerului, se lucreazã, se construieºte un proiect de lege, se discutã în ºedinþã de Guvern, se aprobã, se intrã în procedurã legislativã la Camera Deputaþilor, se parcurge procedura, ajungem la Senat ºi, în mai puþin de un an, noi, aceiaºi specialiºti, cã

bãnuiesc cã ministerul nu s-a transformat peste noapte, aceiaºi oameni care am investitÉ cã e o muncã care se consumã, ºi specialiºti, ºi oameni care au fost consultaþi, instituþii de specialitate º.a.m.d.É în mai puþin de un an constatãm cã nu mai avem nevoie de aceastã lege, pentru cã am pus deasupra ei Legea zootehniei.

Deci mie mi se pare o imensã risipã de timp la nivel de Guvern, administraþie, Parlament, ca sã constatãm în câteva luni, pentru cã este vorba doar de câteva luni, cã nu mai este nevoie, ºi este o lege tehnicã, nu este o lege politicã, cã, dacã ar fi o lege politicã, am spune cã s-a schimbat un guvern cu altul ºi este o altã filozofie, o altã concepþie. Este o lege tehnicã, care îºi va avea menirea sa în sistemul legislativ românesc. ªi, din acest punct de vedere, cum explicaþi dumneavoastrã, ca minister, ca specialiºti din minister, cã, într-un interval de câteva luni, vã reconsideraþi punctul de vedere, deci de la o muncã bine fãcutã, bine aºezatã, bine structuratã ºi finalizatã sã constataþi cã nu mai este nevoie ca acel lucru sã fie fãcut.

A doua întrebare este dacã, într-adevãr, Legea zootehniei acoperã toate prevederile pe care acest proiect de lege trecut prin Camera Deputaþilor le are. Cred cã la o analizã atentã nu este posibil ca o lege cu un caracter totuºi general, al zootehniei, sã acopere o lege punctualã, cum este aceastã lege privind creºterea ºi ameliorarea raselor de animale. Eu, cel puþin, nu am avut timpul sã fac o analizã comparatã, dar bãnuiesc cã pe o privire atentã se poate constata cã sunt lucruri descoperite, în momentul de faþã, în materie de reglementare privind creºterea ºi selecþia animalelor.

Da, ºi eu vã mulþumesc. Dacã mai sunt alte intervenþii?

Domnul senator Triþã Fãniþã, aveþi cuvântul!

Îmi amintesc cã domnul senator Pãcuraru, colegul nostru, în legislatura trecutã, participa la ºedinþele COCO, unde se luau decizii de ce legi, ce subiecte, ce sã conþinã legile. Noi ºtim superficialitatea Ministerului Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor în elaborarea legilor sau în propunerea de subiecte pentru legi în legislatura care s-a încheiat. Or, retragerea acestei legi este foarte bine venitã pentru cã prin Legea zootehniei a ieºit o lege, într-adevãr, bunã pentru crescãtorii de animale, pentru redresarea zootehniei în þara noastrã.

## Mulþumesc.

Dacã mai sunt ºi alte intervenþii?

Dacã nu mai sunt, îl consult pe domnul secretar de stat Predilã dacã doreºte sã intervinã. Dar scurt, vã rog!

Domnule preºedinte, dacã îmi permiteþi o scurtã intervenþie. Eu îl asigur pe domnul senator Pãcuraru cã iniþiativa de a retrage acest proiect de act normativ nu a fost un vot politic, ci o necesitate.

O datã cu elaborarea planului legislativ al Guvernului, s-a convenit cã este nevoie de Legea zootehniei care are o plajã mai largã de prevederi ºi care reglementeazã mult mai în detaliu activitatea, în general, de creºtere a animalelor, de reproducþie, de selecþie, de bazã furajerã, de corelare cu actele normative ale Uniunii Europene, cu prevederile sanitar-veterinare ale Uniunii Europene.

Legea zootehniei este emanaþia unui numãr mare de specialiºti de marcã din zootehnia României, dar ºi crescãtori de animale. Eu vã asigur cã nu am avut în vedere sã eliminãm o lege. Ea se referã strict la douã din cele ºase capitole pe care le cuprinde Legea zootehniei ºi, de aceea, a fost nevoie sã retragem aceastã lege, sã primeascã vot negativ, pentru cã activitatea din zootehnie este mult mai complexã decât ceea ce prevedea actul iniþial.

Vã rog sã luãm în dezbatere proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 72/1999 pentru completarea art. 25 din Legea nr. 160/1998 pentru organizarea ºi exercitarea profesiunii de medic veterinar.

Aveþi cuvântul, domnule secretar de stat!

Domnule preºedinte, a fost nevoie de modificarea acestui articol, de completarea, practic, a acestui articol suplimentar, deoarece România trãieºte într-o zonã în care s-au manifestat foarte multe focare de epidemii ºi era nevoie sã punem la dispoziþia medicilor veterinari baza materialã, toatã aparatura de care aveau nevoie, concomitent cu întãrirea rãspunderii ºi creºterii autoritãþii profesionale a acestei categorii de specialiºti din România.

De aceea, modificarea în Legea sanitar veterinarã nr. 60/1974 cu aceastã prevedere este bine venitã ºi este beneficã pentru activitatea ce se desfãºoarã în circumscripþiile sanitar-veterinare.

Susþinem modificarea ºi completarea solicitatã.

## Da, mulþumesc.

Stimaþi colegi, vã rog sã ne pronunþãm prin vot asupra raportului negativ al comisiei.

Deci votând ”daÒ, aprobaþi raportul comisiei care este raport negativ, votând ”nuÒ, contestaþi ºi sunteþi pentru susþinerea legii în continuare.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Raportul Comisiei pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã este aprobat de plenul Senatului cu 67 de voturi pentru, 22 contra ºi 3 abþineri.

Vã reamintesc cã acest raport este negativ în ceea ce priveºte aprobarea proiectului de lege.

Voi supune la vot proiectul de lege, dar, de data aceasta, dacã veþi vota ”daÒ înseamnã cã votaþi pentru proiectul de lege ºi sper cã votaþi conform votului în precedent la raport.

Caracterul legii Ñ este lege organicã. Cei care sunteþi împotriva proiectului de lege va trebui sã votaþi ”nuÒ.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra proiectului de lege, având în vedere raportul negativ al comisiei.

Deci proiectul de lege este respins de plenul Senatului, întrucât a întrunit doarÉ Poftiþi?!

E lege organicã! S-a respins!

Sã vorbiþi când vã dã cuvântul cineva din birourile dumneavoastrã!

Deci proiectul de lege este respins de SenatÉ ªi sã studiaþi pânã sãptãmâna viitoare Regulamentul Senatului!É întrucât a întrunit doar 19 voturi pentru, 56 contra ºi 4 abþineri.

Punctul 11 am spus cã îl discutãm o datã cu punctul 27.

La punctul 12 din ordinea de zi sunt iniþiatorii? Da.

## Da, mulþumesc.

Vã rog, domnule preºedinte Victor Apostolache, sã prezentaþi raportul comisiei.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi,

Prezentul proiect de lege a fost adoptat de Camera Deputaþilor în anul 2000. Comisia pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã din Senat a dezbãtut acest proiect în 2 februarie 2000 ºi a hotãrât întocmirea de raport negativ.

În conformitate cu procedura legislativã, proiectul a fost retrimis la Camera Deputaþilor, pentru o nouã dezbatere, ºi în ºedinþa din 12 iunie a fost adoptat cu douã amendamente.

Comisia noastrã ºi Comisia pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport au fost sesizate cu acest nou proiect, cu cele douã amendamente, ºi, în urma dezbaterilor, membrii celor douã comisii au hotãrât în unanimitate întocmirea raportului favorabil, în forma adoptatã de Camera Deputaþilor.

Faþã de cele prezentate, vã propun sã supuneþi dezbaterii raportul comun al celor douã comisii.

Da, vã mulþumesc. Dacã sunt intervenþii la dezbateri generale din partea domnilor senatori?

Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra raportului comisiei. Vã rog sã votaþi.

Cu 86 de voturi pentru, 3 contra ºi 3 abþineri, raportul a fost aprobat de plenul Senatului.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra proiectului de lege, în ansamblu, cu precizarea caracterului legii, de lege ordinarã.

Proiectul de lege a fost adoptat de plen cu 85 de voturi pentru, 6 contra ºi 3 abþineri. La punctul 13 din ordinea de zi, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 10/2000 privind selectarea ºi plata specialiºtilor care presteazã servicii de consultanþã necesare realizãrii programelor PSAL ºi PIBL finanþate de Banca Mondialã, a programului RICOP finanþat de Uniunea Europeanã, precum ºi a programelor pentru continuarea acestora.

Iniþiatorii sunt prezenþi? Da. Vã rog, doamna secretar de stat.

Invit pe colegii noºtri din Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã, doamna senator, doamna vicepreºedinte ªelaru.

Vã rog, doamna secretar de stat, sã prezentaþi expunerea de motive.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Dupã cum cunoaºteþi, prin ordonanþa Guvernului nr. 10/2000 s-a creat cadrul legislativ pentru selectarea ºi plata consultanþilor individuali care presteazã servicii de consultanþã pentru implementarea programelor PSAL ºi PIBL finanþate de Banca Mondialã, programul RICOP finanþat de Uniunea Europeanã ºi programele care derivã pentru continuarea celor iniþiale.

În conformitate cu normele finanþatorului extern, cu procedurile sale, consultanþii individuali se selecteazã, fãrã nici o discriminare, din rândul consultanþilor externi sau locali, criteriul de selecþie reprezentându-l capabilitatea, experienþa ºi calificarea consultantului pentru realizarea temei respective.

Camera Deputaþilor a adoptat aceastã ordonanþã de urgenþã cu modificarea titlului în 12 iunie 2001. Acum, aceastã ordonanþã se numeºte ”Selectarea ºi plata specialiºtilor care presteazã servicii de consultanþã necesarã pentru realizarea programelor ºi/sau proiectelor finanþate integral sau parþial din împrumuturi externe contractate sau garantate de stat, rembursabile sau nerambursabile, precum ºi a programelor pentru continuarea acestoraÒ.

Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã a Senatului a întocmit un raport de adoptare a acestei ordonanþe, în forma aprobatã de Camera Deputaþilor, cu un amendament pe care noi, Ministerul Finanþelor Publice, îl acceptãm.

În consecinþã, vã propunem susþinerea ºi adoptarea acestei ordonanþe de urgenþã.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Vã rog, doamna vicepreºedinte, aveþi cuvântul.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Ca urmare a examinãrii proiectului de lege amintit, împreunã cu reprezentanþii Ministerului de Finanþe ºi ai Ministerului Muncii ºi Solidaritãþii Sociale, comisia a hotãrât sã-l avizeze favorabil, spre a fi dezbãtut în plenul Senatului, cu amendamentele pe care dumneavoastrã le aveþi deja.

Mulþumesc.

Dacã la dezbateri generale sunt intervenþii?

Vã rog, aveþi cuvântul, domnule senator Pãcuraru. Se pare cã astãzi este ziua dumneavoastrã.

Doar o întrebare pentru Ministerul Finanþelor Publice. Sigur cã, în principiu, suntem de acord cu acest proiect de act normativ, deºi în legislatura trecutã a fost o întreagã discuþie în Senat ºi în Camerã privind, sã spunem, sumele deosebite pe care aceºti consultanþi le primesc.

Totuºi, aº vrea sã întreb Ministerul Finanþelor Publice, Pânã la urmã, cât sunt plãþile astea de care beneficiazã aceºti consultanþi? Cã, poate, mulþi dintre noi am fi tentaþi sã ne schimbãm peste noapte meseria, dacã avem ºi calificarea ºi capabilitatea necesarã, pentru cã, întradevãr, s-a discutat ºi mãcar în presã s-au prezentat sume, în opinia mea, astronomice pentru România, probabil cã normal este pentru Occident.

Dar, pentru cã tot nu rezultã din text cât, de fapt, sunt sumele, poate informaþi Senatul asupra acestui lucru. Vã mulþumesc.

## **Doamna Nicoleta Bâlã Ñ** _director general adjunct în Ministerul Finanþelor Publice_ **:**

Dacã îmi permiteþi, aº vrea sã fac o precizare ºi sã dau rãspuns domnului senator cu privire la aceastã întrebare.

Serviciile de consultanþã se plãtesc în baza unor tarife stabilite internaþional, în funcþie de practicã, în funcþie de tema respectivã, în funcþie de renumele firmelor de consultanþã. Nu existã un plafon lunar, zilnic sau anual cu privire la valoarea serviciului prestat de un consultant.

Pentru selectarea consultantului individual sau a firmei de consultanþã se face o competiþie, firme de renume sau consultanþi internaþionali sau locali, accesul fãcându-se la consultanþa localã prin aceastã ordonanþã, participã la procesul de selecþie ºi îºi exprimã pretenþia financiarã pentru raportul, studiul sau materialul pe care îl are de fãcut. Nu existã o limitã minimã sau maximã. Limitele, tarifele sunt date de piaþã. În strãinãtate existã bancã de date pentru tarife de consultanþã. În România încã nu existã.

Prin aceastã ordonanþã, specialiºtii români pot participa la selecþie alãturi de specialiºtii strãini ºi, sigur cã, în condiþii de competiþie ºi în condiþii de pregãtire similarã, specialiºtii români pot avea un câºtig de cauzã, tarifele practicate de specialiºtii români cu siguranþã fiind mai mici, deoarece în plata studiului sau raportului sau activitãþii respective de consultanþã nu vor intra ºi cheltuielile de transport, cheltuielile de cazare sau alte costuri pe care firmele respective ºi le bagã în evaluare.

Da, vã mulþumesc. Dacã mai sunt ºi alte intervenþii? Tot dumneavoastrã? Aveþi vreo cerere de fãcut la Ministerul Finanþelor Publice, bag seamã...

Domnule preºedinte, mulþumesc pentru diplomaþia...

Da, vorba colegului Iorgovan. Dupã cum observaþi, prezidiul, domnule preºedinte...

Adicã sã puneþi o întrebare, nu de alta!

Da. Diplomaþia ºi abilitatea Ministerului Finanþelor Publice depãºeºte abilitãþile Senatului. De multe ori, totuºi, am încercat niºte plafoane, niºte sume... adicã, dacã ne puteþi spune ceva...

Nu, sunt confidenþiale, nu vã supãraþi.

Cã discursuri generale... cumva, le avem ºi noi... ºi asta ne e profesia, ºi ne e specialitatea...

Deci sunt confidenþiale, în mãsura în care existã un contract în negociere. Dacã, într-adevãr, doriþi sã aveþi niºte plafoane minime sau maxime, vreau sã vã spun cã plafon minim ar fi în jurul de 300Ð500 de dolari.

Ora? Pe zi?

Pe zi. Plafonul maxim poate sã ajungã ºi la 1.000 Ð 1.200 de dolari pe zi, în funcþie de specificul temei, în funcþie de pregãtirea ºi de ce se cere de la consultantul respectiv ºi, de asemenea, în funcþie de consultanþã individualã sau consultanþã acordatã de firmã.

Vreau sã vã spun cã ultima pretenþie, cu titlu informativ, la o selecþie, ultima selecþie fãcutã de noi pentru o temã de consultanþã, s-au prezentat firme româneºti cu tarife care au depãºit cu mult tarifele firmelor internaþionale, tarife care, sigur, au fost ajustate, þinând cont de faptul cã aveam experienþã similarã pe tema respectivã cu consultant extern.

## Da, vã mulþumesc.

Doriþi sã mai interveniþi, vreþi sã faceþi precizarea cã sunt ºi avocaþi care au 350 pe orã?! Vã rog!

Este într-o aripã... îl invit pe domnul senator Panã în salã.

## **Domnul Ion Predescu:**

Nu, nu la asta voiam sã mã refer. Dupã cum observaþi, cele douã pupitre reprezentative, în Senat, sunt onorate de trei persoane feminine, înalþi demnitari. Este un moment care demonstreazã reprezentativitatea democraticã la lucrãrile legislative ale Senatului.

Am þinut sã remarc aceasta pentru stenogramã. Trei înalte demnitare deþin în acest moment cele douã pupitre reprezentative în forul legislativ, Senatul României.

## Vã mulþumim.

Înseamnã cã trebuie sã recitim stenograma pânã în acest moment, întrucât au mai fost trei proiecte de lege care s-au discutat ºi adoptat în aceeaºi structurã. Sigur cã da, este foarte bine.

Dacã mai sunt intervenþii pe fondul legii? Nemaifiind, vã rog sã ne pronunþãm asupra amendamentelor.

Dacã sunt observaþii asupra amendamentelor de la punctul 1, legate de titlu?

Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Invit domnii senatori în salã.

Amendamentul de la poziþia 1 din raport este adoptat de plenul Senatului cu 67 de voturi pentru, 10 contra ºi 3 abþineri.

- Observaþii asupra amendamentului de la poziþia 2? Nefiind, vã rog sã votaþi.

Adoptat de plenul Senatului.

Domnilor senatori, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra amendamentului de la poziþia 2, legat de punctul 2 art. 1. Vã rog sã votaþi!

- Amendament votat de plen cu 62 de voturi pentru,

- 9 contra ºi o abþinere.

- Poziþia nr. 3, punctul 3 din articolul unic. Vã rog sã

- votaþi.

- Adoptat de plen cu 70 de voturi pentru, 6 contra ºi

- 6 abþineri.

Poziþia 4. Sunt intervenþii?

Nefiind, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Amendament adoptat de plen cu 68 de voturi pentru,

- 9 contra ºi 8 abþineri.

Domnule preºedinte, dacã îmi este îngãduit...

Vã rog, aveþi cuvântul!

Eu doresc o intervenþie pentru stenogramã.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Adicã pentru istorie.

- Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra raportului

- comisiei.

Raport aprobat de plen cu 72 de voturi pentru, 11 contra ºi 5 abþineri.

Poziþia 14 din ordinea de zi, proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 64/2001 privind repartizarea profitului la societãþile naþionale, companiile naþionale ºi societãþile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum ºi la regiile autonome.

Comisia sesizatã în fond, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, vã rog.

Mulþumesc doamnei secretar de stat.

Vã rog sã vã prezentaþi ºi sã prezentaþi expunerea de motive.

## **Domnul Ilie Ion Ñ** _secretar de stat în Ministerul Finanþelor Publice:_

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Sunt secretar de stat Ilie Ion de la Ministerul Finanþelor Publice.

În legãturã cu Ordonanþa nr. 64/2001 privind repartizarea profitului, doresc sã vã spun urmãtoarele:

În prezent, conform legislaþiei în vigoare, repartizarea profitului se face potrivit Ordonanþei Guvernului nr. 26/1995 privind impozitul pe dividende pentru societãþile cu capital integral sau majoritar de stat ºi prin Ordonanþa Guvernului nr. 23/1996 privind repartizarea profitului la regiile autonome, pentru regiile autonome, acte normative care prevãd moduri diferite de repartizare a profitului, chiar dacã ambele se referã la agenþii economici cu capital integral sau majoritar de stat.

Totodatã, cadrul legislativ actual nu prevede constituirea fondului de rezervã la regiile autonome, acesta fiind reglementat numai pentru societãþi comerciale, prin art. 178 din Legea nr. 31/1990 privind societãþile comerciale, republicatã.

De asemenea, potrivit art. 7 din Ordonanþa Guvernului nr. 70/1994 privind impozitul pe profit, sumele reprezentând diferenþa dintre impozitul pe profit calculat cu 25% ºi impozitul pe profit calculat cu cota redusã de 5% se repartizeazã ca surse proprii de finanþare.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat.

Vã rog, doamna senator Maria Ciocan, sã prezentaþi succint raportul comisiei.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, cu scrisoarea L320/31 august 2001, a fost sesizatã în fond cu proiectul de lege menþionat.

Comisia economicã avizeazã favorabil proiectul de act normativ. De asemenea, Consiliul Legislativ avizeazã favorabil proiectul de act normativ. Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, în urma dezbaterii proiectului de lege, propune urmãtorul amendament: art. 4 se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins: ”În termen de 90 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei ordonanþe, Ministerul Finanþelor Publice va emite precizãri privind determinarea sumelor care fac obiectul repartizãrii ºi reflectarea, în contabilitate, a acestora.Ò

Motive: prevederile proiectului de lege vizeazã închiderea exerciþiului financiar, începând cu anul 2001; normele privind determinarea sumelor care fac obiectul repartizãrii ºi reflectarea în contabilitate a acestora necesitã corelarea cu prevederi care sã corespundã cu închiderea exerciþiului financiar.

Proiectul de lege face parte, conform art. 72 din Constituþia României, din categoria legilor ordinare.

În baza art. 89 alin 1 din Regulamentul de funcþionare al Senatului, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci propune plenului Senatului spre dezbatere ºi adoptare proiectul de lege cu amendamente.

Vã mulþumesc!

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Vã mulþumesc!

Dacã sunt intervenþii la dezbateri generale?

Nefiind intervenþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra amendamentului propus de comisie.

Vã rog sã votaþi!

Cu 81 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi 3 abþineri, amendamentul a fost adoptat de plenul Senatului.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra raportului comisiei sesizate în fond.

Cu 84 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi

4 abþineri, raportul a fost aprobat de plenul Senatului.

Poziþia 15 din ordinea de zi Ñ proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului de amendament dintre România ºi Banca Europeanã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare, semnat la Londra la 6 iulie 2001, la Acordul de împrumut dintre România ºi Banca Europeanã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare pentru finanþarea ”Proiectului privind conservarea energiei termiceÒ, semnat la Londra la 13 aprilie 1997.

Comisia sesizatã în fond Ñ Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci.

Vã rog, aveþi cuvântul!

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Dupã cum ºtiþi, prin Ordonanþa Guvernului nr. 38/1997, care s-a aprobat prin Legea nr. 205/1997, s-a ratificat Acordul de împrumut dintre România ºi Banca Europeanã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare; acest acord a fost semnat la 13 aprilie 1997 ºi viza finanþarea Proiectului de conservare a energiei termice.

Scopul acestui împrumut a fost de a finanþa un proiect pentru conservarea energiei termice ce presupune reabilitarea unor active ºi îmbunãtãþirea performanþelor operaþionale ale regiilor municipale de termoficare ce funcþioneazã în cinci oraºe Ñ Buzãu, Fãgãraº, Olteniþa, Paºcani ºi Ploieºti. În urma licitaþiilor care au fost fãcute de cãtre beneficiarii finali ai împrumutului BERD, respectiv cele cinci regii de termoficare ºi, implicit, a încheierii contractelor de achiziþionare de bunuri ºi lucrãri, au rezultat niºte economii care, cu acordul BERD, au fost utilizate pentru extinderea proiectului, în vederea realizãrii unor lucrãri suplimentare. Având în vedere acest fapt, a apãrut necesitatea majorãrii sumei prevãzute la anexa 1 la acord Ñ planuri de finanþare, poziþia ”Fonduri locale ºi centraleÒ, de la 33 de milioane dolari S.U.A. la 37 milioane dolari S.U.A., astfel încât componenta româneascã sã fie suficientã ca sã asigure fondurile în contrapartidã pentru realizarea proiectului. În consecinþã, BERD a fost de acord cu acest amendament, a semnat acordul de împrumut, amendat corespunzãtor la data de 6 iulie 2001. Sumele suplimentare sunt defalcate pe buget de stat ºi pe buget local.

Faþã de cele arãtate, Ministerul Finanþelor Publice propune ºi susþine adoptarea proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului de amendament dintre România ºi Banca Europeanã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare, aºa cum a fost el prezentat.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Vã rog, doamna senator!

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, cu scrisoarea L356/20.09.2001 a fost sesizatã în fond cu proiectul de lege enunþat mai sus. Comisia economicã a avizat favorabil proiectul de lege. Potrivit conþinutului sãu, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare ºi urmeazã a fi adoptat în conformitate cu prevederile art. 74 alin. (2) din Constituþia României.

Membrii comisiei au votat în unanimitate proiectul de lege ºi, în conformitate cu prevederile art. 89 din Regulamentul de funcþionare al Senatului, îl supunem spre dezbatere ºi adoptare plenului Senatului în forma emisã de Guvern, fãrã amendamente. Vã mulþumesc.

altele de fond, cum ar fi instituirea unui cadru minimal obligatoriu al operaþiunilor ce urmeazã a fi auditate la nivelul fiecãrei instituþii publice; de asemenea, eliminarea certificãrii trimestriale a bilanþului, pentru cã, pe lângã alte multe complicaþii, creeazã ºi o cheltuialã inutilã; ºi o altã precizare extrem de importantã o reprezintã modificarea modului de valorificare a proceselor-verbale de inspecþie pe care le încheiau sau pe care le încheie organele noastre de audit, prin faptul cã acestea nu se mai trimit la Curtea de Conturi, întrucât aceasta nu are procedurã de valorificare a lor. În lipsa unei asemenea proceduri, aceste acte erau luate doar ca o sesizare, fapt care fãcea ca valorificarea acestor acte sã se facã cu mari întârzieri. Din acest motiv, valorificarea actelor de inspecþie fãcute de auditul intern va trece la procedura scurtã la nivelul Ministerului Finanþelor Publice, cu contestaþie la Ministerul Finanþelor Publice ºi, dupã aceea, în contencios.

Sigur, mai sunt ºi alte elemente. Nu aº vrea sã intru în amãnunte. Au fost actualizate sumele amenzilor, s-a mai extins sfera contravenþiilor, pentru a da o putere mai mare auditorilor.

Avem avizul favorabil al comisiei de specialitate. Ca atare, susþinem aceastã ordonanþã.

Da, vã mulþumesc!

Vã rog, doamna senator, sã prezentaþi raportul comisiei.

ªi eu vã mulþumesc.

Stimaþi colegi, dacã sunt intervenþii?

Nefiind, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra raportului comisiei, raport fãrã amendamente.

Vã rog sã votaþi!

Cu 73 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi 3 abþineri, raportul a fost aprobat de plen.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra proiectului de lege în ansamblu.

Cu 73 de voturi pentru, 8 voturi împotrivã ºi 3 abþineri, proiectul de lege a fost adoptat, cu precizarea caracterului legii de lege ordinarã.

Punctul 16 din ordinea de zi Ñ proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 72/2001 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 119/1999 privind auditul intern ºi controlul financiar preventiv.

Comisia sesizatã în fond, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci.

Aveþi cuvântul, domnule secretar de stat.

În legãturã cu Ordonanþa Guvernului nr. 72/2001 privind modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 119/1999 privind auditul intern ºi controlul financiar preventiv, doresc sã spun cele câteva raþionamente care ne-au fãcut sã operãm aceste modificãri: unele de formã, care înseamnã modificarea titlului ordonanþei prin introducerea sintagmei ”audit public internÒ, pentru armonizarea legislativã cu directivele europene în materie, sau eliminarea sintagmei ”în cursul derulãrii unei operaþiuniÒ din definiþia termenului de ”inspecþieÒ, pentru a lãrgi sfera de acþiune a inspecþiei ºi pentru operaþiuni deja derulate;

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, cu scrisoarea L 337/2001, a fost sesizatã în fond cu proiectul de lege. Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri a avizat favorabil proiectul de lege.

Consiliul Legislativ, cu scrisoarea 910/31.08.2001, a avizat favorabil proiectul de ordonanþã, cu observaþii ºi propuneri de care iniþiatorul a þinut cont.

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, în baza prevederilor art. 89 alin. 1 din Regulamentul de funcþionare al Senatului, propune plenului Senatului dezbaterea ºi adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele prevãzute în anexa la prezentul raport.

Menþionãm cã legea are caracter ordinar, urmând a fi adoptatã în conformitate cu art. 74 alin. (2) din Constituþie.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

ªi eu vã mulþumesc. Intervenþii la dezbateri generale?

Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra amendamentelor înscrise în raport.

În primul rând

- 3 abþineri, a fost adoptat de plen.

- Poziþia 2 din raport. Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

Cu 85 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi douã abþineri, a fost adoptat de plenul Senatului. Poziþia 3 din raport Ñ introducerea unui nou alineat. Intervenþii? Nu sunt.

Vã rog sã votaþi!

Cu 77 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi 5 abþineri, amendamentul a fost adoptat.

Poziþia 4 din raport Ñ modificarea art. 33. Intervenþii? Nu sunt.

Vã rog sã votaþi!

Cu 81 de voturi pentru, 6 voturi împotrivã ºi douã abþineri, a fost adoptat de plen.

Poziþia 5 din raport, legatã de punctul 15. Observaþii? Nu sunt.

Vã rog sã votaþi!

Cu 77 de voturi pentru, 7 voturi împotrivã ºi o abþinere, amendamentul a fost aprobat de plen.

Vã rog sã ne pronunþãm prin vot asupra raportului comisiei sesizate în fond.

Cu 80 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi 5 abþineri, raportul a fost aprobat de plenul Senatului.

## Mulþumesc!

Punctul 17 din ordinea de zi Ñ proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 86/2000 privind suspendarea procedurilor de vânzare a activelor închise operaþional deþinute de societãþile comerciale incluse în Programul pentru ajustarea sectorului privat (PSAL).

Comisia sesizatã în fond Ñ Comisia economicã. Domnul preºedinte Dan Mircea Popescu este prezent.

Vã rog, domnule secretar de stat, sã prezentaþi succint expunerea de motive.

## **Domnul Teodor Bobiº Ñ** _secretar de stat în Ministerul pentru Relaþia cu Parlamentul_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Suspendarea unor prevederi privind procedurile de vânzare a activelor închise operaþional deþinute de societãþile comerciale incluse în Programul pentru ajustarea sectorului privat Ñ PSAL a fost determinatã de faptul cã au fost semnate de cãtre Guvernul României douã acorduri de împrumut cu Banca Europeanã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare ºi, prin finanþarea programelor respective PSAL ºi a programului de dezvoltare instituþionalã a sectorului privat PIB, aceste operaþiuni se fac în momentul de faþã pe bazã de oferte internaþionale. În acest sens, au fost selectaþi o serie de consultanþi cu experienþã vastã în procesul de privatizare din S.U.A., Marea Britanie, Franþa, Germania ºi Australia, astfel încât, în momentul de faþã, întregul proces este urmãrit pânã la semnarea contractului de cãtre clientul selectat.

Vã rugãm sã aprobaþi proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 86/2000 cu amendamentele propuse de comisia de specialitate. Vã mulþumesc!

Vã mulþumesc.

Aveþi cuvântul, domnule preºedinte Dan-Mircea Popescu.

Vã mulþumesc.

Faþã de cele arãtate de domnul secretar de stat, adaug faptul cã existã avize favorabile din partea Consiliului Legislativ, a Comisiei pentru privatizare ºi a Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci.

Proiectul de lege se încadreazã în categoria legilor ordinare.

Comisia recomandã Senatului adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele din anexa 1 la raport.

## Vã mulþumesc.

Dacã la dezbateri generale existã domni senatori care doresc sã intervinã?

Vã rog, aveþi cuvântul.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Când a fost emisã ordonanþa pentru prima datã de Guvern, în iunie 2000, purta titlul de ”Ordonanþã privind suspendarea procedurilor de vânzare a activelor închise operaþionalÒ. În interiorul ordonanþei nu se suspendã absolut deloc procedurile de vânzare, ci, din contrã, A.P.A.P.S.-ul este încurajat sã vândã active închise operaþional la cele 62 de societãþi cuprinse în programul PSAL ºi pentru care existã contracte cu societãþi de privatizare. Camera Deputaþilor a sesizat aceastã neconcordanþã ºi a schimbat titlul ordonanþei în ”ordonanþã de urgenþã privind unele mãsuri în legãturã cu procedurile de vânzareÒ. Ce observaþii am de fãcut?

Conform notei de fundamentare, pentru toate cele 62 de societãþi existã contracte de consultanþã cu firme strãine. Firmele strãine aveau obligaþia ca în 12Ñ15 sãptãmâni sã finalizeze aceste contracte. Deci, din iunie 2000 pânã acum, presupunem cã aceste contracte au fost finalizate, inclusiv strategiile de privatizare pentru aceste societãþi. Nota de fundamentare mai aratã cã vânzarea de active duce la modificarea situaþiei contractuale ºi deci la schimbarea strategiei de privatizare ºi probabil cã vânzarea unui activ de la o societate cuprinsã în acest program duce ºi la un nou contract, pentru o nouã strategie de privatizare.

În toatã nota de fundamentare nu se pomeneºte absolut deloc despre vânzarea de active. Ba, mai mult, în nota de fundamentare se aratã cã, dacã se vând mereu active de la o societate cuprinsã în programul PSAL, se ajunge în situaþia ca, atunci când se prezintã cumpãrãtorul, sã nu aibã ce cumpãra. Din acest moment se solicita suspendarea de active.

Ce aº mai vrea sã mai adaug Ñ când se vând activele, se vând fãrã datorii. Toate aceste societãþi au mari datorii ºi existã riscul ca tot vânzând la active sã se ajungã în situaþia în care toate datoriile sã stea pe o simplã clãdire, iar restul din societate sã fie înstrãinat prin aceastã lege. Activele închise operaþional, aºa cum sunt ele prinse în aceastã ordonanþã de urgenþã, sunt active care pot fi închise printr-o hotãrâre a administraþiei, de cele mai multe ori din motive obiective, ºi nu neapãrat motive financiare. Sunt situaþii în care anumite produse nu se cautã Ñ cum sunt îngrãºãmintele chimice sau fierul beton Ñ ºi active din societãþi se închid pe o anumitã perioadã de timp ºi aceste active sunt deosebit de rentabile când funcþioneazã.

Da, mulþumesc.

Alte intervenþii? Dacã nu mai sunt alte intervenþii, trecem la dezbaterea amendamentelor existente în anexa nr. 1.

Existã un singur amendament respins. Dacã domnul senator care l-a formulat doreºte sã-l susþinã?

Da, a fost domnul senator Bîciu, care ºi-a formulat ºi susþinut amendamentul ºi în comisie, însã comisia l-a luat în dezbatere ºi nu l-a reþinut.

Cu 43 de voturi pentru, 29 de voturi împotrivã ºi douã abþineri, amendamentul a fost aprobat.

Nu s-a înþeles exact ce votãm! Sã reluãm votul!

Nu vã supãraþi, votul nu se poate relua oricum. Acum, noi avem o altã problemã, dacã acest amendament aprobatÉ Cã doar am precizat exact despre ce este vorbaÉ Nu ne putem juca de-a votul ºi de-a Parlamentul! Problema pentru mine este alta, dacã acest amendament acceptat nu creeazã probleme în momentul de faþã, în care ar trebui sã pun în discuþie amendamentele existente în anexa 1É

Nu!

În mod cert, da, pentru cã acest amendament vizeazã art. 1 din ordonanþã.

Exact, aºa este!

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Stimaþi colegi,

În primul rând, trebuie sã

Amendamentul este la art. 1 alin. 1.

Art. 1 este aprobat ºi, în aceste condiþii, la articolul unic trebuie sã aparã amendamente în continuare, pentru cã el vizeazã încã o modificare.

La articolul unic, dacã observaþi anexa nr. 1, comisia a propus în finalul articolului unic introducerea sintagmei ”cu urmãtoarele modificãriÒ ºi atunci includem ºi aceastã modificare formulatã de domnul senator Bîciu.

De acord, dar art. 1 nu vine în contradicþie cu art. 2?!

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Din ordonanþã, nu din proiectul de lege!

Sã rezolvãm întâi cu acest amendament, ca sã nu ne încurcãm, amendamentul respins era dupã articolul unic, dar trebuia cu modificãri. Vizeazã o modificare în ordonanþã amendamentul propus de domnul senator.

Vã rog sã ne pronunþãm prin vot asupra amendamentului propus de domnul senator, dar respins de Comisia economicã, comisia sesizatã în fond.

Vã rog sã votaþi.

Bãnuiesc cã aþi înþeles foarte exact ce trebuia sã votaþi.

Amendamentul a fost aprobat.

Asta am vrut!

Asta aþi vrut! A, bun, atunciÉ

Vã rog sã prezentaþi o listã, la solicitarea Grupului parlamentar al P.S.D. (social-democrat ºi umanist).

Nu, nu vine!

## Domnule preºedinte,

## Domnilor senatori,

Dacã îmi permiteþi, art. 1 din ordonanþa de urgenþã suspendã toate procedurile de vânzare prevãzute în trei legi anterioare. Vânzarea de active, conform celor trei legi anterioare, se fãcea prin patru licitaþii succesive în 100 de zile de la aprobarea vânzãrii ºi, dacã nu, respectivul activ era casat, dezmembrat ºi vândut. Art. 1 suspendã aceastã vânzare, conform legilor anterioare, iar art. 2 dã posibilitatea A.P.A.P.S.-ului sã vândã aceste active, cu acordul societãþii care a fãcut contractul de restructurare. La art. 2, referitor la vânzarea de active, introducând sintagma ”închise de cel puþin un anÒ, se schimbã doar perioada dupã care pot fi vândute. În rest, nimic.

Domnule preºedinte, confirm. Practic, amendamentul propus de colegul nostru constã în introducerea sintagmei ”de cel puþin un anÒ la art. 1 alin. 1.

Am înþeles, domnule preºedinte, dar este o limitare a procesului de privatizare, pentru cã ele nu mai pot fi vândute, potrivit art. 1, decât dupã trecerea unui an.

Aceasta a fost motivaþia comisiei în respingerea amendamentului propus, introducându-se prin acest amendament noi restricþii care ar îngreuna programul de restructurare al societãþii, însã plenul Senatului, în înþelepciunea sa, a considerat altfel.

## **Domnul Tudor Florescu Ñ** _secretar de stat în Ministerul Lucrãrilor Publice,_

## _Transporturilor ºi Locuinþei_ **:**

În anul 1996, Organizaþia Maritimã Internaþionalã a adoptat prin Rezoluþia MSC. 47(66) setul de amendamente din 1996 la Convenþia Sola 74 la care România a aderat prin Ordonanþa Guvernului nr. 127/2000. Prin acest set de amendamente se introduce obligativitatea respectãrii prevederilor înscrise în codul internaþional pentru aplicarea metodelor de încercare la foc (Cod FTP), adoptat de Organizaþia Maritimã Internaþionalã prin Rezoluþia MSC. 61(67). Codul aduce ca noutate uniformizarea condiþiilor tehnice dupã care se încearcã la foc produsele ºi reprezintã un standard minim, aplicabil oriunde în lume, la acceptarea acestor produse pentru a fi instalate la bordul navelor. Faþã de cele prezentate mai sus, vã rugãm sã fiþi de acord cu proiectul de act normativ.

Vã mulþumesc!

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Va urma mediere. Vã rog sã aveþi grijã.

Poziþia 2 din raport vizeazã modificarea art. 2 lit. a) Ñ amendament propus de comisie.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Cu 70 de voturi pentru, 15 voturi împotrivã ºi 6 abþineri, a fost aprobat.

Poziþia 3 din raport, o precizare Ñ înlocuirea expresiei F.P.S. cu A.P.A.P.S. în tot cuprinsul legii.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot!

Cu 67 de voturi pentru, 9 voturi împotrivã ºi 4 abþineri, a fost aprobatã de plen.

La punctul 18 din ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 32/2001 privind acceptarea de cãtre România a Codului internaþional pentru aplicarea metodelor de încercare la foc (Cod FTP) precum ºi acceptarea unor amendamente la aceasta, adoptate de Organizaþia Maritimã Internaþionalã prin Rezoluþia MSC. 61(67) ºi, respectiv, prin Rezoluþia MSC. 101(73) ale Comitetului Securitãþii Maritime, la Londra la 5 decembrie 1996 ºi, respectiv, la 5 decembrie 2000.

Comisia sesizatã în fond, Comisia economicã, domnul preºedinte Dan Mircea Popescu.

Vã rog, domnule secretar de stat!

ªi eu vã mulþumesc. Aveþi cuvântul, domnule preºedinte.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Existã avizul favorabil al Consiliului Legislativ ºi al Comisiei noastre pentru politicã externã.

Prin natura dispoziþiilor sale, proiectul de lege se încadreazã în categoria legilor ordinare. Comisia economicã propune plenului Senatului adoptarea proiectului de lege în forma trimisã de Guvern.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Mulþumesc.

Dacã sunt intervenþii la dezbateri generale?

Nefiind, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra raportului comisiei.

Invit domnii senatori în salã. Cvorumul de ºedinþã este de 71 de domni senatori.

Cu 75 de voturi pentru, 7 voturi împotrivã ºi 6 abþineri, raportul comisiei a fost adoptat.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra proiectului de lege în ansamblu, cu precizarea caracterului legii de lege ordinarã.

Cu 71 de voturi pentru, 7 voturi împotrivã ºi 6 abþineri, proiectul de lege a fost adoptat de plenul Senatului.

Poziþia 19, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 37/2001 pentru acceptarea Codului internaþional al mijloacelor de salvare (Codul LSA) adoptat de Organizaþia Maritimã Internaþionalã prin Rezoluþia Comitetului Securitãþii Maritime MSC. 48(66), la Londra la 4 iunie 1996.

Aveþi cuvântul, domnule secretar de stat.

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

În anul 1996, Organizaþia Maritimã Internaþionalã a adoptat prin Rezoluþia MSC. 47(66) setul de amendamente din 1996 la Convenþia SOLA 74. Prin acest set de amendamente se introduce obligativitatea respectãrii prevederilor înscrise în Codul internaþional al mijloacelor de salvare (Codul LSA) adoptat de Organizaþia Maritimã Internaþionalã prin Rezoluþia MSC. 48(66). Acest cod stabileºte condiþiile tehnice pe care trebuie sã le îndeplineascã echipamentele de salvare ce urmeazã a fi montate la bordul navelor maritime comerciale care executã voiaje internaþionale.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat. Aveþi cuvântul, domnule preºedinte Mircea Dan Popescu.

Menþionez cã existã avize favorabile din partea Consiliului Legislativ ºi a Comisiei pentru politicã externã, proiectul de lege încadrându-se în categoria legilor ordinare.

Comisia economicã propune adoptarea proiectului în forma prezentatã de Guvern.

Dacã la dezbateri generale doriþi sã interveniþi?

Nefiind intervenþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra raportului comisiei.

Vã rog sã votaþi.

Cu 75 de voturi pentru, 6 voturi împotrivã ºi 3 abþineri, raportul a fost adoptat.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra proiectului de lege în ansamblu.

Cu 78 de voturi pentru, 6 voturi împotrivã ºi 3 abþineri, proiectul de lege a fost adoptat de plen.

Poziþia 20 din ordinea de zi Ñ proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 79/2001 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor.

Raportor Ñ Comisia economicã.

Aveþi cuvântul, domnule secretar de stat.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Pe mãsura modernizãrii ºi reabilitãrii drumurilor naþionale, cu prioritate a celor situate pe coridoarele pan europene de transport ºi pe reþeaua China, reþea stabilitã în cadrul exerciþiului de evaluare a necesitãþilor de infrastructurã dintre România ºi statele candidate ºi Comisia Europeanã, s-au creat premisele ca pe sectoarele reabilitate sã se admitã parametrii tehnici constructivi prevãzuþi în normele europene cu privire la lungimea, lãþimea ºi masa maximã admisã a autovehiculelor. Pentru continuarea procesului de armonizare legislativã cu Uniunea Europeanã a fost necesarã modificarea greutãþilor admise pe drumurile reabilitate.

Faþã de cele prezentate, vã rugãm a fi de acord cu proiectul de act normativ supus aprobãrii.

Da, vã mulþumesc.

Invit pe domnul preºedinte Dan Mircea Popescu sã prezinte raportul.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Menþionez faptul cã existã avizul favorabil din partea Consiliului Legislativ, ca ºi din partea Comisiei pentru administraþia publicã ºi administrarea teritoriului. Proiectul face parte din categoria legilor ordinare. Comisia economicã propune adoptarea proiectului de lege cu amendamentele prezentate în anexa la raport, amendamente însuºite de cãtre iniþiator.

Iniþiatorul, de acord cu toate amendamentele?

De acord!

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Dacã sunt intervenþii la dezbateri generale?

Nefiind intervenþii, vã rog sã ne pronunþãm asupra celor opt amendamente existente în raport.

Observaþii cu privire la amendamentul de la poziþia 1? Nefiind, vã rog sã votaþi.

Aprobat de plen cu 78 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi 5 abþineri.

Amendamentul de la poziþia 2 din raport.

Observaþii? Nefiind observaþii, vã rog sã votaþi.

Aprobat cu 81 de voturi pentru, 8 voturi împotrivã ºi 3 abþineri.

Poziþia 3. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Aprobat cu 77 de voturi pentru, 10 voturi împotrivã ºi douã abþineri.

Poziþia 4. Nefiind observaþii, vã rog sã votaþi.

Aprobat de plen cu 74 de voturi pentru, 11 voturi împotrivã ºi 5 abþineri.

Poziþia 5. Observaþii? Nefiind, vã rog sã votaþi.

Aprobat de plen cu 75 de voturi pentru, 10 voturi împotrivã ºi 3 abþineri.

Poziþia 6. Observaþii? Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Amendament aprobat de plen cu 77 de voturi pentru, 5 voturi împotrivã ºi 4 abþineri.

Poziþia 7 din raport.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Aprobat de plen cu 74 de voturi pentru, 5 voturi împotrivã ºi 4 abþineri.

Poziþia 8, o notã legatã de punctul 2.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Amendament aprobat de plen cu 70 de voturi pentru, 5 voturi împotrivã ºi 4 abþineri.

Cu precizarea caracterului legii de lege ordinarã, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra legii în ansamblu, cu amendamentele acceptate.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Proiect de lege aprobat de plenul Senatului cu 72 de voturi pentru, 5 voturi împotrivã ºi 6 abþineri. Punctul 21 din ordinea de zi, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 65/2001 privind constituirea ºi funcþionarea parcurilor industriale. Raportor, Comisia economicã. Vã rog, aveþi cuvântul, domnule secretar de stat.

## **Domnul Gheorghe Þiplica Ñ** _secretar de stat în_

_Ministerul Dezvoltãrii ºi Prognozei_ **:**

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Reprezint Ministerul Dezvoltãrii ºi Prognozei. Mã numesc Gheorghe Þiplica ºi sunt secretar de stat la acest minister.

Ordonanþa Guvernului nr. 65/30 august 2001 a fost adoptatã de Guvern pentru abrogarea Legii nr. 134/2000 care a fost consideratã de cãtre Comunitatea Europeanã ca fiind contrarã ºi nealiniatã la acquis-ul comunitar.

Datoritã facilitãþilor multiple pe care le cuprindea aceastã lege, ea a fost consideratã ca un mijloc pentru acordarea de ajutoare de stat, ajutoare de stat care, în momentul de faþã, fac obiectul unei legi speciale, Legea nr. 143/1999.

În aceste condiþii, Guvernul a fost pus în situaþia sã adopte o ordonanþã, Ordonanþa nr. 65/2001, prin care s-a abrogat aceastã Lege nr. 134/2000.

Prin ordonanþa de urgenþã se asigurã o definire mai clarã a noþiunii de parc industrial, se stabilesc drepturile ºi obligaþiile ce revin societãþii-administrator care deþine titlul de parc industrial. De asemenea, se precizeazã atribuþiile Ministerului Dezvoltãrii ºi Prognozei în domeniul parcurilor industriale.

Au fost menþinute, prin ordonanþã, trei facilitãþi: o facilitate care se acordã administratorilor de parc industrial ºi douã facilitãþi care se acordã societãþilor comerciale care contribuie la realizarea infrastructurii din parcul industrial.

Prima facilitate se referã la faptul cã administratorul de parc industrial beneficiazã de o reducere a impozitului pentru scoaterea terenului din circuitul agricol, iar societãþile comerciale care contribuie la realizarea infrastructurii beneficiazã de o reducere a impozitului pe profit de 20% ºi de o amânare a plãþii taxei pe valoarea adãugatã.

Vã mulþumesc.

Domnule preºedinte, aveþi cuvântul!

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Adaug la cele spuse de domnul secretar de stat faptul cã, în comparaþie cu Legea nr. 134/2000, ordonanþa îºi propune, pe de-o parte, sã asigure reglementãri în concordanþã cu cerinþele legislaþiei din Uniunea Europeanã, iar, pe de altã parte, sã detalieze, sã clarifice acele aspecte care creeazã dificultãþi atât pentru investitori, cât

ºi pentru organismele de specialitate ale administraþiei publice centrale ºi locale cu atribuþii în domeniu.

Au fost supuse dezbaterilor ºi adoptate amendamentele formulate de domnii senatori Romeo Hanganu ºi Marin Dinu. Aceste amendamente adoptate le gãsiþi în anexa nr. 1 la raport ºi în anexa nr. 2, amendamentul domnului senator Romeo Hanganu, amendamentul respins, de aceastã datã, care, în opinia comisiei, vine în contradicþie cu recomandãrile Uniunii Europene referitoare la ajutoarele de stat, concurenþã ºi impozitare.

Aºadar, un amendament al domnului senator Hanganu a fost admis de comisie, unul respins.

În final, menþionez faptul cã existã avize favorabile din partea Consiliului Legislativ, al Comisiei pentru administraþie publicã ºi al Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri.

Prin natura dispoziþiilor sale, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Comisia economicã vã propune adoptarea proiectului de lege cu amendamentele prezentate în anexa nr. 1 la raport.

## Vã mulþumesc.

Dacã la dezbaterile generale sunt domni senatori care doresc sã intervinã?

Domnul senator Pusk‡s.

## Mulþumesc, domnule preºedinte. Distins Senat,

Încep prin a spune cã vom vota acest proiect de lege, pentru cã nu vrem sã nu avem parcuri industriale, ºi cu amendamentele la care am participat la discuþii Ñ Comisia economicã a fost foarte amabilã ºi m-a primit la aceste discuþii Ñ dar cu anumite rezerve. Anume: mie îmi place cã organismele financiare internaþionale au grijã de noi. Foarte bine! Dar ne pun într-o cursã în care nu putem fi competitivi cu dânºii care, acum 30, 40 de ani, au avut acele facilitãþi, acele 11 facilitãþi pe care le-am avut noi în legea noastrã pentru parcuri industriale pe care am promovat-o prin Parlament ºi care s-au redus acum la trei. Asta se comparã cu un concurs de maraton între un copil de 5 ani ºi un sportiv consacrat. Foarte bine! Ne place ºi acest lucru. Dar, dacã ne uitãm puþin înapoi, ºi Ungaria a avut aceste facilitãþi acum 8 ani, acum 10 ani, acum nu mai are pentru cã au parcuri industriale consacrate. A avut ºi Austria tot aceste facilitãþi pe care le-am avut ºi noi în legea precedentã. Iar acum vin organismele financiare internaþionale ºi ne bagã în apã adâncã dintr-o datã, ca sã nu fim competitivi. Este o problemã pe care vreau sã o menþionez ºi în stenogramã ºi o sã spun ºi în toate forurile în care o sã am ocazia, în faþa acestor foruri financiare internaþionale.

Nu este just acest lucru faþã de România, faþã de o þarã care trebuie sã se relanseze din punct de vedere economic. Asta este problema noastrã.

Trebuia ca ºi aceste organisme internaþionale sã ne înþeleagã cã avem nevoie de o dezvoltare economicã ºi investitorii noºtri autohtoni pot avea competitivitate numai atunci când sunt într-o competiþie oarecare ºi nu sunt dezavantajaþi de capitalul extern care este mult mai puternic. La fel, noi nu suntem de acord cã organismele locale, autoritãþile locale au fost eliminate indirect, pentru cã se pot asocia, este o altã treabã, dar au fost eliminate de la înfiinþarea acestor parcuri industriale, în mod direct, ºi facilitãþile care ar fi fost acordate de aceste organisme locale, de aceste autoritãþi locale, la taxele ºi impozitele locale au fost eliminate, care nu afecteazã Fondul Monetar Internaþional sau alte foruri internaþionale ºi, din aceastã cauzã ºi competiþia dintre diferite oraºe sau dintre diferite localitãþi se reduce la zero pentru cã, neacordând anumite facilitãþi, nu pot avea Ñ hai sã zic aºa Ñ investitori mai mulþi.

Vã rog, aveþi cuvântul.

A solicitat mai întâi cuvântul domnul senator Hanganu ºi apoi, domnul senator Pãcuraru.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Eu aº vrea sã prezint întâi partea plinã a paharului în ceea ce priveºte Legea nr. 134/2000. A fost prezentatã numai partea goalã, cea pe care ne-o impun organismele europene.

Aº vrea sã spun, în cunoºtinþã de cauzã, cã Legea nr. 134/2000 a creat o mare emulaþie în perioada respectivã, în perioada în care a apãrut în rândul posibililor investitori ºi, în general, în rândul agenþilor economici care doreau sã facã producþie.

Vã spun din experienþã, în judeþul Prahova au apãrut persoane juridice care doreau sã fie administratori de parc industrial. S-au preliminat deja o serie de locaþii în care se puteau realiza parcuri industriale. Existã chiar o societate care s-a organizat sub aceastã formã, renunþând de bunã voie la facilitãþile care înseamnã începutul organizãrii, gândindu-se cã vor putea beneficia de eventuale facilitãþi în timpul funcþionãrii parcurilor industriale.

Neapariþia normelor metodologice, bineînþeles, din motivele care au fost menþionate, a tãiat, bineînþeles, elanul celor care doreau sã se implice în acest domeniu.

Este adevãrat cã legea era, poate, exagerat de favorabilã ºi, din acest punct de vedere, perfectibilã ºi noi am perfectat-o, am fãcut-o mai bunã prin aceastã ordonanþã, în bunul nostru spirit românesc, sãrind de la o extremã la alta, deci de la o lege extrem de favorabilã, la o lege care, practic, nu are nici un pic de atractivitate ºi, dupã pãrerea mea sincerã, nu se va înfiinþa nici un parc industrial dupã aceastã lege.

Spun acest lucru pentru cã de la facilitãþi majore în Legea nr. 134/2000, la facilitãþi aproape nule pentru cel care realizeazã parcul industrial ºi la facilitãþi inexistente, practic, pentru cei care vor sã lucreze în parcul industrialÉ pentru cã cea mai importantã problemã este cã nu existã absolut nici o facilitate pentru societãþile

care funcþioneazã în parcul industrial. Nu mã refer numai la facilitãþile de la înfiinþarea parcului industrial.

Ordonanþa nu face altceva decât sã creeze cadrul ºi sã stabileascã procedurile pentru constituirea unei zone industriale care sã se numeascã parc industrial. Chiar ºi în definiþia datã în acest proiect cred cã nici mãcar nu este nevoie de o lege pentru a se crea o astfel de zonã industrialã. Cred cã se poate realiza o astfel de zonã industrialã ºi printr-o hotãrâre a consiliilor judeþene sau chiar a consiliilor locale.

Vã mulþumesc.

Domnul senator Paul Pãcuraru.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Intervenþia mea este apropiatã de cele fãcute anterior de domnul senator Hanganu, de domnul senator Pusk‡s, pentru cã este cât se poate de evident cã, în raport cu Legea nr. 134/2000, avem o limitare drasticã a facilitãþilor ºi a oportunitãþilor de creare de parcuri industriale. Ceea ce mã mirã este faptul cã Ministerul Dezvoltãrii ºi Prognozei care are proiecte ambiþioase în materie de dezvoltare economicã ºi de soluþionare a unor probleme punctuale pe platforme industriale ºi se pot cita numeroase exemple în care obligaþiile ce-i revin de intervenþie activã îl va aduce, volens-nolens, la situaþia de a apela la parcuri industriale... tocmai Ministerul Dezvoltãrii ºi Prognozei limiteazã facilitãþile economice.

Temerea mea este apropiatã de cea exprimatã aici cã, practic, facem o lege moartã, care nu va servi la nimic, pentru cã nimeni nu va avea nici un fel de interes de a face parcuri industriale.

Vom putea întreba, dupã un an sau dupã orice perioadã dorim, Ministerul Dezvoltãrii ºi Prognozei câte parcuri industriale a realizat în România ºi cu siguranþã cã va constata cã va trebui sã tragã linie, sã spunã cã nu a reuºit sã facã parcuri industriale. Pentru cã, în momentul de faþã, dacã încercãm sã vedem care ar fi mecanismul de constituire a unui parc industrial, dincolo de textul de lege, vom constata cã întâi trebuie sã gãseºti societãþile care ar putea fi interesate sã funcþioneze sau sã-ºi desfãºoare activitatea de producþie în interiorul unui parc industrial ºi pe urmã sã se gãseascã cineva care sã vrea sã fie administrator, singurul care ar avea, de fapt, facilitãþi, pentru cã, în momentul de faþã, facilitãþi nu au operatorii din parcul industrial, ci facilitãþi are doar administratorul de parc.

Or, dacã cineva ºi-ar defini un astfel de proiect, încercând sã facã un parc industrial, el ar trebui în primul rând sã gãseascã pe cei care ar dori sã fie operatori, agenþi economici în respectiva structurã, un lucru destul de greu de gãsit, cumva, ºi în contradicþie cu Ñ sã spunem Ñ cu interesele ºi opþiunile pieþei libere, ºi pe urmã sã apeleze la aceastã lege.

Vã mulþumesc. Dacã mai sunt ºi alte intervenþii?

Dacã nu mai sunt alte intervenþii, stimaþi colegi, sã ne pronunþãm asupra amendamentelor existente în anexã.

Primul amendament la art. 1 alin. 2.

Iniþiatorul este de acord cu ele? Cu amendamentele acceptate, da?

Da, da, cu cele patru amendamente.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra primului amendament la art. 1 alin. 2.

Vã rog sã votaþi.

- Amendament aprobat de plen cu 58 de voturi pentru,

- 22 voturi împotrivã ºi 7 abþineri.

- Poziþia 2, art. 2 alin. 1.

- Dacã sunt intervenþii asupra acestui amendament? Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Amendament aprobat de plen cu 62 de voturi pentru,

- 32 voturi împotrivã ºi 4 abþineri.

- Poziþia 3 din raport, art. 2 alin. 1. Nefiind intervenþii, vã rog sã votaþi.

- Aprobat de plen cu 60 de voturi pentru, 33 voturi

- împotrivã ºi 3 abþineri.

- Poziþia 4 art. 3, aprobat de comisie. Vã rog sã votaþi.

Amendament aprobat de plen cu 61 de voturi pentru, 36 voturi împotrivã ºi 5 abþineri.

Domnul senator Romeo Hanganu a propus în comisie, la art. 7, un amendament, respectiv modificarea lit. b), amendament respins de comisie. Domnul senator, prin cuvântul de astãzi, l-a susþinut ºi îl susþine ºi solicitã sãl

Nu, nu.

Nici comisia, domnule preºedinte?

Nici comisia.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra amendamentului propus de domnul senator Romeo Hanganu.

Amendamentul a cãzut, întrunind 50 de voturi pentru, 48 voturi împotrivã ºi 3 abþineri.

În numele Grupului parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist) solicit, din nou, o listã.

Vã rog, stimaþi colegi, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra raportului comisiei cu cele patru amendamente acceptate.

Raport aprobat de plen cu 58 de voturi pentru, 32 voturi împotrivã ºi o abþinere.

Domnule preºedinte, aº vrea sã fac ºi eu trei precizãri, dacã-mi permiteþi.

Vã rog!

Prima precizare este aceea cã legea nu exclude din obþinerea titlului de societate comercialã pentru parc industrial pe organizaþiile locale, societãþi comerciale locale...

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã mulþumesc.

Aceste precizãri trebuiau fãcute înainte de dezbateri generale. Eu credeam cã vreþi sã faceþi o precizare legatã de aplicarea legii.

## **Domnul Dumitru Badea**

**:**

Aº dori sã spun cã aceastã ordonanþã de urgenþã a fost discutatã în mai multe etape, în principal în cadrul Comisiei economice a Senatului. Noi am participat la toate aceste discuþii.

S-a fãcut un numãr de amendamente cu care noi, în calitate de iniþiatori, deci Ministerul Industriei ºi Resurselor, suntem de acord.

Vã mulþumesc.

Aveþi cuvântul, domnule preºedinte?

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Faþã de cele menþionate de domnul secretar de stat, vã pot spune în plus faptul cã existã avizul favorabil al Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci pentru acest proiect, prin natura dispoziþiilor sale, proiectul încadrându-se în categoria legilor ordinare.

Existã amendamente pe care iniþiatorul ºi le-a însuºit, acestea fiind cuprinse în anexa nr. 1 la raport.

O listã dorim!

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Am solicitat listã în numele grupului parlamentar ºi sigur cã se distribuie tuturor grupurilor parlamentare.

## **Domnul Dumitru Badea**

**:**

La votul final!

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Grupul parlamentar P.R.M. solicitã listã la votul final la acest proiect de lege.

Punctul 22 din ordinea de zi, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 41/2000 privind înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea Autoritãþii Naþionale de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale (ANRGN).

Domnule secretar de stat, aveþi cuvântul.

Domnul preºedinte Mircea Dan Popescu este la pupitru.

Vã rog!

Invit domnii senatori în salã.

## **Domnul Romulus Ion Moucha Ñ** _secretar de stat în_

## _Ministerul Industriei ºi Resurselor_ _**:**_

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Mã numesc Romulus Moucha, secretar de stat în Ministerul Industriei ºi Resurselor.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Ca în orice þarã civilizatã, ºi în România, dupã anul 1990, s-au înfiinþat o serie de autoritãþi de reglementare pe domenii specifice ca, de exemplu, Ordonanþa de urgenþã nr. 29/1998 a înfiinþat Autoritatea Naþionalã de Reglementare în Domeniul Energiei Electrice, iar Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 41/30 ianuarie 2000 a înfiinþat Autoritatea Naþionalã de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale.

Vã mulþumesc.

Dacã la dezbateri generale sunt domni senatori care doresc sã intervinã?

Neexistând solicitãri, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra amendamentului de la poziþia 1, respectiv modificarea art. 8.

Vã rog sã votaþi.

Amendament aprobat de plen cu 69 de voturi pentru, 9 voturi împotrivã ºi o abþinere. Iniþiatorul, am înþeles cã sunteþi de acord cu toate amendamentele, da?

Poziþia 2 din raport, modificarea art. 5 lit. k).

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Amendament aprobat de plen cu 80 de voturi pentru,

- 10 voturi împotrivã ºi 4 abþineri.

Poziþia 3 din raport, art. 5 lit. o).

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Amendament aprobat de plen cu 75 de voturi pentru,

Cu precizarea caracterului legii de lege ordinarã, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra legii în ansamblu.

Cu 74 de voturi pentru, 8 voturi împotrivã ºi 4 abþineri, proiectul de lege este adoptat de plenul Senatului.

Vã propun sã luãm în dezbatere proiectul de lege de la poziþia 23, proiectul de Lege privind respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 88/2000 pentru modificarea Ordonanþei Guvernului nr. 41/2000 privind înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea Autoritãþii Naþionale de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale. Aveþi cuvântul, domnule secretar de stat. Raportor, Comisia economicã. Vã rog!

Este vorba despre Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 88/29 iunie 2000.

Aº dori sã precizez cã cele cuprinse în aceastã ordonaþã au fost, de fapt, preluate în proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 41/2000. În aceastã situaþie, Ordonanþa de urgenþã nr. 88/29 iunie 2000 practic nu mai are obiect.

V-aº ruga, deci, sã fiþi de acord cu respingerea ei.

Vã mulþumesc. Domnule preºedinte, aveþi cuvântul!

Vã mulþumesc.

Stimaþi colegi, aºa este, Ordonanþa de urgenþã nr. 88/2000, cea supusã dezbaterii, nu mai are obiect. De aceea, Comisia economicã vã propune adoptarea proiectului de Lege privind respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 88/2000.

Existã avizul Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi, de asemenea, proiectul de lege se încadreazã în categoria legilor ordinare.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã mulþumesc.

Dacã sunt intervenþii la dezbateri generale?

Nefiind intervenþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra raportului negativ în ceea ce priveºte ordonanþa. Deci raport pozitiv în sensul respingerii ordonanþei, raport susþinut de domnul senator Mircea Dan Popescu.

Vã rog sã votaþi.

Raportul comisiei aprobat cu 78 de voturi pentru, 7 voturi împotrivã ºi 5 abþineri.

Vã mulþumesc.

Poziþia 24 din ordinea de zi, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 300/2000 pentru modificarea Ordonanþei Guvernului nr. 41/2000 privind înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea Autoritãþii Naþionale de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale (ANRGN) ºi a Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 29/1998 privind înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea Autoritãþii Naþionale de Reglementare în Domeniul Energiei Ñ ANRE, aprobatã prin Legea nr. 99/2000.

Aveþi cuvântul, domnule secretar de stat.

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 300 a fost emisã în data de 30 decembrie 2000 ºi ea are scopul de a crea un cadru unitar de reglementare ºi de relaþii

între Ministerul Industriei ºi Resurselor ºi cele douã autoritãþi naþionale principale, respectiv aceea de reglementare în domeniul gazelor naturale ºi aceea de reglementare în domeniul energiei electrice.

Ea þine cont, de asemenea, de regulamentele de organizare ale Guvernului ºi ale ministerelor, în formula în care noi suntem la ora actualã la guvernare.

Vã mulþumesc. Aveþi cuvântul, domnule preºedinte!

Vã mulþumesc ºi eu.

Stimaþi colegi, îmi permit sã vã supun atenþiei faptul cã proiectul de lege este însoþit de avizul favorabil al Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci. Prin natura reglementãrilor sale, el se încadreazã în categoria legilor ordinare.

Propunem plenului Senatului adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele cuprinse în anexa la raport, amendamente însuºite de iniþiator.

Vã mulþumesc.

Dacã sunt intervenþii din partea domnilor senatori la dezbateri generale?

Nefiind, vã rog, sã ne pronunþãm asupra amendamentelor înscrise în anexa la raport. De fapt, este un amendament. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Vã rog sã votaþi.

Amendament aprobat de plenul Senatului cu 85 de voturi pentru, 5 voturi contra ºi douã abþineri.

Vã rog sã vã pronunþai prin vot asupra raportului comisiei sesizate în fond.

Raport aprobat de plen cu 91 de voturi pentru, 6 voturi contra.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra legii în ansamblu.

Proiect de lege aprobat de plenul Senatului cu 95 de voturi pentru ºi 6 voturi contra.

Punctul 25 din ordinea de zi: proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 85/2001 privind organizarea ºi funcþionarea asociaþiilor de locatari.

Vã rog sã prezentaþi succint, domnule secretar de stat, expunerea de motive.

Comisia noastrã, Comisia pentru administraþie publicã ºi organizarea teritoriului.

## **Domnul Ionel Fleºariu Ñ** _secretar de stat în Minsterul Administraþiei Publice_ **:**

Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor senatori,

Potrivit Legii nr. 114 din 1996, asociaþiile de locatari trebuiau transformate în asociaþii de proprietari. Operaþiunea s-a desfãºurat deosebit de greoi, datoritã faptului cã reglementãrile legale în vigoare, Legea nr. 114/1996, prevedeau niºte formalitãþi excesive, aºa încât s-au descurcat foarte greu asociaþiile de locatari.

De asemenea, în întreaga aceastã perioadã, asociaþiile de locatari au acuzat faptul cã sunt lipsite de orice sprijin ºi îndrumare din partea autoritãþilor administraþiei publice locale, atât în ceea ce priveºte întocmirea formelor de transformare în asociaþii de proprietari, cât ºi pentru desfãºurarea activitãþii în general. Pentru a sprijini acest gol de reglementare, Guvernul a elaborat Ordonanþa nr. 85/2001, prin care se constituie unele forme de sprijin ºi de ajutor asociaþiilor de proprietari existente, precum ºi de transformare a celor de locatari în asociaþiile de proprietari.

Vã mulþumesc. Aveþi cuvântul, domnule senator Hriþcu.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Comisia pentru administraþie publicã ºi organizarea teritoriului a fost sesizatã în fond cu dezbaterea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 85/2001.

Ordonanþa creeazã cadrul juridic pentru asigurarea unei îndrumãri metodologice ºi sprijinirea activitãþii asociaþiilor de proprietari de cãtre autoritãþile administraþiei publice locale.

S-au primit avize favorabile de la Consiliul Legislativ ºi de la Comisia juridicã.

În urma dezbaterilor, Comisia pentru administraþie publicã ºi organizarea teritoriului a hotãrât sã adopte raport favorabil la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 85/2001 privind organizarea ºi funcþionarea asociaþiilor de proprietari, iniþiat de Guvern, cu amendamentele prevãzute în anexã care face parte integrantã din raport.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Dacã sunt intervenþii la dezbateri generale? Dacã nu sunt, vã rog sã ne pronunþãm asupra amendamentelor. Primul amendament.

Sutem de acord cu toate amendamentele, domnule preºedinte.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Da? Deci primul amendament la art. 5 alin. 2. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Adoptat de plen cu 80 de voturi pentru, 7 voturi contra.

Al doilea amendament, la art. 19, o adãugire în partea finalã. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Adoptat de plen cu 89 de voturi pentru, 8 voturi contra ºi o abþinere.

Art. 22 Ñ al treilea amendament. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Adoptat de plen cu 92 de voturi pentru, 8 voturi contra ºi o abþinere.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra raportului în ansamblu.

Raport adoptat de plenul Senatului cu 89 de voturi pentru, 3 voturi contra ºi 4 abþineri.

Aº avea o întrebare pentru colegii care au fãcut acel raport suplimentar la Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã. Deci, dacã v-aþi pus de acord, ca sã putem lua Ñ în puþinele minute, 5 minute pe care le mai avem pentru dezbatere Ñ punctul 26, urmãtorul în ordinea de zi, respectiv procedura legislativã pentru instituirea pensiei de merit. Dacã aþi ajuns la un acord, atunci putem sã îl luãm în dezbatere rapid. Mai avem 5 minute pentru dezbateri legislative.

Invit iniþiatorii, invit reprezentanþii Comisiei pentru muncã ºi protecþie socialã. Îl invit pe domnul senator Adrian Pãunescu, în calitate de iniþiator, sã prezinte expunerea de motive. Aveþi cuvântul, domnule senator!

Domnule preºedinte, domnilor colegi, am crezut necesar sã vã propun o reglementare importantã privind categoria atât de puþin luatã în seamnã în calculele privind prezentul ºi viitorul României, ºi anume, categoria oamenilor excepþionali din societatea româneascã, fie ei oameni de ºtiinþã, fie ei oameni de culturã, fie ei sportivi.

Am avut în vedere, desigur, situaþia generalã a bãtrânilor societãþii româneºti, dar, fireºte, m-am gândit, în primul rând la aceia care au merite extraordinare în dezvoltarea României, în fixarea unor valori ºi, în fond, în supravieþuirea noastrã, ca naþiune.

Este, dupã pãrerea mea, o dramã sã lãsãm pe marii creatori, pe marii oameni de ºtiinþã, pe marii oameni de culturã, pe foºtii mari sportivi, sã se stingã în amãrãciune, când e la latitudinea noastrã, este în puterea noastrã, printr-un minim efort financiar, sã le aducem un pic de luminã ºi un pic de cãldurã, atunci când ei se aflã la vârsta la care aºteaptã din partea societãþii recunoaºterea meritelor.

Propunerea mea a fost, sigur, mai entuziastã decât puterile statului ºi înþeleg raþiunile pentru care Guvernul, printr-o scrisoare raþionalã, a mai cenzurat din elanurile mele.

De exemplu, la capitolul cuantumului acestei Ñ cum au propus dumnealor ºi sunt de acord Ñ indemnizaþii de merit, nu pensii de merit. Cuantumul propus de mine era exagerat, îmi dau seama, în raport cu puterea acestei þãri, acum, de a-ºi plãti valorile, dar important este cã gestul se va face ºi cã nu ne prinde diluviul mizeriei fãrã o replicã.

Aºa cã am, în genere, sentimentul datoriei împlinite faþã de aceºti oameni, chiar dacã, repet, în anumite puncte ale reglementãrii pe care v-o propun, ale proiectului pe care vi-l propun, eu aº fi vrut niþel altceva. Dar înþeleg raþiunea pentru care Guvernul a reacþionat socialdemocrat, adicã a propus pentru mai mulþi mai puþin decât am propus eu pentru mai puþini.

Aºa cã, domnule preºedinte, sã purcedem la ceea ce este legal de fãcut.

Vã mulþumesc, domnule senator. Ofer cuvântul doamnei senator Rodica ªelaru, în calitate de vicepreºedinte, sã prezinte raportul comisiei.

Domnule preºedinte, Stimate colege ºi stimaþi colegi,

Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã a reexaminat propunerea legislativã a domnului senator Adrian Pãunescu ºi, cu amendamentele pe care dumneavoastrã le cunoaºteþi, a avizat favorabil propunerea legislativã. Vã mulþumesc.

## Mulþumesc.

Dacã sunt intervenþii la dezbateri generale? Domnul senator, domnul preºedinte Mircea IonescuQuintus.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimate colege ºi stimaþi colegi,

Apreciez în mod deosebit aceastã idee, pe care astãzi o avem concretizatã într-un proiect de lege. Fãcând abstracþie de vârsta mea, vreau sã spun cã este o datorie naþionalã sã ne amintim întotdeauna de acele personalitãþi, care, în domenii diferite, sunt adevãraþi ambasadori ai þãrii noastre de-a lungul vremurilor. Chiar dacã aceastã indemnizaþie Ñ ºi mi se pare cã e corect sã îi spunem indemnizaþie, ºi nu pensie Ñ este mai mult simbolicã, ea trebuie acordatã ºi trebuie sã acordãm încredere deosebitã acelei comisii constituite pentru a alege din multele personalitãþi pe cele care meritã ºi au mai multã nevoie de aceastã indemnizaþie.

Eu nu m-am consultat cu colegii mei din grup, dar sper cã membrii Grupului parlamentar al Partidului Naþional Liberal vor susþine aceastã iniþiativã. Mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

Dacã ºi din partea altor grupuri parlamentare doriþi sã luaþi cuvântul? Vã rog, domnule senator.

## Domnule preºedinte,

## Stimate colege ºi stimaþi colegi,

Nici eu nu m-am consultat cu colegii de grup, dar sunt sigur cã toþi senatorii Partidului România Mare vor vota aceastã lege ºi ne bucurãm cã un coleg cu o experienþã mai bogatã pe tãrâm cultural s-a gândit la cei care în copilãria, în adolescenþa noastrã ne-au produs atâtea bucurii ºi care astãzi, aflându-se la o vârstã înaintatã, o duc greu.

Cu toatã sãrãcia României, se vor gãsi resurse pentru oamenii care au însemnat ceva în cultura, în sportul, în frumuseþea acestei þãri. Vom vota cu bucurie aceastã lege.

Mulþumesc.

Mulþumesc.

Domnul senator Radu Alexandru Feldman.

## Domnule preºedinte,

Stimate colege ºi stimaþi colegi,

Încep prin a spune cã Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal din Senat va vota aceastã iniþiativã

legislativã, pe care o considerãm extrem de utilã ºi extrem de binevenitã.

Cred cã trebuie sã spunem lucrurilor pe nume: în orice þarã civilizatã, oamenii care au binemeritat de la þarã, oamenii al cãror nume se înscrie cu majuscule pe frontispiciul þãrii, oameni al cãror nume transformã numele þãrii într-o referinþã de glorie, trebuie sã se bucure de preþuirea ºi de stima ºi de recunoºtinþa þãrii întregi.

Din pãcate, suntem într-o situaþie economicã deosebitã, care face ca mulþi dintre oamenii cãrora le datorãm atât de mult sã se confrunte cu dificultãþi materiale, aº spune, aproape inimaginabile.

Aºa cã, dincolo de raþiunea, sã spunem, universalã ºi obiectivã a acestui gest, cred cã astãzi, la noi, o asemenea iniþiativã legislativã este cu atât mai binevenitã.

Aº mai adãuga câteva cuvinte care nu diminueazã cu nimic importanþa demersului legislativ pe care, cu siguranþã, îl vom vota.

Dacã în materie de sport, de performanþã sportivã, cronometrele, sau metrii, sau centimetrii sunt criterii care nu pot fi puse în discuþie privind valoarea performanþei în sine, în domeniul creaþiei artistice, în domeniul creaþiei culturale intervine, pânã la urmã, gustul, preferinþa.

Este extrem de important sã ne gândim ca, într-adevãr, decernarea acestor indemnizaþii de merit sã fie dincolo de orice fel de coloraturã politicã, sã fie dincolo de orice fel de opþiune, de simpatie, de apartenenþã la un partid sau altul.

Cred cã este un lucru foarte important, care ar trebui sã fie cât mai departe de funcþionarea acestei legi.

Legat de conþinut, îmi permit o observaþie. ªi îl rog pe iniþiator sã aibã bunãvoinþa sã reflecteze, cu atât mai mult cu cât raportul venit de la Comisia pentru muncã ºi protecþie socialãÉ mi se pare Ñ ºi de aceea rog ºi iniþiatorul, rog ºi comisia sã reflecteze asupra faptului care þine de componenþa comisiei naþionale pentru acordarea indemnizaþiei de merit Ñ extrem de binevenitã ºi utilã adãugarea preºedinþilor uniunilor de creaþie în aceastã comisie naþionalã. Aceºti preºedinþi de uniuni de creaþie sunt, într-adevãr, cei care cunosc cel mai bine domeniul ºi pot face recomandãrile ºi pot susþine recomandãrile.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã mulþumesc.

Vã propun sã închidem dezbaterile generale.

## **Doamna Rodica ªelaru**

**:**

Solicit cuvântul, domnule preºedinte!

Aveþi cuvântul, vã rog, doamna senator. Vã rog, aþi solicitat cuvântul!

Sigur cã da. Am întrebat, legat de primul amendament, dacã sunteþi de acord?

Primul amendamentÉ

La titlul legii.

Mulþumesc. Aº vrea sã îi rãspund distinsului nostru coleg.

Motivaþia este urmãtoarea: s-a completat componenþa cu preºedinþii comisiilor pentru muncã, întrucât indemnizaþia de merit este o problemã de protecþie socialã. ªi vã rog sã citiþi mai departe: s-au adãugat preºedinþii uniunilor de creaþie, deoarece la acest nivel se cunosc mai bine contribuþiile de excepþie. Drept pentru care, preºedinþii uniunilor de creaþie sunt. Dumneavoastrã spuneaþi cã ei nu sunt.

Din contrã, am apreciat prezenþa preºedinþilor uniunilor de creaþie.

Vã rog, domnule senator, sã nu vã supãraþi. Vã rog, doriþi sã mai adãugaþi ceva?

Nu, vã mulþumesc. Deci este o problemã de protecþie socialã ºi am considerat necesarãÉ

Vã mulþumesc. Am declarat închise dezbaterile generale.

Stimaþi colegi, sã ne pronunþãm asupra celor parcã 7 amendamente care sunt. Le luãm pe rând.

Primul amendament, la titlul legii.

Iniþiatorul, sunteþi de acord cu amendamentele comisiei? Domnule senator Pãunescu.

Domnule preºedinte, unele amendamenteÉ

Dar le luãm la rând.

Cum?

Îl iau pe fiecare în parte.

De aceea, vã propun sã le luãm pe fiecare în parte.

Da, de acord.

Dacã nu sunt alte observaþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra amendamentului propus în raportul comisiei la titlul legii.

Amendament aprobat de plen cu 100 de voturi pentru, douã voturi contra ºi o abþinere.

Al doilea amendament: reformularea art. 2. Iniþiatorul, de acord?

Nu. Eu cred cã problema vârstei standard încurcã lucrurile, pentru cã, întocmai categoriilor de muncã grea care se ilustreazã pânã la vârste la care fac douã, trei norme într-o normã, eu cred cã vârsta standard ar însemna excluderea foarte multor categorii din câmpul de reglementare la care ne referim, adicã, dacã e vorba de culturã, balerinele nu stau pânã la 57 de ani pe scenã. La vârsta la care a murit Nichita Stãnescu, la 50 de ani, mai era mult pânã la standardul de ieºire la pensie, deºi, la boala lui ºi toate celelalte, era nevoie de o reglementare flexibilã.

De aceea, eu propun sã rãmânã la latitudinea comisiei, care este fãcutã din oameni diferiþi, ale cãror interese numai în anumite cazuri se conjugã, vârsta la care se acordã aceastã indemnizaþie. Ea nu mai este nici pensie, adicã, pe de o parte, ni se propune sã nu-i spunem pensie, ºi e corect, pentru cã nu se leagã de domeniul asigurãrilor sociale, pe de altã parte, ne comportãm cu ea ca ºi cum ar fi o pensie, adicã dupã vârsta standard de pensionare.

Aºa cã vã propun sã rãmânã formularea iniþialã.

Formularea iniþialã.

Cum?

La textul dumneavoastrã, la textul iniþial.

Da.

Propuneþi sã nu acceptãm amendamentul.

30 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 144/13.X.2001

Da. Dupã împlinirea vârstei standard de pensionare ar însemna, pur ºi simplu, omorârea ºi a legii.

Vã rog, doamna senator, în numele comisiei.

salariul unui secretar de stat, deºi civilizat aºa era, dar ideea unei relaþii permanente între salariul mediu net pe economie ºi cât acordãm acestor seniori mi se pare o idee corectã.

Aº propune sã rãmânã: ”Cuantumul indemnizaþiei de merit este echivalentul salariului mediu net pe economie.Ò ªi cu aceasta, Guvernul îºi poate vedeea liniºtit de dezvoltarea României.

Deci menþinem punctul de vedere al comisiei.

Comisia?

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Stimate colege ºi stimaþi colegi,

Potrivit Regulamentului Senatului, suntem obligaþi sã

La punctul 3, amendament la art. 4. Iniþiatorul, de acord?

Da, este o completare necesarã.

Mulþumesc.

V-aº adresa rugãmintea, dacã sunteþi de acord, sã nu îl mai motivãm. Vã propun sã nu avem intervenþii. Este de acord ºi iniþiatorul, ºi comisia. Amendamentul de la punctul 3 art. 4. Vã rog, sã votãm amendamentul comisiei.

Aprobat de plenul Senatului cu 109 voturi pentru, 4 voturi contra ºi o abþinere.

Al patrulea amendament la art. 5.

Domnul senator Pãunescu, legat de cuantumul indemnizaþiei.

Da, am vãzut, am vãzut, domnule preºedinte. ”Cuantumul indemnizaþiei de merit se stabileºte, anual, prin Hotãrârea Guvernului.Ò

În rãspunsul Guvernului era o propunere mai bunã, care nu era generoasã în raport cu ce propusesem eu. Eu propusesem un cuantum egal cu salariul unui secretar de stat. Înþeleg cã nu se poate, dar nici nu cred cã ar trebui sã ne depãrtãm foarte mult de o situaþie pe care Guvernul o invocã ºi pe care eu o consider cea mai apropiatã de soluþionarea dilemei, ºi anume sã fie un cuantum egal cu salariul mediu net pe economie. Aceasta este justificarea pe care o dã Guvernul, pentru ca, apoi, sã spunã: ”Cuantumul indemnizaþiei se stabileºte, anual, prin Hotãrârea GuvernuluiÒ. Eu cred cã Guvernul are multã treabã ºi nu trebuie sã se ocupe ºi de acest lucru, pe care îl putem reglementa. Nu e o pretenþie absurdã, nu cer Ñ aºa cum propusesem Ñ sã fie

Nu. Deci ne menþinem punctul de vedere, în funcþie de posibilitãþile bugetare.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Mulþumesc.

Stimate colege ºi stimaþi colegi, sunt obligat sã

Domnule preºedinte, permiteþi-mi.

Posibilitãþile bugetare le am ºi eu în vedere. Eu nu pretind României ca, dacã se scufundã ca Atlantida, sã nu uite, cumva, sã dea indemnizaþiile de merit, de acolo, din fundul mãrii. Aceasta nu cer, nu sunt absurd, dar, dacã merge salariul mediu net pe economie, înseamnã cã trebuie sã meargã ºi indemnizaþia de merit pentru marile personalitãþi ale þãrii.

De ce sã încãrcãm Guvernul cu o treabã pe care o putem reglementa aici? Guvernul propune. Vã reamintesc, aveþi acest text, Guvernul propune acordarea, nu îl vãd exact...

Vã rog, de acord. Avem de rezolvat amendamentul existent la art. 5.

Da, este la rãspunsul Guvernului, la justificarea pe care o trimite Guvernul...

La vot!

Haideþi, vã rog!

Da, vã rog.

Deci vã rog sã pronunþaþi prin vot asupra amendamentului propus de comisie. Vã rog sã votaþi. Vã rog, domnilor senatori, sã votaþi, pentru cã nu eram în cvorum. Îi rog pe toþi domnii senatori prezenþi în salã sã voteze.

58 de voturi pentru ºi 58 de voturi contra. Deci adresez întrebarea domnului senator Zanc, dacã a votat pe cartela domnului senator Pãunescu.

Repetaþi votul!

Nu, nu, nu am cum sã repet votul! Acesta este votul.

## **Doamna Rodica ªelaru:**

Atunci, adãugaþi ºi votul meu.

am venit la o soluþie raþionalã, înþelegând necesitatea. Acum însã, sã lãsãm indemnizaþia de merit sã fie reglementatã dupã ce se rezolvã toate, ºi mai rãmân doi-trei lei sã le dãm ºi amãrâþilor ãlora de geniali, asta mi se pare absurd.

Aveþi amendament scris?

Întreb acelaºi lucru: dacã nu aþi votat ºi pe cartelã.

Am votat!

Aþi votat-o, da? Deci, în aceastã situaþie, vã rog, sã scoatem listã, pentru a vedea dacã cele douã voturi suplimentare pot fi adãugate sau nu.

Vã rog sã scoateþi listã la amendamentul de la art. 5.

Iatã, domnule preºedinte, am gãsit textul pe care îl cãutãm:

”Cuantumul indemnizaþiei de merit sã fie stabilit la nivelul unui salariu mediu net pe economie ºi sã se acorde începând cu anul bugetar 2002, þinând sema de posibilitãþile financiare ale statului.Ò

Staff-ul, doresc un regulament.

Din partea staff-ului Senatului, vã rog, doresc un Regulament al Senatului.

## **Domnul Adrian Pãunescu:**

Ce se întâmplã la balotaj?

Domnule preºedinte, dacã-mi permiteþi...

Vã rog.

Dacã ne referim la textul iniþial, este vorba de salariul unui secretar de stat. Vã rog sã nu uitaþi de acest aspect.

Dar nu m-am referit la textul iniþial, domniþã.

## **Doamna Rodica ªelaru:**

ªi asta a fost în calculele dumneavoastrã. Prima datã aþi fost de acord cu amendamentul nostru, domnule senator.

Da, amendamentul meu scris nu existã, dar îl pot face.

Iatã ce... Da, punem un cuvânt în plus. E vorba deci de propunerea exprimatã de trimisul Guvernului de a spera sã fie în fiecare an mai mult. Sã existe disponibilitate. Da, ºi atunci propun la minimum salariul net pe economie.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Da, stimaþi colegi, am verificat lista de vot. Deci, nici domnul senator Pãunescu, nici doamna senator ªelaru nu apar în listã, deci nu i-a votat nici un coleg pe cartelele Domniilor lor. Rezultatul votului este de 59 la 59. Subsemnatul am votat cu _da._ Am votat pentru amendament.

## **Domnul Grigore Zanc**

**:**

Este corect.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Nu vã supãraþi, vã rog sã luaþi loc, domnule senator Zanc.

Nu, staþi cã o rezolvãm în problemã de procedurã. Dupã aceea putem sã discutãm multe. Deci sã încercãm sã finalizãm acest incident procedural. Votul exprimat la acest amendament a fost 58 la 58 pe cartele electronice ºi douã voturi Ñ unul _da_ ºi unul _nu_ Ñ prin ridicare de mânã. Votul subsemnatului, în calitate de vicepreºedinte al Senatului ºi preºedinte de ºedinþã, a fost _da_ . Pe vot electronic, pentru amendament. Deci, în aceastã situaþie, amendamentul a trecut.

Amendamentul comisiei, cã nu era decât un singur amendament.

Domnule preºedinte...

Mai avem un singur amendament la punctul 5, ºtim bine, rãul a trecut într-un anumit fel, un amendament. Mai întâi discutãm, la parcuri.

Domnule preºedinte, am îndoieli cã sunt prezenþi în salã unii dintre cei care au votat pentru amendament. De dumneavoastrã nu mã îndoiesc cã sunteþi prezent în salã, dar de unii mã îndoiesc ºi vã rog mult sã strigãm catalogul.

În ultimii 40 de ani nu m-am referit la salariul net pe economie, decât în propunere. Am înþeles cã e mult ºi

S-ar putea... Distins domn senator, s-ar putea ca strigând catalogul sã-i strigãm pe cei care au votat împotriva amendamentului ºi sã aparã mai mulþi...

Îmi asum acest risc.

Bun. În aceastã situaþie...

Nu se poate. Domnule preºedinte, e vorba de felul în care pregãtim punerea în aplicare a unei reparaþii care se cuvine de mult oamenilor excepþionali ai acestei þãri.

Nu vã supãraþi, nu putem sã contestãm în felul acesta votul, dupã ce el a fost exprimat, pentru cã altfel putem sã contestãm ºi voturile anterioare, dacã la acest proiect de lege strigãm catalogul.

Ofer cuvântul domnului senator Zanc.

Domnule preºedinte, vã rog sã mã iertaþi, dar nu este nici un motiv de contrapunere. Domnul Pãunescu a citit ulterior precizãrile de la Guvern. Nivelul salariului mediu cu adaosul, apoi...

net pe economie. El este o rezultantã. În fiecare minut avem alt salariu mediu net pe economie. Deci, dacã punem o astfel de reglementare, înseamnã atâtea comentarii pânã la a se ajunge la o formulã de a asigura o astfel de indemnizaþie. Eu cred, pentru cã existã ºi un accept al Guvernului, domnule senator Adrian Pãunescu, sã nu ne facem griji cã va veni Guvernul sã dea 500.000 de lei. Sigur cã va avea în vedere sã dea o sumã, poate, chiar mai mare decât salariul mediu net pe economie. Eu cred cã totul depinde de seriozitatea comisiei care a fost constituitã. Dacã vom extinde, cum avem situaþia veteranilor de rãzboi, am participat pe front cu vreo 400.000 ºi avem 520.000 de veterani de rãzboi, situaþia devine complicatã. Dacã comisia va fi serioasã ºi va fi un numãr care sã cuprindã cu adevãrat personalitãþile mari pe care vrem sã le sprijinim, sã fiþi siguri la, eu ºtiu, la 500, 200, 300, 400 de persoane, 1.000, 2.000, nu sunt probleme. Dacã se va ajunge la vreo 20.000Ñ 30.000 sunt convins cã vom mai discuta aceastã problemã în Parlamentul României. Eu vã fac o sugestie: formularea este bunã, dupã pãrerea mea, ºi o comisie serioasã care va avea discuþii cu Guvernul... ºi eu sunt convins cã indemnizaþia nu va fi sub acest salariu mediu rezultat din calcul.

Nu vã supãraþi, domnule senator...

...posibilitãþilor, ºi deci nu-i nici o contradicþie, de ce sã mai lungim discuþiile?

Domnule preºedinte, îmi permiteþi?

Da, vã rog. Sunteþi iniþiator, vã rog, puteþi interveni.

Vã rog sã mã iertaþi. Dumneavoastrã ºtiþi cã noi dezbatem în plen, potrivit regulamentului pe care l-aþi votat ºi dumneavoastrã, Regulamentul nou, amendamentele înscrise în raport, nu altceva.

Nu, da e corect, dar sã se termine odatã cu disputa. Numai de-aia.

Nu existã acest amendament. Nu-i înscris în raport. Aprobat, neaprobat, n-are importanþã. Domnul senator Filipaº, domnul senator Badea. Stimaþi colegi, oricum programul legislativ s-a terminat de o jumãtate de orã. Eu vroiam chiar sã terminãm aceastã lege. Este pãcat s-o amânãm, de ce s-o amânãm?

## **Domnul Dumitru Badea:**

Domnule preºedinte, vã rog sã ne spuneþi din regulament, care articol spune cã votul dumneavoastrã e hotãrâtor? Din Regulamentul Senatului...

Vã rog, domnul preºedinte Nicolae Vãcãroiu.

Vã rog, vã rog. Deci eu înþeleg ce spune domnul Vãcãroiu ca meseriaº, înþeleg. Nu existã salariu mediu net pe economie. Dar eu citesc ºi citez ce spune Guvernul, semnat ”Cu stimã, prim-ministru Ñ Adrian NãstaseÒ: ”Cuantumul indemnizaþiei de merit sã fie stabilit la nivelul unui salariu mediu net pe economie ºi sã se acorde începând cu anul bugetar 2002, þinând seama de posibilitãþile financiare ale statului.Ò Eu înþeleg cã de la orã la orã el se poate schimba. Dar îl calculãm în funcþie de ultimele ore la care facem referire.

Domnule preºedinte,

Vã rog sã mã credeþi cã aruncãm în aer... ºi sunt stupefiat cã doamna colegã nu înþelege în ce situaþie îi punem pe aceºti oameni cãrora le dãm trei luni ºi dupã aia spunem: ”Nu mai sunt posibilitãþi financiare.Ò

Dacã-mi permiteþi, domnule preºedinte, e vorba de Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã din Senat, ºi nu de mine, personal.

Sigur cã da, stimaþi colegi, oricum acest amendament a trecut, mai avem un singur amendament la proiectul de lege...

Stimaþi colegi, eu vã propun sã ieºim puþin din impas. Vreau sã vã dau o lãmurire: nu existã un salariu mediu

## **Domnul Adrian Pãunescu:**

N-a trecut, domnule preºedinte.

Deci, nu vã supãraþi, în momentul în care eu am spus cã a trecut, aveþi posibilitatea, sigur, sã contestaþi, cã am condus încãlcând Regulamentul Senatului ºi atunci voi stabili la Curtea Constituþionalã dacã am greºit în aplicarea legii. Deci eu am declarat cã acest amendament a trecut, având 59 de voturi pentru, 59 contra, cu votul favorabil al preºedintelui de ºedinþã.

Deci vã rog, avem un ultim amendament la punctul 5 din raport. Deci un astfel de text existã în Senat în articolul 52. Sigur cã el nu este reluat la dezbaterile în plen, dar aia este o altã poveste. Se regãseºte numai în partea generalã a Regulamentului Senatului.

Îmi pare rãu, domnule preºedinte, dar acesta nu e un mod de a rezolva ºi de a reglementa lucrurile. Eu am o rãspundere faþã de ceea ce reprezintã aceastã categorie socialã, legea pe care am propus-o este fãcutã tocmai pentru a vindeca niºte rãni ºi pentru a da o soluþie acestor oameni, am cãzut de acord cã e mult o indemnizaþie cât salariul unui secretar de stat, dar felul cum vreþi sã rezolvaþi lucrurile mã descurajeazã ºi mã face sã nu mai scot nici un cuvânt.

Deci, în ceea ce mã priveºte, eu n-am încercat deloc sã blochez acest proiect de lege, ci, dimpotrivã, în mod abuziv, încãlcând programul pe care noi l-am votat, am încercat sã-l iau în dezbatere, dupã terminarea programului legislativ, mâncând 30 de minute din ultimul punct, practic, al ordinii de zi. Deci am vrut sã rezolv o problemã. Dezbaterile care au ajuns pânã la punctul 5 al acestui amendament mã determinã ca sã întrerup în acest moment dezbaterile la acest proiect de lege, urmând sã intre într-o viitoare ºedinþã în plen.

Vã rog, stimaþi colegi, sã intrãm în ultimul punct de pe ordinea de zi, respectiv numirea avocatului poporului.

Îi rog pe domnii senatori sã nu plece din salã. Stimaþi colegi, sigur, dumneavoastrã cunoaºteþi cã, în conformitate cu prevederile Legii nr. 35/1997, numirea avocatului poporului se face cu majoritatea membrilor Senatului, motiv pentru care cvorumul este de 71 de senatori. Invit pe toþi domnii senatori în salã, întrucât la dezbateri în aceastã parte finalã erau prezenþi în jur de 72Ñ75Ñ80 de senatori.

Este prezent domnul profesor universitar doctor Ioan Muraru. Este prezent, de asemenea, ºi cel al cãrui mandat a expirat, domnul Paul Mitroi.

Îl invit pe domnul preºedinte al Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, domnul senator Roibu Aristide, sã prezinte raportul.

## Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi,

Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri a fost sesizatã cu propunerea Grupului parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist) din 18 septembrie 2001 privind pe domnul profesor universitar Ioan Muraru, pentru a fi numit în funcþia de avocat al poporului. În ºedinþa din 27 septembrie 2001, Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri a luat în dezbatere

ºi analizã actele ºi documentele depuse de candidat. Instituþia Avocatul Poporului este reglementatã în capitolul IV din Constituþia României, articolele 55 ºi 57. Articolul 55 din Constituþie prevede cã avocatul poporului este numit de Senat pe o duratã de 4 ani pentru apãrarea drepturilor ºi libertãþilor cetãþenilor.

Art. 6 din Legea nr. 35/1997 privind organizarea ºi funcþionarea instituþiei Avocatul Poporului la alin. 2 prevede cã poate fi numit avocat al poporului orice cetãþean român care îndeplineºte condiþiile de numire prevãzute pentru judecãtor la Curtea Constituþionalã. Astfel, art. 38 din Legea nr. 47/18 mai 1992 privind organizarea ºi funcþionarea Curþii Constituþionale prevede: judecãtorii Curþii Constituþionale trebuie sã aibã pregãtire juridicã superioarã, înaltã competenþã profesionalã ºi o vechime de cel puþin 18 ani în activitatea juridicã sau în învãþãmântul juridic superior.

Din curriculum vitae al domnului profesor universitar Ioan Muraru rezultã cã are o vechime de peste 40 de ani în activitatea juridicã ºi în învãþãmântul superior juridic, este profesor universitar de drept constituþional la Facultatea de Drept Bucureºti. În perioada 1992Ñ2001 a fost judecãtor al Curþii Constituþionale a României, deþinând preºedinþia acesteia în 1995Ñ1999. Din 1972 este doctor în drept ºi are numeroase titluri ºtiinþifice ºi profesionale, participând la numeroase sesiuni ºtiinþifice cu lucrãri ºi studii de înaltã valoare ºtiinþificã, mare parte fiind publicate atât în þarã, cât ºi în strãinãtate.

Domnul profesor Ioan Muraru a parcurs toate treptele activitãþilor didactice în învãþãmântul juridic superior, de la preparator, asistent, lector, conferenþiar, pânã la profesor universitar. De asemenea, a participat ca membru în diverse comisii, cum ar fi: Comisia constituþionalã juridicã ºi pentru drepturile omului a Consiliului Frontului Salvãrii Naþionale, Comisia pentru elaborarea Legii electorale din 1990, Comisia parlamentarã pentru redactarea proiectului Constituþiei României. La dosarul domnului Ioan Muraru au fost depuse declaraþii-manuscrise, dupã cum urmeazã: declaraþie prin care acceptã sã fie numit în funcþia de avocat al poporului. Declaraþie din care rezultã cã în situaþia numirii ca avocat al poporului va renunþa la funcþiile incompatibile cu aceastã calitate. Declaraþie din care rezultã cã nu a fãcut parte ºi nu a colaborat cu structuri ale securitãþii ca poliþie politicã. În toate declaraþiile domnului profesor universitar Ioan Muraru se face menþiunea cã-ºi va exercita în continuare activitatea în învãþãmântul superior juridic, întrucât calitatea de profesor universitar nu este funcþie publicã sau privatã. Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, pornind de la dispoziþiile art. 55 alin. 2 din Constituþia României care prevede cã avocatul poporului nu poate îndeplini nici o altã funcþie publicã sau privatã, cu unanimitate de voturi a statuat cã nu trebuie pus semnul egal între activitatea didacticã ºi funcþia didacticã, aceea de rector, prorector, decan, prodecan, ºef de catedrã ºi, prin urmare, a hotãrât cã funcþia de avocat al poporului este compatibilã cu activitatea didacticã. La dosar a fost depusã în copie xerox diploma de doctor în ºtiinþe juridice ºi alte acte privind activitatea profesionalã, nivelul ºi durata acesteia.

## Domnule preºedinte,

De altfel, dumneavoastrã aþi menþionat: numirea se face pe buletine pentru un mandat de patru ani. Avem o singurã candidaturã. Procedura ºi procesul de votare sunt simplificate. Avocatul poporului intrã în funcþie la prezentarea pentru luarea în exerciþiul funcþiunii, dupã depunerea jurãmântului în faþa preºedinþilor Camerelor Parlamentului, înceteazã mandatul avocatului poporului, funcþie aici de faþã. Legea organicã mai prevede sã fie prezenþi la dezbateri ºi plenul hotãrãºte dacã îi audiazã suplimentar sau nu, faþã de audierea fãcutã de comisie. Prin urmare, cu rigoarea ºi în amãnuntele cele mai exigente, vã rog sã rezolvaþi ºi aceastã chestiune proceduralã.

## Da, vã mulþumesc.

Stimaþi colegi, potrivit prevederilor Legii nr. 35/1997 art. 7 alin. 2, dacã plenul Senatului va aprecia, vom proceda la audierea domnului profesor Muraru.

Deci urmeazã sã ne pronunþãm prin vot, dacã doriþi sã-l audiem pe domnul profesor Muraru. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Plenul Senatului sunt convins cã a refuzat audierea, votând doar cu 24 de voturi pentru, 94 împotrivã, o abþinere, întrucât Domnia sa este o personalitate foarte bine cunoscutã, profesor universitar, judecãtor ºi preºedinte al Curþii Constituþionale.

În aceastã situaþie, stimaþi colegi, potrivit prevederilor legale, Legii nr. 35/1997 ºi Regulamentului Senatului, trebuie sã trecem la votul secret pe buletine. Daþi-mi voie sã vã reamintesc cã, potrivit art. 125 alin. 2 din regulament, senatorul voteazã pentru, lãsând neatins buletinul de vot, deci pe buletinul de vot, numele ºi prenumele persoanei propuse.

Îl rog pe domnul secretar Nicolescu de la Biroul permanentÉ

Domnule preºedinte, dacã-mi îngãduiþi, permiteþi-ne sã vã predãm dosarul complet al audierii pentru numirea avocatului poporului.

## Da, vã mulþumesc.

Deci, stimaþi colegi, numãrarea voturilor va fi efectuatã potrivit regulamentului nostru, de cãtre Biroul permanent.

|**Domnul Constantin Nicolescu:**|**Domnul Constantin Nicolescu:**| |---|---| |Buletinele de vot le gãsiþi la domnul secretar Panã.<br>Acatrinei Gheorghe<br>prezent|| |Alexa Constantin|prezent| |Alexandru Ionel|prezent| |Apostolache Victor|prezent| |Athanasiu Alexandru|prezent| |Badea Dumitru|prezent| |Balcan Viorel|prezent| |Otiman Pãun-Ion|prezent| |Feldman Radu Alexandru|prezent| |Bãdulescu Doru-Laurian|absent|

|Bãlan Angela Mihaela|prezentã| |---|---| |Bãlãlãu Constantin|prezent| |Belaºcu Aron|prezent| |Belu Ioan<br>Bîciu Constantin|absent<br>prezent| |Bichineþ Corneliu|prezent| |Bindea Liviu-Doru|prezent| |Brãdiºteanu ªerban Alexandru|absent| |Bucur Dionisie|prezent| |Bunduc Gheorghe<br>Buzatu Gheorghe<br>Cârciumaru Ion<br>Ciocan Maria<br>Ciocârlie Alin Theodor<br>Codreanu Dumitru<br>Constantinescu Dan<br>Constantinescu Eugen Marius<br>Cozmâncã Octav|prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezentã<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>absent<br>absent<br>(delegaþie)| |Crãciun Avram|prezent| |Cristolovean Ioan<br>Dina Carol<br>Dinescu Valentin<br>Dinu Marin<br>Dobrescu Maria Antoaneta<br>Dumitrescu Viorel<br>Duþã Vasile<br>Eckstein-Kov‡cs PŽter<br>Fabini Hermann Armeniu<br>Fãniþã Triþã<br>Filipaº Avram<br>Filipescu Cornel<br>Florescu Eugeniu Constantin<br>Flutur Gheorghe<br>Frunda Gyšrgy<br>Gãucan Constantin<br>Gogoi Ion<br>Guga Ioan<br>Hanganu Romeo Octavian<br>Hârºu Ion|prezent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>absentã<br>absent<br>absent<br>absent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>absent| |Hoba Gheorghe|prezent| |Honcescu Ion<br>Horga Vasile|prezent<br>prezent| |Hriþcu Florin<br>Ilaºcu Ilie|prezent<br>prezent| |Iliescu Ion|absent| |Ionescu-Quintus Mircea<br>Iorga Nicolae Marian|prezent<br>absent| |Iorgovan Antonie<br>Iustian Mircea Teodor|absent<br>prezent| |Kereskenyi Alexandru|prezent| |Leca Aureliu<br>Lupoi Mihai|prezent<br>absent| |Maior Liviu|absent| |Marcu Ion|absent| |Marinescu Simona Anamaria|absentã| |Mark— BŽla|absent| |Pujina Nelu|absent| |Pusk‡s Valentin-Zolt‡n|prezent| |Matei Vintilã|prezent| |Matei Viorel|prezent| |Mãrgineanu ªtefan Gheorghe|prezent| |Mihordea Mircea|prezent| |Mocanu Vasile|absent| Munteanu Tudor-Marius prezent Nedelcu Mircea prezent NŽmeth Csaba prezent Nicolaescu Ioan absent Nicolaescu Sergiu Florin prezent Nicolai Norica prezentã Nicolescu Constantin prezent Novolan Traian prezent Onaca Dorel-Constantin prezent Oprescu Sorin Mircea absent Opriº Octavian prezent Paleologu Alexandru absent Panã Aurel prezent Panã Viorel Marian prezent Pastiu Ioan prezent Pãcurariu Iuliu prezent Pãcuraru Nicolae Paul Anton prezent Pãtru Nicolae prezent Pãunescu Adrian prezent Penciuc Corin prezent Pete ªtefan prezent Petre Maria prezentã Petrescu Ilie prezent Plãticã-Vidovici Ilie prezent Pop Dumitru Petru prezent Pop de Popa Ioan prezent Popa Nicolae-Vlad prezent Popescu Dan-Mircea absent Popescu Laurenþiu-Mircea prezent Predescu Ion prezent Prichici Emilian prezent Pricop Mihai-Radu absent Prisãcaru Ghiorghi prezent Pruteanu George Mihail absent Pusk‡s Valentin-Zolt‡n prezent Radu Constantin prezent Rahãu Dan Nicolae prezent Rebreanu Nora Cecilia prezentã Rece Traian prezent Roibu Aristide prezent Roman Petre absent Rus Ioan Aurel prezent Sârbulescu Ion absent Seche Ion prezent Seres DŽnes absent Sin Nicolae prezent Sporea Elena prezentã Solcanu Ion prezent S—gor Csaba absent Stãnoiu Rodica Mihaela absentã Stoica Fevronia prezentã Szab— K‡roly-Ferenc absent ªelaru Rodica prezentã ªtefan Viorel prezent Tãrãcilã Doru Ioan prezent Theodorescu Emil Rãzvan absent Toma Constantin absent Tudor Corneliu Vadim absent Ungheanu Mihai prezent Vajda Borbala prezent Vasile Radu absent Vãcãroiu Nicolae prezent Vela Ion absent Voinea Melu prezent Verest—y Attila prezent

Doamnelor ºi domnilor senatori, vã invit în salã. Vã rog sã vã ocupaþi locurile.

Îl invit pe domnul secretar Aurel Panã sã prezinte procesul-verbal.

## **Domnul Aurel Panã:**

”Parlamentul României Senatul

Proces-verbal referitor la rezultatul votului din primul tur de scrutin pentru funcþia de avocat al poporului

Procedându-se la numãrarea voturilor din primul tur de scrutin cu privire la alegerea avocatului poporului, s-au constatat urmãtoarele:

Numãrul total al senatorilor: 140 Numãrul total al votanþilor: 98 Voturi valabil exprimate: 98 Voturi nule: nici unul.

Numele candidatului: Muraru Ioan.

Grupul parlamentar care a propus candidatul: Partidul Social Democrat (social-democrat ºi umanist)

Voturi pentru: 98 Voturi contra: nici unul

Având în vedere rezultatul votãrii, potrivit art. 7 alin. 3 din Legea nr. 36/1997 privind organizarea ºi funcþionarea instituþiei Avocatului Poporului, Senatul, cu votul majoritãþii membrilor sãi, numeºte în funcþia de avocat al poporului pe domnul Ioan Muraru.

Încheiat azi, 4 octombrie 2001.

Biroul permanent, pentru care semneazã: Nicolae Vãcãroiu, Alexandru Athanasiu, Doru Ioan Tãrãcilã, Nicolescu Constantin, Pusk‡s Valentin-Zolt‡n, Panã Aurel, Badea Dumitru.Ò

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã mulþumesc, domnule secretar.

Domnilor senatori, vã rog sã-mi permiteþi ca, în numele întregului Senat, în numele Biroului permanent sã-l felicit pe domnul profesor Muraru, ales azi în funcþia de avocat al poporului ºi sã ne exprimãm speranþa cã, într-adevãr, aceastã instituþie fundamentalã pentru statul de drept, va cãpãta amplitudinea pe care o meritã.

Totodatã, fiind prezent ºi domnul Paul Mitroi, cel care a îndeplinit funcþia pânã în acest moment, daþi-mi voie sã-i adresãm felicitãri pentru mandatul care i-a expirat.

Stimaþi colegi, depunerea jurãmântului, în conformitate cu prevederile legii, va avea loc peste 5 minute la salonul oficial de lângã biroul preºedintelui Senatului, Nicolae Vãcãroiu.

Felicitãri! Mult succes la muncã!

36 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 144/13.X.2001

Îl consult pe domnul profesor, dacã doreºte sã ia cuvântul, sigur cã poate sã o facã. Vã rog sã veniþi la pupitru, ca sã nu staþi într-o poziþie incomodã.

## **Domnul Ioan Muraru** Ñ _avocatul poporului_ _**:**_

Domnule preºedinte al Senatului,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Pentru mine este o deosebitã onoare sã fiu invitat de cãtre Senatul României sã ocup o funcþie atât de înaltã în stat. Votul dumneavoastrã este pentru mine un vot de încredere, care îmi dã speranþa cã voi avea un sprijin deosebit din partea Senatului României în realizarea atribuþiilor constituþionale ce îmi revin.

Vã mulþumesc pentru acest vot. Vã mulþumesc pentru încrederea pe care mi-o acordaþi ºi vã asigur cã voi depune toate eforturile pentru ca aceastã instituþie constituþionalã de tip specific vest-european sã arate ºi în România din ce în ce mai bine.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc ºi vã felicit.

Domnilor senatori, vã rog sã-mi permiteþi sã vã prezint Hotãrârea pentru numirea avocatului poporului;

”În temeiul prevederilor art. 55 din Constituþia României ºi a art. 6 ºi 7 din Legea nr. 35/1997 privind organizarea ºi funcþionarea instituþiei Avocatului Poporului, Senatul adoptã prezenta hotãrâre.

Art. unic Ñ Domnul Ioan Muraru se numeºte în funcþia de avocat al poporului.Ò

Votul a fost secret. Vã mulþumesc.

Declar închisã ºedinþa Senatului de azi. Vã dorim un week-end plãcut ºi fructuoase activitãþi în teritoriu.

## _ªedinþa s-a încheiat la ora 13,10._

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr.144/13.X.2001 conþine 36 de pagini.**

Preþul 26.604 lei