Stenogramă plen · Camera Deputaților · 29 decembrie 2001

Vã mulþumesc.

Îl invit pe domnul Damian Brudaºca, se pregãteºte domnul Napoleon Pop.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Domnilor colegi,

Aduc la cunoºtinþa opiniei publice cã ”fraþii ºi partenerii de guvernare ai P.S.D.Ò, respectiv U.D.M.R., au organizat sâmbãtã, 15 decembrie a.c., la Târgu-Mureº, o întâlnire a Consiliului reprezentanþilor acestei uniuni culturale, unde, între altele, s-au analizat modul de îndeplinire a programului de acþiuni antiromâneºti, stadiul uneltirilor vizând autonomia judeþelor Harghita ºi Covasna, modalitãþile de falsificare a recensãmântului populaþiei din luna martie 2002, atribuirea de denumiri din perioada horthystã pentru circa o mie de localitãþi din România, planul de mãsuri pentru introducerea legitimaþiilor de ungur pe teritoriul României începând cu data de 1 ianuarie 2002, în colaborare ºi la comanda Guvernului de la Budapesta. Sfidând Hotãrârea Guvernului României nr. 1.157/5 decembrie 2001, adoptatã în prezenþa premierului Adrian Nãstase, liderii U.D.M.R., aliaþi la guvernare ai P.S.D., au intonat Imnul Ungariei, sãvârºind astfel contravenþia prevãzutã de art. 16 din Hotãrârea Guvernului nr. 1.157/2001, precum ºi încãlcarea prevederilor Codului, art. 236, sãvârºind ofensã adusã unor însemne oficiale ale statului român.

Aceastã contravenþie se sancþioneazã, conform art. 24 lit. j) din hotãrârea de guvern menþionatã, cu amendã de la 25 la 50 de milioane de lei de persoanã, iar potrivit art. 236 din Codul penal, cu închisoare de la 6 luni la 3 ani. Pentru a demonstra tuturor românilor cã Guvernul U.D.M.R.-P.S.D. nu ºi-a pierdut autoritatea ºi în judeþul Mureº, dupã ce a fãcut acest lucru în judeþele Harghita ºi Covasna, solicit primului-ministru Adrian Nãstase sã dispunã ministrului administraþiei publice ºi prefectului judeþului Mureº sã aplice fiecãruia dintre participanþii la reuniunea U.D.M.R. de la Târgu-Mureº amenda maximã de 50 de milioane de lei, întrucât nu se aflã la prima contravenþie de acest gen.

De asemenea, solicit procurorului general al României, domnul conferenþiar universitar doctor Joiþa Tãnase, sã continue cercetãrile în vederea identificãrii celor care s-au fãcut vinovaþi de ofensã adusã unor însemne oficiale ale României ºi sã aplice pedepsele prevãzute de art. 326 din Codul penal, cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.

De asemenea, solicit primului-ministru sã dea publicitãþii, cel puþin pentru istorie, lista celor care au participat la aceastã ruºinoasã reuniune de la Târgu-Mureº. Mulþumesc.

Corneliu Ciontu

#27569

## Mulþumesc ºi eu, domnule deputat.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Napoleon Pop, se pregãteºte domnul deputat Mihai Baciu.

Napoleon Pop

#27735

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Aceastã intervenþie de tip politic în cadrul Camerei Deputaþilor este determinatã de tratarea mai mult decât superfluã, de unii dintre colegii noºtri, a subiectului recentei moþiuni a unei pãrþi a opoziþiei cu privire la criza cercetãrii. Moþiunea ajunsã în plen avea girul preºedintelui Camerei, în sensul cã ea exprima o poziþie: ”într-o anumitã problemã de politicã internãÒ ºi trebuie sã recunoaºtem cã în acest domeniu al cercetãrii existã o problemã gravã.

Din pãcate moþiunea a fost privitã de putere aproape exclusiv ca o simplã incriminare ºi acest lucru a dus la tratarea aspectelor grave ale domeniului cercetãrii în derizoriu, îndepãrtându-ne, din pãcate, ca parlamentari responsabili, de o parte din cetãþeni ºi, mai ales, de interesele majore ale þãrii. Nu cred cã cercetãtorii români se simt astãzi mai confortabil citind stenograma dezbaterii din ziua de 4 decembrie a.c., dupã cum nu-i încãlzeºte cu nimic soarta moþiunii. Gustul amar al lipsei de consideraþie ºi preocupare serioasã faþã de o elitã în care tot contribuabilul român a investit, recunoscându-i valoarea ºi necesitatea, nu poate fi îndulcit cu simple promisiuni.

Între timp însã aceastã elitã ne pãrãseºte, în dublu sens, fie emigreazã, fie i s-a stins pasiunea, în lipsa unor motivaþii certe, prima din ele fiind respectul pe care îl meritã.

Nimeni nu criticã în mod absolut ºi chiar fãrã argumente anumite rezultate, chiar bune, ale actualului Guvern. Se pare cã, faþã de realitãþi ºi unele manifestãri publice ale cercetãtorilor noºtri, rezultatele nu sunt suficiente ºi nu sunt mulþumitoare. Semnalul de alarmã tras prin moþiune voia sã ne atenþioneze asupra faptului cã situaþia din domeniul cercetãrii româneºti atinge tocmai condiþia umanã a celor care, în decursul timpului, au dus faima României în toate zãrile acestei lumi.

Guvernul se preocupã azi de imaginea României ºi de promovarea exporturilor, uitând cã, dând o atenþie normalã cercetãrii ºtiinþifice, atenþie echivalentã cu mai mult respect tocmai faþã de cercetãtori, poate mobiliza un mare potenþial la îndemânã. Nestimulând cercetãtorul ºi cercetarea, ne punem întrebarea: cum doreºte primulministru al României, domnul Adrian Nãstase, sã dea curs iniþiativei sale cu profund înþeles liberal: ”Fabricat în RomâniaÒ? ”Fabricat în RomâniaÒ nu este altceva decât o altã versiune a crezului: ”Prin noi înºine!Ò ºi tocmai de aceea o astfel de iniþiativã trebuie sprijinitã.

Corneliu Ciontu

#31347

Vã mulþumesc ºi eu.

Îl invit pe domnul Mihai Baciu, se pregãteºte domnul Anghel Stanciu.

Mihai Baciu

#31470

Cred cã i-am luat pâinea de la gurã lui Anghel Stanciu, cã se pare cã avem aceeaºi temã, dar sunt convins cã va nuanþa cum se cuvine chestiunea.

Onoraþi colegi,

Deºi împlinirea unui an de la preluarea puterii de cãtre P.S.D. ar impune un bilanþ, nu intenþionez ca în declaraþia mea sã fac un rechizitoriu, fie el ºi sumar, al politicii generale a Guvernului. Vreau numai sã trag un semnal de alarmã asupra unei situaþii extrem de grave care decurge din politica economicã ºi socialã generalã a actualului Guvern. Este vorba despre problema cãldurii ºi a apei calde menajere în unul din marile oraºe ale României care este Iaºiul.

Mai întâi, câteva cifre. Iaºiul are o populaþie stabilã de 345.795 de locuitori, dupã recensãmântul mai vechi Ð acum cred cã sunt ceva mai mulþi, la care se adaugã un mare numãr de studenþi, veniþi din toate colþurile þãrii, precum ºi numeroºi cetãþeni români, chiar ºi strãini, fãrã domiciliu stabil, dar care locuiesc în Iaºi, ceea ce ridicã populaþia permanentã a oraºului la aproximativ o jumãtate de milion. Anul acesta, întrucât iarna a venit ºi mai devreme ca în alþi ani, problema furnizãrii cãldurii ºi a apei calde pentru locuinþe în sistem centralizat a devenit mai gravã ca niciodatã.

Fãrã îndoialã cã o parte a rãspunderii pentru aceastã situaþie dramaticã o putem gãsi la nivel local. Pe de o parte, existã anumite disfuncþii în gestionarea domeniului de cãtre companiile furnizoare, aºa-numitele C.E.T. ºi R.A.D.E.T. Dupã cum la fel de adevãrat este cã reþeaua de distribuþie este învechitã, depãºitã moral ºi fizic. Pe de altã parte, existã ºi un mare numãr de rãu-platnici, dar mulþi dintre aceºtia pur ºi simplu nu au cu ce plãti.

Cauza principalã însã a dramei celor care îngheaþã în case ºi nu au un strop de apã caldã se aflã în politica economicã generalã a Guvernului, precum ºi în politica particularã a aceluiaºi Guvern, care priveºte domeniul în chestiune. La nivelul lunii noiembrie a anului în curs, cheltuielile pentru încãlzirea unei locuinþe în Iaºi au înregistrat urmãtoarele valori: pentru o camerã Ð 459.940 de lei; pentru douã camere Ð 919.880 de lei; pentru trei camere Ð 1.379.820 de lei; iar pentru patru camere Ð 1.839.760 de lei.

Corneliu Ciontu

#37387

Constat cã nu i-aþi luat pâinea numai domnului Stanciu, aþi vrut sã mi-o luaþi ºi mie, ca sociolog... Dar, oricum, o sã-mi spun ºi eu punctul de vedere vizavi de aceastã temã interesantã.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Anghel Stanciu ºi, cu voia dumneavoastrã, se pregãteºte domnul Ciontu.

Anghel Stanciu

#37719

## Domnule preºedinte de ºedinþã,

Stimate doamne ºi stimaþi domni deputaþi,

Înainte de a intra în subiectul propriu-zis, vã rog sã îmi permiteþi sã fac douã consideraþii. O primã consideraþie se referã la cuvântul distinsului meu coleg, domnul deputat Baban, care afirma cã din cauza profesorilor ºi a altor categorii nu se întruneºte cvorumul. Vã anunþ cã în momentul de faþã în salã sunt 4 profesori universitari, din 10 participanþi. Deci iatã, 40% suntem prezenþi, fãrã sã reprezentãm acest numãr la nivelul Camerei.

## **Domnul Vãsãlie Moiº** _(din salã):_

## ªi 3 avocaþi!

Anghel Stanciu

#38334

## ªi, respectiv, 3 avocaþi.

A doua chestiune se referã la distinsul meu coleg Baciu. Dânsul, într-adevãr, mi-a luat pâinea, dar eu am venit astãzi cu cozonac. Este o scrisoare deschisã adresatã domnului prim-ministru Adrian Nãstase ºi, spre ºtiinþã, domnului Dan Ioan Popescu, ministrul industriilor ºi resurselor.

## Excelenþã,

În Moldova celui de-al doilea an al mileniului al III-lea se moare de foame ºi de frig. Cei care nu mor îºi trãiesc viaþa de pe o zi pe alta, cu speranþa cã numai Bunul Dumnezeu le va întinde o mânã de ajutor pentru a mai apuca ziua de mâine.

Spitalele au devenit neîncãpãtoare, iar cazurile sociale devin tot mai numeroase. Sunt tot mai mulþi bolnavi de scabie ºi pãduchi, atât copii, cât ºi adulþi, boli eradicate într-o perioadã anterioarã. Aceste efecte sunt rezultatul nemijlocit al sãrãciei galopante care cuprinde þara, sãrãcie care implicã ºi neasigurarea condiþiilor minime de igienã în epoca existenþei celei mai sofisticate industrii de cosmetice.

În acest context, vã aduc la cunoºtinþã cã numai în municipiul Iaºi, de circa douã sãptãmâni, 145 de blocuri au rãmas fãrã cãldurã, apã rece ºi apã caldã. Acestea au fost pur ºi simplu debranºate în întregime, indiferent dacã s-au plãtit sau nu s-au plãtit cheltuielile de întreþinere. Situaþia este cu atât mai absurdã, deoarece S.C. ”TermoelectricaÒ S.A. în acest an a fost scutitã, pe banii contribuabilului, se pare, de plata unor restanþe de circa 12.000 de miliarde de lei pentru a asigura încãlzirea locuinþelor. În schimb, apartamentele sunt îngheþate. Aceasta, cu atât mai mult cu cât Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 63 din 1998 stipuleazã în art. 8[1] obligaþia producãtorului de a asigura livrãrile de energie electricã ºi termicã consumatorilor, în conformitate cu contractele de furnizare, iar art. 28 precizeazã cã furnizorul rãspunde

pentru toate daunele provocate consumatorului dacã nu furnizeazã energia în condiþiile stabilite în contract. Or, pânã acum, nimeni nu a primit daune pentru frigul îndurat din cauza lipsei energiei termice. Dupã cum, de asemenea, nimeni nu a fost fãcut responsabil pentru nerespectarea prevederilor Hotãrârii Guvernului nr. 1.168/2001 care stabileºte drepturile veteranilor, vãduvelor ºi invalizilor de rãzboi de a avea ºi ei cãldurã în locuinþele lor.

Corneliu Ciontu

#43427

Vã mulþumesc, domnule profesor, ºi vã asigur cã aceastã problemã o voi ridica mâine, în cadrul ºedinþei de Birou.

## Stimaþi colegi,

Lumea modernã este ºi trebuie sã fie una a opiniei publice. Dat fiind faptul cã trãim într-o democraþie reprezentativã, aceastã putere a opiniei publice se cere protejatã ºi meritã un tratament special, pentru cã acþiunile ºi comportamentul clasei politice ar trebui ghidate de agenda publicului, de opiniile sale, singurele în mãsurã sã ne arate, în lipsa unor referendumuri constante, starea de spirit ºi aspiraþiile electoratului suveran.

Instrumentele menite sã facã ascultatã vocea poporului sunt institutele de sondare a opiniei publice. În democraþiile consolidate, ele au un rol comparabil cu cel al clasei politice ºi îºi aduc contribuþia la viabilitatea sistemului democratic. Cu totul altul este, din nefericire, cazul României ºi, în acest punct, þara noastrã pare sã se asemene cu autoritarismele sud-americane.

În România, institutele de sondare a opiniei publice supravieþuiesc cu mari eforturi, iar aceste eforturi sunt sinonime cu compromisul. Atunci când un partid comandã un sondaj plãtindu-l cu generozitate ºi sociologii trebuie sã-ºi arate generozitatea prin procente în dreptul partidului respectiv; altfel, pierd un client vital.

Ceea ce vreau sã subliniez este urmãtoarea idee: ºi sondarea opiniei publice reprezintã o piaþã ºi o afacere. În Occident, aceastã piaþã este consolidatã, iar institutele sunt plãtite pentru a spune adevãrul. În România, ne aflãm încã, ºi în acest domeniu, în faza capitalismului sãlbatic, atunci când subzistenþa este mai importantã decât deontologia. Din pãcate, aceastã situaþie are efecte pe care sociologii par a le ignora, pentru cã, nemaiputând avea încredere în institutele de sondare a opiniei publice, noi pierdem în totalitate contactul cu oamenii. Nimeni nu mai ºtie ce vor cu adevãrat aceºtia.

Politicienii sunt separaþi de electorat, iar principiul democratic este încãlcat, cãci opinia publicã nu mai poate avea cu adevãrat ultimul cuvânt.

Dupã cum ºtiþi, proba cea mai concludentã a faptului cã România duce lipsã de sociologi a fost adusã de ultimele alegeri, când scorurile anunþate de prezumaþii specialiºti s-au plasat total în afara realitãþii, mass-media anunþându-ºi chiar intenþia de a da în judecatã institutele sociologice pentru lipsã de profesionalism. Din pãcate, nimic nu s-a schimbat dupã acea usturãtoare lecþie. Suntem în continuare, din pricina unor imperative de imagine ale guvernanþilor, separaþi de opinia publicã. Ultima probã în acest sens este barometrul de opinie, la un an de guvernare, realizat de o instituþie pe care mã voi abþine sã o nominalizez. Vorbesc acum nu ca politician, ci ca sociolog. Caut, aºadar, obiectivitatea, nu reacþia subiectivã.

Cuprins

Stenograma