Stenogramă plen

O problemã de procedurã, care ridicã în faþa noastrã necesitatea de a rezolva o prevedere regulamentarã în ceea ce priveºte definirea procedurii de urgenþã, astfel cum a fost anunþatã pentru anumite proiecte, chiar astãzi. ªi anume, mã refer la împrejurarea cã douã proiecte de legi importante privind organizarea ºi funcþionarea Poliþiei Române ºi privind statutul poliþistului au fost anunþate ca fiind considerate de Biroul permanent ca fiind, de drept, prevãzute în procedura de urgenþã. S-a invocat, chiar în enunþul domnului preºedinte, prevederea art. 107 alin. 3 din regulamentul nostru, conform cãreia proiectele de legi referitoare la armonizarea legislaþiei cu cea a Uniunii Europene ºi a Consiliului Europei ºi ordonanþele emise de Guvern se supun de drept aprobãrii Camerei Deputaþilor în procedurã de urgenþã.

Formal, privind textul, s-ar pãrea cã el nu comportã discuþii. Dar vã rog sã constataþi cã prin aceastã interpretare se dã dreptul Guvernului ca sub acoperirea, lipsitã de orice fel de control parlamentar, deci sub acoperirea ideii de armonizare a legislaþiei sã impunã direct procedura de urgenþã pentru orice fel de proiect de lege doreºte acesta. Or, lucrurile nu pot sã stea în acest mod.

Dacã în ceea ce priveºte ordonanþele de urgenþã, ele sunt un act de voinþã a Guvernului ºi se definesc ca atare ºi, evident, cã de drept trebuie supuse ºi nu se pot face discuþii dacã sunt sau nu sunt ordonanþe de urgenþã, în ceea ce priveºte celelalte proiecte de lege, putem discuta ºi, mai mult, la obiect, cu privire la aceste douã proiecte de lege, putem discuta dacã ele sunt necesare structurii noastre statale interne sau reprezintã numai o corelare ºi o armonizare cu legislaþia internaþionalã.

ªi în aceste condiþii, dezlegarea ne-o dã tot regulamentul, care la art. 107 alin. 2 prevede: ”Cererile Guvernului ºi propunerile Biroului permanent, ale grupurilor parlamentare sau comisiilor se supun aprobãrii Comitetului ordinii de ziÒ.

Deci ideea prevãzutã în cele douã proiecte de lege, în sensul cã acestea ar reprezenta o armonizare, trebuie sã fie supusã aprobãrii Comitetului ordinii de zi, care sã stabileascã, într-adevãr, dacã sunt aplicabile prevederile lui 107 alin. 3 sau nu sunt aplicabile prevederile lui 107 alin. 3.

În acest sens ºi pe baza acestei interpretãri a regulamentului, pentru a nu se crea un precedent periculos, vã solicit ca prin votul dumneavoastrã, în conformi-

tate cu art. 29 lit. f) sã solicitaþi ca aceste douã proiecte de legi sã fie trimise înapoi, spre avizare, Comitetului ordinii de zi, dacã urmeazã sã se dezbatã în procedurã de urgenþã sau nu.

Un singur cuvânt de încheiere. Nu sunt adeptul unor obstrucþii de ordin formal, în decursul procesului legislativ. Nu înþeleg sã ne irosim timpul nostru, al tuturor, în dispute de o anume sterilitate.

Vreau, în primul rând, sã se evite crearea unui precedent periculos, pentru cã la urma urmei vom putea avea un proiect de lege pentru amenajarea bãlþii din Pãrhãuþii din Deal în procedurã de urgenþã, spunându-se cã el se coreleazã cu reglementãrile Uniunii Europene în materia biosferei, or aceasta nu se poate ºi cineva trebuie sã cenzureze acest lucru, ca sã nu se transforme în abuz.

În al doilea rând, referindu-mã la obiectul acestor dezbateri, vã rog sã constataþi cã este vorba de douã proiecte de legi de maximã importanþã, care sunt de mult în dezbaterea comisiilor de specialitate, care le-au trimis înapoi, le-au primit în continuare, s-a lucrat mult la ele. Este normal ca în cadrul unei proceduri obiºnuite toþi, apreciind tocmai asupra importanþei lor, sã avem posibilitatea sã depunem amendamentele necesare.

Sub aceste auspicii, vã rog sã priviþi intervenþia mea ca fiind un act constructiv ºi nu ºicanatoriu, deºi priveºte procedura.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc, domnule deputat.

Recunoscându-vã dintotdeauna buna-credinþã, competenþa ºi elocinþa sunt totuºi nevoit sã vã amintesc urmãtoarele: existã trei categorii de cazuri, potrivit art. 107 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, în care se admite procedura de urgenþã.

Primul este reglementat la art. 107 ºi el priveºte cazuri care se referã la proiecte unde Guvernul sau, din proprie iniþiativã, Camera Deputaþilor solicitã ºi aprobã prin Comitetul ordinii de zi procedura de urgenþã.

Al doilea. Cererile Guvernului ºi propunerile Biroului permanent, ale grupurilor parlamentare, de asemenea, se supun aprobãrii Comitetului ordinii de zi, iar cazul prevãzut la art. 107 alin. 3 se referã la ordinea de zi prestabilitã ca ordine de drept, prin regulament. De câte ori, ºi nu este vorba numai de un caz aplicabil în procedura parlamentarã, potrivit principiilor de drept, o instituþie opereazã de drept, acel lucru opereazã în virtutea legii; el nu mai trebuie constatat, nu mai trebuie aprobat.

Uitaþi-vã, vã rog, domnule deputat, cum sunã prevederea art. 107 alin. 3: ”Proiectele de lege referitoare la armonizarea legislaþiei României cu cea a Uniunii Europene ºi a Consiliului Europei ºi ordonanþele emise de Guvern în temeiul art. 114 alin. (4) din Constituþie se supun de drept aprobãrii Camerei Deputaþilor în procedurã de urgenþãÒ.

Pânã în momentul de faþã nu a existat nici o obiecþie, nici un comentariu în ce priveºte ordonanþele de urgenþã. Vedeþi cã suntem în aceeaºi situaþie. Proiectele supuse armonizãrii, precum ºi ordonanþele de urgenþã sunt supuse de drept în procedurã de urgenþã dezbaterii, deci nu mai este nevoie de intervenþia Comitetului ordinei de zi.

Nu contest supunerea de drept, în momentul în care s-a stabilit ca acel proiect de lege priveºte armonizarea legislaþiei. Dar cine stabileºte? Guvernul, prin propria sa hotãrâre? Guvernul îmi impune mie direct procedura de urgenþã obligatorie la art. 107 alin. 3 Ñ nu contest Ñ, fãrã ca nimeni sã cenzureze dacã este vorba de armonizare sau nu? Pãi, vã dau un singur exemplu pe care-l am în faþã: este vorba de Legea privind organizarea ºi funcþionarea Poliþiei Române, care în preambul spune: ”adoptarea în regim de urgenþã a noii Legi privind organizarea ºi funcþionarea este impusã de necesitatea armonizãrii legislaþiei interne cu prevederile cuprinse în acte normative din þãri cu tradiþie democraticãÒ. Nu mã intereseazã, pentru cã nu este o armonizare cu prevederile Consiliului Europei ºi ale Uniunii Europene.

Deci, prin însãºi expunerea de motive, Guvernul nu poate sã-mi impunã acest lucru.

Eu ce vreau sã spun? Vreau sã spun cã existenþa acestei prevederi de drept trebuie sã fie cenzuratã de Parlament, prin intermediul Comitetului ordinii de zi, care sã-mi spunã: este o armonizare, ºi atunci nici nu mai discutãm, intrã în procedurã de urgenþã, sau nu este o armonizare, degeaba pretinde Guvernul acest lucru ºi, atunci, sigur cã nu intrã în procedura de urgenþã. Aceasta este problema.

Domnul deputat Ionel Olteanu, preºedintele Comisiei juridice. Poftiþi.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

## Stimaþi colegi,

Ca unul care am iniþiat amendamentul de la art. 107 alin. 3, în care se menþioneazã foarte clar cã proiectele de lege referitoare la armonizarea legislaþiei României cu cea a Uniunii Europene ºi cu normele Consiliului Europei intrã în procedurã de urgenþã, de drept, doresc sã amintesc distinsului meu coleg de obligaþia de demilitarizare a Poliþiei, obligaþia de armonizare a normelor în materia funcþionãrii Poliþiei Române, decurge din 1994, din documentul de aderare al României la Consiliul Europei. Raportul Jannsson vorbeºte foarte clar în aceastã materie, el este de notorietate, este perceput ca atare de cãtre opinia publicã româneascã ºi nu numai, prin urmare nu mai aveam nevoie de nici o altã decizie cu privire la intrarea de drept în procedurã de urgenþã a unui asemenea proiect de lege.

Pe de altã parte, este foarte limpede ºi rezultã în mod expres din proiectele de lege menþionate cã

Guvernul intenþioneazã promovarea unei armonizãri exprese între, pe de o parte, normele specifice în materie, normele interne în materie ºi Codul de eticã al Poliþiei, cod care a fost votat de Adunarea parlamentarã a Consiliului Europei nu mai târziu de sesiunea din ianuarie din acest an, la care, desigur, a participat ºi au votat pentru ºi reprezentanþii P.R.M.

Prin urmare, domnule preºedinte, stimaþi colegi, aceste douã proiecte de lege sunt considerate de drept în procedurã de urgenþã ºi nu mai au nevoie de o decizie specialã în aceastã materie.

Vã mulþumesc.

A cerut cuvântul domnul deputat R‡duly.

Un minut!

A cerut cuvântul înaintea dumneavoastrã domnul deputat R‡duly. Reprezintã un alt grup parlamentar ºi eu o sã supun Camerei Deputaþilor propunerea ca sã ia cuvântul cu privire la aceastã chestiune de principiu câte un reprezentant de grup parlamentar.

Poftiþi, domnule R‡duly.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Trebuie sã spunem cã acum o sãptãmânã, miercuri 2 mai, de la ora 13,30 a avut loc ºedinþa Comitetului ordinii de zi, în care Guvernul a prezentat aceastã solicitare de a se dezbate în procedurã de urgenþã cele douã proiecte de legi.

Atunci, în afara grupului majoritar, liderii celorlalte grupuri s-au pronunþat pentru amânarea votului în Comitetul ordinii de zi, cu privire la aceastã procedurã, din diferite raþiuni ºi din diferite considerente.

În argumentaþia pe care am avut-o la acea ºedinþã m-am bazat pe urmãtoarea idee: dacã în expunerea de motive o oricãrui proiect de lege sau iniþiative legislative autorul, iniþiatorul, afirmã cã de fapt ceea ce iniþiazã dumnealui se referã sau urmãreºte armonizarea legislaþiei interne cu cea europeanã, atunci trebuie sã mergem de drept pe procedura de urgenþã.

Deci, dacã acceptãm cã Guvernul a venit cu cele douã proiecte de legi, referindu-se la un articol din regulamentul nostru, obþine de drept procedura de urgenþã, atunci, din acest precedent trebuie sã acceptãm ca orice coleg deputat, grup parlamentar care iniþiazã un proiect de lege ºi menþioneazã în expunerea de motive arãtând cã este pentru armonizarea legislaþiei României cu legislaþia europeanã, trebuie sã acceptãm deopotrivã, de drept, procedura de urgenþã. M-a combãtut, de exemplu, domnul preºedinte Valer Dorneanu ºi a spus cã nu este chiar aºa. Eu aº merge pe ideea cã, într-adevãr, tot ceea ce este pentru armonizarea legislaþiei interne cu legislaþia europeanã trebuie sã meargã în procedurã de urgenþã, numai cã se naºte întrebarea fireascã: cine decide acest fapt? Deci cine interpreteazã alin. 3 al art. 107 din regulament, respectiv, acea parte a alineatului care se referã la armonizarea legislaþiei?

ªi eu vã rãspund: în opinia mea, este bineînþeles opinie personalã, dar opinia unui coleg de-al dumneavoastrã care a lucrat la acest regulament, Comitetul ordinii de zi este cel care trebuie sã stabileascã acest lucru, nimeni altcineva, pentru cã este vorba de o decizie. Un for al Parlamentului, un decident al Parlamentului trebuie sã spunã dacã ne aflãm înãuntrul textului de la alin. 3 art. 107 sau nu.

V-aº întreba, domnule preºedinte, cu tot respectul pe care vi-l port, cine a fost decidentul la cazul de faþã, care a spus cã solicitarea Guvernului se aflã înãuntrul prevederilor art. 107. Ca sã ºtim ºi noi cine s-a substituit deciziei Comitetului ordinii de zi. Pentru cã, în opinia mea, aºa cum am spus ºi acum o sãptãmânã Ñ ºi de obicei îmi pãstrez punctele de vedere cu privire la Regulament, chiar dacã sunt în favoarea sau împotriva mea, pentru cã de aceea am fãcut regulamentul, ca sã avem o procedurã clarã Ñ, Comitetul ordinii de zi trebuie sã fie acest decident. Care este soluþia? Soluþia este cã, de exemplu, acum se solicitã o pauzã de consultãri, se întruneºte foarte rapid Comitetul ordinii de zi ºi Guvernul încearcã sã convingã reprezentanþii grupurilor parlamentare, liderii acestora ca sã accepte aceastã procedurã de urgenþã pe motivul armonizãrii.

Eu chiar asta v-aº propune, ca totuºi sã mergem eventual pe procedurã de urgenþã, dar sã respectãm ºi regulamentul, pentru cã acest fapt ne uneºte. Vã mulþumesc.

Poftiþi, domnule.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Stimaþi colegi,

Am rugãmintea sã mã ascultaþi puþin cu atenþie, deoarece am fãcut parte ºi fac parte din Comisia de apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã, atât în legislatura trecutã, cât ºi în aceasta.

De mai bine de 5, 6 ani, nici nu mai ºtiu de când, se aflã la Parlament acest proiect de Lege privind organizarea ºi funcþionarea Poliþiei Române.

Între timp, cel puþin în legislatura trecutã, l-am trimis ºi am primit de la Ministerul de Interne, de nenumãrate ori, acest proiect de lege care a suferit modificãri în mod corespunzãtor, propunerile pe care le fãceau membrii comisiei ºi a modificãrilor ulterioare pe care le fãcea Ministerul de Interne, chiar dacã acestea nu erau însuºite

de Guvern ºi erau numai ale Ministerului de Interne. Noi am trecut peste acest inconvenient care putea sã fie invocat cu rea-credinþã, sã nu fie discutat proiectul acesta de lege.

Noi vrem ca acest proiect de lege sã intre în discuþii, dar pentru cã Ð aici vreau sã fiþi atenþi Ð au fost atât de multe, de nenumãrate ºi de importante discuþiile pe marginea acestui proiect de lege, încât el acum este modificat aproape mai bine de jumãtate.

Menþionez cã dacã noi vom trece în procedurã de urgenþã, dupã cutuma acestei proceduri, proiectul acesta de lege, nu vor avea posibilitatea cei care, auzind despre ce este vorba, sã ia cuvântul.

Acum, ca sã facem un apel cãtre toþi parlamentarii, luaþi proiectul în mânã, duceþi-vã afarã ºi participaþi la comisie Ñ nu mai este nici o comisie ca sã vã includeþi punctele de vedere pentru ca sã le puteþi susþine în plenÑ este imposibil.

De aceea socotesc, spre binele funcþionãrii Poliþiei Române, în ideea armonizãrii corecte a legislaþiei române cu cea europeanã ºi a unei legi care va apãrea în mod practic, þinând cont de cele mai multe dintre propunerile dumneavoastrã, sã îl punem, aºa cum a stat 6, 7 ani pânã acum, în procedurã normalã. Dacã vreþi, îl punem imediat în punctul urmãtor al ordinii de zi, pentru cã în felul acesta dãm girul competenþei noastre, a tuturor celor din salã ºi a celor ce lipsesc, pentru cã sunt convins cã toþi ºtim cât de importantã este ºi cât putem modifica prin intervenþiile noastre Legea Poliþiei Române ºi solicit bunãvoinþa dumneavoastrã ºi îngãduinþa sã putem sã discutãm în mod competent acest proiect de lege.

Este o glumã Ñ mi s-a pãrut, cel puþin Ñ, dupã ce noi am muncit 4, 5 ani, am condus chiar ultimele ºedinþe împreunã cu generalul, secretar de stat cu relaþiile cu Parlamentul al Ministerului de Interne, ºi ºtiu cã toþi vor Ñ ºi dânºii, ºi noi Ñ, chiar dacã avem unele rezerve la unele articole, ca acest proiect de lege sã intre în vigoare.

Dar dacã îl urgentãm ºi îl facem ”pe piciorÒ, aºa cum am fãcut cu nu ºtiu ce ordonanþe de urgenþã pe vremea vechiului regim ºi pe care le dezavuãm acum ºi ne raliem în aceeaºi mãsurã procedurilor anterioare, fãrã sã sã fim farisei, cum zic eu acum, ºi, în fine, las la o parte niºte partipriuri politice, fac apel la P.D.S.R., la Guvern, sã intre în corectitudinea pe care au manifestat-o la propunerile dinaintea alegerilor din anul 2000, în care s-au angajat sã fie adoptate legi corecte, bine susþinute, argumentat ºi competent, ºi nu sã treacã, aºa cum au trecut, de pe vremea lui Ciorbea citire, Radu Vasile ºi nu mai ºtiu cine ulterior... Uite cã au ajuns sã-mi scape ºi numele premierilor, aºa de importanþi au ajuns în capul nostruÉ sã facem proceduri de urgenþã la ce ni se nãzare ºi nu ni se nãzare. Pentru cã, aºa cum bine a specificat ºi domnul R‡duly, mâine putem sã zicem cã în procedurã de urgenþã trebuie sã punem o lege privind pescuitul, pentru cã preºedinte la pescuit e domnul Adrian Nãstase, ºi e procedurã de urgenþã, sã manifestãm o egalitate cu legislaþia europeanã ºi dãi ºi dãi! Sau la vânatul prepeliþelor!

Trebuie sã ne manifestãm seriozitatea în legãturã cu aceastã lege! Fac apel încã o datã la inteligenþa dumneavoastrã, de care nu mã îndoiesc, toþi îmi sunteþi colegi, toþi sunteþi mai inteligenþi ºi dacã eu socotesc cã este necesar aºa, sunt sigur cã ºi dumneavoastrã veþi socoti, cu mai multã aplecare asupra acestei dorinþe pe care v-o adresez. ªi nu numai eu. ªi Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã, de asemenea, a fost de acord, chiar dacã nu în totalitate, sã fie trecutã în procedurã normalã, deoarece nu vom putea avea acces la tribunã sã ne spunem punctul de vedere într-o lege corectã, care va fi adoptatã ulterior.

Vã mulþumesc.

este procedurã de urgenþã, ci discutã dacã este sau nu legatã problema respectivã de armonizarea cu legislaþia europeanã. Altfel, ar însemna sã punem Parlamentul sub autoritatea executivã în sistemul nostru de drept.

ªi, pe de altã parte, dacã veþi putea observa, în România, în acest moment, se guverneazã prin ordonanþe de urgenþã Ð sunt emise peste 60 de ordonanþe de urgenþã Ð ºi se legifereazã în procedurã de urgenþã. Or, acest lucru nu este normal sã se întâmple într-un stat de drept. Trebuie ca Guvernul sã-ºi respecte rolul de executiv, iar Parlamentul sã legifereze într-un climat normal. Peste 85% din actele adoptate de Parlament au fost adoptate în acest moment în procedurã de urgenþã. Or, nu este, repet, normal, ca acest lucru sã se perpetueze ºi trebuie sã punem practic capãt acestor practici neconstituþionale.

Mulþumesc.

Doriþi sã interveniþi ºi dumneavoastrã? Poftiþi.

## **Doamna Viorica Afrãsinei (** _din salã_ **):**

## Domnule preºedinte,

## Domnilor colegi,

Încercãm sã rezolvãm aceastã problemã în cadrul regulamentului. În primul rând, cred cã ar putea fi rezolvatã prin trimiterea spre Comisia pentru regulament, a interpretãrii art. 107 alin. 4, pentru cã aceastã comisie are printre atribuþii ºi pe aceea de a interpreta regulamentul.

În al doilea rând, atunci când nu avem o prevedere expresã într-un text de lege, ne ducem la principii. Care sunt principiile care ne coordoneazã pe noi în interpretarea acestui text de lege? Pornim de la raporturile care existã între Guvern ºi Parlament. Parlamentul este organul suprem legislativ, iar Guvernul îºi exercitã mandatul sub control parlamentar.

Dacã am accepta ideea cã orice menþiune dintr-un proiect de lege emis de cãtre Guvern, unde se aratã cã trebuie sã fie armonizatã legislaþia cu cea a Uniunii Europene, ar însemna cã acceptãm de drept cã Guvernul poate impune ordinea de zi a Parlamentului, poate stabili agenda Parlamentului. Or, acest lucru nu este corect în sistemul nostru constituþional, întrucât Guvernul acþioneazã sub controlul Parlamentului, ºi nu deasupra Parlamentului.

Prin urmare, în contextul de faþã, se impune ca acea apreciere a Guvernului potrivit cãreia proiectul respectiv se referã la coordonarea ºi unificarea legislaþiei ºi compatibilizarea acesteia cu normele din Uniunea Europeanã, trebuie ca aceastã solicitare sã fie trecutã prin cenzura Parlamentului. Corect s-a spus aici, aceastã cenzurã nu poate sã aparþinã decât Comitetului ordinii de zi sau, într-un sens larg, plenului, în ultimã instanþã.

Aºadar, dacã dorim sã respectãm aceste principii constituþionale, trebuie ca aceastã solicitare a Guvernului sã fie trecutã prin filtrul Comitetului ordinii de zi. Dupã care, o datã acceptatã, ea se dezbate de drept în procedurã de urgenþã. Deci, Comitetul ordinii de zi nu discutã dacã

Cine vorbeºte, dupã 4 ani?!

Domnul Nicolescu, din partea Partidului Naþional Liberal.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Ovidiu Drãgãnescu mã numesc.

Nu o sã mai repet toate argumentele amintite de colegii noºtri din celelalte partide de opoziþie, deoarece au perfectã dreptate. ªi aici v-aº reaminti cã nu am fãcut bine când am modificat regulamentul ºi am luat atribuþia de a stabili ordinea de zi ºi procedurile de lucru în Parlament de la plenul Camerei Deputaþilor, am restrâns atunci acest drept la Comitetul ordinii de zi. Iatã cã, acum, luãm acest drept ºi de la Comitetul ordinii de zi ºi pentru acele proiecte de lege care se declarã de undeva din Guvern cã sunt proiecte de lege care armonizeazã legislaþia românã cu cerinþele ºi normele Uniunii Europene.

Nu voi mai insista pe acest subiect, dar vreau sã propun ca, de acum, orice proiect de lege care vine cu aceastã cerinþã sã fie semnat de ministrul integrãrii europene. Cel puþin doamna ministru sã-ºi asume aceastã rãspundere.

Iar pe de altã parte, ca vicepreºedinte al Comisiei pentru apãrare, vã spun foarte sincer, nu avem cum sã facem asemenea proiecte de legi: unul de 83 de articole altul de 53 de articole. Vreau sã vã spun cã la primul, la proiectul de Lege privind organizarea ºi funcþionarea Poliþiei Române, doar Partidul Naþional Liberal are 45 de amendamente, nu putem sã le lucrãm în doar o sãptãmânã, mai ales cã în acea sãptãmânã timpul afectat lucrãrilor în comisie se reduce la o jumãtate de zi, miercuri, deoarece miercuri dupã-amiazã avem lucrãri ale Camerelor reunite. De asemenea, vreau sã spun cã nici de o armonizare prea mare nu este vorba, deoarece prin proiectul de lege pe care îl primim de la Guvern nu se face nici o descentralizare a Poliþiei, lucru care este în total dezacord cu prevederile Uniunii Europene.

Þinând cont ºi de aceste obiecþiuni pe care le-a ridicat Grupul parlamentar P.N.L., vã rog, domnule preºedinte, sã facem o nouã întâlnire a Comitetului ordinii de zi ºi, dupã aceea, sã luãm cea mai bunã hotãrâre. Mulþumesc.

## Stimaþi colegi,

Constat cu destulã mâhnire cã deºi toate partidele parlamentare s-au declarat adepte ale integrãrii ºi ale accelerãrii ritmului de armonizare a legislaþiei, omiteþi faptul cã avem de armonizat peste 82 de mii de reglementãri, omiteþi Ð n-aº spune cã, cu perfectã bunãcredinþã Ð faptul cã modificarea regulamentului a urmãrit tocmai accelerarea acestor proceduri de armonizare ºi, invocând douã legi, într-adevãr, foarte importante, vreþi, practic, sã vã deziceþi de ceea ce, în prezenþa comisarului Verheugen, aþi declarat cu toþii.

## **Domnul Lucian Augustin Bolcaº** ( _din salã_ ):

Vrem sã discutãm constructiv!

## **Domnul Marcu Tudor** ( _din salã_ ):

Tocmai de aceea! Vrem sã fie bine!

Aþi avut cuvântul, sã vã dezvoltaþi pledoaria în mod argumentat, domnule Tudor, ºi vã reamintesc cã vã dau totdeauna cuvântul de la tribunã, dacã aveþi argumente.

## **Domnul Marcu Tudor** ( _din salã_ ):

Sã nu ne acuzaþi cã nu vrem sã ne implicãm!

## **Domnul Emil Boc** ( _din salã_ ):

Vorbiþi de la tribunã, domnule preºedinte! Nu în calitate de preºedinte de ºedinþã faceþi aceste aprecieri!

Dacã þineþi mult la regulamentul acesta, vã rog frumos sã vã uitaþi cã preºedintele trebuie sã modereze discuþiile ºi sã încerce sã tragã o concluzie. Eu trebuie sã motivez de ce am trecut, la propunerea staff-ului, pe ordinea de zi în procedurã de urgenþã acest proiect.

Dumneavoastrã sunteþi ºi un jurist în dezvoltare, vreþi sã obþineþi ºi titluri academice ºi vã doresc succes, ºi tocmai de aceea doresc sã vã reamintesc cã niciodatã, atunci când legea opereazã de drept, nimeni nu are acest atribut de a cenzura el dispoziþia legii. ªi în virtutea aceasta v-am spus aceste adevãruri elementare.

## Domnule preºedinte,

Noi nu am fãcut altceva decât sã invocãm o prevedere regulamentarã, solicitându-vã ca atunci când faceþi

aprecieri politice sã veniþi la acest microfon pentru a vã susþine punctul de vedere, la fel ca orice deputat, iar atunci când acþionaþi în calitate de preºedinte al Camerei, constataþi rezultatul votului ºi moderaþi discuþiile, sã o faceþi de acolo.

Dar atunci când faceþi aprecieri politice la adresa partidelor parlamentare, sã o faceþi de la acest microfon, ca toþi parlamentarii prezenþi aici. ( _Aplauze sporadice._ )

## **Domnul Marcu Tudor** ( _din salã_ ):

Un drept la replicã de 10 secunde, vã rog!

Poftiþi.

Eu nu voi fi supãrat pe domnul Valer Dorneanu niciodatã, pentru cã ne ºtim de prea mult timp ºi eu îl respect foarte mult, dar nu pot nici sã stau în bancã fãrã reacþie atunci când sunt acuzat cã noi Ð eu, în special, cã am luat mai vituperant cuvântul Ð suntem împotriva a ceea ce doreºte Uniunea Europeanã ºi a ceea ce ni s-a pus în vedere de cãtre domnul Verheugen. Nici vorbã de aºa ceva! Dacã aþi înþeles aºa ceva, m-am exprimat greºit. Noi vrem, tocmai de aceea, sã fie mai bine fãcutã, ca sã nu fim pe urmã acuzaþi din diferite structuri, ºtiu eu de unde, cã nu am judecat bine, pentru cã am fost în mare grabã.

Intrãm noi în Europa mâine? De 7 ani stãm cu legea aceasta! Nu vreþi sã o facem bine?! Nu ne acuzaþi de ce nu vrem. Noi vrem, dar bine!

## Mulþumesc.

( _Domnul Lucian Augustin Bolcaº solicitã o intervenþie proceduralã._ )

## Stimaþi colegi,

Staff-ul tehnic solicitã în prezent de la Ministerul Integrãrii sã precizeze exact recomandãrile ºi textele comunitare cu care se propune a se armoniza aceste douã proiecte. Pânã când va sosi faxul cu acele precizãri, întrucât s-a cerut ºi o pauzã de consultãri, vã dau o pauzã de 15 minute, pentru a exista consultãri ºi între ºefii grupurilor parlamentare.

Domnul R‡duly a cerut pauzã.

## PAUZÃ

## * * DUPÃ PAUZÃ

## Stimaþi colegi,

Vã rog sã vã reluaþi locurile ºi sã îmi permiteþi sã vã informez ce s-a convenit la întâlnirea cu Comitetul ordinii de zi.

Având în vedere cã, într-adevãr, cele douã proiecte vizeazã, potrivit Acordului de asociere dintre România ºi Uniunea Europeanã, demilitarizarea Poliþiei, am convenit ca ele sã rãmânã în procedurã de urgenþã, în urmãtoarele condiþii: fiind legi foarte importante, sã încercãm sã împãcãm derularea procedurii de urgenþã în condiþii care sã asigure ºi dezbaterea largã a proiectului; ºi atunci, comisia care va fi sesizatã în fond va propune termen de dezbatere final ºi termen de dezbatere pe articole un timp suficient, pentru a permite, în primul rând, câte o intervenþie de cel puþin 8-10 minute fiecãrui grup parlamentar, sã-ºi spunã, cu privire la titlul legii, toatã problematica vizând conþinutul de ansamblu al acesteia, iar intervenþiile pe amendamente, intervenþiile fiecãrui deputat sã nu mai fie limitate la o duratã de un minut sau douã, ci la o duratã mai substanþialã, cum vom conveni cu liderii grupurilor parlamentare, dupã ce vom vedea raportul întocmit de comisie.

Am convenit ºi recomandãm tuturor deputaþilor sã depunã amendamentele pe care le au pânã joi, astfel încât comisia permanentã sã-ºi poatã face raportul în termenul stabilit.

De asemenea, pentru a evita discuþii de acest fel ºi pentru a evita, eventual, un abuz din partea Guvernului, ca acesta, sub acoperirea generalã de armonizare, sã introducã alte proiecte, am convenit sã-i cerem ca în notele de fundamentare sã precizeze concret recomandãrile, textele comunitare cu care proiectul se armonizeazã.

Cu aceste precizãri, vã rog sã îmi permiteþi sã trecem, pânã la 18,30, la continuarea ordinii de zi cu dezbaterea textelor care au fost incluse.

ªi începem cu proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 53/2001 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România ºi Banca Europeanã de Investiþii cu privire la TRANSELECTRICA.

Domnule Grigoraº, din partea Comisia pentru buget, finanþe, propuneþi, vã rog, timpii de dezbatere.

Comisia propune dezbatea ºi aprobarea acestui proiect de lege în forma prezentatã, drept care vã propunem 6 minute pe total ºi un minut pentru fiecare intervenþie. Vã mulþumesc.

Mulþumesc.

Dacã sunteþi de acord cu aceastã propunere de alocare a timpilor?

Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã, dacã sunt? Nu sunt. Abþineri? Nu.

Unanimitate.

Trecem atunci la dezbaterea proiectului de lege. Vã reamintesc, comisia a propus adoptarea în forma iniþialã.

În consecinþã, dacã dumneavoastrã asupra titlului proiectului de lege aveþi vreo obiecþieÉ Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

Asupra conþinutului articolului unic, dacã aveþi vreo obiecþie? Nu.

Se voteazã în unanimitate.

Asupra titlului ordonanþei de urgenþã, dacã aveþi observaþii? Nu aveþi.

- Votat în unanimitate.

- Asupra art. 1, 2 ºi 3 din ordonanþa de urgenþã, dacã

- aveþi observaþii? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

- Asupra art. 4, 5 ºi 6, dacã aveþi observaþii? Nu. Se voteazã în unanimitate.

- În consecinþã, ºi proiectul de lege ºi ordonanþa au fost

- votate.

Vã reamintesc, suntem în prezenþa unei legi cu caracter ordinar, ºi-au anunþat prezenþa în salã 247 de deputaþi.

Supunând votului dumneavoastrã acest proiect de lege cu caracter ordinar, pentru care este suficient votul majoritãþii simple din cei prezenþi.

Vã întreb cine este pentru. Mulþumesc.

- Dacã sunt voturi împotrivã? Nu sunt.

- Abþineri? Nu.

În unanimitate, s-a adoptat acest proiect de lege.

Urmãtorul este proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 54/2001 pentru ratificarea Acordului de garanþie dintre România ºi Banca Europeanã de Reconstrucþie ºi Dezvoltare privind proiectul pentru Compania naþionalã de transport al energiei electrice, semnat la Bucureºti la 8 decembrie 2000. Tot Comisia pentru buget, finanþe este rugatã sã prezinte timpii de dezbatere, aflându-ne ºi aici în procedurã de urgenþã.

Comisia vã propune, de asemenea, dezbaterea ºi adoptarea în forma prezentatã de iniþiator. Vã propunem 6 minute pe total, un minut de fiecare intervenþie, ºi avem tot un proiect de lege care face parte din categoria legilor ordinare.

Vã mulþumesc.

Dacã sunteþi de acord cu aceastã propunere? Mulþumesc.

Voturi împotrivã dacã sunt? Abþineri? Mulþumesc.

Unanimitate.

Vã reamintesc. Comisia a propus aprobarea în forma prezentatã.

În consecinþã, vã întreb dacã asupra titlului proiectului de lege aveþi observaþii. Nu.

Se considerã adoptat în unanimitate.

Cu privire la articolul unic, care conþine decizia de aprobare a Ordonanþei de urgenþã nr. 54/2001, dacã aveþi observaþii? Nu.

Votat în unanimitate.

Asupra titlului ordonanþei de urgenþã, dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 70/17.V.2001

Votat în unanimitate.

Asupra art. 1, 2 ºi 3 din ordonanþã? Nu aveþi obiecþiuni.

Votate în unanimitate.

Asupra art. 4, 5 ºi 6, care este ultimul, dacã aveþi observaþii? Nu aveþi.

Votate în unanimitate.

Ne aflãm tot în prezenþa unui proiect de lege cu caracter ordinar ºi vã reamintesc cã potrivit art. 74 alin. (2) din Constituþie este suficient votul majoritãþii simple din cei prezenþi.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Împotrivã, dacã sunt voturi? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt.

În unanimitate a fost votat ºi acest proiect de lege. În continuare este proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 16/2001 privind gestionarea deºeurilor industriale ºi reciclabile.

Procedurã de urgenþã.

Comisia pentru industrie ºi servicii este rugatã sã intervinã.

Poftiþi, domnule preºedinte Antal.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Propun pentru dezbatere 10 minute ºi pentru intervenþii, dacã sunt, un minut. Þin sã menþionez, pentru stenogramã, cã proiectul de ordonanþã de urgenþã are ca scop instituirea unor dispoziþii care sã permitã o mai eficientã gestionare a deºeurilor industriale reciclabile, iar în amendamentele propuse de comisie s-au preluat ºi prevederile Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 11 privind unele mãsuri pentru achiziþionarea metalelor neferoase, aliajelor acestora ºi a deºeurilor neferoase reciclabile, întrucât au acelaºi obiect de reglementare.

Problemele care s-au pus în discuþie au fost clarificate ºi comisia le supune pentru aprobare, cu acele amendamente propuse ºi prezente ºi raportul depus. Vã mulþumesc.

## Stimaþi colegi,

Aþi auzit propunerile fãcute de cãtre domnul preºedinte. Dacã sunteþi de acord cu aceastã alocare a timpilor de dezbatere?

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã dacã sunt? Abþineri?

În unanimitate, s-a aprobat aceastã modalitate de dezbatere, cu aceºti timpi.

Urmãriþi, vã rog, textul proiectului de lege ºi al ordonanþei, în paralel cu raportul comisiei.

La titlul proiectului de lege, comisia nu are obiecþiuni. Dacã dumneavoastrã aveþi? Nu.

Votat în unanimitate.

La articolul unic, urmãriþi, vã rog, amendamentul comisiei de la pct. 2 din raport. Dacã aveþi obiecþiuni sau observaþii? Nu.

Cine este pentru amendament? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

La titlul ordonanþei de urgenþã, de asemenea, nu sunt obecþiuni din partea comisiei. Dacã dumneavoastrã aveþi? Nu.

Se voteazã în unanimitate.

La art. 1 din ordonanþa de urgenþã, cel cu privire la scopul prezentei ordonanþe de urgenþã, vã rog sã urmãriþi amendamentul nr. 3. Dacã aveþi observaþii la el? Nu aveþi.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

La textul art. 2 din ordonanþã, vã rog sã urmãriþi amendamentul nr. 4 al comisiei. Dacã aveþi observaþii? Nu aveþi.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Unanimitate.

La art. 2 alin. 2, comisia nu a prevãzut amendamente. Dacã dumneavoastrã aveþi obiecþii? Nu.

Votat în unanimitate.

La art. 3 introductiv, urmãriþi, vã rog, amendamentul

nr. 6 al comisiei. Dacã aveþi observaþii? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

La lit. a), b), c) ºi d) de la art. 3 textele rãmân nemodificate. Dacã dumneavoastrã aveþi observaþii? Nu aveþi. Votate în unanimitate.

La art. 4, de asemenea, comisia nu are amenda-

mente. Dacã dumneavoastrã aveþi? Nu aveþi.

Se considerã votat în unanimitate.

La art. 5, urmãriþi, vã rog, amendamentul nr. 12, cu privire la preambulul art. 5.

Dacã aveþi observaþii la el? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Lit. a) de la art. 5 rãmâne nemodificatã. Dacã aveþi observaþii? Nu aveþi.

Votatã în unanimitate.

La lit. b), vã rog sã urmãriþi amendamentul nr. 14. Dacã aveþi observaþii la el? Nu.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

La lit. c), urmãriþi, vã rog, amendamentul nr. 15. Dacã aveþi observaþii la el? Nu aveþi.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. La art. 6, comisia nu a avut, la preambul, observaþii. Dacã dumneavoastrã aveþi? Nu.

Votat în unanimitate.

Art. 6 lit. a). Urmãriþi amendamentul nr. 17. Dacã aveþi obiecþii la el? Nu aveþi.

- Cine este pentru? Mulþumesc.

- Voturi împotrivã? Abþineri?

Votat în unanimitate.

- Art. 6 lit. b), nemodificat de comisie. Dacã dumnea-

- voastrã aveþi observaþii? Nu aveþi.

- Votat în unanimitate.

- La art. 7 alin. 1, vã rog sã urmãriþi amendamentul

- nr. 19 al comisiei. Dacã aveþi observaþii la el? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri?

Unanimitate.

- La art. 7 comisia propune, la amendamentul nr. 20,

- un alineat nou.

- Domnul ministru, din partea iniþiatorului.

## **Domnul Romulus Ion Moucha** _Ñ secretar de stat în_

## _Ministerul Industriei ºi Resurselor_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

V-aº ruga, pentru mai multã claritate a acestui articol, sã acceptaþi ca el sã fie preluat în forma în care este redactat în Ordonanþa nr. 11. În felul acesta se acoperã o gamã corespunzãtoare de deºeuri. Aceasta cu atât mai mult cu cât în textul alineatului nou se face vorbire despre o serie de deºeuri, or, în conformitate cu anexa nr. 1, la art. 16 sunt introduse inclusiv cartoanele din gospodãrie, care nu ar fi cazul sã fie, de data aceasta, prevãzute aici.

În concluzie, vã rog sã acceptaþi ca în locul acestui alineat sã se reia art. 1 din Ordonanþa nr. 11.

altfel, intenþia acestei Ordonanþe nr. 11. În consecinþã, în acest alin. 2 sã fie preluatã teza iniþialã a Ordonanþei nr. 11, care este preluatã în aceastã Ordonanþã nr. 16. Este vorba de art. 1 din Ordonanþa nr. 11, ad litteram.

## Stimaþi colegi,

Aþi înþeles. În locul actualului alineat, comisia împreunã cu iniþiatorul propun ca textul alin. 2 sã aibã cuprinsul art. 1 din Ordonanþa nr. 11/2000.

- Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã dacã sunt? Abþineri? Unanimitate.

Poftiþi.

Pentru stenogramã, ca sã nu fie neclaritãþi, domnule preºedinte, citesc art. 1 din Ordonanþa nr. 11: ”Se interzice pe o duratã de 2 ani achiziþionarea de la persoane fizice a metalelor neferoase, a aliajelor acestora ºi a deºeurilor neferoase reciclabile, cu excepþia metalelor preþioase ºi a acumulatorilor auto uzaþi.Ò

## Mulþumesc.

Într-adevãr, în felul acesta toþi colegii se vor convinge cã nu am introdus un alineat nou, cu un alt conþinut, ci s-a preluat practic acelaºi conþinut, dar mai bine ºi mai riguros precizat ºi determinat.

Cine este pentru? Mulþumesc.

- Voturi împotrivã dacã sunt? Abþineri? Unanimitate.

Vã rog sã vã uitaþi în continuare la textul alin. 2, care va deveni alin. 3. Comisia nu are obiecþiuni la el, nici cu privire la lit. a), nici cu privire la lit. b), c), d) sau e). Dacã dumneavoastrã aveþi obiecþiuni? Nu.

Se voteazã în unanimitate.

## Mulþumesc.

De fapt, eu cred cã a fost o greºealã de preluare, pentru cã în comisie, vã rog sã urmãriþi raportul, se ºi motiveazã la acest amendament, uitaþi-vã la pct. 20, faptul cã s-a preluat, aºa cum a cerut comisia, iniþial, acest lucru.

Poftiþi, domnule deputat.

## **Domnul Ioan Bivolaru:**

## Domnule preºedinte,

În cadrul comisiei, teza respectivã de la alineatul acesta nou introdus la Ordonanþa nr. 16 a fost preluatã de la Ordonanþa nr. 11 pentru care noi, mai departe, o sã vedeþi cã am propus un raport de respingere, pe total. ªi aceastã tezã preluatã în comisie, într-adevãr, este destul de extinsã faþã de teza din Ordonanþa nr. 11.

În condiþiile acestea, suntem de acord sã se preia teza de la Ordonanþa nr. 11, care este mai restrictivã ºi care este în contextul cerinþelor care au fundamentat, de

În ceea ce priveºte alin. 3 al art. 7, vã rog sã observaþi cã el va deveni prin renumerotare alin. 4. Comisia nu are amendamente la conþinutul lui. Dacã dumneavoastrã aveþi? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

În ceea ce priveºte alin. 4, preambulul acestuia, care va deveni alin. 5, vã rog sã vedeþi amendamentul nr. 31 ºi sã-mi spuneþi dacã aveþi vreo obiecþiune cu privire la acesta? Nu aveþi.

Cine este pentru? Mulþumesc.

- Voturi împotrivã? Abþineri?

- Unanimitate.

În privinþa lit. a) de la alin. 4, comisia nu are obiecþiuni. Dacã dumneavoastrã aveþi? Nu aveþi.

- Votat în unanimitate.

La lit. b), vã rog sã urmãriþi amendamentul nr. 33 ºi

sã-mi spuneþi dacã aveþi obiecþiuni la acesta. Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. În ceea ce priveºte precizãrile cu privire la nume, act de identitate, domiciliu, de la lit. b), acestea rãmân nemodificate.

La lit. c) a art. 7, vã rog sã urmãriþi amendamentul nr. 37. Dacã aveþi obiecþiuni asupra lui? Nu.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã dacã sunt? Abþineri? Votat în unanimitate.

La lit. d) comisia nu a avut amendamente. Dacã dumneavoastrã aveþi? Nu.

Votat în unanimitate. La lit. e) este amendamentul de la pct. 39. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. La lit. f) urmãriþi amendamentul de la pct. 40. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

La art. 8 alin. 1, dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul de la pct. 41? Nu aveþi.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Votat în unanimitate. Alin. 2 ºi 3 rãmân nemodificate. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

La art. 9 alin. 1 comisia ne propune amendamentul de la pct. 44. Dacã aveþi obiecþiuni la el? Nu.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Votat în unanimitate.

La alin. 2 comisia nu are amendamente. Dacã aveþi dumneavoastrã? Nu aveþi.

Se considerã votat în unanimitate.

La art. 10 alin. 1, 2 ºi 3 comisia nu are amendamente. Dacã dumneavoastrã aveþi? Nu.

Votat în unanimitate.

La art. 11 urmãriþi amendamentul de la pct. 49. Dacã aveþi obiecþiuni la el? Nu.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

La art. 12 urmãriþi amendamentul de la pct. 50. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri?

Votat în unanimitate.

Art. 13 este nemodificat de comisie ºi nu are amendamente la preambul. Dacã aveþi obiecþiuni. Nu aveþi. Votat în unanimitate.

La pct. 52 din raport comisia propune la art. 13 o literã suplimentarã, lit. a[1] ). Urmãriþi amendamentul de la pct. 52. Dacã aveþi obiecþiuni la acest amendament? Nu.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

La lit. a), b) ºi c) comisia nu a avut amendamente. Dacã dumneavoastrã aveþi? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

Rog staff-ul tehnic ºi comisia sã urmãreascã la pct. 52 cã noua literã introdusã, lit. a[1] ), va veni, în mod normal, dupã lit. a), dacã este literã nouã ºi este numerotatã lit. a[1] ).

La pct. 56, lit. d) a aceluiaºi articol este amendatã de comisie potrivit amendamentului de la pct. 56. Dacã aveþi observaþii la el? Nu.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Dupã art. 13 comisia propune un text nou, art. 13[1] , la amendamentul de la pct. 57. Dacã aveþi observaþii la acest amendament? Nu.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã dacã sunt? Abþineri? Unanimitate.

La pct. 58 din raport vã rog sã urmãriþi alin. 2 nou pe care îl propune comisia la art. 13[1] . Dacã aveþi observaþii la acest amendament? Nu. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. La art. 14 alin. 1 vã rog sã urmãriþi amendamentul de la pct. 59 al comisiei. Dacã aveþi observaþii? Nu. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. La art. 14 alin. 2, comisia propune abrogarea acestuia prin amendamentul de la pct. 60. Dacã aveþi observaþii? Nu aveþi.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Votat în unanimitate. Art. 14 alin. 3 va deveni prin renumerotare, ca urmare a abrogãrii alin. 2, alin. 2.

Dupã alin. 2 devenit astfel, comisia propune un alineat nou la pct. 62, care va fi art. 14 alin. 3, pentru cã un alineat a fost abrogat.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

La art. 15 alin. 1, comisia propune abrogarea acestuia la amendamentul de la pct. 63. Dacã aveþi observaþii? Nu aveþi.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Votat în unanimitate.

La art. 15 alin. 2, comisia propune, de asemenea, abrogarea lui la amendamentul de la pct. 64. Dacã aveþi observaþii? Nu.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Art. 16 rãmâne nemodificat de cãtre comisie. Dacã dumneavoastrã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Se considerã votat în unanimitate.

Dupã art. 16, comisia propune un articol nou, art. 16[1] , la pct. 66.

Dacã aveþi obiecþiuni asupra amendamentului de la pct. 66? Nu aveþi.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Dupã art. 16[1] , comisia mai propune un articol nou, art. 16[2] , prin amendamentul de la pct. 67.

Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul de la pct. 67? Nu aveþi.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Titlul anexei 1 rãmâne nemodificat de cãtre comisie. Dacã dumneavoastrã aveþi observaþii? Nu aveþi. Se considerã votat în unanimitate.

La titlul ”Deºeuri metalice feroase (fier vechi)Ò comisia propune amendarea acestuia la pct. 69, prin eliminarea menþiunii ”fier vechiÒ.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã dacã sunt? Abþineri? Unanimitate.

În continuare, denumirile de la pct. 70 pânã la 75 din anexa 1 rãmân nemodificate de comisie. Dacã dumneavoastrã aveþi observaþii? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

Anexa 2 rãmâne nemodificatã de cãtre comisie în titlu. Dacã dumneavoastrã aveþi observaþii? Nu aveþi.

Titlul anexei 2 a fost adoptat în unanimitate.

La denumirea ”deºeulÒ vã rog sã urmãriþi pct. 77. Dacã aveþi obiecþii la amendament? Nu aveþi.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

Unanimitate.

Vã rog sã urmãriþi la denumirea ”colectareÒ amendamentul de la pct. 78. Dacã aveþi observaþii? Nu aveþi.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

Votat în unanimitate.

La denumirea ”valorificareÒ urmãriþi amendamentul de

la pct. 79. Dacã aveþi observaþii la el? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri?

Votat în unanimitate.

La denumirea ”producãtorÒ comisia propune abrogarea acesteia prin amendamentul de la pct. 80. Dacã aveþi observaþii la acest amendament? Nu aveþi.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Unanimitate.

La denumirea ”deþinãtorÒ urmãriþi amendamentul de la pct. 81. Dacã aveþi observaþii la el? Nu aveþi.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Votat în unanimitate.

La denumirea ”gestionareÒ, comisia nu are amendamente. Dacã dumneavoastrã aveþi? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

La denumirea ”reciclareÒ urmãriþi amendamentul de la pct. 83, noua definiþie propusã de cãtre comisie.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Votat în unanimitate.

Cu aceasta, anexa ºi articolele au fost votate.

Întrucât suntem în prezenþa unei legi cu caracter ordinar, o voi supune votului dumneavoastrã, având în vedere cã pentru adoptarea ei este suficient votul majoritãþii simple din cei prezenþi.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã dacã sunt? Nu sunt. Abþineri? Votat în unanimitate.

Stimaþi colegi,

Dupã Ordonanþa nr. 16 era, în mod firesc, Ordonanþa nr. 11, pentru care se propune respingerea ei. Ordonanþa nr. 11 a fost luatã de Comitetul ordinii de zi de pe lista de vot final ºi adusã la pct. 4 de pe ordinea de zi de acum. Conþinutul Ordonanþei nr. 11 a fost cuprins în Ordonanþa nr. 16 ºi, în consecinþã,

## **Domnul Andrei Popescu** _Ñ secretar de stat în Ministerul Integrãrii Europene_ **:**

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Cum, obiectiv, doamna Puwak nu este prezentã, îngãduiþi-mi sã prezint pe scurt rãspunsul ministerului nostru la întrebarea domnului deputat Damian Brudaºca.

În principiu, orice documentaþie de acest gen trebuia cuprinsã în strategia ISPA de mediu, elaboratã la vremea respectivã de Ministerul Apelor, Pãdurilor ºi Protecþiei Mediului ºi aprobatã de Comisia Europeanã în prima jumãtate a anului 2000. Dupã primirea documentaþiei de cãtre fostul Departament al afacerilor europene din Ministerul Afacerilor Externe ºi aprobarea acesteia, ea a fost înaintatã Comisiei Europene la sfârºitul anului 2000.

La data de 21 februarie 2001, Ministerul Integrãrii Europene a fost informat, printr-o adresã oficialã din partea Direcþiei generale politici regionale, de faptul cã aplicaþia ISPA care privea Clujul, respectiv rampa ecologicã, nu a fost acceptatã de cãtre Serviciile comisiei, pentru cã nu a fost inclusã în strategia ISPA Mediu aprobatã, cum spuneam, în prima jumãtate a anului 2000, luna iulie.

Sãptãmâna trecutã, Ministerul Apelor, Pãdurilor ºi Protecþiei Mediului a definitivat deja, împreunã cu Ministerul Integrãrii Europene, strategia ISPA Mediu revizuitã, astfel încât, o datã cu revizuirea acestei strategii, propunerea de la Cluj-Napoca va fi inclusã pe lista cu proiecte propuse spre finanþare de ISPA.

În consecinþã, dupã aprobarea noii strategii ISPA Mediu de cãtre Comitetul de gestiune ISPA din cadrul Comisiei Europene, aplicaþia ”Asistenþã tehnicã pentru pregãtirea proiectului pentru rampa ecologicã ºi managementul deºeurilor în oraºul Cluj-NapocaÒ va fi reanalizatã de Comisia Europeanã, sperãm, cu rezultat pozitiv. Mulþumesc.

## Mulþumesc.

În continuare, pentru domnul deputat Anton Ionescu, rãspunde domnul ministru Paul Ciobãnelu, de la Secretariatul de Stat pentru Persoane cu Handicap. Poftiþi, domnule ministru.

**Domnul Petru Paul Ciobãnelu** _Ñ secretar de stat în_

_Secretariatul de Stat pentru Persoanele cu Handicap_ **:**

Întrebarea domnului deputat Anton Ionescu vizeazã diferenþele existente între diversele categorii de persoane cu handicap ºi nevãzãtori în privinþa ajutorului special.

Aceastã situaþie se explicã datoritã prevederilor art. 19 alin. 1, lit.a) ºi b), din Ordonanþa de urgenþã nr. 102/1999 privind protecþia specialã ºi încadrarea în muncã a persoanelor cu handicap, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare. Conform acestui articol, adulþii cu handicap, inapþi din cauza handicapului, dacã nu au alte venituri, cu excepþia pensiei de urmaº, beneficiazã de un ajutor lunar în valoare de 400.000 de lei, care era când apãruse

aceastã lege, dar astãzi fiind de 515.874 de lei, iar pentru afecþiuni care creeazã handicap ireversibil ajutorul special se stabileºte pe toatã durata vieþii. Nevãzãtorii beneficiazã de un venit dublu faþã de suma pe care eu am anunþat-o, iar acest lucru se datoreazã faptului cã pensia socialã acordatã nevãzãtorilor a fost prevãzutã în Hotãrârea Guvernului nr. 610/1990, acesta fiind de fapt motivul pentru care existã aceastã diferenþã între cuantumul ajutorului special ºi cel al pensiei sociale.

În privinþa acþiunilor pe care le vizãm, respectiv Secretariatul de Stat pentru Persoane cu Handicap, vã informez cã lucrãm la elaborarea unei ordonanþe prin intermediul cãreia sã se elimine gradat discrepanþele existente în prezent între diferitele categorii de persoane cu handicap în privinþa cuantumului ajutorului special lunar ºi a pensiei sociale acordate nevãzãtorilor, acest act normativ urmând sã asigure armonizarea atât în cadrul legislaþiei naþionale, dar ºi cu legislaþia europeanã în aceastã materie.

Aº putea sã completez cã, din aceastã cauzã, am retras de la discuþia Parlamentului Ordonanþa nr. 102, pentru a se face modificãrile necesare, în aºa fel încât sã nu existe discrepanþe între diferitele categorii, ºi vã cer ajutorul dumneavoastrã, atunci când va fi votatã, ca sã putem sã o rezolvãm.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule ministru Ciobãnelu.

Pentru domnul deputat Adrian Moisoiu va rãspunde întrebãrii cu privire la aplicarea Legii administraþiei publice locale domnul secretar de stat Ionel Fleºariu.

## **Domnul Ionel Fleºariu** _Ñ secretar de stat în Ministerul Administraþiei Publice_ **:**

Întrebarea domnului deputat Adrian Moisoiu se referã la aplicarea prevederilor art. 90 alin. 2 ºi 3 din Legea administraþiei publice locale nr. 215 din 2001.

Potrivit art. 83 din Legea administraþiei publice locale nr. 215 din anul acesta, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 204, din 23 aprilie 2001, secretarul comunei este funcþionar public de conducere cu studii superioare juridice sau administrative. În mod excepþional, ca secretar al comunei poate fi numitã ºi o persoanã cu alte studii superioare sau cu studii liceale atestate prin bacalaureat. Secretarul nu poate fi membru al unui partid politic ºi nu poate fi soþ, soþie sau rudã de gradul I cu primarul sau cu viceprimarul. Legea nu stabileºte alte condiþii pentru ocuparea postului de secretar de comunã. Aºa fiind, nici primarul nu este îndreptãþit sã adauge alte condiþii, cum ar fi, bunãoarã, cele de limbã, fãrã a fi acuzat cã a încãlcat ºi a nesocotit prevederile legale, situaþie în care hotãrârea lui poate fi atacatã la instanþa de contencios administrativ. Prevederile alin. 3 al art. 90 se aplicã strict la posturile care au stabilite prin fiºa postului atribuþii exprese privind relaþiile cu publicul. Secretarul comunei nu are stabilite nici prin lege ºi nici prin alte reglementãri astfel de atribuþii.

Mulþumesc.

Mulþumesc, domnule ministru.

Doriþi sã faceþi comentariu? Aveþi dreptul, potrivit regulamentului, sã faceþi o precizare suplimentarã.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule secretar de stat,

Stimaþi colegi,

În întrebarea pe care am pus-o am solicitat ºi rãspuns scris, ºi rãspunsul verbal. Rãspunsul verbal l-am primit din partea domnului secretar în clipa de faþã. De fapt, dorinþa ºi exprimarea mea, în limita regulamentului, era ca astãzi, cu aceastã ocazie, sã vinã încoace domnul ministru Cozmâncã, pentru ca sã dea dânsul rãspunsul din acest punct de vedere, pentru cã adevãrul este cã rãspunsul nu satisface.

Problema se pune în felul urmãtor: existã vreo normã metodologicã din acest punct de vedere elaboratã de cãtre Ministerul Administraþiei Publice prin care sã se stabileascã cã secretarul nu are legãturã cu publicul?! Eu mã îndoiesc. Dacã secretarul comunei nu are în fiºa postului relaþia cu publicul, atunci, probabil cã, în aceastã accepþiune, o are numai portarul sau paznicul. Cel care va trebui sã dea rãspunsul în scris cetãþeanului care a avut, a formulat o solicitare va trebui sã fie, prin fiºa postului, secretarul primãriei. Sau secretarul primãriei nu are de dat rãspunsuri la solicitãrile publicului? Cine le dã?

Deci problema, dupã pãrerea mea, este cã rãspunsul încearcã sã fie evitat ºi nu este suficient de clar sub acest aspect.

Mulþumesc.

Mai doriþi sã faceþi un comentariu, domnule Fleºariu?

Vreau sã fac o completare, în sensul cã art. 90 din Legea nr. 215, ºi nu numai art. 90 din aceastã lege, dar avem ºi un articol similar ºi în Statutul funcþionarului public, aprobat acum vreo doi ani de zile prin Legea privind statutul funcþionarului public, se referã la persoanele care au legãturi directe cu personalul care lucreazã în compartimentele de relaþii cu publicul. La fiecare unitate administrativ-teritorialã, la fiecare primãrie, consiliu local, existã un om, acolo unde nu existã un compartiment pentru scrisori, pentru audienþe, de relaþii cu publicul. În sensul acesta am înþeles noi ”relaþii cu publiculÒ ºi cã acolo trebuie sã existe o persoanã care cunoaºte ºi limba minoritãþii respective. Nicidecum secretarul comunei sau al oraºului trebuie sã fie obligat sã cunoascã limba.

Sigur, oricine de la primãrie, ºi primarul, ºi viceprimarul, intrã în contact cu cetãþenii, pentru cã de aceea sunt aleºi acolo, dar nu înseamnã cã ei au atribuþii speciale privitoare la relaþii cu publicul.

În sensul acesta ne-am referit noi.

Mulþumesc.

Am înþeles perfect cele spuse de domnul ministru. Dar, domnule ministru, vã rog frumos...

Stimate domnule deputat, daþi-mi voie sã încerc sã aplic regulamentul. Dupã întrebare puteþi face un singur comentariu ºi ministrul vã rãspunde la el tot cu un singur comentariu.

Solicitarea mea a fost sã vinã însuºi ministru aici, conform regulamentului, ca sã lãmurim aceastã problemã. Noi am votat Legea bugetului, domnule preºedinte, ºi prin Legea bugetului sunt comune mici unde sunt stabilite numai opt persoane care sã lucreze în cadrul unei primãrii: unul este primarul, unul este viceprimarul, unul este contabilul, unul este casierul, unul este agentul fiscal ºi agentul agricol, paznicul, secretarul ºi femeia de serviciu. Care este, atunci, juristul primãriei care dã rãspunsuri în acest caz? Care dintre aceste opt persoane mai pot sã mai intre într-o asemenea schemã? Noi am votat Legea bugetului pentru unele primãrii, ºi s-au stabilit în Legea bugetului aceste opt persoane.

Dau cuvântul doamnei secretar de stat Maria Manolescu, care va rãspunde domnului deputat Damian Brudaºca.

## **Doamna Maria Manolescu** _Ñ secretar de stat în Ministerul Finanþelor Publice_ **:**

Mulþumesc, domnule preºedinte.

La întrebarea domnului deputat Damian Brudaºca, referitor la revenirea la facilitatea anterioarã privind impozitarea veniturilor persoanelor în vârstã, respectiv peste 65 de ani femei ºi peste 70 de ani bãrbaþi, Ministerul Finanþelor Publice rãspunde urmãtoarele: începând cu data de 1 ianuarie 2000, Ordonanþa Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, a abrogat toate facilitãþile fiscale existente pânã la acea datã concomitent cu instituirea sistemului de deduceri personale de naturã sã diminueze venitul impozabil al contribuabilului, în funcþie de situaþia concretã a acestuia sau a persoanelor aflate în întreþinere, soluþie care a asigurat un tratament nediscriminatoriu pentru toþi contribuabilii.

Pentru contribuabilii care realizeazã venituri din activitãþi independente, pentru care venitul net se poate determina pe baza normelor anuale de venit, aceste norme pot fi corectate cu coeficienþi de corecþie stabiliþi în funcþie de anumite criterii ºi condiþii specifice de exercitare a activitãþii ºi implicit a vârstei contribuabilului. Potrivit prevederilor art. 17 din Ordonanþa Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, coroborat cu Hotãrârea Guvernului nr. 1066/1999 prin care se aprobã normele metodologice pentru aplicarea ordonanþei, pentru contribuabilii care realizeazã venituri din activitãþi independente ºi îºi desfãºoarã activitatea singuri într-un punct fix sau ambulant, venitul net se determinã pe bazã de norme de venit. La stabilirea normelor de venit se iau în vedere anumite criterii: vadul comercial, clientela, vârsta contribuabilului, folosirea de maºini, dispozitive ºi scule acþionate manual sau de forþã motrice. Pentru întreruperile temporare de activitate în cursul anului, datorate unor accidente, spitalizãrii ºi altor cauze obiective dovedite cu documente justificative, normele de venit se reduc proporþional cu perioada nelucratã, la cererea contribuabililor.

Prin urmare, normele de venit sunt personalizate în funcþie de capacitatea economicã a fiecãrui contribuabil, ceea ce demonstreazã cã Ordonanþa Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit, cu modificãrile ulterioare, a avut în vedere asigurarea unui tratament fiscal corespunzãtor acestei categorii de contribuabili, în contextul aplicãrii principiilor generale de impunere a veniturilor realizate de persoanele fizice.

Totodatã, sistemul global de impunere a veniturilor realizate de persoane fizice, care presupune cumularea veniturilor într-o perioadã impozabilã, în vedere determinãrii impozitului anual datorat, nu permite acodarea de facilitãþi fiscale acelor contribuabili care realizeazã o anumitã categorie de venituri care este supusã procedurii de globalizare.

Menþionãm totodatã cã normele de venit se propun de cãtre direcþiile generale ale Finanþelor Publice teritoriale ale Ministerului Finanþelor Publice ºi se aprobã prin hotãrâre a consiliilor judeþene, dându-se astfel competenþa organelor puterii locale de a analiza ºi a hotãrî, în funcþie de situaþia concretã a fiecãrui contribuabil, precum ºi în funcþie de nevoile de dezvoltare regionalã.

Faþã de cele prezentate mai sus, considerãm cã legislaþia fiscalã în vigoare a avut în vedere asigurarea unui tratament fiscal corespunzãtor acestor categorii de contribuabili în vârstã, urmând ca autoritãþile locale, atât direcþiile Finanþelor Publice, cât ºi consiliile locale, sã se preocupe în perioada urmãtoare pentru aplicarea corectã a acestor prevederi.

Mulþumesc, doamnã ministru.

Urmãtoarea întrebare, tot domnul deputat Damian Brudaºca o adreseazã Ministerului Sãnãtãþii, care va rãspunde prin doamna Luminiþa Gheorghiu.

Domnule deputat, îmi cer scuze cã vã pun o întrebare. Când mai aveþi timp sã ºi scrieþi cãrþi, dacã aþi pus atâtea întrebãri Guvernului: 1, 2, 3, 4, 5, 6?!

Poftiþi, doamnã ministru.

**Doamna Luminiþa Gheorghiu** _Ñ secretar de stat în Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei_ **:**

Domnule preºedinte, Domnilor parlamentari, Domnule deputat Damian Brudaºca,

În legãturã cu întrebarea dumneavoastrã referitoare la solicitarea unui grup de asistente medicale care îºi desfãºoarã activitatea în cadrul unui cabinet medical grupat din judeþul Cluj, respectiv Ciucea ºi Poieni, în legãturã cu modul de salarizare al acestora, vã dãm urmãtorul rãspuns.

În Normele metodologice de aplicare a contractuluicadru privind condiþiile acordãrii asistenþei medicale, în cadrul sistemului asigurãrilor sociale de sãnãtate pe anul 2001, aprobate prin Ordinul comun nr. 269/2001 al preºedintelui Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate ºi a preºedintelui Colegiului Medicilor din România, se prevede expres cã cheltuielile de personal pentru angajaþi altul decât medici se suportã din bugetul de practicã medicalã. Din acest buget, se alocã o cotã de minim 35%, procent care poate fi negociat trimestrial pentru cheltuielile de personal cuvenite asistenþilor medicali.

În acest moment, Normele metodologice de aplicare a contractului-cadru nu prevãd o normare a asistentului medical în funcþie de numãrul asiguraþilor înscriºi în listele medicilor de familie, diferenþiate pe zone, respectiv urban Ð rural, iar, în rural, zone cu condiþii grele ºi foarte grele.

Pentru asigurarea calitãþii serviciilor medicale, Normele metodologice la contractul-cadru prevãd un asistent medical la fiecare 1.000 de asiguraþi înscriºi în listele medicului de familie, indiferent de zonã.

Pentru persoanele încadrate în cabinetele medicale individuale cu contract individual de muncã, salariile se stabilesc prin negociere, cu respectarea nivelurilor minime prevãzute de reglementãrile legale în vigoare, potrivit art. 11 alin. 2 din Ordonanþa Guvernului nr. 124/1998 privind organizarea ºi funcþionarea cabinetelor medicale, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare. În anexa 2 la Normele metodologice ale contractului-cadru sunt cuprinse categoriile de cheltuieli pentru bugetul de practicã medicalã, iar la punctul 1 lit. a) sunt defalcate cheltuielile cu salariile, ºi anume: salariile de bazã pentru personalul de execuþie încadrat cu normã întreagã sau jumãtate de normã, stabilite conform art. 11 din Ordonanþa Guvernului nr. 124/1998, sporuri cu caracter permanent prevãzute de legislaþia în vigoare, plata orelor suplimentare, a premiilor ºi altele.

Drepturile salariale corespunzãtoare asistenþilor medicali care au gradul de principali sunt incluse în salariile negociate cu reprezentantul legal al cabinetului medical, iar sporurile cu caracter permanent prevãzute de legislaþia în vigoare, orele suplimentare ºi premiile se pot plãti cu încadrare în procentul de 30% din bugetul de practicã medicalã reprezentând cheltuieli de personal pentru personalul angajat. Obligaþia asigurãrii mijlocului de transport pentru deplasare la domiciliul asiguratului pentru efectuarea unor servicii medicale, altele decât cele cuantificate prin norme, decontate prin plata pe serviciu revin reprezentantului legal al cabinetului medical.

Vreau sã vã precizez cã în prezent se lucreazã la modificarea normelor-cadru ºi, în aceastã situaþie, se va asigura un salariu minim la nivel de sistem de sãnãtate pentru asistenþii medicali.

Vã mulþumesc.

## Mulþumesc, doamnã ministru.

În continuare, tot pentru domnul deputat Damian Brudaºca, rãspunde domnul ministru Rãzvan Ciricã, din partea Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale.

## **Domnul Rãzvan Ionuþ Ciricã** _Ñ secretar de stat_

_în Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Cu privire la întrebarea formulatã de domnul deputat Damian Brudaºca privind situaþia ºomajului care este foarte ridicat în zonele Huedin ºi Aghireºu, care sunt mãsurile concrete preconizate în acest an de Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale, vã aduc la cunoºtinþã urmãtoarele aspecte privind rata ºomajului din localitãþile menþionate, respectiv zona Huedin ºi Aghireº din judeþul Cluj.

Agenþia Naþionalã de Ocupare a Forþei de Muncã, prin Agenþia Judeþeanã de Ocupare a Forþei de Muncã Cluj, a pus la punct ºi este în derulare în acest moment un program de acþiuni pentru creºterea gradului de ocupare a forþei de muncã în aceste localitãþi.

În acest sens, pentru localitatea Huedin ºi cele din zonã, sunt propuse un set de acþiuni pe care am sã le detaliez imediat, care vor avea ca rezultat, la finele anului 2001, crearea a 825 de locuri de muncã.

Spuneam cã voi detalia: este vorba de Serviciul de mediere a încadrãrii în muncã a persoanelor neocupate, conform locurilor vacante existente. Prin aceastã mãsurã vor fi create, pânã la sfârºitul anului, 640 de locuri de muncã, de asemenea, prin medierea persoanelor neocupate. Prin intermediul burselor de muncã organizate la nivel judeþean, vor fi create 40 de locuri de muncã. Prin crearea de noi locuri de muncã, prin intermediul creditãrii întreprinderilor mici ºi mijlocii, în conformitate cu Legea nr. 1/1991, vor fi create alte 10 locuri de muncã, iar prin mãsuri de stimulare privind încadrarea în muncã a absolvenþilor de învãþãmânt promoþia anului 2001, pe baza Ordonanþei Guvernului nr. 35/1997, vor fi create un alt numãr de 15 locuri de muncã. Cursurile de calificare ºi recalificare organizate pentru aceastã zonã Huedin vor avea ca rezultat crearea unui alt lot, set, sã-i spunem, de 20 locuri de muncã.

În ceea ce priveºte localitatea Aghireº, sunt în derulare, de asemenea, un set de acþiuni care vor avea ca rezultat, tot la finele anului 2001, crearea a 145 de noi locuri de muncã, prin mai multe metode: Serviciul de mediere a încadrãrii în muncã a persoanelor neocupate, conform locurilor vacante existente Ð în total 50 de noi locuri de muncã vor fi astfel create, oferite ºomerilor; prin medierea încadrãrii în muncã a persoanelor neocupate prin intermediul Bursei locurilor de muncã, la nivel judeþean, vor fi create 10 noi locuri de muncã; vor fi, de asemenea, prin intermediul creditãrii întreprinderilor mici ºi mijlocii, în conformitate cu Legea nr. 1/1991, republicatã, create 7 locuri de muncã; prin mãsuri de stimulare privind încadrarea în muncã a absolvenþilor de învãþãmânt promoþia anului 2001, iar în baza Ordonanþei Guvernului nr. 35/1997 vor fi create alte 4 locuri de muncã; cursuri de calificare ºi recalificare Ð vor rezulta încã 20 locuri de muncã oferite celor care le vor absolvi.

Prin programe de mãsuri active de combatere a ºomajului pentru persoanele disponibilizate colectiv, finanþate din împrumutul de la Banca Mondialã sau cofinanþate din împrumutul de la Banca Mondialã, serviciile de creare a locurilor de muncã în folosul comunitãþii vor avea ca rezultat crearea a noi locuri de muncã, în sumã de 10.

Alte acþiuni ce urmeazã a fi întreprinse la nivel judeþean vor mai genera alte 40 de noi locuri de muncã. Mulþumesc.

Mulþumesc, domnule ministru.

Domnul deputat Brudaºca doreºte sã comenteze rãspunsul dumneavoastrã. Poftiþi.

Domnule preºedinte,

Domnilor colegi,

Domnule ministru,

Mulþumesc pentru rãspunsul pe care mi l-aþi dat, dar, din pãcate, nu este corespunzãtor.

Dumneavoastrã aþi folosit, tot timpul, sintagma ”vor fi createÒ. Ar fi fost de aºteptat sã ne precizaþi ºi ce s-a creat pânã în momentul de faþã, pentru cã acest ”vor fi createÒ este extrem de imprecis, lasã impresia cã ne aflãm în faþa planurilor de mãsuri de altãdatã. Cu atât mai mare este îndoiala mea, cu cât este ºtiut faptul cã, urmare a unei neatenþii a filialei dumneavoastrã judeþene, s-a pierdut, în momentul de faþã, o finanþare de peste 30.000 de dolari dedicatã zonei Aghireº pentru crearea de locuri de muncã.

Îndoiala mea cu privire la capacitatea materializãrii acestor obiective este determinatã ºi de faptul cã, de curând, în fruntea Direcþiei judeþene de muncã ºi solidaritate socialã a fost promovat un om fãrã studii superioare, fiind înlocuit un specialist de experienþã în domeniu, lucru care creeazã semne de întrebare cu privire la capacitatea sa de a face faþã acestor aspecte.

Un alt domeniu care mi se pare cã nu este suficient de clar înþeles de cãtre cei care au întocmit rãspunsul este definiþia termenului de zonã. Eu nu m-am referit exact doar la localitãþile Huedin ºi Aghireº, ci la întreaga zonã, pentru cã situaþia este la fel de dezastruoasã, ºi am precizat în întrebare ºi ce înþeleg eu prin zona Huedin.

Dacã este nevoie, reproduc aici, încã o datã, aceste elemente, pentru ca pe viitor sã nu se mai treacã cu atâta uºurinþã peste aceste probleme. Am definit atât localitatea Huedin, cât ºi zonele Brãiºor, Poieni, Morlaca, Ciucea, Bucea, zone unde puþinele unitãþi economice care au existat pânã în 1989 ori ºi-au încetat în totalitate activitatea, ori ºi-au redus-o atât de drastic, încât, în prezent, numãrul ºomerilor este extrem de mare, nu numai în localitatea Aghireº ºi Huedin, ci în întregul spaþiu aferent acestei zone geografice.

Vã mulþumesc.

ªi pentru a rãspunde întrebãrii adresate de domnul preºedinte, îi ofer prilejul sã constate cã mai am timp ºi pentru altceva, cu ultimul numãr al revistei al cãrei redactor-ºef sunt.

Domnule deputat, vã felicit ºi vã mulþumesc ºi pentru activitatea ºtiinþificã pe care o desfãºuraþi.

Domnul ministru Viorel Gherase rãspunde tot domnului deputat Damian Brudaºca cu privire la consecinþele neaplicãrii prevederilor art. 8 din Legea nr. 33/1996 asupra bugetului.

Poftiþi, domnule ministru.

**Domnul Viorel Ghelase** _Ñ secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor:_

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Întrebarea domnului Damian Brudaºca se referã la prevederile art. 8 din Legea nr. 33/1996 privind suportarea de la buget a 50% din valoarea materialului lemnos acordat moþilor.

Art. 8 din Legea nr. 33/1996 prevede cã materialul lemnos la care au dreptul familiile din Munþii Apuseni, conform art. 2 ºi 7, pentru prelucrare, realizarea de construcþii noi ºi repararea construcþiilor se plãteºte cu reducere de 50% din preþul oficial stabilit de organele silvice. În continuare, art. 12 din aceeaºi lege prevede cã reducerile de 50% pentru materialul lemnos atribuit prin prezenta lege se suportã de la bugetul de stat.

Având în vedere faptul cã în Legea bugetului de stat nu sunt prevederi distincte cu privire la aceastã diferenþã de preþ, în prezent, aceste dispoziþii nu sunt aplicabile. O datã cu reorganizarea ministerelor, responsabilitatea înaintãrii unor propuneri în acest sens a fost transferatã Ministerului Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor care, în funcþie de prioritãþi, le va promova cãtre autoritãþile cointeresate.

Mulþumesc.

Mulþumesc mult.

Poftiþi, domnule deputat. Dacã îmi mai aduceþi încã o revistãÉ

Trebuie sã aºteptaþi pânã la sfârºitul lunii. Domnule preºedinte, Domnule ministru,

Stimaþi colegi,

Este regretabilã aceastã formã de rãspuns cã ”dacã se va considera prioritarÒ. Sã nu uitãm cã avem în vedere o lege: este Legea nr. 33/1996. O lege nu se aplicã cu ”dacãÒ. Cred cã acest lucru ar fi trebuit sã fie foarte clar ºi la nivelul Executivului.

Vreau sã vã spun cã Munþii Apuseni clocotesc, datoritã faptului cã ei se considerã minþiþi ºi batjocoriþi, pentru cã singura posibilitate de a fi sprijiniþi sã iasã din marasmul în care se gãsesc ar fi fost aplicarea acestei Legi a moþilor. Aceastã Lege a moþilor este încãlcatã sistematic. Carnetul moþilor, pentru care s-au primit bani, este prilej de batjocurã, atunci când este vorba sã beneficieze de prevederile acestei legi.

Prin urmare, mi-am permis sã depun un amendament clar, pentru ca, totuºi, aceastã lege sã fie aplicatã, pentru cã, din pãcate, în România, dupã cum se vede, legile se aplicã doar condiþionat. Este un lucru foarte grav ºi este o palmã datã, în fond, sistemului democraþiei pe care ne tot zbatem, de atâþia ani, sã-l implementãm în þara noastrã.

În continuare, vreau sã-l anunþ, tot pe domnul Damian Brudaºca, faptul cã Autoritatea pentru Privatizare ºi Administrarea Participaþiilor Statului solicitã amânarea rãspunsului, pentru a-ºi fundamenta mai bine rãspunsul ºi pentru a nu fi criticatã, cum aþi criticat ministerele anterioare.

Ultima întrebare formulatã de domnul Damian Brudaºca este adresatã Ministerului Justiþiei, la care rãspunde domnul secretar de stat Costache Ivanov. **Domnul Alexe Costache Ivanov** _Ñ secretar de stat în Ministerul Justiþiei_ **:**

## ”Stimate domnule deputat,

La întrebarea formulatã de dumneavoastrã referitoare la nivelul scãzut al salariilor personalului administrativ ºi din celelalte servicii funcþionale, în raport cu salariile celorlalte categorii de personal din justiþie, vã comunicãm urmãtoarele.

În conformitate cu prevederile art. I din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 33/26 februarie 2001 privind unele mãsuri referitoare la salarizarea funcþionarilor publici ºi a altor categorii de personal din sectorul bugetar, precum ºi a personalului din organele autoritãþii judecãtoreºti, au fost abrogate prevederile Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 245/2000 privind stabilirea sistemului unitar de salarizare a funcþionarilor publici ºi Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 257/2000 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 65/1998 privind salarizarea diplomaþilor.

Art. II prevede cã salariile de bazã ºi celelalte drepturi salariale ale funcþionarilor publici se stabilesc în continuare potrivit prevederilor Legii nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bazã în sectorul bugetar.

În art. V se dispune ca Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale împreunã cu Ministerul Administraþiei Publice sã elaboreze, pânã la data de 1 iulie 2001, un proiect de lege prin care sã se asigure revizuirea sistemului de salarizare în sectorul bugetar ºi o politicã unitarã de stabilire a salariilor în funcþie de importanþa domeniului de activitate ºi de performanþele profesionale individuale.

Potrivit dispoziþiilor Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 42/15 martie 2001 privind creºterile salariale ce se vor acorda în anul 2001 personalului din sectorul bugetar, categoriile de personal la care vã referiþi au beneficiat ºi vor beneficia de o creºtere medie salarialã corelatã cu evoluþia estimatã a indicelui preþurilor de consum calculat ca medie a anului 2001, faþã de luna decembrie 2000, în 3 etape, respectiv în luna martie, iunie ºi septembrie.

Vã rugãm sã primiþi, domnule deputat, asigurarea întregii mele consideraþii.Ò

Semneazã doamna ministru Rodica Stãnoiu.

Mulþumesc, domnule ministru.

Pentru doamna deputat Mihaela IonescuÉ Am înþeles cã aþi primit un rãspuns scris?

## **Doamna Mihaela Ionescu** _(din salã):_

Eu am douã întrebãri ºi o interpelare. Pentru întrebãri, dar pentru interpelare?!

Deci urmeazã sã primiþi un rãspuns scris de la Ministerul de Externe.

Nu e venit nimeni de la Ministerul de Externe.

Trecem în continuare la interpelãri.

Am rugãmintea sã recitiþi prevederile regulamentului, potrivit cãrora interpelarea se prezintã pe scurt, urmând ca dezvoltarea sã aibã loc atunci când se prezintã rãspunsul.

Domnul deputat Doru Dumitru Palade.

Aveþi dreptul la douã interpelãri, la câte v-aþi înscris.

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Douã interpelãri, pe scurt, prezint. La amândouã doresc rãspuns scris.

Prima, adresatã doamnei Rodica Mihaela Stãnoiu, ministrul justiþiei, se referã la tergiversarea suspectã a

punerii în aplicare a unei sentinþe definitive privind spaþiile ºi activele unei societãþi comerciale care pun sub semnul întrebãrii corectitudinea desfãºurãrii procesului juridic.

A doua interpelare este adresatã domnului prim-ministru Adrian Nãstase ºi solicit poziþia Guvernului, Cabinetul Nãstase, faþã de planul de acþiuni privind aplicarea strategiei naþionale de dezvoltare pe termen mediu a României, dezvoltarea economicã a României pe termenul 2000 Ð 2004, elaborat de Guvernul Isãrescu ºi care s-a transmis la Bruxelles ºi care nu trebuia transmis, fiindcã aceasta nu corespunde cu strategia, cu schiþa de strategie adoptatã inclusiv de partidele parlamentare la Snagov Ð martie 2000.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Victor Dobre, tot cu douã întrebãri.

## Interpelãri, domnule preºedinte!

Deci prima interpelare este adresatã domnului ministru Miron Mitrea ºi se referã la situaþia Drumului Naþional 25 GalaþiÑTecuci, axa principalã de transport a judeþului nostru care, datoritã traficului intens, este într-o stare de degradare continuã ºi, în acelaºi timp, datoritã faptului cã e o construcþie veche, circa 70% din evenimentele rutiere au loc pe acest traseu care este utilizat de 65% din populaþia judeþului.

Doresc ca domnul ministru sã-mi precizeze care sunt prevederile cuprinderii obiectivului de extindere a acestui drum în planurile ministerului ºi cât de urgent se vor asigura primele mãsuri.

A doua interpelare se adreseazã tot ministrului lucrãrilor publice ºi se referã la situaþia transportului rutier ºi pe cale feratã între Galaþi ºi Tuluceºti. Pe aceastã rutã care face legãtura între municipiul reºedinþã de judeþ ºi nordul judeþului, zona de pe malul Prutului ºi de nord a judeþului, calea feratã nu mai este funcþionalã de aproape 2 ani, datoritã unor fenomene naturale care au dus la distrugerea tronsonului pe relaþia respectivã.

În acelaºi timp, aceste fenomene naturale se extind, punând în pericol ºi Drumul Naþional 26, fapt care va duce, în scurt timp, practic, la secþionarea accesului între municipiul reºedinþã de judeþ ºi circa 15 Ð 20 de comune din partea de est ºi de nord-est a judeþului, comune care asigurã câteva mii de oameni care lucreazã pe platforma SIDEX-ului ºi îºi câºtigã pâinea în aceste condiþii.

Lipsa unor mãsuri urgente de limitare a acestor efecte naturale va crea grave probleme sociale ºi considerãm cã intervenþia, în acest caz, a ministerului trebuie sã aibã un regim de maximã urgenþã.

Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

Revin din nou cu recomandarea de a prezenta obiectul interpelãrii, ºi nu dezvoltarea ei, aºa cum a procedat foarte bine domnul deputat Doru Dumitru Palade.

Domnul deputat Augustin Bolcaº. Aveþi cuvântul pentru o interpelare.

Îmi permit sã mã adresez domnului prim-ministru, raportându-mã la efectele benefice ale adoptãrii Legii administraþiei publice locale care acum îºi dau roadele: constituirea regiunii pãmântului secuiesc, cererea de înfiinþare a unui post de radio naþional în limba maghiarã pe teritoriul României, conjugat cu iminenta adoptare, la Budapesta, a celebrei Legi privind legitimaþiile de maghiari.

Vrem sã ºtim ce atitudine are Guvernul, primul-ministru faþã de aceste atentate la suveranitatea ºi integritatea României.

Vã mulþumesc.

Am depus în scris.

Mulþumesc, domnule deputat. Domnul deputat S‡ndor K—nya-Hamar.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea este adresatã primului-ministru, domnului Adrian Nãstase, ºi are urmãtorul obiect.

În programul Guvernului se pune un accent deosebit pe realizarea unei stabilitãþi decizionale ºi legislative de asigurare a supremaþiei legii.

Cum explicã Guvernul faptul cã nu se acordã atenþia cuvenitã aplicãrii întocmai a Ordonanþei Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de cãtre regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 pânã în 6 martie 1945, din motive etnice, aprobatã prin Legea nr. 189/2000 publicatã în ”Monitorul OficialÒ nr. 653/ 8 noiembrie 2000.

De ce nu au fost emise Normele metodologice care ar fi prevenit arbitrariul ºi abuzurile care se manifestã în aplicarea legii?

Aºtept rãspuns oral ºi numai din partea domnului prim-ministru.

Mulþumesc.

Domnul Adrian Mãrãcineanu.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea este adresatã domnului Marian Sârbu, ministrul muncii ºi solidaritãþii sociale, ºi se referã la recuperarea unor plãþi compensatorii acordate în temeiul

Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 9/1997 ºi solicitãm, pe scurt, Ministerului Muncii ºi Solidaritãþii Sociale sã iniþieze o modificare a Ordonanþei nr. 52/1998, astfel încât de prevederile acesteia sã beneficieze ºi persoanele disponibilizate în perioada 1997 Ð 1998, respectiv acestea sã fie obligate numai la plata comisionului perceput de C.E.C., ºi nu la restituirea întregii sume încasate. Vã mulþumesc.

Urmeazã domnul deputat Nicu Cojocaru.

Mã adresez doamnei Rodica Stãnoiu, ministrul justiþiei. Ca urmare a unei sesizãri primite, vã aduc la cunoºtinþã urmãtorul caz în care justiþia românã tergiverseazã, fãrã motive obiective, rezolvarea unui caz în care vinovãþiile sunt clare.

Tiziano Berniza, cetãþean italian, în calitate de asociat unic al Societãþii comerciale ”Cabia A. ImpexÒ, a fost prejudiciat grav de ilegalitãþile comise în activitatea bancarã în perioada 1996Ñ1998 de cãtre Posa Constantin, directorul bãncii. De asemenea, activitatea organelor de anchetã învestite cu soluþionarea plângerilor penale formulate, în speþã Poliþia Timiº, cât ºi Parchetul de pe lângã Tribunalul Timiº, au tergiversat nejustificat ancheta, fapt pentru care firma a fost prejudiciatã cu 10 miliarde de lei.

Dupã aproximativ un an, în cazul menþionat, s-a dispus efectuarea mai multor expertize grafice, realizate în special de cãtre experþi ai Poliþiei de la Institutul Naþional de Criminalisticã. Cu toate acestea, Parchetul de pe lângã Tribunalul Timiº, în dosarul nr. 228, în pofida forþei probatorii a acestora, nu a aprofundat urmãrirea penalã, pânã la nivelul stabilit, a persoanelor vinovate.

Având în vedere cã urmãrirea penalã continuã ºi în prezent pe aceleaºi coordonate ºi cã, de peste 8 luni de zile, în cazul amintit nu s-au mai efectuat acte de urmãrire penalã, vã solicit a dispune verificãri ºi, totodatã, sancþionarea celor vinovaþi în nerespectarea legalitãþii în înfãptuirea justiþiei.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc, domnule deputat. Domnul deputat Ioan Miclea.

## Domnule preºedinte,

Interpelarea mea se adreseazã doamnei ministru a sãnãtãþii ºi familiei, doamna dr. Daniela Bartoº, ºi obiectul interpelãrii constã în faptul cã doamna Urian Susana, farmacistã, domiciliatã în municipiul Câmpia Turzii, a fost datã în mod abuziv afarã din serviciu ºi purtatã pe drumuri, datoritã faptului cã i s-a desfãcut cartea de muncã de la Spitalul municipal Câmpia Turzii. Din memoriul depus de cãtre petentã la Comisia de Abuzuri a Camerei Deputaþilor ºi la Biroul meu parlamentar teritorial, precum ºi din voluminosul dosar pe care l-a prezentat atât ministerului dumneavoastrã, cât ºi Ministerului Justiþiei, reiese clar cã i s-a fãcut o mare nedreptate, iar Direcþia Judeþeanã Sanitarã Cluj ºi Prefectura Cluj nu iau mãsuri concrete de a o repune în drepturi.

Deoarece prezenta interpelare este deosebit de vastã, îmi permit sã vã anexez alãturat o copie de pe memoriul depus de sus-numita la Comisia de Abuzuri a Camerei Deputaþilor.

Vã rog, doamna ministru, ca, dupã ce veþi studia cu atenþie acest caz de abuz evident, sã dispuneþi cercetarea lui atentã ºi, pe baza rezultatelor cercetãrii, sã o repuneþi în drepturi pe doamna farmacistã Urian Susana din Câmpia Turzii.

Solicit în mod expres sã nu se trimitã spre soluþionare acest caz celor ce au comis abuzul. Mulþumesc.

Mulþumesc, domnule deputat. Doamna deputat Mihaela Ionescu.

Mulþumesc, domnule preºedinte, pentru înþelegere. Mulþumesc, domnilor colegi pentru atenþie. Mã simt totuºi la Hyde Park Corner.

Obiectul interpelãrii mele se referea la problema dezvoltãrii activitãþii de comerþ exterior ºi cooperare economicã internaþionalã, ºi anume doream sã am precizãri, cunoscându-se Programul de guvernare 2000-2004 în care comerþul exterior ºi cooperarea economicã internaþionalã ar fi un vector esenþial al politicii economice a Guvernului, cum va putea fi rezolvatã problema recuperãrii creanþelor de cãtre specialiºtii Ministerului de Externe, adicã cum va putea un ambasador sau un consul sau diverºi secretari sã poatã iniþia tratative detaliate ºi calificate cu firme sau cu oameni de afaceri care necesitã tehnici de negociere speciale, cunoºtinþe calificate ºi cunoaºterea pieþelor ºi nivelurilor cotaþiilor mondiale.

A doua întrebare se referã la faptul cã schema, mai mult decât simbolicã, a reprezentanþilor economici, nu face posibil ca cei trei salariaþi care sunt actualmente prevãzuþi la Ministerul de Externe sã asigure o bunã organizare ºi succesul participãrilor româneºti la cele 37 de târguri internaþionale prevãzute pentru anul în curs. Ele sunt în Europa, în America, Asia ºi Africa. Se vorbeºte la Ministerul Comerþului Exterior cã la un funcþionar de la Ministerul Comerþului Exterior corespund 12 pânã la 14 în Ministerul de Externe. Mulþumesc.

Mulþumesc, doamna ministru. Domnul Gheorghe Dinu.

## Domnule preºedinte,

## Domnilor colegi,

Întrebarea mea se adreseazã domnului ministru al transporturilor, lucrãrilor publice ºi locuinþei ºi este legatã de funcþionarea cãii ferate ºi am câteva întrebãri punctuale, nu am sã intru în amãnunte. Una dintre întrebãri este aceea legatã de faptul cã, în cadrul acestui minister, nu existã un secretar de stat ceferist de profesie, deºi este principalul mod de transport. În noua organizare dispusã de directorul general al Companiei Naþionale C.F.R. S.A. la Regionala de Cale Feratã care coordoneazã activitatea, mai mult de 50.000 de salariaþi per regionalã, s-au desfiinþat diviziile tehnice, cele care asigurau pe 7, 8 judeþe fiecare funcþie de mecanic-ºef, enegetic-ºef, organizare-dezvoltare. În schimb, a rãmas la nivel de central sau de companie o direcþie tehnicã.

Întrebare. Pe cine coordoneazã aceastã direcþie în teritoriu? Cum se asigurã sistemul calitãþii protecþiei mediului ºi cum se asigurã integrarea în sistemele moderne ale Comunitãþii Europene când, în noua organizare, ele nu se mai regãsesc în structurile companiei ºi ale regionalei de cale feratã. Normele Uniunii Internaþionale a Cãilor Ferate pretind existenþa unei direcþii la nivel de companie sau de societãþi. Din cele 8 regionale C.F.R., la 6 s-au schimbat directorii regionali, imputându-li-se acestora starea jalnicã în care a ajuns infrastructura feroviarã. Dar oare ei au hotãrât soarta cãii ferate sau directorul general pãstrat în funcþie nu are nici o vinã sau secretarii de stat sau miniºtrii nu trebuie sã rãspundã? Din cei 8 directori regionali, Ñ Regionala C.F.R. administreazã în linii mari patrimoniul statului Ñ 6 sunt de provenienþã din ramura ”LiniiÒ, unul din ramura de ”MiºcareÒ, unul din ramura de ”VagoaneÒ ºi, ca o simplã întâmplare, nici unul nu aparþine ramurei de ”InstalaþiiÒ, ramurã care asigura ºi asigurã introducerea progresului tehnic în calea feratã. Nu surprinde, pentru cã însuºi directorul general este de specialitate cu totul alta, material rulant, ºi fãrã cunoºtinþe, deci, deosebite, în ramura ”InfrastructuriiÒ. Dispuneþi o anchetã privind modul cum s-au consumat cele 135-140 de miliarde de lei pentru vopsirea gãrilor de cãtre fel de fel de S.R.L.-uri în toamna anului 2000, care au fãcut lucru de mântuialã, în timp ce, la fiecare regionalã C.F.R., existã o secþie de ”ClãdiriÒ cu câte 100 de salariaþi care ar fi putut executa cu mult mai multã responsabilitate aceste lucrãri ºi, evident, mult mai ieftin.

În programele de reabilitare ºi justificare a sumelor prevãzute atât pentru bugetul anului 2000, dar ºi pe urmãtorii ani, aþi remarcat faptul cã 80% din instalaþiile pentru siguranþa circulaþiei feroviare au perioada de RK mult depãºite, instalaþiile de C.E.D. (centralizãri electrodinamice) care se pot aprinde în orice moment, nemaivorbind de posibilitatea de a da indicaþii eronate sau false. Cu toate acestea, programele de modernizare sunt pline de centralizãri electronice importate din Vest, asta în timp ce Uzina Electromagnetica a fost aproape falimentatã din lipsã de comenzi.

În programele de investiþii se prevede electrificarea de noi secþii de circulaþie ca Mangalia, Constanþa Ð 19 milioane de dolari; Videle, Giurgiu Ð 119 milioane de dolari. A calculat cineva eficienþa economicã pe aceste secþii? Aceasta în timp ce staþia Târgu-Mureº, singura reºedinþã de judeþ, are instalaþii de prin 1930 ºi la care nici piese de schimb nu se mai fabricã. Cine rãspunde în cazul unui accident grav la calea feratã la Târgu-Mureº? Calea feratã îºi procurã traversele de beton armat de la trei societãþi româneºti tradiþionale: Giurgiu, Aiud, Piteºti, nici ele asigurate la capacitate cu comenzi din pricina lipsei de resurse financiare. De ce atunci se intenþioneazã o asociere cu ungurii de la firma PFLEIDERER pentru fabricarea tot de traverse de beton? Cumva pentru falimentarea celor trei firme româneºti?

Mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Domnule deputat, dumneavoastrã v-aþi dezvoltat deja interpelarea, aºa încât la data când se va prezenta domnul ministru va trece direct la ”rãzboiÒ.

Domnul deputat Valeriu Stoica, aveþi cuvântul.

## Domnule preºedinte,

Interpelarea pe care doresc sã o adresez domnului prim-ministru Adrian Nãstase, în sintezã, se referã la o problemã care este pe cale sã se transforme în boala cronicã a sistemului parlamentar românesc, excesul de ordonanþe de urgenþã. Pentru cã sãptãmâna viitoare voi dezvolta aceastã interpelare, acum mã rezum doar sã spun cã numãrul de ordonanþe de urgenþã emise de Cabinetul Adrian Nãstase de la preluarea mandatului ºi pânã în prezent constituie un record absolut în viaþa politicã ºi parlamentarã româneascã. De la începutul mandatului, 28 decembrie 2000, ºi pânã astãzi, Guvernul Adrian Nãstase a adoptat 79 de ordonanþe de urgenþã.

Toate guvernele din perioada Õ97Ñ2000 se pot recunoaºte învinse în faþa unei asemenea performanþe. În primele 4 luni de guvernare, Guvernul Ciorbea a adoptat 11 ordonanþe de urgenþã, Guvernul condus de Radu Vasile, în primele 4 luni de guvernare, a emis 4 ordonanþe de urgenþã, Cabinetul Adrian Nãstase a emis în primele 4 luni de activitate mai multe ordonanþe de urgenþã decât au fãcut-o la un loc toate guvernele din perioada Õ96Ñ2000 în primele 4 luni de guvernare.

Aºadar, interpelarea pe care o voi dezvolta sãptãmâna viitoare urmeazã sã primeascã un rãspuns de la domnul prim-ministru Adrian Nãstase în legãturã cu abuzul legislativ creat de inflaþia ordonanþelor de urgenþã pe care Guvernul condus de Adrian Nãstase le-a adoptat în aceste 4 luni ºi sã vedem ce soluþii existã pentru ca promisiunea din programul de guvernare, ºi anume restabili-

rea raporturilor fireºti dintre Parlament ºi Guvern sã se transforme în realitate.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc.

Domnul deputat Ilie Merce.

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Interpelarea mea se adreseazã ministrului agriculturii, alimentaþiei ºi pãdurii, domnul Ilie Sârbu.

Dupã cum se cunoaºte, în judeþul Dâmboviþa, dar nu numai aici, sunt foarte multe localitãþi în care activitatea locuitorilor se bazeazã exclusiv pe cultivarea, sau aproape exclusiv, în proporþie de 90-95%, pe cultivarea cartofului timpuriu ºi a verzei de toamnã.

Suprafaþa cultivatã, spre exemplu, numai în comuna Lunguleþu este de peste 2.500 de hectare, iar 95% din venituri le obþin din cultura verzei, a cartofului ºi a altor legume. Cu toate acestea Ñ eu am fost în localitãþile respective sãptãmâna trecutã Ñ, locuitorii s-au plâns cã nu primesc subvenþia de un milion de lei pentru hectar cultivat. De ce? Pentru cã nu au, chipurile, certificatul de calitate cerut de ordonanþa intratã în vigoare dupã ce oamenii, agricultorii, au obþinut, au procurat sãmânþa, conform tradiþiei în lunile august, septembrie, octombrie anul trecut. Deci este absolut o aberaþie, având în vedere faptul cã ei trãiesc numai din asemenea culturi ºi statul nu catadicseºte sã aplice aceleaºi norme pentru toate culturile, conform ordonanþei.

Deci solicit ministrului agriculturii sã aplice acelaºi procedeu ºi în cazul de faþã, aceeaºi unitate de mãsurã. Vã mulþumesc.

Pentru cã domnul deputat Anghel Stanciu manifestã stãri de nervozitate, îi dau cuvântul dumnealui, ca sã nu-ºi piardã elanul. Vãzând cele 7 pagini, vã reamintesc cu supuºenie cã este cazul sã prezentaþi numai obiectul acestora, nu sã le dezvoltaþi dupã tehnica dumneavoastrã.

Da, domnule preºedinte, vã mulþumesc. Voi prezenta numai obiectul.

Deci interpelarea noastrã se adreseazã distinsului domn ministru Dan Ioan Popescu, ministrul industriilor ºi resurselor, ºi are ca obiect mãsura de austeritate barbarã impusã în cadrul politicii sale sociale de cãtre Guvernul Adrian Nãstase privind oprirea apei calde în municipiul Iaºi, în condiþiile în care Guvernul trebuia sã achite 55 de miliarde de la bugetul statului cãtre Regia de termoficare Iaºi pentru subvenþionarea cãldurii oamenilor cu venituri sub salariul minim pe economie pentru lunile ianuarie, februarie ºi martie ºi în condiþiile în care cetãþenii arondaþi la 30 de puncte termice ºi-au achitat consumurile, conform facturilor de platã, rãmânând datorii neachitate la 15 puncte termice. Deci aceºti oameni sunt buni platnici ºi sunt sancþionaþi pentru ceva ce nu le aparþine.

Solicitãm domnului ministru sã ne spunã când va plãti Guvernul subvenþia Ñ la Iaºi n-au cuplat caloriferele Ñ ºi ce mãsuri are de gând sã ia spre a se evita aceastã situaþie care nu este demnã de o þarã care este situatã în Europa.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc.

Pãcat cã nu sunteþi aºa de concis ºi în timpul dezbaterilor la proiectele de legiÉ ºi de constructiv. Domnul deputat Marian Ionescu.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea mea se adreseazã, aceeaºi interpelare de fapt, domnului Ovidiu Tiberiu Muºetescu, ministru pentru privatizare ºi administraþia participaþiunilor statului, domnului Dan Ioan Popescu, ministrul industriei ºi resurselor, ºi domnului Mihai Nicolae Tãnãsescu, ministrul finanþelor publice.

Aceastã interpelare vizeazã o întreprindere care este cunoscutã ºi arhicunoscutã atât în þara noastrã, cât ºi pe plan internaþional, ºi anume Întreprinderea de Utilaj Petrolier, care are o vechime de circa 115 ani, întreprindere care fabricã la ora actualã, este unicã fabricantã, producãtoare de utilaj petrolier de micã ºi medie adâncime ºi ale cãrei produse sunt foarte bine cunoscute atât în þara noastrã, cât ºi în strãinãtate.

De asemenea, aceastã întreprindere este integratã în cadrul întreprinderilor strategice pentru cã fabricã arãmãturi nucleare agremenentate conform standardelor internaþionale de cãtre partea canadianã pentru Centrala atomonuclearã de la Cernavodã, ºi anume: din sesizãrile unor salariaþi ai Întreprinderii de Utilaj Petrolier rezultã unele neclaritãþi privind modul de privatizare a acestei societãþi care produce produse deosebite pentru economia româneascã. Având în vedere aceastã situaþie ºi faptul cã aceastã societate este ºi singurul producãtor pentru S.N.P. Petrom, rugãm pe domnii miniºtri evidenþiaþi anterior sã ne prezinte care este stadiul privatizãrii societãþii Întreprinerii de Utilaj Petrolier Târgoviºte, precum ºi sã ne prezinte ºi legalitatea ºi oportunitatea acestei tranzacþii.

De asemenea, solicitãm un punct de vedere privind situaþia socialã a angajaþilor care au fost anunþaþi de cãtre o întreprindere care se pare cã a cumpãrat aceastã întreprindere de utilaj petrolier, cã va disponibiliza 1000 de oameni. ªi aºa aceastã întreprindere, pânã în 1989, avea 12.300 de oameni, a rãmas cu 2.400 de oameni ºi conform privatizãrii, conform planului strategic de privati-

zare a unor întreprinderi, deci, iatã cã vom ajunge cu circa 10% din numãrul de oameni.

Întrucât prin programul de privatizare al actualului Guvern al României se precizeazã politici economice benefice atât în plan economic, cât ºi social, solicitãm domnilor miniºtri clarificãri în acest sens.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc.

Domnul deputat ªtefan Baban.

Mulþumesc, domnule preºedinte. O sã fiu foarte scurt ºi o sã vã dovedesc imediat.

Prima interpelare se adreseazã domnului Adrian Nãstase, prim-ministru al Guvernului României. Am sã dau titlul numai: Ploaia de legi ºi ordonanþe zãpãceºte investitorii; dezvoltarea, data viitoare. Cealaltã se adreseazã la doi miniºtri, domnului ministru al Ministerului Muncii ºi Solidaritãþii Sociale, Marian Sârbu, ºi domnului ministru Nicolae Tãnãsescu, ministrul finanþelor publice: reeºalonarea de la plata datoriilor, din nou, din curtea ministerelor.

Vã mulþumesc. Data viitoare voi dezvolta.

Mulþumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Damian Brudaºca. Vã rog sã remarcaþi cã are doar o interpelare, nu mai are ºase.

Voi fi foarte scurt, domnule preºedinte.

Am douã interpelãri, una adresatã domnului ministru Ovidiu Muºetescu ºi se referã la tentativa unor persoane din cadrul Firmei S.C. ”TerapiaÒ Ñ S.A. de a falimenta aceastã firmã. În textul scris al interpelãrii prezint detalii în legãturã cu acest aspect, solicitând intervenþia Domniei sale pentru a evita ca una dintre întreprinderile remarcabile în producþia de medicamente din România sã aibã soarta care i se pregãteºte.

Cea de a doua interpelare se adreseazã domnului academician Rãzvan Theodorescu, ministrul culturii ºi cultelor, solicitându-i sã analizeze posibilitatea alocãrii a circa 1,5 miliarde de lei pentru repararea clãdirii care adãposteºte Muzeul etnografic al Transilvaniei, clãdire din anul 1604, cu un istoric extrem de bogat, impresionant atât sub aspect politic, cât ºi sub aspect cultural, spiritual. Nu vã reþin cu detalii, precizez faptul cã insist pe aceastã contribuþie a Ministerului Culturii, având în vedere cã o ruinã care se gãseºte la Bonsida, dar care a aparþinut unui grof ungur, a beneficiat din partea predecesorului Domniei sale de un sprijin substanþial de 950 de milioane de lei anul trecut, fãrã ca ministerul similar din Ungaria sau Fundaþia Soros cã-ºi respecte obligaþia.

24 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 70/17.V.2001

Atenþionez totodatã pe domnul ministru ºi asupra faptului cã într-o emisiune TV în limba maghiarã din 4 septembrie anul trecut, urmaºii grofului Banfi, aflãtori actualmente în Statele Unite ale Americii, declarau cã aºteaptã cu nerãbdare momentul ca dupã ce statul român reface acest castel sã intre în posesia lui, evident, prin sistemul prin care foarte mulþi, unii chiar criminali la adresa poporului român, în ultima vreme, ºi-au recuperat proprietãþile.

Acesta a fost obiectul interpelãrilor. Mulþumesc.

Mulþumesc.

Domnul deputat Adrian Moisoiu, ultimul care prezintã o interpelare în ºedinþa de astãzi.

Domnule preºedinte, în primul rând, permiteþi-mi sã vã felicit pentru modul cum aþi petrecut week-endul, pentru cã vãd cã sunteþi atât de bine dispus la o orã aºa de târzie ºi dupã o ºedinþã atât de lungã.

În al doilea rând, aº dori, în primul rând, sã vã atenþionez, prin faptul cã nu am primit încã rãspuns la întrebãrile pe care le-am pus M.L.P.T.L.-ul, deci, Ministerul Lucrãrilor Publice, Transportului ºi Locuinþei încã în data trecutã, dat fiind cã la art. 159 se spune cã în termen de 15 zile trebuie sã se dea rãspunsul scris. Acest rãspuns scris Ð cã l-am solicitat oral ºi scris Ð încã nu l-am primit.

În ceea ce priveºte intervenþia mea de astãzi, în primul rând aº dori sã pun o primã întrebare. Dacã

A.P.A.P.S. cunoaºte modul fraudulos în care Fondul naþional ”DunãreaÒ valorificã activele cesionate acestuia. Un exemplu îl reprezintã Avicola ”UngheniÒ din judeþul Mureº, pentru care s-a încasat suma de 14 miliarde 520 de milioane de lei faþã de 58 de miliarde 992 de milioane 794 de mii de lei, cât era preþul de strigare.

Deci întrebarea cred cã este limpede, ºi anume: statul român a fost devalizat ºi deci A.P.A.P.S. are sau nu are de gând sã declanºeze un control?

În al doilea rând, vreau sã mã adresez Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei, pentru cã am întâlnit în teritoriu urmãtoarea situaþie, ºi anume: în Târnãveni ºi în localitãþile adiacente din judeþul Mureº, pe care-l reprezint aici, în primele trei zile ale lunii se epuizeazã fondul destinat compensãrii medicamentelor, motiv pentru care pensionarii se înghesuie în aceste 3 zile ca sã-ºi primeascã aceste medicamente compensate. Întrebarea care se leagã: ce se întâmplã cu cei care nu reuºesc ca, în aceastã perioadã, sã-ºi primeascã medicamentele compensate, respectiv ce se întâmplã cu cei care sunt bolnavi ºi se îmbolnãvesc în partea a doua a unei luni? Mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

ªi eu vã mulþumesc ºi vã mulþumesc celor care aþi rezistat pânã acum.

Declar închisã ºedinþa de astãzi. Ne întâlnim mâine dimineaþã, potrivit programului anunþat. Noapte bunã!

**EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI Ñ CAMERA DEPUTAÞILOR**

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti,

cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 70/17.V.2001 conþine 24 de pagini.**

Preþul 17.736 lei