Stenogramă plen

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stimaþi colegi,

Vã rog sã poftiþi în salã ºi rog insistent ca cei doi secretari de ºedinþã sã vinã, totuºi, sã mã asiste!

Vã rog sã folosiþi toate uºile din salã, sã nu vã aglomeraþi numai pe una!

Îi rog frumos pe domnii secretari Leonãchescu ºi BorbŽly sã vinã sã mã asiste la începerea ºedinþei.

Dacã domnul secretar BorbŽly are monitorul deschis, îl rog colegial sã vinã jos, sã putem începe ºedinþa!

Doamnelor ºi domnilor deputaþi, Permiteþi-mi sã declar deschisã ºedinþa de astãzi.

Vã anunþ cã din cei 344 de deputaþi 236 ºi-au înregistrat prezenþa. Sunt absenþi 108, din care 29 participã la alte acþiuni parlamentare.

Vã rog sã fiþi de acord cu constituirea a douã comisii de mediere care se vor ºi întruni astãzi.

Prima este la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 43/2002 privind Parchetul Naþional Anticorupþie, unde sunt propuºi domnii deputaþi: Cliveti Minodora, Gaspar Acsinte, Neagu Ion, Hogea Vlad Gabriel, Moiº Vãsãlie, ªtirbeþ Cornel ºi SzŽkely Ervin-Zolt‡n.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

Stimaþi colegi,

A doua comisie de mediere este cea pentru proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele ºi taxele locale, unde sunt propuºi domnii: Baltã Tudor, Bleotu Vasile, Gubandru Aurel, Moisescu George, Videanu Adriean, Nicolaescu Gheorghe ºi Sali Negiat.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

Unanimitatea celor prezenþi.

Daþi-mi voie sã vã prezint ºi informarea cu privire la iniþiativele înregistrate la Biroul permanent ºi care urmeazã sã fie avizate de comisiile permanente.

1. Proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 83/2002 privind transmiterea cu platã a unor imobile din domeniul privat al statului ºi administrarea Autoritãþii pentru Valorificarea Activelor Bancare în proprietatea Regiei Autonome ”Monitorul OficialÒ, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond Ð Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci; pentru avize Ð Comisia pentru politicã economicã, reformã ºi privatizare ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termen de depunere a raportului: 30 august 2002.

În conformitate cu prevederile art. 197 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

2. Proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 84/2002 pentru completarea Ordonanþei Guvernului nr. 21/1992 privind protecþia consumatorilor, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond Ð Comisia pentru industrii ºi servicii; pentru avize Ð Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termen de depunere a raportului: 30 august 2002. În conformitate cu prevederile art. 197 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

3. Proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 85/2002 privind revenirea în proprietatea publicã a statului ºi în administrarea Ministerului Culturii ºi Cultelor a imobilului Corp A1-S-Pavilion administrativ, situat în municipiul Craiova, str. Mihai Viteazul nr. 4, judeþul Dolj, din patrimoniul Societãþii Comerciale ”Editura Scrisul RomânescÒ Ð S.A., primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege, au fost avizate urmãtoarele comisii: în fond Ð Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic ºi Comisia pentru culturã, arte, mijloace de informare în masã; pentru avize Ð Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termen de depunere a raportului: 30 august 2002.

În conformitate cu prevederile art. 197 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

4. Proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 86/2002 privind înfiinþarea Ghiºeului unic în punctele de trecere a frontierei de stat a României, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond Ð Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã; pentru avize Ð Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termen de depunere a raportului: 30 august 2002. În conformitate cu prevederile art. 197 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

5. Proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 87/2002 privind repartizarea profitului realizat de Societatea comercialã ”Compania Naþionalã Aeroportul Internaþional Bucureºti Ð OtopeniÒ Ð S.A. pentru anul 2001, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond Ð Comisia pentru industrii ºi servicii; pentru avize Ð Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termen de depunere a raportului: 30 august 2002. În conformitate cu prevederile art. 197 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

6. Propunerea legislativã pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurãrilor pentru ºomaj ºi stimularea ocupãrii forþei de muncã, iniþiatã de un numãr de 4 deputaþi.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond Ð Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã; pentru avize Ð Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termen de depunere a raportului: 26 august 2002. 7. Propunerea legislativã privind siguranþa naþionalã a României, iniþiatã de un numãr de 5 deputaþi.

Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond Ð Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã; pentru avize Ð Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi, Comisia comunã a Camerei Deputaþilor ºi Senatului pentru exercitarea controlului asupra activitãþii Serviciului Român de Informaþii.

Termen de depunere a raportului: 26 august 2002.

8. Propunerea legislativã pentru modificarea Legii nr. 115/1996 privind declararea ºi controlul averii demnitarilor, magistraþilor, funcþionarilor publici ºi a unor persoane cu funcþii de conducere, iniþiatã de domnii deputaþi Emil Boc ºi Ioan Oltean.

Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond Ð Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi; pentru avize Ð Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi Comisia pentru drepturile omului, culte ºi problemele minoritãþilor naþionale.

Termen de depunere a raportului: 26 august 2002. 9. Propunerea legislativã pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naþional ºi folosirea sigiliilor cu stema României de cãtre autoritãþile ºi instituþiile publice, iniþiatã de domnul deputat Mihai Cerchez.

Cu aceastã propunere legislativã a fost sesizatã, în vederea avizãrii în fond, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termen de depunere a raportului: 26 august 2002. 10. Propunerea legislativã privind înfiinþarea Institutului pentru Problemele Românitãþii, iniþiatã de domnul deputat Mircea Costache.

Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond Ð Comisia pentru învãþãmânt, ºtiinþã, tineret ºi sport; pentru avize Ð Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termen de depunere a raportului: 26 august 2002. 11. Propunerea legislativã pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naþional ºi folosirea sigiliilor cu stema României de cãtre autoritãþile ºi instituþiile publice, iniþiatã de domnul deputat Mircea Costache.

Cu aceastã propunere legislativã a fost sesizatã, în fond, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termen de depunere a raportului: 26 august 2002.

12. Propunerea legislativã privind acordarea ori schimbarea denumirii strãzilor ºi localitãþilor, iniþiatã de domnii deputaþi Ioan Sonea ºi Mircea Costache.

Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond Ð Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic; pentru avize Ð Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termen de depunere a raportului: 26 august 2002.

13. Propunerea legislativã privind deþinerea câinilor de rasã în România, iniþiatã de domnul deputat Brânzan Ovidiu.

Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond Ð Comisia pentru agriculturã, silviculturã, industrie alimentarã ºi servicii specifice; pentru avize Ð Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termen de depunere a raportului: 26 august 2002.

14. Proiectul Legii privind Codul circulaþiei rutiere, respins în Senat în ºedinþa din 24 iunie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond Ð Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi; pentru avize Ð Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic ºi Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã.

Termen de depunere a raportului: 30 august 2002.

15. Proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 93/2002 pentru modificarea ºi completarea Codului penal al României, primit de la Guvern.

Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond Ð Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi; pentru aviz Ð Comisia pentru industrii ºi servicii.

Termen de depunere a raportului: 30 august 2002. În conformitate cu prevederile art. 197 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

16. Proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 20/2002 privind modificarea ºi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecãtoreascã, adoptat de Senat în ºedinþa din 24 iunie 2002.

Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond Ð Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi; pentru avize Ð Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã.

Termen de depunere a raportului: 30 august 2002. În conformitate cu prevederile art. 197 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

17. Proiectul Legii privind graþierea ºi procedura acordãrii graþierii, adoptat de Senat în ºedinþa din 24 iunie 2002.

Cu aceastã propunere legislativã a fost sesizatã în fond Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termen de depunere a raportului: 30 august 2002.

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

La art. 5, noi credem, iniþiatorii, cã trebuie pãstrat în text ºi semnul electoral, respectiv fiecare partid politic trebuie sã aibã denumire integralã, denumire prescurtatã, semn permanent ºi semn electoral proprii. De ce? Pentru cã, în ultimã instanþã, activitatea cea mai importantã a unui partid politic se desfãºoarã pe timpul campaniei electorale, semnul electoral credem cã trebuie sã fie prevãzut ºi în Legea partidelor, nu numai aºa cum s-a propus de cãtre domnul ministru Gaspar, în Legea

electoralã. Semnul electoral trebuie sã defineascã partidul politic ºi este normal sã-l cuprindem ºi în textul acestui articol.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc.

Domnul ministru Gaspar, autorul amendamentului.

## **Domnul Acsinte Gaspar** _Ñ ministru pentru relaþia cu Parlamentul_ **:**

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

În concepþia noastrã ºi chiar a membrilor comisiei juridice, a fost ca aceastã lege sã cuprindã acele elemente specifice partidului, urmând ca semnul electoral ºi alãturi de alte instituþiuni sã fie cuprins în Legea electoralã.

De aceea v-aº ruga ca sã mergem pe amendamentul care a fost propus ºi acceptat de cãtre comisie.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mulþumesc.

Stimaþi colegi,

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Evident cã ar fi mult mai util ca sã reglementãm aceastã chestiune acum, doar dacã vreþi ºi pentru simplul motiv cã în Legea electoralã ar putea sã scape acest lucru. Este, în mod logic, este logic faptul cã un partid trebuie sã aibã un semn electoral ºi un semn distinctiv comun, pentru cã, altfel, se pot crea confuzii.

Nu cred cã trebuie sã aºteptãm o altã lege pentru a reglementa acest lucru.

## Stimate coleg,

Legea electoralã nu poate omite acest lucru, din moment ce face parte din obiectul ei. Grija aceasta nu ar trebui sã vã copleºeascã, doar dacã sunt alte motive.

## Domnule preºedinte,

Nu mã copleºeºte acest lucru ºi, în general, nu mã copleºesc chestiuni de acest fel, dar eu cred cã este util ca încã de pe acum sã avem aceastã reglementare, pentru a nu mai avea ºi alte discuþii cu ocazia Legii electorale sau alte neînþelegeri, pentru cã, hai sã fim serioºi, nu suntem nici îngeri ºi nici niºte oameni care sã nu profite de anumite situaþii.

Eu cred cã acum, cât este momentul acesta favorabil, ar trebui sã stipulãm deja aceastã chestiune în mod foarte clar, cu ocazia acestei legi, pentru a evita alte discuþii pe aceastã temã cu ocazia Legii electorale, chiar ºi atunci când vor fi la comisii ºi atunci când vor fi în plen sau la mediere.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mulþumesc.

Împotrivã? 5 voturi împotrivã.

Abþineri? Nici o abþinere.

Cu 59 voturi pentru, 5 împotrivã, nici o abþinere, a fost adoptat amendamentul 8. În consecinþã, art. 5 alin. 1 va avea alcãtuirea rezultatã.

Art. 5 alin. 2.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Adoptat în formularea iniþiatorului.

Art. 5 alin. 3, urmãriþi amendamentul 9. Nu sunt obiecþiuni. Votat amendamentul, modificat textul.

Dupã art. 5 alin. 3, comisia propune, prin amendamentul 10, un alineat nou.

Dacã aveþi obiecþiuni?

Admis amendamentul, introdus textul.

Capitolul II. Titlul.

Adoptat în formularea iniþiatorului.

Art. 6. Urmãriþi amendamentul 11. Nu sunt obiecþiuni.

Adoptat în formularea iniþiatorului.

Art. 7. Urmãriþi amendamentul 12.

Admis amendamentul, modificat art. 7.

Art. 7 alin. 2, comisia propune eliminarea, prin amendamentul 13.

Admis amendamentul, eliminat textul.

Art. 8 alin. 1, 2, 3, 4, 5, comisia nu are amendamente.

Dacã aveþi obiecþiuni? Adoptat în formularea iniþialã cele 5 alineate.

Art. 8 alin. 6, urmãriþi amendamentul 14. Nu aveþi obiecþiuni, admis amendamentul, se modificã alin. 6 de la art. 8.

imperativã a textului iniþial reprezintã un amestec al statului în treburile interne ale unui partid ºi, în acelaºi timp, îngrãdeºte ºi libertatea de asociere a persoanelor, pentru cã poate cã ei doresc sã se asocieze pe alte criterii decât cele teritoriale.

Deci, în consecinþã, vã rog sã acceptaþi acest amendament care face posibilã organizarea partidelor politice în subdiviziuni teritoriale, dar nu-i obligã pe ei sã facã acest lucru.

Mulþumesc.

Din partea iniþiatorului. Poftiþi, domnule senator.

## **Domnul Mircea Teodor Iustian** _Ñ senator_ **:**

Susþinem sã rãmânã textul adoptat în comisie. Practic, textul adoptat în comisie preia ideea iniþiatorului, numai cã îi dã o mai bunã organizare ºi, în acelaºi timp, conciziune.

În acelaºi timp, vreau sã fac o precizare. Partidele politice, când participã, mai ales la alegerile locale, trebuie sã depunã liste pentru unitãþile administrativ teritoriale respective. Legile electorale actuale ºi, foarte probabil, ºi cele viitoare vor prevedea ca depunerea de liste sã se facã de organizaþiile teritoriale locale. Este imposibil altfel sã se facã aceastã depunere de liste. Deci eliminarea acestui text sau modificarea în sensul dorit de deponentul amendamentului respins, practic, nu mai dã posibilitatea partidelor sã funcþioneze conform legislaþiei electorale actuale ºi, foarte probabil, celei viitoare.

Vã mulþumesc.

Deci susþinem aºa cum este formulat textul de cãtre comisie.

Din partea comisiei, domnul vicepreºedinte Boc.

Titlul capitolului III. Adoptat.

Art. 9. Adoptat în formularea iniþiatorului.

Art. 10. Urmãriþi amendamentul 15. Nu aveþi obiecþiuni. Admis amendamentul 15, modificat art. 10, în mod corespunzãtor.

La art. 11, urmãriþi amendamentul 16. Comisia propune eliminarea.

Adoptat amendamentul, eliminat textul. La art. 12, urmãriþi amendamentul 17.

Adoptat amendamentul, modificat art. 12.

Art. 13 alin. 1, urmãriþi amendamentul 18. Admis... Da. Poftiþi, domnule SzŽkely!

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

La art. 13 alin. 1 am un amendament care figureazã la amendamente respinse ºi sunã în felul urmãtor: ”Partidele politice pot avea ca subdiviziuni organizaþii teritoriale, cu un numãr minim de membri prevãzut de Statut.Ò Diferenþa faþã de textul iniþial este aceea cã amendamentul meu este un text permisiv, care permite crearea de organizaþii teritoriale, dar nu obligã partidele politice sã aibã astfel de organizaþii.

Dupã pãrerea mea, statul nu ar trebui sã mai intervinã în viaþa internã a partidelor politice ºi nu ar trebui sã prevadã cum sã se organizeze, dupã ce criterii sã se organizeze un partid politic. Cred cã aceastã prevedere

Comisia îºi menþine punctul de vedere formulat în raportul iniþial.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Mulþumesc.

Cu aceastã precizare, supun amendamentul 18 votului dumneavoastrã. În situaþia în care va fi adoptat, nu mai trebuie sã

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Intervenþia mea se bazeazã pe o prevedere a art. 101 din Regulamentul Camerei Deputaþilor: ”În plenul Camerei se pot formula amendamente de corelare tehnico-legislativã, gramaticale sau lingvistice.Ò

În acest sens, impresia mea este cã, în actuala lui formulare, art. 14 al propunerii legislative nu se coreleazã optim cu art. 15. În acesta din urmã se vorbeºte despre adunarea generalã a membrilor partidului politic sau a delegaþilor acestora ca organ suprem de decizie la nivel naþional al partidului. În schimb, în art. 14 se vorbeºte doar despre adunarea generalã a membrilor ca unul din forurile obligatorii de conducere, celãlalt fiind organul executiv.

Se naºte întrebarea: Câtã vreme art. 21 alin. 3 prevede existenþa a cel puþin 50.000 de membri fondatori, iar art. 37 alin. 2 cel puþin 50.000 de voturi la nivel naþional pentru continuarea existenþei legale a unui partid, cum putem opera concret cu noþiunea de adunare generalã ca for obligatoriu de conducere? Întrunirea lui statutarã ar presupune prezenþa a minimum 25.000 plus 1, ceea ce, practic, este de neconceput. Cred cã iniþiatorul este cel mai abilitat sã ne sugereze soluþionarea problemei ºi sã precizeze pânã la ce nivel se poate utiliza noþiunea de adunare generalã.

Vã mulþumesc.

Domnule senator Mircea Iustian, doriþi sã faceþi vreo precizare?

Susþinem menþinerea textului în forma actualã; 14.1 este norma generalã. Dacã modificãm în acest moment textul s-ar putea sã existe alte necorelãri ºi deja am senzaþia cã pot apãrea niºte necorelãri.

Eu aº fi de pãrere, dacã domnul deputat ªtefan Cazimir doreºte sã aducã amendamente la acest articol ºi alineatelor din acest articol, sã le aducã în momentul când legea va ajunge la Senat, pentru a nu face ºi mai mari necorelãri în textul legii.

Deci suntem de pãrere sã se menþinã în acest moment actualul text.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Comisia este de aceeaºi pãrere.

Nu din partea comisiei, ci în nume personal.

Doriþi sã interveniþi personal. Vã rog.

Domnule preºedinte, la ”Amendamente respinseÒ, la punctul 2, existã un amendament al Grupul parlamentar al Partidului Democrat, pe care-l voi susþine în faþa dumneavoastrã.

Iniþiatorul propunea urmãtoarea formulã: ”Pierderea sprijinului politic al partidului, ca ºi demisia sau excluderea din partid, în cazul unui membru aflat într-o funcþie publicã, dobânditã prin numire sau alegere, datorate apartenenþei la acel partid, conduce la pierderea imediatã a funcþiei publice respective ºi la înlocuirea persoanei prin procedurile legale.Ò Amendamentul Guvernului vizeazã eliminarea acestui text.

Noi am propus un text alternativ la cele douã, care sunã în felul urmãtor: ”Demisia sau înscrierea într-un alt partid a unui membru ce ocupã o funcþie publicã, dobânditã prin numire sau alegere datoritã apartenenþei la acel partid, conduce la pierderea imediatã a funcþiei publice respective ºi la înlocuirea persoanei prin procedurile legale.Ò

Care este diferenþa între textul nostru ºi textul iniþiatorului? Dacã în viziunea iniþiatorului ºi pierderea sprijinului politic conducea la pierderea funcþiei dobândite de cãtre acel membru, noi am apreciat cã acest lucru este prea mult ºi pentru a evita potenþialele abuzuri ca unele persoane sã fie excluse din funcþii doar prin retragerea sprijinului politic, noi am pus drept sancþiune numai atunci când o persoanã care deþine o funcþie de la un partid, în mod voluntar demisioneazã sau se înscrie într-un alt partid politic. Atunci, pe bunã dreptate, ne punem întrebarea: De ce mai serveºte acel partid? De ce sã mai ocupe o funcþie datã de cãtre partidul pe care l-a reprezentat? Aceastã mãsurã ar contribui, pe de o parte, la asanarea vieþii politice din România ºi ar întrona o anumitã rigoare, iar, pe de altã parte, ar corespunde standardelor în materie, în materia responsabilitãþii politice. Deci numai demisia sau înscrierea într-un alt partid politic sã aibã drept efect pierderea funcþiei deþinute. Mulþumesc.

Domnul deputat ªtefan Cazimir.

Îi cer iertare domnului vicepreºedinte al comisiei juridice Emil Boc pentru faptul cã poate îl voi plictisi, repetând ceea ce i-am mai spus ºi altã datã, dar mã bizui pe rãbdarea ºi pe cordialitatea pe care le-a manifestat în toate ocaziile.

Argumentarea care se face de cãtre susþinãtorii unui astfel de amendament, cã aplicarea lui ar contribui la asanarea vieþii politice, este o argumentare reversibilã. S-ar putea sã ne pomenim cu stimularea ipocriziei. Cei care ar ºti cã, demisionând din partid, îºi pierd funcþia nu ar mai face act formal de demisie, dar s-ar comporta în conformitate cu noile lor adeziuni ºi simpatii. Este de fapt argumentarea pe care a dezvoltat-o în 1992, când se dezbãtea Legea electoralã, domnul Mihai Constantinescu.

Mi se pare cã, punând în cumpãnã cele douã argumente, cel privitor la stimularea ipocriziei nu poate fi trecut cu vederea.

pe liste la alegerile urmãtoare, dar nu poate, prin faptul cã a pãrãsit partidul, indiferent pe ce cale, sã piardã mandatul.

Eu am sugerat în comisie cã aceastã normã, sigur cã fiecare partid îºi va croi un statut, iar în cadrul statutului, la ”sancþiuniÒ, dacã apreciazã, sã-ºi treacã o asemenea prevedere, dar în lege dacã o trecem este neconstituþionalã.

Domnule senator, doriþi sã interveniþi? Nu doriþi. Domnule Haºotti, poftiþi!

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Este evident, colegul nostru, domnul deputat Boc, are perfectã dreptate. Toate partidele, timp de 12 ani, s-au confruntat cu aceastã situaþie, dar absolut toate, indiferent cã au fost la putere sau în opoziþie. Vagabondajul politic din România a atins cote incredibile. Vreau sã vã amintesc cã legislatura trecutã, la Senat, Grupul senatorilor independenþi devenise în 1996 cel mai important grup, din punct de vedere numeric, cel puþin. Lucrul acesta nu este firesc. ªtiu cã ºi cu alte ocazii au fost aduse în discuþie ºi au fost prezentate aici argumente similare. Este evident cã existã un contract care se face între un membru al unui partid care candideazã pe o listã ºi partidul respectiv, câtã vreme este scrutin de listã este absolut fireascã aceastã prevedere.

Sigur, se poate invoca aici chestiunea mandatului imperativ, dar dacã avem o judecatã coerentã asupra a ceea ce vrem sã facem ºi dacã vrem sã limpezim activitatea politicã a fiecãrui parlamentar, a fiecãrui ales local în fond, pentru cã a fost o discuþie ºi pe aceastã temã. Trebuie sã introducem aceastã prevedere ºi sã o avem în vedere ºi atunci când discutãm revizuirea Constituþiei. Nu cred cã este normal, nu cred cã este firesc ca partidele, care sunt aºa cum sunt ºi sunt destule argumente pentru a fi criticabile prin activitatea lorÉ prin urmare, nu cred cã ar fi inutil ca aceastã prevedere sã fie trecutã în textul legii, urmând sã armonizãm tot ceea ce vom face de aici încolo, pentru ca partidele politice sã se comporte normal sau decent, dacã doriþi.

Domnul deputat Gaspar.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Problema aceasta a fãcut obiectul unor îndelungate discuþii în Comisia juridicã ºi, în final, comisia a ajuns la soluþia de eliminare a textului, avându-se în vedere cã raporturile care se creeazã între partid ºi cel care provine dintr-un partid ºi numit într-o funcþie nu sunt raporturi juridice, sunt raporturi politice.

Curtea Constituþionalã a statuat în vreo douã decizii cã mandatul pe care-l are deputatul sau senatorul îl are ca urmare a votului care a fost exprimat de electorat, iar între partid ºi parlamentar relaþia este de ordin politic, de ordin moral ºi partidul nu are decât sã nu-l mai treacã

Da. Poftiþi, domnule Boc.

Domnul ministru are dreptate când invocã textul Constituþiei cu privire la deputaþi ºi senatori. Aºa este. Pânã nu vom modifica Constituþia, unde se menþioneazã cã orice mandat imperativ este nul, o asemenea formulã nu poate fi acceptatã în cazul deputaþilor ºi senatorilor. Repet, numai acolo avem aceastã formulã, cã orice mandat imperativ este nul, ºi în Constituþie se spune cã deputaþii ºi senatorii sunt în slujba poporului, în rest, o putem aplica aceastã formulã primarilor, consilierilor locali, consilierilor judeþeni, precum ºi altor persoane care deþin funcþii pe baza apartenenþei la un partid politic, pe baza acestui criteriu. ªi atunci avem, pe de o parte, în faþã, procesul de revizuire a Constituþiei, unde ºi la nivel parlamentar putem aplica aceastã formulã, dacã vom dori, iar, dacã o menþinem în textul legii, ea va fi aplicabilã tuturor celorlalte structuri. Amintiþi-vã de migraþia politicã a primarilor chiar ºi în acest mandat, precum ºi în mandatele anterioare, amintiþi-vã de migraþia politicã a consilierilor locali ºi judeþeni.

A spus domnul ministru cã este vorba de un raport politic. Aºa este, dar putem noi ignora raportul politic are existã, pe de o parte, între ales pe o listã ºi cetãþean? Cetãþeanul dã votul persoanei respective în considerentul apartenenþei lui la o anumitã listã de partid. Deci este ºi un raport între cetãþean ºi acela care este ales. Nu este corect oare sã îl sancþionãm pe acela care înºalã voinþa electoratului? În momentul în care el trece de la un partid la altul, el, în fapt, sfideazã voinþa electoratului, voinþa aceluia care l-a votat. Nu credeþi cã este nevoie sã trecem ºi la o sancþiune suplimentarã, în afarã de cea pe care o va putea avea la urmãtoarele alegeri?

Sancþiunea ar trebui sã fie menþinutã prin acest text de lege, ca acela care înºalã voinþa electoratului sã piardã mandatul, iar la nivelul senatorilor ºi deputaþilor, am precizat, ea nu se va aplica pânã nu se revizuieºte Constituþia, dar ar putea fi aplicatã la toate celelalte structuri.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule deputat. Domnul deputat Timiº.

V-aº ruga sã încercãm sã închidem dezbaterile la acest text.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Aº vrea sã reamintesc un text pe care toatã lumea îl ºtie, cã orice mandat este reprezentativ. Dacã noi venim aici cu mandate imperative, am rãsturna o legãturã constituþionalã sau o ordine constituþionalã. De unde vine mandatul reprezentativ? Nu vine de la partid. Partidul este cel care mijloceºte în virtutea raporturilor politice despre care amintea domnul ministru Gaspar.

Mandatul reprezentativ vine de la detentorul puterii, detentorul puterii este poporul. Deci noi reprezentãm naþiunea; deputaþii ºi senatorii, în actuala formulã constituþionalã, reprezintã poporul român; pe el îl reprezentãm. Deci legãturile cu partidul sunt de altã naturã ºi nu sunt de naturã constituþionalã, iar prin Legea electoralã noi suntem trimiºi aici, în Parlament, pe baza unor raporturi constituþionale.

În consecinþã, apreciez cã acest text este general ºi el nu se poate aplica, pe de o parte, la senatori ºi deputaþi ºi, pe de altã parte, la consilieri locali ºi judeþeni ºi la alte persoane care sunt alese prin vot.

Deci vã rog sã pãstraþi în aceastã formã textul proiectului legii. Mulþumesc pentru atenþie.

Ultima intervenþie. Domnul deputat Haºotti.

Domnilor, ºtiu cã atunci când vorbesc juriºtii auzim argumente juridice care pot sta sau nu pot sta în picioare. Lucrurile mi se par mai simple. Câtã vreme este un scrutin de listã, cetãþeanul voteazã lista, ºi nu omul Ð (1).

(2) Oricâte statute am putea imagina, legea este cea care trece peste statut ºi este invocatã legea ºi cu asta se terminã.

Problema este simplã. Vrem sã terminãm o datã pentru totdeauna cu migraþia aceasta politicã cãreia eu îi zic vagabondaj politic ºi care s-a manifestat de 12 ani într-o manierã incalificabilã pentru viaþa politicã româneascã? Votãm în acest sens. Vrem sã încurajãm, de fapt, ceea ce s-a întâmplat timp de 12 ani ºi jumãtate? Votãm în celãlalt sens, este simplu.

Poftiþi, doamnã deputat Jipa.

Vã propun ca dupã doamna deputat sã sistãm discuþiile, dupã dumneavoastrã.

Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Nu sunt voturi împotrivã.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Îmi pare rãu, dar colegul antevorbitor m-a incitat ºi de aceea mã aflu în faþa dumneavoastrã.

Aceastã migraþie este, într-adevãr, migraþia pãsãrilor migratoare, ºtiþi cum vine vorba. Nu mi se pare nici o clipã normal, deºi se întâmplã ºi s-a întâmplat. Sã ºtiþi cã fenomenul poate sã se ºi inverseze la un moment dat. Electoratul, când a votat, a votat o anumitã persoanã, pentru cã a votat partidul, faptul cã face parte din partidul X sau partidul Z; a convins acel partid electoratul sã voteze, persoana a fost pe listã, nu a fost vot din celãlalt. Deci, în aceastã situaþie, sã nu-mi spuneþi mie cã în momentul în care am fost votat de cineva, eu nu înºel aºteptãrile electoratului în momentul în care îmi dau demisia din partidul X ºi mã înscriu în partidul Y în timpul unui mandat.

A, doresc sã fac acest lucru între douã mandate ºi voi figura, voi fi acceptat sã figurez pe listele altui partid, este cu totul altceva, dar nu în timp ce mi-a fost acordat un mandat, mandatul acela mi-a fost acordat foarte la obiect, adicã persoana, lista ºi partidul. Aceasta a votat poporul, nu a votat altceva, ori în situaþia în care ne aflãm cu aceastã migraþie dintr-un partid într-altul ºi sã ºtiþi cã nu... eu consider cã nu este un fenomen care se petrece doar acum.

Dacã vom lãsa lucrurile aºa, stimaþi colegi, o sã aveþi surprize sã vedeþi ºi pe mai departe migraþie inversã, nu în maniera în care se produce acum, pentru cã vor exista totdeauna oameni care vor dori sã facã acest lucru din anumite motive ºi nu trebuie sã vã spun eu motivele, pentru cã le înþelegeþi cu toþii.

Deci este foarte periculoasã aceastã manierã ºi eu zic cã ar trebui stopatã o datã pentru totdeauna, dacã consideraþi cã, într-adevãr, este bine venitã ºi din modificãrile la Constituþie pe care le-am vãzut, pentru cã nu se poate nici o clipã vorbi despre un lucru fãrã a avea în vedere ºi celãlalt. Am vãzut cã se tinde la acelaºi lucru. Deci am fost de acord cu modificãrile la Constituþie, unde avem referiri ºi la tema aceasta, dar acum nu suntem de acord cu situaþia din Legea partidelor politice. Între Legea partidelor politice ºi Constituþie totodeauna va exista o legãturã indestructibilã.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Mulþumesc.

Stimaþi colegi, amendamentul domnului Boc este, practic, o variaþiune la actualul text 18. Din acest punct de vedere, oricum, sunt obligat sã

Cu 77 voturi pentru, 16 împotrivã, o abþinere, s-a adoptat amendamentul 25 ºi, deci, s-a eliminat textul ºi s-a respins ºi amendamentul domnului Boc.

Art. 19. Dacã aveþi obiecþiuni?

Votat, în unanimitate, în formularea iniþiatorului. Cap. IV Ð adoptat.

Art. 20 alin. 1, urmãriþi amendamentul 26. Adoptat amendamentul, modificat textul.

Art. 20 alin. 2 ºi alin. 3, comisia nu are amendamente.

Adoptate ambele alineate de la art. 20 în formularea iniþiatorului.

La art. 21 urmãriþi amendamentul 27. Domnul deputat SzŽkely.

La art. 21 alin. 1 am un amendament care figureazã în amendamentele respinse ºi se referã la eliminarea din text a prevederii potrivit cãreia ºi codul numeric personal trebuie sã cuprindã lista semnãturilor de susþinere a unui partid.

Deºi legea privind protecþia datelor personale nu interzice în mod expres folosirea în astfel de scopuri codul numeric personal, cu toate acestea, consider cã acest cod conþine informaþii importante despre fiecare persoanã ºi existã un risc ca partidele politice sã gestioneze aceste date personale.

Cred cã nu are nici un rost ºi nu existã nici o raþiune pentru care partidul politic sã aibã o bazã de date privind codul numeric personal al membrilor sãi, cu atât mai mult cu cât celelalte elemente de identificare Ñ numele, actul de identitate, numãrul actului de identitate Ñ sunt suficiente pentru a determina fiecare membru de partid. Codul numeric personal este inutil ºi nu vãd nici un interes public pentru a se prevedea acest lucru în lege.

Deci amendamentul meu se referã la eliminarea din text a sintagmei privind codul numeric personal. Vã mulþumesc.

Mulþumesc.

Staþi puþin, cã mai doreºte ºi domnul secretar Leonãchescu.

Mulþumesc domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Daþi-mi voie sã nu fiu de acord cu propunerea predecesorului, sã eliminãm din text C.N.P.-ul. Aceasta, dintrun motiv foarte simplu: noi suntem þara lui Ionescu ºi Popescu ºi Diaconescu ºi, nu numai cã numele acestea sunt foarte des întâlnite în enorm de multe localitãþi ºi, evident, în foarte multe partide, dar ºi numele de botez apar, Ion Ionescu gãsiþi peste tot. Mai mult de atât gãsim ºi iniþiala tatãlui: Ionescu I. Ion, Popescu I. Petre. De aceea este nevoie de o identificare în plus ºi C.N.P.-ul este un instrument modern.

Propun respingerea amendamentului domnului deputat care a propus acest lucru mai înainte.

Mai doreºte sã intervinã ºi iniþiatorul, domnul Mircea Iustian.

Susþinem textul comisiei. Codul numeric personal trebuie menþinut, pentru cã se coreleazã ºi cu alin. 3 al acestui articol, unde se prevede cã listele trebuie depuse la Tribunalul Municipiului Bucureºti, grupate dupã localitãþi ºi judeþe, tocmai a se putea verifica o altã prevedere legislativã care aratã cã, în cel puþin 21 de judeþe, numãrul semnatarilor pentru înfiinþarea sau reînfiinþarea unui partid politic trebuie sã fie de cel puþin 1.000, altfel, verificarea nu poate avea loc. Codul numeric, în datele pe care le conþine, aratã ºi elemente de genul acesta.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Stimaþi colegi,

Domnule preºedinte, acest amendament pe care îl am la art. 21 alin. 3 se referã la numãrul de membri. În forma iniþiatorului aveam o propunere de 30 de mii de susþinãtori. Guvernul a amendat acest text ºi la comisie a fost acceptat ca lista membrilor sã fie extinsã la 50 de mii de membri fondatori.

Opþiunea noastrã este cã acest numãr de 50 de mii de membri pentru un partid politic nu reprezintã o realitate ºi o necesitate în societatea româneascã, din douã motive. În toate democraþiile consacrate, partidele politice nu se definesc prin dimensiunea lor extensivã, ci, dimpotrivã, se definesc prin dimensiunea lor intensivã, prin capacitatea lor de a se mobiliza ºi prin capacitatea lor de a oferi soluþii alternative, viabile, repet, nu legate de dimensiunea membrilor. Epoca partidelor de masã a dispãrut. Numai în regimurile totalitare avem de a face cu aceastã practicã de înregimentare politicã a tuturor membrilor societãþii; numai în sistemul comunist trebuia toatã lumea sã facã parte fie din P.C.R., fie din F.R.D.S. sau cum se mai numeau fronturile dezvoltãrii socialiste º.a.m.d.; numai sistemele totalitare urmãresc o asemenea concentrare politicã a tuturor cetãþenilor; în democraþie avem societatea politicã ºi societatea civilã ºi aici vin la cel de-al doilea argument. Printr-o asemenea extindere a numãrului de membri, practic, vom contribui la diminuarea forþei societãþii civile. Unde va mai fi societatea civilã dacã, practic, toþi vor fi obligaþi, nu toþi, dar marea majoritate vor fi obligaþi sã vinã ºi sã intre în partide politice? Unde va mai fi alternativa? Unde va mai fi opoziþia societãþii civile dacã societatea va fi constrânsã prin aceastã lege sã fie înregimentatã politic?

Iatã de ce noi credem cã, dacã am pãºit pe drumul democraþiei, trebuie sã avem în vedere cã partidele trebuie sã se defineascã nu prin dimensiunea lor extensivã, ca partide ale numerelor mari. Numai în timpul regimului comunist se adunau la Bucureºti 100 de mii de þãrani la congresul þãrãnimii, pe motivul cã, dacã avem mai mulþi participanþi, decizia este mai bunã. Nu asta este ideea pe baza cãreia funcþioneazã democraþia. Democraþia numerelor mari aparþine regimurilor comuniste.

Iatã de ce amendamentul nostru este fie de menþinere a formulei iniþiatorului la 30 de mii de susþinãtori, fie de acceptare a variantei noastre cu 25 de mii de susþinãtori.

Domnul deputat Timiº.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Eu aº avea uºor o altã pãrere, þinând cont de faptul cã noi, aici, facem ºi realizãm structura unui partid politic: din ce se constituie acest partid politic atunci când îºi începe existenþa; deci din membrii fondatori.

Sigur, varietatea de partide politice este foarte mare. Existã partide de elite, partide de masã, partide religioase, partide cu alte ºi alte forme de exprimare. Nu pot sã spun cã un partid politic se exprimã numai prin calitatea membrilor sãi. Existã diverse scopuri care se aºazã la temelia acestor partide.

Deci, dacã noi ne gândim sã construim schema sau structura unui partid politic, este foarte bine sã-l lãsãm în propunerea nouã a Guvernului, pentru ca acest partid sã fie reprezentativ. Deci partidul trebuie sã fie o instituþie care reprezintã cetãþenii ºi ajutã la exprimarea politicã a cetãþenilor. ªtiþi cã la început era un numãr de 250 de membri care puteau constitui un partid. Încet, am ajuns la 10 mii, acum la 50 ºi, în sfârºit, credem cã o asemenea structurã, cu 50 de mii de membri, este o structurã reprezentativã. Este o structurã reprezentativã în masa populaþiei ºi poate sã-ºi expunã ºi sã-ºi impunã ideile politice.

Vã mulþumesc pentru atenþie, cu rugãmintea de a pãstra textul în propunerea cu 50 de mii de membri.

Domnul deputat SzŽkely mai doreºte sã intervinã. Poftiþi!

Trebuie sã încep prin a vã cere scuze dacã argumentarea mea va fi puþin subiectivã ºi trebuie sã cer scuze de la reprezentanþii Partidului Naþional Liberal pe care-i stimez, dar, totuºi, nu pot sã încep altfel decât a-mi exprima nedumerirea cum o asemenea propunere a putut sã vinã de la Partidul Naþional Liberal.

Eu cred cã esenþa liberalismului este egalitatea de ºanse ºi concurenþa liberã. Dar cum putem vorbi despre concurenþa liberã dacã prin mãsuri administrative draconice eliminãm din competiþie jumãtate din partidele politice?

Eu cred cã vremea activiºtilor de partid a trecut. Dacã nu doriþi ca activiºtii de partid sã stea toatã ziua la cârciumã ºi sã adune semnãturi, atunci sã nu admiteþi acest amendament nici în forma iniþialã, cu 30 de mii de membri, cu atât mai puþin în forma amendatã de Guvern.

Dupã pãrerea mea, legitimitatea ºi aderenþa unui partid, reprezentativitatea unui partid este stabilitã de electorat, de votanþi, ºi nu de membrii de partid. Nu existã nici un interes pentru a înregimenta politic societatea. Partidele politice au nevoie de votanþi, ºi nu de susþinãtori pentru a câºtiga în alegeri.

Consistenþa politicã ºi credibilitatea nu sunt date de numãrul susþinãtorilor ºi nici de contribuþia la formarea ºi exprimarea voinþei politice a cetãþenilor, ci se mãsoarã în numãrul de voturi obþinute în alegeri.

De aceea eu am propus, recunosc, puþin cu þâfnã ºi puþin pentru a-mi exprima nedumerirea cã existã o preocupare în acest sens, exact în sânul Partidului Naþional Liberal, de a înregimenta politic societatea ºi de a ataca societatea civilã.

Aºa cum a susþinut ºi colegul meu, domnul Boc, am propus ca lista sã cuprindã cel puþin o mie de semnãturi ºi propun, evident, eliminarea celorlalte prevederi ale acestui articol. Sigur, sunt conºtient cã, probabil, nu va fi admis acest amendament, dar aceastã dezbatere privind intenþia legiuitorului de a mãri în mod exagerat numãrul necesar al membrilor de partid cred cã a fost utilã. Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Stimaþi colegi,

Variantele colegilor noºtri vor trebui sã suporte consecinþa votului amendamentului comisiei.

Deci, dacã vom adopta amendamentul nr. 27 cu privire la alin. 3 al art. 21, amendament pe care îl gãsiþi la punctul 24, celelalte amendamente vor cãdea.

Cu 57 de voturi pentru, 10 împotrivã ºi douã abþineri, s-a admis amendamentul comisiei; art. 21 alin. 3 se modificã în mod corespunzãtor.

- Pentru art. 21 alin. 4 nu sunt obiecþiuni.

- Dacã aveþi dumneavoastrã?

- Adoptat în formularea iniþiatorului. Art. 22 alin. 1. Dacã aveþi obiecþiuni?

- Adoptat în formularea iniþiatorului.

- Art. 22 alin. 2. Comisia propune, prin amendamentul

- nr. 28, eliminarea.

- Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Admis amendamentul, eliminat textul. Art. 22 alin. 3 rãmâne nemodificat. Dacã aveþi obiecþiuni? Adoptat în formularea iniþiatorului. Art. 23 alin. 1. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Adoptat în formularea iniþiatorului. Art. 23 alin. 2. Urmãriþi amendamentul nr. 29. Nu sunt obiecþiuni.

- Admis amendamentul, modificat art. 23 alin. 2.

- La art. 23 alin. 3 comisia n-a avut amendamente. Dacã aveþi dumneavoastrã? Nu.

- Votat în formularea iniþiatorului. Art. 23 alin. 4. Urmãriþi amendamentul nr. 30. Admis amendamentul; modificat textul.

- Art. 24. Urmãriþi amendamentul nr. 31.

- Admis amendamentul, modificat textul.

- La art. 25. Nu sunt obiecþiuni.

- Votat în formularea iniþiatorului.

Art. 26. Urmãriþi amendamentul nr. 32.

Adoptat amendamentul; modificat art. 26 în mod corespunzãtor.

Art. 26 alin. 1. La art. 26 alin. 2 urmãriþi amendamentul nr. 33.

- Admis amendamentul, modificat textul în mod cores-

- punzãtor.

Art. 27 alin. 1. Nu aveþi obiecþiuni. Votat în formularea iniþiatorului.

Art. 27 alin. 2. Urmãriþi amendamentul nr. 34. Admis amendamentul, modificat art. 27 alin. 2. Art. 28 alin. 1. Urmãriþi amendamentul nr. 35. Admis amendamentul, modificat textul.

16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 117/8.VII.2002

Art. 28 alin. 2 ºi alin. 3. Comisia nu are amendamente. Dacã aveþi dumneavoastrã?

- Adoptate în formularea iniþiatorului.

- Art. 28 alin. 4. Urmãriþi amendamentul nr. 36.

Noi considerãm cã nu este necesar acest amendament: Art. 32[2] Ð ”Partidele politice pot realiza ºi alte forme de asociere cu formaþiuni nepolitice legal constituite, cu scopul promovãrii unor obiective comune.Ò

Imensa majoritate a formaþiunilor nepolitice au în statut prevederea cã ele sunt formaþiuni apolitice. Mã refer la O.N.G.-uri. La sindicate, cu atât mai mult, actualul proiect de lege privind Legea sindicatelor, care se aflã în Parlament, prevede expres cã sindicatele sunt organizaþii apolitice.

Deci nu vãd formaþiuni nepolitice, aproape cã nu existã formaþiuni nepolitice în România cu care se pot asocia partidele politice.

Deci noi susþinem ca alianþele politice sã se facã numai între partide politice ºi, în consecinþã, art. 31 ºi ceea ce urmeazã dupã art. 31, unde se face referire la alte forme de asociere cu formaþiuni nepolitice, sã fie respinse aceste amendamente.

Vã mulþumesc.

Domnul Timiº, din partea comisiei?

Pãstrãm textul comisiei.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Iniþiatorul a dorit sã reglementeze fuziunea partidelor politice.

În comisie s-au depus amendamente în sensul reglementãrii nu numai a fuziunilor, ci ºi a divizãrilor totale ºi parþiale ale partidelor politice.

Aceastã propunere a extinderii ºi la divizare totalã sau parþialã vine în contradicþie atât cu intenþia iniþiatorului, cât ºi cu intenþia autorului celei mai mari pãrþi a amendamentelor, respectiv domnul ministru Acsinte Gaspar, care au avut în intenþie întãrirea partidelor politice, ca aceste partide politice sã fie puternice, ºi nu, dupã ce le facem puternice printr-o serie de reglementãri în sensul creºterii numãrului de membri, o serie de reglementãri privind înscrierea partidelor politice, acum, la reorganizare, sã venim cu reglementãri privind divizarea totalã sau parþialã.

În acest sens, noi susþinem sã se pãstreze formularea datã de iniþiator.

Vã mulþumesc.

Domnul deputat Moldovan ºi apoi, domnul deputat Timiº, în final.

## Domnule preºedinte,

Susþin punctul de vedere al iniþiatorului, având în vedere faptul cã reorganizare nu înseamnã doar fuziune, absorbþie, comasare ºi aºa mai departe. Reorganizarea poate sã însemne ºi o regândire a structurilor formaþiunii politice respective, modificãri de statut ºi aºa mai departe.

În consecinþã, modul în care este formulat art. 34 în varianta iniþiatorilor cred cã acoperã destul de bine ceea ce se intenþioneazã prin aceastã lege ºi cred cã ar fi bine sã rãmânã în forma în care este înscrisã în proiect. Vã mulþumesc.

Vã dau cuvântul, domnule Timiº. Poftiþi!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor colegi,

Comisia propune reformularea art. 34 în forma prezentatã aici, cu douã articole, pentru a putea acoperi toatã plaja de proceduri de reorganizare a unui partid politic. Dacã veþi constata, în partea stângã, unde este textul care propus de iniþiator, se face vorbire doar de procesul de fuziune a partidelor politice.

Noi am cuprins toatã plaja de reorganizare ºi am vorbit în acest caz de partidele constituite legal ºi care pot proceda la reorganizarea prevãzutã de lege.

Deci, pentru mai multã sistematizare, vã rog sã votaþi textul comisiei.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stimaþi colegi,

La art. 34[1] alin. 1 se impune o micã modificare gramaticalã: ”comasarea a douã sau mai multe partideÒ, nu ”multorÒ.

## De acord.

Iniþiatorul? Dacã dumneavoastrã sunteþi de acord cu aceastã rectificare? Vã mulþumesc.

Deci art. 34 s-a adoptat prin modificarea gramaticalã, pentru realizarea acordului.

Amendamentul nr. 52.

Admis amendamentul nr. 52, se introduce art. 34[2] . Amendamentul nr. 53.

Admis amendamentul, se introduce art. 34[3] .

Amendamentul nr. 54. Admis amendamentul, se introduce art. 34[4] . Amendamentul nr. 55. Admis amendamentul, se introduce art. 34[5] . Amendamentul nr. 56. Admis amendamentul, se introduce art. 34[6] . Titlul capitolului VI. Nu aveþi obiecþiuni. Adoptat în formularea iniþiatorului. La art. 35, urmãriþi amendamentul nr. 57. Admis amendamentul, modificat art. 35.

Dupã art. 35 actual, comisia vã propune, prin amendamentul nr. 58, un articol nou.

Admis amendamentul, se introduce art. 35[1] . Prin amendamentul nr. 59, comisia mai propune un text Ð art. 35[2] .

Nu aveþi obiecþiuni. Se introduce art. 35[2] .

La art. 36 comisia n-a avut obiecþiuni. Dacã aveþi dumneavoastrã? Nu. Votat în formularea iniþiatorului. La art. 37 alin. 1, comisia n-a avut obiecþiuni. Nici dumneavoastrã.

Votat în formularea iniþiatorului. La art. 37 alin. 2. Urmãriþi amendamentul nr. 60. Admis amendamentul nr. 60, se modificã art. 37 alin. 2. Art. 38 ºi art. 39. Comisia nu a avut obiecþiuni. Nici dumneavoastrã.

Adoptat în formularea iniþiatorului. Titlul capitolului VII.

Adoptat în formularea iniþiatorului. Art. 40, alin. 1, alin. 2, alin. 3.

Dacã aveþi obiecþiuni la formularea iniþiatorului? Nu. Adoptat în formularea iniþiatorului. La art. 40 alin. 4. Urmãriþi amendamentul nr. 61. Admis amendamentul nr. 61, se modificã art. 40 alin. 4 în mod corespunzãtor.

La art. 41. Comisia nu are obiecþiuni. Dacã aveþi dumneavoastrã? Nu. Adoptat în formularea iniþiatorului. Titlul capitolului VIII. Votat în formularea iniþiatorului. Art. 42 alin. 1. Adoptat în formularea iniþiatorului. Art. 42 alin. 2. Urmãriþi amendamentul nr. 62. Adoptat amendamentul nr. 62, se modificã art. 42 alin. 2 în mod corespunzãtor.

La art. 44 sunt mai multe amendamente respinse.

Aº vrea sã susþin amendamentul Grupului parlamentar al minoritãþilor naþionale. Domnul Varujan Pambuccian, liderul grupului, ne-a mandatat în acest sens.

Cu voia dumneavoastrã, aº vrea sã vã rog sã aprobaþi amendamentul propus de Grupul parlamentar al minoritãþilor naþionale, care sunã în felul urmãtor: ”Organizaþiile cetãþenilor aparþinând minoritãþilor naþionale care participã la alegeri sunt obligate sã respecte, în mod corespunzãtor ºi dacã este cazul, prevederile art. 2, art. 3, art. 5, art. 19 ºi art. 43.Ò

Aº vrea sã spun cã legile în vigoare asimileazã organizaþiile aparþinând minoritãþilor naþionale, partidelor politice în privinþa procedurilor electorale.

ªi încã un argument, dacã-mi permiteþi: aº vrea sã subliniez cã în legea actualã, a Legii partidelor politice, acest articol (ºi aceastã temã) este exact aºa formulat ºi aºa reglementat cum propune Grupul parlamentar al minoritãþilor naþionale.

Vã mulþumesc.

Poftiþi, domnule deputat!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Din partea iniþiatorului, noi suntem de acord cu propunerea fãcutã de Grupul parlamentar al minoritãþilor naþionale.

Vã mulþumesc foarte mult.

Domnul Timiº, din partea Grupului parlamentar al P.S.D. ºi a comisiei.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Pentru a asigura o participare egalã atât partidelor politice, cât ºi organizaþiilor aparþinând minoritãþilor naþionale în procesul electoral, susþinem amendamentul propus de U.D.M.R.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Amendamentul este al Grupului parlamentar al minoritãþilor naþionale, susþinut ºi de U.D.M.R. ºi de iniþiator.

La art. 45 actual.

Domnul deputat Timiº.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

La acest articol, pentru motivul cã existã o prevedere neclarã ºi textele care se abrogã nu sunt individualizate, propunem respingerea.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

ul, în ansamblu, votului în ºedinþa de astãzi.

Raportul comisiei de mediere la proiectul Legii privind înfiinþarea Universitãþii ”EmanuelÒ din Oradea.

Punctele 1, 2 ºi 3 Ð variantele Camerei Deputaþilor. Punctele 4, 5, 6 ºi 7, tot variantele Camerei Deputaþilor, nu se supun dezbaterii ºi votului dumneavoastrã.

Vom supune raportul votului final în aceastã zi. Raportul comisiei de mediere la proiectul Legii privind înfiinþarea Universitãþii ”ApolloniaÒ din Iaºi.

Punctele 1, 2, 3, variantele Camerei Deputaþilor.

Punctele 4, 5, 6 ºi 7, tot variantele Camerei Deputaþilor. Nu se

## **Domnul Gheorghe Þiplica** _Ñ secretar de stat în Ministerul Dezvoltãrii ºi Prognozei_ **:**

## Domnule preºedinte,

Pentru uniformitate, vã propun ca la art. 2 alin. 1 lit. c) în loc de cuvântul ”asociaþieiÒ sã fie înscris ”asocieriiÒ. Cred cã a fost o scãpare.

Stimate coleg, dacã e vorba despre o eroare materialã, aceasta se va repara. Dacã doriþi sã modificãm înþelesul textului, atunci vã întreb dacã vreþi sã iasã legea acum sau în toamnã, când vor avea loc divergenþe între noi ºi Senat?

Pentru cã, dacã noi votãm într-un fel ºi Senatul în alt fel, ajungem în toamnã la divergenþe.

Nu, deci peste tot în proiectul legii s-a înlocuit cuvântul ”asociaþieÒ cu ”asocieriiÒ ºi aici este singurul alineat...

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Vã rog sã sesizaþi Departamentul tehnic ºi, dacã, într-adevãr, este o eroare materialã, se va repara acolo.

Deci la punctul 3 rãmâne varianta Camerei Deputaþilor.

La punctul 4, tot varianta Camerei Deputaþilor.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu, nu cã nu puteþi avea, pentru cã, dupã regulament, la variantele Camerei Deputaþilor nu se mai supun dezbaterii.

La punctul 5, text comun.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri?

Unanimitatea celor prezenþi.

Pentru acelaºi articol 3, la lit. b) ºi c) comisia a propus variantele Camerei Deputaþilor.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu, din nou am cãzut în greºealã, la variantele Camerei Deputaþilor nu puteþi avea obiecþiuni.

Punctul 6, text comun. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri?

Unanimitate, s-a adoptat art. 5 alin. 1 ºi 4 Ð text comun.

Pentru alin. 3 de la art. 5 comisia ne propune, tot la punctul 6, varianta Camerei Deputaþilor, care nu se mai supune dezbaterii noastre.

La punctul 7, pentru art. 6, preambul, comisia ne propune text comun.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Pentru lit. a) comisia ne propune varianta Camerei Deputaþilor.

La lit. d), text comun.

Aici vã întreb dacã aveþi obiecþiuni?

Nu aveþi, adoptat în unanimitate.

Pentru punctul 8, la art. 7 lit. a), b), comisia propune text comun.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu sunt.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

Unanimitate. S-a adoptat textul comun.

La art. 7 pentru lit. c) comisia propune varianta Camerei Deputaþilor, care nu se mai supune dezbaterii. La lit. d), de asemenea, varianta Camerei Deputaþilor. Nu se supune dezbaterii.

La punctul 9, pentru art. 9 alin. 1 lit. a) ºi b), varianta Camerei Deputaþilor, nu se supune dezbaterii.

siei de mediere la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 75/2000 privind autorizarea experþilor criminaliºti.

Punctul 1, varianta Senatului.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Punctul 2, tot varianta Senatului. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Punctul 4, text comun. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Punctul 5, varianta Senatului. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Punctul 6, text Senat. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Punctul 7, text comun. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu sunt. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Punctul 8, text comun. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu sunt. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Raportul îl vom supune votului dumneavoastrã final dupã ora 12,00.

Raportul comisiei de mediere la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 21/2002 privind gospodãrirea localitãþilor urbane ºi rurale.

Punctul 1, varianta Senatului.

- Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Punctul 2, varianta Senatului.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Punctul 3. Dacã sunt obiecþiuni? Nu. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Punctul 4, varianta Senatului. Obiecþiuni? Nu sunt. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Punctul 5, varianta Camerei Deputaþilor. Nu se supune votului.

Punctul 6. Text Senat.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu sunt.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Punctul 7, varianta Camerei Deputaþilor. Nu se dezbate.

Punctul 8. Textul Senatului.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi, Veþi observa cã în varianta textului comun se prevede ca lista evenimentelor de importanþã majorã sã fie aprobatã de cãtre Guvern.

Numai puþin! Sã lãmurim întâi art. 21 alin. 1, care este varianta Senatului.

La acesta aveþi obiecþiuni? Nu. Cine este pentru? Împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Pentru art. 19 alin. 2, cu privire la textul comun propus, aici are o problemã domnul Onisei. Poftiþi!

Singura autoritate publicã responsabilã de problemele audiovizualului este C.N.A.-ul ºi legea acum în vigoare prevede acest lucru ºi acest proiect de lege întãreºte rolul de autoritate publicã al C.N.A.-ului.

Peste tot în lume, ºi mai ales în þãrile membre ale Uniunii Europene, autoritatea care stabileºte lista evenimentelor de importanþã majorã este autoritatea publicã abilitatã sã reglementeze în domeniul audiovizualului. Prin urmare, nu Guvernul.

De asemenea, ca sã nu se producã confuzii, ar trebui sã spun colegilor cã evenimentele de importanþã majorã sunt definite în lege ºi ele se judecã funcþie de gradul posibil de audienþã. În þãrile Uniunii Europene, de pildã, lista care este transmisã comisiei Uniunii Europene conþine, ca sã dau un exemplu, Campionatul intern de handbal la danezi, pentru cã ei sunt campioni mondiali la handbal feminin, ºi aºa mai departe.

A da posibilitatea Guvernului sã stabileascã aceastã listã dã în acelaºi timp posibilitatea Executivului sã vinã cu o serie de evenimente pe care numai el le crede de importanþã majorã ºi care nu reflectã, de altfel, interesul majoritãþii populaþiei, publicului ºi interesul strict public al Guvernului.

Prin urmare, lista trebuie stabilitã de cãtre C.N.A. ºi transmisã Uniunii Europene prin intermediul Guvernului, varianta Camerei Deputaþilor.

Domnul deputat Sassu.

Aº vrea sã adaug un singur lucru. Dacã vã uitaþi la art. 1 punctul m), o sã vedeþi, evenimente de importanþã majorã,Ò orice eveniment organizat sau nu, care poate reprezenta interes pentru...Ò ºi aºa mai departe este cuprins în lista aprobatã de Consiliul Naþional al Audiovizualului.

La punctul 19 se spune cã lista este fãcutã de Guvern. Este o totalã neconcordanþã ºi cred cã nu putem s-o lãsãm aºa. Deci nu se poate ca la definiþie sã fie vorba de Consiliul Naþional al Audiovizualului care face lista, iar în text se spune cã Guvernul face lucrul ãsta.

De aceea, vã rog sã revenim pe o chestiune care este logicã, cea a Camerei Deputaþilor, mai ales cã celãlalt articol a fost votat, ºi cu asta sã intrãm în normalitate. Altfel, nu se ºtie ce instituþie va face lista.

Iniþiatorul. Domnul ministru Pâslaru.

## **Domnul Dumitru Pâslaru** _Ñ secretar de stat în Ministerul Culturii ºi Cultelor_ **:**

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Observaþia este întemeiatã din punct de vedere al lecturii textului, ca sã spun aºa, pentru cã textul comun este redactat acceptabil, dar trebuie lecturat cu atenþie, pentru cã, pe fond, se spune cã ”lista evenimentelor este de importanþã majorã, se stabileºte prin hotãrâre a GuvernuluiÒ, dar ea este alcãtuitã, este redactatã, este compusã de cãtre Consiliu.

Forma, evenimentele care sunt selectate de consiliu ca fiind de importanþã deosebitã, ia forma juridicã a hotãrârii de Guvern ºi este transmisã comisiei Europene, care ºtim cã deocamdatã are rolul de viitor Guvern al Uniunii Europene, iar relaþiile de comunicare pentru a fi publicate, evenimentele respective, în jurnalul european, sunt relaþii interguvernamentale ºi, de aceea, Guvernul României numai mediazã transmiterea informaþiilor care alcãtuiesc documentul ce se numeºte Lista evenimentelor de importanþã deosebitã.

De aceea, noi susþinem în continuare textul comun, aºa cum a fost redactat de comisia de mediere.

Domnul deputat Brudaºca.

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor colegi,

Mi se pare mai mult decât întemeiatã observaþia fãcutã de cãtre colegii deputaþi, având în vedere ºi un alt aspect foarte important: încercarea de politizare excesivã a Consiliului Naþional al Audiovizualului.

În mãsura în care Guvernul devine în viziunea acestui text de lege mama tuturor rãniþilor ºi se ocupã de absolut toate problemele, putem sã ne îndoim de caracterul nepartinic al activitãþii pe care trebuie s-o desfãºoare în conformitate cu Legea Consiliului Naþional al Audiovizualului.

De aceea, mi se pare cã este mai potrivitã varianta Camerei Deputaþilor, variantã care eliminã ºi posibilitatea imixtiunilor gratuite ale Executivului în probleme de strictã specialitate. Consider întemeiate punctele de vedere exprimate de cei doi colegi ºi le voi susþine în momentul supunerii la vot.

Domnule deputat Alexandru Sassu, v-aº ruga pentru o ultimã intervenþie.

## Voi fi foarte scurt.

Eu aº fi de acord cu ceea ce a spus domnul secretar de stat, cu o singurã condiþie: dacã Consiliul Naþional al Audiovizualului nu ar emite, pentru aprobarea unor acte nu ar emite decizii care se publicã în Monitorul Oficial.

Guvernul face acest lucru printr-o hotãrâre de Guvern. În condiþiile acestea, vom avea douã acte normative care se referã la acelaºi lucru. Niciunde în aceastã lege ºi nu existã nici în spiritul acestei legi ideea cã deciziile Consiliului Naþional al Audiovizualului trebuie sã fie ulterior aprobate printr-o hotãrâre de Guvern sau printr-o decizie sau hotãrâre a Camerei Deputaþilor sau a Senatului sau a Parlamentului.

Vom avea douã tipuri de acte normative, emise de douã instituþii, pentru aceeaºi problemã. Eu cred cã aceastã chestiune s-a strecurat datoritã vitezei ºi cred cã pentru a avea un text coerent, totuºi, trebuie sã revenim la textul Camerei Deputaþilor.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Stimaþi colegi,

Aþi ascultat toate argumentele, inclusiv cele de oportunitate privind intrarea în vigoare a legii.

- Abþineri? Douã abþineri.

Cu 86 voturi pentru, 25 voturi împotrivã ºi douã

- abþineri, s-a adoptat textul comun pentru art. 19 alin. 2. La art. 19 alin. 3, de la punctul 21 de la mediere, ºi

- pentru alin. 4, comisia propune textele Senatului.

- Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

- Cine este pentru? Împotrivã? Abþineri?

- Unanimitatea celor prezenþi.

- Art. 22, varianta Camerei Deputaþilor, pânã la alin. 4

- de la art. 22.

- Nu se

## Domnule preºedinte,

ªi la art. 27, ºi ulterior, la punctul 27, ºi la art. 27 alin. 2, ca sã nu mai revin la microfon, suntem pentru varianta Camerei, care a eliminat aceastã prevedere care priveºte publicitatea la Televiziunea Românã dintr-un simplu motiv, pentru cã pe tot parcursul acestei legi nu existã nici o formã de discriminare între televiziunea publicã ºi televiziunile private.

Deci, dacã era necesarã o astfel de intervenþie, ea trebuia fãcutã în Legea de organizare ºi funcþionare a Societãþii Române de Radiodifuziune ºi Societãþii Române de Radio-Televiziune, nu într-o Lege a Audiovizualului care priveºte în mod echidistant orice tip de televiziune, publicã sau privatã. De aceea, Camera Deputaþilor a eliminat. Revenirea nu este decât un interes al unora ºi al altora. Eu cred cã trebuia sã facem o lege normalã, sã mergem în Legea privind organizarea Televiziunii ºi acolo sã facem eventualele restricþii.

Vã mulþumesc.

Domnul ministru Pâslaru.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Cunosc opinia domnului deputat Sassu, însã trebuie sã remarc, sã subliniez, a câta oarã? cã Societatea Românã de Radiodifuziune ºi Societatea Românã de Televiziune nu sunt posturi particulare, nu sunt posturi comerciale ºi nu au ca scop obþinerea de profit. Ele sunt

societãþi bugetare, sunt plãtite de la buget ºi au ca scop formarea culturii ºi educaþiei poporului român.

Asearã, în timpul difuzãrii piesei ”DÕale carnavaluluiÒ a fost întrerupt timp de 10 minute, în mod neplãcut, timp în care au fost difuzate diferite spoturi publicitare, compromiþând în acest fel efectul artistic ºi estetic-educativ care era preliminat.

De aceea, noi susþinem eliminarea sau introducerea acestui regim de publicitate ºi teleshopping în cadrul societãþilor de televiziune naþionale.

Vã mulþumesc.

Aº ruga pe reprezentanþii Partidului Democrat sã desemneze un vorbitor cu privire la aceeaºi problemã.

Domnule preºedinte, aº fi de acord cu tot ceea ce a spus domnul secretar de stat. Din pãcate, se referã la cu totul altceva. Eu am spus unde este locul ºi nu dacã este sau nu este real. Nu vreau sã intrãm în amãnunte legate de publicitate ºi modul în care C.N.A.-ul îºi exercitã acest drept ºi aceastã obligaþie de a controla modul în care se face publicitatea.

Eu am spus un singur lucru, cã nu era locul aici pentru o lege în care toate televiziunile sunt privite la fel, indiferent cã sunt private sau publice. Argumentaþia dânsului este doar de susþinerea acestei idei. Ea trebuia sã se ducã în Legea privind organizarea ºi funcþionarea Televiziunii.

Vã mulþumesc.

Poftiþi, domnule deputat Nicolicea!

În mai multe þãri din Europa, þãri democratice, acolo unde existã servicii publice de televiziune, existã ºi restricþii cu privire la publicitate. ªi acest lucru este firesc, atâta vreme cât se ºtie cã telespectatorul nu doreºte publicitate absolut deloc, dar singurul loc unde putem sã impunem aceastã restricþie este Televiziunea publicã, unde telespectatorul este ºi contribuabil. Pe banii lui poate sã comande.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Stimaþi colegi, aþi auzit toate argumentele.

Împotrivã? 19 voturi împotrivã.

Abþineri? Douã abþineri.

Cu 87 de voturi pentru, 19 voturi împotrivã ºi douã abþineri, s-a adoptat textul Senatului de la punctul 27. Punctul 28, varianta Camerei Deputaþilor.

Punctul 29, cu privire la art. 33 alin. (1), varianta Camerei Deputaþilor.

La art. 33 alin. 2, varianta Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? 8 voturi împotrivã.

30 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 117/8.VII.2002

## Abþineri?

Cu 8 voturi împotrivã, s-a adoptat varianta Senatului pentru art. 33 alin. 2.

La punctul 30, varianta Senatului.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu sunt obiecþiuni. Cine este pentru? Împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Punctele 31, 32, variantele Camerei Deputaþilor ºi nu se dezbat.

Punctele 33, 34, 35, variantele Camerei Deputaþilor, cu precizarea cã la punctul 35, art. 42, varianta Camerei Deputaþilor este pânã la alin. 5 inclusiv. Acestea nu se dezbat.

Pentru art. 42 alin. 8 ºi 9, comisia ne-a propus, ca ºi pentru alin. 10, text comun.

Dacã la vreunul din aceste texte aveþi obiecþiuni? Nu. Cine este pentru? Împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Pentru punctul 36, text comun, la art. 45 alin. 1 ºi 2. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Cine este pentru? Împotrivã? Abþineri?

Unanimitate pentru textul comun, pentru art. 45 alin. 1 ºi 2.

Art. 45 alin. 3 ºi 4, variantele Camerei Deputaþilor ºi nu dezbat.

Punctul 37, varianta Camerei Deputaþilor ºi nu se dezbate.

La punctul 38, text comun.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Cine este pentru? Împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Punctele 39, 40, 41, 42, variantele Camerei Deputaþilor. Nu se dezbat ºi nu se

Domnule preºedinte, textul comun suferã o mare eroare, pentru cã la alin. 2 se spune: ”Fac excepþie de la prevederile alin. 1 licenþele acordate instituþiilor de învãþãmânt, culte ºi autoritãþile administraþiei publice.Ò Se referã la posibilitatea transmiterii licenþei numai cu acordul Consiliului. Din acest text rezultã cã se poate transmite ºi fãrã acordul Consiliului, unii cãtre alþii, aceste licenþe. Or, intenþia a fost, de fapt, ca acest lucru sã nu se poatã face, pentru cã licenþele respective se dau într-un anume sens.

Deci textul este ambiguu ºi va crea foarte multe probleme, pentru cã, de fapt, trebuia spus, nu alin. 1, ci sã se refere la faptul cã aceastã licenþã nu poate fi transmisã. Din pãcate, din vitezã, textul este prost. De aceea, propun sã susþinem varianta Camerei.

Domnul ministru Pâslaru.

Cred cã textele sunt redactate în limbi diferite. Nu reiese de aici cã textul este greºit, pentru cã, realmente, se spune foarte clar, ”fac excepþie de la prevederea art. 1Ò, articol care aratã cã licenþele nu pot fi înstrãinãtate unui terþ, cu excepþia instituþiilor de învãþãmânt, cultelor ºi autoritãþilor ºi administraþiilor publice, care nu trebuie sã se ocupe cu astfel de activitãþi de tranzacþionare. Adicã licenþa, o datã obþinutã, poate fi deþinutã fãrã a fi înstrãinatã.

Poftiþi, domnule deputat çrp‡d!

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor,

În comisia de mediere s-a ridicat urmãtoarea problemã: noi, în prima variantã a acestei legi, care existã în vigoare ºi astãzi, am interzis de tot înstrãinarea licenþei. Am zis cã, dacã cineva nu mai are nevoie de licenþã, frecvenþa devine liberã ºi se scoate la concurs.

La insistenþa radiodifuzorilor s-a acceptat, în anumite condiþii, deci, înstrãineazã cu tot aceastã licenþã, înstrãinarea licenþei. ªi atunci s-a intervenit ieri în comisia de mediere cu urmãtoarea problemã: Ce se întâmplã dacã ia cineva? Deci este o acþiune deghizatã: ia o licenþã în numele unei universitãþi, unei biserici sau unei ºcoli, o licenþã, ºi peste 3 zile mi-o vinde mie. ªi am zis cã în aceastã situaþie interzicem înstrãinarea, ca sã nu se poatã face aceastã miºcare.

Deci, dacã s-a dat o licenþã pentru o asemenea instituþie, pe care am exceptat-o, nu se poate vinde. Dacã nu are nevoie instituþia respectivã, frecvenþa devine liberã ºi se scoate din nou la concurs.

De data aceasta cred cã, totuºi, soluþia comisiei de mediere este una echitabilã ºi trebuie s-o adoptaþi.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mulþumesc, domnule coleg.

Cu aceste precizãri,

Cu 100 voturi pentru, 12 voturi împotrivã ºi 4 abþineri,

s-a adoptat textul comun pentru art. 54 de la punctul 45 din comisia de mediere.

Punctele 46 ºi 47, variantele Camerei Deputaþilor. Punctele 48 ºi 49, de asemenea. Punctele 50, 51, 52, acelaºi rezultat. Punctul 53, tot varianta Camerei Deputaþilor. Punctele 54, 55, 56, 57, 58, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 66, 67, variantele Camerei Deputaþilor. Nu se dezbat ºi nu se

Domnule preºedinte, eu înþeleg cã trebuie sã votãm oricum, cã trece oricum, dar aº vrea sã ni se dea ºi niºte argumente plauzibile. Legea dreptului de autor prevede sancþiuni pentru lucrul ãsta. Deci nu se poate vorbi de faptul cã nu existã, sã ne facem cã nu ºtim Legea dreptului de autor. Dacã n-o ºtim, mãcar sã nu vorbim.

Este vorba clar de o dublã sancþionare pentru o singurã faptã.

Vã mulþumesc.

Poftiþi, domnule deputat!

Într-adevãr, existã o prevedere asemãnãtoare în Legea dreptului de autor, dar nu este o prevedere identicã. Aceastã prevedere, cum o aveþi în faþa dumneavoastrã, apare doar în directivã. Pentru cã se referã la programarea orei cu care s-a cãzut de acord.

Ca atare, cred cã, având în vedere cã este o lege specialã, care reglementeazã un segment special, cel al audiovizualului, existã o directivã europeanã care are aceastã prevedere, noi trebuie s-o avem inclusã în legea noastrã.

Vã mulþumesc.

Este un text care creeazã o problemã. Difuzarea unei opere cinematografice, în afara perioadelor prevãzute în contractele încheiate cu deþinãtorii dreptului de autor, în primul rând, constituie contravenþie. În primul rând cã, fiind vorba de contract ºi de Legea drepturilor de autor, acolo existã pedepse pentru aºa ceva.

Pe de altã parte, noi mai instituim încã o contravenþie ºi pe partea asta. Deci pentru o greºealã vom avea douã pedepse ºi douã tipuri de procese, dacã nu chiar trei, pentru cã este ºi o încãlcare, eventual, a contractului. Eu cred cã este inutilã. De aceea ºi Camera, la vremea respectivã, a modificat, a respins aceastã chestiune, pentru cã toate aceste chestiuni sunt prevãzute în Legea drepturilor de autor ºi nu putem institui încã o pedeapsã pentru aceeaºi faptã.

Domnul ministru Dumitru Pâslaru.

Oficiul Român asupra Drepturilor de Autor, aºa cum ºtim, supravegheazã modul în care se respectã drepturile de autor ºi nu exercitã în nici un fel de mãsurã presiuni asupra instituþiilor pentru a respecta altfel decât prin sancþiuni drepturile de autor. Asta nu exonereazã ºi nu scuteºte instituþiile culturale, editurile, instituþiile de spectacol, în cazul nostru, Televiziunea ºi Radioul, ca prin prevederi contractuale sã respecte termenele care sã asigure drepturile de autor.

De aceea, consider cã nu este nici o suprapunere în legislaþie.

Vã mulþumesc.

Domnul Alexandru Sassu.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Stimaþi colegi, cu aceastã precizare,

Cu 102 voturi pentru, 32 voturi împotrivã ºi nici o abþinere, s-a adoptat textul Senatului cu privire la art. 90 lit. a).

Pentru art. 90 lit. d) ºi k) se propun variantele Camerei Deputaþilor. Nu se

te. Punctul 4 ºi 5, variantele Senatului. Dacã aveþi la vreuna din ele obiecþiuni? Nu. Cine este pentru? Împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Vom supune votului final raportul dupã parcurgerea tuturor rapoartelor ºi a proiectelor de legi.

Raportul comisiei de mediere la proiectul Legii privind înfiinþarea comunei Negreni, judeþul Cluj. Punctul 1 ºi ultimul, varianta Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Cine este pentru? Împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

La punctul 33, raportul comisiei de mediere pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 26/1999 privind unele facilitãþi care se acordã Companiei Naþionale ”Poºta RomânãÒ.

Punctul 1 din raport, varianta Camerei Deputaþilor. Nu se supune votului ºi nici dezbaterii.

Punctul 2, tot varianta Camerei Deputaþilor. Nu se supune votului.

Vom supune raportul final la vot dupã parcurgerea listei aflate pe ordinea de zi.

Proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 151/2001 privind unele mãsuri de reorganizare a pieþei RASDAQ ºi acordarea unei finanþãri rambursabile de cãtre Ministerul Finanþelor.

Comisia de buget, o rog sã propunã timpii de dezbatere. Ne aflãm în procedurã de urgenþã.

Propunem, pentru dezbaterea proiectului Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 151/2001 privind unele mãsuri de reorganizare a pieþei RASDAQ ºi acordarea unor finanþãri rambursabile de cãtre Ministerul Finanþelor Publice, timp total Ð 10 minute, un minut pentru fiecare intervenþie. Vã mulþumesc.

Dacã doreºte cineva sã intervinã la dezbaterile prealabile?

Dacã nu, trecem la dezbaterea proiectului în forma prezentatã, formã aprobatã de Senat.

La titlul legii, dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate. Articolul unic, preambul. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate. Punctul 1. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate. Punctul 2. Nu aveþi obiecþiuni. Votat în unanimitate. Titlul ordonanþei de urgenþã. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate. Articolele 1 ºi 2. Nu sunt obiecþiuni. Deci la articolul 1, dacã aveþi obiecþiuni, pentru cã la articolul 2 am votat. Nu sunt obiecþiuni. Votat în forma din ordonanþã. La art. 2, alin. 1 ºi 2, el a fost modificat prin punctul 1 din proiectul legii. La art. 3 din ordonanþã, dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în forma din ordonanþã. La art. 4 alin. 1. Acesta a fost modificat prin punctul 2 din proiectul legii.

La art. 4 alin. 2, 3, 4 ºi 5 din ordonanþã, vã întreb dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Votat în forma existentã în ordonanþã. La art. 5, dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în formularea din ordonanþã.

Vom supune votului final ºi acest proiect de lege, dupã epuizarea ordinii de zi.

Punctul 36, proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 56/2002 privind programul de mãsuri de restructurare financiarã a creanþelor deþinute de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare asupra agenþilor economici din sectorul agricol.

Rog Comisia pentru buget-finanþe sã propunã timpii pentru dezbatere.

Comisia pentru buget-finanþe a examinat proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 56/2002, a întocmit raport favorabil, propune dezbaterea ºi adoptarea în forma prezentatã de Senat, care este ºi formula iniþiatorului.

Propune un timp total de 10 minute, un minut pentru fiecare intervenþie.

Vã mulþumesc.

Dacã aveþi de fãcut intervenþii prealabile? Nu. Trecem atunci la dezbaterea proiectului legii ºi a ordonanþei de urgenþã.

La titlul proiectului legii, dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic. Nu aveþi obiecþiuni. Votat în unanimitate.

Titlul ordonanþei de urgenþã. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate. Articolele 1, 2 ºi 3 din ordonanþã. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate. Articolele 4, 5, 6, 7, 8 ºi 9. Dacã sunt obiecþiuni? Nu sunt. Votate în unanimitate. Articolele 10, 11 ºi 12, care este ultimul. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votate toate în unanimitate.

Vom supune votului final proiectul legii la sfârºitul ºedinþei de azi.

Proiectul Legii pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 178/2000 privind produsele cosmetice.

Din partea iniþiatorului cine este? Domnul ministru Gaspar.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Guvernul propune plenului Camerei Deputaþilor spre dezbatere ºi adoptare proiectul Legii pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 178/2000 privind produsele cosmetice, pentru a fi pus în corelare cu prevederile Directivei Consiliului Europei nr. 76/78 asupra produselor cosmetice, care au fost transmise în legislaþia naþionalã în cursul anului 2000 prin Legea nr. 178/2000 ºi în corelare ºi cu alte directive ale Consiliului Europei.

Proiectul de lege a fost dezbãtut în cadrul comisiei pentru sãnãtate ºi familie. Comisia propune ca acest proiect de lege sã fie dezbãtut ºi adoptat. S-a fãcut un amendament cu care Guvernul este de acord.

Domnule ministru, numai puþin, cu privire la acest amendament. Senatul a adoptat acest proiect de lege. Dacã noi l-am adoptat fãrã acel amendament care este de formulare, n-ar mai trebui sã aºteptãm toamna pentru...

Domnule preºedinte, amendamentul aparþine domnului deputat Petre Naidin. Sã vedem dacã dânsul ºi-l susþine în continuare.

Dacã dânsul renunþã, bineînþeles cã urmeazã ca plenul sã decidã în legãturã cu introducerea sau respingerea lui.

Mulþumesc.

Deci, în momentul când se ajunge la textul respectiv, puneþi în discuþie, ca deputatul sã ia atitudine faþã de amendament.

Mulþumesc foarte mult. Dacã mai doreºte cineva sã intervinã? Nu. Trecem atunci, stimaþi colegi, la dezbaterea proiectului Legii pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 178/2000 privind produsele cosmetice, lege adoptatã de Senat.

La titlul ei, dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în formularea iniþiatorului. Articolul I, preambul. Nu sunt obiecþiuni. Votat în formularea iniþiatorului. Punctul 1 ºi 2, dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votate în formularea adoptatã de Senat. Punctul 3 ºi 4. Nu sunt obiecþiuni.

Votate în formularea iniþiatorului ºi a Senatului, mai exact, a Senatului.

Punctul 5. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în formularea adoptatã de Senat.

La punctul 6, cu privire la art. 11, nu sunt obiecþiuni. Dacã aveþi dumneavoastrã? Nu.

Votat în unanimitate, în formularea iniþiatorului. La art. 12 îl întreb pe domnul deputat Naidin, dacã este aici... Domnul deputat Naidin? Este absent.

Amendamentul nu este susþinut de cãtre colegul nostru.

Supun, în aceste condiþii, stimaþi colegi, art. 12 de la punctul 6 în formularea adoptatã de Senat.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitatea celor prezenþi.

La celelalte articole de la punctul 6 nu au mai fost amendamente.

Dacã aveþi dumneavoastrã? Nu. Votat în formularea iniþiatorului. Punctele 7 ºi 8 din lege. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votate în formularea iniþiatorului. Articolele 9, 10 ºi 11, dacã sunt? Nu sunt. Votate în formularea adoptatã de Senat. Punctul 12. Nu sunt obiecþiuni. Votat în formularea Senatului. Articolul II. Nu sunt obiecþiuni. Votat în formularea Senatului.

Am parcurs ºi textele acestui proiect de lege. Îl vom supune votului final la sfârºitul acestei ºedinþe. Stimaþi colegi,

Aºteptãm încã douã rapoarte de mediere, care au fost efectuate. Este vorba de raportul de mediere la proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 43/2002 ºi un al raport, cel cu privire la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele ºi taxele locale.

34 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 117/8.VII.2002

Îmi cer scuze, dar probabil cã n-aþi citit legea, care este extrem de importantã.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Grupul parlamentar al Partidului Democrat s-a abþinut, deºi este o lege extrem de importantã, la care noi am muncit foarte serios în Comisia pentru culturã a Camerei Deputaþilor, o lege care este în mare mãsurã în acord cu Directiva Uniunii Europene 552 din octombrie 1989. Legea are foarte mari imperfecþiuni, nu este corelatã, aþi obligat comisia ºi în bunã mãsurã Camera Deputaþilor, vorbesc de P.D.S.R., actualul P.S.D., sã lucreze în forþã dupã ce proiectul legii a trenat mai bine de patru luni de zile la Senat. Unele dintre imperfecþiunile majore ale legii prevãd ºi un fel de dublã sancþionare a mijloacelor audio ºi vizuale în cazul acordãrii dreptului la replicã ºi la rectificare.

Este unul dintre motivele majore pentru care noi ne abþinem, ca ºi tratamentul discriminatoriu care s-a fãcut în legãturã cu Televiziunea publicã.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc.

Proiectul Legii privind regimul de supraveghere ºi autorizare a producþiei, importului ºi circulaþiei produselor supuse accizelor Ð art. 74 alin. (1) din Constituþie. Cine este pentru? 175 pentru. Împotrivã? 40 voturi împotrivã. Abþineri? Douã abþineri. Constat cã unii colegi n-au votat. Cu 175 pentru, 40 împotrivã, douã abþineri, s-a adoptat proiectul legii.

Proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 26/2002 privind organismele de plasament colectiv în valori mobiliare Ð art. 74 alin. (1) din Constituþie.

Cine este pentru? Mulþumesc. Dacã sunt voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitatea celor prezenþi.

Proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 27/2002 privind pieþele reglementare de mãrfuri ºi instrumente financiare derivate Ð art. 74 alin. (1) din Constituþie.

Cine este pentru? Împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 28/2002 privind valorile mobiliare, serviciile de investiþii financiare ºi pieþele reglementate Ð art. 74 alin. (1) din Constituþie.

Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Unanimitatea celor prezenþi. Proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 25/2002 privind aprobarea Statutului Comisiei Naþionale a Valorilor Mobiliare Ð art. 74 alin. (1) din Constituþie.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitatea celor prezenþi. Propunerea legislativã privind Legea partidelor politice Ð art. 74 alin. (1) din Constituþie. Cine este pentru? 209 voturi pentru. Împotrivã? 40. Abþineri? 3 abþineri. Raportul comisiei de mediere la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 26/1999 privind unele facilitãþi care se acordã Companiei Naþionale ”Poºta RomânãÒ pentru plata drepturilor de protecþie socialã la domiciliul beneficiarilor.

Cine este pentru?

Împotrivã? Abþineri?

Unanimitatea celor prezenþi.

Proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 151/2001 privind unele mãsuri de reorganizare a pieþei RASDAQ.

Aºa cum am spus în repetate rânduri, Partidul Democrat se pronunþã hotãrât pentru o luptã acerbã, corectã ºi egalã împotriva corupþilor, ºi nu a corupþiei, ca fenomen abstract. Ne-am pronunþat însã împotriva acestui proiect de lege, pentru cã, deºi P.D.S.R.-ul, când se afla în opoziþie, a criticat adeseori imixtiunea justiþiei, deci a politicului, în activitatea Parchetului, iatã cã, din nou, gãsim aceastã imixtiune în numirea procurorului general al Parchetului Naþional Anticorupþie.

Suntem împotriva unei asemenea imixtiuni, care, o datã în plus, pune sub control politic magistratura. Vã mulþumesc.

Domnul deputat Chiliman, din partea Grupului parlamentar naþional liberal.

## Domnule preºedinte,

## Onoraþi colegi,

Partidul nostru a fost împotriva organizãrii acestei instituþii, care nu face altceva decât sã scoatã la luminã faptul cã instituþiile normale, respectiv Parchetul, organizat normal, conform legii, este incapabil sã rezolve anumite lucruri ºi atunci se creeazã instituþii speciale care sã încerce ele sã facã ceea ce nu fac cei care ar trebui sã facã. Este o dovadã, de fapt, a incapacitãþii anumitor autoritãþi ale statului de a-ºi duce mandatul la bun sfârºit.

E motivul pentru care nu am votat. Sigur cã celelalte argumente au fost spuse ºi de ceilalþi colegi atunci când s-a justificat votul la proiectul legii, când a trecut prin Camerã, ºi sigur cã observaþiile fãcute de Partidul Democrat sunt ºi ale noastre, în acest moment, la acest proiect de lege. E motivul pentru care am votat împotrivã.

## Mulþumesc.

Din partea Partidului România Mare, domnul deputat Vãsãlie Moiº.

## Domnule preºedinte,

Domnilor colegi,

Partidul România Mare ºi-a explicat la fiecare articol punctul de vedere, a motivat de ce am fost împotriva acestui proiect de lege. Astãzi doar voi încerca sã sintetizez într-o singurã frazã opoziþia noastrã.

În condiþiile în care nu au fost luate în considerare nici unul dintre amendamentele propuse de cãtre Partidul Democrat, Partidul Liberal ºi de cãtre Partidul România Mare, acest instrument care trebuia sã fie un instrument de luptã împotriva corupþiei a fost transformat într-o caraulã de tip medieval, pusã în slujba unor privilegiaþi, sã se rãzboiascã cu marea masã, cu oponenþii lor politici.

Aceasta este raþiunea pentru care am votat împotriva proiectului legii.

Datorez o explicaþie ºi faptului cã Partidul România Mare a votat împotriva proiectului Legii partidelor politice.

Acest proiect de lege nu era necesar, avem o lege a partidelor politice. Nu am dorit sã fim alãturi de iniþiatorul acestui proiect de lege în rãzboiul pe care îl poartã cu celelalte aripi ale Partidului Naþional Liberal. Este un proiect de lege conceput pentru un rãzboi intestin.

Aceasta este raþiunea pentru care nu am votat proiectul legii.

Mulþumesc.

## Stimaþi colegi,

Se pare cã am omis douã legi, în afarã de raportul de mediere pe care îl aºteptãm ºi pe care îl vom vota.

Proiectul Legii privind graþierea unor pedepse ºi înlãturarea unor mãsuri ºi sancþiuni Ð în condiþiile art. 74 alin. (1) din Constituþie.

Cine este pentru? 176 voturi pentru. Împotrivã? 51 voturi împotrivã. Abþineri? O abþinere. Proiectul Legii, de la punctul 13, pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 158/2001 privind regimul accizelor. Votul se face în condiþiile art. 74 alin. (2) din Constituþie.

Cine este pentru? 180 voturi pentru. Împotrivã? 35 voturi împotrivã.

Abþineri? Nu sunt.

Cu 180 voturi pentru, 35 împotrivã, nici o abþinere, s-a votat.

În continuare, stimaþi colegi, urmeazã sã aprobãm numirea domnului Ralu Filip în Consiliul Naþional al Audiovizualului.

Dacã domnul Mihai Mãlaimare este aici, sã prezinte raportul comisiei?

Poftiþi, domnule preºedinte!

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor,

Comisia pentru culturã s-a reunit astãzi pentru a analiza candidatura domnului Ralu Filip pentru un nou mandat pentru C.N.A.

Candidatul a fost audiat ºi candidatura sa a fost acceptatã cu 10 voturi pentru ºi douã abþineri. Vã mulþumesc.

## Stimaþi colegi,

Am crezut cã putem vota prin vot deschis, dar se pare cã legea nu ne permite. ªi atunci, pentru a nu face acum apel nominal, înainte de a dezbate ºi raportul comisiei de mediere la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 36/2002, vã propun sã dezbatem ºi sã aprobãm acest raport ºi, apoi, dupã votul final, veþi pleca fiecare, pe rând.

La primul punct, varianta Camerei Deputaþilor. Nu se dezbate.

Punctele 2, 3, 4, variantele Camerei Deputaþilor.

Nu am primit raportul!

Unanimitate.

Pentru alin. 5, varianta Camerei Deputaþilor. Nu se dezbate.

La punctele 6 ºi 7, variantele Senatului. Dacã aveþi la vreuna din ele obiecþiuni? Nu. Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Unanimitatea celor prezenþi.

Noi nu avem materialul, domnule preºedinte! Cum sã discutãm fãrã raport?! Semnãm ca primarii?

## **Deputaþi P.S.D.:**

Sã îl studieze în vacanþã, domnule preºedinte!

L-a primit toatã lumea?

## Da!

## Mulþumesc.

La punctul 6 se propune varianta Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Cine este pentru? Împotrivã? Abþineri? Unanimitatea celor prezenþi.

Noi am fost împotrivã, domnule preºedinte!

La care sunteþi împotrivã, stimaþi colegi, la punctul 6?

Da, doar nu aþi trecut la altul!

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Se distribuie acum, în timp ce discutãm.

Domnule Popescu, vã rog sã-l distribuiþi ºi în partea Grupului P.R.M.!

Nouã ni-l daþi dupã ce votãm!

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stimaþi colegi,

Vã rog, acum, dacã aveþi majoritatea raportul, sã îl parcurgem.

Deci revin la textul acestuia.

La punctele 1, 2, 3 4, sunt variantele Camerei Deputaþilor.

La punctul 5, pentru art. 3 alin. 4, comisia ne-a propus textul Senatului.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri?

Repet votul la punctul 6. Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri?

Cu 35 voturi împotrivã, majoritatea pentru, s-a adoptat punctul 6 al Senatului.

Punctul 7.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? 35 voturi împotrivã. Abþineri? Nu sunt. Punctul 8, varianta Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu sunt. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? 36 voturi împotrivã. Abþineri?

Marea majoritate, pentru punctul de vedere al Senatului.

Punctele 9, 10 ºi 11, variantele Camerei Deputaþilor. Punctul 12, varianta Senatului.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu sunt obiecþiuni. Cine este pentru? Mulþumesc.

38 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 117/8.VII.2002

Voturi împotrivã? 36 voturi împotrivã. Abþineri? Nici o abþinere. Majoritatea, pentru varianta Senatului. Punctul 13, varianta Camerei Deputaþilor. Nu se dezbate.

La punctul 14, cu privire la art. 33 alin. 4, varianta Camerei Deputaþilor. Nu se dezbate.

La alin. 5, varianta Senatului.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu sunt. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? 36 voturi împotrivã. Abþineri? O abþinere. Punctul 15, varianta Camerei Deputaþilor, nu se dezbate.

Punctul 16, varianta Senatului. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? 36 voturi împotrivã, nici o abþinere. Punctul 17, cu privire la art. 19, pentru 50 alin. 1, varianta Senatului.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu sunt. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? 36 voturi împotrivã. Abþineri?

Cu marea majoritate a voturilor, s-a adoptat punctul 17 în varianta Senatului.

**:**

Mai sunt ºi alþi strãini, domnule preºedinte!

La punctul 29, varianta Camerei Deputaþilor. Nu se dezbate, nu se supune votului. Punctul 30, varianta Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? 38 voturi împotrivã. Abþineri? Majoritatea pentru. La punctul 30, pentru alin. (2) de la art. 75, a fost varianta Camerei Deputaþilor, deci nu se dezbate, nu se supune votului.

Punctul 31, varianta Camerei Deputaþilor. Nu se dezbate.

La punctul 32, variantã comunã. Dacã aveþi obiecþiuni? Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? 38 voturi împotrivã. Abþineri? 38 voturi împotrivã, majoritatea pentru, nici o abþinere. Punctul 33, varianta Camerei Deputaþilor, nu se dezbate.

Punctul 34, la fel. Punctul 35, varianta Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? 38 voturi împotrivã. Abþineri? Majoritatea pentru, 38 voturi împotrivã, s-a adoptat textul Senatului.

Punctul 36, varianta Camerei Deputaþilor, nu se dezbate.

Punctul 37, varianta Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? 38 voturi împotrivã. Abþineri? O abþinere. Majoritatea, pentru. Punctul 38, tot varianta Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? 38 voturi împotrivã. Abþineri? Nici o abþinere. Majoritatea, pentru. Punctul 39, varianta Senatului. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? 38 voturi împotrivã. Abþineri? Majoritatea pentru, 38 împotrivã, nici o abþinere. Punctul 40, varianta Camerei Deputaþilor. Punctul 41, varianta Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni?

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? 38 voturi împotrivã.

Abþineri? Nici o abþinere.

Majoritatea pentru, 38 împotrivã, nici o abþinere.

Punctul 42 cuprinde anexa pe care o aveþi în faþã, în varianta Senatului.

Dacã aveþi obiecþiuni?

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? 36 voturi împotrivã, pentru cã au ieºit douã persoane din salã.

Abþineri? Nici o abþinere.

Majoritatea pentru, 36 voturi împotrivã.

Cu aceasta, am parcurs textele raportului.

Nu, domnule preºedinte, nu doresc sã vã reþin atenþia cu explicarea votului, doar vreau sã semnalez faptul cã în cuprinsul acestei legi se regãsesc câteva idei dintr-un proiect de lege care mi-a fost respins ºi care propunea impozitarea diferenþiatã pentru clãdiri, terenuri ºi mijloace auto.

Felicit Guvernul pentru modul original de a se inspira din proiecte pentru care, altfel, dã avize negative!

Rãmâneþi în salã, pentru cã avem de sãvârºit un vot nominal, pe bazã de buletine distribuite ºi urnã.

Pânã atunci, domnul deputat Chiliman explicã votul Partidului Naþional Liberal.

Domnule preºedinte, Onoraþi colegi,

P.N.L.-ul s-a opus în acest an tuturor majorãrilor de taxe ºi impozite pe care le-a propus partidul de guvernãmânt ºi care, de fapt, nu reprezintã decât noi biruri pe singurii care plãtesc într-adevãr aceste impozite, cetãþenii României. E motivul principal pentru care am votat împotriva acestei medieri ºi împotriva acestei legi, în momentul în care a fost trecutã.

Ea nu va face altceva, decât va aduce cetãþenii României în imposibilitate de a-ºi mai plãti întreþinerea curentã pentru locuinþe, pentru cã au deja prea multe biruri pe spinarea lor. Motivul votului nostru acesta este!

Aþi uitat de Remeº!

## Stimaþi colegi,

Înainte de a începe apelul nominal pentru distribuirea buletinelor de vot, vã anunþ cã ultimul raport de mediere Senatul îl adoptã la ora 15,00. În consecinþã, noi, dupã

votul final, ne vom reîntâlni la aceastã orã pentru a anunþa în plen legile care stau la dispoziþia dumneavoastrã la secretarul general al Camerei, pentru exercitarea de cãtre dumneavoastrã a sesizãrii Curþii Constituþionale.

Îi dau cuvântului domnului secretar Leonãchescu, pentru citirea tabelului cu deputaþi ºi pentru distribuirea buletinelor de vot.

|**Domnul Nicolae Leonãchescu:**|| |---|---| |Abiþei Ludovic|prezent| |Afrãsinei Viorica|absentã| |Albu Gheorghe|absent| |Ana Gheorghe<br>Anastasescu Olga Lucheria<br>Andea Petru<br>Andrei Ioan<br>Andronescu Ecaterina<br>Antal Istv‡n<br>Anton Marin<br>Antonescu George Crin Laurenþiu<br>Antonescu Niculae Napoleon<br>Apostolescu Maria|prezent<br>absentã<br>prezent<br>absent<br>absentã<br>prezent<br>absent<br>absent<br>absent<br>prezentã| |Arghezi Mitzura Domnica|absentã| |Ariton Gheorghe|prezent| |Armaº Iosif<br>Arnãutu Eugenu<br>Asztalos Ferenc<br>Baban ªtefan<br>Babiuc Victor<br>Baciu Mihai<br>Bahrin Dorel<br>Baltã Mihai<br>Baltã Tudor|absent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>prezent| |Bar Mihai|prezent| |Bara Radu Liviu<br>Barbu Gheorghe<br>Bartoº Daniela<br>Bãdoiu Cornel<br>Bãlãeþ Dumitru|absent<br>prezent<br>absentã<br>prezent<br>prezent| |Bãlãºoiu Amalia|absentã| |Bãncescu Ioan<br>Bâldea Ioan<br>Becsek-Garda Dezideriu Coloman<br>Bentu Dumitru<br>Bercãroiu Victor<br>Berceanu Radu Mircea|prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent| |Bereczki Endre<br>Birtalan çkos|prezent<br>absent| |Bivolaru Ioan|absent| |Bleotu Vasile<br>Boabeº Dumitru<br>Boagiu Anca Daniela<br>Boajã Minicã<br>Boc Emil|prezent<br>prezent<br>absentã<br>absent<br>absent| |Bogea Angela<br>Boiangiu Cornel|prezentã<br>absent| |Bolcaº Augustin Lucian|prezent| |Bšndi Gyšngyike<br>Borb•ly L‡szl—|prezentã<br>prezent| |Bozgã Ion<br>Bran Vasile|prezent<br>prezent| |Brînzan Ovidiu<br>Brudaºca Damian|absent<br>prezent|

## 40 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 117/8.VII.2002

Bucur Constantin absent Gheorghiu Viorel prezent Bucur Mircea prezent Gingãraº Georgiu absent Buga Florea prezent Giuglea ªtefan prezent Burnei Ion prezent Godja Petru prezent Buruianã-Aprodu Daniela absentã Grãdinaru Nicolae prezent Buzatu Dumitru prezent Grigoraº Neculai prezent Buzea Cristian Valeriu prezent Gubandru Aurel absent Calcan Valentin Gigel prezent Gvozdenovici Slavomir absent Canacheu Costicã prezent Haºotti Puiu prezent Cazan Gheorghe-Romeo-Leonard absent Hogea Vlad Gabriel absent Cazimir ªtefan prezent Holtea Iancu absent Cãºunean-Vlad Adrian absent Hrebenciuc Viorel prezent Cerchez Metin prezent Ianculescu Marian prezent Cherescu Pavel prezent Ifrim Mircea absent Chiliman Andrei Ioan prezent Ignat Miron prezent Chiriþã Dumitru absent Iliescu Valentin Adrian prezent Ciontu Corneliu absent Ionel Adrian absent Ciuceanu Radu prezent Ionescu Anton prezent Ciupercã Vasile Silvian prezent Ionescu Costel Marian prezent Cîrstoiu Ion absent Ionescu Dan prezent Cladovan Teodor absent Ionescu Daniel absent Cliveti Minodora prezentã Ionescu Mihaela prezentã Coifan Viorel-Gheorghe absent Ionescu Rãzvan absent Cojocaru Nicu absent Ionescu Smaranda absentã Crãciun Dorel Petru absent Iordache Florin prezent Creþ Nicoarã prezent Iriza Marius absent Cristea Marin absent Iriza Scarlat prezent Criºan Emil prezent Ivãnescu Paula Maria absentã Dan Matei-Agathon absent Jipa Florina Ruxandra prezentã Daraban Aurel prezent Kelemen Atilla BŽla Ladislau prezent Dinu Gheorghe absent Kelemen Hunor prezent Dobre Traian prezent Kerekes K‡roly absent Dobre Victor Paul prezent K—nya-Hamar S‡ndor prezent Dobrescu Smaranda prezentã Kov‡cs Csaba-Tiberiu absent Dolãnescu Ion prezent Kov‡cs Zolt‡n absent Dorian Dorel prezent Lari Iorga Leonida absentã Dorneanu Valer prezent Lazãr Maria prezentã Dragomir Dumitru absent Lãpãdat ªtefan prezent Dragoº Liviu Iuliu prezent Lãpuºan Alexandru prezent Dragu George absent Leonãchescu Nicolae prezent Drãgãnescu Ovidiu-Virgil absent Lepãdatu Lucia Cornelia prezentã Dreþcanu Doina-Micºunica prezent Lepºa Victor Sorin prezent Dumitrescu Cristian Sorin absent Longher Ghervazen prezent Dumitriu Carmen absentã Loghin Irina prezentã Duþu Constantin absent Luchian Ion absent Duþu Gheorghe absent Magheru Paul prezent Enescu Nicolae prezent Maior Lazãr Dorin prezent Erdei Dol—czki Istv‡n prezent Makkai Grigore prezent Eserghep Gelil prezent Man Mircea absent Fâcã Mihail prezent Manolescu Oana absentã Firczak Gheorghe prezent Marcu Gheorghe prezent Florea Ana prezentã Mardari Ludovic absent Florescu Ion prezent Marin Gheorghe prezent Fotopolos Sotiris prezent Marineci Ionel absent Frunzãverde Sorin prezent M‡rton çrp‡d Francisc prezent Gaspar Acsinte prezent Mãlaimare Mihai-Adrian prezent Georgescu Filip prezent Mãrãcineanu Adrian absent Georgescu Florin absent Mândrea-Muraru Mihaela absentã Gheorghe Valeriu absent Mândroviceanu Vasile prezent Gheorghiof Titu Nicolae absent Mera Alexandru Liviu absent Gheorghiu Adrian prezent Merce Ilie prezent |Meºca Sever|absent|Pãduroiu Valentin|prezent| |---|---|---|---| |Miclea Ioan|prezent|Pãºcuþ ªtefan|prezent| |Micula Cãtãlin|absent|PŽcsi Ferenc|absent| |Mihalachi Vasile|prezent|Pereº Alexandru|absent| |Mihãilescu Petru ªerban|absent|Petrescu Ovidiu Cameliu|prezent| |Mincu Iulian|prezent|Petruº Octavian Constantin|prezent| |Mircea Costache|prezent|Pleºa Eugen Lucian|prezent| |Mirciov Petru|prezent|Pop Napoleon|absent| |Miron Vasile|prezent|Podgoreanu Radu|prezent| |Mitrea Manuela|prezentã|Popa Constanþa|prezentã| |Mitrea Miron Tudor|absent|Popa Cornel|absent| |Mitu Dumitru Octavian|absent|Popa Virgil|absent| |Miþaru Anton|prezent|Popescu-Bejat ªtefan|absent| |Mînzînã Ion|prezent|Popescu Costel-Eugen|prezent| |Mocioalcã Ion|absent|Popescu Gheorghe|prezent| |Mocioi Ion|prezent|Popescu Dorin Grigore|prezent| |Mogoº Ion|absent|Popescu Ioan Dan|absent| |Mohora Tudor|absent|Popescu Kanty Cãtãlin|prezent| |Moisescu George Dumitru|prezent|Popescu-Tãriceanu Cãlin Constantin Anton absent|| |Moisoiu Adrian|prezent|Popescu Virgil|prezent| |Moiº Vãsãlie|prezent|Posea Petre|prezent| |Moldovan Carmen Ileana|prezentã|Predicã Vasile|prezent| |Moldovan Petre|prezent|Pribeanu Gheorghe|prezent| |Moldoveanu Eugenia|prezentã|Priboi Ristea|prezent| |Moraru Constantin Florentin|absent|Purceld Octavian-Mircea|prezent| |Motoc Marian-Adrian|prezent|Puºcaº Vasile|absent| |Musca Monica Octavia|absentã|Puwak Hildegard-Carola|absentã| |Muºetescu Tiberiu-Ovidiu|absent|Puzdrea Dumitru|absent| |Naidin Petre|prezent|Radan Mihai|absent| |Nan Nicolae|absent|R‡duly R—bert K‡lm‡n|absent| |Nassar Rodica|prezentã|Raicu Romeo Marius|absent| |Naum Liana Elena|prezentã|Rasovan Dan Grigore|absent| |Nãdejde Vlad-George|prezent|Rãdoi Ion|absent| |Nãstase Adrian|absent|Rãdulescu Grigore Emil|absent| |Nãstase Ioan Mihai|prezent|Roºculeþ Gheorghe|prezent| |Neacºu Ilie|absent|Rus Emil|prezent| |Neagu Ion|prezent|Rus Ioan|prezent| |Neagu Victor|prezent|Ruºanu Dan Radu|absent| |Neamþu Horia Ion|prezent|Sadici Octavian|prezent| |Neamþu Tiberiu Paul|prezent|Sali Negiat|prezent| |Nechifor Cristian|prezent|Sandache Cristian|prezent| |Negoiþã Liviu Gheorghe|absent|Sandu Alecu|absent| |Nica Dan|absent|Sandu Ion Florentin|absent| |Nicolae Ion|prezent|Sassu Alexandru|prezent| |Nicolaescu Gheorghe-Eugen|absent|Saulea Dãnuþ|absent| |Nicolescu Mihai|prezent|Savu Vasile Ioan|absent| |Nicolicea Eugen|prezent|Sãpunaru Nini|absent| |Niculescu Constantin|absent|Sârbu Marian|absent| |Niculescu-Duvãz Bogdan Nicolae|absent|Sbârcea Tiberiu Sergius|prezent| |Nistor Vasile|absent|Selagea Constantin|prezent| |Niþã Constantin|absent|Sersea Nicolae|prezent| |Oltean Ioan|prezent|Severin Adrian|absent| |Olteanu Ionel|absent|Simedru Dan Coriolan|prezent| |Oltei Ion|prezent|Sireþeanu Mihail|prezent| |Onisei Ioan|prezent|Sonea Ioan|prezent| |Palade Doru Dumitru|absent|Spiridon Nicu|prezent| |Pambuccian Varujan|absent|Stan Ioan|prezent| |Paºcu Ioan Mircea|absent|Stan Ion|prezent| |Pataki Iulia|prezentã|Stana-Ionescu Ileana|absentã| |Patriciu Dinu|absent|Stanciu Anghel|prezent| |Pãun Nicolae|absent|Stanciu Zisu|absent| Stãnescu Alexandru-Octavi prezent Stãniºoarã Mihai absent Stoian Mircea prezent Stoica Valeriu absent Stroe Radu absent Stuparu Timotei absent Suciu Vasile prezent Suditu Gheorghe absent SzŽkely Ervin-Zolt‡n prezent Szil‡gyi Zsolt prezent ªnaider Paul absent ªtefan Ion prezent ªtefãnescu Codrin absent ªtefãnoiu Luca prezent ªtirbeþ Cornel prezent Tam‡s S‡ndor prezent Tãrâþã Culiþã absent Târpescu Pavel absent Tcaciuc ªtefan absent Teculescu Constantin absent Timiº Ioan prezent Toader Mircea Nicu absent Todoran Pavel absent Tokay Gheorghe prezent Tor— Tiberiu prezent Tudor Marcu prezent Tudose Mihai absent Tunaru Raj-Alexandru prezent Þibulcã Alexandru prezent Þocu Iulian Costel prezent Varga Attila prezent Vasile Aurelia prezentã Vasilescu Lia Olguþa prezentã Vasilescu Nicolae absent Vasilescu Valentin prezent Vekov K‡roly-J‡nos prezent Verbina Dan prezent Vida Iuliu prezent Videanu Adriean absent Viºinescu Marinache prezent Voicu Mãdãlin absent Voinea Florea absent Winkler Iuliu prezent Wittstock Eberhard-Wolfgang absent Zãvoianu Dorel prezent Zgonea Valeriu ªtefan prezent. Vã mulþumesc.

Rog membrii Biroului permanent sã ne retragem în sala de ºedinþã pentru a numãra voturile ºi apoi ne vom întoarce pentru a anunþa rezultatul votului.

## DUPÃ PAUZÃ

Stimaþi colegi,

Dau cuvântul domnului chestor Lãpuºan pentru a prezenta rezultatul votului.

Proces-verbal referitor la rezultatul votului cu privire la numirea unui membru al Consiliului Naþional al Audiovizualului.

Procedându-se la verificarea ºi numãrarea voturilor exprimate de cãtre deputaþi, potrivit art. 118 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, prin vot secret, asupra candidatului propus pentru numirea, în conformitate cu art. 25 alin. 1 lit. b) ºi alin. 3 din Legea audiovizualului nr. 48/1992, a unui membru al Consiliului Naþional al Audiovizualului, s-au constatat urmãtoarele: numãrul total al deputaþilor: 344; numãrul deputaþilor prezenþi: 221; numãr total de voturi exprimate: 221; voturi anulate: 0; numãr total de voturi valabil exprimate: 221, din care: voturi pentru: 179; voturi contra: 42.

Potrivit art. 119 alin. 5 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, actele pentru care nu este prevãzutã în mod expres majoritatea necesarã pentru adoptare se adoptã cu votul majoritãþii deputaþilor prezenþi.

Ca urmare a faptului cã, din totalul de 344 de deputaþi, au fost prezenþi 221, din care 179 au votat pentru, ceea ce reprezintã majoritatea cerutã de regulament, domnul Ralu Traian Filip este numit în calitatea de membru al Consiliului Naþional al Audiovizualului pentru o perioadã de patru ani, începând cu 1 iulie 2002.Ò Semneazã comisia.

Vã mulþumesc. Stimaþi colegi,

Cred cã întrunesc asentimentul dumneavoastrã sã îi adresãm felicitãri domnului Ralu Filip ºi mult succes în activitatea dumnealui.

Stimaþi colegi,

V-aº ruga sã mai rãmâneþi în salã trei minute, pentru a nu ne mai revedea la ora 15,00.

Vã prezint acum lista actelor normative care stau la dispoziþia deputaþilor în vederea sesizãrii Curþii Constituþionale.

Potrivit art. 17 alin. (2) ºi (3) din Legea nr. 47/1992, vã informez cu privire la legile care sunt depuse în depozit la secretarul general al Camerei Deputaþilor pentru exercitarea de cãtre dumneavoastrã a dreptului de a le contesta la Curtea Constituþionalã:

Ð Legea privind înfiinþarea comunei Comãneºti, judeþul Suceava;

Ð Legea pentru ratificarea Memorandumului de finanþare convenit între Guvernul României ºi Comisia Europeanã privind asistenþa financiarã nerambursabilã acordatã prin Instrumentul pentru Politici Strucurale de Preaderare pentru mãsura ”Reabilitarea reþelei de alimentare cu apã potabilã, colectarea ºi tratarea apei uzate în oraºul Târgu Mureº, RomâniaÒ, semnat la Bruxelles la 20 noiembrie 2001 ºi la Bucureºti la 22 februarie 2002;

Ð Legea pentru ratificarea Memorandumului de finanþare convenit între Guvernul României ºi Comisia

PAUZÃ Europeanã privind asistenþa financiarã nerambursabilã acordatã prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru mãsura ”Reabilitarea tehnologiei de epurare a apelor uzate ºi modernizarea reþelei de canalizare în oraºul Timiºoara, RomâniaÒ, semnat la Bruxelles la 4 decembrie 2001 ºi la Bucureºti la 22 februarie 2002;

Ð Legea pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 21/2002 privind gospodãrirea localitãþilor urbane ºi rurale;

Ð Legea sãnãtãþii mintale ºi a protecþiei persoanelor cu tulburãri psihice;

Ð Legea pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 81/1997 privind exercitarea profesiunii de farmacist, înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea Colegiului Farmaciºtilor din România;

Ð Legea pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 74/1995 privind exercitarea profesiunii de medic, înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea Colegiului Medicilor din România;

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 117/8.VII.2002 conþine 44 de pagini.**

Preþul 40.876 lei