Stenogramă plen

## Stimaþi colegi,

Vã rog sã-mi permiteþi sã deschid ºedinþa Senatului. Voi fi ajutat de colegii mei, domnul secretar Mihai Ungheanu ºi domnul secretar Constantin Nicolescu.

Vor veni ºi ceilalþi colegi, probabil cã sunt la coadã sã preia bugetul de stat ºi bugetul asigurãrilor sociale de stat pe anul 2003.

Vã anunþ, stimaþi colegi, cã din totalul de 140 de senatori ºi-au anunþat prezenþa pânã la ora actualã 92 de colegi senatori, avem 16 colegi absenþi motivat.

Aveþi în mapele dumneavoastrã ordinea de zi. V-aº ruga sã fiþi de acord sã introducem ºi un punct organizatoric, pentru a vã face o comunicare.

Dacã sunt obiecþii la ordinea de zi? Dacã nu, vã rog sã votaþi ordinea de zi. Rog, votul dumneavoastrã... Da, domnuÕ Apostolache, vã rog!

## Domnule preºedinte,

Vã rog sã mã iertaþi. La ordinea de zi, la punctul 9, este propunerea legislativã privind condiþiile generale pentru

acordarea sprijinului financiar în agriculturã ºi silviculturã. Aceastã iniþiativã este a câtorva colegi senatori. Eu am discutat cu dânºii, comisia a întocmit raport favorabil, în schimb Guvernul a dat un aviz negativ. Dupã discuþiile pe care le-am avut cu iniþiatorii, dupã ce am avut discuþii ºi cu reprezentanþii Ministerului Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor am cãzut de acord ºi vã solicitãm dumneavoastrã sã supuneþi spre aprobare sau în discuþie plenului Senatului retrimiterea la comisie a acestei iniþiative legislative, pentru ca, într-adevãr, sã reuºim sã corelãm cu ceea ce doreºte ºi Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor. Repet, colegii iniþiatori au fost de acord cu aceastã propunere.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc. Am luat notã, stimate coleg, însã, având în vedere cã existã o solicitare de retrimitere la comisie, rãmâne pe ordinea de zi ºi, la punctul respectiv, o sã punem la vot propunerea dumneavoastrã.

Deci, stimaþi colegi, vã rog, supun la vot ordinea de zi. Vã rog sã votaþi.

Ordinea de zi a fost aprobatã cu 76 de voturi pentru, douã voturi împotrivã, 3 abþineri.

Înainte de a intra la declaraþii politice, daþi-mi voie sã vã anunþ, stimate colege ºi stimaþi colegi, cã proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2003 ºi proiectul Legii bugetului de asigurãri sociale de stat pe anul 2003 se aflã în Senat. La ora actualã se distribuie pe grupuri parlamentare colegilor senatori. De asemenea, sã vã anunþ cã astãzi a avut loc ºedinþa comunã a celor douã Birouri permanente, aprobând procedura privind dezbaterea bugetului de stat ºi bugetului de asigurãri sociale de stat.

S-a stabilit urmãtorul program de lucru: începând de astãzi, luni, 14 octombrie, pânã luni, 21 octombrie, la ora 13,00, colegii senatori pot face amendamente la Legea bugetului de stat ºi Legea bugetului asigurãrilor sociale de stat, care se transmit cãtre comisiile permanente. Urmeazã ca, de luni, 21 octombrie Ñ deci lunea viitoare Ñ dupã ora 13,00, pânã cel târziu joi, 24 octombrie, la ora 13,00, sã se deruleze ºedinþele comune ale comisiilor în prezenþa reprezentanþilor ministerelor, elaborarea avizelor ºi înaintarea avizelor comisiilor reunite cãtre Comisiile pentru buget, finanþe ºi bãnci SenatÑCamera Deputaþilor, care urmeazã sã treacã la elaborarea rapoartelor de fond.

Deci, de joi, 24 octombrie, dupã ora 13,00, pânã vineri, 1 noiembrie, vor avea loc dezbateri în comisiile reunite de buget, finanþe în prezenþa reprezentanþilor Guvernului, urmând ca la 1 noiembrie sã aveþi în cãsuþe rapoartele de fond atât la bugetul de stat, cât ºi asupra bugetului asigurãrilor sociale de stat. Am lãsat, conform, prevederilor regulamentului, 3 zile, urmând ca marþi, 5 noiembrie, sã avem prima ºedinþã de plen a celor douã Camere. Vom începe, sigur, cu dezbaterea bugetului de stat pe anul 2003, pânã la terminare.

Programul de lucru de astãzi, stimaþi colegi, program obiºnuit, de la ora 15,00 pânã la ora 19,30.

## **Domnul George Mihail Pruteanu:**

Vã mulþumesc, stimate domnule preºedinte. Stimate doamne senatori,

Stimaþi domni senatori,

Pentru cã proiectul de Lege privind folosirea limbii române în anumite situaþii, al cãrui autor sunt, se apropie de finalizare, a primit dupã votul Senatului de anul trecut ºi votul favorabil al Camerei Deputaþilor, cu un scor de 220 pro, 35 contra, 25 de abþineri, interese materiale, duºmãnii politice sau uri personale ºi invidii veninoase s-au pus în miºcare ºi am fost supus în ultima sãptãmânã unei campanii mediatice negative pe care, deºi am 6 ani de Parlament la activ, aº numi-o ”fãrã precedentÒ. A fost sau este încã ceva ce poate fi comparat cu o acþiune de linºaj intelectual. O canonadã de articole, pagini întregi de ziare, emisiuni de radio ºi de televiziune care se întrec în a prezenta proiectul cu pricina ºi pe mine ca pe o femeie cu barbã, mâna cu ºapte degete, copilul cu trei capete, o anomalie a naturii ºi a societãþii, un pericol public pentru toate domeniile de activitate, de la sport la industria software, de la colecþionarea de timbre la zborul cu parapanta. Ironii, batjocuri, zeflemele, bãºcãlii, toatã muniþia deriziunii este pusã la bãtaie pentru demolarea acestui proiect de lege de pe poziþiile unei, s-o spun din capul locului, minciuni sfruntate. Nu se mai þine cont de nimic: deontologie, echilibru, obiectivitate,

principiul ”Audiatur et altera parsÒ (ascultã ºi cealaltã parte), vorbe goale bune doar pentru simpozioane ºi work-shop-uri. În acest caz Ñ ºi nu generalizez, mã refer numai la acest caz Ñ, se calcã totul în picioare ºi pe teren se aflã o singurã echipã care bagã în neºtire goluri în poarta goalã.

Într-o emisiune de televiziune, moderatorul, ironic la adresa legii, discutã cu doi invitaþi, ambii adversari înverºunaþi ai proiectului. În altã emisiune, la altã televiziune, doi moderatori, amândoi pe poziþii ostile faþã de aceastã lege, stau de vorbã cu trei invitaþi, care, ”trei Doamne ºi toþi treiÒ, o fac ºi ei praf la unison, iar dacã o doamnã deputat, artistã eminentã, dã telefon spre a-ºi manifesta opinia favorabilã, nu e lãsatã sã vorbeascã ºi e luatã la trei pãzeºte.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Permiteþi-mi sã invit la microfon, din partea Grupului parlamentar România Mare, pe domnul senator Ioan Aurel Rus.

## **Domnul Ioan Aurel Rus:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor senatori,

Declaraþia mea politicã, astãzi, în 14 octombrie, de ziua Cuvioasei Paraschiva este intitulatã ”Ca toþi sã fie unaÒ.

Anul 1996 se înscrie în rândul anilor ce au adus îmbunãtãþirea relaþiilor între Biserica Catolicã ºi cea Ortodoxã. Atunci, în Capela Sixtinã a avut loc expoziþia ”Creºtinismul din Carpaþi Ñ vechi de 2000 de aniÒ. De la aceastã mare expoziþie au fost aduse fotografii ºi la Cotroceni unde, timp de ºase luni, s-au putut vedea mãrturii aduse la suprafaþã, pentru prima datã din arhiva Vaticanului, documente care atestã vechimea creºtinismului românesc. Dintre acestea, de primã importanþã sunt cele ºase documente ce reprezintã pe Sfântul Apostol Andrei, încreºtinãtorul românilor. Urmaº fiind îndemnului Mântuitorului, ”Ca toþi sã fie unaÒ, a urmat un florar binecuvântat de Dumnezeu în anul 1999 când, pentru prima oarã, o þarã ortodoxã din fostul imperiu comunist a primit vizita Papei Ioan Paul al II-lea, un act mãreþ. Un act mare, o deschidere spre Europa neamurilor.

Atunci, în mai 1999, printre multele ºi frumoasele cuvinte adresate poporului român se regãseºte salutul Papei adresat pãmântului românesc, pe care-l considerã Grãdina Maicii Domnului.

ªi iatã cã a sosit anul mântuirii 2002, când luna octombrie vine sã prefaþeze cã factorul spiritual îºi aratã valoarea de integrare dublând intenþia de aderare în structurile NATO ºi Uniunea Europeanã. Peste aceste douã împliniri spre care tindem, unitatea în Hristos este centrul comun al Rãsãritului cu Apusul. Sâmbãtã 12 ºi duminicã 13 octombrie au fost zile de mare importanþã pentru creºtinism. Dupã Schisma din 1054 s-a citit pentru prima datã cuvântul lui Dumnezeu, adicã Sfânta Evanghelie, ºi cuvântul Bisericii Primare, adicã Simbolul niceoconstantinopolitan sau Crezul, de cãtre Papa de la Roma ºi Patriarhul României în limba românã, întru liturghia cuvântului.

De remarcat din declaraþia comunã a celor doi episcopi cã: ”Întâlnirea de sâmbãtã de la Vatican reuneºte angajamentul nostru de a ne ruga ºi lucra pentru a ajunge la unitatea tuturor ucenicilor lui Hristos.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Dau cuvântul domnului senator Panã Viorel Marian, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

ªi sãptãmâna trecutã, atunci când a fost susþinutã moþiunea colegilor noºtri Ñ ”Democraþia în pericolÒ Ñ, ºi în ultimele sãptãmâni de zile, de fiecare datã când în relaþia cu Executivul Parlamentul a avut ceva de spus, reprezentanþii opoziþiei, fie din stânga, fie din dreapta, au fost acuzaþi mai mult sau mai puþin de demagogie ºi de faptul cã nu cunosc principiile constituþionale.

Ca atare, permiteþi-mi sã fac câteva referiri la ceea ce sãptãmâna trecutã a constituit Raportul Comisiei Europene, prezentat miercuri la Bruxelles. Aleg aceastã formã de cale de comunicare întrucât în ultimii 2 ani de zile, în relaþia opoziþia parlamentarã Ñ Executiv, Guvernul a instituit, putem spune, din punctul acesta de vedere, un veritabil embargou informaþional. Rarele ocazii de dialog se caracterizeazã doar prin etalarea unei atitudini arogante de cãtre membrii Cabinetului din Palatul Victoria. Ieºirile noastre la tribunã ºi criticile formulate în termenii unei opoziþii constructive sunt tratate de cãtre Guvern ca fiind

rolul demagogiei celor care îndrãznesc sã semnaleze greºelile grave sau mai puþin grave de gestionare a fenomenului, a procesului reformei.

Practic, Executivul a reuºit, într-o perioadã scurtã de timp sã transforme Parlamentul României într-o decorativã anexã a Guvernului. Avalanºa de ordonanþe de urgenþã, de ordonanþe simple sau hotãrâri de guvern demonstreazã fãrã tãgadã, din pãcate, acest lucru, iar efectele unei astfel de guvernãri afecteazã întreaga societate româneascã. Nu sunt lucruri pe care Executivul sã nu le cunoascã.

Recent am avut, cred eu, cu toþii posibilitatea sã citim, sã studiem Raportul Comisiei Europene. Concluziile sunt grave ºi ar trebui ca Guvernul sã-ºi asume responsabilitatea ºi sã nu se eschiveze aruncând, ca de obicei, vina neîmplinirilor, exclusiv în spatele guvernãrilor anterioare, aºa cum se face, din pãcate, prin intermediul diverselor comunicate de presã, care mai de care mai tendenþioase din punctul meu de vedere.

Ultimul asemenea comunicat este emanat de Ministerul Finanþelor Publice, prin care eu, în calitate de vicepreºedinte al Partidului Democrat ºi de lider al grupului parlamentar din Senatul României, sunt acuzat de demagogie ºi de necunoaºterea legilor României. Aceasta doar pentru cã am avut îndrãzneala sã nu aplaud realizãrile guvernãrii P.S.D., o guvernare care, din pãcate, condamnã la sãrãcie mai mult de jumãtate din populaþia României.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Din partea Grupului naþional liberal are cuvântul domnul senator Gheorghe Flutur.

## **Domnul Gheorghe Flutur:**

Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Declaraþia mea se referã la o problemã deosebit de importantã Ñ proprietatea ºi modul cum este abordatã ea astãzi în România.

Vã reamintesc faptul cã la 27 decembrie 1989 a apãrut al doilea document oficial care legitima Revoluþia Românã.

Mã refer aici la ”Declaraþia F.S.N.Ò, sub semnãtura domnului Ion Iliescu.

De atunci ºi pânã acum semnatarii declarã cã guvernanþiiÉ

Mã scuzaþi, am emoþii.

Éau fost 9 ani de guvernare în care trebuia sã aplice voinþa politicã a revoluþionarilor ºi sã legitimeze prin acte normative reforma.

Prin numeroase puncte ale declaraþiei se consfinþea astfel voinþa poporului de a restructura industria, agicultura, de a sprijini micul producãtor, de a diminua rolul statului în economie ºi de a anula rolul conducãtor al unui singur partid.

Sunt doar câteva din punctele înscrise în program, dar care ne dãdeau speranþa cã vom asista la democratizarea vieþii româneºti ºi, în special, la desãvârºirea principiului fundamental al reformei, retrocedarea proprietãþii ºi privatizarea.

Constatãm astãzi cã procesul a trenat, a fost obstrucþionat prin zeci de acte normative ºi un întreg hãþiº birocratic ºi instituþional.

Aceastã lipsã de conciziune a legislaþiei de specialitate a creat nemulþumiri care au sufocat instanþele de judecatã.

Dupã epuizarea tuturor cãilor de atac la nivelul jurisdicþiei naþionale, s-a apelat deseori la Curtea Europeanã a Drepturilor Omului de la Strasbourg.

Faptul cã cetãþenii români au câºtigat deja 12 procese împotriva statului român, acesta urmând sã plãteascã peste 2 milioane dolari din buzunarul contribuabilului, ºi cã pe rol se mai aflã alte zeci de procese spune mult despre imaginea externã a þãrii noastre.

Dar care sunt elementele care au generat aceastã stare de fapt?

Referitor la imobile, totul a început cu adoptarea Legii nr. 112/1995 de cãtre Parlamentul României, lege care nu asigurã restituirea integralã ºi natura proprietãþilor, ci, din contrã, permitea proprietarilor sã beneficieze de aceste imobile doar dacã aceºtia locuiau în ele în acel moment sau dacã imobilele în cauzã erau libere. Totodatã, Legea nr. 112/1995 oferea posibilitatea chiriaºilor din casele naþionalizate sã-ºi cumpere locuinþele pentru care plãteau chirie statului, astfel încât, la ora actualã, conform unei statistici a Asociaþiei Proprietarilor, din circa 120.000 imobile ce trebuia restituite, au fost vândute chiriaºilor aproximativ 90.000.

Ca urmare a Legii nr. 112/1995, importanþi clienþi politici ai partidului aflat la guvernare în perioada 1992Ð1996 au devenit proprietari ai unor locuinþe de lux cumpãrate la preþuri derizorii.

Pe de altã parte, Legea nr. 18/1991 privind retrocedarea terenurilor, datoritã ºi textului confuz, a fost aplicatã într-un ritm extrem de lent, iar distribuirea titlurilor de proprietate s-a fãcut într-un mod defectuos ºi arbitrar, de regulã, tot pe criterii de clientelism politic.

Aceastã situaþie a avut, din pãcate, ºi are în continuare consecinþe asupra întregii agriculturii româneºti, þãranul român fiind obligat sã-ºi petreacã timpul mai mult pe la tribunale.

Organismele internaþionale au sesizat imperfecþiunile de aplicare a celor douã legi sus-amintite ºi au recomandat statului român sã gãseascã o soluþie definitivã ºi corectã care sã asigure restituirea integralã a proprietãþilor sau, dacã nu este posibil, plata unei compensaþii corespunzãtoare.

Ca urmare, Parlamentul României a adoptat Legea nr. 1/2000 referitoare la terenurile agricole ºi forestiere ºi Legea nr. 10/2001 cu privire la retrocedarea imobilelor preluate abuziv de statul comunist.

Din pãcate, datoritã tendinþei evidente de a-ºi satisface clientela politicã ºi nesocotind drepturile celor îndreptãþiþi de a-ºi redobândi proprietãþile, autoritãþile de resort nu au luat nici un fel de mãsuri pentru accelerarea procesului respectiv.

Legea nr. 10/2001 este ºi ea deficitarã, deoarece nu reparã soluþiile injuste la care s-a ajuns prin aplicarea Legii nr. 112/1995, iar compensaþiile la care se face referire sunt plafonate ºi nesigure, reprezentând un alt motiv de îngrijorare pentru cei îndreptãþiþi.

De asemenea, foarte multe dintre imobilele naþionalizate sau trecute în posesia statului sunt, potrivit Legii nr. 10/2001, exceptate de la restituirea în naturã, reducându-se astfel posibilitatea foºtilor proprietari de a intra în posesia acestora.

Mai mult decât atât. Deºi era anunþatã pentru prima jumãtate a acestui an, Legea despãgubirilor nu a fost încã elaboratã. În schimb, Ministerul Administraþiei Publice a anunþat de curând cã Guvernul pregãteºte o lege care va stabili modalitãþile, cuantumul ºi procedurile de acordare a despãgubirilor bãneºti ºi Ñ atenþie! Ñ urmeazã un anunþ de-a dreptul stupefiant: ”Foºtii proprietari vor primi, din anul 2005, în rate, timp de 15 ani, contravaloarea bunurilor confiscate de regimul comunist, în cazul neretrocedãrii lor în naturã, la un preþ stabilit de experþii statuluiÒ.

Proprietarii sunt avertizaþi totodatã cã, dacã au nemulþumiri privind valoarea despãgubirilor, instanþa este cea care va decide ºi, în caz de câºtig, cetãþeanului respectiv i se va emite un titlu de platã suplimentar. Cu alte cuvinte, cei care rãmân în continuare nedreptãþiþi sunt tot foºtii proprietari prejudiciaþi de fostul regim comunist, care trebuie sã se confrunte, nu se ºtie pentru cât timp de aici înainte, cu un sistem legislativ imperfect care continuã sã provoace daune materiale ºi morale în loc sã le repare pe cele existente.

Înfiinþarea de curând a autoritãþii pentru urmãrirea aplicãrii unitare a Legii nr. 10/2001 este un alt exemplu despre modul în care proprietarii sunt, pur ºi simplu, ignoraþi atunci când se iau decizii în ceea ce îi priveºte. Aceastã autoritate are ºi rolul de a acorda sprijin logistic persoanelor juridice deþinãtoare de imobile ce intrã sub incidenþa acestui act normativ. Adicã a fost creat un organism nou, plãtit tot din bani publici ºi fãrã consultarea proprietarilor de drept, menit sã apere pe chiriaºi, persoane juridice de aceastã datã, care ocupã aceste clãdiri importante.

Concluzia care rezultã din cele prezentate mai sus este cã proprietarul, în România, continuã sã fie copilul orfan al acestei þãri.

Partidul Naþional LIberal considerã cã proprietatea privatã reprezintã principalul stimulent atât în economia de piaþã, cât ºi pentru atragerea investitorilor strãini. Proprietatea privatã înseamnã, totodatã, stabilitate economicã ºi politicã pentru România.

Din punct de vedere al Partidului Naþional Liberal, care a susþinut ºi susþine garantarea proprietãþii private, este necesarã reducerea la minimum a numãrului celor care urmeazã a fi despãgubiþi bãnesc, având în vedere ºi austeritatea bugetului.

În ceea ce priveºte cuantumul despãgubirilor care, din pãcate, astãzi se ridicã la peste 3,5 miliarde dolari, adicã la circa 70% din veniturile bugetului de stat pe anul 2002, considerãm cã se impune elaborarea în procedurã de urgenþã a unei legi a despãgubirilor care sã prevadã surse precise provenite, în primul rând, din privatizare ºi pe o duratã rezonabilã.

Partidul Naþional Liberal susþine, de asemenea, cã fondurile destinate Agenþiei Naþionale pentru Locuinþe, pentru a fi folosite în mod propagandistic ºi pentru clientelã politicã, ar trebui direcþionate cãtre constituirea unor spaþii imobiliare care ar putea clarifica ºi oferi o soluþie pentru rezolvarea inechitãþilor dintre chiriaºi ºi proprietari.

Prezenta declaraþie are drept scop atenþionarea foarte serioasã a Guvernului asupra finalizãrii actului de retrocedare a proprietarilor fãrã de care procesul de integrare în Uniunea Europeanã este imposibil, aºa cum rezultã ºi din ultimul raport de þarã.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal mai are la dispoziþie 1 minut ºi 30 de secunde.

Permiteþi-mi sã dau cuvântul domnului senator Pusk‡s Zolt‡n, din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R.

## **Domnul Pusk‡s Valentin-Zolt‡n:**

Mulþumesc, domnule preºedinte. Distins Senat,

Declaraþia mea politicã de astãzi se referã la Ñ hai sã zic aºa Ñ ciudãþeniile din domeniul sãnãtãþii, ”ciudãþeniiÒ fiind prea blând, dar, pe parcurs, veþi afla despre ce e vorba ºi poate veþi gãsi o titulaturã mai bunã.

La emisiunea de vineri a Televiziunii, am vãzut o scenã dramaticã pentru secolul XXI. Într-un spital din þarã, nou-nãscuþii sunt puºi între douã flacoane de apã caldã pentru a rãmâne în viaþã.

Pentru mine, ca o persoanã care mã preocup foarte mult de copii, de ajutorarea copiilor, scena a fost mai mult decât ºocantã ºi atunci am început sã fac câteva considerente pentru mine pe care vi le împãrtãºesc: ce se întâmplã în domeniul sãnãtãþii în þara noastrã? Nu avem fonduri? Nu sunt suficiente sume pentru a plãti serviciile spitalelor de cãtre Casa Naþionalã pentru Asigurãri de Sãnãtate? Cu foarte mare uimire am aflat cã nu este aºa.

În prezent, CNAS-ul are disponibil 26 mii de miliarde lei ºi are datorii doar de 6 mii de miliarde lei, deci ar fi suma de 20 mii miliarde lei pentru a ajuta pe acei oameni, fie vârstnici, fie copii, sau pe oricine care suferã de o boalã.

Nu trebuie sã vã reamintesc cã sãnãtatea este cel mai important lucru pentru oricine, mai important decât orice altã activitate, decât orice alt domeniu din þarã.

Atunci ce se întâmplã cu cei 20 mii miliarde lei, sumã netã disponibilã CNAS-ului, ºi am aflat cã, datoritã unor procente care pot fi cheltuite, aceste sume nu pot fi puse în sljuba spitalelor, la dispoziþia spitalelor, pentru cã 16 mii miliarde lei Ñ vã rog sã reþineþi Ñ sunt þinute în evidenþe extracontabile. De ce? Pentru ce? Pentru cine?

Aceste sume sunt plãtite fie de persoane fizice, fie de persoane juridice cu un anumit scop, pentru apãrarea sãnãtãþii naþiunii. Atunci de ce trebuie þinute în conturi ºi în evidenþã extrabugetarã? De ce trebuie limitate anumite plãþi prin anumite procente ºi cine are acest interes de a limita aceste plãþi când spitalele noastre aratã cum aratã?

Este o situaþie deosebit de periculoasã pentru care noi, U.D.M.R.-ul, ridicãm în acest forum glasul. Vrem ca banii colectaþi pentru sãnãtate sã fie folosiþi pentru sãnãtatea naþiunii! Altfel, avem probleme foarte mari în spitale cu nou-nãscuþii, cu bãtrânii, cu plata medicamentelor compensate ºi aºa mai departe. Nu înþelegem de ce aceste sume nu sunt folosite pentru scopul pentru care au fost colectate.

Din partea Grpului parlamentar al Partidului România Mare, are cuvântul domnul senator Pãtru Nicolae.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Lumea în care trãim se caracterizeazã prin dinamism ºi schimbãri structurale rapide. Noul nãvãleºte peste noi toþi. Trãim într-o erã a informaticii ºi a tehnicii de vârf. Câtorva þãri, intrate ºi ele în concertul mondial al statelor

civilizate, li s-a rezervat statutul, poate mai interesant, de a fi grânare pentru miliardele de oameni ce populeazã planeta.

România are o tradiþie bunã în acest sens. Am produs în activitãþile agricole atât cât ne-a trebuit nouã, dar ºi pentru alþii. Acest lucru facem ºi acum, însã, din nefericire, agricultura României a devenit din ramurã prioritarã a economiei naþionale un fel de Cenuºãreasã penibilã ºi truditã, care nu mai poate satisface nici mãcar necesitãþile interne.

Constituþia României cere Guvernului sã asigure un trai decent populaþiei, dar populaþia nu se poate hrãni cu cifre, nici cu grafice, aºa cum prezintã Guvernul Nãstase, în mod periodic ºi grotesc, prin canelele de informare în masã, imagini trunchiate ale unei realitãþi palpabile ºi vizibile cu ochiul liber: câmpuri pline de ciulini ºi mãrãcini, culturi pipernicite ºi fãrã spor, þãrani gãlbejiþi ºi derutaþi mai ceva decât înaintaºii lor de la 1907, o populaþie flãmândã ºi agonizatã de raritatea produselor, cât ºi de scumpetea lor.

Atragem atenþia foarte serios actualei guvernãri cã pe acest drum merge în mod cert ºi ireversibil spre dezastru, foamete ºi miºcãri sociale, cu consecinþe de nebãnuit pentru destinul României.

Argumentãm aceastã idee ºi vã rugãm sã verificaþi ºi dumneavoastrã veridicitatea afirmaþiilor noastre.

Recolta de grâu a anului 2002 raportatã de Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor este de 4,4 milioane tone, din care 850.000 de tone depozitate în condiþii bune Ñ zicem noi Ñ la ”ComcerealÒ, ”CerealcomÒ, ”Morãrit ºi panificaþieÒ ºi A.D.S.; 275.000 de tone pentru seminþe, iar 1.260.000 de tone la alþi beneficiari, gen Culiþã Tãrâþã, ”InteragroÒ ºi alþii, 2.000.000 de tone la populaþia ruralã.

Sesizaþi cã, pentru însãmânþat, doar 275.000 de tone, ceea ce înseamnã cã în 2003 se vor cultiva doar 1.100.000 de hectare, cu 250 de kilograme de grâu la hectar, urmând ca diferenþa pânã la 2.200.000 de hectare sã fie însãmânþatã cu seminþe de la populaþie, sãmânþã de calitate inferioarã care, o datã introdusã sub brazdã, va da recoltã foarte micã.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Pentru un minut ºi jumãtate, are cuvântul domnul senator Nicolae-Vlad Popa.

Vã rog, aveþi cuvântul, domnule senator.

În calitate de senator de Braºov, îmi exprim profunda nemulþumire faþã de aºa-zisele mãsuri guvernamentale luate în privinþa societãþilor ”RomanÒ ºi ”TractorulÒ, dar ºi a uzinelor din industria de apãrare.

Deºi în anul 2001 am cerut elaborarea unui program special anticrizã pentru rezolvarea problemelor economice ºi sociale din Braºov, acest lucru nu numai cã nu s-a întâmplat, dar s-a materializat, în mod surprinzãtor, prin nealocarea sumelor de bani necesare unor investiþii. În aceastã situaþie, atât Guvernul, cât ºi A.P.A.P.S. nu iau în seamã demonstraþiile de protest din Braºov, considerându-le neîntemeiate.

Nu în ultimul rând, subliniez necesitatea unor investiþii majore în vederea creãrii de locuri de muncã care sã absoarbã personalul disponibilizat.

Reamintesc cã în promisiunile sale electorale P.S.D. a garantat rezolvarea tuturor problemelor sociale ºi economice, cât ºi privatizarea cu succes a societãþilor susmenþionate. Nici una dintre aceste promisiuni nu s-a concretizat. Dimpotrivã, criza s-a adâncit, devenind explozivã.

Vreau sã amintesc, totodatã, ”privatizareaÒ unui modul, secþia bobinaj din S.C. ”TractorulÒ, pentru suma de 400.000.000 de lei, ceea ce înseamnã contravaloarea unui apartament din Braºov.

Pe aceastã cale, lansez un ultim avertisment Guvernului, de a gãsi soluþii reale pentru situaþia din Braºov, care sã punã capãt degradãrii continue a vieþii economice ºi sociale din zonã.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Permiteþi-mi sã dau cuvântul, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, domnului senator Constantin Gãucan.

Vã rog, aveþi cuvântul, domnule senator.

## **Domnul Constantin Gãucan:**

Domnule preºedinte, Stimate colege ºi stimaþi colegi,

Despre situaþia din învãþãmânt, sãnãtate ºi agriculturã s-a vorbit ºi se vorbeºte aºa de mult încât ar pãrea cã cele câteva lucruri pe care o sã le spun ºi eu nu ºi-ar avea sensul. Dar mi-am adus aminte zilele trecute, cu un prieten de-al meu din Uniunea Scriitorilor, de o întâmplare cu Fãnuº Neagu din anii Õ80 ºiÉ când situaþia din România, am putea spune, ºi în sãnãtate, ºi în învãþãmânt, ajunsese într-o stare de degradare destul de mare. Fãnuº Neagu, la vremea aceea Ñ este hilar, dar aratã absurdul în care se trãia atunci, pe care, de fapt,

nu îl înþelegi, ºi cred cã trãim într-un absurd ºi acum, ºi aº pigmenta afirmaþiile mele Ñ, Fãnuº Neagu, la o întâlnire a Uniunii Scriitorilor, începe sã povesteascã ºi terminã cu o întrebare. Zice: ”Eu scriu dimineaþa. Mã scol dimineaþa, aprind lumina, întuneric. În ce þarã trãim, mãi, tovarãºi? Încerc sã scriu la sobã, nu sunt gaze. Mã duc jos, în cofetãrie, cã era mai cald. În ce þarã trãim, mãi, tovarãºi? Eu în casã nu pot sã scriu. Acolo, am vãzut cã se dãdea pepsi ºi cer ºi eu un pepsi, dar mi se spune cã este numai pentru donatorii de sângeÒ. ªi, iarãºi, terminã. ”În ce þarã trãim, mãi, tovarãºi?Ò Mai mult. ”Eu am fãcut scandal, ca scriitor ºi ca mare scriitor, ºi rezultatul: dupã trei zile, mã trezesc la uºã cu o femeie cu doi copii mici de mânã. Fusese datã afarã din cauzã cã nu îmi dãduse pepsi, care se dãdea numai pentru donatorii de sânge, undeva, în Piaþa 1 MaiÒ. ªi, iarãºi, terminã ritos: ”Dar în ce þarã trãim, mãi, tovarãºi?Ò

Eu o sã pun o singurã întrebare pentru dumneavoastrã ºi Ñ dupã ce o sã punctez câteva lucruri care ar pãrea nostime sau ar pãrea, într-adevãr, de domeniul absurdului Ñ o sã închei cu întrebarea: ”Dar în ce þarã trãim, domnilor?Ò

Un caz. La mine, la Slãnic-Prahova, o tânãrã, din cauza unei mari greºeli terapeutice a unei doctoriþe obstetricianã, este mutilatã ºi nu mai poate face copii. S-a fãcut histerectomie, copilul moare. Ea dã în judecatã doctoriþa. Cere o daunã minorã, pentru o mutilare pe viaþã la o tânãrã de 29 de ani. Nu i se plãteºte, se dã în urmãrire penalã. În schimb, dupã doi ani, disperatã, apare la televiziune, la o emisiune de sãnãtate ºi, ca urmare a celor spuse de ea pe postul de televiziune, doctoriþa Ñ care, între timp, fusese avansatã ºi Slãnicul a rãmas fãrã un obstetrician ginecolog, avansatã la centru, la Ploieºti, la maternitatea cea mai mare din oraº Ñ o dã în judecatã pe mutilatã ºi cere 50.000.000 de lei daune pentru cã i-a stricat imaginea de doctoriþã, apãrând la televiziune.

Ultima luare de cuvânt. Din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, domnul senator Eugen Marius Constantinescu.

## **Domnul Eugen Marius Constantinescu:**

Mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor senatori,

Dacã aº vrea sã fiu dramatic, aº începe prin a spune: la Roºia Montanã istoria este în pericol. Nu mã intereseazã, însã, o asemenea abordare, dar Roºia Montanã este unul din subiectele fierbinþi care stau, de o bunã bucatã de vreme, în atenþia opiniei publice.

Controversata privatizare a celui mai important zãcãmânt auroargintifer din România Ñ se estimeazã un potenþial de peste 800 de tone aur ºi peste 2.000 de tone de argint Ñ are multiple ºi complexe implicaþii în viaþa social-economicã româneascã ºi nu numai.

Una dintre cele mai complicate probleme ale proiectului Roºia Montanã este cea care priveºte sarcina istoricã a zonei. Estimãrile iniþiale, bazate pe obiectivele identificate înainte de anul 2000, au condus la concluzia cã zona zãcãmântului aurifer, în suprafaþã de 12 km[2] , ar putea fi eliberatã de sarcina istoricã prin cercetãri arheologice desfãºurate în douã trei campanii de câteva luni fiecare. În acest sens, a fost elaborat un program de cercetare, valorificarea vestigiilor din zona Roºia Montanã, avizat de Ministerul Culturii ºi Cultelor prin organismele sale. Din pãcate, acest program este greºit conceput din capul locului. În primul rând, pentru cã nu sunt stabilite soluþii corecte pentru protejarea ºi pãstrarea monumentelor istorice în elevaþie. Este vorba, mai întâi, de bisericile monument istoric, unele mai vechi de 200 de ani, ampla-

sate în poziþii geotopografice aparte, poziþii ameninþate sã disparã, ca urmare a exploatãrii zãcãmântului.

Ce se va întâmpla, în acest caz, cu monumentele respective? Vor fi, oare, fãcute praf ºi pulbere? Apoi, prin soluþia adoptatã pentru exploatarea zãcãmântului, sunt puse în pericol Galeriile Romane sãpate în stâncã, prin care a fost exploatat aurul de la Roºia Montanã în secolele II ºi III dupã Christos, unice în aceastã parte a Europei, cu o valoare arheologicã ºi istorico-documentarã deosebite. Dispariþia unui asemenea obiectiv este mai mult decât o crimã la adresa istoriei naþionale.

În sfârºit, este vorba de acele monumente arheologice cu structuri din piatrã, descoperite în cursul cercetãrilor declanºate anul trecut. Amintesc aici acel senzaþional mausoleu circular din piatrã, dezvelit în punctul ”Hop gãuriÒ sau ”La dracuÒ, cum spun localnicii, în jurul cãruia se aflau ºi 80 de morminte strãvechi. Sunt numai trei categorii de monumente istorice de un interes ºtiinþific inestimabil ºi cu valoare probatorie de neegalat, care trebuie sã rãmânã ceea ce sunt pentru generaþiile viitoare. La acestea se adaugã, însã, ºi lipsa de preocupãri pentru cercetarea aspectelor etnoistorice, demografice ºi de altã naturã.

Vã mulþumesc.

Grupul România Mare mai are douã minute ºi jumãtate.

Domnule senator Corneliu Vadim Tudor, vã rog.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte, pentru faptul cã mi-aþi dat cuvântul.

Aº dori sã fac câteva precizãri în legãturã cu Televiziunea Românã.

Întrucât, în ziua de vineri, conducerea Partidului România Mare, constatând cã, de patru luni, cei doi reprezentanþi ai noºtri în Consiliul de administraþie al postului public de televiziune nu s-au achitat de mandatul lor sau, poate, au fost împiedicaþi, în orice caz nu au fãcut ceea ce trebuia sã facã acolo, Biroul permanent al partidului nostru a hotãrât sã le retragã sprijinul politic, rugându-i, totodatã, sã îºi dea demisia, pentru a face loc, conform legii, celor doi supleanþi.

Este evident Ñ ºi cred cã nu mai trebuie sã spun ºi sã argumentez Ñ cã avem un respect deosebit faþã de acei oameni pe care i-am trimis acolo, doamna Sanda Þãranu ºi domnul Dan Mihãescu, dar nu se poate ca dupã schimbarea Consiliului de administraþie al TVR situaþia sã fie exact ca în perioada anterioarã, când era preºedinte un oarecare regizor Hadjiculea.

Acum a venit un oarecare autor dramatic Valentin Nicolau, fost consilier al primului-ministru Adrian Nãstase. Calitãþile de scriitor ale acestui domn Nicolau nu fac nici douã parale; el este zero barat în literaturã ºi zero va rãmâne.

Care cum ajunge în funcþia aceea de comandã are douã griji: sã îºi facã un salariu cât mai mare, de peste patru sau cinci ori mai mare decât al unui senator (senatorul nostru, Eugen Marius Constantinescu, din Comisia pentru culturã, culte, artã ºi mijloace de informare în masã, ne spunea cã acest Valentin Nicolau ºi-a fãcut un salariu de 80 milioane lei, pentru a-l depãºi pe acela al directorului de la postul public de radio Ñ Dragoº ªeuleanu Ñ care nu are decât 75 milioane lei), aºa cã presa, care tot îi vâneazã pe parlamentari, pe pagina întâi, cã au salarii ºi avantaje cosmice, ar trebui sã reflecteze la acest dezmãþ în banul public pe care îl practicã salariaþii de la TVR ºi de la Radio; a doua grijã este sã îºi monteze piesele de teatru ºi sã îºi facã film ºi ecranizãri dupã produsele stupide ale minþii lor.

Noi nu avem nevoie sã apãrem la Televiziunea Românã, nu þinem neapãrat. Într-o vreme în care lumea este atât de înfuriatã, a apãrea de dimineaþã pânã noaptea târziu pe toate posturile de televiziune, cum apare domnul Adrian Nãstase, se transformã în contrariul sãu. Uite, conul Alecu Paleologu ºi un alt amic al nostru, Mircea Ionescu-Quintus, care sunt scriitori, mã încuviinþeazã, pentru cã ei ºtiu mai bine decât oricine un aforism al lui Johann Wolfang Goethe, care spune aºa: ”Un curcubeu care stã mai mult de un sfert de orã pe cer nu mai e privit de nimeniÒ. Asta se întâmplã cu Adrian Nãstase care se duce ba la meciul de fotbal al naþionalei, ba la concertul Phoenix, unde cântã ºi el... Apropo, de când a devenit Guvernul impresar artistic pentru concerte?! De când dã Guvernul bani pentru asemenea concerte?! Nu cumva sunt banii contribuabililor?! Pe noi nu ar fi trebuit sã ne întrebe?!

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc, domnule senator.

Stimaþi colegi,

Am încheiat declaraþiile politice, trecem la punctul urmãtor.

Permiteþi-mi sã vã anunþ, cã în conformitate cu prevederile art. 17 alin. (1) ºi (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ºi funcþionarea Curþii Constituþionale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitãrii de cãtre senatori a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale, urmãtoarele legi:

Ð Legea pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 129/1992 privind protecþia desenelor ºi modelelor industriale;

Ð Legea partidelor politice;

Ð Legea pentru modificarea art. 1 lit. c din Ordonanþa Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de cãtre regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 pânã la 6 martie 1945, din motive etnice;

Ð Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 138/2001 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 83/1998 privind procedura falimentului bãncilor;

Ð Legea privind mãsurile de prevenire a rãspândirii maladiei SIDA în România ºi de protecþie a persoanelor infectate cu HIV sau bolnave de SIDA;

Ð Legea pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 125/1998 privind înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea Agenþiei Naþionale a Medicamentului;

Ð Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 58/2002 privind modificarea ºi completarea unor dispoziþii din Codul penal referitoare la infracþiuni contra demnitãþii ºi infracþiuni contra autoritãþii, precum ºi a unor dispoziþii din Codul de procedurã penalã;

Ð Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 61/2002 pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 66/1996 privind reorganizarea Casei de Economii ºi Consemnaþiuni din România în societate bancarã pe acþiuni;

Ð Legea pentru modificarea art. 40 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcþii;

Ð Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 79/2002 privind cadrul general de reglementare a comunicaþiilor;

Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Albania privind readmisia persoanelor, semnat la Bucureºti la 7 iunie 2002.

Vã rog, din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, cine prezintã raportul? Din partea ministerului, domnul Abraham.

Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri? Nu aveþi nici un coleg în salã?! Domnul senator Predescu?

Domnule secretar de stat Abraham, vã rog, vã ascultãm. ## **Domnul Pavel Abraham Ñ** _secretar de stat în Ministerul de Interne_ **:**

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Albania privind readmisia persoanelor, semnat la Bucureºti la 7 iunie 2002, prevede condiþiile concrete în care statul român ºi cel albanez colaboreazã pentru readmisia persoanelor care au sãvârºit fapte ilicite pe teritoriul celuilalt stat, modul în care se suportã cheltuielile ºi procedurile pe care urmeazã sã le îndeplineascã fiecare stat pentru punerea în aplicare a acestui acord.

Ca urmare, vã adresez respectuos rugãmintea de a-l vota.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Domnul secretar Predescu prezintã raportul Comisiei juridice. Vã rog.

## Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

Este un acord dintre cele uzuale, încheiat între Guvernul României ºi Guvernul Republicii Albania. Asemenea acorduri avem cu marea majoritate a þãrilor statelor europene, iniþiat pe aceeaºi structurã, obiºnuitã, care priveºte reglementarea completã a tuturor problemelor ce cad în aceastã problemã. Comisia juridicã a adoptat raport de admitere, fãrã amendamente, fiind de acord cu forma adoptatã de Camera Deputaþilor la acest proiect de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Albania, motiv pentru care vã rog sã fiþi de acord cu raportul comisiei noastre.

Vã mulþumesc foarte mult.

Dezbateri generale, luãri de cuvânt, dacã sunt? Nu sunt.

Stimaþi colegi, nu avem amendamente la proiectul de lege primit de la Camera Deputaþilor. În consecinþã, supun aprobãrii dumneavoastrã, atât raportul Comisiei juridice, cât ºi proiectul de lege în forma primitã de la Camera Deputaþilor. Legea are caracter ordinar. Vã rog sã votaþi.

Raportul comisiei ºi proiectul de lege au fost aprobate cu 87 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi douã abþineri.

## Vã mulþumesc.

Trecem la proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Albania cu privire la cooperarea în domeniul combaterii terorismului, a crimei organizate, a traficului ilicit de stupefiante ºi substanþe psihotrope, precum ºi a altor activitãþi ilegale, semnat la Bucureºti, la 7 iunie 2002.

Vã ascultãm, domnule secretar de stat Abraham.

Acþiunea Guvernului României de a dezvolta relaþii cu vecinii în domeniul prevenirii ºi combaterii criminalitãþii a urmãrit acelaºi obiectiv ºi în ceea ce priveºte relaþiile cu

Republica Albania, sens în care, la 7 iunie 2002, s-a semnat la Bucureºti acest acord. El prevede aspecte legate de combaterea terorismului, a criminalitãþii organizate, combaterea activitãþilor economice ilegale internaþionale, asigurarea, menþinerea ºi restabilirea ordinii publice, organizarea ºi gestionarea sistemului de evidenþã a actelor de identitate ºi stare civilã, combaterea migraþiei ilegale ºi dezvoltarea metodelor ºi sistemelor de selecþionare, pregãtire ºi formare profesionalã a specialiºtilor celor douã pãrþi componente. România a încheiat asemenea acorduri ºi cu celelalte state vecine, ºi cu þãrile Uniunii Europene. Ca urmare, vã adresez respectuos rugãmintea de a-l vota.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc.

Raportul Comisiei juridice este prezentat de domnul senator Predescu.

Da, domnule preºedinte. Aº dori sã mai adaug la materiile asupra cãrora s-a convenit între România ºi Albania a coopera ºi a le combate infracþiunile în legãturã cu exploatarea sexualã a persoanelor, contrabanda cu pietre ºi metale preþioase, falsurile de documente, de monede ºi de mijloace de platã ºi alte titluri de valoare, jocurile de noroc ilegale, manopere frauduloase utilizate în acestea, furturile de toate categoriile, adicã tot ceea ce intereseazã raporturile ilicite în relaþiile dintre cetãþenii celor douã state.

Aºa cum s-a subliniat de domnul ministru, avem asemenea acorduri încheiate cu marea majoritate a statelor europene, în temeiul convenþiilor internaþionale, la care ºi România este parte. Motiv pentru care, solicit onoratului plen al Senatului sã fie de acord cu raportul Comisiei juridice, care s-a declarat de acord cu forma adoptatã de Camera Deputaþilor privind ratificarea acestui acord. Nu avem amendamente. Legea face parte din categoria celor ordinare.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

## Vã mulþumesc.

Dacã sunt luãri de cuvânt? Înþeleg cã nu sunt.

Stimaþi colegi, în consecinþã, neavând amendamente,

Trecem la proiectul de Lege privind respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 23/1999 pentru abrogarea Legii nr. 31/1996 privind regimul monopolului de stat.

Rog, Comisia juridicã.

Vã ascultãm, domnule senator.

## Domnule preºedinte,

Este vorba de cercetarea temeiniciei ºi legalitãþii unei decizii a Curþii Constituþionale, pronunþatã asupra legii, prin care se decisese respingerea Ordonanþei de Guvern nr. 23/1999 pentru abrogarea Legii nr. 31/1996, lege care privea regimul monopolului de stat. Curtea Constituþionalã a României a fost sesizatã de Curtea de Apel din Timiºoara cu soluþionarea excepþiei de neconstituþionalitate a acelei ordonanþe, Ordonanþa de urgenþã nr. 23/1999. Curtea Constituþionalã, prin decizia sa, nr. 15/25 ianuarie 2000, a admis excepþia ºi a declarat acea lege care validase ordonanþa ca fiind neconstituþionalã. Decizia Curþii Constituþionale a fost publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 267 din 14 iunie 2000. Reþineþi, vã rog, aceastã datã: 14 iunie 2000, pentru cã este data de la care Ordonanþa de urgenþã nr. 23/1999 a încetat sã mai existe din punct de vedere juridic, sã mai producã efecte, iar Legea nr. 31/1996 privind regimul monopolului de stat a fost repusã în vigoare.

Ulterior, la un an ºi câteva luni, Camera Deputaþilor a abordat acea Ordonanþã de urgenþã nr. 23/1999 ºi a respins-o. ªi, de acord cu ei, ºi Senatul a respins aceeaºi ordonanþã, pe aceleaºi temeiuri (Comisiile de buget, finanþe ºi bãnci).

Trimisã spre promulgare, legea de respingere a acestei ordonanþe a fost atacatã de preºedintele României la Curtea Constituþionalã, ca fiind neconstituþionalã, pe temeiul cã, încetându-ºi efectele de la 14 iunie 2000, Ordonanþa nr. 23/1999, la datele ulterioare nu mai putea sã fie respinsã de cãtre Camera Deputaþilor ºi Senat. N-avem ce face, trebuie sã acceptãm ca atare observaþia Curþii Constituþionale, care a declarat aceastã Lege de respingere a Ordonanþei de urgenþã nr. 23/1999 ca fiind neconstituþionalã, în temeiul art. 145 alin. (2) teza 1 din Constituþia României, ºi sã se constate... Domnule preºedinte, vã solicit a supune la vot sã acceptãm excepþia de neconstituþionalitate a Legii privind respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 23/1999 pentru abrogarea Legii nr. 31/1996 privind regimul monopolului de stat ºi aceasta sã fie respinsã ca atare.

Domnule preºedinte, vã mai rog sã se constate, sã se ia act cã Legea nr. 31/1996 a fost repusã în vigoare începând cu 14 iunie 2000. În acest sens, vã solicit, domnule preºedinte, pentru a restabili constituþionalitatea ºi a repara greºeala de drept pe care au comis-o cele douã Camere, sã supuneþi votului Senatului ºi sã adoptãm soluþia corespunzãtoare, pe care Comisia juridicã a enunþat-o.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc foarte mult. Dacã sunt luãri de cuvânt, dezbateri generale?

Deci, stimaþi colegi, ne aflãm în urmãtoarea situaþie: noi am aprobat, ca ºi Camera Deputaþilor, de altfel, un proiect de Lege privind respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 23/1999, care se referea, bineînþeles, la încetarea valabilitãþii Legii privind regimul monopolului de stat.

Aþi luat cunoºtinþã de argumente. Deci votul nostru, practic, a fost demonstrat ca neconstituþional, întrucât avem de-a face cu o ordonanþã care a fost atacatã la Curtea Constituþionalã, în urmã cu un an de zile, a fost declaratã neconstituþionalã ºi, ca urmare, ea ºi-a încetat aplicabilitatea. În consecinþã, vã rog sã mã urmãriþi,

Stimaþi colegi, în aceste condiþii am acceptat excepþia de neconstituþionalitate declaratã de cãtre Curtea Constituþionalã. În consecinþã, nu mai este nevoie de o altã intervenþie...

## **Domnul Valentin Dinescu**

**:**

Domnule preºedinte, este o lege organicã.

Poftim? Chiar dacã este organicã, nu trebuie sã vã reamintesc, dacã aþi citit Constituþia, cã excepþia de neconstituþionalitate necesitã votul a douã treimi din senatori. Deci nu s-a îndeplinit numãrul ºi, chiar ºi în aceste condiþii, votul este corect exprimat.

ªi vreau sã subliniez, dacã-mi îngãduiþi, decizia Curþii Constituþionale este imperativã.

Absolut. Deci, stimaþi colegi, în consecinþã, Legea nr. 31/1996 privind regimul monopolului de stat a fost repusã, dupã cum ºtiþi, ºi este în vigoare, începând cu data de 14 iunie 2000.

Vã mulþumesc.

Mergem mai departe, stimaþi colegi.

Trecem la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 103/2002 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 191/1998 privind organizarea ºi funcþionarea Serviciului de Protecþie ºi Pazã.

Vã rog, din partea Comisiei pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã, domnule preºedinte Sergiu Nicolaescu, luaþi loc la pupitru. Cine prezintã?

Domnul director general Naghi, vã ascultãm. Vã rog, în sintezã, foarte pe scurt.

## **Domnul Gabriel Naghi Ñ** _director general al Serviciului de Protecþie ºi Pazã_ **:**

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Sunt general de brigadã Gabriel Naghi Ñ directorul Serviciului de Protecþie ºi Pazã.

Conform prevederilor Legii nr. 191/1998, Serviciul de Protecþie ºi Pazã este autoritatea administrativã autonomã cu atribuþii în domeniul siguranþei naþionale, specializat în asigurarea protecþiei demnitarilor români, a demnitarilor strãini pe timpul ºederii lor în România, a familiilor acestora, în limitele competenþelor legale, precum ºi în asigurarea pazei sediilor de lucru ºi a reºedinþelor, potrivit hotãrârilor Consiliului Suprem de Apãrare a Þãrii. De la apariþia legii ºi pânã în prezent, misiunile specifice serviciului s-au amplificat ºi diversificat. În acest rãstimp, pe plan mondial a avut loc o escaladare fãrã precedent a actelor cu caracter terorist, fapt care are implicaþii majore asupra asigurãrii securitãþii demnitarilor ºi care a determinat schimbãri în strategia combaterii acestui flagel.

De altfel, analizând retrospectiv evoluþia fenomenului terorist în þara noastrã, se constatã cã acesta a vizat, cu precãdere, persoanele publice de rang înalt din fiecare perioadã istoricã, mãsurile de prevenire ºi contracarare a acestor acþiuni fiind astãzi canalizate în sfera de competenþã a Serviciului de Protecþie ºi Pazã. Atentatul, ca acþiune teroristã, a cãpãtat valenþe internaþionale, iar combaterea acestuia necesitã conjugarea eforturilor tuturor statelor. În condiþiile în care pe plan mondial circulaþia liberã a persoanelor a devenit fenomen de masã, iar activitatea demnitarilor s-a amplificat în contextul noilor relaþii internaþionale, misiunile de protecþie au devenit deosebit de complexe, necesitând o pregãtire specialã, precum ºi forþe ºi mijloce sporite. Numai un serviciu bine dotat, racordat la lupta antiteroristã internaþionalã, împreunã cu serviciile similare din strãinãtate, va putea realiza o protecþie adecvatã a demnitarilor, fapt care contribuie la crearea ºi menþinerea unei imagini de þarã sigurã a României.

Vã mulþumesc.

Raportul Comisiei pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã îl prezintã domnul senator Sergiu Nicolaescu.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

În raportul pe care îl avem vã propunem urmãtorul lucru.

În conformitate cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice ºi urmeazã a fi adoptat pe baza prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituþia României.

Noi am fãcut douã modificãri la art. 19 ºi art. 22. La art. 19 existã o propunere a domnului senator Predescu.

Cu care comisia înþeleg cã este de acordÉ

Este de acord.

Vã rog sã sintetizaþi. Suntem la curent cu toatã expunerea de motive. Am vãzut-o, o avem în mapã, deci, vã rog, sintetizaþi, referitor la acest proiect.

Mai aveam câteva frazeÉ

Vã rog, vã ascultãm.

Dejucarea planurilor potenþialilor atentatori, care în mod firesc evitã elementele clasice ale dispozitivelor de protecþie, cunoaºterea în profunzime a mediilor ºi obiectivelor în care urmeazã sã fie prezenþi demnitarii protejaþi, obþinerea cu operativitate a datelor referitoare la persoanele care urmeazã sã desfãºoare activitãþi în obiectivele permanente sau temporare din competenþã, paza instituþiilor fundamntale ale statului, care concentreazã un volum deosebit de date ºi informaþii secrete sau nedestinate publicitãþii, necesitã adaptarea organizãrii ºi funcþionãrii serviciului la noile realitãþi. Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 103/2002 a modificat ºi completat prevederile Legii nr. 191/1998 privind organizarea ºi funcþionarea S.P.P., în sensul îmbunãtãþirii cadrului legal, care sã permitã prevenirea ºi contracararea eficientã a ameninþãrilor la adresa demnitarilor protejaþi. Existã o practicã internaþionalã la care trebuie sã ne aliniem ºi noi, potrivit cãreia pe timpul misiunilor de protecþie se pune la dispoziþie, contra cost sau pe bazã de reciprocitate, un întreg pachet de servicii logistice, servicii pe care în prezent, datoritã lipsei cadrului legal, noi le oferim gratuit. Faþã de cele prezentate, vã rog, doamnelor ºi domnilor senatori, sã fiþi de acord cu prevederile Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 103/2002.

Pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 191/1998, precum ºi cu amendamentele propuse de comisiile de specialitate ale Senatului României.

Vã mulþumesc.

Bun. Daþi-mi voie sã citesc eu textul, sau îl aveþi?

Citiþi-l dumneavoastrã.

Stimaþi colegi,

Urmãriþi în anexa dumneavoastrã, la art. 19 alin. 5, pus de acord cu comisia ºi cu Serviciul de Protecþie ºi Pazã, în locul textului din anexã un text mai clar, care, efectiv, soluþioneazã problema.

”Serviciul de Protecþie ºi Pazã poate închiria sau poate pune la dispoziþie pentru folosinþã temporarã bunurile mobile ºi imobile aflate în administrare ºi potrivit regimului juridic al acestora la cererea persoanelor interesate, cu plata folosinþei conform tarifelor aprobate prin ordin al directorului Serviciului de Protecþie ºi Pazã.Ò

Corect?

Corect. Comisia de acord.

ªi iniþiatoarea, doamna Norica Neculai, care a venit cu cele douã amendamente a acceptat. Deci, comisia în unanimitate.

Cu aceastã problemã trecem la dezbateri generale. Sunt luãri de cuvânt?

Domnul Pãcuraru Paul.

Vã ascultãm, domnule senator.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Sigur cã în pofida unei generoase prezentãri a actului normativ mi-a fost destul de greu sã înþeleg totuºi care este esenþa ordonanþei. Pânã la urmã, graþie intervenþiei comisiei, am înþeles. Este totuºi o problemã care probabil cã ar merita o discuþie aparte. ªtiu cã ºi atunci când a fost vorba de Ministerul de Interne s-a fãcut.

Instituþiile de acest gen, Ministerul de Interne, Serviciul de Protecþie ºi Pazã, Serviciului Român de Informaþii ºi altele, încep sã practice activitãþi, sã spunem, cu caracter economic care sã le acopere resursele, inclusiv pentru sectorul privat sau pentru zona privatã.

Existã acum o idee cã aceste servicii pot sã facã astfel de activitãþi. Aº vrea sã întreb: chiar lipsa de resurse este atât de cronicã ºi atât de acutã încât ele nu pot supravieþui decât prin aceste activitãþi ? O primã întrebare pe care o adresez domnului Naghi.

Existã o viziune? Cam ce surse, ce suport economic veþi obþine dumneavoastrã în momentul în care vã veþi deschide larg porþile cãtre societatea civilã, cãtre firme private, cãtre alte activitãþi ºi dacã ele pot avea, întradevãr, o contribuþie semnificativã în bugetul dumneavoastrã ca instituþie, astfel încât sã acoperiþi neajunsurile pe care bugetul de stat nu vi le poate asigura?

Tot legat de aceastã întrebare, nu cumva riscurile pe care dumneavoastrã vi le asumaþi, ca instituþie, prin astfel de colaborãri, sunt mai mari decât eventualele beneficii?

Pentru cã, în rest, în ceea ce priveºte domeniul dumneavoastrã de activitate, este clar pentru toatã lumea, mai puþin aceastã nouã viziune, cã veþi face activitãþi economice la solicitarea persoanelor fizice, societãþi comerciale, agenþi economici, deoarece pânã la urmã poate vã angajeazã chiar o agenþie specializatã în terorism ca sã-i facilitaþi munca.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Eu am înþeles, din discuþii, cã sunt solicitãri cãtre Serviciul de Protecþie ºi Pazã pentru o serie de servicii cum sunt poligoanele de trageriÉ dar, vã rog, sã ne rãspundã domnul director al Serviciului de Protecþie ºi Pazã.

## **Domnul Gabriel Naghi:**

Dacã-mi permiteþi, aceste activitãþi, aºa cum a subliniat domnul preºedinte al Senatului, noi le facem deja. La ora actualã, noi suntem în situaþia de a pune la dispoziþia altor demnitari care, conform legilor noastre, nu au echivalent în funcþiile care sunt prevãzute în nomenclatorul nostru ºi totuºi suntem obligaþi sã le asigurãm protecþia.

De asemenea, noi le punem la dispoziþie niºte mãsuri suplimentare care în alte þãri nouã ni se pun la dispoziþie contra cost.

Noi am rãmas, pe undeva, cu influenþa de dinainte de 1989, adicã nu putem sã percepem nici un fel de taxã. Delegaþiile strãine care vin la noi în þarã primesc absolut totul gratuit. Noi când ne deplasãm în strãinãtate, o parte din pachet o primim gratuit, iar diferenþa o plãtim. Existã situaþia în care, în cazul în care vine o delegaþie strãinã, ca sã exemplific, îi punem la dispoziþie microbuze de presã, maºini pentru bagaje ºi alte mijloace solicitate, care, în mod frecvent, noi, când pãrãsim þara, le plãtim.

De aceea, am cãutat sã ne aliniem la aceste mãsuri care se practicã în toatã lumea.

Noi nu vom transforma Serviciul de Protecþie ºi Pazã într-un S.R.L. care sã vinã în concurenþã cu firmele private. Cei care vor beneficia de protecþie sunt demnitarii

strãini care nu au corespondent în nomenclatorul nostru de funcþii ºi, de asemenea, persoanele care obþin aprobarea C.S.A.T.-ului.

Deci nu poate orice firmã sau orice persoanã fizicã sã obþinã aprobarea C.S.A.T.-ului. Pentru a obþine aprobare trebuie sã îndeplineascã anumite condiþii, trebuie sã fie un motiv bine întemeiat.

De asemenea, noi avem o serie întreagã de mijloace fixe pe care în mod normal le putem pune la dispoziþia anumitor persoane juridice pentru folosinþã. Mã refer în mod special la poligonul de tragere care poate fi folosit ºi de alte structuri contra cost.

În rest, noi nu avem în vedere niºte acitivitãþi economice care sã ne aducã venituri. Nu am putut face un calcul, fiindcã aceste venituri vor fi foarte reduse. Nu transformãm Serviciul de Protecþie ºi Pazã într-un S.R.L.

Vã rog, dacã colegii de la comisie doresc sã completeze.

Doamna senator Norica Neculai.

În special, legea se adreseazã diplomaþilor strãini care, în raport de convenþiile internaþionale Ð Convenþia diplomaticã Ð nu au acces pe bazã de reciprocitate la mãsuri de protecþie ºi în actuala conjuncturã în care se suspecteazã existenþa unor mãsuri sau intenþii de tip terorist este necesar ca acest personal diplomatic, altul decât ambasadorii ºi rangul diplomatic II, sã beneficieze contra cost.

În al treilea rând, este vorba de posibilitatea asigurãrii protecþiei pentru demnitari, alþii decât cei a cãror protecþie este avizatã de cãtre C.S.A.T., orice persoanã care are calitatea de demnitar poate solicita contra cost Serviciului de Protecþie ºi Pazã sã-i acorde aceastã protecþie.

În ceea ce priveºte cheltuielile, pe bazã de reciprocitate, pentru cã nu întotdeauna, în cazul deplasãrilor oficiale în strãinãtate, cheltuielile sunt asigurate în totalitate de statul gazdã, nu existã aranjamente bilaterale de acest tip, este firesc ca atunci când delegaþiile strãine vin pe teritoriul României ºi cer un pachet de servicii mai mare decât cel negociat, acesta sã fie plãtit, aºa cum ºi noi plãtim pentru anumite vizite oficiale în unele þãri.

Poligoanele cu siguranþã pot fi închiriate, mai ales cã în 1998 serviciul care beneficia de un centru de reconversie profesionalã ºi formare a cadrelor, mai ales în limbi strãine, a fost desfiinþat ºi este firesc ca aceste venituri extrabugetare sã serveascã la reconversia profesionalã a personalului.

Vã mulþumesc. Domnul senator Bichineþ.

## **Domnul Corneliu Bichineþ:**

Domnule preºedinte, noi avem datoria sã scrutãm puþin ºi viitorul. Acum este o situaþie clarã pe care a relatat-o domnul general, însã eu am dreptul sã mã gândesc ca parlamentar al opoziþiei, cã peste doi ani de zile, când în mod cert noi vom fi la putere ºi eu voi fi un om mareÉ

Éva trebui sã fiu bine pãzit ºi am interesul ca aceastã instituþie sã fie viguroasã, cu oameni bine pregãtiþi, serioºi, bine alimentaþi ºi sunt pentru susþinerea ordonanþei, având în vedere ce se va întâmpla.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc, domnule senator. Domnul senator Pãcuraru.

Domnule preºedinte, insist ca ori din partea iniþiatorului Ñ Serviciul de Protecþie ºi Pazã Ñ, ori din partea comisiei sã primesc clarificãri pe urmãtorul textÉ

Dacã în ceea ce priveºte serviciile prestate pentru diplomaþi strãini ºi aºa mai departe, nu comentez, este în natura lucrurilor, la alin. 3 art. 5 din ordonanþa de urgenþã scrie negru pe alb ”cã se deschide o mare poartãÒ. Vreau sã vãd dacã aºa este sau dacã pur ºi simplu citesc eu greºit.

Vã rugãm.

## **Domnul Nicolae Paul Anton Pãcuraru:**

”Serviciul de Protecþie ºi Pazã poate sã pregãteascã personalul ºi sã acorde asistenþã de specialitate societãþilor autorizate care au domeniul de activitate protecþia fizicã a persoanelor contra cost.Ò

Asta înseamnã Ñ ºi întrebarea la asta s-a referit Ñ dacã dumneavoastrã aveþi în vedere cã în România probabil sunt constituite câteva sute de societãþi de protecþie ºi pazã, inclusiv pazã persoane fizice, pentru mediul de afaceri, pentru diferite personalitãþi, pentru oameni care au nevoie sã fie protejaþi.

Dacã dumneavoastrã aveþi în vedere sã acordaþi asistenþã, aici nefiind vorba nici de C.S.A.T., nici de nimic, ci numai de faptul cã eu, ca societate, vin ºi vã cer dumneavoastrã personal, instruire, asistenþã ºi ce mai am nevoie, ca sã-mi îndeplinesc, eventual, un contract comercial al meu.

Asta era întrebarea punctualã.

Vã mulþumesc.

Vã ascultãm, domnule general.

În limita posibilitãþilor, având în vedere cã Serviciul de Protecþie ºi Pazã este un serviciu care are un mare grad de ocupare, noi ne propunem sã acordãm asistenþã de specialitate societãþilor autorizate. Încercãm prin aceastã modalitate sã ne aducem contribuþia la profesionalizarea acestor societãþi care, la ora actualã, inclusiv pentru zona noastrã de activitate, unele dintre ele prezintã un real pericol. De ce spun acest lucru?

Este foarte periculos, consider eu, ca aceste societãþi sã nu fie foarte bine controlate. Au în componenþã persoane care desfãºoarã activitãþi, izolat, cu arme de foc ºi

de aceea ele la un moment dat pot deveni un adevãrat pericol pentru obiectul de activitate al serviciului nostru.

Prin aceste activitãþi de acordare a asistenþei încercãm sã le creºtem gradul de profesionalizare, astfel încât sã existe un control asupra activitãþilor desfãºurate de aceste societãþi.

De asemenea, chiar în legea care este acum la Camera Deputaþilor privind organizarea acestor societãþi este prevãzut la un punct cã Serviciul de Protecþie ºi Pazã poate sã asigure Ñ deja s-a aprobat Ñ asistenþã de specialitate pe probleme de pregãtire, de organizare a activitãþii ºi aºa mai departe, planuri tematice, dar nu pe probleme de muncã propriu-zisã.

S-a înþeles foarte bine. Vã rog, domnule preºedinte.

Textul spune foarte clar: ”Serviciul de Protecþie ºi Pazã poate sã pregãteascã personalul ºi sã acorde asistenþãÒ. Deci este vorba de pregãtirea personalului acelor societãþi, nu o substituþie a funcþionãrii societãþilor.

ªi numai la solicitare.

Deci la solicitare poate sã sprijine cursuri de pregãtire, de antrenament. Unde vreþi dumneavoastrã ca privaþii respectivi sã facã antrenament de tir? Cu cine poate face antrenament de tir decât cu specialiºtii? ªi acest lucru se plãteºte. Oriunde în lume existã treaba asta.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã rog, mai sunt întrebãri? Stimaþi colegi, aþi ascultat ºi rãspunsurile. Domnule preºedinte, nu faceþi dialog cu sala.

Aþi auzit rãspunsurile. Înþeleg cã nu mai sunt luãri de cuvânt.

Vã rog sã-mi permiteþi sã

Proiectul de lege, în întregime, vã rog sã-l votaþi. Lege organicã.

Vã rog sã votaþi.

Cu 93 de voturi pentru, 8 împotrivã ºi 4 abþineri, proiectul de lege a fost adoptat.

În proiectul de lege se vor include amendamentele pe care le-am adoptat.

Trecem la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 86/2002 privind înfiinþarea Ghiºeului unic în punctele de trecere a frontierei de stat a României.

Domnul secretar de stat Abraham, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, doamna secretar Maria Ciocan. Vã ascultãm, pe scurt.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 86, care este supusã aprobãrii dumneavoastrã prin prezentul proiect de lege, are ca obiect reglementarea înfiinþãrii în punctele de trecere a frontierei de stat a Ghiºeului unic, prin care sã se încaseze taxele, tarifele ºi alte drepturi cuvenite bugetului de stat, bugetelor locale, în scopul simplificãrii procedurilor controlului la trecerea frontierei, procedurã utilizatã ºi în cadrul Uniunii Europene.

Înfiinþarea Ghiºeului este în concordanþã cu principiile ºi practicile privind controlul trecerii frontierei de stat introduse prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 105/2001 privind frontiera de stat.

Faþã de aceste argumente, vã adresez respectuos rugãmintea de a vota proiectul de lege. Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

Doamna secretar Ciocan prezintã raportul Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci.

municipiul Giurgiu. ªi, atunci, normal ar fi ca fondurile respective, exact cu destinaþia prevãzutã în ordonanþã, nu cu altã destinaþie, sã fie administrate de primãrie, de consiliul municipal.

În acest sens, Primãria Municipiului Giurgiu s-a adresat domnului ministru Gaspar cu o observaþie, cu un amendament. Domnul ministru a spus cã a primit-o ºi a transmis-o la comisie. Aflãm acum cã nu s-a discutat. Este o chestiune care mi se pare cã ar pune, întradevãr, în ordine toate situaþiile posibile. ªi v-aº ruga sã aveþi bunãvoinþa sã reflectaþi asupra observaþiei pe care o fac. Deci la art. 4 sã fie prevãzute ºi consiliile municipale, când este în intravilanul municipiului. Vã rog.

Domnule preºedinte, dacã-mi permiteþi sã-i rãspund domnului senator?

Poftim?

Dacã-mi permiteþi sã-i rãspund domnului senator?

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a fost sesizatã în fond cu proiectul de lege menþionat.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotãrât respingerea amendamentului prezentat în anexã.

Menþionez cã s-a primit aviz favorabil de la Consiliul Legislativ ºi de la Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã.

În urma dezbaterii, conform art. 89 alin. 1 din Regulamentul Senatului, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci propune plenului Senatului dezbaterea ºi adoptarea proiectului de lege, fãrã amendamente, în forma transmisã de Camera Deputaþilor.

Menþionez cã legea are caracter ordinar, urmând a fi adoptatã în conformitate cu art. 74 alin. (2) din Constituþie.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Dacã sunt luãri de cuvânt?

Domnul senator Radu Alexandru Feldman, vã ascultãm.

## Domnule preºedinte,

## Stimate domnule secretar de stat,

Fãrã îndoialã cã este o lege care presupune alinierea cadrului legislativ intern cu legislaþia internaþionalã. Îmi permit, însã, o observaþie. La art. 4 este urmãtorul anunþ: ”Fondurile încasate din taxele ecologice ºi de salubrizare se administreazã în consiliile judeþene ale administraþiei publice de pe raza de competenþã în care se aflã punctul de trecere a frontierei de statÒ.

Vreau sã vã spun, domnule secretar de stat, cã existã situaþii, în speþã, o situaþie, în care punctul de frontierã se aflã în intravilanul municipiului. Este vorba de

Da. Numai o secundã. Deci amendamentul nu s-a primit ºi nu a fost discutat la comisie. O sã-i dau cuvântulÉ Vreau sã reþineþi un amãnunt. Aceastã categorie de taxe intrã la consiliile judeþene, pentru cã sediile de vãmuire se pot schimba ºi mâine Ñ deci pe localitãþi Ñ dar consiliul judeþean este obligat sã foloseascã sursele numai pentru ecologizare în municipiu. Nu are voie sã le dea altã destinaþie.

Mã scuzaþi, eu v-am dat un rãspuns, ca finanþist. Vã ascultãm, domnule secretar.

Da, ceea ce spuneþi poate fi una din raþiuniÉ

Vã dã domnul secretar rãspunsul.

Mulþumesc domnului preºedinte, pentru cã al doilea argument pe care urma sã-l folosesc era acesta, de naturã financiarã, iar primul este acela cã Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 105/2001 stabileºte cã semnele de hotar ºi toate activitãþile care se desfãºoarã pe frontiera de stat sunt realizate de cãtre consiliile judeþene pe raza cãrora se gãseºte frontiera.

Ca urmare, este normal sã le administreze consiliul judeþean, ºi nu primãriile localitãþilor, deoarece ei rãspund de toate activitãþile ºi de întreþinerea frontierei de stat, potrivit acestei ordonanþe.

Deci, domnule senator, ca sãÉ poate clarificãm. Observaþi alin. 2, fraza a doua la art. 4: ”Aceste surse se folosesc exclusiv pentru întreþinerea, amenajarea punctelor de trecere a frontierei ºi salubrizarea zonei limitrofe acestoraÒ.

Deci el nu poate sã dea banii în altã parte.

## Domnule preºedinte,

Vã rog sã mã credeþi, am citit cu toatã atenþia. Nu mi-aº fi permis sã vã reþin cu o lecturã superficialã. Faþã de motivele pe care le-aþi invocat, pot sã mai spun cã este o situaþie pe care, probabil, iniþiatorul a luat-o în calcul. Sunt firme private care asigurau pânã acum aceste servicii, ºi calitatea serviciilor nu era la nivelul exigenþelor, numai cã, domnule secretar de stat, salubrizarea zonei limitrofe în interiorul municipiului este deja un spaþiu pe care, fireºte, trebuie sã-l gospodãreascã primãria, municipiul.

Eu cred cã acest amendamentÉ ºi îngãduiþi-mi sã vã spun, domnule preºedinte, este un amendament trimis oficial, prin poºta specialã, cu numãr de înregistrare ºi toate formele, care confirmã expedierea lui în timp.

S-a înþeles.

Deci nu este o hârtie datã ocazional ºi uitatã într-un buzunar. Deci vã rog sã mã înþelegeþi, în toate situaþiile, argumentele dumneavoastrã sunt inatacabile, dar, într-un municipiu, ”zona limitrofãÒ este o formulare relativã. Cu cât este mai mare, cu cât banii ar ajunge, cu atât mai bine, dar, repet, primãria este cea care trebuie sã se ocupe de lucrul acesta. ªi, pentru cã nu vreau sã vã mai reþinÉ

Am înþeles.

Érugãmintea pe care v-o fac, tocmai pentru a vedea exact unde a ajuns acest amendament, este sã o restituim la comisie pentru a clarifica acest lucru ºi pânã sãptãmâna viitoare putem intra cu ea în plen, neafectând cu nimic intenþiile ºi sensul ordonanþei dumneavoastrã.

Vã rog mult de tot, pentru cã este un amendament care s-a transmisÉ

Domnule senator, repet, eu am înþeles foarte bine ºi solicitarea care v-a fost fãcutã, chiar ºi intervenþia. Repet, este o sursã a bugetului judeþean utilizatã exclusiv pe zona limitrofã a frontierei pentru salubrizare. Pentru asta se ia taxa. Zona limitrofã a punctului de vamã este ce este în jur. Este bine definit prin lege. Nu e nevoie de nici un municipiu.

Repet, sursa se duce exclusiv acolo, conform articolului propus de Guvern, ºi nu vãd cum se poate corecta. Cum sã dau o sursã la municipiu?! Municipiul Cluj sau municipiul Piteºti, dacã vreþi sã iau Piteºtiul, mâine nu mai are punctul de trecere a frontierei ºi este într-o zonã de câmp, în Bãrãgan. Deci taxa se ia pentru salubrizarea zonei de frontierã ºi numai consiliul judeþean o poate gestiona. Nu putem pune de la caz la caz.

Domnule preºedinte, eu primesc cu tot interesul ºi cu multã apreciere toate observaþiile dumneavoastrã, îngãduiþi-mi sã spun, le consider un dialog colegial, nu cu preºedintele de ºedinþãÉ

Vã mulþumesc.

Ésau cu preºedintele Senatului, pentru cã, altfel, discuþia nu ar avea rost, dar þin cont ºi receptez toate observaþiile dumneavoastrã.

Am înþeles.

În momentul de faþã, situaþia este cea pe care v-o prezint. Dacã peste ºase luni sau peste câþiva ani situaþia se va schimba, noul conþinut nu va mai avea aplicabilitate, dar, atâta vreme cât este o situaþie realã, pe care o cunoaºtem cu toþii, mi se pare cã legea ar trebui sã exprime cât se poate de clar ºi de cuprinzãtor situaþiile cu care ne confruntãm.

Deci ceea ce vã solicit insistentÉ

S-a înþeles, domnule senator.

Éeste exact o amânare de o sãptãmânã, pentru a putea discuta în cadrul comisiei acest amendament. Vã mulþumesc.

Bun! Sã ascultãmÉ Deci înþeleg cã s-au dat toate lãmuririle.

Doamna Ciocan.

Comisia noastrã îºi menþine punctul de vedere faþã de cele prezentate în raport. Chiar dacã s-ar fi prezentat acest amendament, aºa dupã cum bine aþi precizat ºi dumneavoastrã, aceste surse ºi aceste venituri ar fi fost centralizate tot la nivel de judeþ.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Am înþeles. Dacã mai sunt luãri de cuvânt pe aceastã temã?

Deci s-a fãcut o solicitare de retrimitere la comisie, cã cineva nu a avut timp, în intervalul stabilit de noi, sã vinã cu un amendament de naturaÉ

## **Domnul Radu Alexandru Feldman**

**:**

NuÉ Am venit cu amendament, ºi domnul ministru Gaspar l-a transmis la comisie. Domnul ministru Gaspar, cãruia i s-a adresat amendamentulÉ

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

## Domnule senator,

Dumneavoastrã sunteþi un senator cu experienþã ºi eu am pretenþii de la dumneavoastrã. Încã o datã spun: nu domnul ministru Gaspar face amendamente. Amendamentele le prezintã colegii senatori, când a ajuns o lege în Senat. Deci un senator, dacã primea un astfel de amendament, îl trimitea la comisie, comisia îl lua în dezbatere ºi spunea aici: ”amendament respinsÒ. Nu a apãrut. Regulamentul nu ne permite, în primul rând, ca, în plenul ºedinþei, sã venim cu modificãri de fond. ªi vreau sã repet. S-au dat toate explicaþiile, haideþi sã hotãrâm prin vot. Avem un raport al Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci, în care ni se propune aprobarea proiectului de lege, fãrã amendamente, în forma care a fost primitã de la Camera Deputaþilor.

Dacã sunt alte obiecþii la aceastã propunere? Nu sunt.

Mulþumesc.

Era nevoie sã intervenim pentru cã, în momentul de faþã, sunt 30.316 hectare de plantaþii de pomi, din care 9.739 sunt plantaþii intensive ºi aproape 11.000 hectare de vie nobilã abandonate.

De aceea am considerat necesar sã intervenim cu aceastã ordonanþã, ca sã salvãm ce se mai poate salva ºi vreau sã vã rog sã-mi permiteþi sã anunþ plenul Senatului cã suntem de acord cu cele douã amendamente care s-au formulat de cãtre comisie, ni le-am însuºit, le-am discutat împreunã ºi, ca atare, rog plenul Senatului sã voteze proiectul de lege aºa cum este.

Preºedintele Comisiei pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã prezintã raportul.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc foarte mult.

Trecem la propunerea legislativã privind organizarea pieþei tutunului brut în România.

Vã atenþionez, am fãcut dezbateri generale, au avut loc dezbateri pe amendamente. Deci, stimaþi colegi, a rãmas votul final. Legea are caracter ordinar.

Legat de propunerea legislativã privind condiþiile generale pentru acordarea sprijinului financiar în agriculturã ºi silviculturã, aþi auzit luarea de cuvânt a domnului senator Apostolache ºi în numele comisiei.

Având în vedere cã sunt încã necesare clarificãri între Guvern ºi comisie, s-a solicitat retrimiterea la comisie pentru o nouã dezbatere cu reprezentanþii Guvernului, urmând sã facã un raport suplimentar.

De acord, domnule preºedinte Pãtru Nicolae?

Sunt de acord, domnule preºedinte.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Mulþumesc foarte mult.

În aceste condiþii,

Vã mulþumesc.

Trecem la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 118/2002 privind punerea în valoare de plantaþiilor vitipomicole abandonate.

Vã rog, Comisia pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturãÉ Domnul secretar de stat, aveþi douã minute. Vã rog, nu ne prezentaþi expunerea de motive. Dacã aveþi elemente în plus, de fundamentare, vã ascultãm.

## **Domnul Gheorghe Predilã Ñ** _secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor_ **:**

## Domnule preºedinte,

A fost nevoie de aceastã ordonanþã, mai ales cã avem ºi o experienþã bunã în ceea ce priveºte folosirea unor spaþii zootehnice abandonate.

Comisia noastrã a dezbãtut acest proiect în ºedinþele din 8 ºi 9 octombrie, membrii sãi hotãrând cu 8 voturi pentru ºi un vot împotrivã întocmirea raportului favorabil cu amendamentele cuprinse în anexe care fac parte integrantã din raport.

Avem avizul favorabil al Consiliului Legislativ ºi al Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi al Comisiei pentru administraþia publicã ºi organizarea teritoriului.

Faþã de cele prezentate, rugãm sã supuneþi dezbaterii ºi adoptãrii plenului prezentul raport.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc.

Dezbateri generale, luãri de cuvânt?

Stimaþi colegi, dacã sunt luãri de cuvânt? Înþeleg cã nu sunt.

Trecem la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 35/2002 pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare ºi funcþionare a consiliilor locale.

Domnul secretar de stat, Comisia pentru administraþia publicã ºi organizarea teritoriului, domnul senator Bucur. Vã ascultãm, domnule secretar de stat.

## **Domnul Theodor Bobiº Ñ** _secretar de stat în Ministerul pentru Relaþia cu Parlamentul_ **:**

Mulþumesc, domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor senatori,

Aº vrea, în prealabil, sã formulez o rugãminte a domnului ministru Octav Cozmâncã, aflat internat în spital, care vã roagã sã amânaþi dezbaterea la acest proiect de lege, având în vedere cã doreºte sã-l susþinã Domnia sa în faþa Senatului într-o ºedinþã viitoare.

ªi noi care eram deciºi sã-l aprobãm foarte repede. Înþeleg cã este o solicitare din parteaÉ Vã rog, domnule senatorÉ

22 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 146/24.X.2002

Pentru respectarea Regulamentului Senatului, Grupul parlamentar al Uniunii Democrate a Maghiarilor din România propune amânarea, de fapt, pentru o sãptãmânã, a acestui proiect de lege.

Iatã, avem ºi o solicitare. Vã rog sã votaþi aceastã propunere. Nu este rãu sã vinã ministrul pentru administraþia publicã sã-ºi susþinã proiectul.

Vã rog sã votaþi, stimaþi colegi.

S-a aprobat cu 68 de voturi pentru, 9 voturi împotrivã ºi 7 abþineri.

Trecem la proiectul de lege privind înfiinþarea comunei Crizbav, judeþul Braºov.

Vã rog, sunt întrunite toate elementele pentru aceastaÉ ªi avem ºi avize.

Vã rog, domnule secretar de stat, aveþi cuvântul.

Guvernul a examinat aceastã iniþiativã legislativã, a constatat cã sunt îndeplinite condiþiile legale pentru înfiinþarea comunei ºi vã supune spre aprobare raportul ºi proiectul în forma comisiei.

## Mulþumesc.

Comisia pentru administraþia publicã ºi organizarea teritoriului, domnul senator Bucur, vã ascultãm.

Comisia a întocmit raport favorabil ºi propune plenului Senatului dezbaterea ºi adoptarea proiectului de lege.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã rog, luãri de cuvânt, dezbateri generale. Înþeleg cã nu sunt.

Trecem la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 31/2002 privind serviciile poºtale.

Comisia economicã, domnule preºedinte Dan-Mircea Popescu.

Vã rog, doamna secretar de stat, sã luaþi loc. Vã ascultãm.

Vã rog sã vã prezentaþi ºi foarte pe scurt sã prezentaþi punctul de vedere.

## **Doamna Adriana Þicãu Ñ** _secretar de stat în Ministerul Comunicaþiilor ºi Tehnologiei Informaþiei_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Numele meu este Adriana Þicãu ºi sunt secretar de stat pentru tehnologia informaþiei.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 31/2002 privind serviciile poºtale vizeazã stabilirea condiþiilor de furnizare a serviciilor poºtale ºi asigurarea accesului la serviciul universal.

Aceastã ordonanþã transpune integral prevederile Directivei 97/1967 a Comunitãþii Europene ºi, în plus, prevederi ale propunerii amendate de modificarea directivei.

Prevederile sale se organizeazã în jurul a cinci centre de interes, respectiv, serviciul universal, serviciile care pot fi rezervate, licenþele ºi autorizaþiile, tarifele ºi contabilitatea furnizorilor de servicii poºtale, protecþia utilizatorilor ºi rãspunderea furnizorilor de servicii poºtale.

În urma dezbaterilor, care au avut loc în Comisia economicã a Senatului, s-au adus unele modificãri faþã de forma adoptatã de Camera Deputaþilor, pe care Ministerul Comunicaþiilor ºi Tehnologia Informaþiei ºi le însuºeºte.

Faþã de cele prezentate, vã rog, domnilor senatori, sã adoptaþi textul în forma prezentatã în raportul Comisiei economice.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Domnul preºedinte Dan-Mircea Popescu, vã rog sã prezentaþi raportul Comisiei economice.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Stimaþi colegi, faþã de varianta adoptatã de Camera Deputaþilor, Comisia economicã vã propune 4 amendamente, pe care le aveþi în anexa la raport. Existã avizul favorabil al Consiliului Legislativ ºi al Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci din Senat.

De asemenea, menþionez cã proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vã mulþumesc.

Doamna secretar de stat, de acord cu amendamentele?

Da, da, ni le-am însuºit.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc foarte mult. Vã rog, dezbateri generale, luãri de cuvânt? Nu sunt.

În consecinþã,

Vã mulþumesc pentru prezenþã.

Trecem la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 109/2002 privind completarea alin. 1 al articolului XIII din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 32/2001 pentru reglementarea unor probleme financiare.

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, doamna secretar Maria Ciocan.

Domnul secretar de stat, vã rog sã vã prezentaþi ºi, foarte pe scurt, sã prezentaþi proiectul de lege. ## **Domnul Constantin Corega Ñ** _secretar de stat în_

_Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii_ **:**

Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Prin Hotãrârea de Guvern nr. 555 din 1998, pentru modificarea ºi completarea H.G. nr. 191 pe 1998 privind înfiinþarea Centrului ”Leonardo da VinciÒ, se specificã faptul cã Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii finanþeazã din fonduri de la bugetul de stat sumele reprezentând tichetul de intrare, precum ºi cota-parte de participare la proiectele ”Leonardo da VinciÒ.

Cum prin Ordonanþa de urgenþã nr. 32/2001 s-a statuat faptul cã finanþarea unitãþilor de învãþãmânt preuniversitar de stat se face prin bugetele locale, iar unitãþile de învãþãmânt preuniversitar, care reprezintã 40% din promotorii de proiecte, nu au avut posibilitatea sã se asigure fondurile necesare pentru plata cotei-pãrþi din bugetul propriu sau din bugetul alocat de cãtre unitãþile administrativ-teritoriale, fapt ce a determinat o scãdere a numãrului de proiecte ºi rata micã de absorbþie a conturilor, a fost iniþiat în procedurã de urgenþã proiectul de ordonanþã pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei de urgenþã nr. 32/2001, în sensul de a se introduce la art. 13 o notã, lit. f), prin care sã se acorde Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii dreptul de a achita aceste sume. Urgenþa a fost motivatã de întârzierea în virarea sumelor, ca urmare a lansãrii apelului la propuneri de proiecte de cãtre Comisia Europeanã.

Suntem de acord cu amendamentele propuse de Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a Senatului, deoarece acestea nu vizeazã problemele de fond ale actului normativ, ci doar probleme de tehnicã legislativã.

Vã mulþumesc.

Doamna secretar Ciocan prezintã raportul Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, în urma prelucrãrii ºi dezbaterii proiectului de lege, propune plenului Senatului dezbaterea ºi adoptarea acestui proiect, cu amendamentele prevãzute în anexã la prezentul raport. S-a primit aviz favorabil de la Consiliul Legislativ.

Fac menþiunea cã legea are caracter ordinar, urmând a fi adoptatã în conformitate cu art. 74 alin. (2) din Constituþie.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc foarte mult.

Luãri de cuvânt, dezbateri dacã sunt? Înþeleg cã nu sunt.

Stimaþi colegi, observaþi cã ºi reprezentantul ministerului a fost de acord cu amendamentele propuse de cãtre comisie, în unanimitate.

Deci

Acum

Trecem la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 99/2002 pentru instituirea unor mãsuri privind importul autovehiculelor. Domnule secretar de stat, foarte pe scurt, vã rog.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor senatori,

Prin acest act normativ s-a reglementat încetarea aplicabilitãþii scutirii de la plata taxelor vamale pentru importul de autovehicule stabilite prin actele normative care sunt prevãzute limitativ în anexa la ordonanþã.

Excepþie de la aceste reglementãri fac bunurile de natura autovehiculelor importate de persoanele fizice ºi juridice care fac obiectul acordurilor comerciale de liber schimb.

Actul normativ a fost adoptat de Camera Deputaþilor, ºi noi suntem de acord în forma respectivã, aºa cum, de altfel, vi se prezintã ºi prin raport.

Vã mulþumesc.

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, doamna secretar Ciocan, vã rog sã prezentaþi raportul.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, în baza prevederilor art. 89 alin. 1 din Regulamentul Senatului, propune plenului Senatului dezbaterea ºi adoptarea proiectului de lege, fãrã amendamente, în forma transmisã de Camera Deputaþilor.

S-a primit aviz favorabil de la Consiliul Legislativ ºi Comisia economicã.

Legea are caracter ordinar, urmând a fi adoptatã în conformitate cu art. 74 alin. (2) din Constituþie. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc foarte mult.

Luãri de cuvânt? Dezbateri generale? Domnul senator Pãcuraru Paul, vã ascultãm.

Domnule preºedinte, am o singurã întrebare pentru iniþiator.

Deci, dacã se poate enumera care sunt categoriile, efectiv, de importuri de autoturisme care sunt acum introduse în regim de taxe vamale, care pânã acum au fost scutite, ºi cât este efectul financiar?

Dacã se poate face o analizã sau o estimare... Vã mulþumesc.

Da. Vã rog, domnule secretar de stat.

Potrivit ordonanþei, autovehiculele care sunt exceptate sunt cele de la poziþia tarifarã 87.2 pentru transportul de minimum 10 persoane, autoturisme ºi alte vehicule, în principal, cele concepute pentru transportul persoanelor, precum ºi autovehiculele pentru transportul mãrfurilor, motocicletele cu sau fãrã ataº, bicicletele. Nu intrã sub incidenþa ordonanþei bunurile de natura celor prevãzute la art. 1, cele care suntÉ

Deci nu intrã acordurile de liber schimb, ceea ce este stabilit prin acordul de liber schimb.

Da.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã rog, dacã mai sunt alte intervenþii?

Dacã nu sunt,

Trecem, stimaþi colegi, la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 98/2002 pentru modificarea anexei la Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 160/2000 privind salarizarea controlorilor financiari din cadrul Curþii de Conturi.

Domnul secretar de stat Giurescu, vã ascultãm.

Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã, domnul preºedinte Bãlãlãu.

Vã ascultãm, domnule secretar de stat.

## **Domnul Ion Giurescu Ñ** _secretar de stat în Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale_ **:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare modificarea anexei Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 160/2000 privind salarizarea controlorilor financiari din cadrul Curþii de Conturi în vederea reducerii vechimii în specialitate, cerutã la concursul pentru ocuparea posturilor de controlori financiari ai conturilor ºi, de asemenea, în ceea ce priveºte vechimea necesarã pentru ocuparea acestor funcþii.

Faþã de cele prezentate, Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale susþine adoptarea prezentului proiect de lege în forma adoptatã de comisie.

## Mulþumesc.

Preºedintele Comisiei pentru muncã ºi protecþie socialã, domnul senator Constantin Bãlãlãu, prezintã raportul acestei comisii.

Vã rog.

Comisia a examinat proiectul de lege în discuþie ºi a hotãrât avizarea lui favorabilã, în forma adoptatã de Camera Deputaþilor.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Legea are caracter ordinar. Vã rog, dezbateri generale, luãri de cuvânt? Nu sunt.

Stimaþi colegi, nu avem amendamente, deci,

Trecem la propunerea legislativã pentru suspendarea aplicãrii Ordonanþei Guvernului nr. 3/2001 privind aprobarea ºi implementarea programului special de dezvoltare turisticã a zonei Sighiºoara, în ceea ce priveºte proiectul ”Dracula ParkÒ, ordonanþã aprobatã prin Legea nr. 740 din 6 decembrie 2001.

Vã rog, vã ascultãm. Cine susþine?

Vã ascultãm, domnule senator.

Deci, în numele iniþiatorilor, domnul senator NicolaeVlad Popa.

## Domnule preºedinte,

Aceastã iniþiativã legislativã are ca scop suspendarea unui program, care, actualmente, nu întruneºte avizele necesare din punct de vedere al mediului, din punct de vedere al Ministerului Culturii ºi, mai ales, un aviz pe care noi l-am considerat necesar, avizul UNESCO.

Actualmente, UNESCO, în vara acestui an, a declarat cã este împotriva construirii proiectului Dracula în zona Sighiºoara ºi, ca atare, dat fiind faptul cã în ordonanþã era menþionatã explicit locaþia Sighiºoara, am considerat firesc sã cerem suspendarea aplicãrii acestei ordonanþe.

Vreau sã vã fac Ñ ºi cu asta cred eu cã îmi motivez iniþiativa Ñ urmãtoarea declaraþie. În decursul timpului, în primãvara acestui an ºi în vara acestui an, au fost primite la Guvern, la Parlament, la Preºedinþie o sumedenie de scrisori, o sumedenie de declaraþii oficiale de protest în legãturã cu construirea într-o zonã protejatã, cum este cea a Sighiºoarei, a acestui parc tematic.

A protestat preºedintele Comisiei de culturã a Parlamentului European, care a fost prim-ministru în Franþa; a protestat, inclusiv prinþul Charles al Marii Britanii; a protestat de curând directorul UNESCO, venit în vizitã la Bucureºti, acesta manifestându-ºi dorinþa ca, în situaþia în care se continuã, sã se aibã în vedere Rezoluþia Comitetului de patrimoniu al acestui for.

În protestul Parlamentului European se vorbeºte despre încãlcarea de cãtre România a Protocolului privind patrimoniul internaþional. Nu este o chestie peste care putem sã trecem aºa uºor. Sigur cã dumneavoastrã sau domnul secretar de stat veþi spune cã nu este obligatoriu avizul UNESCO. Mie mi se pare cã dacã dorim o integrare în Comunitatea Europeanã trebuie sã respectãm toate avizele ºi toate rezoluþiile date de forurile internaþionale. ªi când un for internaþional îþi interzice o anumitã lucrare, trebuie sã iei act, ºi nu numai sã iei act, trebuie sã acþionezi în direcþia respectivã.

Ca atare, eu vã rog sã votaþi împotriva raportului comisiei. De fapt, ºi aici voi face o prezentare a situaþiei de la Comisia pentru culturã, arte, mijloace de informare în masã, lucrurile au mers într-o direcþie clarã de respingere din start. Deci domnul preºedinte Zanc, în momentul în care a pus în discuþie proiectul, a arãtat cã el este fãrã obiect ºi ca atare trebuie votat împotrivã. Eu am arãtat cã existã un obiect foarte clar al acestui proiect, câtã vreme se condiþioneazã suspendarea lucrãrilor de obþinere a aprobãrilor ºi autorizaþiilor necesare. Deci, câtã vreme ordonanþa privind dezvoltarea zonei Sighiºoara îºi continuã, ºi legitim, spun eu, activitatea, rãmâne doar suspendat acest proiect care s-a dovedit neviabil în zona Sighiºoara. În situaþia în care dumneavoastrã veþi vota ”pentruÒ, raportul negativ sigur cã este, dupã pãrerea mea, un afront faþã de forurile europene, faþã de forurile mondiale, cum este UNESCO, în sensul cã Legislativul nu doreºte sã ia act de protestul respectiv ºi de declaraþiile fãcute, ºi anume cã o zonã protejatã cum este cea a Sighiºoarei nu se preteazã pentru un asemenea proiect.

## Vã mulþumesc.

Aþi ascultat punctul de vedere al unuia dintre principalii iniþiatori ai acestei iniþiative legislative. Foarte pe scurt, domnule secretar de stat, vã rog, argumente, contraargumente, dupã care dãm cuvântul domnului vicepreºedinte Zanc pentru prezentarea raportului comisiei.

## **Domnul Alin Burcea Ñ** _secretar de stat în Ministerul Turismului_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

În primul rând, e punctul nostru de vedere. Noi considerãm cã iniþiativa legislativã în acest moment nu are obiect, întrucât nu s-au efectuat lucrãri de construcþii pânã în acest moment. Singurele lucrãri care s-au fãcut fiind cele arheologice pentru descãrcarea de sarcini ºi lucrãrile geodezice. Deci, pânã în acest moment, în nici un caz nu s-a efectuat nici o ilegalitate. Oricum sunt multe legi în România care pot sã sancþioneze lucrãrile de construcþii fãrã autorizaþie.

În al doilea rând, punctul de vedere, de exemplu cã prinþul Charles ar fi protestat, stimate domnule senator, este un punct de vedere personal. Prinþul Charles, în România, nu a avut nici un fel de comunicat de presã oficial ºi, practic, sunt preluate niºte comentarii ale unor persoane din apropierea prinþului Charles.

În ceea ce priveºte UNESCO, pot sã vã spun cã am participat la Budapesta, la întâlnirea de acum câteva luni, în care s-a pus problema, ºi în nici un caz UNESCO nu interzice construcþia, ci recomandã sã nu se construiascã în acea zonã. Deci, aici, este foarte vag termenul ºi faptul cã în acest moment noi am recurs la serviciile unei firme de consultanþã de prestigiu, ”Pricewaterhouse Coopers and LybrandsÒ, este tocmai datoritã faptului cã suntem conºtienþi ce înseamnã recomandarea UNESCO ºi vom vedea cum se va þine cont de aceastã recomandare ºi dacã implicaþiile eventualei schimbãri a acestei locaþii vor fi majore, le luãm în considerare sau nu, ºi care sunt acestea. Pânã în acel moment însã proiectul merge mai departe. Nu s-a încãlcat absolut nici o lege ºi din punctul nostru de vedere vã rugãm sã fiþi de acord cu raportul comisiei, mai ales cã din câte ºtiu echipa care a fost la faþa locului are un raport în acest sens.

## Vã mulþumesc.

Domnul vicepreºedinte Zanc prezintã raportul Comisiei pentru culturã, arte, mijloace de informare în masã, inclusiv concluzia comisiei care s-a deplasat, în baza aprobãrii Biroului permanent, în zonã. Vã rog!

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

În ºedinþa în care a analizat aceastã iniþiativã legislativã, Comisia de culturã, artã ºi mijloace de informare în masã a considerat cã iniþiativa în discuþie nu are obiect, cã argumentele invocate sunt neconsistente, nu s-au depãºit, nu s-au devansat nici unul din paºii care trebuie fãcuþi în obþinerea tuturor avizelor necesare pentru demararea lucrãrilor. Argumente de genul distrugerii lucrãrilor care ar fi cauzat acolo afectãri ale patrimoniului sunt nereale. Deci comisia a respins aceastã iniþiativã, acceptând, în acelaºi timp, crearea unui colectiv care sã se documenteze la faþa locului. Din acest colectiv au fãcut parte: subsemnatul, domnul Constantinescu, din partea P.R.M., domnul KereskŽnyi, din partea U.D.M.R., un reprezentant al Ministerului Culturii ºi, de asemenea, am avut consilierul comisiei cu noi. Constatãrile la faþa locului s-au sintetizat într-un raport care, de asemenea, menþioneazã cã nu s-au fãcut lucrãri care sã punã în discuþie nici patrimoniul de acolo, cã nici proiectul ca atare nu afecteazã în nici un fel zona Sighiºoarei ºi, respectiv, patrimoniul sau situri istorice. Singurele lucrãri, aºa cum s-a menþionat deja, sunt cele care þin de descãrcarea de sarcinã istoricã. E adevãrat cã proteste s-au mobilizat suficiente, inclusiv am adus ºi am anexat la dosar un fluturaº-carte poºtalã care a fost difuzat pe Internet ºi respectiv o anumitã societate ”Sustainable SighiºoaraÒ, care e o denumire fantomã, a tipãrit un gen de carte poºtalã cu un protest pe care trebuia completat doar: ”EuÉ, din É, protestez împotriva proiectului Dracula, proiect care va distruge zona protejatã Braite ºi va ridiculiza viitorul Sighiºoarei etc., etc.Ò Am discutat, de la nivelul prefectului ºi al primarului la consilieri, cu oameni pe care i-am întâlnit, întreprinzãtori în zonã, nimeni nu este împotriva acestui proiect. Toþi cu care am discutat au considerat cã proiectul poate aduce venituri necesare pentru reabilitarea zonei Sighiºoarei, a patrimoniului de acolo, a cetãþii, ºi nicidecum împotrivã. Inclusiv întreprinzãtori din zona mãrginaºã acestui perimetru Braite considerã cã prin dezvoltarea zonei turistice de aici ar fi, inclusiv pentru ei ºi pentru cetatea Sighiºoara, un profit, nu mai vorbesc de aspectul cuprinderii forþei de muncã. Ca atare, considerãm cãÉ

Vã rog, mai pe scurt, domnule senator.

Éconsiderãm cã iniþiativa în discuþie trebuie respinsã ºi, respectiv, vã rog sã acceptaþi raportul Comisiei pentru culturã, arte, mijloace de informare în masã.

Vã mulþumesc foarte mult. Luãri de cuvânt, vã rog!

Domnule preºedinte, un rãspuns laÉ Domnule preºedinte, dacã-mi permiteþi un rãspuns la poziþia comisiei, care mie nu mi s-a comunicatÉ

V-am dat cuvântulÉ

Nu, nu! RaportulÉ

Vã dau cuvântul dupã dezbateri generale. Vã rog, înscrieri la cuvânt. Domnul senator Pãcuraru!

Domnule preºedinte, o întrebare pe care o adresez domnului secretar de stat. Care este de fapt stadiul sau graficul aplicãrii ordonanþei de urgenþã prin care s-a demarat acest proiect? Deci, practic, cum vedeþi dumneavoastrã, ca minister, evoluþia proiectului?

În acest moment sunt obþinute marea majoritate a avizelor. Dupã cum bine ºtiþi, înainte de a lua autorizaþia de construcþie, este nevoie de certificatul de urbanism ºi de o sumedenie de avize. Din câte ºtiu, în acest moment lipsesc 4 sau 5 avize. Evident, nu putem depune pentru a obþine autorizaþia de construcþie, deoarece proiectul propriu-zis, desenul de arhitecturã, ca sã fiu mai specific, nu este finalizat. ªi în acelaºi timp, trebuie sã aºteptãm ºi raportul ”Pricewaterhouse Coopers and LybrandsÒ sã vedem ce ne spune vizavi de punctul de vedere al UNESCO, pe care noi l-am luat în considerare.

Deci, în concluzie, nu au început sã fie lucrãri, dar lucrurile merg mai departe pentru obþinerea avizelor. Deci nu s-a oprit absolut nimic din partea de avizare.

## Mulþumesc.

Domnul senator Fabini Hermann.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Acest proiect, din discuþiile care au început în ziua de 5 noiembrie anul trecut, s-a dovedit cã are lipsuri esenþiale, adicã ºi din punct de vedere economic, al fezabilitãþii. Anexa la Ordonanþa nr. 3 nu mai este de actualitate. Acolo se vorbeºte de transport pe cablu, nu ºtiu câte alte chestiiÉ Toatã aceastã ordonanþã nu mai stã în picioare. De ce sã menþinem o ordonanþã care prin derulareaÉ

Deci propuneþi sã actualizãm ordonanþa?

Sã se gãseascã o formã viabilã, pentru cã aceasta, în forma care s-a dat, nu mai poate sã rãmânã în picioare.

S-a înþeles.

De exemplu, datoritã acestor obiecþii din partea UNESCO, se poate pune problema retragerii de statut de patrimoniu mondial pentru oraºul Sighiºoara, în condiþiile în care nu sunt respectate anumite lucruri, adicã trebuie sã aºteptãm ºi acest raport de la ”PricewaterhouseÒ, care probabil cã va fi tot critic la anumite poziþii din aceastã ordonanþã. Aºa cã, ordonanþa, practic, în forma asta nu mai poate sã stea în picioare ºi, în sensul acesta, cred cã e bine sã renunþãm la ea.

Domnule senator, scuzaþi, o singurã întrebare. Din ce spuneþi dumneavoastrã înseamnã cã sunteþi de acord cu avizul comisiei de respingere a iniþiativei pânã vor veni toþi cu puncte de vedere, dupã care dumneavoastrã veþi veni cu o nouã iniþiativã, eventual deÉ Asta am înþeles, poate am greºit.

Problema se pune în felul urmãtor. Aici nu s-a respectat toatã legislaþia în þara noastrã.

Trebuia prezentat un proiect în fazã de studiu de fezabilitate, cu planuri de situaþie, cu É s-a prezentat o jucãrie pe calculator.

În baza acestei jucãrii s-a fãcut aceastã ordonanþã care, dupã un an, se vede cã nu a avut bazã serioasã.

S-a înþeles. Vã mulþumesc foarte mult. Domnul senator Marius Constantinescu.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Mãrturisesc cã în momentul în care s-a dezbãtut în comisie propunerea legislativã iniþiatã de domnul senator Nicolae Vlad-Popa m-am abþinut, când s-a votat, m-am abþinut, pentru cã nu aveam suficiente argumente, nici sã susþin aceastã propunere, dar nici sã fiu împotrivã.

S-a hotãrât atunci sã facem un colectiv, ne-am deplasat la Sighiºoara, ºi ce am constatat la faþa locului?!

Douã lucruri. S-a fãcut un proiect de pre-fezabilitate care a fost avizat ºi acceptat, existã un proiect de fezabilitate pentru acest proiect ”Dracula ParkÒ, care este în lucru la ora actualã ºi pe care se lucreazã pentru obþinerea avizelor, mai trebuie sã se obþinã avize de la Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor, de la Ministerul Apãrãrii Naþionale ºi de la Ministerul Mediului, celelalte avize existã, iar în ceea ce priveºte celelalte argumente, raportul dintre proiect, dintre amplasamentul proiectului ”Dracula ParkÒ ºi situl istorico-arheologic Sighiºoara ºi influenþele pe care ar putea sã le aibã realizarea acestui proiect asupra oraºului Sighiºoara sunt cu totul altfel ºi v-aº ruga sã-mi permiteþi, un minut, douã, sã prezint ce am constatat la faþa locului.

Platoul Braite este situat É pe Braite, cum se spune la Sibiu, este situat la o distanþã de minimum un kilometru de limitele oraºului istoric Sighiºoara. Conform legislaþiei româneºti, în acest domeniu, se prevede o limitã de maximum 500 m distanþã ca amplasare.

Sub acest aspect, lucrurile sunt clare. Platoul pe Braite este împãdurit pe ambele laturi, pe ambele pante laterale. Este o limbã de teren, mai exact, un deal împãdurit pe ambele laturi, ºi spre vest, ºi spre est, ºi spre Timiºoara, ºi spre partea cealaltã. Nu existã nici un fel de pericol ca sã plece dealulÉ

Numai o clipã! Colegul mã anunþã cã acum avem întrebãri ºi interpelãri radiodifuzate. Ce discutãm aici este un lucru excelent sã fie dat pe radio. Sã înceapã emisiunea pe radio, nu avem multe întrebãri ºi interpelãri. Avem patru întrebãri ºi interpelãri, deci ne încadrãm pânã în 19,30 ºi toþi care puneþi întrebãri ºi interpelãri veþi fi auziþi pe postul de radio.

Vã ascultãm, domnule senator.

## **Domnul Eugen Marius Constantinescu:**

Nu existã nici un fel de pericol ca acest platou sã plece, sã alunece, sã se ducã peste Sighiºoara. Doamne fereºte, dacã s-ar fi putut întâmpla asta, se întâmpla de mult pânã acum, prin câte seisme a trecut teritoriul respectiv.

Existã, într-adevãr, pe platou, stejari seculari Ñ 400, 500, 600 de ani Ñ, dar, în marea lor majoritate, stejarii aceºtia se aflã într-o situaþie fizicã grea. Cei mai mulþi sunt total mâncaþi de scorburi, iar o parte dintre ei au fost deja distruºi de cãtre pãstorii, ciobanii din zonã, care se duc acolo cu oile, dau foc la scorburã din interior ºi, normal cã stejarul acela arde în afarã.

Nu existã, din partea primãriei, posibilitatea asigurãrii unui sistem de pazã special pentru protecþia acestor arbori. În momentul în care É am întrebat acolo, la faþa locului: Bine, ce se întâmplã dacã proiectul acesta se amplaseazã aici?! Nici un arbore din cei viabili nu va fi afectat de acel amplasament.

Îmi pare rãu cã trebuie sã-i spun asta domnului senator Popa. Nu existã nimic din argumentaþia pe care ne-a prezentat-o în comisie care sã susþinã aceastã iniþiativã legislativã. Aº vrea sã mai adaug douã lucruri Ñ este una cã nu sunt de acord, personal, sã se numeascã sau sã aibã ca tematicã ”DraculaÒ acest proiect de la Sighiºoara, dar asta este cu totul altceva; este alta cã implementarea proiectului acolo ar putea sã aducã, într-adevãr venituri, pentru ca oraºul Sighiºoara, care este unul din puþinele oraºe medievale, foarte vechi, pãstrate într-o stare bunã, sã poatã fi menþinut, pentru urmãtoarele secole, în starea în care se aflã acolo.

Cã Braºovul poate sã candideze pentru amplasarea unui alt parc de distracþii, iarãºi, este o altã problemã, dar revenind la iniþiativa legislativã, repet, nu existã argumente pentru a susþine aceastã iniþiativã.

Deci propunerea comisiei de a se respinge iniþiativa legislativã este viabilã.

Mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator. Are cuvântul domnul senator Vlad Popa.

Domnule preºedinte,

Voi da niºte explicaþii. Ministerul Turismului cheltuieºte bani pentru acest program. I-a cheltuit de la bun început, prin studiul de fezabilitate pe care l-a plãtit, acel studiu de care spune domnul coleg cã este un studiu de prefezabilitate. Este un studiu de fezabilitate, pe baza cãruia s-au emis acþiuni, s-a fãcut subscripþie publicã, s-au strâns 100 ºi ceva de miliarde de lei care se cheltuiesc.

Domnilor, este în avantajul celor care au dat bani sã se opreascã aceastã scurgere, aceastã cheltuialã de bani, pânã în momentul în care ºtim exact Ñ se poate sau nu se poate construi acolo.

Domnul secretar de stat spune: lipsesc 4Ñ5 avize. Actualmente, acei bani s-au strâns ºi s-au fãcut contracte fãrã sã existe siguranþã cã proiectul este fezabil, cã proiectul poate, din punct de vedere economic sã fie executat. Eu asta doresc. Sã se ajungã întâi ºi societatea fondatã la Sighiºoara poate sã cheltuie, este societate privatã, cu proprietar municipiul Sighiºoara, dar sã oprim scurgerea aceasta, cheltuirea banilor de la Ministerul Turismului, care este cuprinsã în cererea mea de suspendare a programului, inclusiv a cheltuielilor pentru acest proiect.

S-a înþeles ºi grija faþã de premierul Nãstase, care a cumpãrat acþiuni acolo.

Nu, nu! Acolo este riscul dânsului. Ca orice cetãþean riscã É

Da, s-a înþeles.

Domnul senator Zanc, foarte pe scurt, vã rog.

Vreau sã adaug cã banii respectivi sunt foarte bine drãmuiþi, s-a cheltuit o parte, într-adevãr, pentru aceste proiecte, dar strictul necesar sunt programaþi pe module, pe proiecte, mai trebuie luate încã trei avize, nu ºapte, nu cinci sau câte mai spuneþi. Toatã problema este de ce sã fie acolo, ºi nu la Braºov. Noi susþinem sã fie ºi la Braºov.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Da, ºi eu sã ºtiþi cã m-aº bucura dacã s-ar face la Râºnov, pentru cã, într-adevãr, ºi acolo este o zonã în care se preteazã sã facem un parc.

Stimaþi colegi,

Mai sunt luãri de cuvânt? Ne oprim aici.

Vã mulþumesc, stimaþi colegi.

Trecem la capitolul întrebãri ºi interpelãri. Stimaþi colegi, vã propun sã ascultãm întrebãrile din partea colegilor senatori.

Cine are de pus întrebãri Executivului? Doamna senator Angela Mihaela Bãlan.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Întrebarea mea este adresatã Ministerului Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei.

La doi ani de la finalizarea lucrãrilor de reabilitare a autostrãzii BucureºtiÑPiteºti, reabilitare care a costat atunci 90 milioane de dolari, sã circuli azi pe ea este o adevãratã aventurã pentru ºoferi ºi un examen foarte serios pentru aceºtia. Datoritã intemperiilor, autostrada este plinã de gropi, cele mai afectate zone fiind cele dintre km 10 ºi 45.

Având în vedere cheltuielile enorme fãcute pentru reabilitare, numãrul mare de morþi ºi rãniþi, riscurile enorme la care sunt supuse vehiculele, rugãm ministerul sã se gândeascã ºi la urmãtoarea situaþie: sã introducã o taxã de intrare pe autostradã, dacã nu pentru toate maºinile, cel puþin pentru maºinile grele, ºi sã se foloseascã aceste fonduri pentru reabilitarea ºoselei.

Vã mulþumesc. Rog sã se prezinte rãspuns scris.

Vã mulþumesc.

Doamna senator Angela Mihaela BãlanÉ

Rog Executivul, domnul secretar de stat pentru relaþia

cu Parlamentul sã noteze întrebarea ºi sã fie preluatã. Dacã mai doreºte cineva sã punã întrebãri? Domnul senator Vlad Popa.

## Domnule preºedinte,

Întrebarea mea se adreseazã domnului ministru Octav Cozmâncã ºi domnului ministru Dan Matei Agathon.

Am constatat personal ºi am fost sesizat de cetãþeni cã monumente ale naturii din România ºi în special cele din munþii Bucegi sunt lãsate în voia soartei ºi sunt expuse agresiunii unor aºa-ziºi pseudoturiºti veniþi în grupuri organizate.

Ca urmare, patrimoniul natural al României, deºi protejat de lege, este grav prejudiciat. Monumentele grav afectate sunt urmãtoarele: Sfinxul, Babele de pe vârful Cocora, Broasca de pe Platou, Oglinda de lângã Sfinx, Masa Ciobanului, Babele de pe vârful Babele ºi Omul de pe vârful Omul.

Vã rugãm sã precizaþi ce mãsuri, pe termen scurt ºi mediu, aveþi în vedere pentru asigurarea unei protecþii reale a acestor monumente, dacã a fost elaborat vreun program privind protecþia ºi paza monumentelor naturale din România, ce sume au fost alocate ºi în ce scop ºi cum au fost acestea cheltuite.

Vã mulþumesc. Aºtept rãspuns scris.

## Vã mulþumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Pop Dumitru Petru, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare.

Vã ascultãm, domnule senator. Vã rog sã puneþi întrebarea.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Întrebarea este adresatã domnului prim-ministru Adrian Nãstase.

Domnule prim-ministru,

Preþul vânzãrii întregii staþiuni Sovata a fost de 40 miliarde lei. În aceeaºi staþiune, Ministerul Justiþiei a plãtit pentru renovarea a douã vile suma de peste 70 miliarde lei. Pentru a avea termen de comparaþie, vã informãm cã cei care deþin în locaþie de gestiune ºi chirie numai 75% din activele societãþii balneoclimaterice Sovata au oferit pentru preluarea acestor active suma de peste 500 miliarde lei, iar pentru preluarea întregului activ, a totalitãþii activelor staþiunii Sovata, S.C. ”SalinaÒ Ñ S.R.L. au plãtit numai 40 miliarde lei, respectiv, cât valoarea vilei ”StejarulÒ de pe litoral, vândutã cu aceeaºi sumã de 40 miliarde lei.

Vã rog sã rãspundeþi dacã consideraþi eficientã aceastã afacere abuzivã pe seama statului român, pe care însuºi statul român a patronat-o, rugându-vã sã-mi comunicaþi care sunt mãsurile pe care intenþionaþi sã le luaþi pentru recuperarea pagubelor ºi pedepsirea celor vinovaþi.

Vã mulþumesc. Solicit rãspuns scris ºi oral.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Naþional Liberal, are cuvântul domnul senator Paul Pãcuraru pentru a adresa întrebãri Executivului.

## Domnule preºedinte,

Îmi permiteþi iniþial o micã observaþie tehnicã: ar trebui, totuºi, când formulãm întrebãrile ºi interpelãrile, sã facem deosebirea între întrebãri ºi interpelãri, pentru cã, practic, întrebãrile de pânã acum sunã a interpelãri. Cer ºi eu permisiunea sã prezint ºi întrebarea, ºi interpelarea.

Vã rog!

Întrebarea este adresatã doamnei ministru Hildegard Puwak, Ministerul Integrãrii Europene.

Dupã cum se ºtie, termenul limitã de contractare integralã a programului PHARE 2000 este 30 noiembrie 2002. Este vorba de 215 milioane euro.

Recent a avut loc o analizã a stadiului contractãrii fondurilor aferente programului, în cadrul Comitetului Interministerial pentru Integrare Europeanã.

Solicit doamnei ministru sã ne informeze care este situaþia contractãrilor pentru fiecare instituþie beneficiarã ºi ce sumã rãmâne neutilizatã.

Am solicitat rãspunsul în scris ºi electronic.

Interpelarea este adresatã Guvernului, domnului ministru Dan Ioan Popescu, ºi are urmãtoarea temã:

Dupã ultimele statistici, aproape jumãtate din populaþia României locuieºte la þarã.

Multe persoane disponibilizate, în special cele care au beneficiat de sume compensatorii, au încercat sã-ºi înceapã o afacere în mediul rural. Atât programul SAPARD, mãsura 1.1, îmbunãtãþirea prelucrãrii ºi a mar- ketingului produselor agricole ºi piscicole, cât ºi facilitãþile create de Guvern Ñ atribuirea gratuitã a grajdurilor dezafectate ºi subvenþii pentru cumpãrarea de animale Ñ sunt menite sã încurajeze investiþiile în mediul rural.

Dar toate iniþiativele întreprinzãtorilor sunt blocate sau mult îngreunate, din cauza sumelor uriaºe care sunt necesare pentru racordarea la reþeaua electricã, deseori comparabile cu investiþia ca atare.

De exemplu: pentru racordarea unei mici fabrici de confecþii dintr-o comunã a judeþului Galaþi, instalatã în sediul unei foste cooperative, în centrul localitãþiii, s-a cerut de cãtre societatea ”ElectricaÒ peste 100 milioane lei acum mai bine de un an de zile.

Cea mai mare problemã a unui disponibilizat de la Combinatul Siderurgic care ºi-a deschis o moarã într-o comunã gãlãþeanã a fost problema racordului la reþeaua electricã.

În momentul de faþã, pentru refacerea racordului la grajdurile preluate de cãtre specialiºti sumele cerute sunt între 300 ºi 500 milioane lei, sume considerate imposibile de cãtre investitorii în zootehnie.

Vã mulþumesc.

Domnul senator Codreanu Dumitru, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare. Întrebare aveþi, da?

Da!

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Conform Regulamentului Senatului, am dreptul la douã întrebãri ºi vã rog sã-mi permiteþi sã le pun pe amândouã.

Prima se adreseazã domnului ministru Ilie Sârbu ºi are urmãtorul conþinut: Vã rog sã-mi precizaþi cum, din dorinþa acerbã de a elibera cât mai multe titluri de proprietate, pânã la sfârºitul anului 2002, se va rezolva situaþia proprietarilor de teren care nu sunt în localitatea unde se aflã terenul respectiv sau a celor care nu acceptã terenurilor atribuite ºi cãrora li se vor elibera titlurile de proprietate care pot fi trimise ºi prin poºtã dacã proprietarul nu se prezintã la ridicarea lor. Solicit

acest rãspuns întrucât afirmaþiile domnului prim-ministru Adrian Nãstase, ºi potrivit Legii nr. 18/1991, cei care nu lucreazã terenurile primite sunt pasibili de amendã, mergându-se pânã la confiscarea acestora.

Vã rog, de asemenea, domnule ministru, sã precizaþi dacã în anul 2003 Legea pensiilor agricole va fi funcþionabilã deoarece, în anul 2002, nu a putut fi pusã în aplicare deoarece fãcea referire la bugetul de stat. În bugetul Ministerului Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor pentru anul 2003, sunt prevãzute fonduri pentru aplicarea respectivei legi?

A doua întrebare este adresatã domnului ministru Octav Cozmâncã.

Vã rog sã precizaþi dacã un primar care se va vrea de municipiu, punând o rezoluþie pe solicitarea unui cetãþean, prin care roagã un salariat al primãriei sã rezolve problema ridicatã de cãtre cetãþeanul respectiv, poate trimite ulterior o adresã poliþiei prin care precizeazã cã respectivul salariat nu a fost trimis de el ºi cã trebuie deferit organelor de justiþie. Cazul este al Primãriei Dorohoi, judeþul Botoºani. Este vorba de un salariat ce se ocupa cu cadastrul, trimis de primar, la data de 4.04.2002, cu adresa nr. 6652, sã efectueze o lucrare de mãsurare ºi delimitare a unui teren, deplasare în urma cãreia s-a iscat un scandal reclamat la poliþie.

Ca atare, la solicitarea poliþiei, primarul trimite o adresã cu nr. 6596/10.04. prin care precizeazã cã nu a trimis salariatul respectiv ºi cã trebuie acþionat în judecatã.

Vã mulþumesc foarte mult. Înþeleg cã nu mai sunt întrebãri ºi interpelãri de fãcut.

Mai sunt.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Bine. Sã terminãm cu întrebãrile. Numai o secundã. Vã rog, stimaþi colegi, sã faceþi distincþieÉ Se pare cã se greºeºte foarte mult. Întrebarea înseamnã Ñ ºtiþi ºi dumneavoastrã Ñ sã se confirme dacã, în fapt, este adevãrat sau aveþi nevoie de informaþii suplimentare pentru a demonstra o anumitã problemã, în timp ce interpelarea înseamnã o problemã generalã pe care o abordaþi, de politicã a Guvernului, la care trebuie sã se dea rãspuns.

Pentru cã suntem, totuºi, la capitolul întrebãri, mai vreau sã fac o precizare. Colegii trebuie sã înþeleagã cã atunci când pun o întrebare ºi solicitã rãspunsul scris, nu au de ce sã aºtepte rãspuns oral.

Iatã, de exemplu, domnul Corin Penciuc, pe care-l stimez foarte mult, care a cerut, legat de sistemul sanitar ºi asigurãri, Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei un rãspuns scris, nu oral. În aceste condiþii, dacã n-aþi primit rãspunsul scris, vã adresþi secretarului Senatului, domnului senator Mihai Ungheanu, care îi face observaþie ministrului care nu a trimis rãspunsul scris. Dacã ministrul este aiciÉ Este aici cineva din partea Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei? Nu este, deci nu vã poate rãspunde.

Acelaºi lucru este valabil pentru domnii senatori Nicolae-Vlad Popa, Gheorghe Flutur, Paul Pãcuraru, Dumitru Petru Pop, Angela Bãlan, care au cerut rãspunsuri scrise.

Domnul Dumitru Codreanu a cerut rãspuns ºi scris, ºi oral. Corect?

## **Domnul Dumitru Codreanu**

_**:**_

Da!

Deci domnul Dumitru Codreanu aºteaptã astãzi un rãspuns. Ministrul administraþiei publice este?

Este bolnav.

Dar un secretar de stat nu este? E plecat pe teren. Din partea Ministerului Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor este?

E la Camera Deputaþilor.

Bun. Mai aºteptaþi, se întoarce ºi vi se va da rãspunsul.

Domnule Dumitru Codreanu, rãspunsul scris l-aþi primit?

Nu, domnule preºedinte.

La nici una din cele douã întrebãri?

Nu!

Domnule secretar, vã rog sã notaþi ºi a doua oarã sã ºtiþi cã nu vom mai trata acest lucru aºa superficial. Ministerul nu are un singur secretar de stat ca sã-mi puteþi spune cã e la Camera Deputaþilor. Vã rog foarte mult! Vine ministrul. Dacã nu poate ministrul, din doi, trei secretari de stat, vine unul ºi dã rãspunsul.

Iatã, a sosit domnul secretar de stat. Poftiþi la pupitru. Vã rog sã daþi rãspunsul domnului senator Dumitru Codreanu în legãturã cu Legea nr. 18/1991 ºi Legea pieþelor agricole.

Vã ascultãm, domnule secretar de stat.

## **Domnul Gheorghe Predilã Ñ** _secretar de stat în_

## _Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor_ _**:**_

Domnule preºedinte, din respect pentru domnul senator, dezvolt rãspunsul, dar Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor nu s-a ocupat ºi nu se ocupã

nici acum de punerea în posesie ºi aplicarea Legii nr. 18/1991. Normal, acesta ar fi rãspunsul, dar pentru cã noi colaborãm foarte bineÉ

Totuºi faceþi parte din Executiv ºi nu puteþi sãÉ

Facem, dar se ocupã administraþia publicã localã.

Vã ascultãm.

În legãturã cu Legea nr. 1/2000, administrarea amenzilor sau ridicarea dreptului de folosinþã Ñ a fost una dintre întrebãri Ñ se face la sesizarea primarului ºi el este întreptãþit, ca preºedinte al Comisiei de aplicare a Legii fondului funciar, sã constate ºi sã aplice amenzi. Nu se confiscã, pãmântul nu se confiscã, se ridicã dreptul de folosinþã. Proprietatea e sfântã, nu i-l poate lua nimeni, se ridicã numai dreptul de folosinþã temporar.

La Legea nr. 73/2002 privind organizarea ºi funcþionarea pieþelor de produse, ea a apãrut în data de 8.02.2002, la ora actualã, sunt elaborate actele normative care pregãtesc organismele de punere în miºcare a mecanismelor de intervenþie în piaþã ºi de reglare a pieþelor produselor agricole, respectiv, Hotãrârea de Guvern nr. 383/2002 pentru numirea în funcþia de preºedinte al Comitetului interministerial de coordonare, organizare ºi funcþionare a pieþelor produselor agricole ºi alimentare în România, Hotãrârea de Guvern nr. 750/2002 pentru aprobarea produselor agroalimentare pentru care se constituie consilii pe produs, Ordinul comun nr. 192 ºi 217/902, 62/61 al ministrului agriculturii, alimentaþiei ºi pãdurilor, Departamentului de comerþ exterior ºi al lucrãrilor publice, transporturilor ºi locuinþei, al întreprinderilor mici ºi mijlocii ºi al cooperaþiei, al Autoritãþii Naþionale pentru Protecþia Consumatorilor, Ordinul nr. 148 pentru aprobarea Regulamentului de funcþionare a Comitetului interministerial pentru coordonarea organizãrii ºi funcþionãrii pieþelor produselor agricole ºi alimentare, un ordin al ministrului agriculturii, alimentaþiei ºi pãdurilor pentru constituirea, organizarea ºi funcþionarea Autoritãþii Naþionale a Pieþelor Produselor Agricole ºi Alimentare ca organ executiv al Comitetului interministerial.

În momentul de faþã, Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor elaboreazã ºi supune spre aprobare urmãtoarele acte normative: o hotãrâre de guvern pentru aprobarea produselor agricole ºi alimentare de importanþã naþionalã cu reglementare directã pentru o perioadã de 4 ani, respectiv 2003Ñ2006, Hotãrâre de Guvern pentru aprobarea preþului indicator la produsul grâu de panificaþie ºi orzoaicã de toamnã ºi de primãvarã pentru bere, în anul agricol 2000Ñ2003, Hotãrâre de Guvern privind preþurile minime garantate ºi cotele însoþitoare pentru produsele reglementate direct în anul comercial 2003.

Domnule senator, dacã sunteþi mulþumit de rãspuns?

Domnule preºedinte, mulþumesc domnului secretar de stat pentru rãspunsul dat.

Da, este adevãrat cã Ministerul Administraþiei Publice se ocupã, la ora actualã, de punerea în posesie. Întrebarea a fost pusã nu cu tâlc, ci din dorinþa de a cunoaºte faptul cã, în teritoriu, existã o preocupare permanentã a administraþiei publice locale de a se pune în posesie proprietarul de pãmânt, indiferent cum, adicã omul nici nu ºtie, la un moment dat, unde ºi cum trebuie sã primeascã pãmântul.

La cea de a doua întrebare pusã de mine Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor, aºa este, domnule secretar de stat, legea pensiilor agricole a fost blocatã în 2002, dumneavoastrã ºtiþi foarte bine, printr-o ordonanþã de urgenþã care impunea nepunerea în aplicare a articolelor de la 19 la 21, care fãceau referire la bugetul statului, ºi aceasta este corect. Dumneavoastrã aþi fãcut o înºiruire de hotãrâri de guvern, ordonanþe ale ministrului ºi aºa mai departe, ceea ce mã duce la gândul cã Legea pieþelor agricole nu va fi pusã în funcþiune în 2003, avându-se în vedere aceste ordonanþe ºi hotãrâri de guvern.

ªi îmi pun întrebarea legitimã: la ce a mai fost nevoie de Legea pieþelor?

Vã rog, domnule secretar de stat.

Deci mie îmi pare rãu cã domnul senator nu a înþeles de ce eu am enumerat toate aceste acte normative, pentru cã fãrã ele, nu am putea sã funcþionãm cu Legea pieþelor. Sunt acte pregãtitoare care creeazã organismele executive, inclusiv fondul F.R.O.D.A.T. este cel care, dupã 1 ianuarie 2003, va pune în miºcare, din punct de vedere financiar, legea.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat.

Vã mulþumesc foarte mult.

Deci, domnule secretar de stat Gheorghe Predilã, mai eraþi dator cu o serie de rãspunsuriÉ

Douã.

É pe care le-a pus doamna senator Norica Nicolai, domnul senator Gheorghe Flutur, amândoi nu sunt aici, deci, nu sunt prezenþi, înseamnã cã nu-i mai intereseazã rãspunsul.

Aºadar, le tãiaþi de pe listã, ca sã fie foarte clar. Nu mai amânãm a doua oarã.

ªi, de asemenea, au mai pus întrebãri data trecutã: domnul senator Ionel Alexandru, legat de disciplina economico-financiarã. S-a solicitat amânare, da, doamna ministru Manolescu? Puteþi rãspunde?

**Doamna Maria Manolescu** Ñ _secretar de stat în cadrul Ministerului Finanþelor Publice_ **:**

Da.

Vã rog, poftiþi la pupitru! ªi vã rog sã daþi rãspunsul domnului senator Ionel Alexandru. Numai o secundã! Puteþi rãspunde ºi legat de rambursãri T.V.A. domnului senator Mircea Mihordea?

Da.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Este aici domnul senator?

## **Domnul Mircea Mihordea**

**:**

Da.

Deci vã rog sã daþi ºi acest rãspuns. Vã ascultãm, doamna secretar de stat.

Da. Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Referitor la întrebarea domnului senator Ionel Alexandru, care este pusã în discuþia ºedinþei de astãsearã, Ministerul Finanþelor Publice, prin semnãtura domnului ministru Tãnãsescu, prezintã urmãtoarele.

Potrivit art. 7 alin. 1 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 79/2001 privind întãrirea disciplinei economico-financiare ºi alte dispoziþii cu caracter financiar, drepturile salariale ale conducãtorilor agenþilor economici, la care statul sau unitatea administrativ-teritorialã este acþionar majoritar, se evidenþiazã distinct în cadrul fondului de salarii prevãzut în bugetele de venituri ºi cheltuieli ale fiecãrui agent economic.

În baza prevederilor alin. 2 ale aceluiaºi articol, salariul de bazã lunar al conducãtorului unui agent economic nu poate sã depãºeascã indemnizaþia lunarã pentru funcþia de secretar de stat prevãzutã de lege, acestuia putându-i-se acorda lunar, pe lângã salariul de bazã, o sumã egalã cu cel mult 50% din acesta sub formã de sporuri, adaosuri, premii ºi alte drepturi de naturã salarialã.

În contextul prevederilor menþionate, precizãm cã urmãrirea modului de acordare a drepturilor salariale lunare, inclusiv încadrarea în fondul de salarii aprobat prin bugetele de venituri ºi cheltuieli, se asigurã, în condiþiile prevederilor ordonanþei menþionate, de cãtre ministere, respectiv Autoritatea pentru Privatizare ºi Administrarea Participaþiilor Statului, organele administraþiei publice centrale sau organele administraþiei publice locale, dupã caz, pentru conducãtorul agentului economic. Conducãtorul agentului economic pentru celelalte persoane cu funcþii de conducere prevãzute de art. 9 din ordonanþã.

Nerespectarea prevederilor din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 79/2001 referitoare la stabilirea ºi acordarea drepturilor salariale cuvenite conducãtorilor agenþilor economici constituie contravenþie ºi se sancþioneazã potrivit art. 12 din ordonanþã.

Precizãm faptul cã, în cazul companiilor naþionale ”Imprimeria NaþionalãÒ, ”Loteria NaþionalãÒ, aflate sub autoritatea Ministerului Finanþelor Publice, în bugetele de venituri ºi cheltuieli pe anul 2002 ale acestor douã companii salariile conducãtorilor acestora, cuprinse în cadrul poziþiei ”Fond de salariiÒ, au fost stabilite cu respectarea prevederilor ordonanþei ºi în limita prevãzutã de art. 7 din aceasta, din situaþiile financiare semestriale încheiate nerezultând depãºiri faþã de nivelurile prevãzute.

Doamna secretar de stat, numai o secundã, doamna Manolescu! Înþeleg cã domnul senator Ionel Alexandru are rãspunsul scris.

Da.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Îl aveþi, domnule senator Ionel Alexandru?

## **Domnul Ionel Alexandru**

**:**

Deci, în consecinþã, la aceastã datã, nu cunoºtem situaþii de încãlcare a disciplinei financiare în materie de aplicare a Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 79/2001, responsabilitatea monitorizãrii o are fiecare minister în parte pentru unitãþile coordonate, Ministerul Finanþelor Publice are în monitorizare un numãr de 87 de unitãþi Ñ au fost iniþial, acum urmeazã un numãr de 82. Pentru unitãþile respective nu am constatat situaþii de indisciplinã financiarã în materie de nerespectarea prevederilor Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 79/2001. Dacã dumneavoastrã aveþi situaþii concrete, puteþi sã le semnalaþi.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Rãspunsul teoretic este, într-adevãr, destul de clar, însã eu aº vrea sã îi pun doamnei ministru Manolescu câteva întrebãri, ºi anume dacã dumneaei cunoaºte ce salarii au directorii de la ”RomgazÒ, de la ÓPetromÒ, de la A.P.A.P.S.? Au apãrut ºi în presã ºi în alte mijloace de informare ºtiri despre salariile destul de mari ale acestora.

Vã mulþumesc.

Deci eu vã pot rãspunde despre directorii companiilor care fac obiectul monitorizãrii în baza Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 79/2001, cã trebuie sã se încadreze în prevederile acestei ordonanþe. Directorii A.P.A.P.S. sunt salarizaþi dupã un alt sistem de salarizare, deci, nu fac obiectul monitorizãrii, ci numai societãþile care intrã în coordonarea A.P.A.P.S.

Vã mulþumesc. Voi reveni cu o altã interpelare.

Da.

Deci, l-aþi fãcut ca sã îl ascultãm ºi noi? Daþi un rãspuns în sintezã...

Da. Vã mulþumesc ºi eu.

Bun. Aveþi de dat un rãspuns ºi domnului senator Mircea Mihordea, legat de rambursãri T.V.A.

Da.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

...iar domnul senator Ionel Alexandru ne spune dacã este de acord cu rãspunsul sau are o întrebare suplimentarã ºi rãspundeþi. Nu ne citiþi, vã rog, tot raportul.

## **Domnul Ionel Alexandru**

**:**

De acord, domnule preºedinte.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã ascultãm, domnule senator.

## **Domnul Ionel Alexandru**

**:**

De acord, da.

Vã ascultãm. Puneþi dumneavoastrã întrebarea suplimentarã.

Da.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Domnul senator Mihordea e aici?

## **Domnul Mircea Mihordea**

**:**

Da, domnule preºedinte.

Vã rog.

Referitor la interpelarea domnului senator Mircea Mihordea, Ministerul Finanþelor Publice a fãcut investigaþiile necesare ºi face menþiunea cã, în baza celor sesizate, conducerea Direcþiei Generale a Finanþelor Publice a judeþului Maramureº a dispus, începând cu luna august 2001, efectuarea controlului fiscal ºi verificarea legalitãþii rambursãrilor de T.V.A. pentru un numãr de 16 unitãþi din judeþul respectiv. Inspectoratul Judeþean de Poliþie din Maramureº a solicitat Direcþiei Controlului Fiscal Maramureº, din cadrul Direcþiei Generale a Finanþelor Publice, efectuarea de controale fiscale la o serie de societãþi, toate cu sediul social în oraºul Borºa, având aceeaºi tematicã.

Dupã controalele efectuate la societãþile respective, s-au înregistrat urmãtoarele aspecte: la unele din societãþi nu au fost constatate abateri de la legislaþia fiscalã pe linia rambursãrilor, respectiv, la 3 societãþi. Pentru celelalte societãþi au fost stabilite obligaþii suplimentare, reprezentând impozite ºi taxe în sumã de peste 3 miliarde de lei, la care s-au calculat ºi majorãrile aferente în sumã de peste douã miliarde de lei. Din totalul sumelor suplimentare stabilite, obligaþiile în materie de T.V.A. sunt de circa douã miliarde, 900 de milioane de lei, la care majorãrile calculate sunt de peste douã miliarde de lei. Ponderea acestor diferenþe se localizeazã la douã societãþi ale aceluiaºi administrator, respectiv, ”Bostin Ð S.R.L.Ò, pentru suma de 1.400 de miliarde de lei, ºi ”Gabi&Vera Ð S.R.L.Ò, suma de 900 de milioane de lei, cu majorãri aferente în sumã de 1 miliard 700 de milioane de lei.

Cele douã societãþi au contestat mãsurile dispuse prin actele de control încheiate de direcþia de profil din Ministerul Finanþelor Publice. În aceste condiþii, au fost dispuse mãsuri de suspendare a soluþionãrii cauzei, pânã la pronunþarea unei soluþii definitive pe laturã penalã, în prezent fiind în curs de efectuare expertizele contabile dispuse de organele de cercetare penalã.

Ceea ce vã putem spune este faptul cã a fost schimbat din funcþie ºeful Circumscripþiei fiscale Borºa ºi a fost trecut pe o funcþie de execuþie, tocmai ca urmare a acestor probleme care vizeazã indisciplina financiarã constatatã la unele societãþi.

Domnul senator Mihordea, dacã doriþi întrebãri suplimentare?

Mulþumesc doamnei secretar de stat. Eu nu sunt finanþist, dar sunt uluit de rãspunsul pe care mi-l dã Domnia sa. Tocmai v-am întrebat... întrebarea mea se referea la cele 26 de miliarde de lei, adicã aproximativ 900.000 de dolari, un milion de dolari, dacã vreþi, ºi îmi daþi rãspunsul legat doar de 3Ð4 miliarde de lei. Sigur, este foarte adevãrat ceea ce aþi spus dumneavoastrã, cele douã societãþi au fost verificate ºi vã atrag atenþia, aici ºi acum, cã nu au fost verificate celelalte societãþi. Toatã documentaþia este la mine. Nu aveau cum sã fie verificate celelalte societãþi, stimatã doamnã secretar de stat. Faptul cã s-a trimis la Bucureºti spre verificare sau a fost destituit din funcþie inspectorul-ºef, sã spunem, al fiscului din localitatea respectivã nu rezolvã aceastã problemã. Deci, dacã credeþi cã din cele 26 de miliarde de lei Ñ eu vorbeam de cele 26 de milliarde de lei, ºi nu de cele 3Ð4 miliarde de lei, pentru cã cunosc foarte bine situaþia Ñ, îmi pare foarte rãu, mã voi adresa,

atunci, încã o datã, dumneavoastrã. Nu mi se pare foarte normal ca rãspunsul sã fie din informaþiile din teritoriu. Este, vã spun, mi se pare Ñ cum sã spun eu? Ñ un rãspuns ambiguu din informaþiile din teritoriu. Vã mulþumesc.

Domnule senator, staþi sã ne înþelegem. Rãspunsul din teritoriu înseamnã Direcþia Generalã a Finanþelor Publice. Deci, încã o datã, nu este un rãspuns venit de undeva, dupã ureche. Aºadar, Ministerul Finanþelor Publice nu are un aparat la toate întrebãrile dumneavoastrã, pleacã aparatul central... Verificarea o face Direcþia Generalã a Finanþelor Publice ºi dã rãspunsul la solicitarea doamnei secretar de stat.

Dacã rãspunsul vã nemulþumeºte, asta e cu totul altceva. Repetaþi încã o datã întrebarea ºi doamna secretar de stat Manolescu va lua date suplimentare. Deci aceasta e rugãmintea, vã rog mult, ca sã poatã extinde verificarea.

Am menþionat cã au fost luate în control 16 societãþi dintre cele care au fost menþionate ºi urmeazã sã fie luate toate celelalte, pentru cã nu avem o capacitate astfel încât sã le putem lua pe toate în control, dar aþi vãzut cã concluzii avem: în unele situaþii nu s-a verificat, deci nu existã, iar la altele existã, într-adevãr, debite, sunt contestate în instanþe penale ºi urmeazã ca factorii de decizie sã se pronunþe.

Deci, doamna ministru, înþelegem aºa: continuaþi analizele pânã îi daþi rãspunsul complet domnului senator Mihordea. Dacã spuneaþi de la început, domnul senator înþelegea cã nu s-a terminat verificarea la toate cele 16 societãþi ºi trebuie sã se dea un rãspuns.

Dumneavoastrã aþi spus cã ne-aþi transmis pentru 26 ºi noi v-am spus cã sunt în curs controale la 16 societãþi. Cu aceasta am început.

S-a înþeles. Deci rugãmintea e sã continuaþi verificãrile, ca sã îi dãm rãspunsul corect ºi complet domnului senator Mircea Mihordea.

Vã rog, doamna ministru Manolescu, dacã puteþi rãspunde ºi la Ñ pentru cã sunteþi la tribunã Ñ interpelarea doamnei senator Maria Ciocan cu privire la probleme din minerit.

Da. Referitor la interpelarea doamnei senator Maria Ciocan privind rectificarea bugetului pe 2002 la Compania Naþionalã ”ReminÒ Baia Mare, Ministerul Finanþelor Publice precizeazã urmãtoarele: bugetul de stat pe anul 2002 a fost rectificat de douã ori prin Ordonanþele Guvernului nr. 30 ºi 42/2002. În funcþie de aceste rectificãri, bugetul Companiei Naþionale ”ReminÒ a fost modificat prin douã hotãrâri ale guvernului, nr. 528 ºi, respectiv, 943/2002. În baza acestora, compania are urmãtoarele alocaþii de la bugetul de stat: subvenþii pentru produse ºi activitãþi are 861 de miliarde de lei; deschideri de credite Ñ la data de 11 octombrie erau 752 de miliarde de lei, peste 752 de miliarde; transferuri, aprobate prin buget, peste 76 de miliarde de lei; deschideri de credite Ñ 67 de miliarde de lei; alte sume primite de la buget pentru închideri ºi conservãri de mine Ñ 3 miliarde de lei; deschideri de credite, la aceastã datã, 2 miliarde 800 de milioane de lei; cheltuieli de capital pentru investiþii Ñ 56 de miliarde 600 de milioane de lei; deschideri de credite Ñ 50 de miliarde 300 de milioane de lei.

Totalul sumelor aprobate prin buget Ñ 997 de miliarde 42 de milioane de lei; deschideri de credite, la zi, 872 de miliarde 866 de milione de lei.

Deosebit de cele prezentate, menþionãm cã, pânã în prezent, Ministerul Industriei ºi Resurselor nu a înaintat un alt proiect de hotãrâre a guvernului de modificare a bugetului de venituri ºi cheltuieli pentru Compania ”ReminÒ Baia Mare.

Vã mulþumesc.

Doamna senator Maria Ciocan, dacã sunteþi mulþumitã de rãspuns sau mai doriþi sã puneþi o întrebare suplimentarã?

Vã mulþumesc, doamna secretar de stat, pentru rãspuns, dar eu solicitam, prin interpelarea mea, sã ºtiu care este suma prevãzutã la rectificare de buget, acum, din octombrie, noiembrie, decembrie. Deci, pentru urmãtoarele trei luni, deoarece se ºtie clar ºi stiþi ºi dumneavoastrã cã banii care s-au alocat, prin toate sursele de finanþare pe care le-aþi menþionat dumneavoastrã, sunt insuficienþi, datoriile sunt peste 2.000 de miliarde de lei ºi voiam sã ºtiu de ce rectificare de buget mai beneficiazã ”ReminÒ-ul pânã la sfârºitul anului ºi dacã este posibil ºi un proiect de buget aprobat pentru anul 2003. Dacã e posibil, dar dacã nu, mie îmi trebuie doar sã ºtiu rectificarea pe ultimele trei luni, þinând cont de datoria de 2.000 de miliarde lei.

Eu aceasta am solicitat. ªtiam datele ºi sursele de finanþare pânã la 1 octombrie. Vã mulþumesc.

Da. Pot sã menþionez faptul cã, pânã la aceastã datã, pentru rectificare, urmãtoarea rectificare pe 2002, noi suntem, la aceastã datã, în discuþii cu ordonatorii de credite, pentru a-ºi propune cererile de modificare a bugetelor pe 2002. Deci, efectiv, nu avem sume pe care sã le comentãm, la aceastã datã, pentru cã ele nu sunt încã definitivate, chiar la nivelul ordonatorilor.

ªi am cerut aceste rectificãri de buget pentru ”ReminÒ Baia Mare. ªi le-am cerut, deci, pe ultimele trei luni sau ultima parte a anului 2002. Aºadar, legat de aceasta doresc rãspuns.

S-a înþeles.

Doamna senator Maria Ciocan, problema este aºa: sunt cereri din toatã þara pentru sume în plus la rectificarea care se pare cã va fi undeva în noiembrieÐdecembrie. S-a fãcut o centralizare la Ministerul Finanþelor Publice, rãspunsul concret este cã, la ora actualã, nu s-a luat o decizie legatã de rectificare.

Am rugãmintea aici la doamna ministru Manolescu ca în momentul în care are primul semnal sã comunicãm scris ºi doamnei Maria Ciocan aceastã sumã.

Da, domnule preºedinte, cu toatã plãcerea.

Vã mulþumesc foarte mult. Stimaþi colegi,

Numai o secundã! Avem încã trei întrebãri adresate Ministerului Administraþiei Publice, douã ale doamnei Norica Nicolai, la amândouã s-a solicitat amânarea, ºi una a domnului senator Dumitru Codreanu, de asemenea, pentru data viitoare. Sperãm sã fie aici ministrul administraþiei publice, pentru a da rãspunsuri celor trei întrebãri.

Mai avem, stimaþi colegi, de rãspuns. Domnule secretar de stat Þiplicã, vã rog sã rãspundeþi domnului senator Iustian Mircea. Este aici?

## **Domnul Gheorghe Þiplica** Ñ _secretar de stat în Ministerul Dezvoltãrii ºi Prognozei_ **:**

## Domnule preºedinte,

Nu este aici, dar eu am un rãspuns scris...

Vã rog sã îi transmiteþi rãspunsul scris, considerãm cã s-a rãspuns, deci nu mai veniþi la tribunã, i se dã domnului Iustian Mircea rãspunsul scris.

De asemenea, domnul secretar de stat Jelev, de la Ministerul Apelor ºi Mediului, este prezent aici. Domnul senator Nicolae Pãtru a pus o întrebare legatã de Delta Dunãrii. Nu este prezent... Am rugãmintea, de asemenea, dacã puteþi sã îi transmiteþi scris. Daþi-l aici, i se dã domnului Nicolae Pãtru ºi se considerã cã s-a rãspuns ºi în acest caz.

Stimaþi colegi,

Legat de interpelãri, vã rog, în primul rând, dacã doreºte cineva sã mai ia cuvântul la interpelãri? Doamna senator Angela Bãlan, vã ascultãm.

Numai o secundã! Mai este cineva din partea ministerului? Avem un rãspuns care trebuie dat domnului senator Gheorghe Acatrinei, referitor la ”CompetrolÒ. S-a adresat primului-ministru. Rog aparatul tehnic sã se solicite rãspuns din partea ministrului industriei ºi resurselor, fiindcã are în subordine ”CompetrolÒ-ul, sã dea un rãspuns chiar dacã întrebarea s-a adresat primului-ministru.

De asemenea, domnul senator Dorel Onaca a fãcut o interpelare, nu este prezent, sã i se transmitã scris Ñ aºa cum a solicitat Ñ din partea Ministerului Muncii ºi Solidaritãþii Sociale.

Ministerul Culturii ºi Cultelor Ñ este aici cineva? Nu este. Data viitoare sã vinã, sã dea un rãspuns scris domnului senator Ionel Alexandru, legat de mãnãstirea Mãxineni, judeþul Brãila. Le vom reprograma sãptãmâna viitoare.

Acum, cine doreºte sã facã interpelãri. Doamna senator Angela Bãlan, vã ascultãm.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelare adresatã Ministerului Apelor ºi Protecþiei Mediului, domnului ministru Petru Lificiu.

Un studiu independent aratã cã, anual, aproximativ 40.000 persoane mor numai din cauza poluãrii aerului, în trei þãri europene: Franþa, Austria, Elveþia, în condiþiile în care maºinile care circulã în Uniunea Europeanã merg numai pe bazã de benzinã fãrã plumb, iar protecþia mediului este o preocupare veche a guvernelor acestor þãri.

Ce se întâmplã la noi? Dacã se poate glumi cu acest lucru Ñ ºi credem cã nu este cazul Ñ Bucureºtiul este un etalon în domeniul poluãrii. Ce vedem ºi ce simþim în capitalã zilnic, dar lucrurile se întâmplã la fel ºi în alte zone ale þãrii: gaze de eºapament de la numãrul mare de maºini aflate în circulaþie, inclusiv basculante, camioane de mare gabarit, fumul de ulei ars, emanat de motoarele prost întreþinute, cenuºa, dioxidul de sulf, pulberile ºi monoxidul de carbon, aruncate în atmosferã de C.E.T.-uri ºi de cele 50 de centrale ale RADET-ului, praful trimis de Câmpia Românã pe strãzile Capitalei, datoritã distrugerii inelului verde Ñ pãdurea din jurul Bucureºtiului Ñ ºi lista poate continua. ªi nu mai vorbim de poluarea fonicã.

În aceste condiþii, bucureºtenii se întreabã ce e de fãcut, încotro ne îndreptãm, ce ne aºteaptã... Existã în România Legea protecþiei atmosferei, care dã dreptul poliþiºtilor...

Vã rog sã concluzionaþi, doamnã senator. Sã ºtiþi cã aveþi un timp, deja l-aþi depãºit cu mai mult de un minut, vã rog sã concluzionaþi.

Dacã vreþi, la declaraþii politice, lunea, vã dãm dreptul, pe timpul dumneavoastrã, 20 minute. Vã ascultãm.

Da, vã mulþumesc, domnule preºedinte. Pe timpul dumneavoastrã, vã mulþumesc.

... sã îi amendeze pe ºoferii ale cãror maºini îneacã bulevardele în fum. Nu am auzit sau nu ºtim noi sã se fi aplicat astfel de amenzi.

Întrebãm ministerul, pe domnul ministru Petre Lificiu Ñ ºi Domnia sa este ”beneficiarÒ al acestei poluãri a Capitalei Ñ de ce nu se aplicã ferm legile în domeniu, iar cei ce nu le respectã sã fie foarte aspru sancþionaþi. Rugãm rãspuns în scris. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc foarte mult.

Cine mai doreºte? Domnul senator Ionel Alexandru, Grupul România Mare, vã rog, ascultãm interpelarea. Vã rog, foarte scurt.

Nu insistãm, dar trebuie trecutã în stenogramã, din cauza aceasta.

Interpelare adresatã domnului ministru al culturii ºi cultelor, Rãzvan Theodorescu.

Domnule ministru,

Cu ocazia dezbaterilor în Parlamentul României a proiectului bugetului de stat pe anul 2002, dezbateri desfãºurate în toamna anului trecut, parlamentarii P.R.M. de Brãila au propus ºi au susþinut un amendament prin

care se solicita acordarea de fonduri pentru refacerea mãnãstirii Mãxineni din judeþul Brãila, ctitoria voievodului Matei Basarab. Acesta este singurul monument istoric de pe raza judeþului nostru.

Dumneavoastrã aþi propus sã alocaþi, în anul 2002, pentru acest obiectiv, suma de un miliard de lei. Propunerea a fost înregistratã în stenograma ºedinþei ºi a fost auzitã de toþi parlamentarii aflaþi în salã în acel moment.

Rugãmintea nostrã este de a ne rãspunde când vor fi alocaþi toþi banii promiºi pentru refacerea acestui monument, obiectiv trecut în Programul guvernamental, deoarece, pânã în prezent, nu s-a primit decât suma de 100 milioane lei.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

## Vã mulþumesc.

Vã rog, dacã mai doreºte cineva? Domnul senator Zlãvog Gheorghe, dupã aceea domnul Pop.

Repet, astãzi am fãcut o excepþie, vreau sã înþelegeþi cã Grupul România Mare are un timp pentru interpelãri Ñ tot grupul are 8 minute.

## **Domnul Gheorghe Zlãvog**

**:**

Au cedat colegii de la restul grupurilor!

Încã o datã, vã ascult pe toþi, vã rog sã faceþi interpelãri, dar sã reþineþi la grup aceastã situaþie a timpilor. Domnul senator Gheorghe Zlãvog, aveþi cuvântul.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea mea este adresatã domnului ministru Miron Mitrea.

Autostrada BucureºtiÐPiteºti s-a finalizat în urmã cu circa doi ani, cu cheltuieli foarte mari de la bugetul statului.

Din pãcate însã constatãm cu regret cã multe porþiuni de pe aceastã autostradã s-au degradat accentuat, iar reparaþiile parþiale efectuate în anul 2001 nu au dat rezultatele scontate, în prezent existând numeroase segmente degradate care nu corespund cerinþelor unei circulaþii pe un astfel de drum.

De aceea, domnule ministru, vã rugãm sã ne comunicaþi urmãtoarele:

1. Care este firma care a efectuat lucrãrile de modernizare a autostrãzii BucureºtiÐPiteºti ºi ce sumã s-a reþinut drept garanþie pentru buna execuþie a lucrãrii?

2. Care este valoarea lucrãrilor estimatã de Ministerul Lucrãrilor Publice, Transportului ºi Locuinþei, pentru a efectua repararea degradãrilor ºi cine va suporta aceste cheltuieli?

3. Cât din valoarea garanþiei de bunã execuþie s-a folosit pentru reparaþiile din anii 2001Ð2002?

Vã mulþumesc.

Are cuvântul domnul senator Pop Dumitru Petru, ca sã fie numele complet.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Interpelarea are, oarecum, acelaºi conþinut ca ºi întrebarea, doar cã este _in extenso_ .

Se adreseazã tot domnului prim-ministru ºi vã rog sã mã scuzaþi, dar, totuºi, aº vrea sã se realizeze ceva ca urmare a acestor întrebãri ºi interpelãri...

Domnul senator, am o rugãminte. Interpelarea o faceþi cãtre primul-ministru, dar dacã este adresatã unui sector în coordonarea Guvernului, spuneþi, în parantezã, ”ministrului industriei ºi resurselorÒ, pentru cã este greu de presupus cã ministrul..., ºi atunci primul-ministru poate fi aici ºi, atunci, obligatoriu sã îl aducã pe ministrul industriei ºi resurselor.

capital de 400 milioane lei ºi fãrã vreo strategie privind dezvoltarea acestei staþiuni vestite.

Prin încãlcarea Constituþiei, prejudiciul cauzat statului român...

Vã rog sã încheiaþi!

... în momentul vânzãrii, a fost de peste 500 miliarde lei, motiv pentru care vã rog sã îmi rãspundeþi care sunt intenþiile Guvernului pe care îl conduceþi pentru apãrarea avuþiei naþionale, pentru recuperarea pagubelor ºi pedepsirea celor vinovaþi.

Vã mulþumesc foarte mult.

Da, vã mulþumesc. Am înþeles, domnule preºedinte.

Vã mulþumesc foarte mult.

Adresat tot domnului prim-ministru.

Domnule prim-ministru,

Vã învederez faptul cã în baza contractului nr. 6 din 18.05.2001 a fost vândut în mod ilegal ºi fraudulos, cu infima sumã de 40 miliarde lei, întregul activ al staþiunii ”SovataÒ, compus din peste 100 de vile, toate complet utilate, funcþionale, cu o capacitate de peste 1.500 locuri, bazele de tratament, cinci hoteluri în bunã stare de funcþionare, Lacul Ursu ºi peste 300 hectare teren intravilan.

Menþionez cã în baza Ordonanþelor nr. 32/1998, 7/2001 ºi 53/2001 competenþa privatizãrii revenea peremptoriu Ministerului Turismului, cu toate cã, în conformitate cu legea fundamentalã, privatizarea, inclusiv pentru acest activ, era neconstituþionalã, fiind încãlcate art. 51, 153 din Constituþie.

Deºi privatizarea era neconstituþionalã, pentru a demonstra reaua-credinþã a celor care îºi bat joc ºi risipesc cu nonºalanþã averea poporului român, vã învederez cã alegerea cumpãrãtorului S.C. Salina Ñ S.R.L., din Ungaria, înfiinþatã doar cu o lunã înainte de data semnãrii contractului incriminat, s-a realizat printr-o înþelegere frauduloasã, de cãtre reprezentanþii abuzivului vânzãtor, fãrã licitaþie, cu un pretins agent economic ce nu avea nici un fel de experienþã în domeniu, iar în obiectul de activitate al societãþii nu figura turismul, baze de tratament sau activitãþi conexe, o firmã cu un modest

S-a înþeles, domnule senator, vã rog sã încheiaþi. ªi eu vã mulþumesc.

Pentru un minut dau cuvântul domnului senator Acatrinei Gheorghe, ultima interpelare.

Foarte pe scurt, vã rog foarte mult.

Interpelarea, într-adevãr, aºa este, este adresatã domnului prim-ministru.

Ea se referã la faptul cã în ultimele sãptãmâni s-a scumpit foarte mult benzina, aproape sãptãmânal, atât cea ”PremiumÒ, cât ºi cea ”SuperÒ. Dar ce se întâmplã aici?! Toate aceste lucruri cred cã sunt cauzate mai ales de negocierea contractului colectiv de la unitate, negociere ce a condus la creºterea salariilor.

De ce adresez aceastã întrebare primului-ministru? Eu rog ca, în calitatea pe care o are de ºef al Guvernului, sã dispunã, prin Corpul de control care îi stã la dispoziþie, verificarea situaþiei de la ”CompetrolÒ, pentru cã acum, în prag de iarnã, când facturile de întreþinere cresc peste limita suportabilitãþii, majorarea preþului la combustibil este mai mult decât neavenitã.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumim foarte mult, doamnelor ºi domnilor. S-au încheiat luãrile de cuvânt. Înþeleg cã nu mai sunt colegi care sã punã întrebãri, sã facã interpelãri. Ne oprim aici, declarãm închisã ºedinþa Senatului de astãzi. Mulþumesc foarte mult pentru prezenþã.

## _ªedinþa s-a încheiat la ora 19,15._

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 146/24.X.2002 conþine 36 de pagini.**

Preþul 33.444 lei