Stenogramă plen

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Declar deschisã ºedinþa de azi a Camerei Deputaþilor, anunþându-vã cã din totalul celor 344 de

deputaþi ºi-au înregistrat prezenþa la lucrãri un numãr de 253; sunt absenþi 91, din care participã la alte acþiuni parlamentare 44.

Intrãm în ordinea de zi ºi vã prezint Informarea cu privire la iniþiativele legislative înregistrate la Camera Deputaþilor ºi care urmeazã sã fie avizate de comisiile permanente.

1. Proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 124/2002 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurãrilor pentru ºomaj ºi stimularea ocupãrii forþei de muncã, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond Ñ Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã; pentru avize Ñ Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia pentru drepturile omului, culte ºi problemele minoritãþilor naþionale, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 21 octombrie 2002.

În conformitate cu prevederile art. 107 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

2. Proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 125/2002 pentru ratificarea Protocolului adiþional la Scrisoarea de înþelegere privind controlul drogurilor ºi aplicarea legii, semnatã la data de 3 iulie 2001 între Guvernul României ºi Guvernul Statelor Unite ale Americii, semnat la Bucureºti la 24 septembrie 2002, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, urmând a elabora un raport comun Ñ Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 21 octombrie 2002.

În conformitate cu prevederile art. 107 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

3. Proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 107/2002 privind înfiinþarea Administraþiei Naþionale ”Apele RomâneÒ, adoptat de Senat în ºedinþa din data de 7 octombrie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond Ñ Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritorului ºi echilibru ecologic; pentru avize Ñ Comisia pentru industrii ºi servicii, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 21 octombrie 2002.

În conformitate cu prevederile art. 107 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

4. Proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 129/2002 pentru modificarea Legii nr. 26/1990 privind registrul comerþului ºi a Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 76/2001 privind simplificarea unor formalitãþi administrative pentru înregistrarea ºi autorizarea funcþionãrii comercianþilor, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond Ñ Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi; pentru avize Ñ Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia pentru politicã economicã, reformã ºi privatizare.

Termenul de depunere a raportului: 21 octombrie 2002.

În conformitate cu prevederile art. 107 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

5. Propunerea legislativã privind înfiinþarea comunei Bãrãganu, judeþul Constanþa, iniþiatã de domnul deputat Tudor Baltã.

Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond Ñ Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritorului ºi echilibru ecologic; pentru avize Ñ Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 18 noiembrie 2002.

6. Proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2003, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, urmând a elabora un raport comun cu comisia similarã a Senatului Ñ Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci; pentru avize Ñ Comisia pentru politicã economicã, reformã ºi privatizare, Comisia pentru industrii ºi servicii, Comisia pentru agriculturã, silviculturã, industria alimentarã ºi servicii specifice, Comisia pentru drepturile omului, culte ºi problemele minoritãþilor naþionale, Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritorului ºi echilibru ecologic, Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã, Comisia pentru sãnãtate ºi familie, Comisia pentru învãþãmânt, ºtiinþã, tineret ºi sport, Comisia pentru culturã, arte, mijloace de informare în masã, Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã, Comisia pentru politicã externã, Comisia pentru tehnologia informaþiei ºi comunicaþiilor, Comisia comunã permanentã a Camerei Deputaþilor ºi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activitãþii Serviciului Român de Informaþii, Comisia specialã a Camerei Deputaþilor ºi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activitãþii Serviciului de Informaþii Externe, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Comisia, dacã are un punct de vedere? Mã rog, iniþiatorul?

Da, poftiþi! Iniþiatorul întâi.

## **Domnul Gheorghe Þiplica** _Ñ secretar de stat în Ministerul Dezvoltãrii ºi Prognozei_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Noi propunem sã se menþinã amendamentul Comisiei economice, amendament cu care noi am fost de acord, având în vedere faptul cã, în momentul de faþã, sunt o serie de contracte în derulare ºi, dupã pãrerea noastrã, aceste contracte trebuie sã fie menþinute cel mult pânã la sfârºitul anului, altfel riscãm ca agenþii economici sã suporte o serie de penalizãri care considerãm noi cã nu sunt justificate.

Deci suntem pentru menþinerea acestui amendament pânã cel mai târziu la 31 decembrie 2002.

## Comisia?

Domnule preºedinte,

Ca timpi de dezbatere, dat fiind cã este un singur articol, care a întrunit unanimitatea ºi în comisie, propun 3 minute.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt.

Vã mulþumesc.

Dacã se doreºte participarea la vreo dezbatere? Nu. Titlul legii. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. I. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. II. Vã rog sã priviþi în raport, se propune o anumitã modificare.

Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat în forma prezentatã de comisii. Aveþi obiecþii? Poftiþi!

Am sã spun ºi la art. 2, ºi la art. 3, punctele 3 ºi 4, ca sã nu mai revin.

Am considerat modificarea art. 2, întrucât formularea preciza cã rãmân valabile în continuare contractele în vigoare, or, contractul este o lege a pãrþilor ºi nu putem sã intervenim noi pe un contract deja existent ºi aflat în derulare.

Tocmai pentru acest lucru noi am acordat aceastã prelungire a termenului pânã la 31 decembrie pentru facilitãþile existente, nu pentru contractele în vigoare existente.

Deci numai facilitãþile se bucurã de aceastã prelungire, iar contractele respective pot sã rãmânã în vigoare pe un an sau pe termenul care a fost stabilit, bineînþeles, în continuare plãtindu-se taxele vamale respective.

Da. Domnule Sassu, poftiþi!

Domnule preºedinte, vã mulþumesc.

Ceea ce a spus iniþiatorul nu este deloc corect, nu are nici o legãturã cu ceea ce s-a spus aici, contractele de livrare, aºa cum spunea ºi preºedintele comisiei, rãmân valabile, deci nu este nici o legãturã cu chestiunea.

Ceea ce spunea domnul preºedinte al Comisiei economice este mai aproape de realitate, numai cã nu se rezolva aºa, ci se modificau facilitãþile care privesc contractele respective. Ceea ce se întâmplã aici este cu totul altceva, se dã încã un termen de câteva luni, pentru ca sã se mai încheie contracte, astfel încât sã fie valabile ºi sã poatã fi derulate pânã la sfârºitul anului ºi sã poatã fi utilizate respectivele cantitãþi de carne ºi anul viitor. Nu are rost sã ne ascundem dupã deget, noi suntem împotriva acestei formulãri.

Suntem de acord cã era bine sã fie mult mai clar textul ordonanþei. Din pãcate, existã acest deficit, dar totuºi este mai aproape de realitate ºi este mai aproape de spiritul ordonanþei.

Vã mulþumesc.

Da. Voi supune textul comisiei la vot.

Cine este pentru? Vã rog sã numãraþi! 60 de voturi pentru.

Voturi contra? 6 voturi contra.

Abþineri? 5 abþineri.

S-a aprobat varianta comisiei.

Se propune, vã rog sã priviþi la punctul 4 al raportului, eliminarea art. III. Nu sunt alte obiecþii, nu? Este aceeaºi situaþie. Bun.

Cine este pentru varianta comisiei? 63 de voturi pentru. Voturi contra? 8 voturi contra.

Abþineri? 4 abþineri.

S-a aprobat varianta comisiei.

Legea, în integralitate, va fi supusã votului într-o ºedinþã specialã de vot.

Raportul comisiei de mediere la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 36/2000 privind reglementarea dreptului de proprietate a Confederaþiei comunitãþilor evreieºti din România asupra lãcaºurilor de cult.

La poziþia 1 avem textul Camerei Deputaþilor, poziþia 2 Ð textul Camerei Deputaþilor, la poziþia 3 avem un text comun.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

Adoptat.

Poziþia 4 Ð Camera Deputaþilor, poziþia 5 Ð Camera Deputaþilor; poziþia 6 Ð Camera Deputaþilor, poziþia 7 Ð Camera Deputaþilor, poziþia 8 Ð Camera Deputaþilor, deci adoptate.

Raportul se va supune votului în totalitate într-o ºedinþã specialã de vot.

Proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 71/2002 privind încheierea de cãtre Regia Naþionalã a Pãdurilor a contractelor de vânzare-cumpãrare pe termen lung privind masa lemnoasã.

Din partea comisiei? Retrimisesem la comisie un anumit articol.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi,

Raportul comisiei asupra proiectului de lege susmenþionat a fost înregistrat la Secretariatul General al Camerei Deputaþilor cu nr. 474/27.IX.2002 ºi a fost supus plenului în ºedinþa din 25.IX.2002.

În urma dezbaterilor, plenul Camerei Deputaþilor a hotãrât retrimiterea raportului la comisie în vederea întocmirii unui raport suplimentar cu privire la art. 6 alin. 2.

În ºedinþa din 8.X.2002, membrii comisiei au reluat în discuþie alin. 2 al art. 6 din proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 71/2002 privind încheierea de cãtre Regia Naþionalã a Pãdurilor a contractelor de vânzare-cumpãrare pe termen lung privind masa lemnoasã.

La lucrãrile comisiei au fost prezenþi 31 de deputaþi din totalul de 32 de membri ai comisiei.

Raportul suplimentar a fost votat cu un vot împotrivã. În urma dezbaterii, comisia propune abrogarea alin. 2 ºi art. 6 ºi introducerea unui nou articol.

Da, deci aþi primit raportul suplimentar, se propune abrogarea alin. 2 de la art. 6.

Sunt obiecþii? Da, poftiþi.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Dacã studiaþi raportul, o sã vedeþi cã existã un amendament din partea mea prin care am solicitat eliminarea completã a art. 6.

Art. 6 prevede ca agenþii economici care urmeazã sã participe la licitaþie pentru obþinerea de contracte pe termen lung sã-ºi autorizeze utilajele. ªi aceastã autorizare este prevãzutã sã aibã loc pe baza unor cerinþe stabilite prin hotãrâre de Guvern. Eu am cerut prin amendament, ca acest articol 6, în întregime, sã fie eliminat, din douã motive: o astfel de prevedere într-o lege privind încheierea de contracte, fie ele ºi pe termen lung, nu are ce sã caute, ea poate constitui obiectul unei legi speciale.

Cel de-al doilea motiv: se creeazã impresia cã Guvernul, partidul aflat la guvernare intenþioneazã sã favorizeze clientela politicã, adicã agenþii economici înregimentaþi politic, în sensul cã le eliminã concurenþa existentã astãzi.

Vã mulþumesc.

Ca urmare, aº dori sã acceptaþi acest amendament de eliminare a art. 6.

Mulþumesc.

Eu vã înþeleg cã dumneavoastrã doriþi sã-l acceptãm, însã vã reamintesc cã alin. 1 al acestui articol a fost adoptat de cãtre Camerã, deci nu mai discutãm despre el, domnule deputat.

Poftiþi, eu vã las sã vorbiþi ºi 3 ore, nu este nici o problemã, dar situaþia aºa este, am adoptat aici alin. 1!

Eu am înþeles ce aþi spus dumneavoastrã. Este totuºi necesar sã-mi acordaþi un drept la replicã vizavi de ceea ce aþi afirmat dumneavoastrã.

Dacã vã uitaþi în raport, apare chiar un articol în plus ºi, ca urmare, nu s-a referit numai la alin. 2 la art. 6. Din acest motiv am zis cã este posibil sã fie acceptat ºi amendamentul care l-am propus eu, de eliminare în întregime a art. 6.

Mulþumesc.

Nu este posibil, pentru cã acea modificare suplimentarã din raportul suplimentar vizeazã adãugarea unui articol în lege, lege pe care nu o discutasem încã, iar ceea ce spuneþi dumneavoastrã cu alin. 1 a fost tranºat prin vot de cãtre Camerã. Situaþia este total diferitã.

Poftiþi, domnule vicepreºedinte!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Stimate ºi stimaþi colegi, aºa este. Deci la comisie domnul coleg a ridicat problema aceasta ºi a propus abrogarea art. 6 în întregime. Am precizat cã alin. 1 nu a fãcut obiectul discuþiei în retrimiterea la comisie ºi am rediscutat poziþia 14 ºi alin. 2.

Prin reformularea comisiei, cea prezentatã de domnul preºedinte, cã în termen de 60 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi, prin hotãrâre a Guvernului, se va reglementa modalitatea de autorizare ºi funcþionare a instalaþiilor de transformat lemn rotund, se va reuºi sã se reintre în normalitate.

De ce spun acest lucru? Noi suntem, într-adevãr, la ora actualã, martorii unor nereguli în ceea ce se întâmplã în pãdurile României. Dar aceastã situaþie o punem pe seama faptului cã din Õ90 încoace noi nu mai avem aceastã comisie, care sã reglementeze problema respectivã. Funcþionãm pe comisia de dinainte de Õ89. Abrogarea acestei comisii ar presupune ca, într-adevãr, sã rãmânem fãrã controlul acesta normal în modul de exploatare a pãdurilor noastre.

De aceea, comisia nu a fost de acord, a reformulat o nouã variantã, prin care dãm posibilitatea ca, prin hotãrâre de Guvern, sã se reglementeze aceastã modalitate de autorizare, care va consta, probabil, într-o comisie centralã. Dacã se apreciazã, pot fi constituite ºi comisii zonale, în funcþie de pãdure, în funcþie de suprafeþe, în funcþie de cerinþele pe aceastã problemã.

De aceea, vã rugãm sã susþineþi ºi sã votaþi varianta propusã de comisie. Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc.

Dacã sunt obiecþii la propunerea comisiei, de eliminare? Nu sunt.

S-a adoptat.

Vã rog sã priviþi în raport. Cu privire la art. 7 este propusã de cãtre comisie abrogarea.

Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Trecem la lege.

Titlul legii. Vã rog sã priviþi în raport. Se propune o anumitã modificare.

Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic, care devine acum art. I.

Dacã sunt obiecþii, având în vedere varianta comisiei? Nu sunt. Adoptat.

Vã rog sã priviþi în raportul suplimentar. Se propune introducerea unui art. II. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Am parcurs ºi proiectul de lege.

Va fi supus votului într-o ºedinþã specialã de vot final. Proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã

- a Guvernului nr. 95/2002 privind industria de apãrare. Suntem în procedurã de urgenþã.

Rog Comisia de apãrare sã propunã niºte termene. Comisia de industrii ºi servicii este. Sunt douã comisii, dar, mã rog!

Poftiþi! Comisia pentru industrii.

Comisia pentru industrii ºi servicii ºi Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã au fost sesizate în vederea dezbaterii ºi avizãrii în fond, în procedurã de urgenþã, cu proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 95/2002 privind industria de apãrare.

Ordonanþa are în vedere crearea unui cadru legislativ unitar adecvat pentru restructurarea industriei de apãrare ºi conversia ei cãtre producþia civilã, care sã permitã aplicarea unei politici financiare de susþinere ºi protecþionism selectiv al forþei de muncã a agenþilor economici implicaþi.

De asemenea, prin acest act normativ s-au avut în vedere cerinþele accelerãrii procesului de redimensionare a capacitãþilor producþiei de apãrare ºi corelare cu prevederile programelor de restructurare, aprobate de Guvern ºi de Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii, ºi cu ale programului de integrare a României în NATO.

La dezbateri au participat invitaþi din partea Ministerului Industriei ºi Resurselor, Ministerului Finanþelor Publice, Ministerului Muncii ºi Solidaritãþii Sociale.

În ºedinþa din 10 septembrie ºi 25 septembrie, atât Comisia de apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã, cât ºi Comisia pentru industrii ºi servicii au aprobat, cu unanimitate de voturi, proiectul de lege în forma prezentatã de iniþiator.

Cele douã comisii propun plenului Camerei Deputaþilor aprobarea proiectului de lege adoptat cu 44 de voturi de cãtre membrii celor douã comisii.

Propuneþi ºi niºte timpi de dezbateri. Existã o procedurã de urgenþã. Suntem în procedurã de urgenþã. Niºte timpi de dezbatere, vã rog!

Domnule preºedinte de ºedinþã,

Am spus în deschidere cã este în procedurã de urgenþã.

Câte minute, doamnã deputat, ne propuneþi?

Pentru dezbateri Ð patru minute, cu un minut.

Da, vã mulþumesc.

Cine este pentru aceºti timpi? Vã mulþumesc. Voturi contra? Douã voturi contra.

Abþineri? Nu avem abþineri.

Grupurile parlamentare doresc sã-ºi exprime opinia? Nu doresc.

Titlul ordonanþei. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Art. 1. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 2. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 3. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 4. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 5. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 6. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 7. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 8. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 9. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 10. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 11. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 12. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 13. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 14. Obiecþiii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 15. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Trecem la lege. Titlul legii. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul unic. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Proiectul va fi supus, în integralitate, votului într-o ºedinþã specialã de vot.

Proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 52/2002 privind stabilirea unui sistem de compensare de cãtre transportatorii aerieni pentru pasagerii cãrora li s-a refuzat îmbarcarea pe curse aeriene regulate.

Dacã, din partea iniþiatorului doreºte cineva? Poftiþi!

## **Domnul Dan Banciu** _Ñ consilier la Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei_ **:**

Angajamentul prevãzut în Programul naþional de aderare a României la Uniunea Europeanã privind implementarea în legislaþia naþionalã a Regulamentului Consiliului nr. 295/1991, care priveºte regulile comune pentru sistemul de compensare în caz de refuz al îmbarcãrii aplicat în transportul aerian regulat, se regãseºte ºi în documentul de poziþie complementar pentru capitolul IX Ð ”Politica în domeniul transporturilorÒ.

Prin implementarea acestui regulament în legislaþia naþionalã, s-a urmãrit asigurarea protecþiei eficiente a pasagerilor care se îmbarcã pe aeroporturile din România, indiferent de naþionalitatea transportatorului ºi cetãþenia pasagerului, ºi îmbunãtãþirea calitãþii serviciilor oferite în transportul aerian.

ªi eu vã mulþumesc. Din partea comisiei sesizate în fond? Poftiþi!

Comisia pentru industrii ºi servicii a fost sesizatã pentru avizare ºi dezbatere în fond cu proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 52/2002 privind stabilirea unui sistem de compensare de cãtre transportatorii aerieni pentru pasagerii cãrora li s-a refuzat îmbarcarea pe nave aeriene regulate, trimis cu nr. 426 din 12 septembrie 2002.

Ordonanþa Guvernului a fost emisã pentru armonizarea legislaþiei naþionale cu legislaþia Uniunii Europene în legãturã cu stabilirea unui sistem uniform de compensare de cãtre transportatorii aerieni a pasagerilor cãrora li s-a refuzat îmbarcarea pe curse aeriene regulate.

De menþionat cã în documentul de poziþie complementar pentru aderarea la Uniunea Europeanã, capitolul IX, ”Politica în domeniul transporturilor ºi îndeplinirea angajamentelor asumateÒ, se prevede cã pânã la sfârºitul anului 2002 se va implementa în legislaþia naþionalã Regulamentul nr. 295/1991 C.E. privind stabilirea unor reguli comune pentru sistemul de compensare în caz de refuz al îmbarcãrii aplicat în transportul aerian regulat.

Ordonanþa a fost avizatã de cãtre Comisia pentru industrii ºi servicii, care propune admiterea cu modificãri a proiectului de lege.

Vã mulþumesc.

Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbateri generale? Nu doresc.

Titlul ordonanþei. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 1. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 2. Vã rog sã priviþi în raport la poziþia 5, lit. a). Se propune o modificare.

- Sunt obiecþii? Nu sunt.

Art 2. Adoptat cu modificarea propusã de comisie.

- Art. 3. Vã rog sã priviþi în raport. Existã o anumitã

- modificare. Nu sunt obiecþii.

Adoptat aºa cum a fost modificat de comisie.

- Art. 4. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Art. 5. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 6. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 7. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 8. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 9. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 10. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul legii. Înþeleg cã aici existã o micã problemã. Poftiþi!

Domnule preºedinte,

La punctul 1 din raport propunem ”îmbarcarea pe curse aeriene regulateÒ, în loc de ”pe nave aeriene regulateÒ.

Da, am înþeles.

Dacã, faþã de aceastã problemã, sunt obiecþii? Nu sunt.

Adoptat titlul legii.

Articolul unic. Aveþi aceeaºi propunere, da?

Da, domnule preºedinte.

Deci: ”Écãrora li s-a refuzat îmbarcarea pe curse aeriene regulateÒ, în loc de ”pe nave aeriene regulateÒ.

Da, aºa cum este în textul legii, nu cum este în raport.

Da. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Am parcurs întregul proiect de lege.

Urmeazã ca proiectul, în integralitate, sã fie supus votului final într-o ºedinþã specialã de vot.

Proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 110/2002 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 111/1999 privind reglementarea transferului unor echipamente specifice sectorului de drumuri, achiziþionate din împrumutul acordat de Banca Europeanã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare cãtre societãþile comerciale înfiinþate prin reorganizarea Regiei Autonome ”Administraþia Naþionalã a Drumurilor din RomâniaÒ.

Suntem în procedurã de urgenþã.

Vã rog sã faceþi propuneri pentru timpii de dezbatere.

## Domnule preºedinte,

Propunem trei minute, câte un minut pentru fiecare intervenþie.

## Vã mulþumesc.

Cine este pentru aceºti timpi de dezbatere? Vã mulþumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbateri? Nu doresc.

Titlul ordonanþei.

Dacã sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Preambulul de la articolul unic. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 1. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 2. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 3. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 4. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 5. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 6. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 7. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 8. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 9. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 10. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 11. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul unic, în integralitate. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Titlul legii. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul unic. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Proiectul de lege, în integralitate, va fi supus votului într-o ºedinþã specialã de vot final.

Proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 116/2002 privind modificarea Legii nr. 373/2002 pentru aprobarea finanþãrii repatrierii personalului navigant, debarcat sau aflat la bordul unor nave maritime de transport, achitarea drepturilor restante ºi pentru menþinerea în siguranþã a navelor în patrimoniul Companiei de Navigaþie Maritimã ”RomlineÒ Ñ S.A. Constanþa.

Vã rog sã-mi propuneþi timpii de dezbatere, pentru cã suntem în procedurã de urgenþã.

Domnule preºedinte,

Propunem, la fel, trei minute Ð câte un minut de fiecare intervenþie.

Vã mulþumesc. Cine este pentru aceºti timpi de dezbatere? Vã mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Titlul ordonanþei. Dacã sunt obiecþii la titlu? Nu sunt. Adoptat. Preambulul de la articolul unic. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 1. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 2. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul unic al ordonanþei, în integralitate. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Titlul legii. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul unic al legii. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Proiectul va fi supus votului final într-o ºedinþã specialã de vot.

Proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 59/2002 pentru modificarea Legii nr. 202/2000 privind unele mãsuri pentru asigurarea respectãrii drepturilor de proprietate intelectualã în cadrul operaþiunilor de vãmuire. Dacã, din partea iniþiatorului, doreºte cineva? Da, poftiþi, vã rog!

## **Domnul Gheorghe Oanã** _Ñ secretar de stat în Ministerul Finanþelor Publice_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Acest act normativ a fost elaborat în temeiul Legii nr. 411/2002 privind unele mãsuri pentru asigurarea respectãrii drepturilor de proprietate intelectualã în cadrul operaþiunilor de vãmuire ºi au ca scop întãrirea rolului administraþiei vamale în acþiunile de combatere a traficului de mãrfuri contrafãcute ºi pirat, precum ºi armonizarea legislaþiei interne cu acquis-ul comunitar.

Printre modificãrile prevãzute se regãsesc: includerea la art. 2 din Legea nr. 202/2000 a mãrfurilor aflate în regim vamal de tranzit, precum ºi a bunurilor cu caracter comercial aparþinând cãlãtorilor ºi persoanelor fizice, modificarea art. 5 din lege, astfel încât sã permitã titularilor de drepturi de proprietate intelectualã sã depunã cererile de intervenþie autoritãþii vamale pentru fiecare drept protejat, ºi nu pe fel de marfã, alinierea tarifului solicitat pentru depunerea unei cereri de intervenþie la valori apropiate de cele practicate de administraþiile vamale din statele membre ale Uniunii Europene.

Suntem de acord cu amendamentele propuse ºi vã rugãm ºi susþinem totodatã adoptarea actului normativ în forma rezultatã din raport.

ªi eu vã mulþumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond?

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Aceastã ordonanþã primitã de la Guvern a fost amendatã ºi conþine un singur amendament în cadrul Comisiei de industrii ºi, în acest context, vã rugãm sã supuneþi dezbaterii ºi aprobãrii ordonanþa respectivã.

Ca sã nu mai ies sã intervin, am sã vã rog, domnule preºedinte, ca, atât la poziþia 2, cât ºi la poziþia 4, sintagma ”ºi completãÒ Ñ ”ºi se completeazãÒ sã fie eliminate din text, pentru cã aceastã ordonanþã este numai modificatã, nu ºi completatã.

Da, bineînþeles. Deci staff-ul nostru tehnic sã þinã cont de aceastã propunere.

Sunt obiecþii? Nu sunt.

Titlul ordonanþei. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic. În preambul se propune o anumitã modificare. Vã rog sã priviþi la punctul 4 din raport.

- Sunt obiecþii faþã de varianta comisiei? Nu sunt. Adoptatã varianta comisiei.

La punctul 1 al articolului unic este, la poziþia 5 din raport, propusã o anumitã modificare.

Sunt obiecþii? Nu sunt.

Adoptatã aceastã variantã a comisiei.

- Punctul 2. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Punctul 3. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 4. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 5. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 6. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 7. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 8. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 9. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 10. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 11. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 12. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 13. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Acum trecem la lege. Titlul legii. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic. Articolul unic devine art. 1 Ñ vã rog sã priviþi în raport, la punctul 2 al raportului Ñ ºi este modificat de cãtre comisie.

Dacã sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

- Vã rog sã priviþi, de asemenea, în raport, la punctul

- 18, se introduce un art. II.

- Dacã sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat. Deci am parcurs întregul proiect de lege.

Va fi supus votului final într-o ºedinþã specialã de vot. Proiectul Legii privind sprijinul acordat de stat tinerilor din mediul rural.

Dacã, din partea iniþiatorilor, doreºte cineva sã ia cuvântul? Poftiþi!

## **Domnul Acsinte Gaspar** _Ñ ministru pentru relaþia cu Parlamentul_ **:**

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Guvernul supune spre dezbatere ºi adoptare plenului Camerei Deputaþilor proiectul Legii privind sprijinul acordat de stat tinerilor din mediul rural, proiect de lege care a fost deja dezbãtut ºi adoptat de prima Camerã a Parlamentului, de cãtre Senat.

Vã mulþumesc. Din partea comisiei sesizate în fond? Domnule preºedinte, poftiþi!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea unor dispoziþii privind sprijinirea tinerilor din mediul rural prin dezvoltarea de programe ºi proiecte care sã vizeze punerea în valoare a resurselor naturale ºi a tradiþiilor locale, precum ºi dezvoltarea într-o concepþie nouã a agriculturii, a serviciilor ºi altor activitãþi neagricole.

În raport de obiectul ºi conþinutul sãu, proiectul Legii privind sprijinul acordat de stat tinerilor din mediul rural face parte din categoria legilor ordinare, potrivit prevederilor art. 72 din Constituþie.

La lucrãrile comisiei au fost prezenþi 31 de deputaþi, din totalul de 32 de membri ai comisiei.

Raportul comisiei a fost votat în unanimitate în ºedinþa din 3 octombrie 2002.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în ºedinþa din 9 septembrie 2002.

În urma dezbaterii, comisia propune admiterea, cu o modificare, a proiectului de lege.

## Vã mulþumesc.

Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbateri? Nu doresc.

Intrãm în dezbaterea legii.

Titlul legii. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 1. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 2. Da, poftiþi.

## Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

Art. 2 mi s-a pãrut destul de restrictiv, în special alin. 1 punctul a).

ªi aici am venit cu un amendament, ºi am þinut cont ºi de alin. 2, unde se spune clar cã ”în sensul prezentei legi, prin familie se înþelege soþii ºi copiii necãsãtoriþi, care gospodãresc împreunã cu pãrinþii lorÒ.

În art. 2 alin. 1 iniþial se spune cã: ”familiile tinere în care fiecare membru are vârsta de pânã la 40 de aniÒ.

Eu vin ºi propun la art. 2 alin. 1 modificarea urmãtoare: ”De prevederile legii beneficiazã familiile tinere la care unul dintre membri are vârsta de pânã la 40 de aniÉÒ ºi textul curge.

Am þinut cont cã într-o familie soþia, în general, este mai micã cu doi sau trei ani ºi în situaþia alin. 2, în care se spune clar cã pot participa ºi copiii necãsãtoriþi, dacã gospodãresc... ªi, obligatoriu, înseamnã cã nu se poate da posibilitatea. O sã se vinã ºi o sã se argumenteze cã sunt menþionate la punctele b) ºi c).

Eu, pentru o mai mare claritate, v-aº propune dumneavoastrã sã fie votat amendamentul propus de mine. Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc. Din partea iniþiatorului? Poftiþi!

**Domnul Gheorghe Predilã** _Ñ secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor_ **:**

## Domnule preºedinte,

Noi am dezbãtut ºi în comisie acest proiect de act normativ ºi ne-am susþinut punctul de vedere ca iniþiatori ºi am motivat de ce am formulat de maniera asta, ºi nu altfel. ªi în comisie a trecut ºi noi ne menþinem în continuare punctul de vedere, la care unul dintre membri trebuie sã fieÉ

Vã mulþumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond, opinia?

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimate ºi stimaþi colegi,

Cred cã este bine sã mergem pe varianta aceasta: ”De prevederile legii beneficiazã familiile tinere, la care cel puþin unul dintre membriÉÒ ºi textul curge, pentru cã poate sã fie sexul frumos de vârstã mai redusã, dar poate sã fie ºi invers. Adicã, într-o cãsnicie, într-adevãr, ºi dacã am merge pe a), în care se spune: ”familiile tinere în care fiecare membru are vârsta de pânã la 40 de aniÒ, putem avea situaþii când, într-adevãr, sã nu respectãm, sã nu intrãm în normalitate cu aceastã dorinþã a Guvernului ca, într-adevãr, sã se acorde un sprijin efectiv tinerilor din mediul rural.

Vã mulþumesc.

Da. În raportul comisiei n-aveþi chestiunea asta, nu? ªi acum sunteþi de acord cu el.

Deci comisia renunþã la punctul sãu de vedere iniþial. Bun, am înþeles. Am înþeles.

Deci, dacã toatã lumea este de acord? Sunt alte obiecþii? Nu sunt.

Cine este pentru aceastã variantã? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

S-a adoptat aceastã variantã, deci art. 2 este adoptat astfel.

Art. 3. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 4. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 5. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 6. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 7. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 8. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Votul final asupra legii se va da într-o ºedinþã specialã de vot.

Proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 112/2002 pentru modificarea alin. (1) al art. 5 din Legea nr. 469/2002 privind unele mãsuri privind întãrirea disciplinei contractuale. Suntem în procedurã de urgenþã, vã rog sã-mi faceþi propuneri pentru timpii de dezbatere. Comisia economicã?

Domnule preºedinte,

Comisia pentru politicã economicã, reformã ºi privatizare propune 5 minute, cu un minut pentru fiecare.

Da. Vã mulþumesc.

Cine este pentru aceºti timpi de dezbatere? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? Nu sunt.

Abþineri? Adoptatã aceastã variantã.

Se mai doreºte vreo intervenþie? Nu.

Titlul ordonanþei. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic. La preambul, vã rog sã observaþi cã este propusã o anumitã modificare. Sunt obiecþii? Se adoptã aceastã variantã a comisiei.

La punctul 1, de asemenea, se propune o anumitã modificare.

Dacã sunt obiecþii? Nu sunt.

S-a adoptat varianta comisiei.

Titlul legii. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic al legii. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Legea, în integralitate, va fi supusã votului într-o ºedinþã specialã de vot.

Proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 62/2002 pentru modificarea Ordonanþei Guvernului nr. 70/1997 privind controlul fiscal. Dacã, din partea iniþiatoruluiÉ? Poftiþi, domnule Oanã!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Actul normativ a fost aprobat ºi adoptat de Guvern în temeiul Legii de abilitare nr. 411/2002, cu scopul de întãrire a funcþiei de control fiscal, de schimbare a concepþiei privind relaþiile dintre contribuabili ºi administraþia fiscalã, în sensul orientãrii ºi sprijinirii contribuabililor prin simplificarea legislaþiei fiscale, acordarea de asistenþã contribuabililor pentru ºi sprijinirea acestora în soluþionarea problemelor cu care se confruntã în aplicarea legislaþiei fiscale, înþelegerii mai bune a poziþiei ºi rolului pe care îl are controlul în destinderea relaþiilor dintre autoritatea fiscalã ºi contribuabili.

Prin actul normativ supus aprobãrii se clarificã, practic, drepturile ºi obligaþiile cu organele de control fiscal, prin lãrgirea sferei de drepturi ºi obligaþii aferente acestora, care are drept scop respectarea legislaþiei privind stabilirea ºi vãrsarea în termen a taxelor datorate bugetului de stat.

Reglementãrile din ordonanþã sunt aliniate la legislaþia în materie de control fiscal din Uniunea Europeanã. Suntem de acord cu amendamentele propuse de Comisia pentru buget,-finanþe ºi bãnci ºi vã rugãm sã se dezbatã raportul în forma prezentatã. Vã mulþumesc.

Da. ªi eu vã mulþumesc. Din partea comisiei sesizate în fond?

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a examinat proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 62/2002 pentru modificarea Ordonanþei Guvernului nr. 70 din 1997 privind controlul fiscal ºi a hotãrât cu unanimitate de voturi ca acesta sã fie supus spre dezbatere ºi adoptare plenului, cu amendamentele prezentate în anexã.

Am avut în vedere la întocmirea raportului avizul primit de la Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi, precum ºi avizul Consiliului Legislativ, iar reprezentantul Ministerului Finanþelor, aºa cum a declarat, a fost de acord cu forma rezultatã din prezentul raport. Vã mulþumesc.

Da, ºi eu vã mulþumesc.

Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbatere? Nu doresc.

Titlul ordonanþei. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Preambulul la art. I. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 1. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 2. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 3. Vã rog sã observaþi cã se propune o anumitã modificare de cãtre comisie. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 4. Vã rog sã priviþi în raport, la mai multe litere se propun modificãri de cãtre comisie.

Sunt obiecþii? Nu sunt.

Adoptat art. 4, în varianta comisiei.

- Punctul 5. Vã rog sã priviþi ºi la punctul 5 din raportul

- comisiei; se propun anumite modificãri.

Dacã sunt obiecþii? Nu sunt.

Adoptat.

Punctul 6. Vã rog sã priviþi în raport. Sunt obiecþii? Nu sunt.

- Adoptatã varianta comisiei.

Punctul 7. Vã rog sã priviþi în raport; se introduce ºi o literã nouã.

Dacã sunt obiecþii? Nu sunt.

Adoptatã varianta comisiei.

Punctul 8. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Punctul 9. Vã rog sã priviþi în raport; se propun niºte

- modificãri.

Sunt obiecþii? Nu sunt.

Este ºi introducerea unui text nou. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat punctul 9, în varianta comisiei.

Punctul 10. Vã rog sã priviþi în raport; se propun modificãri.

- Dacã sunt obiecþii? Nu sunt.

Adoptatã varianta comisiei.

Punctul 11. Vã rog sã priviþi în raport. Obiecþii? Nu sunt.

Adoptatã varianta comisiei.

- Punctul 12. Vã rog sã priviþi în raport, la punctul 12

- din raport, pe pagina 4.

- Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptatã varianta comisiei.

- Punctul 13. Obiecþii? Nu sunt.

14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 147/24.X.2002

Adoptatã varianta comisiei.

Punctul 14. Vã rog sã priviþi în raport, la punctul 13 al raportului.

## Domnule preºedinte,

Comisia de apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã a fost sesizatã pentru dezbaterea ºi avizarea în fond a proiectului de lege, a beneficiat de avizele favorabile de la Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi, Comisia pentru buget, finanþe, bãnci ºi, bineînþeles, de la Consiliul Legislativ.

Proiectul de lege, respectiv Ordonanþa de urgenþã nr. 108 din 2002, a fost trimis în scopul alinierii imediate, a dotãrii structurilor de poliþie la normele Uniunii Europene.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare ºi comisia propune adoptarea, fãrã modificãri, a proiectului de lege.

Propun 3 minute pentru dezbateri generale, 1 minut pentru fiecare intervenþie.

## Vã mulþumesc.

Cine este pentru aceºti timpi de dezbatere? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Titlul ordonanþei. Sunt obiecþii? Poftiþi. Procedurã, poftiþi!

## Domnule preºedinte de ºedinþã,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

În ºedinþa Comisiei de apãrare în care a fost luat în dezbatere acest proiect de lege, am supus un amendament care propunea respingerea ordonanþei. Motivele leam expus acolo, am sã le expun ºi aici, atunci când

vom ajunge la dezbaterea, la susþinerea amendamentului pe care îl propun, ºi anume respingerea ordonanþei.

Am constatat cã în raportul comisiei acest amendament nu a fost prins. La urmãtoarea ºedinþã de comisie am cerut explicaþii ºi mi s-a spus cã amendamente de respingere nu se înregistreazã în raport, ci numai amendamente care modificã textul ordonanþei. Cred cã este împotriva regulamentului ºi cred cã trebuie sã þinem acum cont cã în comisie s-a votat aceastã propunere de respingere, a fost supusã votului ºi votul a fost de 7 la 7. Asta înseamnã cã propunerea n-a fost acceptatã, dar în nici un caz aceastã propunere nu putea fi exclusã din raportul comisiei.

De aceea, pe procedurã, vreau sã reþineþi, domnule preºedinte, cã raportul trebuie completat cu amendamentul care privea propunerea de respingere a ordonanþei care a fost supus la vot în comisie ºi care a avut acel scor 7 la 7.

Vã mulþumesc.

## Da, domnule Canacheu.

Deci domnul Canacheu doreºte ca ordonanþa aceasta sã se respingã în totalitate.

Cine este pentru propunerea domnului Canacheu, sã se respingã ordonanþa în integralitate?

Voturi pentru? Sunt numai douã voturi pentru, deciÉ

- 4 voturi pentru. Bun, deci am rezolvat aceastã problemã.

- Titlul ordonanþei. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 1. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Art. 2. Obiecþii. Nu sunt. Adoptat. Art. 3. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Titlul legii. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul unic. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Am parcurs întregul proiect, se va supune votului final într-o ºedinþã specialã de vot.

Proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 19/2002 privind unele mãsuri pentru constituirea ºi utilizarea fondului locativ de protocol, proprietate publicã a statului, ºi pentru vânzarea unor imobile, proprietate privatã a statului, aflate în administrarea Regiei Autonome ”Administraþia Protocolului de StatÒ.

Dacã din partea iniþiatorului doreºte cineva? Poftiþi.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Ordonanþa Guvernului nr. 19/2002 a fost emisã de cãtre Guvern în baza Legii de abilitare nr. 751/2001, lege aprobatã de cãtre Parlament ºi care a fost dezbãtutã ºi adoptatã ca lege de cãtre Senat în ºedinþa sa din data de 6 iulie 2002.

Ordonanþa are douã capitole principale.

Pe de o parte, este vorba despre mãsurile care se impun pentru constituirea fondului locativ de protocol, care se constituie exclusiv din imobile proprietate publicã a statului, ordonanþa reglementeazã destinaþiile pe care fondul locativ de protocol le poate avea, modalitãþile în care se asigurã întreþinerea ºi suportarea cheltuielilor legate de acest fond de protocol. Pe de altã parte, existã un al doilea capitol, referitor la unele imobile proprietate privatã a statului care sunt aflate în administrarea Regiei ”Administraþia Protocolului de StatÒ ºi care au situaþia juridicã clarificatã ºi nu sunt grevate de sarcini ºi, din aceste considerente, pot fi vândute în condiþiile prevãzute în ordonanþã.

Þinem sã subliniem cã, în sensul acestei ordonanþe, prin imobile se înþeleg construcþiile care au o altã destinaþie decât aceea de locuinþã, precum ºi terenurile. Deci nu se pun în vânzare acele imobile care ar avea destinaþia de locuinþe. Sumele care sunt obþinute din vânzarea acestor imobile rãmân la dispoziþia regiei ºi vor fi utilizate, în mod exclusiv, pentru investiþii în construcþii noi sau pentru amenajarea la standardele de confort superior a unor imobile, în scopul modernizãrii bazei materiale aflate în administrarea regiei.

Având în vedere ºi avizul favorabil, raportul comun al celor douã comisii care au fost sesizate în fond, Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic ºi Comisia juridicã de disciplinã ºi imunitãþi, ºi amendamentele care au fost formulate de cãtre cele douã comisii, propunem ca plenul Camerei Deputaþilor, luând în dezbatere, sã aprobe acest proiect de lege.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond, poftiþi!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Cele douã comisii sesizate în fond, respectiv Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi, în ºedinþa din 9.X.2002, au examinat pe fond proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 19/2002 privind unele mãsuri pentru constituirea ºi aºezarea fondului locativ de protocol, proprietate publicã a statului, ºi pentru vânzarea unui imobil, proprietate privatã a statului, aflat în administraþia Regiei Autonome ”Administraþia Patrimoniului Protocolului de StatÒ.

Acest proiect a fost adoptat cu marea majoritate de voturi, drept pentru care vã propunem a-l supune aprobãrii plenului Camerei Deputaþilor, în forma ºi fondul prezentat.

Vã mulþumesc.

Da. Vã mulþumesc.

Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbateri?

Poftiþi! Domnul Dinu Gheorghe de la P.R.M.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

1. Nu înþeleg de ce era o ordonanþã de urgenþã sau o ordonanþã, când se putea reglementa prin lege?

Ordonanþa este datã în 24 ianuarie 2002 ºi noi o aprobãm acum, în octombrie. La jumãtatea lunii octombrie, practic, ea ºi-a produs efectele ºi nu o sã mai avem ce vinde, pentru cãÉ sau, dacã vrem sã ne opunem acestei vânzãri, nu o sã mai putem pentru cã, de fapt, ele s-au vândut.

2. În expunerea de motive se precizeazã faptul cã aceastã regie a protocolului de stat se aflã într-o situaþie delicatã privind echilibrul financiar. Dar astãzi primesc Monitorul Oficial în care la nr. 126 zice: ÇOrdonanþa de urgenþã a Guvernului pentru modificarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 91 privind repartizarea profitului Regiei Autonome ”Administraþia Patrimoniului Protocolului de StatÒ.È

Deci, practic, regia este foarte profitabilã, iar cei de la Comisia pentru administraþie publicã localã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic ºtim foarte bine cã în anul 2001 Regia ”LocatoÒ, care acum a fost absorbitã de Patrimoniul Protocolului de Stat, a avut profit de 240 de miliarde ºi a venit cu el în Parlament sã fie repartizat în Parlament, pentru cã Guvernul nici el n-a ºtiut cum sã repartizeze profitul acesta. Deci în expunerea de motive se povesteºte cum cã aceastã regie a patrimoniului de stat nu mai poate face faþã cheltuielilor, dar, de fapt, trebuie înþeles cu totul altfel.

Deºi se încearcã abaterea atenþiei de la adevãratul scop al ordonanþei, prin includerea unui capitol I, ”Constituirea ºi utilizarea fondului locativ de protocolÒ, care reglementãri se regãsesc în alte acte normative, ca Legea locuinþei, Hotãrârea Guvernului nr. 854/2000 privind organizarea ºi funcþionarea Regiei Autonome a Patrimoniului de Stat, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, se ajunge de fapt la capitolul II, capitol II care înseamnã ”vânzarea imobilelor proprietate privatã a statului aflate în administrarea regieiÒ. Pentru cei neavizaþi, este vorba de terenurile ºi casele de odihnã, vilele, hotelurile care au aparþinut vechiului regim ºi care, se ºtie, în fiecare judeþ sunt în numãr foarte mare. Iar din punct de vedere al dotãrilor, îngrijirii lor nu au concurenþã cu altele.

Da. Din partea Grupului parlamentar al P.D., domnul Boc.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Partidul Democrat nu a votat nici în comisie acest proiect de lege ºi nu îl va vota nici în plen, dacã cel puþin o observaþie pe care noi am formulat-o în comisie nu se va regãsi în cadrul dezbaterilor din plen cu un rezultat pozitiv. Este vorba de posibilitatea vânzãrii acestor locuinþe prin licitaþie sau prin negociere directã.

Având în vedere importanþa obiectivelor care sunt supuse vânzãrii, potenþialul de corupþie care existã, Partidul Democrat s-a pronunþat în mod exclusiv pentru vânzarea acestora doar prin licitaþie transparentã ºi dupã toate mecanismele ºi regulile economiei de piaþã. Credem cã, mai mult ca oricând, în acest domeniu se impune eliminarea posibilitãþii de vânzare prin negociere directã. Pe de o parte, pentru a da un semnal cã transparenþa este cea care ne caracterizeazã, iar pe de altã parte, de a nu prezenta opiniei publice o lege în spatele cãreia, în fapt, sã se ascundã multiple acte de corupþie. Iatã de ce, dacã acest element fundamental nu va fi înlãturat din conþinutul legii, Partidul Democrat va vota împotriva proiectului, aºa cum a fost el formulat. Vã mulþumesc.

Dacã alte grupuri parlamentare doresc sã participe la dezbateri? Nu doresc.

Considerãm dezbaterile generale încheiate, legea vãd cã pune niºte probleme, vom continua discuþiile mâine. Trecem la secvenþa de interpelãri.

Domnule Ciontu, vã rog sã preluaþi conducerea ºedinþei.

Înainte de a trece la rãspunsuri ºi la interpelãri, vã rog sã-mi permiteþi sã vã prezint douã comisii de mediere.

Prima comisie de mediere, pentru soluþionarea textelor adoptate în redactãri diferite de cãtre cele douã Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege pentru prevenirea ºi sancþionarea spãlãrii banilor: Bãdoiu Cornel Ð P.S.D., Cliveti Minodora Ð P.S.D., Cristea Marin Ð P.S.D., Olteanu Ionel Ð P.S.D., Baban ªtefan Ð P.R.M., Moiº Vãsãlie Ð P.R.M., Boc Emil Ð P.D.

ªi a doua comisie de mediere, pentru soluþionarea textelor adoptate în redactãri diferite de cãtre cele douã

Camere ale Parlamentului la proiectul Legii sindicatelor: Dobrescu Smaranda Ð P.S.D., Todoran Pavel Ð P.S.D., Andrei Ioan Ð P.S.D., Apostolescu Maria Ð P.R.M., Criºan Emil Ð P.R.M., Dobre Victor Paul Ð P.N.L., Bšndi Gyšngyike Ð U.D.M.R.

Asta a fost repartiþia în cadrul ºedinþei de Birou permanent, conform procentelor acumulate.

Da. Vã propun sã începem ºi aceastã parte a ºedinþei de astãzi.

Domnul deputat Damian Brudaºca, P.R.M., a solicitat din partea Ministerului Finanþelor câteva informaþii în legãturã cu legalitatea achiziþionãrii unor utilaje de tip Power-Pack de cãtre conducerea Consiliului Judeþean Cluj.

Din partea Ministerului Finanþelor, domnul ministru Oanã Gheorghe îi va da rãspunsul la aceastã solicitare.

Domnule preºedinte, Domnule deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastrã înregistratã la Camera Deputaþilor sub nr. 693 din 30.09.2002, vã comunicãm urmãtoarele lucruri.

Verificarea aspectelor semnalate de dumneavoastrã necesitã efectuarea unui control complex cu o duratã de desfãºurare destul de mare, care oricum va depãºi termenul de 15 zile, termen legal pentru a rãspunde la întrebarea dumneavoastrã, ºi, din aceastã cauzã, pentru a vã da un rãspuns de detaliu ºi pentru a nu putea sã fim puºi în situaþia sã nu rãspundem la toate aspectele semnalate de dumneavoastrã, în data de 11.X.2002, prin Direcþia generalã a finanþelor publice Cluj, s-a declanºat un control la Consiliul judeþean.

În funcþie de rezultatele controlului ºi dupã încheierea acestuia, ministrul finanþelor va reveni cu un rãspuns de detaliu pentru întrebãrile dumneavoastrã. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc ºi eu. Domnule deputat, dacã...

Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor colegi,

În principiu, sunt de acord cu rãspunsul pe care mi l-a dat domnul secretar de stat Oanã. Apare însã un aspect care pe mine m-a pus pe gânduri de multe ori când mi s-a cerut de cãtre ministerul din care face parte asemenea amânãri.

Mai existã un caz celebru, acei 51,6 miliarde de lei de anul trecut, din septembrie, care s-au pulverizat ºi la care acelaºi minister mi-a promis cã-mi va da rãspunsul pe care nu l-am primit nici în momentul de faþã. Sper sã nu ne aflãm în situaþia favorizãrii infractorilor, infracþiune de care nu scapã nici chiar titularii de ministere.

Pentru cã este vorba de nici mai mult, nici mai puþin, în cazul de faþã, de furt din banul public a peste 2,7 milioane de euro. Deci, domnule ministru, aºtept cât mai curând posibil rãspunsul concret dacã vreþi sã faceþi dovada cã nu ascundeþi sub pulpanele Guvernului ºi partidului corupþii din judeþul Cluj.

Da. Vã mulþumesc.

Domnul deputat PŽcsi Ferenc. Este? Da. ªi Domnia sa a adresat o solicitare cãtre Ministerul Finanþelor Publice în legãturã cu posibilitãþile de extindere a prevederilor Legii nr. 469 din 2002 asupra segmentului privind întreprinderile mici ºi mijlocii.

Îl rog pe domnul ministru Oanã sã dea rãspuns.

Domnule preºedinte, Domnule deputat,

Precizãm cã prevederile art. 1 din Legea nr. 469/2002 se adreseazã tuturor agenþilor economici, persoane fizice sau juridice, fãrã ca întreprinderile mici ºi mijlocii sã fie exceptate, aºa cum solicitaþi dumneavoastrã, aºa încât ºi aceastã categorie de agenþi economici cade sub incidenþa legii.

Menþionãm, de asemenea, cã nu existã nici un act normativ care sã interzicã întocmirea de facturi în cazul prezentat, iar în acest context se impune a fi reþinute ºi particularitãþile de organizare a acestei categorii de comercianþi, specificitatea operaþiunilor pe care le realizeazã, astfel cã a institui la nivel normativ obligaþia încheierii de contracte sau a altor acte care au acelaºi rang în toate cazurile ar îngreuna derularea activitãþii lor, fapt care va face sã descurajeze ºi mai rãu sprijinirea întreprinzãtorilor mici ºi mijlocii.

Eu vreau sã vã spun în plus, vizavi de aceastã chestiune, cã dificultãþile pe care le întâmpinã agenþii economici care nu încheie contracte, din categoria întreprinderilor mici ºi mijlocii, prin neachitarea unor facturi la termen sau niciodatã, cum spuneþi dumneavoastrã, pot fi rezolvate dacã se întocmesc comenzi care au acelaºi statut ca cel de contract.

Sigur cã dumneavoastrã ºtiþi ca ºi mine cã o facturã întocmitã nu poate sã þinã locul contractului, pentru cã ea nu este acceptatã la platã ºi de aceea nu este achitatã. În aceste condiþii, practic, nu avem un cadru juridic în plus care sã acopere cererea dumneavoastrã. Sigur cã noi ne vom gândi în continuare sã simplificãm ºi sã realizãm aceeaºi eficienþã, astfel încât ºi ceea spuneþi referitor la blocajul economic ºi financiar care se realizeazã în cadrul livrãrilor întreprinzãtorilor mici ºi mijlocii sã fie simplificat ºi sã se realizeze mai multã eficienþã.

Din pãcate, aºa cum v-am spus, eu vã înaintez rãspunsul domnului ministru Tãnãsescu, nu avem în vedere în momentul de faþã sã modificãm aceastã lege. Vã mulþumesc.

Domnule deputat, aveþi ceva de solicitat în plus? Vã rog!

Totuºi, aº supune atenþiei domnului ministru faptul cã în comerþ, în special, unde se fac operaþii zilnice, dumneavoastrã cunoaºteþi, deci comercianþii preiau marfa în mod operativ, fãrã sã încheie contracte, ºi apare acest pericol de a nu încasa la termen factura.

ªi aceste operaþii sunt numeroase, sunt frecvente. ªi, totuºi, ar trebui sã gãsim o soluþie pentru... ºi Ministerul Finanþelor este interesat ca acest volum sã intre în circulaþie, fiindcã, dacã nu încaseazã contravaloarea mãrfurilor, sigur, creeazã nu numai dificultãþi pentru firma respectivã, creeazã dificultãþi ºi la plata impozitelor ºi aºa mai departe.

Eu totuºi insist sã vã gândiþi pentru a acoperi ºi acest... fiindcã este un volum foarte mare care circulã fãrã contracte.

Vã rog sã-i rãspundeþi, domnule ministru. Poftiþi! A, o faceþi separat!

Domnul deputat Nicolae Sersea este? Da. Domnia sa face o interpelare cãtre Ministerul Industriei ºi Resurselor în legãturã cu stoparea furtului de combustibil din conducte.

Îl invit pe domnul ministru secretar de stat Romulus Moucha sã rãspundã la aceastã solicitare.

**Domnul Romulus Ion Moucha** _Ñ secretar de stat în Ministerul Industriei ºi Resurselor_ **:**

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Rãspunsul meu este, sã zicem, relativ voluminos ºi, de aceea, eu voi înmâna domnului deputat textul integral al rãspunsului, iar acum aº dori sã fac doar câteva punctãri ale unor idei pe tema pe care domnul deputat Sersea a lansat aceastã întrebare.

Aº vrea sã constatãm faptul cã conductele magistrale au constituit, încã înainte de 1990, o þintã principalã pentru infractori care, prin perforarea acestora în scop de furt, au produs pagube importante, cât ºi poluarea gravã a mediului.

Cea mai afectatã conductã sau cele mai afectate tronsoane de conducte sunt acelea care se dirijeazã cãtre Bucureºti, totalul atacurilor însumând circa 50%, deci din total pe þarã.

Implicaþiile sunt deosebit de mari atât prin pierderile propriu-zise, cât ºi prin reducerea drasticã a duratei de funcþionare a conductelor datoritã anulãrii efectului protecþiei catodice ca urmare a distrugerii izolaþiei acestora.

Pentru stoparea fenomenului, primul-ministru a dat Decizia 394, din 26 octombrie 2001 prin care a fost constituit un comandament pentru siguranþa transportului produselor petroliere.

În vederea stopãrii atacurilor la conductele magistrale, Ministerul Industriei ºi Resurselor a dispus o serie de mãsuri pentru prevenirea ºi combaterea acestor activitãþi dãunãtoare economic, printre care: colaborarea cu orga- nele de poliþie zonale, expertizarea stãrii conductelor ºi izolaþiile acestora, montarea de protectoare metalice sau de beton în vederea protejãrii suplimentare în zonele cu pericol ridicat de perforare ºi, implicit, de poluare ºi sustragere.

Aº dori, de asemenea, sã mai precizez faptul cã PETROTRANS Ploieºti, care este operatorul sistemului de transport al produselor petroliere finite, benzinã, motorinã ºi GPL, a luat o serie de mãsuri începând în special cu noiembrie 2001.

Dacã domnul deputat mai doreºte vreo completare? Nu. Sunteþi mulþumit, da? Da.

Am sã-l rog pe domnul ministru Romulus Moucha sã asigure rãspunsul în scris ºi pentru domnul deputat Radu Stroe, care nu este prezent, ºi pentru domnul deputat Zgonea Valeriu, P.S.D.

Doamna deputat Lepãdatu Lucia Cornelia, P.S.D., de asemenea, s-a adresat Ministerului Industriei ºi Resurselor în legãturã cu privatizarea în domeniul utilitãþilor.

Îl rog pe domnul ministru Moucha sã dea rãspuns.

## Domnule preºedinte,

În legãturã cu cei doi colegi mai înainte nominalizaþi ºi pentru care am rãspunsurile scrise, cu permisiunea dumneavoastrã, le voi lãsa la secretariat pentru a fi inserate.

De asemenea, vã informez cã noi, ca Minister al Industriilor, le-am transmis la Ministerul Relaþiilor cu Parlamentul. Deci ele sunt, sã zicem, oficializate.

În legãturã cu întrebarea doamnei deputat Lucia Lepãdatu, de asemenea, întrucât, sigur, rãspunsul este dezvoltat, voi face doar extragerea unor idei, cu permisiunea dumneavoastrã, ºi aº dori în aceastã direcþie sã precizez faptul cã, în conformitate cu prevederile Programului de guvernare ºi Planului de acþiune al Programului de guvernare pe perioada 2001Ð2004, Ministerului Industriei ºi Resurselor îi revin sarcini deosebite în domeniul privatizãrii sau pregãtirii pentru privatizare a unor agenþi economici din portofoliul sãu.

Astfel, a apãrut necesitatea înfiinþãrii Oficiului Participaþiilor Statului ºi Privatizãrii în Industrie, instituþie publicã cu personalitate juridicã în subordinea ministerului nostru care sã realizeze activitãþile legate de administra-

rea eficientã a patrimoniului ºi restructurare în vederea privatizãrii.

Ministerul Industriilor ºi Resurselor reprezintã statul în calitate de proprietar, reprezentând 76,07% din totalul proprietãþii de stat neprivatizate în momentul de faþã în domeniul industrial ºi cuprinde agenþi economici din domenii deosebit de importante. Aº aminti în acest sens cã portofoliul Ministerului Industriilor ºi Resurselor cuprinde 8 societãþi naþionale, 7 companii naþionale, 38 de societãþi comerciale, 2 regii autonome, 7 institute naþionale, 36 de filiale ale agenþilor economici.

Aº dori, de asemenea, sã amintesc ºi sã precizez faptul cã Legea nr. 137/2002 ne permite sã abordãm operaþiile de privatizare printr-o serie de metode care nu au fost practicate decât foarte puþin sau chiar de loc ºi ar fi: majorarea de capital, parteneriatul public privat; vânzarea filialelor societãþilor sau conceptul BOO (BuildOwn-Operate) ºi BOT (Build-Operate-Transfer).

În conformitate cu Hotãrârea Guvernului nr. 556 pentru aprobarea mandatului privind strategia de privatizare, oficiul nostru a propus sã ofere la privatizare anul acesta 26 de agenþi economici, dintre care 3 în sectorul petrol ºi gaze ºi 2 în sectorul de energie electricã.

## **Domnul Corneliu Ciontu:**

Da. Vã mulþumesc ºi eu.

Dacã tiza mea, doamna deputat Cornelia Lepãdatu, este mulþumitã de rãspuns?

## Da. Vã mulþumesc.

Domnule ministru, mai aveþi de rãspuns pentru domnul deputat Fâcã Mihai care vã solicitã sã spuneþi câteva lucruri în legãturã cu programele de dezvoltare industrialã din cadrul programelor de cercetare. Sper cã nu ne þineþi o expunere pe tema aceasta! Sintetic, aºa!

Domnule preºedinte, Se pare cã seara de azi e seara mea!

Da. Se mai întâmplã.

Da. Voi încerca sã fiu sintetic din punct de vedere al sintezei, ºi nu din punctul de vedere al nonrealitãþilor.

În legãturã cu întrebarea domnului deputat, aº dori sã precizez faptul cã Ministerul Industriei ºi Resurselor a prezentat Departamentului cercetare din Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii teme prioritare din domeniul nostru de activitate. În cadrul Programului MATNANTECH Ð materiale noi, micro ºi nanotehnologii, au fost scoase la licitaþie ºapte teme din care se pot menþiona câteva: Materiale cu matrice ceramicã utilizate în domeniul apãrãrii în þãrile NATO; Auxiliari chimici de înaltã puritate pentru echipamentele din energetica nuclearã; Lubrefianþi biodegradabili compatibili cu mediul ºi biocombustibili Diesel ecologici.

Deoarece aþi spus sã fiu sintetic, mã opresc aici ºi voi da in extenso tema domnului deputat Fâcã. Vã mulþumesc.

Domnul deputat Fâcã ar mai dori totuºi o... sau nu e prezent? Nu este. Atunci, cu atât mai mult, va primi rãspunsul în scris.

Vã mulþumesc, domnule ministru.

Întrucât domnul deputat Metin Cerchez de la minoritãþi, care a avut cãtre Ministerul Justiþiei o solicitare, nu este prezent, am s-o rog pe doamna ministru secretar de stat Cristina Tarcea sã-i trimitã în scris acest rãspuns.

Vã mulþumesc.

Cãtre Ministerul Apelor ºi Protecþiei Mediului, domnul Damian Brudaºca a trimis urmãtoarea solicitare: calitatea utilajelor Power-Pack destinate rezolvãrii problemei deºeurilor. Deci aþi adresat-o ºi cãtre alt minister, aþi adresat-o ºi acestui minister.

Domnul Ovidiu Ianculescu înþeleg cã este prezent, sã vã dea ºi dânsul rãspuns.

## **Domnul Ovidiu Ianculescu** _Ñ secretar de stat în_

_Ministerul Apelor ºi Protecþiei Mediului_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

În conformitate cu prevederile Legii nr. 426/2001 pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deºeurilor, Consiliul Judeþean Cluj a avizat Planul judeþean de gestionare a deºeurilor. Conform planului, pentru atingerea obiectivelor impuse prin legislaþia de gestionare a deºeurilor, s-a aprobat realizarea în mai multe variante posibile a urmãtoarelor investiþii: proiect pentru sistem integrat de management al deºeurilor ºi depozit ecologic pentru Cluj-Napoca ºi pro-

punerea pentru un sistem mobil de management al deºeurilor din aglomerãrile urbane mici ºi aºezãrile rurale.

În planul judeþean, ce are avizul Consiliului judeþean, depozitul de deºeuri prevãzut pentru municipiul ClujNapoca a devenit depozit zonal ºi se pot începe acþiunile legale necesare realizãrii obiectivului. Tot pentru depozitul zonal Cluj, vor fi avute în vedere ºi realizarea a douã staþii de transfer la Gilãu ºi Apahida pentru colectarea deºeurilor din zona Cluj.

În legãturã cu sistemul Power-Pack, încã din luna august 2002, la solicitarea Ministerului Administraþiei Publice ºi Primãriei Cluj, direcþiile de specialitate din Ministerul Apelor ºi Protecþiei Mediului au formulat punctul de vedere referitor la aceastã tehnologie, care a fost transmis la instituþiile amintite mai sus. Astfel, s-a transmis cã tehnologia în cauzã este o tehnologie curatã, cu emisii poluante reduse asupra mediului ºi care asigurã o optimizare a procesului de recuperare a materialelor ºi energiei din deºeuri ºi de depozitare pe termen lung.

Domnule deputat Brudaºca, înþeleg cã mai doriþi ceva sã mai prezentaþi.

Domnule preºedinte,

Eu mulþumesc antevorbitorului pentru efortul de a se deplasa la aceastã interpelare, dar am sentimentul cã Domnia sa a încurcat hârtiile.

Eu am adresat ºase întrebãri punctuale ministerului, în care ceream detalii concrete, punctuale, legate de aceastã problemã.

Domnia sa mi-a spus lucruri generale., nimic din ceea ce am întrebat eu privind implicarea ºi responsabilitatea ministerului sau altor instituþii din subordine faþã de aceastã escrocherie de mari dimensiuni care prejudiciazã bugetul public ºi buzunarele locuitorilor Municipiului ClujNapoca ºi ale judeþului întreg.

Prin urmare, solicit Parlamentului sã-i atenþioneze pe toþi miniºtrii ºi secretarii de stat care dau rãspunsuri la întrebãri ºi interpelãri sã se refere la întrebãri ºi interpelãri ºi sã nu ne vinã cu chestiuni generale, teoretice, bune, eventual, pentru cursuri universitare, pentru dezbateri în aulã.

Aici aveam nevoie de un rãspuns care sã angajeze cu responsabilitate ministerul faþã de aceastã situaþie în care s-au adus utilaje vechi, fãrã sã existe studiu de impact, fãrã sã existe aprobare de mediu, fãrã sã se cunoascã din timp care sunt efectele asupra acestor depozite de deºeuri care sunt în judeþul Cluj.

Îmi exprim regretul cã Ministerul Mediului, Apelor ºi Protecþiei Mediului nu mi-a rãspuns la întrebãrile pe care i le-am adresat.

Da. Vã mulþumesc. Domnule ministru, doriþi sã daþi o replicã?

## **Domnul Ovidiu Ianculescu:**

Ministerul nostru este pus în imposibilitatea de a vã rãspunde la toate întrebãrile, pentru cã nu stã în competenþa noastrã. Finalul rãspunsurilor la interpelare v-a spus acest lucru.

Ceea ce a fost de competenþa noastrã, la ce se referã tehnologia, în ce condiþii poate fi aplicatã, v-am rãspuns, dar la restul întrebãrilor legat de achiziþionare ºi aceasta nu este de competenþa noastrã. V-am prezentat faptul cã la Inspectoratul de Protecþia Mediului Cluj nu s-a depus nici un fel de documentaþie prin care sã se solicite avizul pentru intrarea în funcþiune a unor asemenea instalaþii ºi ºtiþi foarte bine cã la aceastã orã aceste instalaþii nu sunt intrate în funcþiune.

## **Domnul Damian Brudaºca**

**:**

Dacã citeaþi mai atent întrebãrile...

Am întrebãrile aici, dar vã spun sincer cã nu e de competenþa noastrã.

Eu aº avea rugãmintea, domnule ministru, poate îi daþi ºi în scris rãspunsul, cu detaliile de rigoare, dar cu rãspuns direct la obiectul întrebãrilor formulate.

Am sã-l rog pe domnul ministru secretar de stat Tudor Florescu sã-i rãspundã domnului deputat Gheorghe Roºculeþ în legãturã cu strategia ministerului privind modernizarea DN 1 între localitãþile Braºov ºi Sibiu. Poate aºa mai aflãm ºi noi ceva noutãþi prin zona aceea.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimate domnule deputat,

Conform regiei Ministerului Lucrãrilor Publice, Transportului ºi Locuinþei, D.N.1 între Braºov ºi Sibiu este cuprins în etapa a 5-a de reabilitare a drumurilor naþionale, lucrãrile urmând a se desfãºura în perioada 2005Ñ2008, cu finanþare de la B.E.I.

Pentru aceastã lucrare existã studiu de fezabilitate finalizat ºi este avizat de cãtre Consiliul tehnic economic al Administraþiei Naþionale a Drumurilor.

În Legea nr. 1 din ianuarie 2002 privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 16 din 1999 pentru Programul ”Prioritate construcþii de autostrãzi ºi drumuri naþionale cu patru benzi de circulaþieÒ, DN 1 între Braºov ºi Sibiu este prevãzut a se lãrgi la patru benzi de circulaþie.

În acest moment, este necesarã întocmirea studiului de fezabilitate pentru lãrgirea ºi obþinerea fondurilor necesare pentru realizarea acestor lucrãri care, desigur, vor necesita un efort financiar foarte mare.

Vã mulþumesc pentru întrebare.

Vã mulþumesc ºi eu pentru concizie. Domnul deputat Roºculeþ ar mai dori ceva? Poftiþi, vã rog!

Vreau sã mulþumesc reprezentantului Ministerului Transporturilor pentru rãspunsul dat ºi sã fac menþiunea cã Ministerul Transporturilor este un minister activ, cu performanþe în aceastã guvernare. Mulþumesc.

Vã mulþumesc ºi eu. Doamna deputat Maria Lazãr propune înfiinþarea de centre zonale echipate corespunzãtor pentru depistarea ºi soluþionarea problemelor de mediu.

Îl invit pe domnul Ovidiu Ianculescu sã revinã la microfon.

În perspectiva aderãrii României la Uniunea Europeanã, Guvernul ºi-a formulat o abordare modernã a politicii regionale naþionale pentru a putea primi finanþãri din fondurile structurale dupã ce þara noastrã va deveni membrã a Uniunii Europene.

România ºi-a asumat responsabilitatea implementãrii politicilor regionale prin Planul naþional de aderare la Uniunea Europeanã.

Prima etapã în acest sens a fost parcursã în perioada 1996Ñ1998, când România a beneficiat de un proiect PHARE pentru analiza ºi dezvoltarea politicii regionale. În urma acestui proiect a rezultat un Ghid pentru introducerea ºi dezvoltarea acþiunilor de dezvoltare regionalã, Uniunea Europeanã exprimându-ºi disponibilitatea de a oferi în continuare asistenþã în domeniul dezvoltãrii regionale.

Crearea instituþiilor ºi instrumentelor corespunzãtoare este necesarã pentru a dezvolta politicile regionale la nivel central ºi local.

România a fãcut un pas important pentru implementarea politicii regionale prin adoptarea Legii nr. 151/Õ98, act normativ care oferea baza legalã în cadrul instituþional pentru dezvoltarea politicii regionale. Astfel, în 1999, pe baza similaritãþilor economice ºi a dezvoltãrii socio-culturale, în România au luat fiinþã cele opt regiuni pe care le cunoaºteþi.

Þinând cont de politica regionalã a Guvernului, Ministerul Apelor ºi Protecþiei Mediului are în vedere întãrirea capacitãþii instituþionale de protecþie a mediului în România, în special la nivel local, astfel cã pânã în luna octombrie 2003 vor avea loc urmãtoarele acþiuni: evaluarea ºi întãrirea capacitãþii inspectoratelor locale de protecþia mediului; înfiinþarea a opt inspectorate regionale, luând în considerare ºi regiunile de dezvoltare existente; realizarea unei structuri regionale pentru protecþia mediului între I.P.M.-uri, inspectoratele regionale ºi Ministerul Apelor ºi Protecþiei Mediului; elaborarea planurilor locale ºi regionale de acþiune pentru protecþia mediului ºi altele.

Criteriile de selecþie a inspectoratelor regionale vor lua în considerare urmãtorii factori: protecþia mediului ºi principiile dezvoltãrii regionale; topografia zonei; condiþiile atmosferice, þinând cont, în special, de direcþia vântului; reþeaua hidrograficã; atribuþiile ºi rãspunderile conducerii ºi compartimentelor componente ale fiecãrui inspectorat; resursele financiare ºi umane ale inspectoratelor respective.

Constat cã doamna deputat este mulþumitã de rãspunsul pe care i l-aþi dat.

Îl rog pe domnul ministru sã dea rãspunsul în scris pentru domnul deputat Marian Anton, P.N.L., care se pare cã nu este prezent.

Doamna deputat Liliana Naum, P.S.D., solicitãÉ de fapt, domnul deputat Dan Nica solicitã amânarea pentru rãspunsul întrebãrii puse de doamna deputat Liliana Naum.

Domnul deputat Gheorghe Roºculeþ a solicitat informaþii privind restaurarea Cetãþii Fãgãraºului.

Pentru a rãspunde domnul ministru secretar de stat Ioan Opriº, îl invit la microfon.

## **Domnul Ion Opriº** _Ñ secretar de stat în Ministerul Culturii ºi Cultelor_ **:**

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Ministerul Culturii ºi Cultelor, prin Programul naþional de restaurare, finanþeazã lucrãri de restaurare demarate în anii precedenþi.

Bugetul pe anul 2002, aprobat de Parlamentul României, nu acoperã, respectiv bugetul P.N.R.-ului, nu acoperã necesitãþile de continuare a unui numãr de ºantiere de restaurare deschise.

În momentul de faþã, 235 de monumente istorice au ºantiere deschise ºi fonduri alocate. La un numãr de 43 de monumente istorice, cu ºantiere deschise, au fost sistate lucrãrile datoritã diminuãrii fondurilor alocate.

Pentru Cetatea Fãgãraºului, ministerul a alocat sistematic în perioada 1995Ñ2000, prin Programul naþional de restaurare, fonduri substanþiale, atât pentru proiectare, cât ºi pentru execuþia lucrãrilor de restaurare, lucrãri de foarte mare amploare ºi complexitate.

Din motivele mai sus expuse, ministerul nu mai poate angaja, în momentul acesta, lucrãri de o asemenea dimensiune. Problema reintroducerii în Programul naþional de restaurare a lucrãrilor de restaurare de la Cetatea Fãgãraº se poate reanaliza însã în condiþiile unui angajament ferm pentru cofinanþarea lucrãrilor din partea Consiliului Judeþean Braºov ºi a Primãriei Oraºului Fãgãraº. Acesta este proprietarul monumentului, acestea sunt autoritãþile cãrora ne-am adresat ºi ne vom adresa în acest sens.

Mulþumesc.

Domnul deputat Roºculeþ.

Mulþumesc domnului Opriº pentru efortul de a face o sintezã în legãturã cu întreaga preocupare ce a existat legatã de monumentul Cetatea Fãgãraºului, dar vreau sã spun cã rãspunsul a fost un pic general ºi cã monumentul acesta este unul emblematic pentru Transilvania ºi pentru þara Fãgãraºului este, într-adevãr, emblema acestei þãri. Aº ruga ministerul ca în viitor sã aibã în vedere alocarea unei sume substanþiale pentru Cetatea Fãgãraºului, având în vedere cã acest monument se doreºte a fi integrat într-un circuit turistic de amploare. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc ºi eu.

Domnul deputat Damian Brudaºca este interesat sã vadã ce mãsuri privind salvarea Complexului memorial ”Octavian GogaÒ de la Ciucea a luat Ministerul Culturii ºi Cultelor.

Îl rog tot pe domnul Ioan Opriº sã ne rãspundã.

## Mulþumesc.

## Domnule preºedinte,

Ministerul finanþeazã lucrãrile de restaurare a monumentelor istorice, cum am mai spus, prin Programul naþional de restaurare, în limita unor fonduri precise, alocate prin bugetul de stat.

Domnului deputat Damian Brudaºca i s-a mai rãspuns la 2.09.2002 cã prin bugetul alocat pentru Programul naþional de restaurare pe anul 2002 nu s-au acoperit necesitãþile de continuare a lucrãrilor pe ºantierele deja deschise ºi, în consecinþã, a fost cu neputinþã de introdus alte lucrãri.

În conformitate cu Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, precum ºi cu Legea administraþiei publice locale, responsabilitatea protejãrii, deci ºi a conservãrii ºi restaurãrii, revine administraþiei publice locale.

Este meritoriu, ºi þin sã subliniez acest lucru, cã se fac intervenþii, prin onoraþii deputaþi, pentru conservare ºi, în cazul de faþã, pentru conservarea Complexului memorial ”Octavian GogaÒ de la Ciucea din fonduri alocate de la consiliul judeþean de care acesta aparþine.

Complexul muzeal Ciucea, devenind muzeu memorial (are chiar ºi o mânãstire în incintã), revenind deci mai multor beneficiari, celor locali, Consiliului Judeþean Cluj, ºi autoritãþilor religioase, are ºi obligaþii de susþinere financiarã.

Dupã cum este foarte bine cunoscut, Ministerul Culturii ºi Cultelor nu are în atribuþie controlul financiar al administraþiei locale. Amintim cã, pentru lucrãrile finanþate din fonduri publice, modul de atribuire a acestora cãtre o societate comercialã este reglementat de legislaþia în vigoare.

Ca atare, suspiciunile asupra calitãþii unor lucrãri efectuate sau, citez din ceea ce domnul deputat Damian Brudaºca a subliniat, ”bãnuiala cã o serie de materiale de construcþii au fost ºi continuã sã fie sustraseÒ trebuie probate în faþa organelor abilitate.

Scurtul timp în care ni s-a adresat interpelarea (a ajuns la noi vineri, pe 11 octombrie) nu ne-a permis sã verificãm la faþa locului dacã s-a respectat documentaþia pe baza cãreia se executã lucrãrile de conservare.

În acest sens însã am dispus un control, în urma cãruia vom comunica domnului deputat dacã se relevã

Vã mulþumesc ºi eu. Domnul deputat Brudaºca.

## Domnule preºedinte,

Am impresia cã spiritul de creaþie al Ministerului pentru Relaþia cu Parlamentul a deturnat oarecum sensul acestei întrebãri. Eu nu am cerut explicaþii privind mãsurile de salvare a Complexului memorial ”Octavian GogaÒ de la Ciucea, ci, aºa cum a subliniat domnul ministru, am sesizat unele nereguli în ceea ce priveºte activitatea de reparaþie ºi conservare a unora dintre imobilele ce s-au format parte componentã.

Domnule preºedinte, îmi permiteþi sã vã spun cã aceeaºi întrebare am adresat-o ºi Ministerului de Interne, întrucât cred cã, cel puþin, Ministerul de Interne are în atribuþii verificãrile respective.

Întrebarea pe care am adresat-o eu Ministerului Culturii privea componenta de profesioniºti. Nu putem lãsa un monument atât de important pentru patrimoniul cultural românesc Ñ ºi, dacã vreþi, chiar ºi pentru cel universal Ñ la îndemâna unor persoane care s-au lãudat cã de când sunt în fruntea acestui muzeu n-au avut curiozitatea sã desfacã mãcar unul dintre dosarele cu documente sã vadã ce existã acolo, dar în acelaºi timp îºi face interesele, pentru cã eu, personal, vreau sã-i informez pe cei doi distinºi secretari de stat, ieri am fost la Ciucea ºi am verificat la faþa locului dezastrul care este acolo.

## Vã mulþumesc.

Înþeleg cã urmeazã sã primiþi rãspunsul ºi din partea Ministerului Culturii pe solicitarea expres fãcutã.

Îl invit pe domnul Pavel Abraham, ministru secretar de stat la Ministerul de Interne, sã rãspundã la solicitarea domnului Brudaºca. **Domnul Pavel Abraham** _Ñ secretar de stat în Ministerul de Interne_ **:**

Domnule preºedinte de ºedinþã,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Referitor la întrebarea domnului deputat Damian Brudaºca privind ilegalitãþile sesizate în desfãºurarea activitãþii de reparare a Complexului memorial ”Octavian GogaÒ din comuna Ciucea, judeþul Cluj, am onoarea sã vã aduc la cunoºtinþã cã, în urma verificãrilor efectuate de cãtre organele competente ale Ministerului de Interne, au rezultat urmãtoarele:

Muzeul ”Octavian GogaÒ este o unitate cu personalitate juridicã, aflatã în subordinea Consiliului Judeþean Cluj. Pentru anul 2002, Consiliul judeþean a alocat Muzeului ”Octavian GogaÒ, prin bugetul de venituri ºi cheltuieli, suma de 250.000.000 lei pentru reparaþii curente ºi 200.000.000 lei pentru reparaþii capitale, aceste sume fiind virate în tranºe aferente celor patru trimestre.

Pentru executarea lucrãrilor de reparaþii au fost obþinute avizele necesare de la Comisia tehnico-economicã a Consiliului Judeþean Cluj ºi Comisia regionalã. Firmele câºtigãtoare au fost desemnate în urma analizei de cãtre Comisia de analizã de oferte, constituitã prin Decizia nr. 4/12.08.2002, compusã din cinci membri, dintre care doi din partea Consiliului Judeþean Cluj, a celor ºapte oferte depuse de cãtre firmele de profil.

În urma verificãrii datelor înscrise în procesul-verbal al selecþiei de oferte ºi în hotãrârea de adjudecare, a rezultat cã firmele desemnate câºtigãtoare, S.C. INSTAL COMP. IMPEX Ð S.R.L. Cluj-Napoca ºi S.C. LATIX EXIM Ð S.R.L. Cluj-Napoca, au avut valoarea ofertatã cea mai micã, au îndeplinit condiþiile stabilite în caietul de sarcini, cu privire la experienþã, Declaraþia privind eligibilitatea ºi bonitatea ºi au mai executat lucrãri în domeniu.

În baza selecþiei de oferte au fost încheiate contracte de execuþie cu firmele desemnate câºtigãtoare. Pânã în prezent, S.C. INSTAL COMP. IMPEX Ð S.R.L. Cluj a realizat urmãtoarele lucrãri: desfacerea porþiunilor de tavan deteriorate, înlocuirea grinzilor rupte, executarea izolaþiei termice a tavanelor, tencuitul zonelor reparate, gletuirea zonelor, gletuirea întregii suprafeþe a tavelor din cele trei încãperi. Lucrarea la reþeaua de alimentare cu apã potabilã este realizatã, pânã în prezent, în proporþie de 80%.

Vã mulþumesc ºi eu. Domnul Damian Brudaºca.

Eu apreciez cã domnul general este un om al rigorii, al exactitãþii ºi un om deosebit de serios, un bun profesionist.

Din pãcate, cei care au efectuat controlul n-au fãcut o informare extrem de detaliatã asupra situaþiei. Încre-

dinþarea directã nu s-a fãcut unor persoane de acolo, ci unor favorizaþi ai directorului acestui complex muzeal, iar sustragerile sã ºtiþi cã s-au efectuat, având în vedere cã unul dintre paznici este rudã cu magazionerul.

Trageþi dumneavoastrã, domnule ministru, în continuare toate concluziile. Deci o mânã se acoperã cu alta.

## Mulþumesc.

Domnul deputat Dumitru Bentu, P.S.D., îi solicitã domnului general sã rãspundã în legãturã cu mãsurile întreprinse pentru rezolvarea problemei minorilor români aflaþi în Franþa.

Îl rog pe domnul general Pavel Abraham sã rãspundã domnului deputat.

Mulþumesc.

## Domnule preºedinte,

Situaþia creatã de cãtre minorii români aflaþi în strãinãtate în dificultate a determinat autoritãþile române cu competenþã în materie ca încã din cursul anului trecut sã întreprindã demersuri în vederea identificãrii cãilor ºi mijloacelor celor mai eficiente care sã contribuie la soluþionarea problematicii date.

În acest sens, la 12 decembrie 2001, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul de Interne ºi Autoritatea Naþionalã pentru Protecþia Copilului ºi Adopþii au încheiat un document intern privind colaborarea pãrþilor semnatare în vederea asigurãrii repatrierii minorilor români abandonaþi în strãinãtate ºi a prevenirii abandonului copiilor români pe teritoriul altui stat.

Problematica cetãþenilor minori care întâmpinã dificultãþi pe teritoriul Franþei constituie obiectul atenþiei speciale a instituþiilor competente din þara noastrã, în special a Autoritãþii Naþionale pentru Protecþia Copilului ºi Adopþie, Ministerului de Interne ºi Ministerului Afacerilor Externe.

Potrivit competenþelor ce-i revin, Ministerul de Interne aplicã prevederile instrumentelor juridice în vigoare prin care este reglementatã cooperarea bilateralã româno-francezã în domeniul afacerilor interne, ca ºi ale documentelor de colaborare încheiate cu ocazia întâlnirilor dintre domnii Ioan Rus, ministrul de interne al României, ºi Nicolas Charcosi, ministrul de interne al securitãþii interne ºi libertãþilor locale al Republicii Franceze astfel:

a) Acordul dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Franceze privind readmiterea persoanelor aflate în situaþii legale, semnat la Bucureºti la 12 aprilie 1994;

b) Acordul dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Franceze privind cooperarea în domeniul afacerilor interne, semnat la Bucureºti la 21 februarie 1997;

c) Protocolul miniºtrilor de interne din România ºi Republica Francezã referitor la întãrirea cooperãrii bilaterale în scopul luptei împotrivei criminalitãþii organizate, a traficului de fiinþe umane ºi asigurãrii securitãþii interne în cele douã þãri, semnat la Bucureºti la 30 august 2002.

De asemnea, în vederea extinderii ºi diversificãrii cooperãrii în materie, la Bucureºti, la data de 30 august 2002, a fost semnat Protocolul adiþional la Acordul dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Franceze privind cooperarea în domeniul afacerilor interne, încheiat la Bucureºti la 21 februarie 1997.

Vã mulþumesc, domnule general.

Domnul Bentu, este O.K., da? Bine. Vã mulþumesc.

Domnul deputat Damian Brudaºca a adresat douã solicitãri cãtre Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale: una în legãturã cu reanalizarea cazului prof. univ. dr. Vasile Nilcã, din Cluj-Napoca; a doua solicitare pe tema doamnei Viorica Lupaº, din localitatea Mihãieºti, judeþul Cluj, persoanã handicapatã, asimilabilã gradului II de invaliditate.

Îl rog pe domnul ministru secretar de stat Petre Ciotloº sã se refere la cele douã solicitãri. **Domnul Petre Ciotloº** _Ñ secretar de stat în Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale_ **:**

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Ca rãspuns la întrebarea domnului deputat Damian Brudaºca privind cazul domnului Vasile Nilcã, domiciliat în Cluj-Napoca, str. Bucegi nr. 4, în ceea ce priveºte încadrarea în prevederile Decretului-lege nr. 118/Õ90 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instauratã cu începere de la 6 martie 1945, precum ºi celor deportate în strãinãtate ori constituite în prizonieri, formulãm urmãtorul rãspuns:

Perioada prevãzutã de Decretul-lege nr. 118/Õ90 pentru care se acordã drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instauratã în România este constituitã cu începere de la 6 martie 1945, singurele excepþii în care se iau în calcul ºi perioadele anterioare acestei date fiind situaþiile în care persoana a fost deportatã în strãinãtate dupã 23 august 1944 sau a fost constituitã în prizonier de cãtre partea sovieticã dupã data de 23 august 1944 sau, fiind constituitã ca atare înainte de 6 martie 1945, a fost reþinutã în captivitate ºi dupã încheierea armistiþiului.

Din Decizia cu nr. 1.907, emisã la data de 12 august 2002 de cãtre Direcþia Generalã de Muncã ºi Solidaritate Socialã Cluj, rezultã faptul cã domnul Vasile Nilcã solicitã sã-i fie recunoscutã calitatea de persoanã persecutatã din motive politice, invocând faptul cã în toamna anului 1944 a fost arestat de cãtre jandarmi ºi deþinut timp de douã luni la sediul Jandarmeriei din Sighiºoara, aceastã afirmaþie fiind susþinutã ºi de declaraþiile cu martori, anexate la întrebare, din care rezultã faptul cã petentul în cauzã a fost arestat în toamna anului 1944.

Da. Îmi daþi ºi al doilea rãspuns ºi pe urmã domnul deputat sã vã spunã...

Urmare întrebãrii adresate referitor la situaþia doamnei Lupaº Viorica, domiciliatã în comuna Sânpaul, sat Mihãieºti nr. 18, judeþul Cluj, conform datelor furnizate de Primãria Comunei Sân Paul au rezultat urmãtoarele:

Doamna Lupaº Viorica domiciliazã împreunã cu soþul sãu Lupaº Ioan ºi copilul Lupaº Marius Ioan. Casa familiei Lupaº prezintã condiþii de locuit corespunzãtoare. În luna ianuarie 2002 domnul Lupaº Ioan a depus la primãria de domiciliu cererea de solicitare a ajutorului social.

Din analiza situaþiei financiare a familiei, potrivit actelor doveditoare depuse la primãrie de domnul Lupaº Ioan, rezulta cã familia se poate încadra pentru încadrarea ajutorului social în cuantum de 50.000 lei. Prin ancheta socialã efectuatã de persoanele desemnate de primar s-a constatat faptul cã familia Lupaº are în proprietate un autoturism a cãrui valoare de utilizare-valorificare luatã în calcul a condus la depãºirea de cãtre familia Lupaº a nivelului de venituri pânã la care se acordã ajutorul social pentru asigurarea venitului minim garantat.

Având în vedere cã ajutorul social se acordã în raport de numãrul de persoane din familie ºi veniturile nete lunare ale acestora, calculate potrivit prevederilor art. 8, alin. 1 ºi 2 din Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, familia Lupaº nu s-a încadrat pentru a beneficia de ajutor social.

Referitor la situaþia doamnei Lupaº Viorica, în legãturã cu încadrarea într-o categorie de persoane cu handicap,

precizãm faptul cã, potrivit prevederilor Ordonanþei de urgenþã nr. 102/1999 privind protecþia specialã ºi încadrarea în muncã a persoanelor cu handicap, încadrarea într-una din categoriile de persoane cu handicap ºi acordarea de indemnizaþii nu mai reprezintã o activitate în competenþa Ministerului Muncii ºi Solidaritãþii Sociale, acestea revenind comisiilor de expertizã medicalã a persoanelor cu handicap ºi inspectoratelor de stat teritoriale pentru persoanele cu handicap, aflate în subordinea Secretariatului de Stat pentru Persoanele cu Handicap.

În lumina celor prezentate anterior, în situaþia în care doamna Lupaº Viorica nu beneficiazã de facilitãþile prevãzute de lege pentru persoanele cu handicap sau cele prevãzute de legislaþia de pensii, se vor face demersurile necesare pentru acordarea unui ajutor familial în condiþiile prevãzute de Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 118/1999, aprobatã prin Legea nr. 366/2001. Iar în materialul pe care vi-l prezentãm sunt arãtate ºi condiþiile concrete din legislaþie privitoare la acest aspect.

Vã mulþumesc. Domnul deputat Damian Brudaºca.

## Domnule preºedinte,

În legãturã cu primul rãspuns, aº dori sã atrag atenþia ministerului, cu tot respectul, asupra unei situaþii pe care, probabil, nici ministerul ºi nici comisia judeþeanã nu a luat-o în calcul.

Este vorba de faptul cã, deºi la 23 august 1944 s-a produs prin lovitura de stat o schimbare de regim în România, aceste schimbãri nu s-au resimþit pe întregul cuprins al þãrii.

Se ºtie foarte bine cã în Transilvania, în mod deosebit, a rãmas administraþia aflatã sub control hortist pânã în 1946. De aceea, domnul Vasile Nilcã a fost, ca membru al P.N.Þ.C.D., la data respectivã, preºedinte al Uniunii de Tineret a P.N.Þ.C.D., a fost închis la Sighiºoara pe o perioadã prevãzutã în documentele pe care le-am anexat la întrebare. Este vorba de o sancþiune cu caracter politic ºi o sancþiune cu caracter etnic.

Mai mult decât atât, pentru a întãri cele spuse, vreau sã vã aduc la cunoºtinþã, domnule ministru ºi dumneavoastrã, faptul cã s-a ajuns sã fie sancþionat pe considerente politice ºi etnice de cãtre un fost membru al miºcãrii hortiste din Transilvania, care, întâmplãtor, la data indicatã de petent în documente era ºeful de personal al Universitãþii Agricole din Cluj-Napoca. ªi din acest considerent s-a rãzbunat pe acest cetãþean ºi a dispus sancþiuni care i-au adus prejudicii în ceea ce priveºte profesia ºi calitãþile oficiale pe care le deþinea în momentul respectiv.

Prin urmare, având în vedere faptul cã pânã la 6 martie 1945 nu se poate vorbi cã Transilvania se afla efectiv sub conducere româneascã, cred cã i se poate recunoaºte, cu bunãvoinþã ºi cu înþelegerea situaþiei de fapt, la faþa locului, se poate recunoaºte petentului calitatea de deþinut politic. El a fost arestat de cãtre autoritãþile aflate în funcþiune în momentul respectiv, care se aflau sub conducerea sau sub controlul riguros al trupelor de ocupaþie sovieticã.

Prin urmare, nu mi se pare cã este deplasatã solicitarea petentului, care nu cere sã fie stipendiat în conformitate cu Decretul-lege nr. 118/1990, ci în legãturã cu Legea nr. 189/2000, pentru cã el întruneºte condiþiile. Dacã se cerceteazã cu bunã-credinþã ºi în deplinã cunoºtinþã a adevãrului istoric, veþi constata, domnule ministru, cã are pe deplin dreptul sã i se recunoascã calitatea de deþinut politic în aceastã perioadã ºi, în consecinþã, sã i se aprobe aceste prevederi legale. Nu uitaþi cã are 88 de ani. Mãcar aceºti ultimi ani, câþi îi mai are, unul, doi, trei, sã fie, totuºi, recompensaþi pentru suferinþa pe care a avut-o.

Vã mulþumesc ºi eu.

Domnul deputat Vekov K‡roly, U.D.M.R., este interesat de aplicarea principiului egalitãþii între pensionarii aceleiaºi categorii.

Îl rog pe domnul Petre Ciotloº, ministru secretar de stat, sã-i rãspundã ºi domnului Vekov.

Ca rãspuns la întrebarea domnului deputat Vekov K‡roly, cu privire la neaplicarea principiului legalitãþii în ceea ce priveºte acordarea pensiilor, Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale a formulat urmãtorul rãspuns:

Pânã la data de 1 aprilie 2001, data intrãrii în vigoare a Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ºi alte drepturi de asigurãri sociale, pensiile au fost stabilite conform prevederilor Legii nr. 3 din 1977 privind pensiile de asigurãri sociale de stat ºi asistenþã socialã, diferenþiindu-se în funcþie de vechimea în muncã, retribuþia medie tarifarã realizatã în perioada aleasã ca bazã de calcul ºi grupa de muncã.

Referitor la principiul egalitãþii, acesta se reflectã în modul de calcul al drepturilor de pensii. Astfel, persoanele ale cãror drepturi de pensii au fost stabilite la date diferite au beneficiat de un tratament egal, în sensul cã li s-au aplicat aceleaºi dispoziþii legale.

Faptul cã douã pensii diferã în cuantum, deºi au fost stabilite pe baza unei vechimi în muncã aproximativ egale pentru aceeaºi funcþie, se datoreazã salariilor care au intrat în baza de calcul la pensie, respectiv nivelul contribuþiilor de asigurãri sociale achitate ºi care au fost diferite funcþie de anul înscrierii la pensie.

O egalizare a pensiilor ar conduce la o încãlcare a altui principiu, respectiv cel al echitãþii.

Existenþa unor discrepanþe între pensiile stabilite potrivit legislaþiei anterioare Legii nr. 19/2000 este încã un aspect cunoscut. Aceasta se datoreazã utilizãrii în baza de calcul a pensiilor a salariilor brute, dupã data de 1 aprilie 1992, ºi a sporurilor cu caracter permanent, precum ºi menþinerii prevederii Hotãrârii Guvernului nr. 565 din 1996 mai mult decât se preconizase iniþial, ceea ce a defavorizat creºterea cuantumului pensiilor stabilite în ultimii trei ani comparativ cu cele stabilite anterior.

Toate aceste cauze ar fi putut fi înlãturate dacã nu se amâna introducerea noului sistem de pensii.

Implementarea noului sistem de pensii ºi alte drepturi de asigurãri sociale a întâmpinat dificultãþi inerente unui asemenea început, iar problemele cu care se confruntã în prezent se datoreazã în principal situaþiei economice a perioadei de tranziþie.

Vã mulþumesc. Domnul deputat Vekov K‡roly.

## Stimate domnule preºedinte,

## Domnule secretar de stat,

Dacã-mi permiteþi, eu vã mulþumesc pentru explicaþia foarte minuþioasã pe care mi-aþi dat-o. Cu toate acestea, rãmân cu un sentiment de a nu înþelege din partea dum-

neavoastrã, cel puþin, cele expuse de cãtre mine în ridicarea problemei. Este vorba de faptul cã m-am referit la un caz specific care, de fapt, vizeazã generaþii foarte în vârstã, al cãror numãr este tot mai redus.

Întrebarea mea este: în ciuda explicaþiilor pe care le-aþi dat dumneavoastrã, de ce nu ne putem gândi ºi la o asemenea strategie aplicatã faþã de aceste persoane în vârstã ºi chiar foarte în vârstã, care sã beneficieze mãcar în ultima fazã a vieþii de niºte avantaje de care alþii benficiazã, fiind mult mai tineri. Situaþia oamenilor mai în vârstã este mult mai gravã decât a unora care abia au ieºit acum un an, doi la pensie.

Deci, poate, strategia Guvernului ar putea sã fie regânditã sub acest aspect. De ce trebuie sã aºteptãm ca aceºti oameni sã disparã din imagine, sã moarã, pur ºi simplu, aºteptând poate chiar pe degeaba sã fie corelate pensiile lor?

ªi o a doua problemã legatã de aceasta: dacã puteþi sã-mi daþi ºi în scris rãspunsul dumneavoastrã. Vã mulþumesc foarte mult.

## Vã mulþumesc.

Ultimele trei întrebãri au fost direcþionate cãtre Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor. Ne va rãspunde domnul Gheorghe Predilã, secretar de stat la acest minister.

Am sã-l rog pe Domnia sa sã dea rãspuns pentru domnul deputat Petre Posea, P.S.D. ºi domnul deputat Mihai Nicolescu, P.S.D., urmând ca Domniile lor sã spunã dacã au ceva de completat, iar pentru domnul deputat Marin Anton, P.N.L., rãspuns în scris.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Pentru domnul Posea am urmãtorul rãspuns: Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor a luat iniþiativa ca prin eforturile specialiºtilor proprii, cei de la OCAOTA, Ministerul Agriculturii, de la Regia Pãdurilor, sub conducerea departamentului de specialitate sã identifice toate terenurile degradate care nu se mai preteazã la culturi agricole ºi sã fie folosite, mã refer la cele din proprietatea Agenþiei Domeniului Statului, pentru împãdurire, pentru a le pune în valoare în mod superior.

În conformitate cu legislaþia în vigoare ºi actul normativ Hotãrârea Guvernului nr. 357, în primã instanþã au fost transferate din domeniul privat ºi public al statului 7.696 de ha din Agenþia Domeniului Statului pentru fondul forestier proprietate publicã ºi în administrarea Regiei Naþionale a Pãdurilor.

În prezent se întocmesc documentaþiile tehnico-economice, urmând sã se treacã ulterior la împãdurirea suprafeþelor respective.

De asemenea, o altã suprafaþã de 4.600 ha s-a constituit în perimetre de ameliorare, urmând sã se iniþieze fazele de proiectare ºi execuþie a lucrãrilor de împãdurire în funcþie de fondurile disponibile.

În primul semetru al acestui an s-au împãdurit 510 ha de terenuri degradate, preluate în fondul forestier, iar pe o suprafaþã de 570 de ha din afara fondului forestier s-au creat plantaþii forestiere antierozionale, din care 110 ha sunt perdele de protecþie.

Acesta a fost rãspunsul pentru domnul deputat Posea.

Pentru domnul deputat Mihai Nicolescu:

Principalele activitãþi din campania de toamnã din acest an au fost aprobate prin programul special întocmit într-o ºedinþã a Guvernului ºi ele au în vedere recoltarea culturilor prãºitoare, transportul ºi depozitarea în condiþii corespunzãtoare a producþiei obþinute, eliberarea terenului de resturi vegetale, însãmânþarea cerealelor pãioase de toamnã ºi a rapiþei de toamnã pentru ulei, recoltarea produselor horticole, efectuarea arãturilor pentru însãmânþãrile de primãvarã.

Îl informez cu respect pe domnul deputat cã la ora actualã floarea-soarelui este recoltatã pe 97% din suprafaþã, soia s-a recoltat pe 46% din suprafaþã, porumbul ºi sorgul pe 70% din suprafaþã, sfecla de zahãr pe 11%, cartofii de toamnã s-au recoltat pe 98% din suprafaþa plantatã, iar terenul este eliberat pe 89%.

Vã mulþumesc.

Domnule deputat Posea, mulþumit, da?

Domnul Mihai Nicolescu înþeleg cã doreºte sã spunã ceva.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Mulþumesc domnului secretar de stat. Mi-aº permite ºi eu sã reiterez încã o datã în legãturã cu volumul acesta mare de lucrãri pe care încã le mai avem de realizat ºi, foarte important, timpul scurt pentru efectuarea acestor lucrãri ºi în mod deosebit în aceastã toamnã, cu condiþii deosebite, pentru cã, într-adevãr, în zonele unde nu a plouat în varã toate precipitaþiile care trebuiau sã cadã atunci au cãzut acum ºi sunt zone în care au cãzut în ultimele trei sãptãmâni 200 de milimetri, perioadã în care aproape nu s-a lucrat în câmp.

De aceea, cred cã este bine sã fim alãturi ºi aproape de producãtori, sã ne concentrãm eforturile pentru ca imediat ce se pot efectua lucrãrile, sã putem sã încheiem aceste lucrãri.

În legãturã cu susþinerea, mi-aº permite, ºi cred cã este absolut necesar ca aceste fonduri care vor fi repartizate pentru 2003, probabil, sã ne gândim sã vedem cum putem alimenta creditul agricol, lege care a fost aprobatã atât în Senat, cât ºi în Camera Deputaþilor, ºi cred cã trebuie promulgatã aceastã lege de aºa manierã încât sã putem reaviza o relaþie normalã între producãtori ºi bãnci ºi în felul acesta vom putea, într-adevãr, eficient ºi la timp, sã sprijinim agricultura, agriculturã care va constitui o problemã deosebitã în dialogul pe care îl vom avea cu Comunitatea Europeanã.

Încã o datã, vã mulþumesc pentru rãspunsul primit.

## Vã mulþumesc ºi eu.

Trecem la ultima parte a acestei ºedinþe, la interpelãri. V-aº propune sã prezint întâi interpelãrile depuse în scris, dupã care înþeleg cã mai sunt doi-trei colegi care au depus ºi în scris ºi vor dori ºi sã prezinte foarte pe scurt ºi îmi veþi spune.

Nicolae Vasilescu, Mircea Nicu Toader, Damian Brudaºca, Ioan Miclea Ð 4 interpelãri; Liana Naum, Cãlin Popescu, Florin Iordache, ªtefan Giuglea, Virgil Popescu, Aurel Daraban, Nicolae Enescu, Cornel Popa, Crin Antonescu Ð 2 interpelãri; Eugen Nicolaescu, ªtefan Baban Ð 2 interpelãri; Nicolae Napoleon Antonescu, Carmen Moldovan, Dumitru Bentu, Vasile Suciu, Ion Mocioalcã, Viorica Afrãsinei, Emil Boc, Viorel Coifan Ð 2 interpelãri; Radu Ruºanu, Marius Iriza, Doru Dumitru Palade Ð 2 interpelãri; Emil Rus ºi domnul Barbu Gheorghe Ñ aceºtia au depus în scris. ªi acum, în ordinea pe care o am eu aici, am sã dau cuvântul celor care doresc sã-ºi prezinte în acest cadru interpelãrile.

Domnul Adrian Moisoiu. Va urma domnul Costache Mircea.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

ªi o sã-mi permiteþi ca parþial sã fiu oral ºi parþial sã dau în scris. În primul rând Ð cã am mai multe interpelãri. O primã interpelare se adreseazã domnului prim-ministru ºi are douã pãrþi. În prima parte doresc sã exprim protestul meu faþã de modul în care sunt adresate interpelãrile adresate Domniei sale.

În data de 9 septembrie m-am adresat Domniei sale în legãturã cu trecerea înapoi de la Consiliul Judeþean Mureº la Ministerul Culturii ºi Cultelor a Teatrului Naþional din Târgu Mureº, similar cu modul cum s-a procedat cu Teatrul Naþional ºi Opera din Timiºoara care am revenit la acelaºi minister ca urmare a Ordonanþei de urgenþã nr. 77 din 13 iunie 2002.

Rãspunsul primit doar în scris în 23 septembrie de la Ministerul Culturii ºi Cultelor, deºi îl cerusem ºi oral, este fals ºi, totodatã, paralel cu solicitarea. Sper ca mãcar protestul meu sã fie tratat cu atenþie.

A doua parte. În rãspunsul primit la o interpelare în sesiunea trecutã, domnule prim-ministru, aþi negat faptul cã statul român ºi-a pierdut autoritatea în judeþele Harghita ºi Covasna, lucru cu care, personal, nu sunt de acord.

Iatã cã nr. 40 din 10 octombrie 2002 al revistei ”FlacãraÒ a lui Adrian Pãunescu, adicã revista senatorului P.S.D. ºi preºedinte al Comisiei de culturã a Senatului, la pagina 6...

Domnule Adrian, vã rog frumos, sã prezentãm obiectul întrebãrii, cã nu este declaraþie politicã!

Da, o clipã! Este prezentat articolul: ”Eu garantez cã în 10 ani la Sovata veniþi cu paºaport românesc ºi cu chemare.Ò

Ca urmare, adresez întrebarea: Este adevãrat cã înfiinþarea Euroregiunii Centru reprezintã o extindere a teritoriului þãrii pentru care statul român îºi va pierde autoritatea?

ªi o a doua interpelare pe care o prezint oral este adresatã doamnei ministru al Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii. Este o interpelare mai puþin obiºnuitã. Ca deputat P.R.M., deci al opoziþiei, o felicit pe doamna ministru Ecaterina Andronescu pentru iniþiativa avutã de a turna nectar ºi ambrã în paharul românilor din Topliþa, Harghita: 1) prin înfiinþarea în cel mai tânãr municipiu al României a Facultãþii de Litere ”Miron CristeaÒ, cu secþie de limba românã, pentru a forma pe plan local cadre calificate care sã predea limba statului; 2) pentru cã a intervenit pe lângã Guvernul României, cu suma de 7 miliarde lei pentru finisarea Casei de culturã din localitate.

Sã vã ajute Dumnezeu, doamnã ministru, pentru ca sã reveniþi ºi la statutul elevilor români de la Liceul ”Bolyai FarcasÒ din Târgu Mureº, unde în acest an nu aþi mai dat cifrã de ºcolarizare.

Mai sunt douã interpelãri. Pe acestea am sã le predau pentru Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei ºi Ministerul Tineretului ºi Sportului.

Mulþumesc.

Vã mulþumesc ºi eu.

Domnul Costache Mircea, dupã care urmeazã domnul Ioan Sonea.

Poftiþi, deºi nu avem procedurã la interpelãri, dar nu-s bãiat rãu, e searã, suntem obosiþi, sã nu creãm tensiuni inutile.

## Domnule preºedinte,

Conform art. 163, avem procedurã.

Articolul 163 alin. 2 spune cã în seara de prezentare a interpelãrilorÉ doar subiectul. Aº vrea sã vã rog, cu toatã politeþea ºi...

Am intervenit...

Suntem 35 de înscriºi în seara aceasta, sã putem toþi colegii care, iatã, suntem în salã, sã ne prezentãm pe scurt tema.

Am reþinut.

Domnul Costache Mircea ºi domnul Ioan Sonea, aºa cum v-am rugat, la obiect, mâine dimineaþã avem declaraþii politice ºi declarãm acolo ce avem de declarat. Haideþi sã ne respectãm între noi! Sunt de acord.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor,

Ca urmare a demersului colegei noastre, renunþ la prima interpelare, pe care o voi depune în scris pe adresa Ministerului Justiþiei, ºi expun foarte scurt numai Ð predicatul, subiectul aþi spus?! Ð obiectul interpelãrii adresate domnului ministru Octav Cozmâncã, ministrul adminis-traþiei publice, domnului Petru Lificiu, ministrul apelor ºi protecþiei mediului, domnului ministru Ilie Sârbu, ministrul agricuturii, alimentaþiei ºi pãdurilor.

În legãturã cu un abuz comis de autoritãþile locale din municipiul ºi judeþul Buzãu, adoptarea unei hotãrâri în Consiliul Local Buzãu referitoare la defriºarea a 2,9 ha din parcul Crâng, monument local de mare tradiþie, anexez pentru edificare nu numai extrase de presã, ci ºi hotãrâri ale consiliului municipal prin care se angajau edilii sã nu se atingã de parcul Crâng 99 de ani ºi o hotãrâre a consiliului judeþean prin care aceastã suprafaþã are statutul de rezervaþie.

30 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 147/24.X.2002

De asemenea, anexez tabele cu semnãturi ale cetãþenilor. Nu am strâns pânã acum decât vreo 170, dar voi mai aduce ºi altele.

Mulþumesc.

## **Domnul Corneliu Ciontu:**

Vã mulþumesc.

Domnul Ioan Sonea ºi doamna Viorica Afrãsinei. Înþeleg cã vreþi sã prezentaþi ºi oral.

## **Doamna Viorica Afrãsinei**

**:**

Eu sunt abia la poziþia 28. Poate mai sunt colegi înaintea mea!

Eu nu am de unde sã ºtiu, din cei care au depus în scris, dacã doresc ºi oral. Sã-mi spuneþi acum, cei care doriþi.

Eu îi mai citesc încã o datã, atunci!

Domnul Ioan Sonea. Urmãtorul, doamna Viorica Afrãsinei.

Interpelarea mea este adresatã domnului ministru Octav Cozmâncã. Este vorba de o modalitate interesantã de a repune în drepturi cetãþenii localitãþii Cociu din judeþul Bistriþa Nãsãud. Unei pãrþi dintre cetãþeni i se reduce cu 12% dreptul de proprietate, pentru a se reface o moºie a unui fost conte de la Beclean.

Mulþumesc.

Mulþumesc ºi eu.

Doamna Viorica Afrãsinei. Doamna Liana Naum, doriþi ºi dumneavoastrã? Da.

Lista e mare, o sã vã citesc pe rând acum! Am spus pe rând, pe rând citesc, deci în ordine citesc.

Am fãcut o excepþie cu doamna Viorica, ca sã îi treacã supãrarea. Îmi cer scuze dacã am deranjat pe cineva!

care Ministerul Justiþiei a rãspuns exigenþelor internaþionale privind traficul de fiinþe umane. Aºtept rãspunsul în ºedinþa urmãtoare. Mulþumesc.

## Mulþumesc ºi eu.

Doamna Liana Naum. Dacã domnul Cãtãlin Popescu este ºi doreºte? Pe rând, domnule! Am spus cã pe rând! Am fãcut o singurã excepþie, pentru care mi-am cerut scuze, cu doamna Afrãsinei, în rest vã citesc pe fiecare. Sunt în salã, vin la microfon. Nu sunt, rãmân doar în scris!

Deci domnul Cãtãlin Popescu este? Bun. Dânsul va urma.

Mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã.

Interpelarea mea se adreseazã domnului ministru de interne Ioan Rus ºi subiectul interpelãrii este liberalizarea cãlãtoriilor cetãþenilor români în spaþiul Schengen ºi mãsurile de control la frontierã.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc ºi eu.

Domnul Cãtãlin Popescu. Domnul Florin Iordache este? Poftiþi, dupã domnul Cãtãlin.

## Domnule preºedinte,

Interpelarea mea se adreseazã domnului ministru Octav Cozmâncã, ministrul administraþiei publice, ºi subiectul interpelãrii este legislaþia secundarã în domeniul administraþiei publice locale ºi rugãmintea mea este sã mi se prezinte, în scris ºi oral, care este situaþia actualã a elaborãrii legislaþiei secundare din domeniul administraþiei publice locale.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte,

Îmi pare foarte rãu, reafirm în faþa colegilor respectul pe care îl port, ºi dumneavoastrã ºtiþi lucrul acesta, ºi n-am vrut absolut deloc sã aduc nici o atingere nici unui coleg care este înscris la interpelãri sau care a avut de prezentat interpelãri.

Atâta doar a fost rugãmintea: suntem mulþi în salã, sã ne putem încadra pânã la sfârºitul programului.

Corect. Poftiþi!

În acest sens a fost intervenþia mea anterioarã ºi regret dacã a fost interpretatã altfel.

Interpelarea mea se adreseazã doamnei Rodica Stãnoiu, ministrul justiþiei, ºi se referã la mãsurile prin

Mulþumesc.

Domnul Florin Iordache. ªi domnul ªtefan Giuglea urmeazã.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea mea este adresatã domnului Miron Mitrea, ministrul lucrãrilor publice ºi transportului ºi locuinþei.

Domnule ministru, datoritã faptului cã în perioada 1996Ð2000 în judeþul Olt nu s-au mai construit locuinþe în mãsura cererilor locuitorilor acestui judeþ, vã rog sã precizaþi câte unitãþi locative sunt în execuþie la aceastã datã pe raza judeþului ºi câte sunt prevãzute a fi date în folosinþã în programul Ministerului Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei în perioada 2002Ð2004?

De asemenea, vã rog sã precizaþi ºi în cazul programului de construcþii de sãli de sport în aceastã perioadã. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Urmeazã domnul deputat ªtefan Giuglea, dupã care domnul Virgil Popescu. Este? Este.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea mea se adreseazã domnului ministru Dan Ioan Popescu ºi are ca subiect privatizarea la Bursa de Valori Bucureºti a S.N.P. ”PetromÒ Ñ S.A.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc ºi eu.

Domnul deputat Virgil Popescu. Urmeazã domnul Aurel Daraban.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea mea este adresatã domnului Dan Nica, ministrul comunicaþiilor ºi tehnologiei informaþiei. Are ca temã aplicarea noului plan de numerotare telefonicã naþionalã aprobat prin Ordinul nr. 463 din 2001 ºi doresc în cadrul interpelãrii sã fie clarificatã necesitatea ºi raþiunea aplicãrii unui nou plan de numerotaþie naþionalã, de asemenea, care este justificarea investiþiei ºi implicarea bugetarã în acest domeniu ºi, în ultimã instanþã, care sunt etapele de desfãºurare a acestui plan de numerotaþie telefonicã naþionalã în continuare.

Mulþumesc.

Îl invit pe domnul deputat Aurel Daraban. Va urma doamna Mihaela Ionescu.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea mea se adreseazã domnului ministru Dan Ioan Popescu ºi se referã la Programul de privatizare a Oficiului Participaþiilor Statului ºi Privatizãrii în Industrie pentru anul 2002 ºi, cu niºte clarificãri mai concrete, ce societãþi sunt vizate pentru a fi lansate în acest an. Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

Doamna deputat Mihaela Ionescu. Domnul Nicolae Enescu este? Nu este. Domnul Cornel Popa?

Obiectul interpelãrii mele adresate domnului ministru de externe Geoanã este discrepanþa dintre transparenþa arãtatã de instituþiile statului român faþã de organismele internaþionale ºi lipsa de transparenþã, opacitatea faþã de clasa politicã internã, faþã de membrii Parlamentului.

Întrebam de ce nu pot eu, ca membru al Comisiei de politicã externã, nu pot sã cunosc conþinutul documentelor

negociate de Ministerul de Externe care vor fi în curând supuse Parlamentului.

Mulþumesc.

## Vã mulþumesc ºi eu.

Domnul Cornel Popa înþeleg cã nu este. Au depus în scris. Domnul Nicolae Napoleon Antonescu.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea este adresatã domnului Dan Ioan Popescu, ministrul industriei ºi resurselor.

Precum se ºtie, România face importante eforturi pentru aderarea la NATO. În cadrul acestora se urmãreºte asigurarea standardelor Alianþei în ceea ce priveºte dotarea tehnicã a Armatei române. Având în vedere necesitatea compatibilitãþii dintre dotarea proprie ºi dotarea armatelor din cadrul NATO, doresc sã aflu ce fonduri sunt prevãzute pentru anul 2003 la Societatea MFA Ñ S.A. Mizil, cunoscutã societate de profil, în scopul realizãrii unor maºini blidate modernizate.

Vã mulþumesc.

## Mulþumesc.

Doamna deputat Carmen Moldovan vãd cã nu este. Domnul Dumitru Bentu Urmeazã domnul Vasile Suciu.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea mea se adreseazã domnului Dan Ioan Popescu, ministrul industriei ºi resurselor, ºi vizeazã stadiul restructurãrii ºi privatizãrii sectorului distribuþiei energiei electrice.

Mulþumesc.

Domnul deputat Vasile Suciu. Urmeazã domnul deputat Ion Mocioalcã.

Domnule preºedinte de ºedinþã,

Interpelarea mea se adreseazã domnului ministru Octav Cozmâncã ºi subiectul interpelãrii este stadiul eliberãrii titlurilor de proprietate asupra terenurilor agricole ºi forestiere. Solicit rãspunsul dânsului în scris ºi oral. Mulþumesc.

Domnul deputat Ion Mocioalcã. Urmeazã domnul deputat Vasile Dinu.

## Domnule preºedinte,

Interpelarea mea se adreseazã domnului ministru Ilie Sârbu, ministrul agriculturii, alimentaþiei ºi pãdurilor, ºi are ca subiect valorificarea masei lemnoase provenite din doborâturi ºi rupturi produse ca urmare a calamitãþilor naturale din luna martie în pãdurile situate în nord-estul României.

Mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Domnul Gheorghe Dinu. Urmeazã domnul deputat Barbu Gheorghe.

Întrebarea mea se adreseazã domnului ministru al administraþiei publice Octav Cozmâncã ºi este legatã de urmãtoarele probleme:

Când vor fi pornite sistemele de încãlzire centralizatã în zonele defavorizate din punct de vedere al temperaturilor scãzute 6 luni pe an? Ce se aºteaptã, îmbolnãvirea în masã a populaþiei ºi ieºirea acesteia pe strãzi?! Dacã s-a gândit Ministerul Administraþiei Publice la un sistem care sã ajute populaþia din zonele cu climat rece de lungã duratã, în afara celui generalizat la nivelul întregii þãri? ªi dacã s-a iniþiat vreun calcul care sã ilustreze diferenþa de costuri între ceea ce se consumã acum la bucãtãrii, faþã de o încãlzire normalã, ºtiindu-se cã, de fapt, oamenii dau drumul la gaz în bucãtãrie?

Mulþumesc.

Mulþumesc.

Urmeazã domnul deputat Gheorghe Barbu. Sper cã nu mai e nimeni prezent care nu a prezentat.

Domnule preºedinte de ºedinþã,

Interpelarea mea se adreseazã domnului ministru Dan Ioan Popescu, domnului Ovidiu Muºetescu, preºedintele A.P.A.P.S., ºi domnului Leonard Cazan, ministrul dezvoltãrii ºi prognozei, ºi se referã la perspectiva siderurgiei în zona HunedoaraÐCãlan ºi stadiul creãrii alternativelor.

Foarte pe scurt, situaþia în cele douã oraºe este de-a dreptul disperatã, iar oamenii sunt lipsiþi de speranþã ºi dezorientaþi. Nu o dezvolt, am adresat câteva întrebãri care se referã la: privatizarea distribuþiei energiei electrice din judeþul Hunedoara o datã cu Filiala ”BanatÒ; relansarea economicã a societãþilor comerciale de pe cele douã platforme siderurgice; demararea unor proiecte de ecologizare a unor suprafeþe pe care se gãsesc active ce nu mai sunt folosite, sunt în demolare ºi înfiinþarea unor parcuri industriale în cele douã oraºe.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Corneliu Ciontu:**

Urându-vã o searã tihnitã, vã mulþumesc pentru participare!

**EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI Ñ CAMERA DEPUTAÞILOR**

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 147/24.X.2002 conþine 32 de pagini.**

Preþul 29.728 lei