Stenogramă plen

Doamnelor ∫i domnilor deputaþi,

Declar deschis„ ∫edinþa de ast„zi a Camerei Deputaþilor, anunþ‚ndu-v„ c„ din totalul celor 345 de deputaþi ∫i-au Ónregistrat prezenþa la lucr„ri un num„r de 254. Particip„ la alte acþiuni parlamentare un num„r de 41 de deputaþi, iar 91 sunt absenþi.

Intr„m Ón ordinea de zi ∫i v„ prezint informarea cu privire la iniþiativele legislative Ónregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaþilor ∫i care urmeaz„ s„ fie avizate de comisiile permanente.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 171/2001 pentru aprobarea modific„rii denumirii ∫i clasific„rii m„rfurilor din tariful vamal de import al Rom‚niei, precum ∫i a taxelor vamale de baz„ aferente acestora, adoptat de Senat Ón ∫edinþa din 7 februarie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond – Comisia pentru buget, finanþe, b„nci; pentru avize – Comisia pentru politic„ economic„, reform„ ∫i privatizare, Comisia pentru industrie ∫i servicii, Comisia pentru agricultur„, silvicultur„, industrie alimentar„ ∫i servicii specifice, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„þi.

Termenul de depunere a raportului: 25 februarie 2002.

Œn conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeaz„ a fi dezb„tut Ón procedur„ de urgenþ„.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 188/2001 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Federal al Republicii Austria privind readmisia persoanelor, semnat la Viena la 28 noiembrie 2001, precum ∫i a

Protocolului pentru aplicarea Acordului dintre Guvernul Federal al Republicii Austria privind readmisia persoanelor, semnat la Viena la 28 noiembrie 2001, adoptat de Senat Ón ∫edinþa din 7 februarie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond – Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguranþ„ naþional„; pentru avize – Comisia pentru buget, finanþe, b„nci ∫i Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„þi.

Termenul de depunere a raportului: 25 februarie 2002. Acest proiect urmeaz„ s„ fie dezb„tut, de asemenea, Ón procedur„ de urgenþ„.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 3/2002 privind unele m„suri de ajutor pentru asigurarea condiþiilor minime de subzistenþ„ a echipajelor ambarcate la bordul unor nave maritime de transport ∫i pentru menþinerea Ón siguranþ„ a unor nave aflate Ón patrimoniul C.N.M. îRomline“ – S.A., precum ∫i alocarea unui fond special pentru ™antierul Naval Constanþa, Ón vederea achiziþion„rii de echipamente individuale de protecþie a muncii, adoptat de Senat Ón ∫edinþa din 7 februarie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond – Comisia pentru industrie ∫i servicii; pentru avize – Comisia pentru buget, finanþe, b„nci, Comisia pentru munc„ ∫i protecþie social„, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„þi.

Termenul de depunere a raportului: 25 februarie 2002. Se va dezbate Ón procedur„ de urgenþ„.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 4/2002 privind am‚narea pl„þii Ón vam„ a taxei pe valoarea ad„ugat„ aferent„ importurilor de bunuri efectuate de firma BOMBARDIER TRANSPORTATION Sweden AB, precum ∫i am‚narea exigibilit„þii taxei pe valoarea ad„ugat„ aferente livr„rilor de bunuri ∫i/sau prest„ri de servicii efectuate de persoane

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 16/28.II.2002 juridice rom‚ne c„tre aceast„ firm„ pentru asamblarea a 18 trenuri noi de metrou, adoptat de Senat Ón ∫edinþa din 7 februarie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond – Comisia pentru buget, finanþe ∫i b„nci; pentru avize – Comisia pentru industrie ∫i servicii, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„þi.

Termenul de depunere a raportului: 25 februarie 2002.

Se va dezbate Ón procedur„ de urgenþ„.

Propunerea legislativ„ pentru reabilitarea ∫i modernizarea sistemelor de alimentare centralizat„ cu energie termic„ din unit„þile administrative teritoriale, iniþiat„ de domnul deputat Petre Naidin.

Cu aceast„ propunere legislativ„ au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond – Comisia pentru administraþie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic; pentru avize – Comisia pentru buget, finanþe, b„nci, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„þi.

Termenul depunere a raportului: 5 aprilie 2002.

Propunerea legislativ„ pentru combaterea, completarea ∫i modificarea Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurat„ cu Óncepere de la 6 martie 1945, precum ∫i celor deportate Ón str„in„tate ori constituite Ón prizonieri, iniþiat„ de domnul deputat Pavel Cherescu.

Cu aceast„ propunere legislativ„ au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond – Comisia pentru munc„ ∫i protecþie social„; pentru avize – Comisia pentru buget, finanþe, b„nci, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„þi. Termenul de depunere a raportului: 5 aprilie 2002.

Propunerea legislativ„ pentru completarea Legii nr. 189 din 2 noiembrie 2000 privind Ordonanþa Guvernului nr. 105/1999 pentru acordarea unor drepturi persoanelor persectuate din motive politice de dictatura instaurat„ cu Óncepere de la 6 martie 1945, precum ∫i celor deportate Ón str„in„tate ori constituite Ón prizonieri, iniþiat„ de domnul deputat Pavel Cherescu. Aceasta este alt„ propunere.

Cu aceast„ propunere legislativ„ au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond – Comisia pentru munc„ ∫i protecþie social„; pentru avize – Comisia pentru buget, finanþe, b„nci, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„þi.

Termenul de depunere a raportului: 5 aprilie 2002.

Propunerea legislativ„ privind garantarea pl„þilor, produselor ∫i serviciilor pentru companiile naþionale ∫i societ„þile comerciale cu capital majoritar de stat, iniþiat„ de domnul deputat Mircea Nicu Toader.

Cu aceast„ propunere legislativ„ au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond – Comisia pentru industrie ∫i servicii; pentru avize – Comisia pentru politic„ economic„, reform„ ∫i privatizare, Comisia pentru buget, finanþe, b„nci, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„þi.

Termenul de depunere a raportului: 5 aprilie 2002.

Propunerea legislativ„ privind modificarea Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 17/2000 privind taxa pe valoarea ad„ugat„ ∫i instituirea cotei TVA de 2% la unele produse alimentare, industriale ∫i servicii prestate pentru produc„torii agricoli, iniþiat„ de un num„r de 7 deputaþi P.R.M.

Cu aceast„ propunere legislativ„ au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond – Comisia pentru buget, finanþe, b„nci; pentru avize – Comisia pentru agricultur„, silvicultur„, industrie alimentar„ ∫i servicii specifice, Comisia pentru politic„ economic„, reform„ ∫i privatizare, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„þi.

Termenul de depunere a raportului: 5 aprilie 2002. Propunerea legislativ„ pentru susþinerea edit„rii, comercializ„rii, difuz„rii ∫i promov„rii c„rþii rom‚ne∫ti, iniþiat„ de un num„r de 3 deputaþi P.R.M.

Cu aceast„ propunere legislativ„ au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond – Comisia pentru buget, finanþe, b„nci; pentru avize – Comisia pentru cultur„, arte ∫i mijloace de informare Ón mas„, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„þi.

Termenul de depunere a raportului: 5 aprilie 2002.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Rom‚nia ∫i Statele Unite ale Americii privind Statutul Forþelor Statelor Unite ale Americii Ón Rom‚nia, semnat la Washington, la 30 octombrie 2001, primit de la Administraþia Prezidenþial„.

Cu acest proiect de lege se propune a fi sesizate, Ón vederea aviz„rii, urm„toarele comisii: Ón fond — Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguranþ„ naþional„; pentru avize – Comisia pentru buget, finanþe, b„nci, Comisia pentru politic„ extern„, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„þi.

Termenul de depunere a raportului: 25 februarie 2002. Procedur„ de urgenþ„.

Œn continuare, v„ informez c„ v„ puteþi exercita dreptul de sesizare a Curþii Constituþionale asupra urm„toarelor legi:

— Legea privind respingerea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 78/2001 pentru completarea art. 116 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea ∫i funcþionarea Curþii de Conturi;

— Legea privind respingerea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 101/2001 pentru completarea art. 17 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea ∫i funcþionarea Curþii de Conturi;

— Legea pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 131/2000 privind instituirea unor m„suri pentru facilitarea exploat„rii porturilor;

— Legea pentru aderarea Rom‚niei la Protocolul la Convenþia privind elaborarea unei farmacopei europene, adoptat„ la Strasbourg la 22 iulie 1964, adoptat la Strasbourg la 16 noiembrie 1989;

— Legea pentru aderarea Rom‚niei la Acordul privind adoptarea de reglement„ri tehnice mondiale aplicabile autovehiculelor, precum ∫i echipamentelor ∫i componentelor ce pot fi montate ∫i/sau utilizate pe autovehicule, Óncheiat la Geneva la 25 iunie 1998;

— Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 147/2001 pentru ratificarea Aranjamentului stand-by dintre Rom‚nia ∫i Fondul Monetar Internaþional ∫i a Memorandumului cu privire la politicile economice ∫i financiare ale Guvernului Rom‚niei Ón perioada 2001–2002, convenite prin schimb de scrisori Óntre Bucure∫ti ∫i Washington, prin scrisoarea din 17 octombrie 2001 a Ministerului Finanþelor Publice ∫i B„ncii Naþionale

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 16/28.II.2002 a Rom‚niei ∫i r„spunsul din 31 octombrie 2001 al Fondului Monetar Internaþional.

Doamna deputat Smaranda Dobrescu.

V„ mulþumesc, domnule pre∫edinte de ∫edinþ„.

Prin prezenta informare, Comisia pentru munc„ ∫i protecþie social„ aduce la cuno∫tinþa plenului Camerei Deputaþilor c„ prin Adresa nr. 19 din 6 februarie 2002 Biroul permanent a transmis comisiei spre examinare, Ón vederea Óndeplinirii procedurii de informare a Camerei Deputaþilor, dou„ documente adoptate de Conferinþa Internaþional„ a Muncii cu ocazia celei de-a 89-a Sesiuni de la Geneva din iunie 2001, referitoare la:

1. Convenþia nr. 184 privind securitatea ∫i s„n„tatea Ón agricultur„;

2. Recomandarea nr. 192 privind securitatea ∫i s„n„tatea Ón agricultur„.

Preciz„m c„, Ón conformitate cu prevederile art. 19 al Constituþiei Organizaþiei Internaþionale a Muncii, astfel de documente ce reprezint„ norme internaþionale ale muncii, adoptate la Conferinþa Internaþional„ a Muncii, se supun autorit„þilor naþionale competente Ón termen de un an de la Óncheierea sesiunii.

Drept urmare, inform„m plenul Camerei Deputaþilor de aceste documente care se g„sesc la comisie, unde pot fi consultate de cei interesaþi, urm‚nd ca ele s„ fie notificate Biroului Internaþional al Muncii de c„tre ministrul muncii ∫i solidarit„þii sociale spre a fi incluse Ón raportul Óntocmit de c„tre acesta, ce urmeaz„ a fi prezentat Conferinþei Internaþionale a Muncii din iunie 2002.

V„ mulþumesc pentru atenþie.

## Da ∫i eu v„ mulþumesc.

S„ proced„m la constituirea unor comisii de mediere. Deputaþii propu∫i Ón comisia de mediere pentru soluþionarea textelor adoptate Ón redact„ri diferite de c„tre cele dou„ Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 36/2001 privind regimul preþurilor ∫i tarifelor reglementate, care se stabilesc cu avizul Oficiului Concurenþei: Bivolaru Ioan, Vasile Aurelia, Chiriþ„ Dumitru – Grupul parlamentar al P.S.D.; Buzea Cristian Valeriu, Miclea Ioan – Grupul parlamentar al P.R.M.; Albu Gheorghe – Grupul parlamentar al P.D.; Anton Marin – Grupul parlamentar al P.N.L.

Cine este pentru? V„ mulþumesc.

Voturi Ómpotriv„? Abþineri? Unanimitate.

Comisia de mediere pentru soluþionarea textelor adoptate Ón redact„ri diferite de c„tre cele dou„ Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 112/2001 privind sancþionarea unor fapte s„v‚r∫ite Ón afara teritoriului þ„rii de c„tre cet„þeni rom‚ni sau de persoane f„r„ cet„þenie domiciliate Ón Rom‚nia: C„∫unean Vlad Adrian, Neagu Ion, Timi∫ Ioan – Grupul parlamentar al P.S.D.; Hogea

Vlad Gabriel, Moi∫ V„s„lie – Grupul parlamentar al P.R.M.; Székely Ervin-Zoltán – Grupul parlamentar al U.D.M.R.; Dorel Dorian – Grupul parlamentar al minorit„þilor naþionale.

Cine este pentru? V„ mulþumesc.

Voturi Ómpotriv„? Abþineri? Unanimitate.

Comisia de mediere pentru soluþionarea textelor adoptate Ón redact„ri diferite de c„tre cele dou„ Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 85/1999 privind transmiterea, cu titlu gratuit, a unui imobil care a aparþinut Bisericii Evanghelice C.A. din Rom‚nia — Comunitatea evanghelic„ C.A. Sibiu: Dumitriu Carmen, Cazimir ™tefan, Timi∫ Ioan – Grupul parlamentar al P.S.D.; Moi∫ V„s„lie – Grupul parlamentar al P.R.M.; Boc Emil – Grupul parlamentar al P.D.; Mogo∫ Ion – Grupul parlamentar al P.N.L.; Tamás Sándor – Grupul parlamentar al U.D.M.R.

Cine este pentru? V„ mulþumesc.

Voturi Ómpotriv„? Abþineri? Unanimitate.

Da. V„ mulþumesc.

Din partea comisiei sesizate Ón fond, domnul pre∫edinte al comisiei, Ionel Olteanu.

V„ mulþumesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor deputaþi,

Œn conformitate cu prevederile art. 89 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, Comisia juridic„, de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 16/28.II.2002 disciplin„ ∫i imunit„þi a fost sesizat„ pentru dezbaterea Ón fond cu proiectul de Lege pentru ratificarea Statutului Curþii Penale Internaþionale, adoptat la Roma la 17 iulie 1998, dup„ ce a primit avizul favorabil al Consiliului Legislativ ∫i avizul Comisiei pentru politic„ extern„.

Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„þi a adoptat acest proiect de lege cu majoritate de voturi ∫i v„ supun spre aprobare textul proiectului de Lege privind Statutul Curþii Penale Internaþionale, astfel cum v-a fost prezentat.

Statutul Curþii Penale Internaþionale nu d„ posibilitatea nici a unor rezerve, nici a unor declaraþii interpretative.

Din expunerea iniþiatorului s-a menþionat foarte clar c„ exist„ nu numai responsabilitatea Ón ceea ce prive∫te integrarea european„ ∫i euroatlantic„, dar exist„ chiar o tradiþie rom‚neasc„ Ón aceast„ materie.

V„ amintesc c„ profesorul Vespasian Pela, Ón 1919, imagina prima Curte Penal„ Internaþional„. Œn 1924, acela∫i profesor susþinea Ón Conferinþa Interparlamentar„ de la Berna lucrarea îCriminalitatea colectiv„ a statelor ∫i dreptul penal Ón viitor“.

Iat„ deci c„ tradiþiile juridice rom‚ne∫ti sunt Ón armonie cu voinþa politic„ de ast„zi pentru a ratifica Statutul Curþii Penale Internaþionale, un document care prive∫te sancþionarea crimelor grave, categorii de crime ca genocidul, crimele de r„zboi, crimele Ómpotriva umanit„þii, agresiunea.

Statutul Curþii Penale Internaþionale prevede, Ón mod foarte clar, o jurisdicþie complementar„. Prin urmare, nu credem c„ exist„ impedimente majore Ón leg„tur„ cu adoptarea acestui proiect ∫i ratificarea Statutului Curþii Penale Internaþionale.

V„ mulþumesc.

Da. V„ mulþumesc.

Dac„ grupurile parlamentare doresc s„ participe la dezbateri?

Da, poftiþi, domnule Moi∫!

Domnule pre∫edinte de ∫edinþ„, Domnilor colegi,

Acest proiect de lege va pune pentru prima dat„ Ón chestiune renunþarea unor atribute ale suveranit„þii statului rom‚n. De aceea, acest vot va fi, Ón primul r‚nd, un vot de con∫tiinþ„.

Din punctul nostru de vedere, al Grupului parlamentar al P.R.M., suntem con∫tienþi de faptul c„ pentru a ne integra Ón structurile europene ∫i euroatlantice trebuie _volens nolens_ s„ renunþ„m la unele atribute ale statului rom‚n. Ceea ce se pune Ón discuþie Óns„ vizavi de acest proiect de lege este Ónc„lcarea aproape a tuturor principiilor dreptului penal pe care fiecare dintre noi juri∫tii leam Ónv„þat la facultate.

Œn acest moment, fiecare deputat va trebui s„ r„spund„ la o Óntrebare: renunþ„m at‚t de u∫or la toate atributele prev„zute Ón partea general„ a Codului penal, la toate principiile fundamentale ale dreptului penal, de dragul unei iluzorii integr„ri Ón structurile europene ∫i euroatlantice? Pentru c„, a∫a cum a fost prezentat, de

altfel, ∫i de c„tre iniþiatorul proiectului de lege, aici nu putem face absolut nici un fel de comentariu. Fie accept„m Statutul Curþii, a∫a cum este el, fie Ól respingem. Nu exist„ o cale de mijloc, a-l discuta, a-l comenta, a face ad„ugiri, ∫ters„turi etc.

Din punctul nostru de vedere, al grupului parlamentar, vreau s„ v„ spun c„ timpul de la Ónvestirea noastr„ cu judecarea acestui proiect de lege ∫i p‚n„ la punerea lui pe ordinea de zi a fost cam scurt, n-am reu∫it s„-l parcurgem Ón toate dimensiunile sale ∫i n-am reu∫it s„ ne form„m o p„rere unanim„. Aceasta este raþiunea pentru care la Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„þi reprezentanþii no∫tri Ón comisie s-au abþinut de la vot.

O ultim„ observaþie. Mi s-ar fi p„rut normal ca un proiect de o asemenea importanþ„ s„ fi fost supus dezbaterii ∫i societ„þii civice ∫i s„ fi fost ascultate ∫i p„rerile speciali∫tilor Ón drept penal de la facult„þile de drept din þar„ pentru a ne face o p„rere Ón final.

V„ mulþumesc pentru atenþie.

Da. Alte opinii din partea grupurilor parlamentare? Domnule Boc, poftiþi, din partea Grupului parlamentar al P.D.

V„ mulþumesc, domnule pre∫edinte.

Grupul parlamentar al P.D. va vota Statutul de la Roma al Curþii Penale Internaþionale. Motivaþia este, Ón primul r‚nd, de natur„ politic„, av‚nd Ón vedere faptul c„ acest Statut de la Roma al Curþii Penale Internaþionale este inclus pe lista celor mai importante 25 de documente ale secolului XX ∫i a fost promovat„ o campanie de accelerare a procesului de ratificare, inclusiv la nivelul Consiliului Europei ∫i al Uniunii Europene, Ón speranþa c„ acesta va fi nu numai un instrument pentru promovarea justiþiei, dar ∫i un instrument pentru Óncurajarea p„cii.

Este important ca Rom‚nia s„ se afle printre primele 60 de þ„ri din lume care vor ratifica statutul ∫i este cunoscut faptul c„ deja 53 de þ„ri au ratificat acest statut, Rom‚nia urm‚nd s„ aib„ un judec„tor la aceast„ Curte Penal„ Internaþional„, Ón condiþiile Ón care se va afla Ón primele 60 de þ„ri care vor ratifica Statutul Curþii Penale Internaþionale.

Este adev„rat c„ unele dintre obiecþiile formulate aici ∫i Ón cadrul comisiei sunt adev„rate. Sunt de acord cu unele din obiecþiile formulate de colegul meu Moi∫, c„ acest statut ar fi necesitat o dezbatere mai ampl„, mai ales Ón r‚ndul clasei juri∫tilor din Rom‚nia. Credem Óns„ c„ timpul nu este foarte Óng„duitor cu noi ∫i acest lucru poate fi remediat foarte bine cu ocazia procesului de revizuire a Constituþiei.

Altfel spus, Partidul Democrat d„ ast„zi un vot favorabil ∫i propune un vot favorabil acestui statut al Curþii Penale Internaþionale, cu condiþia ca, o dat„ cu declan∫area procedurii de revizuire a Constituþiei, s„ fie f„cute acele modific„ri pentru a putea corela prevederile interne cu standardele internaþionale Ón materie de justiþie ∫i avem Ón vedere Ón special aici modificarea prevederilor constituþionale cu privire la extr„dare ∫i expulzare, Ón

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 16/28.II.2002 sensul introducerii Ón conþinutul Constituþiei a unor prevederi potrivit c„rora extr„darea cet„þenilor rom‚ni s„ fie acordat„ Ón baza tratatelor internaþionale la care Rom‚nia este parte ∫i pe baz„ de reciprocitate.

De asemenea, trebuie Ón mod obligatoriu s„ consacr„m Ón textul Constituþiei prioritatea regulilor generale ale dreptului internaþional public faþ„ de dreptul intern ∫i acest lucru s„ fie considerat ca o norm„ general obligatorie ∫i nu cum este acum, doar pentru problematica drepturilor omului.

Da. Din partea U.D.M.R., domnul Székely Ervin-Zoltán.

## Domnule pre∫edinte,

## Stimaþi colegi,

Grupul parlamentar U.D.M.R. va vota favorabil acest proiect de Lege de ratificare a Statutului Curþii Internaþionale Penale din considerente Ón primul r‚nd politice ∫i nu a∫ dori s„ repet ceea ce a spus colegul meu Ónaintea mea de la acest microfon, dar consider„m c„ ratificarea acestui act normativ de o importanþ„ deosebit„ este o condiþie esenþial„, a∫ putea s„ spun c„ este o condiþie _sine qua non_ a integr„rii Rom‚niei Ón structurile euroatlantice.

Este adev„rat c„ din punct de vedere strict juridic, din punct de vedere strict profesional, sunt unele probleme de constituþionalitate.

Pe de alt„ parte Óns„, noi suntem sau am Ónceput deja un proces de reformare a Constituþiei, partidele politice au elaborat proiectele sau propunerile pentru modificarea Constituþiei ∫i consider„m c„, dac„ vom ratifica acest act normativ, vom avea un nou instrument care trebuie avut Ón vedere o dat„ cu modificarea Constituþiei.

De aceea, Grupul parlamentar U.D.M.R. va vota Ón favoarea adopt„rii acestui act normativ.

V„ mulþumesc.

Dac„ alte grupuri parlamentare doresc s„ participe la dezbateri? Nu.

Domnul Ionel Olteanu, pre∫edintele comisiei.

## Domnule pre∫edinte,

## Stimaþi colegi,

Sigur c„ unele observaþii reprezint„ preocup„ri mai mult sau mai puþin justificate ale colegilor juri∫ti referitoare la noutatea acestei reglement„ri.

Pe de alt„ parte, m„ v„d nevoit s„ v„ informez, stimaþi colegi, c„ acest proiect de Lege privind Statutul Curþii Penale Internaþionale a fost Ónregistrat la comisie Ón 20 decembrie 2001 ∫i a fost adoptat de comisie la 13 februarie 2002. Comisia a procedat de trei ori la examinarea acestui proiect, am‚n‚nd de dou„ ori pentru a audia ∫i p„rerile unui expert consultant implicat Ón aceste negocieri care au configurat Statutul Curþii Penale Internaþionale.

Deci, sub aspectul timpului, cred c„ nu puteam Ónt‚rzia mai mult dec‚t am f„cut-o deja — sunt Ónc„ 7 state, sper„m ca ∫i Rom‚nia s„ fie printre aceste 7 state — pentru ca acest Statut al Curþii Penale Internaþionale s„ poat„ Ón sf‚r∫it s„ intre Ón vigoare. Este o exigenþ„, dac„ vreþi, a lumii de ast„zi Ón care Rom‚nia trebuie s„ joace un rol activ ∫i, a∫a cum am mai menþionat, l-a jucat.

Pe de alt„ parte, a∫ vrea s„ menþionez c„ oricum modific„rile constituþionale sunt Ón curs de a fi g‚ndite, negociate ∫i, sper„m, finalizate Ón cur‚nd. Prin urmare, nu exist„ un risc major Ón leg„tur„ cu eventualele dificult„þi, eventualele texte care ar putea p„rea Ón ochii unor colegi, cu mai mult„ sau mai puþin„ dreptate, contradictorii Ón raport de textele constituþionale.

Œn sf‚r∫it, a∫ vrea s„ amintesc c„ exist„ o jurisdicþie supranaþional„, funcþioneaz„ foarte bine, este vorba de Curtea European„ a Drepturilor Omului care a presupus cedare de suveranitate, f„r„ s„ Ónsemne modificarea Constituþiei. Sigur c„ natura acestei jurisdicþii europene este diferit„ de cea a Curþii Penale Internaþionale.

Un ultim aspect a∫ vrea s„ amintesc, ∫i anume faptul c„ statutul este un instrument procedural, are Ón primul r‚nd un caracter complementar, subsidiar, adiacent. El nu are funcþia de a defini sau Óncrimina noi infracþiuni, ci codific„ parþial faptele penale care cad sub incidenþa dreptului internaþional.

Competenþa Curþii Penale Internaþionale este, prin urmare, restrictiv„ ∫i limitat„ printr-o combinaþie de elemente prealabile care definesc Óntinderea, conþinutul, modalit„þile ∫i criteriile de acceptare a jurisdicþiei. Al„turi de complementaritate, pe parcursul dezbaterilor Ón comitetul preg„titor al Statutului Curþii Penale Internaþionale s-au exprimat opinii Ón favorarea principiilor jurisdicþiei inerente universale, automate sau consensuale.

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

Da. ™i eu v„ mulþumesc.

Titlul legii. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Urmeaz„ ca proiectul s„ fie supus votului final Óntr-o ∫edinþ„ special„ de vot.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 16/28.II.2002 Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 108/2001 privind exploataþiile agricole.

V„ rog s„ deschideþi raportul.

La poziþia 1 din raport avem un text comun propus de comisie.

Aveþi obiecþii?

## **Domnul Ludovic Mardari**

**:**

Am un punct de vedere general referitor la toate soluþiile prezentate de comisie.

Poftiþi!

Domnule pre∫edinte,

## Stimaþi colegi,

Nu putem fi de acord cu soluþia adoptat„ de comisia de mediere, deoarece a acceptat, practic, varianta Senatului, variant„ c„reia Ói repro∫„m urm„toarele:

1. Nu este reglementat„ modalitatea de Ónregistrare juridic„ a exploataþiilor agricole. Œn consecinþ„, o exploataþie de mii de hectare se poate Ónscrie doar la consiliul local, f„r„ s„ pl„teasc„ dec‚t impozitul pe teren, ca oricare asociaþie familial„, f„r„ s„ mai pl„teasc„ celelalte d„ri la stat, cum este cazul societ„þilor comerciale care au obiect de activitate agricultura. Apare o discriminare nepermis„.

2. Œn varianta Senatului, milioanele de produc„tori agricoli care deþin suprafeþe mici nu vor mai beneficia de subvenþie pe produs, chiar dac„ vor face dovada c„ au predat produse agricole la fondul pieþei.

Œn consecinþ„, propun s„ vot„m varianta Camerei Deputaþilor, care nu prezint„ cele dou„ neajunsuri amintite. Œn varianta Camerei Deputaþilor se prevede existenþa exploataþiilor comerciale ∫i a exploataþiilor familiale. Exploataþiile comerciale care au suprafeþe mari urmeaz„ s„ se Ónscrie conform Legii nr. 31 sau nr. 36 ∫i, ca urmare, vor pl„ti toate d„rile prev„zute de legile Ón vigoare, iar exploataþiile familiale care au suprafeþe mai mici, Óntr-adev„r, se pot Ónscrie la consiliul local, urm‚nd s„ pl„teasc„ doar impozitul pe teren.

Indiferent de m„rimea acestor exploataþii, toþi cei care fac dovada pred„rii unor produse agricole la fondul pieþei vor beneficia de subvenþii pe produs. Singura diferenþ„ Óntre exploataþiile familiale ∫i exploataþiile comerciale, precum ∫i Óntre asociaþiile familiale ∫i produc„torii individuali este c„ exploataþiile comerciale la care este vorba de suprafeþe mari de peste 110 hectare, respectiv 50 de hectare Ón zona de munte, Ón cazul acestora va exista facilitatea privind obþinerea de credite agricole pentru investiþii.

Aceasta ar fi singura diferenþiere Ón varianta Camerei Deputaþilor. Ca urmare, susþin s„ votaþi varianta Camerei Deputaþilor. Œn comisia de mediere din care am f„cut ∫i eu parte, eu am votat Ómpotriva soluþiei adoptate.

Mulþumesc.

Stimate coleg, avem aici mai multe situaþii. La unele poziþii au fost adoptate poziþiile Camerei, la altele, poziþia Senatului ∫i avem ∫i ni∫te poziþii la care e text comun.

Am Ónþeles opinia dumneavoastr„ referitor la a vota poziþia Camerei ∫i a respinge poziþia Senatului. Spuneþi-mi la textele comune. Prima poziþie care am spus-o.

Domnule pre∫edinte, dac„-mi permiteþi!

Dup„ ce primele dou„ articole, primele dou„ poziþii din raportul de mediere au fost acceptate Ón varianta Senatului, practic, varianta Camerei Deputaþilor a c„zut ∫i a trebuit s„ se adopte varianta Senatului.

Deci s„ respingem textul comun, pentru c„ asta nu e varianta Senatului.

Trebuie respins ∫i textul comun. S„ r„m‚n„ varianta Camerei Deputaþilor.

Mulþumesc.

Am Ónþeles. Deci dumneavoastr„ sunteþi pentru varianta Camerei Deputaþilor.

Da. Poftiþi!

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Agricultura intr„ mereu Ón dezbateri furtunoase, agricultura este mereu Ón discuþia Parlamentului.

Iat„ c„ ∫i exploataþiile agricole genereaz„ o furtun„ Óntreag„, ca s„ zic a∫a, dar pe care o putem lini∫ti dac„ ne aplec„m cu puþin„ atenþie asupra textului care a fost Ón divergenþ„ Ón cele dou„ comisii de mediere.

A∫ vrea s„ v„ spun numai ca discuþie general„ c„ nici nu putem fi de acord Ón totalitate cu textul Senatului, care creeaz„ diferenþieri, care creeaz„ discrimin„ri Óntre suprafeþele pe care le deþin produc„torii agricoli. De aceea, s„-mi Óng„duiþi ca la fiecare poziþie din textul redactat Ón comisia de mediere s„ solicit„m intervenþia colegilor din toate partidele ∫i s„ mergem la vot potrivit opþiunilor dumneavoastr„, dar f„c‚ndu-v„ Ónt‚i ∫i o propunere din partea noastr„.

V„ mulþumesc.

Domnule deputat, am vrut s„ supun la vot poziþia 1. Dac„ tot sunteþi la microfon, faceþi cunoscut„ poziþia Grupului P.S.D. faþ„ de textul comisiei de mediere.

La poziþia 1?

Este textul comun.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 16/28.II.2002

Œl vot„m sau Ól respingem?

Œl vot„m.

Bun. Deci asta este opinia grupului, nu?

Da.

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

Bine. Mai sunt alte grupuri. Dac„ doresc s„ Ó∫i exprime opinia cu privire la poziþia asta? Nu. Bun.

Eu trebuie s„ supun Ónt‚i textul comisiei de mediere. Dac„ o s„ cad„, atunci se presupune c„ r„m‚ne textul nostru, al Camerei Deputaþilor.

Cine este pentru textul comisiei de mediere? Num„raþi, v„ rog! 76 voturi pentru.

Voturi contra? 25 de voturi contra.

Abþineri? O abþinere.

Cu 76 voturi pentru, 25 de voturi contra ∫i o abþinere, a trecut textul comun propus de comisia de mediere la poziþia 1 a raportului.

## **Domnul Gheorghe Predil„ —** _secretar de stat Ón_

_Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ∫i P„durilor_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

La poziþia 2 suntem ∫i noi de acord cu textul comun, deoarece noþiunea de comercial„ sau familial„ Óncepe s„ se diferenþieze de la art. 4.

## **Domnul Ludovic Mardari**

**:**

Nu mai apare deloc.

Am Ónþeles. Guvernul este pentru textul comun. Cine este pentru textul acesta comun? Num„raþi. 62 voturi pentru.

Voturi contra? Num„raþi. 28 voturi contra.

Abþineri? Nu sunt.

S-a adoptat textul comun.

Poziþia 3. La poziþia 3 din raport s-a adoptat varianta Senatului de c„tre comisie.

Comisia de mediere a adoptat varianta Senatului. Eu asta spun.

Noi propunem s„ votaþi poziþia Camerei Deputaþilor.

Poziþia a doua a raportului. Avem tot un text comun.

Susþinem textul comun.

Alte grupuri doresc? Poftiþi!

Domnule pre∫edinte,

Stimaþi colegi,

Dac„ acest articol, art. 3 de la poziþia 2 din raport, nu este acceptat Ón varianta Camerei Deputaþilor, tot ceea ce urmeaz„ poate s„ continue pe varianta Senatului, pentru c„ Ón cazul Ón care acest articol nu este acceptat Ón varianta Camerei Deputaþilor, Óntreaga logic„, Óntreaga g‚ndire pentru care a muncit Comisia pentru agricultur„ Ón Camera Deputaþilor va pica ∫i Ón continuare, practic, este varianta Senatului.

V„ mulþumesc.

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

Da. ™i eu v„ mulþumesc.

Alte grupuri, dac„ doresc s„-∫i expun„ opinia? Nu doresc.

Eu v„

V„ propunem textul Camerei Deputaþilor.

De ce? Poftiþi ∫i explicaþi de ce.

V„ propunem varianta Camerei Deputaþilor Óntruc‚t aceasta prevede ∫i posibilitatea ca exploataþiile agricole familiale sub limita aceea de 110 hectare, de 50, respectiv de 25 de hectare s„ poat„ s„ fie conduse ∫i de produc„torul agricol.

Œn varianta Senatului se spune clar c„ toate exploataþiile agricole sunt conduse sau administrate de personal calificat tehnic ∫i economic Ón domeniul agricol. Or, un cet„þean, un þ„ran care are 20 sau 30 de hectare cred c„ poate s„-∫i conduc„ singur, f„r„ s„-∫i mai angajeze personal tehnic calificat.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 16/28.II.2002 De aceea, v-a∫ ruga s„ fiþi de acord cu varianta Camerei, care prevede pentru exploataþiile agricole familiale, deci sub acea limit„ pentru exploataþii mari, s„ fie conduse ∫i administrate de respectivii proprietari atestaþi Ón preg„tirea agricol„.

V„ mulþumesc.

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

Bun. Am Ónþeles.

Eu v„

Abþineri sunt? Nu sunt.

A r„mas acest text al Senatului.

## **Domnul Ionel Olteanu**

**:**

Lit. A. V„ rug„m frumos.

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

A, da! Aici avem un text mai mare, este vorba de alin. 1. Acum, la lit. A, tot Ón cadrul acestei poziþii, este textul Camerei Deputaþilor. Nu-l mai

Abþineri? Nu sunt.

S-a adoptat acest text comun. La poziþia 8 este varianta Senatului. Dac„ aveþi obiecþii?

Avem obiecþii. Cerem s„ votaþi varianta Camerei Deputaþilor.

Bine. Eu pun la vot aceast„ variant„. Dac„ nu e votat„, atunci Ónseamn„ c„ automat consider„m c„ este varianta Camerei.

Cine este pentru varianta Senatului ? Nu este nimeni. Deci avem la aceast„ poziþie 8 a raportului varianta Camerei.

La poziþia 9 din raport avem textul Senatului.

Nu, nu suntem de acord. V„ propunem s„ votaþi varianta Camerei Deputaþilor, unde apar exploataþiile agricole familiale destul de clar.

Am Ónþeles. Mai sunt alte obiecþii? Da, domnule Bruda∫ca. Poftiþi!

Eu nu sunt agricultor, Óns„ constat c„, nevot‚nd articolul care define∫te exploataþiile comerciale ∫i exploataþiile agricole familiale, intr„m oarecum Ón contradicþie adopt‚nd aceast„ variant„ a Camerei Deputaþilor. Eu, din punct de vedere logic, doresc s„ atrag atenþia plenului asupra acestei inadvertenþe ∫i s„ g„siþi soluþia care s„ fie Ón concordanþ„ cu logica.

Œn acest stadiu al procedurii, nu putem s„ admitem dec‚t o variant„ sau alta. Nu putem umbla s„ modific„m, s„ facem un text de compromis Ón plenul Camerei.

Da. Poftiþi, domnule deputat!

Cu Óng„duinþa dumneavoastr„, a∫ vrea s„ explic. Stimate domnule coleg, la poziþia 4 la care faceþi referire dumneavoastr„, acolo se spune îexploataþiile agricole comerciale“ ∫i este vorba de conducerea lor, de administrarea lor. O asociaþie agricol„ comercial„ Ónseamn„ un personal calificat. Noi vorbim de asociaþii familiale care Ónseamn„ totu∫i ∫i altceva. Ceva mai simplu.

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

Da. V„

V„ propunem s„ votaþi textul Camerei Deputaþilor.

Cine este pentru varianta Senatului? Nu este nimeni. R„m‚ne aceast„ variant„ a Camerei Deputaþilor.

La poziþia 11 este textul Camerei Deputaþilor. Œl consider„m adoptat.

La poziþia 12 este varianta Senatului.

V„ propunem soluþia Camerei Deputaþilor.

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

Cine este pentru varianta Senatului? Nu este nimeni. La poziþia 12 din raport r„m‚ne varianta Camerei.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 16/28.II.2002 La poziþia 13 din raport este poziþia Camerei, votat„ de comisia de mediere. O consider„m adoptat„.

La fel la poziþia 14. La fel la poziþia 15.

La ultima poziþie a raportului, la poziþia 16, este un text comun. E vreo obiecþie? Nu este.

V„

viar„. La poziþia 1 este textul Camerei Deputaþilor. Œl consider„m adoptat.

Poziþia a 2-a, textul Camerei Deputaþilor. Adoptat.

Poziþia a 3-a, textul Camerei Deputaþilor. Œl consider„m adoptat.

Va fi supus votului Óntr-o ∫edinþ„ special„ de vot. Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 82/2001 privind stabilirea formelor de sprijin financiar pentru unit„þile de cult, aparþin‚nd cultelor religioase recunoscute din Rom‚nia.

V„ rog s„ observaþi c„ exist„ o singur„ poziþie, dar cu dou„ alineate.

La alin. 1 s-a adoptat un text comun. Sunt obiecþii? Nu sunt. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt.

S-a adoptat.

La punctul 2 este textul Camerei Deputaþilor, este adoptat.

Urmeaz„ s„ fie supus votului Óntr-o ∫edinþ„ special„ de vot.

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 123/2000 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 35/1994 privind timbrul literar, cinematografic, teatral, folcloric ∫i al artelor plastice.

Avem mai multe poziþii. La poziþia 1 avem dou„ puncte.

La primul avem un text comun. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. La punctul 2 al poziþiei 1 este textul Senatului. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. V„ mulþumesc. Adoptat. La punctul 2 care are mai multe litere. La lit. a) este textul Camerei Deputaþilor. Este adoptat. La lit. b) este textul Camerei Deputaþilor. Este adoptat. La lit. c) este textul Senatului. Sunt obiecþii? Cine este pentru? V„ mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Adoptat. ™i ultimul alineat este, de asemenea, textul Senatului. Dac„ sunt obiecþii? Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Adoptat. La punctul 3 al raportului avem un text comun. Aveþi comentarii? Nu. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Adoptat. La poziþia 4 este textul Senatului. Dac„ sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Poziþia 4 — adoptat„.

V„ mulþumesc.

Dac„ din partea comisiei se dore∫te o luare de cuv‚nt?

Comisia pentru drepturile omului, culte ∫i minorit„þile naþionale. Luaþi cuv‚ntul?

Da, poftiþi, doamn„!

Domnule pre∫edinte,

Œn urma examin„rii, membrii comisiei au constatat c„ at‚t Ón titlul proiectului de lege, c‚t ∫i Ón textul articolului unic s-au strecurat erori de redactare Ón raport de titulatura convenþiei ratificat„ de Rom‚nia la 28 septembrie 1990.

S-au operat modific„ri, deci era o eroare material„ la titlu ∫i o eroare de redactare la articolul unic.

V„ mulþumesc.

Dac„ grupurile parlamentare doresc s„ participe la dezbateri? Nu doresc.

S„ privim la titlul legii. Veþi observa, Ón raportul comisiei se propune o anumit„ modificare.

Dac„ sunt obiecþii? Nu sunt.

Adoptat titlul legii Ón forma modificat„ de c„tre comisie. Articolul unic. Observaþi c„ ∫i la articolul unic comisia a propus o anumit„ modificare Ón raport.

Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii.

S-a adoptat Ón forma propus„ de c„tre comisie. Urmeaz„ s„ se voteze Óntr-o ∫edinþ„ special„ de vot.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Moldova privind readmisia str„inilor, semnat la Bucure∫ti la 27 iulie 2001.

Dac„ din partea iniþiatorilor dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul? Poftiþi, domnule general!

## **Domnul Nicolae Berechet—** _secretar de stat Ón Ministerul de Interne_ **:**

Domnule pre∫edinte de ∫edinþ„,

Doamnelor ∫i domnilor deputaþi,

Œn luna iulie, mai exact, pe 27 iulie 2001, s-a semnat la Bucure∫ti un acord de readmisie a str„inilor, Óntre Guvernele Republicii Moldova ∫i Rom‚nia.

Acordul reprezint„ un progres evident Ón domeniul cooper„rii Óntre cele dou„ state ∫i Ón acela∫i timp un important semnal pentru susþinerea angajamentelor Rom‚niei Ón Óndeplinirea exigenþelor Uniunii Europene Ón domeniul prevenirii ∫i combaterii migraþiei ilegale, a∫ ad„uga eu, ∫i o conotaþie special„ Ón aceast„ perioad„, av‚nd Ón vedere apropierea ∫i relaþiile dintre cele dou„ state.

Œn forma semnat„, acordul cuprinde prevederi referitoare la c‚teva aspecte de esenþ„ ∫i altele de am„nunt, respectiv procedurile de readmisie Óntre cele dou„ þ„ri, agreate, a∫a cum au fost semnate, documentele pe baza c„rora se poate dovedi ori prezuma cet„þenia, tranzitul Ón caz de returnare, termenele de soluþionare a cererilor de readmisie, suportatea cheltuielilor de transport de c„tre þara de destinaþie pentru persoana returnat„, transportul bunurilor legal dob‚ndite etc.

Pentru a nu continua cu argumentele de ordin tehnic, v„ rog s„ aveþi Ón vedere ∫i s„ aprobaþi prezentul proiect de Lege privind ratificarea Acordului dintre Guvernele Rom‚niei ∫i Republicii Moldova, ca fiind o necesitate Ón contextul armoniz„rii legislaþiei Ón domeniu cu toate þ„rile europene.

Dac„ din partea comisiei dore∫te cineva? Nu dore∫te. Din partea grupurilor parlamentare? Poftiþi. Domnul Bruda∫ca, din partea Grupului P.R.M.

Domnule pre∫edinte de ∫edinþ„, Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Acest proiect de lege a fost discutat Ón cadrul Comisiei de politic„ extern„, din care fac parte, ∫i s-a dat un vot favorabil, av‚nd Ón vedere conotaþiile unui asemenea document.

Œn primul r‚nd, el face parte din categoria de acte, de documente, de acorduri care au fost Óncheiate de Rom‚nia ca urmare a cerinþelor impuse de c„tre Uniunea European„ Ón vederea integr„rii Ón structurile euroatlantice ∫i europene. Face parte, de asemenea, dintre documentele care probeaz„ seriozitatea angajamentului Rom‚niei Ón vederea Óndeplinirii obligaþiilor ce-i revin Ón perspectiva devenirii sale membru cu drepturi depline al acestor instituþii.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 16/28.II.2002 Sunt Óntru totul favorabil unei asemenea idei, Óntruc‚t contribuie la combaterea migraþiei ilegale ∫i nu Ón ultimul r‚nd ar constitui unul dintre elementele de stopare a actelor care sunt Ómpotriva ordinii ∫i legii (m„ refer la actele infracþionale care au fost s„v‚r∫ite de grupuri de tip mafiot, care au fost deseori semnalate Ón diferite zone ale þ„rii).

Cu toate acestea, a∫ dori s„ exprim o opinie strict personal„ Ón leg„tur„ cu posibilitatea ca o asemenea decizie s„ fie interpretat„ de c„tre neprietenii no∫tri ca o dovad„ c„ Rom‚nia dore∫te s„ se diferenþieze ∫i s„ se separe de Republica Moldova, a∫a Ónc‚t obiectivul acela pe care Ól viseaz„ marea majoritate a rom‚nilor, indiferent c„ o declar„ sau nu, al refacerii unit„þii naþionale, ar putea s„ fie Ón perspectiv„ comb„tut de Óns„∫i existenþa unei asemenea legi.

Œn contextul actual Óns„, adoptarea unei asemenea legi este impus„ pentru materializarea Ón etapa urm„toare a obiectivelor prioritare ale politicii externe rom‚ne∫ti.

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

## V„ mulþumesc.

Dac„ ∫i din partea altor grupuri dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul? Nu dore∫te.

Titlul legii. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

Articolul unic. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Se va supune votului final Óntr-o ∫edinþ„ special„ de vot.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 9/2002 pentru ratificarea Memorandumului de finanþare convenit Óntre Guvernul Rom‚niei ∫i Comisia European„ privind asistenþa financiar„ nerambursabil„ acordat„ prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru m„sura îReabilitarea reþelei de canalizare ∫i a staþiei de epurare a apelor uzate Ón Oradea, Rom‚nia“, semnat la Bruxelles la 20 august 2001 ∫i la Bucure∫ti la 10 octombrie 2001.

Dac„ din partea iniþiatorului dore∫te cineva? Poftiþi, luaþi cuv‚ntul!

## **Domnul Andrei Popescu —** _secretar de stat Ón_

## Domnule pre∫edinte,

## Domnilor ∫i doamnelor,

Œng„duiþi-mi s„ v„ spun c„ ∫i acest memorandum face parte din categoria memorandumurilor ISPA, respectiv relative la infrastructur„ ∫i mediu. Aceast„ m„sur„, care reprezint„ una din priorit„þile identificate de Ministerul Apelor ∫i Protecþiei Mediului Ón strategia ISPA — mediu, are ca principale obiective reabilitarea, construcþia ∫i dezvoltarea infrastructurii legate de colectarea ∫i tratarea apelor uzate din municipiul Oradea.

Din costul total al proiectului de 23 milioane euro finanþat prin ISPA, finanþarea prin ISPA reprezint„ 16.734.000 euro, iar cofinanþarea asigurat„ printr-un Ómprumut de la Banca European„ de Reconstrucþie ∫i Dezvoltare este de 7.172.000 euro.

V„ rug„m s„ ne acordaþi ajutorul dumneavoastr„ Ón aprobarea acestui proiect de lege.

## V„ mulþumesc.

Din partea comisiei, domnul deputat Gubandru.

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor deputaþi,

Œn urma examin„rii proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 9/2002 pentru ratificarea Memorandumului de finanþare convenit Óntre Guvernul Rom‚niei ∫i Comisia European„ privind asistenþa financiar„ nerambursabil„ acordat„ prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru m„sura îReabilitarea reþelei de canalizare ∫i a staþiei de epurare a apelor uzate Ón Oradea, Rom‚nia“, semnat la Bruxelles la 20 august 2001 ∫i la Bucure∫ti la 10 octombrie 2001, Ón ∫edinþa din 13 februarie 2002 comisia a hot„r‚t, Ón unanimitate, ca proiectul de lege s„ fie supus spre dezbatere ∫i adoptare plenului Camerei Deputaþilor, Ón forma prezentat„ de Guvern.

Prezentul proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare.

## V„ mulþumesc.

Dac„ grupurile parlamentare doresc s„ participe la dezbateri? Nu doresc.

Titlul ordonanþei. Sunt obiecþii? Nu sunt.

Articolul 1. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 2. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Am parcurs ordonanþa.

Titlul legii. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

Articolul unic. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Am parcurs ∫i proiectul de lege. Va fi supus votului Óntr-o ∫edinþ„ special„ de vot.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 10/2002 pentru ratificarea Memorandumului de finanþare convenit Óntre Guvernul Rom‚niei ∫i Comisia European„ privind asistenþa financiar„ nerambursabil„ acordat„ prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru m„sura îReabilitarea ∫i modernizarea sistemului de alimentare cu ap„ potabil„ ∫i a reþelei de canalizare din municipiul Cluj-Napoca, Rom‚nia“, semnat la Bruxelles la 31 mai 2001 ∫i la Bucure∫ti la 10 octombrie 2001.

Dac„ din partea iniþiatorului dore∫te cineva? Poftiþi!

N-a∫ vrea s„ v„ reþin atenþia dec‚t cu faptul c„ din costul total al proiectului, de 46 milioane euro, finanþarea prin ISPA reprezint„ 35 milioane euro, iar cofinanþarea asigurat„ prin Ómprumut de la Banca European„ de Investiþii este de 11 milioane euro.

V„ mulþumesc.

™i eu v„ mulþumesc.

Din partea comisiei? Domnul deputat Gubandru.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 16/28.II.2002

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor deputaþi,

Œn urma examin„rii proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 10/2002 pentru ratificarea Memorandumului de finanþare convenit Óntre Guvernul Rom‚niei ∫i Comisia European„ privind asistenþa financiar„ nerambursabil„ acordat„ prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru m„sura îReabilitarea ∫i modernizarea sistemului de alimentare cu ap„ potabil„ ∫i a reþelei de canalizare din municipiul ClujNapoca, Rom‚nia“, semnat la Bruxelles la 31 mai 2001 ∫i la Bucure∫ti 10 octombrie 2001, Ón ∫edinþa din 13 februarie 2002 comisia a hot„r‚t Ón unanimitate ca proiectul de lege s„ fie supus spre dezbatere ∫i adoptare plenului Camerei Deputaþilor Ón forma prezentat„ de Guvern.

V„ mulþumesc.

## ™i eu v„ mulþumesc.

Din partea grupurilor parlamentare? Poftiþi!

Din partea P.R.M.-ului, domnul deputat Damian Bruda∫ca.

## Domnule pre∫edinte,

Vorbesc ∫i Ón calitate de deputat de Cluj ∫i þin s„ exprim Ón primul r‚nd ministerului de resort mulþumiri pentru faptul c„ aþi sprijinit realizarea obþinerii sau ratific„rii memorandumului de finanþare pentru realizarea reabilit„rii ∫i moderniz„rii sistemului de alimentare cu ap„ potabil„ ∫i a reþelei de canalizare din municipiul de pe Some∫.

Precizez c„ o asemenea m„sur„ era absolut necesar„, av‚nd Ón vedere Ón primul r‚nd extensia zonei locuite pe raza municipiului nostru, necesitatea supliment„rii surselor de alimentare cu ap„ ∫i de canalizare ∫i nu Ón ultimul r‚nd datorit„ faptului c„ Ón o bun„ parte de pe suprafaþa ora∫ului aceast„ reþea de alimentare sau cea de canalizare era foarte veche, cu termenul dep„∫it ∫i necesita intervenþii pentru a se elimina eventualele accidente ∫i disfuncþionalit„þi.

Mulþumesc Ministerului pentru Integrare European„. Mulþumesc, de asemenea, Comisiei pentru buget pentru c„ a avut Ón vedere ace∫ti factori obiectivi ∫i astfel putem s„ constat„m c„ Ón perspectiv„ imediat„ municipiul ClujNapoca va beneficia de resursele financiare necesare unei lucr„ri de o asemenea importanþ„ economic„ ∫i nu Ón ultimul r‚nd social„.

## V„ mulþumesc.

Dac„ alte grupuri parlamentare doresc s„ participe la dezbateri? Nu doresc.

Titlul ordonanþei. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul 1. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul 2. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Titlul legii. Dac„ sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Vom supune proiectul de lege votului Óntr-o ∫edinþ„ special„ de vot final.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 162/2001 pentru modificarea alin. 2 al art. 4 din Legea nr. 35/1999 privind ratificarea Acordului de Ómprumut dintre Rom‚nia ∫i Banca European„ de Investiþii ∫i Societatea Naþional„ a C„ilor Ferate Rom‚ne (S.N.C.F.R.) pentru finanþarea proiectului de modernizare a c„ilor ferate, semnat la Luxemburg ∫i la Bucure∫ti la 30 iunie 1998.

Suntem Ón procedur„ de urgenþ„.

Rog biroul comisiei s„ fac„ propuneri pentru timpii de dezbatere.

Comisia pentru buget, finanþe ∫i b„nci v„ propune 5 minute pentru dezbateri generale ∫i 1 minut pentru fiecare intervenþie Ón parte.

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

Cine este pentru ace∫ti timpi de dezbateri? Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

Titlul ordonanþei. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul unic al ordonanþei.

Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul legii. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic al legii. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Va fi supus votului final Óntr-o ∫edinþ„ special„ de vot. Proiectul de Lege privind Statutul poliþistului.

- Œnþeleg c„ s-a parcurs o parte din text. Suntem la

- art. 11 alin. (2).

Reprezentanþii comisiei. Avem reprezentanþi ai comisiei. Reprezentantul iniþiatorului? Avem reprezentant al iniþiatorului.

La alin. (2) al art. 11, v„ rog s„ priviþi la poziþia 21; propunerea comisiei este de eliminare.

Observaþi, sunt propuse ni∫te modific„ri de c„tre comisie.

Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat„ varianta modificat„ de comisie.

Alineatul (3). ™i la alin. (3) v„ rog s„ priviþi c„ se propune o anumit„ modificare.

Sunt obiecþii?

Domnule, alin. (2) l-am votat adineauri.

La poziþia 11 din raport, ea se refer„ la alin. (2) al

## art. 11.

Atunci acest raport nu este corect Óntocmit. M„ scuzaþi, dar nu este corect Óntocmit, pentru c„ nu se lucreaz„ a∫a. Trebuia s„ v„ referiþi la poziþia 11, cu toate implicaþiile sale. Or, nu v-aþi referit la aceasta. V„ referiþi la eliminarea lit. c), Óntr-o alt„ poziþie, tocmai la poziþia 17.

Stimate coleg, eu nu merg pe amendamente respinse, trebuie s„ merg pe amendamente admise de comisie. Dac„ cel care a propus un amendament care a fost respins de comisie vine aici...

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 16/28.II.2002

Acest amendament a fost admis.

Atunci nu m„ trimiteþi la amendamentul acesta, dac„ s-a admis este o treab„ tran∫at„, nu mi-o mai puneþi mie Ón discuþie acum. Explicaþi la microfon.

## Domnule pre∫edinte,

A trecut foarte mult timp de c‚nd s-a am‚nat dezbaterea acestei legi, de aceea se produc ∫i confuzii. La poziþia 11 de la amendamente respinse, cu referire la art. 11 alin. (2), se prevede c„ Ón situaþii excepþionale, prin ordin al ministrului de interne, se poate deroga de la limitele de v‚rst„ prev„zute de alin. (1) lit. c).

Œn referirea la acest alineat, care este la poziþia 11, s-a aprobat eliminarea. Se stabileau v‚rste Óntre 18 ∫i 25 de ani pentru concursul de admitere, iar pentru Óncadrarea direct„, de cel mult 40 de ani.

S-a aprobat propunerea de eliminare, ca atare referirea la art. (1) lit. c) nu Ó∫i mai are rostul.

a eliminat condiþiile de v‚rst„, ceea ce mi se pare foarte straniu, atunci, dac„ nu mai e o condiþie de v‚rst„, nu poate s„ mai existe nici acest alineat care s„ deroge exact de la condiþiile de v‚rst„.

Deci, domnule Priboi, a∫a se interpreteaz„? Ne referim numai la condiþiile de v‚rst„. Aceasta Ónseamn„ c„, automat, ca o consecinþ„ logic„ a votului pe care l-aþi dat s„pt„m‚na trecut„, acest alin. (2) al art. 11 a c„zut.

S„ trecem la alin. (3), care, bineÓnþeles, cap„t„ o alt„ renumerotare. V„ rog s„ observaþi c„ la poziþia 12 din raport se produc ni∫te modific„ri.

Dac„ aveþi obiecþii la acest alineat? Poftiþi.

Propuneri de redactare. Œn loc de îÓnainte de Ónceperea“, eu propun s„ ne exprim„m Ón limba rom‚n„ ∫i s„ spunem îÓnaintea Ónceperii activit„þii“. Mi se pare c„ este mai rom‚ne∫te a∫a.

Comisia ∫i iniþiatorul sunt de acord.

Cu aceast„ obiecþie, cine este pentru alin. (3), a∫a cum a fost modificat de comisie ∫i de domnul Bruda∫ca? V„ mulþumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Aceasta Ónseamn„ c„ se elimin„ ∫i alin. (2) de la art. 11, ceea ce presupune, Ón practic„, faptul c„ o persoan„ de 80 de ani poate s„ cear„ Óncadrarea Ón poliþie, nu?

E Ón regul„. Dac„ a∫a s-a votat, a∫a r„m‚ne... Poftiþi, domnule Bruda∫ca!

## Domnule pre∫edinte,

Eu Óncerc s„ fiu logic Óntotdeauna. Nu reu∫esc, c„-s om... Dar nou„ nu ni se propune o situaþie logic„.

Eliminarea acelui alineat, care limita admiterea Ón poliþie p‚n„ la 40 de ani, iar pentru concursul de admitere, Óntre 18 ∫i 25 de ani, nu conduce cu necesitate la eliminarea acestei prevederi a alin. (2) devenit... sau din alin. (3) devenit alin. (2), nu ∫tiu, c„ toate sunt extrem de alambicate ∫i de complicate aici, Ón acest text. Nu ∫tiu cine l-a f„cut, probabil c„ de la gr„diniþ„ aþi adus pe cineva, expert...

Ei, situaþiile excepþionale nu sunt limitate numai la cele menþionate prin acel alineat eliminat. Œn activitatea acestei instituþii pot ap„rea ∫i alte situaþii excepþionale, nedefinite Ón momentul de faþ„, care necesit„ intervenþia clar„ a ministrului de interne, ∫eful instituþiei, care poate s„ deroge de la prevederile alin. (1), astfel Ónc‚t instituþia respectiv„ s„ Ó∫i poat„ desf„∫ura activitatea.

Nu v„d de ce prin eliminarea acestei lit. c), automat, s„ cad„ ∫i acest alin. (2) – (3) sau (3) – (2)... Ónc„ nu s-a clarificat. Poate c„ p‚n„ la sf‚r∫itul ∫edinþei o s„ l„murim ∫i acest aspect.

## Stimaþi colegi,

Alineatul acesta se refer„ la derog„rile pe care ministrul le d„ Ón situaþii excepþionale, numai pentru v‚rst„. Deci Ón condiþiile Ón care plenul, data trecut„,

Abþineri? Nu sunt.

S-a adoptat.

Alin. (4), Ón formula veche. Poftiþi!

Mulþumesc, domnule pre∫edinte. Stimaþi colegi,

Grupul parlamentar al U.D.M.R. a avut un amendament la acest alineat, ∫i anume amendamentul respins de comisie de pe pagina 49 poziþia 25. Acest alin. (4) al art. 11 se refer„ la o eventual„ Óncadrare politic„ a poliþistului ∫i conþine, practic, interzicerea ca un poliþist s„ fie membru al unui partid politic sau al unei organizaþii politice.

Intenþia iniþiatorului este bun„. Œntr-adev„r, nu este bine ∫i nu este compatibil cu Statutul poliþistului ca un poliþist s„ aparþin„ vreunui partid politic. Noi am propus un amendament care nu interzice acest lucru, deci nu este Ón contradicþie cu aceast„ prevedere, dar ia Ón considerare o specificare a Parlamentului Rom‚niei, ∫i anume c„ aici, Ón afar„ de deputaþii partidelor politice, exist„ ∫i deputaþi care reprezint„ unele organizaþii sau uniuni ale minorit„þilor naþionale care, de∫i conform legii nu sunt asimilate cu un partid politic, pentru c„ sunt Ónregistrate altfel, totu∫i din multe puncte de vedere sunt asimilate cu partidele politice, cel puþin privind reprezentarea parlamentar„. Deci acest lucru d„ na∫tere la interpret„ri, dac„ cineva aparþine sau este membru al unei organizaþii a minorit„þilor naþionale.

Ca s„ nu fie aceast„ confuzie, Ón cazul nostru, la acest proiect de Lege a Statutului poliþistului, noi propunem ca art. 11 alin. (4) s„ aib„ urm„toarea form„: îCandidaþii care au promovat concursul de admitere Ón instituþii de Ónv„þ„m‚nt ale Ministerului de Interne, precum ∫i persoanele ce urmeaz„ a fi Óncadrate direct Ón poliþie nu trebuie s„ aib„ calitatea de membru al vreunui partid politic sau

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 16/28.II.2002 organizaþie cu caracter exclusiv politic“ – subliniez aceste cuvinte: _exclusiv politic_ – îcu excepþia organizaþiilor cet„þenilor aparþin‚nd minorit„þilor naþionale, dac„ nu au caracter exclusiv politic.“

Œnc„ o fraz„. Nu mi se pare normal dac„, de exemplu, Óntr-o comun„ unde tr„ie∫te o minoritate – slovac„, ca s„ dau un exemplu – ∫i aceast„ comunitate d„ un poliþist, acest poliþist poate s„ fie membru al Uniunii slovacilor, care nu este un partid politic ∫i nu este o organizaþie politic„. Œn condiþiile actuale se poate interpreta ∫i se pot na∫te cazuri Ón care acest poliþist trebuie s„-∫i dea demisia din aceast„ uniune, care nu este politic„.

™i dac„ este ungur?

V„ rog frumos, stimaþi colegi, s„ acceptaþi acest amendament.

V„ mulþumesc.

E cam dificil s„ fii Ón Parlament ∫i s„ spui c„ nu faci politic„... Poftiþi, domnule Bruda∫ca!

Chestiunea aceasta m-a frapat ∫i pe mine, domnule pre∫edinte, acest joc de-a alba-neagra, c‚nd e alb„, c‚nd e neagr„, c‚nd suntem politicieni, c‚nd suntem numai membri ai unei minorit„þi sau ai unei organizaþii aparþin‚nd minorit„þilor. Mie mi se pare destul de periculos ∫i a∫ susþine c„ o asemenea prevedere Óntr-o lege care se dore∫te egal„ pentru toþi ∫i obligatorie pentru toþi este absolut exclus„!

Nu Ónþeleg de ce este aceast„ insistenþ„ ∫i de ce se face din minorit„þile naþionale moned„ pentru ∫antaj politic, inclusiv la nivelul Parlamentului Rom‚niei. N-am nimic Ómpotriva nici unui cet„þean rom‚n, de orice etnie, care are toate drepturile prev„zute Ón Constituþie. Nu v„d de ce, Ón mod expres, acest lucru trebuie s„ apar„ Ón Legea poliþistului, instituþie a statului care este chemat„ s„ vegheze la respectarea legii, indiferent ∫i mai presus de orice considerent de origine etnic„ sau chiar de opþiune politic„.

Œn consecinþ„, m„ pronunþ categoric Ómpotriva amendamentului, Óntruc‚t Ól consider ca Ónc„ una dintre tentativele de ∫antaj politic pe care o anumit„ minoritate o exercit„ asupra partidului aflat la conducerea þ„rii.

Opinia comisiei?

## Domnule pre∫edinte,

## Stimaþi colegi,

Noi am Ónþeles foarte bine, iniþiatorul acestei legi a avut Ón vedere asigurarea de drepturi egale pentru toþi cet„þenii Rom‚niei care vor s„ intre Ón r‚ndul poliþiei. A∫a

cum, la Statutul diplomatului, la Statutului ofiþerului de informaþii ∫.a.m.d. se prevede c„ este apolitic, acela∫i lucru s-a avut Ón vedere ∫i Ón acest caz.

De aceea, comisia, dup„ dezbateri, inclusiv dezbaterea acestui amendament prezentat de colegii no∫tri de la U.D.M.R., l-a respins. BineÓnþeles, realiz‚nd c„ nu vorbim Ón acela∫i timp de o asociaþie ∫i de un partid politic, Ón situaþia de faþ„ ele se confund„, reprezent‚nd acela∫i lucru.

V„ mulþumesc.

Iniþiatorul?

## Domnule pre∫edinte,

Eu menþin ∫i susþin formularea iniþial„ din text, av‚nd Ón vedere faptul c„ nu putem accepta jum„t„þile de m„sur„ ∫i nu putem, Óntr-o lege organic„, opera cu excepþii de la regul„.

Regula, de fapt, mi-a∫ permite s„ v„ rog s„ fiþi de acord, pleac„ de la un alt capitol ce Ól vom reg„si Ón dezbaterea proiectului statutului, acela al restr‚ngerii unor drepturi ale poliþistului Ón momentul c‚nd Ó∫i asum„ responsabilitatea de ap„r„tor al legii.

Œn aceste condiþii, eu consider c„ formularea este echilibrat„, nici unui poliþist nu Ói este interzis, prin nici o prevedere a prezentului proiect de statut, achiesarea la orice formul„ de asociere, cu excepþia celor politice.

™i pentru ca verticalitatea ∫i neutralitatea instituþiei s„ fie p„strate, insist pe menþinerea formul„rii din textul iniþial.

V„ mulþumesc.

## V„ mulþumesc.

S„ supunem la vot acest amendament respins, cu care comisia ∫i iniþiatorul nu sunt de acord.

Cine este pentru amendamentul respins? Num„raþi, v„ rog. 15 voturi pentru, insuficiente pentru adoptare.

Cine este pentru alin. (4) Ón forma din proiect? Mulþumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abþineri? 8 abþineri.

Deci am trecut de alin. (4), a fost adoptat.

Alin. (5). V„ rog s„ observaþi c„ sunt propuse ni∫te modific„ri la poziþia 13 din raport.

Poftiþi!

Av‚nd Ón vedere redundanþa unor cuvinte prezente Ón text, respectiv a cuv‚ntului îcazul“, care apare Ón partea de Ónceput a acestui alineat ∫i Ónainte de punct, daþi-mi voie s„ v„ propun urm„toarea modificare de redactare: îDac„, Ón perioada desf„∫ur„rii activit„þii de poliþist sau a studiilor Ón instituþiile de Ónv„þ„m‚nt ale Ministerului de Interne, intervine vreuna din situaþiile prev„zute la art. 47 alin. (1), se ia m„sura destituirii celui Ón cauz„ sau a exmatricul„rii, dup„ caz.“ Pentru a elimina aceast„ apariþie, ∫i la Ónceput, ∫i la sf‚r∫it, a sintagmei îcaz“.

18 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 16/28.II.2002

Comisia are obiecþii? Sunteþi de acord. Iniþiatorul? De acord.

Œn aceast„ variant„ propus„ de comisie ∫i Ómbun„t„þit„ de domnul Bruda∫ca sunt obiecþii? Nu.

S-a adoptat.

Alin. 6. De asemenea, comisia a propus ni∫te modific„ri la poziþia 14.

Dac„ sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat. Acum urmeaz„ la vot art. 11, Ón integralitatea sa, a∫a cum a fost modificat.

Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 12. V„ rog s„ observaþi, la alin. (1), la punctul 15 din raport, se propune o modificare.

Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat alin. (1). Alin. (2). Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Alin. (3). V„ rog s„ observaþi, la poziþia 16 din raport se propune o modificare.

Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 12, Ón integralitate. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat Ón forma propus„ de comisie.

La art. 13, la punctul 17 din raport, se propune o modificare.

Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii.

Art. 13 a fost adoptat Ón forma propus„ de c„tre comisie.

La secþiunea a 2-a se propune o modificare a titlului, la punctul 18 din raport.

Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii.

Adoptat titlul secþiunii a 2-a, a∫a cum a fost modificat de comisie.

Art. 14 alin. (1). Este introdus„ o modificare la poziþia 19.

Dac„ sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat„ varianta modificat„ de comisie.

Alin. (2). Sunt obiecþii la modificarea propus„ de comisie? Nu sunt.

Art. 14, Ón integralitate. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat, a∫a cum a fost modificat de comisie.

Art. 15 alin. (1). V„ rog s„ priviþi, la poziþia 21 din raport se propune o modificare.

Dac„ sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat, a∫a cum a fost propus„ modificarea. La lit. a), dac„ sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat„, a∫a cum a fost modificat„ de comisie. La lit. b) sunt obiecþii? Nu sunt.

Adoptat„, a∫a cum a fost propus„ modificarea de comisie.

La lit. c), dac„ sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat„.

La alin. (2) al art. 15, v„ rog s„-l observaþi, la punctul 25 din raportul comisiei, dac„ sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii.

## Mulþumesc, domnule pre∫edinte.

Grupul parlamentar al U.D.M.R. a avut un amendament respins de comisie pentru art. 25, ∫i anume la pagina 67 din raport, la poziþia 76.

Amendamentul nostru se refer„ la declaraþia de avere a poliþi∫tilor. Œn varianta propus„ de comisie ∫i Ón raport, aceast„ declaraþie de avere este obligatorie la acordarea primului grad profesional, respectiv la numirea ∫i eliberarea dintr-o funcþie de conducere; respectiv la Óncetarea raporturilor de serviciu.

Dat fiind faptul c„ poliþia a fost þinta unor atacuri destul de serioase din partea opiniei publice ∫i au fost prezentate ∫i cazuri de corupþie destul de serioase, noi credem c„ ar fi benefic ∫i din punctul de vedere al imaginii Poliþiei ca aceste raport„ri de avere s„ se fac„ mai des ∫i, din acest motiv, am propus ca declaraþiile de avere s„ se fac„ anual de c„tre poliþi∫ti.

™i, astfel, amendamentul nostru pentru art. 25 sun„ astfel: îLa acordarea primului grad profesional, Ón continuare, anual, ∫i, de asemenea, la Óncetarea raporturilor de serviciu, poliþistul este obligat s„-∫i declare averea, conform legii.“

Mulþumesc.

## Domnul Bruda∫ca.

Œn cursul dezbaterilor la aceast„ lege am ar„tat c„ poliþi∫tii nu mai reprezint„ o cast„, ci o categorie de funcþionari publici care trebuie s„ se Ónscrie Ón prevederile legilor care reglementeaz„ raporturile, drepturile ∫i obligaþiile acestora.

Œn consecinþ„, consider bine venit„ intervenþia Grupului parlamentar U.D.M.R., cu at‚t mai mult cu c‚t prin

aceasta nu facem dec‚t s„ protej„m imaginea poliþiei Ón ansamblu ∫i a fiec„rui slujitor al acesteia Ón mod deosebit.

Susþin acest lucru ∫i datorit„ faptului c„ Ón toate judeþele þ„rii s-au lansat Ón ultima perioad„ atacuri de pres„ ∫i nu numai at‚t Ómpotriva conducerii inspectoratelor de poliþie, c‚t ∫i a unor poliþi∫ti, Óndeosebi a celor care lucreaz„ Ón domeniul economic ∫i al urm„ririlor penale.

Consider c„ este potrivit s„ se procedeze Ón consecinþ„ ∫i pentru p„strarea imaginii de instituþie care este menit„ a servi la respectarea legii, ∫i nu pentru protejarea mafioþilor ∫i grupurilor de interese contrare societ„þii ∫i comunit„þilor pe care le deservesc Ón mod deosebit.

Œn consecinþ„, supun atenþiei at‚t iniþiatorului, c‚t ∫i comisiei ideea s„ se aib„ Ón vedere un asemenea amendament, care nu face dec‚t s„ Ónt„reasc„ credibilitatea instituþiei Poliþiei Ón perspectiv„ ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, s„ constituie un element de atenþionare a celor care, eventual, ar fi tentaþi s„ decad„ din aceast„ calitate moral„, care s„-i fac„ compatibili cu calitatea de poliþist.

Deci at‚tea mii de oameni, Ón fiecare an, s„-∫i declare averea!

Comisia ce opinie are?

## Domnule pre∫edinte,

## Stimaþi colegi,

Modificarea adus„ textului de c„tre Grupul parlamentar al U.D.M.R. nu credem c„ este Ón m„sur„ s„ eficientizeze ∫i s„ contribuie Óntr-un fel la productivitatea serviciului poliþi∫tilor. Mai mult dec‚t at‚t, Ón textul aprobat de comisie, aceast„ prevedere este similar„ cu aceea Ón care demnitarii Ó∫i declar„ averile. Mai mult dec‚t at‚t, un argument Ón plus este acela c„ exist„ at‚t la nivelul Ministerului de Interne, c‚t ∫i altor instituþii comisii abilitate s„ verifice, Ón cazul Ón care sunt sesiz„ri sau reclamaþii, averile pe care unii dintre ei le-au dob‚ndit Ón mod abuziv.

Mai mult dec‚t at‚t, se Óncalc„ un precept care eu cred c„ este un c‚∫tig al democraþiei Ón ziua de ast„zi – acela al prezumþiei de nevinov„þie.

De aceea, consider„m c„ textul pe care comisia l-a votat este cel mai indicat pentru a fi aprobat.

Iniþiatorul. Poftiþi!

## Domnule pre∫edinte,

Este neÓndoielnic faptul c„ una din principalele responsabilit„þi ale construcþiei acestui proiect de lege este imaginea corect„, clar„ ∫i licit„ a poliþiei ∫i a poliþistului.

Dac„ am fi de acord cu modificarea propus„ acum ar Ónsemna s„ accept„m c„ pentru un num„r de peste 50.000 de angajaþi ai Poliþiei, Ón fiecare an trebuie efectuate proceduri de actualizare a unei declaraþii care la marea majoritate nu ar avea nici un alt conþinut dec‚t cel iniþial la intrarea Ón aparat.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 16/28.II.2002 Pe de alt„ parte, s-ar induce Ón mod indubitabil sentimentul de prezumþie de suspiciune, chiar dac„ nu de prezumþie de vinov„þie, dar eu a∫ invoca chiar ∫i principiul prezumþiei de nevinov„þie, care trebuie s„ opereze Ón favoarea poliþistului, av‚nd Ón vedere c„ Óntreaga construcþie a acestei legi are Ón vedere o mentalitate nou„, un sistem de relaþii nou, o cu totul alt„ faþ„ ∫i un cu totul alt fond al lucrurilor Ón Poliþie, ∫i nu unul de form„.

Œn plus, a∫ mai invoca faptul c„ exist„ prevederi, reglement„ri speciale, Legea nr. 115 din 1996, Legea nr. 78 din 2000, care, prin subÓnþeles, includ ∫i poliþi∫tii, ∫i modalit„þile prin care trebuie s„-∫i declare averile, a∫a cum sunt ele dimensionate la un moment dat sau altul.

Pentru aceste numai c‚teva considerente ∫i g‚ndindu-m„ Ón primul r‚nd ∫i Ón mod deosebit la imaginea real„ ce se poate induce din modificarea prevederii Ón sensul celor propuse anterior, eu, cu deosebit respect pentru iniþiativele pronunþate aici, menþin formularea pe care am exprimat-o Ón textul iniþial.

V„ mulþumesc.

Da, am Ónþeles. Domnul Tudor Marcu.

Domnule pre∫edinte, v„ mulþumesc. Stimaþi colegi,

Nu cred c„ este corect ce a spus domnul secretar de stat, pentru c„ Ón aceea∫i situaþie suntem ∫i noi, parlamentarii, care ne facem declaraþia de avere la intrarea Ón Parlament ∫i la ie∫irea din Parlament, chiar dac„ se face pe parcurs aceast„ ie∫ire. La poliþist, este ceva similar cu Óncetarea raporturilor de serviciu. Noi de ce putem?

Domnule Marcu, exact acest lucru spune ∫i textul d‚n∫ilor. Nu este nici o modificare.

Domnul deputat de la U.D.M.R. a venit ∫i a spus: Ón fiecare an, fie c„ pleci, fie c„ nu pleci...

Nu. Nici la grad nu trebuia... Ne-am Óntins prea mult. Este corect astfel: la Óncetarea raporturilor de serviciu, a∫a cum facem ∫i noi. Eventual, la eliberarea dintr-o funcþie de conducere, care, Óntr-un fel, este tot o Óncetare a raporturilor de serviciu.

V„ mulþumesc.

Acest amendament respins trebuie supus la vot. V„ rog s„ observaþi c„ at‚t comisia, c‚t ∫i iniþiatorul nu sunt de acord.

Cine este pentru amendamentul respins? V„ rog s„ num„raþi. 12 voturi. Insuficient.

Art. 25, Ón formularea actual„.

Sunt alte obiecþii? Nu. Adoptat.

V„ rog s„ constataþi c„ s-a epuizat timpul alocat ∫edinþei noastre. Ne oprim aici ∫i continu„m cu interpel„rile.

Pentru Ministerul Œntreprinderilor Mici ∫i Mijlocii ∫i Cooperaþiei, domnul deputat Pécsi Francisc adreseaz„ o Óntrebare doamnei ministru. Se solicit„ preciz„ri privind aplicarea prevederii Legii nr. 133/1999 – concediile de maternitate, incapacitate temporar„ de munc„.

Doamna Ciornei nu este? Nu este nimeni de la ministerul acesta.

Continu„m. Pentru Ministerul Muncii ∫i Solidarit„þii Sociale, de asemenea, domnul Pécsi Francisc solicit„ preciz„ri privind aplicarea prevederii aceleia∫i legi.

De la Ministerul Muncii ∫i Solidarit„þii Sociale, domnul secretar Giurescu.

Poftiþi, v„ rog!

## **Domnul Ion Giurescu** _– secretar de stat Ón Ministerul Muncii ∫i Solidarit„þii Sociale:_

Mulþumesc, domnule pre∫edinte.

Vreau, Ón primul r‚nd, s„ fac precizarea c„ Óntrebarea trebuia adresat„ Institutului de Statistic„ din Rom‚nia, dar voi prezenta eu acest r„spuns al Institutului de Statistic„ din Rom‚nia.

Sistemul statistic al salariilor din Rom‚nia este aliniat, din punct de vedere conceptual ∫i metodologic, la statistica þ„rilor din þ„rile europene ∫i la recomand„rile Biroului Internaþional al Muncii.

Statistica salariilor opereaz„ cu concepte de salarii, c‚∫tig salarial, venit salarial, cost al forþei de munc„, num„r de salariaþi. Indicatorii statistici ai salariilor se calculeaz„ ca date medii lunare. Nu se folose∫te conceptul de num„r mediu scriptic anual de personal, ci se folose∫te conceptul de num„r mediu lunar de salariaþi, care se calculeaz„ la nivelul fiec„rei luni ∫i la nivelul unui an.

Num„rul mediu de salariaþi dintr-o lun„ se calculeaz„ ca medie aritmetic„ simpl„ a efectivelor zilnice de salariaþi din luna respectiv„. Pentru zilele nelucr„toare se p„streaz„ efectivul din zilele lucr„toare precedente.

V„ mulþumesc. Domnul deputat Pécsi.

## Mulþumesc, domnule pre∫edinte.

R„spunsul clarific„ numai parþial aplicarea Legii nr. 133 din 1999, fiindc„ au ap„rut situaþii Ón teritoriu c‚nd la o Óntreprindere mic„ ∫i mijlocie care angajeaz„ Ón primul r‚nd femei a plecat un num„r mare de femei Ón concediu pentru cre∫terea copiilor, 40–50 de persoane, angaj‚nd Ón locul lor alte persoane. Œn mod automat, s-a dep„∫it cifra de 249 de angajaþi, pierz‚nd astfel facilit„þile prev„zute Ón lege.

Œntrebarea mea este: cum soluþion„m problema? Modific„m legea, ∫i acesta a fost rostul Óntreb„rii, sau Ministerul Muncii g„se∫te o metodologie de a nu include Ón num„rul mediu scriptic persoane care efectiv nu activeaz„ timp de doi ani de zile la firma respectiv„?

R„spunsul nu rezolv„ problema pus„.

Dac„ se Ónt‚mpl„ chestiunea aceasta, nu este corect. Eu cred c„ persoanele angajate Ón locul cuiva cu contract de munc„ pe durat„ determinat„ nu modific„ num„rul mediu scriptic.

Poftiþi, domnule Giurescu!

Œn principiu, a∫a cum am menþionat, persoanele aflate Ón concediu sau Ón incapacitate termporar„ se includ Ón num„rul mediu al salariaþilor, conform statisticii, pentru c„ ei Ó∫i menþin relaþiile contractuale.

Va trebui s„ se modifice legea ca s„ se arate exact ce Ónseamn„ aceast„ relaþie cu Óntreprinderea, fiind Ón concediu sau Ón incapacitate temporar„ de munc„.

## Da. S-a clarificat.

Doamna ministru Ciornei, dac„ vreþi s„ daþi ∫i dumneavoastr„ r„spuns la Óntrebarea pus„ de domnul Pécsi Francisc. **Doamna Silvia Ciornei —** _ministru pentru Óntreprinderile mici ∫i mijlocii ∫i cooperaþiei_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor deputaþi,

Potrivit preciz„rilor metodologice ale Institutului Naþional de Statistic„ privind costul forþei de munc„ Ón anul 2001, num„rul mediu scriptic al salariaþilor reprezint„ efectivul mediu al forþei de munc„ de care dispune o organizaþie raportat la o anumit„ perioad„ de timp.

Num„rul scriptic reprezint„ num„rul salariaþilor figur‚nd Ón evidenþele personalului unei organizaþii ca fiind angajat

Ón serviciul ei Ón baza unui contract de munc„ pe perioad„ determinat„ sau nedeterminat„.

Num„rul scriptic include at‚t salariaþii prezenþi la munc„, c‚t ∫i cei care lipsesc temporar, concediu de orice natur„, mai puþin cel f„r„ plat„, delegaþie sau altele de acest tip, dar care Ó∫i menþin leg„tura contractual„ cu unitatea respectiv„.

Num„rul scriptic de salariaþi nu include salariaþii transferaþi sau cei aflaþi Ón concediu f„r„ plat„, grev„, deta∫aþi la lucru Ón str„in„tate, colaboratori externi pentru diverse lucr„ri, precum ∫i cei care beneficiaz„ de prevederile Legii nr. 78/1995.

Av‚nd Ón vedere aceste considerente, persoanele menþionate Ón cuprinsul Óntreb„rii din interpelare se includ Ón sfera noþiunii num„rului mediu scriptic anual de personal, potrivit dispoziþiilor Legii nr. 133/1999, iar societ„þile comerciale care au un num„r mediu scriptic anual de personal ce dep„∫e∫te 249 de salariaþi nu se pot Óncadra Ón categoria Óntreprinderilor mici ∫i mijlocii.

V„ mulþumesc.

Domnul Pécsi Francisc.

## Doamna ministru,

V„ mulþumesc pentru r„spuns, Óns„ cred c„ este incorect s„ nu beneficieze de facilit„þi acele Óntreprinderi mici ∫i mijlocii care au un num„r mare de femei ∫i care, plec‚nd Ón concediu pentru cre∫terea copiilor, angajeaz„ Ón locul lor un num„r egal de persoane.

Deci efectiv lucreaz„ 230–240 de persoane, dar, cu cele plecate pentru cre∫terea copiilor, dep„∫esc. Eu cred c„ ar trebui s„ colabor„m pentru modificarea legii, Ón sensul de a exclude de la num„rul mediu scriptic persoanele care sunt temporar Ón concediu pentru cre∫terea copiilor, fiindc„ altfel facem o nedreptate cu aceste firme.

Deci v„ invit s„ colabor„m la modificarea legii.

Mai concret spus, este vorba ce num„r„m: num„rul contractelor de munc„ sau num„rul de posturi?

Pentru c„, dac„ num„r„m num„rul contractelor de munc„, se ive∫te aceast„ situaþie Ón care, s„ spunem, se poate ca Óntr-o Óntreprindere cu specific feminin s„ plece ∫i jum„tate Ón concediu de maternitate. Atunci le facem contracte pe durat„ determinat„ unor Ónlocuitoare ∫i, Ón felul acesta, pe acela∫i post sunt dou„ persoane, una care st„ acas„ ∫i una care lucreaz„ efectiv. Atunci, a∫a cum spuneaþi dumneavoastr„, Óntreprinderea iese Óntr-un mod artificial, datorit„ definiþiei date de statistic„ num„rului mediu scriptic, din posibilitatea de a beneficia de ni∫te facilit„þi. Aceasta este problema.

Doamna Mona Musc„ a adresat o Óntrebare Ministerului Agriculturii privind soluþiile pentru definitivarea lucr„rilor de amenajare a r‚ului din apropierea localit„þii Maciova, Cara∫-Severin.

Domnul secretar de stat Predil„.

22 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 16/28.II.2002

Domnule pre∫edinte, Doamn„ deputat,

Doamnelor ∫i domnilor deputaþi,

Vreau s„ fac menþiunea c„ eu am transmis r„spunsul scris. Cred c„ Ól aveþi, doamna deputat. Dar, pentru c„ aþi solicitat, sunt prezent ast„zi s„ Ól ∫i discut„m.

Sesizarea doamnei deputat este real„. Emisarul acesta Ón Timi∫ produce din c‚nd Ón c‚nd anumite necazuri oamenilor care locuiesc Ón Maciova. El este Óntr-o dubl„ administrare, a Ministerului Apelor ∫i Protecþiei Mediului, iar v„ile Ple∫a ∫i Calova, care au emisar tot r‚ul Timi∫, sunt administrate de Societatea Naþional„ îŒmbun„t„þiri Funciare“.

Localitatea Maciova din comuna Constantin Daicoviciu este situat„ Ón Sistemul de desecare ∫i combatere a eroziunii solului Bistra (Oþelul Ro∫u), pe malul drept al r‚ului Timi∫.

Societatea Naþional„ îŒmbun„t„þiri Funciare“ a executat Ón perioada 2000–2001 Ón aceast„ zon„ lucr„ri pentru diminuarea efectelor inundaþiilor, dup„ cum urmeaz„: Ón Sistemul Bistra (Oþelul Ro∫u) s-au executat lucr„ri de Óntreþinere ∫i reparaþii pentru decolmatarea a 52.961 metri liniari de canale de desecare ∫i v„i cu un volum de 114.800 metri cubi, Ón valoare de aproape 1,6 miliarde de lei.

Pe Valea Ple∫a, Ón luna octombrie 2000 a Ónceput decolmatarea, dar s-au executat numai 150 metri, lucr„rile fiind sistate pentru c„ nu au mai existat fonduri s„ se susþin„ Ón continuare.

Societatea Naþional„ îŒmbun„t„þiri Funciare“, Ón acest an, ∫i-a prev„zut lucr„ri care s„ asigure diminuarea efectelor inundaþiilor provocate Ón regim torenþial de precipitaþiile care ar putea s„ cad„ abundent Óntr-o anume perioad„ a anului, ∫i anume: se fac lucr„ri de Óntreþinere ∫i reparaþie a canalelor prin Sistemul de desecare Bistra (Oþelul Ro∫u), lucr„ri de Óntreþinere ∫i reparaþie a v„ilor din sistemul de combatere a eroziunii Bistra (Oþelul Ro∫u), de colmatare a V„ii Ple∫a pe o lungime de 2.000 de metri liniari, cu un volum de terasamente de 30.000 de metri cubi, de colmatare a p‚r‚ului Calova pe o lungime de 2.500 de metri, cu un volum de 17.500 de metri cubi. Valoarea acestor lucr„ri care se execut„ Ón perioada ianuarie – mai 2002 este de 950 de milioane de lei.

Doamna deputat Mona Musc„.

Mulþumesc foarte mult Ministerului Agriculturii ∫i pentru faptul c„ a r„spuns repede – am primit r„spunsul Ón scris mai demult –, ∫i pentru c„ este prezent ast„zi aici.

M-am interesat Ónc„ o dat„ telefonic, acum, la primar. Œntr-adev„r, la îŒmbun„t„þiri Funciare“ este datoria aceea de 700 de milioane de lei.

Situaþia acolo este grav„. Œn repetate r‚nduri, Ón ultimii cinci ani, nu s-a putut intra Ón Maciova. Copiii de la Maciova urmeaz„ s„ mearg„ la o ∫coal„ la Constantin Daicoviciu. Practic, este imposibil. Am o interpelare pe tema aceasta la ministrul Ónv„þ„m‚ntului.

Ieri am fost acolo, ∫tiind c„ ast„zi urmeaz„ s„ Ómi r„spundeþi la interpelare ∫i s„ avem o discuþie. V„ cer sprijinul ca, Ómpreun„, Ministerul Agriculturii, cu informaþiile pe care le am eu de acolo ∫i cu primarul de acolo, ∫i s„ vorbim ∫i cu cei de la îŒmbun„t„þiri Funciare“, respectiv cu ministrul Miron Mitrea, s„ Óncerc„m s„ rezolv„m acea problem„, pentru c„ oamenii aceia r„m‚n izolaþi, ∫i nu pe o zi-dou„, ci pe c‚te treipatru s„pt„m‚ni, Ón funcþie de anotimp.

V„ mulþumesc Ónc„ o dat„ foarte mult pentru r„spuns.

Domnul deputat Damian Bruda∫ca a adresat dou„ Óntreb„ri Ministerului Culturii privind situaþia de la Opera Maghiar„ din Cluj ∫i situaþia de la Opera Rom‚n„ din Cluj.

Domnule secretar de stat Dumitru P‚slaru, a∫ vrea s„ r„spuneþi la am‚ndou„ ∫i domnul Bruda∫ca s„ se refere, de asemenea, la am‚ndou„.

Mulþumesc, domnule pre∫edinte.

Œn cele dou„ Óntreb„ri ale domnului deputat Damian Bruda∫ca sunt, de fapt, Ónsumate vreo zece.

Œncepem cu Óntrebarea sau Óntreb„rile privind situaþia de la Opera Rom‚n„ din Cluj. Prin cele de fapt patru Óntreb„ri formulate domnul deputat Damian Bruda∫ca dore∫te s„ fie informat de ce îs-au t„inuit rezultatele controlului efectuat de Ministerul Culturii ∫i Cultelor la Opera Rom‚n„ din Cluj condus„ de Emil Simion, de ce nu au fost sesizate organele de justiþie pentru fraudele comise, dac„ aceasta a fost o decizie politic„ impus„ ∫i dac„ s-au luat m„suri pentru recuperarea prejudiciului produs“.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 16/28.II.2002 Œn primul r‚nd, o precizare: echipa de la Opera din Cluj nu era condus„ de Emil Simion, ci de domnul Petre Sb‚rcea. O persoan„ cu numele Emil Simion nu exist„ Ón conducerea instituþiei ∫i nici Ón componenþa corpului de control.

Œn ceea ce prive∫te Óntrebarea propriu-zis„, Óntr-adev„r, Ón perioada 4–6 aprilie 2001, urmare deciziei luate Ón Comisia de dialog social Guvern – sindicate din februarie 2001, Corpul de control al Ministerului Culturii ∫i Cultelor a efectuat o investigare complex„ a situaþiei create la instituþia din Cluj. Toate elementele rezultate Ón timpul acþiunii au fost consemnate Óntr-un material trimis imediat Ministerului Culturii ∫i Cultelor, astfel Ónc‚t, la 7 aprilie, domnul academician R„zvan Theodorescu, ministrul culturii, a fost Ón m„sur„ a prezenta la Cluj, Ón faþa conducerii Operei, reprezentanþilor sindicatelor ∫i presei, constat„rile proprii ∫i pe cele ale echipei de control. Au fost de faþ„, printre alþii, ∫i domnul senator Grigore Zanc, vicepre∫edintele Comisiei de cultur„ a Senatului, Anca Florea, purt„tor de cuv‚nt al ministerului, un subprefect din Cluj.

Prin urmare, nu numai c„ rezultatele controlului nu s- au t„inuit, cum spuneþi dumneavoastr„, ci au fost f„cute publice chiar a doua zi dup„ finalizarea sa chiar la Cluj ∫i chiar de c„tre ministrul Culturii ∫i Cultelor Ón persoan„ care, Ón plus ∫i suplimentar, a acordat numeroase declaraþii ∫i interviuri.

## Domnul Bruda∫ca.

## **Domnul Damian Bruda∫ca:**

## Domnule pre∫edinte,

Eu totdeauna am apreciat la Ministerul Culturii abilitatea cu care trece pe l‚ng„ probleme. Dumnealor dau Óntotdeauna r„spunsuri extrem de lustruite, dar lipsite de consistenþa necesar„ soluþion„rii problemelor.

Este adev„rat c„, Ón prima mea intervenþie, dintr-o eroare de redactare, domnul Petre Sb‚rcea a devenit Emil Simon. Nu cred c„ domnul ministru nu ∫tie cine este Emil Simon. ™i acesta a fost Óndep„rtat tot pentru competenþ„ similar„ cu cea a directorului dat la o parte.

Nu se face Óns„ vorbire aici despre un membru marcant al partidului de guvern„m‚nt care a fost recuperat ∫i b„gat Ón Consiliul judeþean pe o funcþie destul de bine remunerat„, fost director adjunct al Operei Rom‚ne din Cluj ∫i dovedit pentru o serie de nereguli Ón administrare, inclusiv cele care au condus la pierderi importante de natur„ pecuniar„. Dar, dac„ ministerul ∫i Corpul de control au þinut s„ nu vad„ sau au avut dispoziþie s„ nu vad„ adev„rul, este treaba dumnealor.

Œn ceea ce prive∫te faptul c„ domnul ministru susþine c„ a fost trimis materialul, s-a interesat Poliþia de el. Aceasta nu cred c„ s-a f„cut numai pentru a vedea abilit„þile estetice ale celor care au Óntocmit raportul respectiv, ci pentru c„ au ajuns ∫i la urechile lor o serie de nereguli care au fost s„v‚r∫ite ∫i nesancþionate de c„tre minister, cu toate declaraþiile contrare cuprinse ∫i Ón r„spunsul la interpel„rile sau la Óntreb„rile mele.

™i apoi, domnule ministru, trebuie s„ v„ spun c„ comandantul Poliþiei Municipiului Cluj-Napoca se nume∫te Teodor Pop Pu∫ca∫, ∫i nu Tudor Pop, asta ca s„ fim la paritate Ón ceea ce prive∫te inexactit„þile din formul„rile noastre.

Cea mai surprinz„toare, dac„ nu aiuritoare redactare este cea la r„spunsurile la Óntreb„rile adresate Ón leg„tur„ cu Opera Maghiar„. Am sentimentul c„ Ón Ministerul Culturii nu se ∫tie ce face st‚nga ∫i dreapta.

Tot de la Ministerul Culturii, am documente care mi-au fost Ónaintate, din care rezult„ c„ beneficiul Ón favoarea instituþiei Ónregistrat de c„tre Opera Maghiar„ din Cluj este de 2.800 de dolari, nu de 8.500, c‚t a plusat ast„zi domnul ministru. Nu ∫tiu de unde i-a scos pe ceilalþi. Dar probabil c„, dac„ i-a scos, i-a scos din diferenþa Ónregistrat„ efectiv, pentru c„, din datele pe care le deþin, din declaraþiile oamenilor care au participat la aceste turnee, rezult„ c„, pentru fiecare turneu, partea maghiar„ a pl„tit 2.000 de dolari, din care Ón favoarea Operei s-a Ónregistrat numai suma de 2.800. Faceþi diferenþa, domnule ministru: 9 ori 2 fac 18.000, f„r„ 2.800 fac 15.200. Aceasta este valoarea prejudiciului Ónsu∫it de c„tre domnul director pe care dumneavoastr„ Ól þineþi Ón braþe, nu ∫tiu de ce!

Domnul secretar de stat.

Privind situaþia de la Opera Maghiar„ din Cluj, raportul, c‚nd va fi Óntocmit definitiv, o s„ v„ stea la dispoziþie, dar cred c„ un comunicat care a emanat chiar de la o asociaþie sindical„ din interior ar fi suficient ca s„ facem un pas c„tre cunoa∫terea adev„rului ∫i climatului real:

îComunicat al Corului Operei Maghiare din Cluj

28 de membri ai Corului Operei Maghiare din Cluj, Ón cursul lunii iunie 2000, am semnat o declaraþie Ón care am formulat c„ am fost ameninþaþi de c„tre domnul Simon Gábor cu desfacerea contractului de munc„ Ón caz de nerespectare a programului de lucru.

Atragem, cu des„v‚r∫it„ stricteþe, atenþia domnului deputat Bruda∫ca asupra faptului c„ declaraþia nu conþinea declan∫area unui conflict de munc„ ∫i, mai ales, nici nu s-a discutat Ón ∫edinþa de sindicat þinut„ de domnul László Robert ∫i Har Eva intenþia noastr„ de a chema Poliþia economic„ pentru a face verific„ri la Opera Maghiar„ din Cluj, nicidecum intentarea unui proces penal Ómpotriva conducerii Operei. Nu am cerut ∫i nu vom cere sprijinul dumneavoastr„ Ón vederea rezolv„rii unor mici conflicte Óntre cele 28 de persoane ∫i conducere.

Dac„ ar fi s„ cerem ajutorul unui deputat sau senator pentru rezolvarea unui a∫a-zis conflict de munc„ Ón cadrul instituþiei, v„ aducem la cuno∫tinþ„ c„ o s„ apel„m la foruri competente, ∫i nicidecum la dumneavoastr„.

Ne delimit„m ferm de toate acþiunile. Nu ne asum„m r„spunderea ∫i suntem Ón total dezacord cu acþiunile celor doi susmenþionaþi, Óntruc‚t acþiunile lor au adus grave prejudicii onoarei ∫i reputaþiei at‚t acestor 28 de persoane, c‚t ∫i Operei Maghiare din Cluj.

V„ rug„m impetuos s„ nu mai folosiþi numele acestor 28 de persoane pentru pretinse v‚n„tori de vr„jitoare Ón interes politic.

Domnule deputat, Ón necuno∫tinþ„ de cauz„, aþi ajuns o unealt„ Ón ma∫in„ria bine pus„ la punct a celor doi fo∫ti angajaþi, ∫efii sindicatelor.

Corul Operei Maghiare din Cluj“.

V„ mulþumesc.

Da, poftiþi!

Faptul c„ v-aþi folosit de un text care a fost redactat sub presiune ∫i la comanda domnului director Simion, pentru a v„ demonstra lipsa de consistenþ„ a mesajului spune mai mult dec‚t aþi spune orice.

Este regretabil, domnule ministru, c„ acest Corp de control care ar trebui s„ fie format din profesioni∫ti judec„ sentimental lucrurile, ∫i nu Ón conformitate cu gravitatea lor.

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

Domnul Damian Bruda∫ca a adresat o Óntrebare ∫i Ministerului de Interne. Œnþeleg c„ domnul secretar de stat Pavel Abraham este plecat ∫i a r„spuns Ón scris.

Dac„ sunteþi mulþumit de r„spunsul Ón scris?

## **Domnul Damian Bruda∫ca**

**:**

Nu l-am primit.

Nu l-aþi primit Ónc„.

Doamna deputat Mona Musc„ a adresat o Óntrebare Ministerului Educaþiei ∫i Cercet„rii privind situaþia ∫colii din Manciova. S-a r„spuns Ón scris.

Domnul secretar de stat Radu Damian este aici ∫i va citi ∫i acest r„spuns.

## **Domnul Radu Damian —** _secretar de stat Ón Ministerul Educaþiei ∫i Cercet„rii_ **:**

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputaþi,

Voi da citire r„spunsului, pe care doamna ministru Ecaterina Andronescu l-a semnat, la interpelarea despre care a pomenit domnul pre∫edinte.

îPropunerea de comasare a ™colii cu clasele I – VIII din satul Manciova, judeþul Cara∫-Severin, cu ™coala îCentrul zonal“ din comuna Constantin Daicoviciu s-a f„cut Ón conformitate cu prevederile Programului de guvernare pentru perioada 2001–2004, referitoare la relansarea educaþiei Ón mediul rural, prin Programul îAmeliorarea activit„þilor de Ónv„þ„m‚nt prin crearea de facilit„þi pentru transportul elevilor din mediul rural defavorizat“.

V„ prezent„m, Ón continuare, argumentele care au stat la baza deciziei de comasare a ∫colii din satul Manciova cu ∫coala din comuna Constantin Daicoviciu.

Punctul 1: la ™coala cu clasele I – VIII din satul Manciova este Óncadrat un singur profesor titular cu jum„tate de catedr„ de biologie, av‚nd completarea normei didactice la ™coala cu clasele I – VIII din Constantin Daicoviciu. Celelalte cadre didactice Óncadrate Ón anul ∫colar 2001–2002 la clasele V – VIII sunt necalificate, Ón timp ce la ™coala îCentrul zonal“ din comuna Constantin Daicoviciu toate cadrele didactice sunt calificate.

2. Distanþa dintre cele dou„ localit„þi este de 8 km, iar drumul de leg„tur„ este practicabil ∫i pietruit. Pentru asigurarea transportului elevilor de la ™coala cu clasele V – VIII din satul Manciova la Constantin Daicoviciu, s-a solicitat un autobuz cu num„r de locuri corespunz„tor num„rului de elevi.

Doamn„ deputat, dac„ aveþi remarci de f„cut.

Mulþumesc Ministerului Œnv„þ„m‚ntului pentru r„spuns. Trebuie Óns„ s„ spun c„ este o mare diferenþ„ Óntre teorie ∫i practic„. ™i, ca un om care am fost Ón Manciova de c‚teva ori ∫i pe toate drumurile acelea, v„ aduc la cuno∫tinþ„ c„, Ón urma discuþiilor cu consiliul de p„rinþi, primarul ∫i cu constat„rile mele la faþa locului, distanþa Óntre Manciova ∫i Constantin Daicoviciu este de 8 km, citez acum din documentul trimis de consiliul p„rinþilor, î8 km drum de þar„, plin de gropi, accidentat. Œn trei locuri, pe acest traseu, terenul este accidentat, Óntr-unul din aceste locuri, pe timp de iarn„, s-au r„sturnat dou„ tractoare ∫i au murit oameni“. Mai departe: îAcum 2 ani, drumul a fost sub ap„ ∫i timp de 2 s„pt„m‚ni nu s-a putut circula pe acest traseu.“ Am constatat ∫i eu, la faþa locului, atunci, acest lucru. Dac„ distanþa, spun p„rinþii, ar fi mai mic„, de aproximativ 4 km ∫i terenul nu ar fi accidentat, nu ne-am opune acestei comas„ri.

Eu Ónþeleg c„ at‚t prefectura, c‚t ∫i judeþul Cara∫Severin au dat aprobarea. Cred Óns„ c„ Domniile lor, doresc s„ m„ scuze, dar nu am alt„ soluþie, cred c„ nu au mai fost de mult pe acolo s„ vad„ exact cum stau lucrurile ∫i nu au vorbit nici cu Prim„ria din Daicoviciu, s„ vad„ c„ acel microbuz despre care credeam ∫i eu c„ exist„ ∫i l-am trecut Ón interpelare nu exist„. Deci nu exist„ un autobuz care s„ ia copiii ∫i s„-i duc„ la ∫coal„. Plus c„ e periculos drumul, neexist‚nd nici un fel de rigole pe marginea drumului, ceea ce Ónseamn„ c„, atunci c‚nd se inund„, se inund„, c‚nd Óngheaþ„ Óngheaþ„, c‚nd d„ z„pada acolo nu se poate circula.

Al doilea motiv pentru care insist s„ acceptaþi, cu bun„voinþ„, m„car pentru o perioad„, ca aceast„ ∫coal„ s„ funcþioneze Ón Manciova e prezenþa a 40 de familii de romi cu copii. Aceste familii de romi nu-∫i pot permite luxul s„-i trimit„ pe copii, nici dac„ ar fi autobuz, _nota bene,_ autobuz nu exist„, dar, nici dac„ ar fi, nu-∫i pot permite deplasarea copiilor, care Ónseamn„ ∫i hran„ dat„ pentru ziua respectiv„, ∫i Ómbr„c„minte adecvat„, ∫i plata autobuzului ∫.a.m.d. Drept urmare, ar r„m‚ne ne∫colarizaþi ace∫ti copii.

Œn acela∫i timp, v„ aduc la cuno∫tinþ„ c„, Ón privinþa personalului, lucrurile nu stau a∫a de grav cum spuneaþi: exist„ personal calificat, nu numai la biologie, ci ∫i la alte materii, dintre care, e adev„rat, doi sunt studenþi, studenþi care Óns„ Ó∫i termin„ ∫coala, sunt din Manciova ∫i vor r„m‚ne acolo. Drept urmare aþi f„cut o derogare de la ceea ce aþi stabilit prin Programul de guvernare, Ón acela∫i judeþ, la o ∫coal„ din alt„ localitate, cu minorit„þi naþionale. Drept urmare, v-am ruga ca aceea∫i derogare, dac„ este posibil, s-o aplicaþi ∫i ∫colii din Manciova, þin‚nd cont de familiile de romi de acolo, þin‚nd cont de pericolul la care expuneþi copiii care ar circula pe acel drum deosebit de defectuos. Nu ∫tiu dac„ dumneavoastr„ aþi reu∫i, eu am mers buc„þi de drum Ón ma∫in„, buc„þi de drum pe jos, ∫i v-o spun cu toat„ sinceritatea, ∫i nu o dat„, ci Ón repetate r‚nduri.

Drept urmare v-a∫ ruga s„ examinaþi, s„ reexaminaþi situaþia ∫colii din Manciova, mai ales c„ este o ∫coal„ exemplar„. Au primit ∫i calculatoare, acum urmeaz„ s„ iniþieze ni∫te cursuri, au construit o ∫coal„ nou„, este impecabil„, am vizitat clas„ de clas„, cu o directoare inimoas„ din cale afar„. ™i nu este interesul meu electoral, este primarul din Daicoviciu, mi se pare c„ este chiar P.S.D., deci v„ daþi seama c„ nu am nici un fel de interes personal pentru rezolvarea acestei probleme, dar sunt ni∫te condiþii pe care realitatea le face de-a dreptul nefericite.

V„ mulþumesc frumos.

Poftiþi!

## **Domnul Radu Damian:**

## Stimat„ doamn„ deputat,

V„ asigur c„ departe de noi g‚ndul de a v„ acuza de ceva ∫i apreciem faptul c„ v„ interesaþi de ∫coala din Manciova ∫i v„ asigur c„ vom lua Ón considerare cele pe care ni le-aþi adus la cuno∫tinþ„ ∫i vom vedea ce se poate face Ón privinþa aceasta.

## **Doamna Monica Octavia Musc„**

**:**

V„ mulþumesc.

Domnul Damian Bruda∫ca mai Óntreab„ ∫i Ministerul Muncii ∫i Solidarit„þii Sociale, a adresat dou„ Óntreb„ri la care va r„spunde domnul Giur„scu.

V-a∫ ruga, tot a∫a, s„ prezentaþi r„spunsurile la ambele Óntreb„ri, pe scurt.

## **Domnul Ion Giurescu:**

Eu v„ mulþumesc.

Am s„ Óncerc s„ r„spund pe scurt, numai c„ Óntrebarea nu cred c„-mi d„ posibilitatea s„ r„spund pe scurt. Atunci, am s„ r„spund la Óntrebarea pus„.

Œn primul r‚nd, Ónt‚i referitor la cazul numitei Lucaciu Flavia Pu∫a, domiciliat„ Ón localitatea Bucium nr. 57, judeþul S„laj, Óncadrat„ Ón categoria persoanelor cu handicap gradul II.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 16/28.II.2002 ## **Domnul Damian Bruda∫ca**

**:**

Am primit r„spunsul. V„ mulþumesc.

## **Domnul Ion Giurescu:**

™i eu v„ mulþumesc.

Atunci, al doilea este referitor la doamna Ciornea Ana, domiciliat„ Ón municipiul Gherla, Str. Povernei nr. 6, bloc E-2, ap.19.

Œn primul r‚nd am s„ m„ refer la caz ∫i dup„ aceea am s„ m„ refer la m„surile care au fost luate de Ministerul Muncii, c„ a∫a este formulat Ón Óntrebare, referitor la alte cazuri similare doamnei Ciornea.

Œn prezent familia beneficiaz„ de ajutor social, Ón temeiul prevederilor Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat.

La propunerea Direcþiei Generale de Munc„ ∫i Solidaritate Social„ a judeþului Cluj, Prim„ria Municipiului Gherla a acordat familiei un ajutor de urgenþ„, Ón cuantum de 500.000 de lei. Totodat„, se va iniþia un proiect de hot„r‚re de Guvern pentru aprobarea acord„rii unui ajutor financiar din bugetul M.M.S.S.-ului, prin care s„ dep„∫easc„ situaþia de dificultate Ón care se g„se∫te familia doamnei Ciornea Ana.

De asemenea, doamna Ciornea Ana a fost luat„ Ón evidenþa Agenþiei pentru Ocuparea Forþei de Munc„ Ón judeþul Cluj, Ón vederea identific„rii unui loc de munc„ adecvat preg„tirii profesionale ∫i experienþei acesteia.

Œn leg„tur„ cu m„surile concrete pe care Ministerul Muncii ∫i Solidarit„þii Sociale le are Ón vedere pentru soluþionarea cazurilor similare celui al doamnei Ciornea Ana, v„ inform„m, dac„ vreþi, pot s„ le citesc sau pot s„ vi le dau dumneavoastr„.

## **Domnul Damian Bruda∫ca**

**:**

V„ rog.

Pot s„ vi le Ónm‚nez, da? V„ mulþumesc.

V„ mulþumesc pentru Ónþelegere.

Domnul deputat Damian Bruda∫ca Óntreab„ Ministerul S„n„t„þii ∫i Familiei privind anumite ilegalit„þi care s-ar petrece Ón unele spitale ∫i clinici din Cluj-Napoca.

A∫ vrea s„ m„ refer Ónt‚i la r„spunsul acesta.

Spuneaþi c„ v„ satisface. V„ satisface r„spunsul sau nu?

Este o singur„ problem„. Acest ajutor pe care ministerul ar trebui s„-l asigure doamnei Ciornea Ana ar trebui s„ aib„ Ón vedere zecile de milioane pe care Domnia sa nu a reu∫it s„ le pl„teasc„ pentru Óntreþinere, av‚nd Ón

vedere cazul special de la Gherla, unde cheltuielile de Óntreþinere dep„∫esc oricare dintre situaþiile din judeþul Cluj.

Iar Ón leg„tur„ cu suma de 500.000 de lei care a fost dat„ de c„tre Prim„ria din Gherla, f„r„ s„ m„ laud, vreau s„-l informez pe domnul ministru c„ i-am dat 2 milioane ∫i jum„tate ∫i nu Ómi fac din asta un titlu de glorie, tot ca donaþie, av‚nd Ón vedere situaþia excepþional„ Ón care este aceast„ familie.

Pentru Ministerul S„n„t„þii ∫i Familiei r„spunde domnul secretar de stat Radu Deac.

Poftiþi.

**Domnul Radu Deac –** _secretar de stat Ón Ministerul S„n„t„þii ∫i Familiei_ **:**

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputaþi,

Referitor la Óntrebarea domnului deputat Damian Bruda∫ca, Ónregistrat„ la Ministerul pentru Relaþia cu Parlamentul ∫i la Ministerul S„n„t„þii, menþion„m urm„torul r„spuns.

Domnul doctor Ieremia Alexandru este director al Institutului Oncologic Cluj-Napoca din octombrie 2001. Firma SINDAN, produc„tor ∫i furnizor de citostatice care deþine certificatul de bun„ practic„ de fabricaþie GMP, eliberat de Agenþia Naþional„ a Medicamentului, a c‚∫tigat licitaþia pentru achiziþionarea de medicamente citostatice organizat„ pe data de 6 septembrie 2000, cu respectarea legislaþiei Ón vigoare la acea dat„. Doctorul Ieremia Alexandru nu a f„cut parte din comisia de licitaþie.

Prin Ordinul comun al Ministerului S„n„t„þii ∫i Familiei ∫i Casei Naþionale de Asigur„ri de S„n„tate nr. 573, a fost anunþat„ organizarea unei licitaþii naþionale pentru achiziþia medicamentelor citostatice. Œn consecinþ„, nu a mai fost organizat„ o nou„ licitaþie, iar termenii licitaþiei c‚∫tigate au r„mas Ón vigoare p‚n„ Ón prezent.

Œn ceea ce prive∫te Óntrebarea a patra, Ministerul S„n„t„þii ∫i Familiei va organiza, Ón a doua decad„ a lunii aprilie, concursul pentru ocuparea de posturi de specialitate.

P‚n„ Ón prezent, la nivelul ministerului sunt centralizate peste 1.500 de posturi solicitate de direcþiile de s„n„tate public„. Direcþia de S„n„tate Public„ a Judeþului Cluj a solicitat un num„r de 49 de posturi de specialitate nominalizate Ón unit„þile din subordine. Prin urmare, urmeaz„ s„ se desf„∫oare concursul.

Referitor la implicarea doctorului Duma Dorina, director adjunct la Direcþia de S„n„tate Public„ a Judeþului Cluj, Ón ocuparea posturilor scoase la concurs, menþion„m urm„toarele. Doctor Duma a fost nominalizat„ pentru monitorizarea desf„∫ur„rii examenelor, Ón condiþiile Ordinului Ministrului S„n„t„þii nr. 366/1998, f„r„ a participa la formularea subiectelor sau la corectarea ∫i notarea tezelor, aceste atribuþii revenind doar membrilor de specialitate din comisie.

Œn primul r‚nd, vreau s„ asigur Ministerul S„n„t„þii ∫i Familiei c„ acestea nu sunt invenþii personale. La biroul meu parlamentar au fost depuse memorii de c„tre personal din sistemul de s„n„tate al judeþului Cluj, Ón baza c„ror materiale am formulat Óntreb„rile Ónaintate onor ministerului.

Din p„cate, la dou„ dintre aceste Óntreb„ri, Ón leg„tur„ cu soarta Spitalului studenþesc ∫i mai ales a Preventoriului acestuia, ameninþat s„ fie desfiinþat, respectiv Ónstr„inat unor posibili investitori, nu s-a primit nici un fel de precizare datorit„ acestei idei c„ trebuie neap„rat probate cu documente. Voi Óncerca ∫i voi Ónainta ministerului ∫i documentele pe care le deþin Ón acest sens, p‚n„ acum nu mai putea s„ existe o asemenea motivaþie.

Œn leg„tur„ cu celelalte aspecte vreau s„ reþineþi, de asemenea, c„ ∫i ele sunt formulate Ón memoriile ∫i materialele care mi-au fost adresate Ón leg„tur„ cu folosirea de medicamente Ón tratamentul canceros, care nu au performanþele care au fost stabilite Ón documentaþie. Eu nu sunt de specialitate, dar am þinut s„ aduc la cuno∫tinþa ministerului, pentru a face ordinea necesar„ ∫i nu a crea probleme personalului care are nevoie de aceast„ asistenþ„.

Œn leg„tur„ cu cazul doctoriþei Duma, a∫ vrea s„ precizez c„ aceste afirmaþii sunt f„cute de persoane care de-a lungul timpului au observat modul Ón care s-a reu∫it la asemenea examene, poate ∫i datorit„ felului Ón care persoanele respective au fost sprijinite de moderatori sau observatori stabiliþi de c„tre minister.

Da. La urm„toarele 4 Óntreb„ri adresate tot de domnul Damian Bruda∫ca nu avem persoane care s„ r„spund„. Domnul Alexe Costache Ivanov este la Senat, r„spunde acolo ∫i la celelalte se va r„spunde Ón viitor.

Trecem la secvenþa dedicat„ interpel„rilor. Domnul Viorel Coifan. Conform regulamentulului, formulaþi Óntr-o fraz„ conþinutul interpel„rii.

## Domnule pre∫edinte, v„ mulþumesc.

Am dou„ interpel„ri, pentru c„ a doua este Ómpreun„ cu domnul Dan Coriolan Simedru, care, nefiind prezent, o voi susþine Ón continuare.

Prima interpelare este adresat„ domnului ministru Octav Cozm‚nc„. Consiliul judeþean Timi∫, prin adresa nr. 754 din 8 februarie 2000, a Ónaintat Ministerului Funcþiei Publice inventarele bunurilor care constituie domeniul public al unit„þilor administrativ-teritoriale din judeþul Timi∫, conform Legii nr. 213 din 1998 ∫i punctului XI din Normele tehnice aprobate prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 548 din 1999.

Œn situaþii similare se g„sesc ∫i alte consilii judeþene din þar„. Œn 26 februarie 2001 v-am interpelat, domnule ministru, Ón leg„tur„ cu stadiul acestor lucr„ri. Prin adresa nr. 706 din 19.III.2001 ne-aþi asigurat c„ p‚n„ la finele trimestrului III al anului 2001 veþi finaliza aceast„ acþiune. Suntem Ón luna februarie 2002, la un an dup„ interpelare, ∫i hot„r‚rea de Guvern, inclusiv anexele ce s„ statueze inventarul bunurilor ce alc„tuiesc domeniul public al comunelor, ora∫elor ∫i judeþului Timi∫, nu a fost Ónc„ emis„.

V„ Óntreb, domnule ministru, c‚nd veþi onora promisiunea ∫i veþi supune aprob„rii Guvernului lista domeniului public al unit„þilor administrativ-teritoriale din judeþul Timi∫?

Domnule Coifan, c‚nd va veni aici domnul ministru sau cineva de la ministerul respectiv ∫i cel care va conduce ∫edinþa va spune: dezvoltaþi interpelarea, mai aveþi altceva de ad„ugat?

Sigur c„ da, am dou„ pagini.

Atunci, scuzaþi-m„, dar p‚n„ la urm„ tot a∫a va trebui s„ facem, cum am emis c„tre comisii, model cum se face raportul. Cu toat„ sup„rarea care o s„ v-o provoc„m, o s„ v„ transmitem ni∫te modele cum se formuleaz„ o interpelare, pentru c„ la dezvoltarea interpel„rii aveþi dreptul s„ vorbiþi mai mult de 3 minute, iar la prezentarea aceasta a interpel„rii, pe care oricum dumneavoastr„ o transmiteþi Ón scris, spuneþi o fraz„: interpelarea se refer„ la modul Ón care... nu ∫tiu cum... ∫i at‚t.

Domnule pre∫edinte, v„ mulþumesc. Chiar v„ rog, astfel de exemple sunt binevenite.

A doua interpelare este cu mult mai simpl„, cerem demisia domnului ministru Octav Cozm‚nc„, pentru c„ nu a respectat la dou„ interpel„ri succesive ceea ce am cerut d‚nsului. Probabil c„ ∫i d‚nsul trebuie s„ Ónveþe cum s„ r„spund„ la Óntreb„ri.

V„ mulþumesc.

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

Evident, oricine are dreptul s„ cear„, nici o problem„, zilnic se poate cere.

Domnul Tudor Mohora.

Domnule pre∫edinte de ∫edinþ„, Domnilor colegi,

Interpelarea mea este adresat„ domnului ministru Mihai T„n„sescu ∫i vizeaz„ un aspect deplorabil, cred eu, al modului Ón care ni∫te cet„þeni profit„ de tichetele de mas„ care, a∫a cum se ∫tie, sunt alocate prin lege, pe care eu le numesc îtichete ale s„r„ciei“, dar ele au

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 16/28.II.2002 devenit practic un obiect de profit pentru ni∫te societ„þi cu r„spundere limitat„. Ca atare, Ól rog pe domnul ministru T„n„sescu s„ le cerceteze mai Óndeaproape ∫i s„ vad„ cum anume reglementeaz„ aceast„ problem„, astfel Ónc‚t s„ elimine aceast„ surs„ de abuz ∫i de corupþie.

Mulþumesc.

## Mulþumesc.

Domnul Paul Magheru are dou„ interpel„ri. Nu citiþi tot materialul.

Stimate domnule pre∫edinte,

## Stimaþi colegi,

Am dou„ interpel„ri. O interpelare este c„tre Guvernul Rom‚niei, mai exact doamnei ministru Ecaterina Andronescu. Obiectul interpel„rii: abrogarea Hot„r‚rii de Guvern nr. 1.011/8 octombrie 2001 privind organizarea ∫i funcþionarea Ónv„þ„m‚ntului la distanþ„ ∫i a Ónv„þ„m‚ntului cu frecvenþ„ redus„ Ón instituþiile de Ónv„þ„m‚nt superior. Hot„r‚rea care cerem s„ fie abrogat„ confund„ inadmisibil dou„ forme de Ónv„þ„m‚nt care Óncalc„ legea, este f„cut„ anapoda ∫i este inaplicabil„.

O alt„ interpelare este adresat„ Guvernului Rom‚niei, domnului prim-ministru Adrian N„stase, are ca obiect reorganizarea judiciar„ frauduloas„ a celei mai mari fabrici de Ónc„lþ„minte din Oradea, S.C. Olimpia — S.A. Oradea, ∫i la sugestia Compartimentului pentru preg„tirea ∫edinþelor, pentru c„ din 5 noiembrie nu am primit un r„spuns promis de Ministerul Justiþiei la o interpelare a noastr„, v„ mai depun Ónc„ o dat„, deci eu repet, cu alte cuvinte, sau revin la interpelarea din noiembrie 2001.

Œn interpelarea pe care o adres„m Guvernului Rom‚niei v„ anexez ∫i un dosar foarte ordonat de 193 de pagini ca s„ sprijine Guvernul sau Comisia de control, s„-i sprijine mai mult Ón cercetarea pe care suntem siguri c„ o va face cu maximum de atenþie.

## Mulþumim.

Domnul deputat Ioan Miclea, dou„ interpel„ri prezentate Ón scris. Poftiþi!

## Domnule pre∫edinte de ∫edinþ„, Stimaþi colegi,

Prima interpelare se adreseaz„ domnului ministru Ovidiu Mu∫etescu ∫i se refer„ la modul Ón care d‚nsul Óncalc„ legea privind numirea Ón consiliile de administraþie a unor societ„þi mari a unor parlamentari. Este a doua oar„ c‚nd intervin pentru reglementarea acestei situaþii ∫i cei ce la A.P.A.P.S. mi-au r„spuns pe ocolite.

A doua interpelare se adreseaz„ ministrului Agriculturii ∫i se refer„ la modul defectuos cum sunt gospod„rite ∫i exploatate p„durile Ón localitatea Babiu, judeþul S„laj.

A∫tept r„spunsul Ón scris. Mulþumesc.

Mulþumesc.

Domnul ™tefan Baban, dou„ interpel„ri. V„ rog.

V„ mulþumesc, domnule pre∫edinte. Am s„ Óncerc s„ fiu c‚t se poate de scurt.

Prima interpelare este adresat„ domnului ministru al Ministerului Muncii ∫i Solidarit„þii Sociale, Marian S‚rbu, ∫i Agenþiei Naþionale pentru Ocuparea Forþei de Munc„ ∫i Ón leg„tur„ cu noua Lege a ∫omajului. Sunt mai multe Óntreb„ri, nu dezvolt acuma din lips„ de timp ∫i datorit„ oboselii pe care o aveþi ∫i dumneavoastr„, ∫i noi.

A doua interpelare este adresat„ domnului ministru al s„n„t„þii ∫i familiei, doamna Daniela Barto∫, ∫i Casei Naþionale a Asigur„rilor de S„n„tate ∫i Ón leg„tur„ cu medicii de familie.

Depun ambele interpel„ri la stenogram„. V„ mulþumesc.

V„ mulþumesc.

Domnul deputat Adrian Moisoiu.

Domnule pre∫edinte,

## Stimaþi colegi,

Prima interpelare se adreseaz„ domnului ministru Mihai T„n„sescu, ministrul finanþelor publice.

Dac„ Guvernul C.D.R.-U.D.M.R. a acordat, Ón perioada 1997–2000, ree∫alon„ri ale datoriilor la peste 3.500 de societ„þi pentru a deservi clientela politic„, acela∫i lucru trebuie s„-l fac„ ∫i guvernarea P.S.D.-U.D.M.R.? Ce garanþii exist„ c„ prin e∫alonarea acestor datorii se vor debloca Ón 2002, 15.000 de miliarde de lei? Ce se va Ónt‚mpla dac„ aceste miliarde nu se vor Óncasa? Rog r„spuns scris ∫i oral.

A doua interpelare se adreseaz„ doamnei ministru Ecaterina Andronescu, ministrul educaþiei ∫i cercet„rii.

1. V„ rog, doamn„ ministru, s„ prezentaþi clar poziþia Ministerului Educaþiei ∫i Cercet„rii faþ„ de clauza din Protocolul P.S.D.-U.D.M.R. privitoare la punctul IV.3 care prevede: îFilialele P.S.D. ∫i U.D.M.R. din judeþul Mure∫ vor conlucra pentru ca Liceul teoretic îBolyai Farcas“ s„ revin„ la statutul de liceu cu predare Ón limba maghiar„“.

2. De asemenea, v„ rug„m s„ ne comunicaþi m„surile pe care le va lua Ministerul Educaþiei ∫i Cercet„rii pentru a verifica cele relatate Ón cotidianul îCurentul“ nr. 39 din 16 februarie 2002, pagina 4 privind ∫paga care se practic„ la Universitatea de stat UMF îGrigore T. Popa“ din Ia∫i. Nu ar fi cazul s„ verificaþi dac„ acela∫i lucru se practic„ ∫i Ón alte universit„þi?

Solicit, de asemenea, r„spuns scris ∫i oral. Mulþumesc.

## V„ mulþumesc.

Domnul Vlad Hogea. A depus Ón scris cumva? Da, bine, vedem.

Domnul Emil Rus.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 16/28.II.2002

Domnule pre∫edinte,

## Domnilor deputaþi,

Este adev„rat, am o interpelare scris„ ∫i o prezint Óntr-o fraz„, domnule pre∫edinte. V-a∫ ruga frumos s„ mai Ómi daþi voie s„ mai prezint una, ca s„ nu distoneze cu moda care s-a Ónfiripat aici; fiecare a dat c‚te dou„.

Daþi, faceþi dou„, dac„ tot v-aþi Ónscris.

V„ mulþumesc, domnule pre∫edinte.

Interpelarea mea se adreseaz„ doamnei Rodica St„noiu, ministrul justiþiei. Œn Bistriþa-N„s„ud a avut loc Ón 1997 un omor, exist„ probe la fapte ∫i f„ptuitori ∫i cercet„rile, cu toate acestea, tergiverseaz„ ∫i eu cred c„ ∫i ace∫ti cercet„tori se fac vinovaþi de acest lucru.

Anchetatori!

## Da, bine.

Domnul deputat Radu Ciuceanu. Nu este. Domnul deputat Ludovic Mardari.

Domnule pre∫edinte, Stimaþi colegi,

Pentru ast„zi am dou„ interpel„ri. Prima este adresat„ ministrului justiþiei ∫i se refer„ la tergiversarea punerii Ón aplicare a unei sentinþe judec„tore∫ti definitive ∫i irevocabile Ón procesul desf„∫urat Ón vederea stabilirii legalit„þii conducerii Asociaþiei PAS ∫i a Consiliului de administraþie la Societatea Comercial„ Bere Timi∫oara – S.A.

Menþionez c„ am ad„ugat la interpelare un punct de vedere al unuia dintre reclamanþi referitor la cele Ónt‚mplate de la depunerea interpel„rii la Biroul permanent al Camerei Deputaþilor p‚n„ Ón prezent.

Cea de a doua interpelare este adresat„ ministrului ap„r„rii naþionale ∫i ministrului administraþiei publice, referindu-se la solicitarea unui num„r de 314 locatari din Buzia∫, judeþul Timi∫, privind cump„rarea apartamentelor Ón care locuiesc Ón baza unor contracte de Ónchiriere, apartamente care au aparþinut Unit„þii Militare 01233.

Mulþumesc.

Anchetatori. Doresc s„ intervin„ doamna ministru pentru a se clarifica aceast„ situaþie, Óntruc‚t cei interesaþi, p„rinþii fac Óntreb„ri nenum„rate pe la toate instituþiile care le-au ie∫it Ón faþ„.

Domnule pre∫edinte, aceasta era prima interpelare.

A doua se adreseaz„ domnului ministru al finanþelor, Mihai T„n„sescu, pe care-l rog s„-mi r„spund„ oral ∫i Ón scris la situaþia privatiz„rii incorecte a Societ„þii Comerciale Bere malþ – S.A. Bistriþa. Nu doresc s„ detaliez mai mult. Atunci c‚nd va fi cazul voi veni cu dezvoltarea interpel„rii mele.

V„ mulþumesc tare mult.

V„ mulþumesc.

Domnul deputat Emil Boc are dou„ interpel„ri. Poftiþi!

Prima interpelare, domnule pre∫edinte, este adresat„ domnului prim-ministru Adrian N„stase ∫i vizeaz„ relaþiile de afaceri dintre Compania Naþional„ îPo∫ta Rom‚n„“ ∫i Banca Rom‚n„ de Scont ∫i Banca de Investiþii ∫i Dezvoltare ∫i, Ón aceste condiþii, solicitarea de demitere a Consiliului de administraþie de la Compania Naþional„ îPo∫ta Rom‚n„“ ∫i revocarea din funcþie a domnului Dan Nica, ministrul comunicaþiilor ∫i tehnologiei informaþiei.

Cea de a doua interpelare este adresat„ domnului ministru Miron Mitrea, ministrul lucr„rilor publice, transporturilor ∫i locuinþei ∫i vizeaz„ situaþia locatarilor din C„minul CFR din Cluj.

Mulþumesc.

V„ mulþumesc.

Domnul deputat Valentin Vasilescu.

Domnule pre∫edinte, v-a∫ Óntreba c‚te interpel„ri Ómi daþi dreptul s„ v„ expun.

Dou„ interpel„ri.

## Deci dou„. V„ mulþumesc.

Ambele interpel„ri sunt adresate doamnei ministru Rodica St„noiu. La prima din aceste interpel„ri am anexat un raport al d‚nsei, Ón calitate de pre∫edinte al Comisiei pentru drepturile omului din Senat, la un caz deosebit, prin care solicita procurorului general s„ g„seasc„ o rezolvare, precum ∫i un articol dintr-un s„pt„m‚nal îRom‚nia Mare“ Ón care se pl‚ngea de tergiversarea acestui caz. Aceasta se Ónt‚mpla Ón 1997 ∫i a∫ dori s„ aflu de la Domnia sa dac„ Ó∫i mai menþine aceea∫i p„rere ∫i acum, dup„ ce a ajuns ministru al justiþiei, dac„ a f„cut ceva Ón acest caz dup„ ce a ajuns ministru al justiþiei ∫i cum poate s„ explice c„ tocmai pe cel care a g„sit bun„voinþa de a g„zdui opiniile dumneaei Ón ceea ce prive∫te injustiþia din justiþie, a reu∫it s„ solicite s„ i se ridice imunitatea parlamentar„ ∫i s„-l trimit„ Ón judecat„.

A doua interpelare se refer„ la un alt caz concret Ón care, Óntr-un alt cotidian pe care nu l-a∫ mai numi acum, un ziarist numit Ralu Filip afirma c„ domnul Cornel Nistorescu a primit o mare sum„ de bani de la domnul Florin Ionescu, directorul BANCOREX pentru a nu publica anumite materiale.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 16/28.II.2002 Œntrebarea mea este dac„ probele care le-a prezentat domnul Ralu Filip sunt suficiente pentru justiþie, pentru ca justiþia s„ se sesizeze Ón acest caz, dac„ s-a sesizat, de∫i nu cred, a∫ vrea s„ cunosc acest fapt, dac„ domnul Cornel Nistorescu a dat Ón judecat„ ca fiind fals„ aceast„ afirmaþie a domnului Ralu Filip, nu am auzit despre acest lucru, sau a domnului Florin Ionescu, fost director BANCOREX ∫i atunci solicit ministrului justiþiei s„-mi dea o soluþie Ón aceast„ problem„.

Cine are dreptate ∫i dac„ poate s„ se sesizeze Ón privinþa uneia sau alteia din p„rþi?

Domnul deputat Constantin Niþ„ a depus Ón scris interpelarea. Am constatat c„ ∫i domnul Vlad Hogea a depus Ón scris interpelarea. Domnul Damian Bruda∫ca are ni∫te interpel„ri, a∫ prefera s„ fie dou„, nu trei, dar...

Trei, eu a∫a am comunicat.

P„i, aþi comunicat. Dumneavoastr„ puteþi s„ comunicaþi c„ depuneþi ∫i 57, nu este nici o problem„.

Domnule pre∫edinte, nici chiar at‚tea, c„ dup„ aceea blochez activitatea Guvernului.

Prima interpelare este adresat„ doamnei Rodica St„noiu. Solicit reglementarea arhivei istorice aflat„ Ón gestionarea instanþelor, arhive care Ón situaþia din prezent pot crea probleme celor care Ó∫i caut„ drepturile.

Urm„toarea este adresat„ domnului prim-ministru ∫i are Ón vedere solicitarea de sprijin Ón vederea rezolv„rii cazului arti∫tilor plastici Ón perspectiva aplic„rii Legii de v‚nzare a spaþiilor comerciale ∫i de prest„ri servicii.

™i cea de a treia, legat„ de pensionarii din armat„, Ón leg„tur„ cu ordonanþele de urgenþ„ care modific„ Legea nr. 164 din 2001 ∫i creeaz„ serioase probleme privind nivelul de trai al pensionarilor din armat„, ajun∫i mulþi dintre ei s„ aib„ pensii sub nivelul femeilor de serviciu, deci personalului civil din aceea∫i instituþie. At‚t. Mulþumesc.

Trebuie s„ faceþi menþiunea la fiecare cui Ói este adresat„. De exemplu, aceasta ultima este adresat„ ministrului ap„r„rii.

Ultima, tot domnului prim-ministru, Óntruc‚t este instanþa cea mai credibil„ Ón cazul Ón speþ„.

Domnul Victor Dobre.

Mulþumesc, domnule pre∫edinte.

Interpelarea mea este adresat„ domnului ministru al transporturilor, lucr„rilor publice ∫i locuinþei ∫i se refer„ la stadiul realiz„rii obiectivului îPod peste Dun„re, zona Galaþi, Br„ila, Tulcea“.

V„ mulþumesc.

Da, foarte bine. Domnul deputat Ioan Sonea.

V„ mulþumesc, domnule pre∫edinte.

Interpelarea este adresat„ domnului ministru Ovidiu Mu∫etescu, se refer„ la situaþia creat„ ca urmare a v‚nz„rii ∫i cesion„rii Societ„þii Comerciale Bere malþ privind nerecuperarea unor sume privind investiþii ∫i penalit„þile care au decurs prin nefinalizarea acestor investiþii.

Rug„m s„ se urm„reasc„ dac„ aceast„ sum„ mai poate fi recuperat„ ∫i modalilt„þile care se impun prin lege.

Mulþumesc.

Domnul Eugen Ple∫a.

Mulþumesc, domnule pre∫edinte.

Domnule pre∫edinte, observaþi c„ numai opoziþia v„ m„n‚nc„ sufletul cu Óntreb„ri ∫i interpel„ri. Nu ∫tiu ce s„ Ónþeleg din aceasta.

C„tre domnul prim-ministru Adrian N„stase am scris o interpelare Ón care m„ refer la faptul c„ Ón þ„rile socialiste foste s-au stabilit ni∫te plafoane maxime at‚t pentru restituiri, c‚t ∫i pentru desp„gubiri ∫i nimeni nu a comentat. La noi Legea nr. 112 a fost ignorat„ f„r„ responsabilitate, pentru c„ se cultiv„ principiul spolierii statului.

Þin‚nd cont c„ num„rul revendicatorilor de imobile este mult mai mic dec‚t cel al chiria∫ilor, fac afirmaþia c„ exist„ din banii colectaþi de la cei care au cump„rat locuinþele, c‚t ∫i din SAD-uri, Ónchirerea SAD-urilor exist„ suficiente sume de bani pentru a se acorda desp„gubiri.

Menþionez ca un mic exemplu c„ Ón Ungaria nu s-a restituit nimic, acord‚ndu-se desp„gubiri ∫i acestea plafonate la 5 milioane de forinþi.

Œntreb sau problema este Ón leg„tur„ cu explicaþii, cu modul Ón care este atacat statul rom‚n, folosindu-se Legea nr. 10 din 2001, Ói fac o caracterizare, Ón urma c„reia s-a creat acest haos Ón domeniul locativ. Cine opre∫te aceast„ disfuncþie grav„ ∫i cine pl„te∫te pentru abuzurile s„v‚r∫ite? At‚t c„tre domnul prim-ministru. ™i o Óntrebare domnului ministru Octav Cozm‚nc„.

O interpelare.

Nu. Am prima interpelare ∫i aceasta este Óntrebare. Nu m„ deranjeaz„, textul este acela∫i ∫i o s„ v„ convingeþi c„ este bine s„ ∫tim toþi ceea ce Óntreb eu.

Œn urma aplic„rii Legii nr. 112 s-au str‚ns sume importante de bani ∫i am dat exemplu la ICRAL Her„str„u unde, prin august 1996, zilnic se colecta peste un miliard de lei.

Œntrebarea, faptul c„ se colectau ∫i prin alte Óntreprinderi (ICRAL-ul, ROMCONFORT) se ∫tie, ∫i am Óntrebat

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 16/28.II.2002 pe domnul ministru, i-am spus c„ vreau s„ ∫tie toat„ lumea suma total„ realizat„ din v‚nzarea locuinþelor Ón baza Legii nr. 112 Ón capital„ ∫i separat, pe judeþe.

Iar a doua, tot aici la aceast„ tem„, este un paradox pe care nu l-am Ónþeles, poate ne explic„ d‚nsul, eu am legea, Decretul nr. 92/50 cu anexele lui statistice Ón care au fost naþionalizate 60.929 de apartamente Ón dreptul a 8.712 persoane. Problema care este? Cum de ast„zi sunt peste 24.000 de notific„ri de restituiri imobiliare Ón Bucure∫ti, repet, 8.700 au fost aceia care au fost proprietari, deci acum sunt 24.000 Óntr-un Bucure∫ti Ón care a fost, ∫tiþi foarte bine, prin sistematizare s-au demolat multe case, propriet„þi, sau naþionalizate, ∫i altele… la cutremur au c„zut cu prec„dere aceste case.

Cam acestea sunt problemele pe care doresc s„ le prezint.

V„ mulþumesc foarte mult.

## Bine, mulþumesc.

Domnul Anghel Stanciu a depus Ón scris. Domnului Coriolan Simedru i-a prezentat altcineva interpelarea. Doamna deputat Mona Musc„.

Domnule pre∫edinte, este vorba de o interpelare adresat„ ministrului muncii ∫i solidarit„þii sociale, Marian S‚rbu. Obiectul interpel„rii Ól constituie recorelarea pensiilor ∫i politica Ón domeniu a Guvernului, av‚nd Ón vedere c„, la aceea∫i preg„tire, complexitate a muncii ∫i vechime, cei mai v‚rstinici, din cauza unor condiþii mai puþin avantajoase Ón momentul pension„rii ∫i a deprecierii pensiei prin inflaþie, au venituri mult mai mici dec‚t cei pensionaþi mai cur‚nd la aceea∫i preg„tire ∫i la aceea∫i vechime.

V„ mulþumesc frumos.

## V„ mulþumesc.

Domnul Valeriu Gheorghe ∫i domnul Dorin Popescu au prezentat Ón scris. Domnul Doru Dumitru Palade a prezentat Ón scris. Mai r„m‚ne domnul Iulian Mincu.

## Domnule pre∫edinte,

## Domnilor deputaþi,

Obiectul intervenþiei mele Ón prima interpelare adresat„ ministrului s„n„t„þii spune a∫a: situaþia s„n„t„þii populaþiei din Rom‚nia s-a agravat Ón 2001. Medicii de familie nu sunt cointeresaþi, iar bugetul afectat pentru asistenþa medical„ Ón ambulatoriu ∫i spitale este insuficient; bani exist„ ∫i sunt ai populaþiei, ∫i nu ai Guvernului. Care va fi politica sanitar„ a Ministerului S„n„t„þii ∫i Familiei pentru ameliorarea indicilor de s„n„tate? Ministrul s„n„t„þii ∫i familiei a spus c„ medicii care vor declan∫a grev„ vor fi Ónlocuiþi. Toþi cei 11.700 de medici de familie?! Cunoa∫te ministrul s„n„t„þii ∫i familiei care este suma ce Ói r„m‚ne unui medic de familie Ón m‚n„ dup„ ce Ó∫i pl„te∫te toate datoriile ∫i personalul sanitar Ón subordine? Este prima problem„.

A doua problem„ se adreseaz„ ministrului s„n„t„þii ∫i ministrului agriculturii ∫i alimentaþiei. Œn ultimul timp sunt frecvente cazurile c‚nd, nemotivat, tineri soldaþi sau recruþi se sinucid sau devin criminali. Exist„ un raport al comisiilor medicale de recrutare Ón care medicii reclam„ sc„derea coeficienþilor de inteligenþ„ a acestor tineri, mai ales Ón mediul rural, care Ói fac inapþi serviciului militar ∫i acesta oscileaz„ Óntre 15 ∫i 30%, dup„ locul despre care este vorba.

Motivaþia pe care o dau medicii de la centrele de recrutare este subnutriþia cronic„ ∫i mai ales subnutriþia proteic„ animal„. Cum se g‚nde∫te ministrul s„n„t„þii ∫i familiei ∫i ministrul agriculturii ∫i alimentaþiei s„ intervin„?

V„ mulþumesc.

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

™i eu v„ mulþumesc.

Declar Ónchis„ ∫edinþa de ast„zi, ne revedem m‚ine.

**EDITOR: PARLAMENTUL ROM¬NIEI — CAMERA DEPUTAÞILOR**

Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, str. Izvor nr. 2–4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucure∫ti, cont nr. 2511.1—12.1/ROL Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ∫i 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 16/28.II.2002 conþine 32 de pagini.**

Preþul 29.728 lei