Stenogramă plen

2. Propunerea legislativã pentru completarea Legii nr. 219/1998 privind regimul concesiunilor, iniþiatã de domnul deputat Ioan Miclea.

Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, urmând a elabora raport comun, Comisia pentru politicã economicã, reformã ºi privatizare ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi; pentru aviz, Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic.

Termenul de depunere a raportului: 27 mai 2002.

3. Propunerea legislativã privind modificarea articolelor 169 ºi 298 din Codul penal, iniþiatã de domnul deputat Emil Boc.

Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi; pentru avize, Comisia pentru drepturile omului, culte ºi problemele minoritãþilor naþionale ºi Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã.

Termenul de depunere a raportului: 27 mai 2002.

4. Propunerea legislativã privind modificarea ºi completarea Legii privind vânzarea spaþiilor comerciale, proprietate privatã a statului, aflate în administrarea consiliilor judeþene sau a consiliilor locale, precum ºi a celor aflate în patrimoniul regiilor autonome de interes local, iniþiatã de domnii deputaþi Becsek-Garda Dezideriu Coloman Deszo ºi PŽcsi Ferenc.

Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic; pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 27 mai 2002.

5. Propunerea legislativã privind organizarea ºi exercitarea profesiei de psiholog, iniþiatã de domnul deputat Cristian Sandache.

Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru învãþãmânt, ºtiinþã, tineret ºi sport; pentru avize, Comisia pentru sãnãtate ºi familie ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 27 mai 2002.

6. Propunerea legislativã pentru modificarea art. 27 din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurãrilor pentru ºomaj ºi stimularea ocupãrii forþei de muncã, iniþiatã de domnul deputat Damian Brudaºca.

Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã; pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 27 mai 2002.

7. Proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 175/2001 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 Ð 22 decembrie 1989, adoptat de Senat în ºedinþa din 13 martie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi; pentru aviz, Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic.

Termenul de depunere a raportului: 1 aprilie 2002.

În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

8. Proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 178/2001 pentru completarea anexei la Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 36/2001 privind regimul preþurilor ºi tarifelor reglementate, care se stabilesc cu avizul Oficiului Concurenþei, adoptat de Senat în ºedinþa din 13 martie 2002. Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru industrii ºi servicii; pentru aviz, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 1 aprilie 2002.

În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

9. Proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 182/2001 pentru modificarea Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, adoptat de Senat în ºedinþa din 13 martie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã; pentru avize, Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 1 aprilie 2002.

În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

10. Proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 189/2001 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 96/2001 privind controlul contribuþiilor de asigurãri sociale ºi soluþionarea contestaþiilor împotriva mãsurilor dispuse prin actele de control întocmite de organele de control ale Casei Naþionale de Pensii ºi Alte Drepturi de Asigurãri Sociale ºi ale caselor teritoriale de pensii, adoptat de Senat în ºedinþa din 13 martie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã; pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 1 aprilie 2002. În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

11. Proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 5/2002 privind instituirea unor interdicþii pentru aleºii locali ºi funcþionarii publici, adoptat de Senat în ºedinþa din 13 martie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi; pentru avize, Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic.

Termenul de depunere a raportului: 1 aprilie 2002. În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

12. Proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 7/2002 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 92/1996 privind organizarea ºi funcþionarea Serviciului de Telecomunicaþii Speciale, adoptat de Senat în ºedinþa din 13 martie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã; pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 1 aprilie 2002.

În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

13. Proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 10/2002 pentru modificarea Legii nr. 142/1999 privind sprijinul statului pentru salarizarea clerului, adoptat de Senat în ºedinþa din 13 martie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã; pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia pentru drepturile omului, culte ºi problemele minoritãþilor naþionale ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 1 aprilie 2002.

În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

14. Proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 25/2002 privind aprobarea Statutului Comisiei Naþionale a Valorilor Mobiliare, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru politicã economicã, reformã ºi privatizare; pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 1 aprilie 2002. În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

15. Proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 26/2002 privind organismele de plasament colectiv în valori mobiliare, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru politicã economicã, reformã ºi privatizare; pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 1 aprilie 2002.

În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

16. Proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 27/2002 privind pieþele reglementate de mãrfuri ºi instrumente financiare derivate, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru politicã economicã, reformã ºi privatizare; pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 1 aprilie 2002.

În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

17. Proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 28/2002 privind valorile mobiliare, serviciile de investiþii financiare ºi pieþele reglementate, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru politicã economicã, reformã ºi privatizare; pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 1 aprilie 2002.

În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

18. Proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 29/2002 pentru modificarea anexei la Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 160/2000 privind salarizarea controlorilor financiari din cadrul Curþii de Conturi, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã; pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 1 aprilie 2002. În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

19. Proiectul Legii pentru ratificarea Acordului referitor la traficul ilicit pe mare, adoptat la Strasbourg la 31 ianuarie 1995, în aplicarea articolului 17 din Convenþia Naþiunilor Unite împotriva traficului ilicit de stupefiante ºi substanþe psihotrope, întocmitã la Viena la 20 decembrie 1988, primit de la Administraþia prezidenþialã.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã; pentru avize, Comisia pentru politicã externã ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 15 aprilie 2002.

20. Proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 130/2000 privind regimul juridic al contractelor la distanþã, adoptat de Senat în ºedinþa din 13 martie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru industrii ºi servicii; pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 10 mai 2002.

21. Proiectul Legii privind înfiinþarea comunei Iaslovãþ, judeþul Suceava, adoptat de Senat în ºedinþa din 13 martie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic; pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 10 aprilie 2002.

22. Proiectul Legii privind înfiinþarea comunei Ciocãneºti, judeþul Suceava, adoptat de Senat în ºedinþa din 13 martie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic; pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 10 aprilie 2002. 23. Proiectul Legii privind unele mãsuri pentru întãrirea disciplinei contractuale, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru politicã economicã,

reformã ºi privatizare; pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia pentru industrii ºi servicii ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 10 mai 2002.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor colegi,

Avem în faþã o ordine de zi pe care scrie ”Aprobatã 25.03.2002Ò, nu a fost astãzi nici un fel de Comitet de ordine de zi, ci o ordine pe care scrie ”20.03.2002Ò, cea care a fost aprobatã de Comitetul ordinii de zi.

Diferenþele sunt în ceea ce priveºte medierile ºi ratificãrile de acorduri. Se invocã întotdeauna cã ar exista un acord de principiu al Comitetul ordinii de zi. Absolut inexact! Nu existã un acord de principiu.

Pe de altã parte, nu se poate sã primim o ordine de zi modificatã, dupã ce ºedinþele grupurilor parlamentare au fost încheiate!

De aceea, domnule preºedinte, vã rog sã reveniþi la ordinea de zi pe care am primit-o joi ºi care astãzi, pânã la ora 16,00, a fost valabilã ºi sã discutãm legile, în consecinþã, altã datã, urmând ca aceste lucruri sã fie aprobate de Comitetul ordinii de zi, aºa cum scrie în regulament.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc.

Tot procedurã? Vã rog. Din partea Grupului P.N.L.

## Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

Grupul parlamentar liberal susþine aceastã propunere a P.D.-ului, apreciind ºi noi, în acelaºi mod, cã ordinea de zi din 25 nu este corect, legal aprobatã.

Mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc.

Existã, dupã ºtiinþa mea, ºi o hotãrâre a Biroului permanent de a nu mai modifica ordinea de zi ºi programul faþã de cele care s-au discutat miercuri.

În consecinþã, vã rog sã-mi permiteþi o secundã sã mã consult cu colegii mei, membrii biroului.

O sã mergem pe ordinea de zi, cea aprobatã în data de 20, urmând ca medierile care au fost introduse ulterior sã fie prinse, în urma ºedinþei Comitetului ordinii de zi de miercuri, pentru sãptãmâna viitoare, ca sã nu existe aceastã rezistenþã ºi sã nu discutãm asupra procedurilor. De altfel, insist în a vã spune cã existã ºi recomandarea Biroului, ºi Comitetul ordinii de zi cred cã a adoptat acelaºi punct de vedere, ca ceea ce se stabileºte miercuri sã rãmânã, ºi ca program ºi ca ordine de zi, valabil pentru sãptãmâna urmãtoare, începând de luni, în aºa fel încât dumneavoastrã sã fiþi în cunoºtinþã de cauzã ºi sã vã puteþi pregãti intervenþiile, punctele de vedere ºi, bineînþeles, atitudinea de vot în legãturã cu o ordine de zi. E dificil ca lucrul acesta sã se petreacã în momentul în care aveþi în faþã o ordine de zi care apare luni, la ora 16,00.

O sã vã rog, dacã greºesc în ceea ce priveºte ordinea de zi ºi nu voi introduce riguros numai din cele adoptate în 20 martie, sã faceþi aceste corecturi, invocând procedura.

## Stimaþi colegi,

Între timp, mi-a parvenit ºi stenograma ºedinþei Comitetului ordinii de zi. Din pãcate, lucrurile nu stau aºa cum sunt invocate de grupurile parlamentare care au deschis aceastã problemã, pentru cã, în finalul acestei stenograme, domnul director Gheorghe Popescu, care organizeazã ºedinþele, a întrebat: ”Ne daþi încuviinþarea sã trecem medierile ºi acordurile care vor veni?Ò Rãspunsul domnului Ovidiu Petrescu, care conducea în calitate de înlocuitor al preºedintelui acest Comitet al ordinii de zi, este: ”Da. Mai aveþi observaþii? Nu mai sunt alte propuneri. Stimaþi colegi, vã mulþumim.Ò

În consecinþã, nu au fost alte propuneri ºi acestã decizie a fost luatã în Comitetul ordinii de zi, ºi eu cred cã trebuie corectat acest obicei. Nu cred cã trebuie sã aparã pe ordinea de zi chiar ºi medieri în ziua de luni ºi sã nu se poatã lua cuvântul sau atitudinea care ar trebui sã se ia în legãturã cu aceste rapoarte de mediere. Propun ca, de acum încolo, Comitetul ordinii de zi sã ia decizia Ð pentru cã sunt singurii ºi suverani, nici plenul nu mai decide asupra acestui subiect Ð sã nu se mai poatã introduce, poate cu excepþia ratificãrilor, nimic pe ordinea de zi.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Pe procedurã, am ºi eu urmãtoarea întrebare, pentru cã este prima oarã când, cel puþin eu, constat o mediere la faza de dezbatere, în care o Camerã adoptã un proiect de lege ºi o altã Camerã respinge acel proiect de lege. Pânã acum, cred cã mai mult decât cutumã, în tradiþia parlamentarã, o lege de respingere era trimisã la cealaltã Camerã, aceasta era adoptatã ºi doar dupã aceea, dacã era cazul, se trecea la mediere. Acum, iarãºi vã spun, dupã cunoºtinþele mele, este pentru prima datã când avem de-a face cu medierea unui text de lege pentru aprobarea acestei ordonanþe, care a fost adoptatã de Senat, ºi o lege pentru respingerea acestei ordonanþe, care a fost adoptatã de Camera Deputaþilor.

Drept urmare, domnule preºedinte de ºedinþã, aº dori ca cel puþin Comisia pentru regulament sã se pronunþe ºi sã ne edifice, vizavi de aceastã nouã soluþie proceduralã legatã de respingerea unei ordonanþe. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

În principiu, aveþi dreptate, ar fi o modificare a procedurilor noastre, ne-am izbit uneori de aceastã problemã, niciodatã ea nu a fost rezolvatã aºa. Astfel cã, în consecinþã, voi transmite acest raport Comisiei de regulament, pentru a însoþi raportul de mediere cu un raport privind prevederile regulamentare.

Deci amãnâm aceastã dezbatere. Dacã existã ºi alte opinii decât cele expuse aici? Vã rog, domnule Chiliman.

Vã propun sã-l întreb ºi pe domnul director Popescu, care se ocupã cu asemenea probleme.

## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz:**

Vã mulþumesc.

O sã-l transmit Comisiei de regulament, pentru a emite un punct de vedere în legãturã cu aceastã procedurã, care, mi se spune, aici, s-a mai aplicat. În opinia mea, nu se poate aplica în ce priveºte texte de lege care propun adoptarea sau respingerea unui act normativ cu caracter de ordonanþã.

În continuare, propun dezbaterii dumneavoastrã raportul comisiei de mediere la proiectul Legii privind egalitatea de ºanse între femei ºi bãrbaþi.

Intrãm în dezbaterea raportului de mediere asupra proiectului de lege. În ceea ce priveºte dezbaterea, o sã

o facem aºa cum existã cutuma în Camerã, sã dezbatem pe raport, ºi anume voi invoca numãrul curent din raport. La poziþia 1, se referã la titlu, soluþia este a Senatului. Dacã existã alte opinii? Dacã nu existã,

. Abþineri? Nu sunt. Text adoptat. Poziþia 12, privind art. 10, varianta Senatului. Dacã sunt observaþii? Dacã nu, cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

Text adoptat.

Poziþia 13, privind art. 11, este textul Camerei Deputaþilor.

Poziþia 14 este textul Camerei Deputaþilor.

ªi poziþia 15, de asemenea.

Deci textele nu se mai dezbat în Camera Deputaþilor. Poziþia 16 din raportul de mediere, privind art. 14, este un text comun.

Dacã sunt observaþii la acest text?

Dacã nu, vã consult, cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Nu sunt.

Text adoptat.

Poziþia 17, privind art. 15, este textul Camerei Deputaþilor.

Poziþia 18, de asemenea.

Poziþia 19, de asemenea.

În aceste condiþii, trecem la poziþia 20 din raport, pri-

vind art. 17, e vorba de un text comun.

Dacã sunt observaþii? ªi nu sunt.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Împotrivã? Abþineri? Nu sunt.

Text adoptat.

Poziþia 21, privind art. 18, este în varianta adoptatã de Camera Deputaþilor, ca ºi poziþia 22 din raportul de mediere.

Deci trecem la poziþia 23, unde varianta adoptatã este a Senatului. În aceste condiþii, vã consult dacã sunt observaþii.

Dacã nu sunt, cine este pentru aceastã variantã? Vã mulþumesc.

- Împotrivã? Nu sunt voturi împotrivã.

Abþineri? Nu sunt.

- Vã mulþumesc, text adoptat.

Poziþia 24, Camera Deputaþilor.

Poziþia 25, privind titlul capitolului IV, varianta Senatului. Dacã sunt observaþii?

Dacã nu sunt, cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Nu sunt.

Text adoptat.

Poziþia 26. Este vorba de un text comun, propus pentru art. 24, care devine art. 22. În aceste condiþii, vã rog sã vã pronunþaþi dacã aveþi observaþii.

Dacã nu, cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Text adoptat.

e asemenea. Poziþia 8, de asemenea. Poziþia 9 ºi 10 sunt variante ale Camerei Deputaþilor. Poziþia 11 din raport, textul Senatului. Dacã sunt observaþii? Dacã nu, îl

t,

, unde existã un text comun.

Dacã în legãturã cu acest text comun sunt observaþii? Dacã nu,

## **Domnul Damian Brudaºca** _(din salã):_

La poziþia nr. 14 aveam o altã opinie.

## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz:**

Suntem la poziþia 16 privind art. 23, text comun. Dacã nu existã alte opinii, cine este pentru? Vã mulþumesc.

Împotrivã? Abþineri? Nu sunt. Text adoptat.

Poziþia 17, privind art. 23 alin. 3, varianta Senatului.

Dacã existã observaþii? Nu sunt.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Nu sunt. Text adoptat.

Poziþia 18, privind art. 24, varianta Senatului. Dacã existã ºi alte opinii? Nu. În consecinþã,

stã observaþii? Nu sunt. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Nu sunt. Text adoptat. Lit. n) este text în varianta Senatului. Dacã existã observaþii? Nu sunt. Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Nu sunt. Text adoptat. Lit. s), varianta Senatului. Dacã existã obiecþiuni privind poziþia 41, lit. s)? Nu sunt. În consecinþã, cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Text adoptat. Poziþia 32 privind art. 47, textul Senatului. Dacã sunt observaþii? Nu sunt. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Text adoptat. Poziþia 33 este în varianta Camerei Deputaþilor. Poziþia 34, privind art. 49 lit. i), textul Senatului. Dacã sunt observaþii? Nu sunt. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Nu sunt. Textul de la poziþia 34 privind art. 49 lit. i) a fost adoptat.

Poziþia 35 este text în varianta Camerei Deputaþilor.

Poziþia 36, privind art. 51, este text în varianta Senatului.

Dacã existã obiecþiuni? Nu sunt. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Text adoptat. Poziþia 37 din raport privind art. 53, varianta Senatului. Dacã sunt observaþii? Nu sunt. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Text adoptat. Poziþia 38, privind art. 54 alin. 2, textul Senatului. Dacã existã obiecþiuni? Nu sunt. Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Nu sunt. Text adoptat. La poziþia 39 este vorba de un text comun, rezultat din mediere, privind art. 57. Dacã existã obiecþiuni? Dacã nu, cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Text adoptat. Poziþia 40 este textul Camerei Deputaþilor. Poziþia 41 privind partea introductivã a art. 58 este textul Senatului. Dacã sunt observaþii? Dacã nu, cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Text adoptat. În continuare, poziþia 41 lit. g) este în varianta Camerei Deputaþilor, pe care nu o vom dezbate. Lit. k) este textul Senatului. Vã rog sã vã pronunþaþi dacã existã ºi alte opinii. Nu sunt. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Text adoptat. La lit. l) reiese un text comun din mediere. Dacã în legãturã cu acest text sunt obiecþiuni? Dacã nu, cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Text adoptat. În consecinþã, poziþia 41, textul integral, a fost adoptatã. Poziþia 42 este un text comun. Dacã în legãturã cu acesta sunt ºi alte opinii? Nu sunt. Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Nu sunt. Text adoptat. Poziþia 43, privind art. 61 devenit art. 62, textul Senatului. Dacã existã obiecþiuni? Dacã nu, cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Nu sunt. Text adoptat. Poziþia 44 este textul Camerei Deputaþilor. Poziþia 45 este un text comun. Dacã la poziþia 45, în legãturã cu textul comun, existã obiecþiuni? Dacã nu existã, cine este pentru? Vã mulþumesc.

Scuzaþi-mã, revenim!

V-am pomenit alin. 4 ºi trebuia sã vã pronunþaþi. Cu toate acestea, dacã sunteþi într-o micã întârziere, revenim. Sã ºtiþi cã eu am supus discuþiei spunând cã alin. 4 este în varianta Senatului, cu excepþia celorlalte, care sunt texte comune. Dar revenim la alin. 4. Vã rog.

Vã mulþumesc. Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

La alin. 4 este o singurã problemã, ºi anume: acum douã sãptãmâni ºi jumãtate Ð trei sãptãmâni am adoptat douã proiecte de lege care au fost primele prin care, în sfârºit, în conformitate cu Legea referendumului, unele foste comune desfiinþate în 1968 în mod abuziv au început sã fie reînfiinþate de cãtre Parlamentul României în mod legal. Atunci, la aceastã poziþie, care se referã la operaþiunile de predare-primire, s-a stabilit ca procedurã confirmarea de cãtre delegaþia permanentã a consiliului judeþean. Era vorba de Harghita, dar nu are prea mare importanþã despre ce judeþ este vorba.

Am o singurã întrebare pentru cei care au propus aceastã soluþie a Senatului: de ce încercãm ca, pentru o procedurã care deja a fost legiferatã, sã avem o divagaþie, dacã vreþi, sau de ce vrem pentru aceeaºi reînfiinþare de comune douã soluþii? Pentru cã dacã adoptãm acum varianta Senatului, vom avea o soluþie în practicã pentru comunele Mãdãraºi ºi Cozmeni, în speþã, unde am spus cã aceste operaþiuni de predare-primire vor fi confirmate de delegaþia permanentã a Consiliului Judeþean Harghita, ºi aici vrem sã înlãturãm aceastã prevedere.

Încã o datã vã spun, eu nu þin neapãrat la procedura care este deja precedentã, dar aº vrea sã fie o singurã procedurã în ceea ce priveºte reînfiinþarea acestor comune, pentru cã aºa mi se pare firesc din punct de vedere legal.

Drept urmare, aº sprijini în continuare textul Camerei Deputaþilor doar din acest considerent, ºi nu din altul. Vã mulþumesc.

Da, vã mulþumesc.

Dacã existã un reprezentant al comisiei de mediere care ne poate da o explicaþie în legãturã cu ceea ce invocã domnul deputat? Nu existã.

Vã rog. Procedurã sau pe text? ## **Domnul Damian Brudaºca** _(din salã):_

Pe text.

Da, vã rog.

Apropo de cele spuse de domnul deputat R‡duly, cred cã este mai corect ca aceastã acþiune sã fie în subordinea delegaþiei permanente a Consiliului Judeþean Braºov decât în cea a prefectului, pentru cã, în aceste condiþii, eu apreciez cã are posibilitatea sã se exprime mai în cunoºtinþã de cauzã Consiliul Judeþean Braºov, respectiv delegaþia permanentã a acestuia, reexprimând, dacã vreþi, ºi votul rezultat în urma alegerilor din anul 2000.

Constat cu surprindere cã în ultima perioadã, pentru a se crea dificultãþi în materia reînfiinþãrii de comune abuziv desfiinþate, Guvernul are tot felul de ºugubeþe idei pentru ca sã ne punã beþe în roate ºi pentru a crea, din acest punct de vedere, animozitate în rândul cetãþenilor.

În consecinþã, cred cã se impune existenþa unei formule unitare, pentru cã, în materie de inventivitate, noi cunoaºtem ºi admirãm aberaþiile care sunt inventate de unii reprezentanþi ai actualului Guvern.

## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz:**

Da, vã mulþumesc.

Înþeleg cã, de fapt, sprijiniþi propunerea de a reveni la varianta Camerei Deputaþilor.

Dacã mai existã ºi alte obiecþiuni? Nu existã ºi alte obiecþiuni.

Ne referim la poziþia nr. 2 din raport, alin. 4. În consecinþã, conform regulamentului, voi supune votului dumneavoastrã întâi soluþia propusã de comisie, ºi anume textul Senatului, ºi apoi vom reveni la soluþia Camerei Deputaþilor, dacã votul dumneavoastrã respinge soluþia Senatului.

- Deci

- a fost adoptatã.

Poziþia nr. 3, privind art. 3 alin. 1, devenit art. 2 alin. 1, textul Senatului.

Dacã sunt observaþii? Dacã nu, cine este pentru? Vã mulþumesc.

Împotrivã? Abþineri?

Text adoptat.

Poziþia nr. 4 este textul în varianta Camerei Deputaþilor, deci nu mai suscitã dezbateri în Camera Deputaþilor.

Având în vedere caracterul organic al legii, transmit raportul pentru vot final.

Raportul comisiei de mediere la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 112 din 2001 privind sancþionarea unor fapte sãvârºite în afara teritoriului þãrii de cetãþenii români sau de persoane fãrã cetãþenie domiciliate în România.

În legãturã cu acest raport, la poziþia nr. 1, textul Senatului privind articolul unic, punctul 1 art. 2 alin. 1,

dacã sunt observaþii? Dacã nu, îl

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Stimate ºi stimaþi colegi,

În urma examinãrii proiectului Legii pentru ratificarea Acordului privind crearea Organizaþiei Internaþionale a Viei ºi Vinului, adoptat la Paris la 3 aprilie 2001, în ºedinþa din 19.03.2002, Comisia pentru agriculturã, silviculturã, industrie alimentarã ºi servicii specifice propune, cu unanimitate de voturi, ca acesta sã fie supus spre dezbatere ºi adoptare plenului Camerei Deputaþilor în forma prezentatã.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz:**

## ªi noi vã mulþumim.

În consecinþã, neexistând intervenþii la dezbateri generale, trecem la dezbaterea pe articole.

Titlul legii. Dacã sunt observaþii? Dacã nu,

Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor,

Având în vedere dorinþa comunã de a intensifica relaþiile comerciale bilaterale, ca ºi statutul lor de þãri candidate la aderarea la Uniunea Europeanã, România ºi Lituania au început, în 1997, negocierile pentru încheierea unui acord de comerþ liber. Aceastã opþiune a luat în considerare ºi tendinþele de liberalizare manifestate în comerþul internaþional european ºi regional.

Acordul conþine prevederi similare cu celelalte acorduri de acest gen, încheiate de cele douã þãri, îndeosebi cu acorduri europene de asociere la Uniunea Europeanã, adoptate, desigur, la specificul relaþiilor comerciale bilaterale, ºi prevede crearea, în decursul unei perioade de tranziþie care se va încheia la 1 ianuarie 2004, a unei zone de comerþ liber între cele douã pãrþi, cu respectarea prevederilor în materie ale Acordului general pentru tarife ºi comerþ, 1994, ºi ale Acordului privind constituirea Organizaþiei Mondiale a Comerþului.

Principalele prevederi ale acordului se referã la domeniul comerþului cu produse industriale. Republica Lituania va liberaliza importurile de produse industriale originare din România de la data intrãrii în vigoare a acordului. La rândul ei, România va liberaliza, de la data intrãrii în vigoare a acordului, aproape întregul import de produse industriale originare din Republica Lituania, cu excepþia unui numãr extrem de redus de produse la care urmeazã sã se aplice taxe vamale reduse.

În domeniul comerþului cu produse agricole, þinând cont de sensibilitatea deosebitã a acestui sector, concesiile convenite între pãrþi au un caracter mai limitat, ele constând în reducerea sau eliminarea taxelor vamale de regulã în cadrul unor contingente tarifare pentru anumite produse ce prezintã interes sã fie promovate pe pieþele celor douã þãri.

Conform prevederilor acordului, toate restricþiile cantitative la import ºi export, precum ºi mãsurile cu efect echivalent urmeazã a fi eliminate de la intrarea în vigoare a acestuia, iar pãrþile nu vor avea posibilitatea sã introducã noi taxe vamale în comerþul bilateral.

În acelaºi timp, acordul conþine prevederi care dau posibilitatea adoptãrii de mãsuri de apãrare comercialã, salvgardare antidumping, ajustare structuralã, pentru protejarea producãtorilor naþionali, în conformitate cu regulile internaþionale în materie.

## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz:**

## ªi eu vã mulþumesc.

Stimaþi colegi,

Sunt dator cu o rectificare, în primul rând pentru dumneavoastrã, dar ºi pentru stenogramã. Proiectul pe care îl dezbatem este proiectul Legii pentru ratificarea Acordului de comerþ liber între România ºi Republica Lituania, semnat la Vilnius la 26 noiembrie 2001, urmând ca celãlalt, proiectul de lege pe care l-am pomenit, sã fie discutat ulterior.

Dacã existã la dezbateri generale opinii care vor sã

fie exprimate din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt. În consecinþã, supun dezbaterii dumneavoastrã, pe articole... în primul rând titlul legii.

- Dacã existã obiecþiuni? Nu sunt. Titlul, adoptat.

- Articolul unic. Dacã existã obiecþiuni? Nu existã. Articolul unic, adoptat.

În consecinþã, fiind vorba de o lege cu caracter ordi-

- nar,

Mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã. Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic, în urma examinãrii proiectului Legii pentru acceptarea amendamentelor la Convenþia de la Basel (1989) privind controlul transportului peste frontiere al deºeurilor periculoase ºi al eliminãrii acestora, în ºedinþa sa din 21 martie, a hotãrât, cu unanimitate de voturi, ca proiectul de lege sus-menþionat sã fie supus spre dezbatere ºi adoptare plenului Camerei Deputaþilor, în forma prezentatã de Guvern.

La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere avizul Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi, avizul Comisiei pentru industrii ºi servicii ºi avizul Consiliului Legislativ din 19.02.2002.

Fac menþiunea cã, prin obiectul de reglementare ºi conþinutul sãu, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

În principiu, ne izbim, de fapt, de o chestiune ºi solicit înþelegerea chiar a domnului deputat Brudaºca, dar e o chestiune proceduralã de ratificare a acordurilor internaþionale. Acest titlu existã, el e consemnat în acord ºi acordul este semnat. Noi nu putem modifica litera lui, titlul, dacã facem o lege de ratificare, pentru cã am afecta coerenþa între acord ºi legea de ratificare.

Presupun cã acceptaþi sã vã retrageþi, chiar dacã e logicã observaþia dumneavoastrã.

## **Domnul Damian Brudaºca** _(din salã):_

Da.

Vã mulþumesc.

ªi noi vã mulþumim, domnule deputat.

Dacã din partea grupurilor parlamentare, la dezbateri generale, doreºte cineva sã ia cuvântul? Dacã nu, trecem direct la dezbaterea pe articole.

Titlul legii. Dacã în legãturã cu titlul sunt observaþii? Domnule deputat Brudaºca, vã rog.

Domnule preºedinte de ºedinþã,

Aº propune ca titlul legii sã aibã urmãtoarea formulã: Lege pentru acceptarea amendamentelor la Convenþia de la Basel 1989 privind controlul transportului peste hotare ºi al eliminãrii deºeurilor periculoase, pentru claritatea exprimãrii.

Deci în legãturã cu modificarea care prevede înlocuirea ”frontiereiÒ cu ”hotareÒ. Sau nu am înþeles bine?

Eu am spus aºa: ”... controlul transportului peste hotare ºi al eliminãrii deºeurilor periculoaseÒ, pentru cã acest control se referã atât la transportul peste frontiere al deºeurilor, cât ºi la eliminarea acestora. Comprimãm aceastã exprimare: ”privind controlul transportului peste frontiere ºi al eliminãrii deºeurilor periculoaseÒ.

Problema pe care trebuie s-o avem în vedere ºi în cazul transportului, ºi în cazul eliminãrii sunt deºeurile periculoase.

Comisia rog sã se pronunþe.

Domnul deputat Florescu, vã rog ºi pentru economie de timp ºi de efort puteþi sta în banca comisiei, sã ºtiþi.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Eu nu pot sã susþin o altã propunere decât cea fãcutã în plenul comisiei.

Aºa cum vã menþionam, ea a fost votatã, în unanimitate, în forma prezentatã. Ca atare, comisia este împotriva amendamentului propus.

Mulþumesc.

Considerãm amendamentul retras.

Vã mulþumesc.

În consecinþã, cine este pentru titlu? Vã mulþumesc. Împotrivã? Nu.

Abþineri? Nu sunt. Titlul, adoptat.

Art. 1, dacã sunt obiecþiuni?

Dacã nu, art. 1 este adoptat.

Art. 2, dacã sunt obiecþiuni? Art. 2 este adoptat.

Având în vedere caracterul ordinar al legii, supun legea votului dumneavoastrã, în ansamblul ei.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? Abþineri?

Legea este adoptatã.

Supun dezbaterii dumneavoastrã proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 8/2002 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România ºi Banca Internaþionalã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare, semnat la Washington DC la 30 aprilie 2001, pentru finanþarea Proiectului de dezvoltare a pieþelor financiare rurale.

Având în vedere cã ne aflãm în procedurã de urgenþã, rog comisia sã se pronunþe privind timpii.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, întrunitã în ºedinþã, vã propune timpii: 5 minute pentru dezbateri generale ºi un minut pe fiecare intervenþie în parte.

În legãturã cu timpii propuºi de comisie, vã consult, prin vot, cine este pentru timpii propuºi? Vã mulþumesc. Împotrivã? Nu existã.

Abþineri? Nu existã.

Timpii propuºi de comisie, soluþia este procedural adoptatã.

În continuare, la dezbaterile generale, în acele 5 minute, dacã din partea grupurilor parlamentare cineva doreºte sã ia cuvântul? Dacã nu, trecem la dezbaterea pe articole.

Bine. Vom discuta în principiu, nu în principiu, ci vom discuta pe raportul comisiei, pentru cã existã amendamente propuse. În consecinþã, poziþia nr. 1 din raport privind articolul unic al legii.

Dacã existã obiecþiuni?

Dacã nu, cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Articolul unic al legii, adoptat.

La poziþia nr. 2 din raport, titlul ordonanþei de urgenþã. Nu e o modificare, ci o modificare a traducerii, folosindu-se o traducere corectã.

Dacã sunt obiecþiuni la poziþia nr. 2 din raport? Dacã nu, cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Text adoptat.

Poziþia nr. 3 privind art. 1 din ordonanþã, cu acelaºi amendament pentru o corectã traducere a definiþiei. Dacã existã obiecþiuni? Dacã nu...

Am o observaþie.

Spuneþi, domnule deputat.

Eu, domnule preºedinte, aº ruga sã fim, totuºi, consecvenþi. Aici aþi apreciat corect cã este vorba de o traducere mai aproape de sensul pe care-l urmãrea acest act normativ. ªi în textul anterior, doar de dragul de a fi consecvenþi cu greºeala, aþi acceptat propunerea fãcutã, cu destulã uºurinþã, de colegii de la comisia de specialitate.

Observ cã nu cade cerul nici pe ministerul de resort, nici pe cei care au încheiat acest acord, în condiþiile în care noi îl facem sã sune mai corect în limba românã.

Prin urmare, eu nu cer sã mi se dea dreptate, nu am acest orgoliu mãrunt, ci cer sã fim consecvenþi cu limba românã. Aceasta este dorinþa ºi durerea mea când constat cã încã multe acte normative suferã din punct de vedere al preciziei formulãrilor.

Îi felicit pe colegii de la comisia condusã de domnul profesor Florin Georgescu, pentru cã au avut curajul ºi dorinþa ca acest text sã sune bine în limba românã ºi îi invidiez pe cei care încã se cramponeazã de aparenta interdicþie a nu ºtiu cãrui for internaþional, dacã am modifica, pentru corectitudine, texte pe care le adoptãm.

## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz:**

Domnule deputat, înþeleg cã intervenþia dumneavoastrã a vizat, mai degrabã, ceea ce s-a petrecut, decât ceea ce urmeazã sã se petreacã. Precis cã comisia primeºte felicitãrile, dar eu voi da expresie exact interpretãrii pe care am dat-o. Aici e vorba de un text care, tradus greºit din englezã în românã, putea, el, sã aducã, dacã vreþi, influenþã acestui proiect de ratificare, pe când în cazul dumneavoastrã textul era în românã, eventual greºit, v-am dat dreptate, în principiu, suntem în aceeaºi mãsurã iubitorii limbii române ºi dacã se poate ºi corecte, dar nu mai puteam interveni, pentru cã modificam relaþia între acord ºi ratificarea lui. Aici nu se întâmplã acest lucru.

Vã mulþumesc, oricum, pentru intervenþie.

În consecinþã, la poziþia nr. 3 privind art. 1 al ordonanþei, poziþia nr. 3 din raport, aceastã modificare care a fost propusã, ea continuã, pentru o corectã traducere.

Vã consult dacã existã obiecþiuni?

Dacã nu, cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Nu sunt.

Text adoptat.

Având în vedere caracterul ordinar al legii,

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

În urma examinãrii proiectului Legii privind ratificarea Acordului dintre România ºi Republica Islamicã Iran privind evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venituri ºi pe capital, semnat la Bucureºti la 3 octombrie 2001, în ºedinþa sa din 20 martie 2002, comisia, cu unanimitate de voturi, a hotãrât ca proiectul de lege sã fie supus spre dezbatere ºi adoptare în forma prezentatã.

Prezentul proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vã mulþumesc.

ªi noi vã mulþumim.

Dacã din partea grupurilor parlamentare, la dezbateri generale are cineva de luat cuvântul?

Domnul deputat Brudaºca, din partea Grupului P.R.M. Vã rog.

Eu vorbesc ºi în calitate de preºedinte al Grupului de prietenie România Ð Iran.

Mã bucurã faptul cã s-a ajuns sã se încheie un asemenea acord între cele douã þãri. Aceasta nu are decât o menire foarte clarã, evidentã, aceea de a relansa relaþiile, altãdatã fructuoase ºi de amploare, între România ºi Iran.

Sperãm cã, prin ratificarea acestui acord ºi prin acordarea titlului de lege, el va sprijini activitatea de dezvoltare promovatã ºi în urma vizitei sãvârºite, în luna septembrie anul trecut, de cãtre preºedintele Parlamentului Republicii Islamice Iran.

ªi în calitate de preºedinte al Grupului de prietenie, ºi în calitate de membru al Grupului parlamentar P.R.M., salut acest act normativ ºi îl susþin cu toatã fiinþa mea.

ªi noi vã mulþumim.

Trecem la dezbatere.

Dacã existã ºi alte opinii? Da, cineva îmi atrage atenþia, existã opinii privind orarul programului ºi respectarea programului.

Eu v-aº cere îngãduinþa, ºtiind cã am depãºit, cã mai avem un singur proiect de acord de ratificat, ºi dacã îl putem trece ºi pe acesta, ar fi foarte bine, pentru cã ar fi cel puþin un pachet încheiat.

În aceste condiþii, supun dezbaterii dumneavoastrã legea, ºi anume titlul legii.

Dacã sunt obiecþiuni? Nu sunt.

Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Nu sunt. Text adoptat.

Articolul unic din lege.

Dacã existã obiecþiuni? Nu existã.

Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri?

Text adoptat.

În aceste condiþii, având în vedere caracterul ordinar al legii, supun, în ansamblu, legea aprobãrii dumneavoastrã.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? Abþineri?

Lege adoptatã.

ªi, în fine, proiectul Legii pentru ratificarea Convenþiei dintre România ºi Republica Lituania pentru evitarea dublei impuneri ºi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit ºi pe capital ºi a Protocolului-anexã, semnate la Vilnius la 26 noiembrie 2001.

Dacã, în legãturã cu aceasta, iniþiatorul are de adãugat ceva? Dacã nu, vã mulþumesc. Comisia?

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Comisia, întrunitã în ºedinþa din 20 martie 2002, a votat în unanimitate de voturi, a hotãrât în unanimitate de voturi ca proiectul de lege sã fie supus spre dezbatere ºi adoptare în forma prezentatã. E vorba de proiectul Legii pentru ratificarea Convenþiei dintre România ºi Republica Lituania.

Vã mulþumesc.

## ªi eu vã mulþumesc.

Dacã din partea grupurilor parlamentare cineva vrea sã ia cuvântul? Dacã nu, trecem la dezbaterea proiectului de lege, ºi anume dacã la titlu existã obiecþiuni? Dacã nu, înseamnã cã titlul este adoptat.

Articolul unic.

Dacã existã obiecþiuni? Existã, scuzaþi-mã? Nu. În consecinþã, articolul unic, adoptat.

Având în vedere caracterul ordinar al legii, supun legea, în ansamblul ei, votului dumneavoastrã.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? Nu existã. Abþineri? Nu existã. Lege adoptatã.

În încheierea lucrãrilor noastre în plen, astãzi, sigur cã urmeazã întrebãrile ºi interpelãrile ºi, în primul rând, rãspunsurile pe care, probabil cã multã lume le aºteaptã din partea primului-ministru.

Permiteþi-mi sã vã comunic deputaþii propuºi în comisiile de mediere.

Pentru prima comisie, deputaþii pentru soluþionarea textelor adoptate în redactãri diferite de cãtre cele douã camere ale Parlamentului la proiectul Legii privind recunoaºterea ºi acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcþiei Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950 Ð 1961: Dobrescu Smaranda Ð P.S.D., Buzatu Dumitru Ð P.S.D., Suditu Gheorghe Ð P.S.D., Apostolescu Maria Ð P.R.M., Criºan Emil Ð P.R.M., Barbu Gheorghe Ð P.D., Kerekes K‡roly Ð U.D.M.R.

Deputaþii propuºi în comisia de mediere pentru soluþionarea textelor adoptate în redactãri diferite de cãtre cele douã Camere ale Parlamentului la proiectul Legii pentru completarea Ordonanþei Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de cãtre regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 pânã la 6 martie 1945 din motive etnice: Todoran Pavel Ð P.S.D., Iliescu Valentin Adrian Ð P.S.D., Motoc Marian Adrian Ð P.S.D., Mînzînã Ion Ð P.R.M., Mãrãcineanu Adrian Ð P.R.M., Sãpunaru Nini Ð P.N.L., Dorel Dorian Ð Grupul parlamentar al minoritãþilor naþionale.

Deputaþii propuºi în comisia de mediere pentru soluþionarea textelor adoptate în redactãri diferite de cãtre cele douã Camere ale Parlamentului la proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 119/1999 privind auditul intern ºi controlul financiar preventiv: Baltã Tudor Ð P.S.D., Gubandru Aurel Ð P.S.D., Neamþu Horia-Ion Ð P.S.D., Ionescu Daniel Ð P.R.M., Videanu Adriean Ð P.D., Nicolaescu Gheorghe-Eugen Ð P.N.L. ºi Winkler Iuliu Ð U.D.M.R.

Da, din partea Grupului P.S.D., vã rog, doamna vicepreºedinte.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Grupul parlamentar P.S.D. vã solicitã sã supuneþi aprobãrii plenului înlocuirea domnului Todoran Pavel de la comisia de mediere pentru Legea privind accidentele de muncã ºi bolile profesionale, precum ºi în comisia de mediere privind Ordonanþa de urgenþã nr. 49/2001 privind modificãrile ºi completãrile la Legea nr. 19/2000 referitoare la pensii cu colegul nostru domnul deputat Buzatu Dumitru.

Vã mulþumesc.

Staþi un pic, doamnã, eu l-am citit pe domnul Todoran Pavel, propus pentru comisia de mediere pentru soluþionarea textelor adoptate în redactãri diferite de cãtre cele douã Camere ale Parlamentului la proiectul Legii pentru completarea Ordonanþei nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de cãtre regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 pânã la 6 martie 1945.

## Da, domnule preºedinte.

La legile la care eu mã refeream s-au fãcut propunerile încã din luna decembrie, urmeazã sã se programeze data la care se vor þine cele douã comisii de mediere, iar rugãmintea grupului nostru a fost ca la comisiile de mediere pentru legile pe care eu le-am menþionat, în locul domnului Todoran, propus anterior de grupul nostru parlamentar, sã fie nominalizat domnul Buzatu Dumitru.

Am înþeles acuma, s-a consemnat, vã mulþumesc. În consecinþã, continuãm programul nostru.

Deci, în continuare, cu o depãºire de 15 minute, trecem la partea a doua, rãspunsuri la întrebãri ºi interpelãri, ºi prima parte a acestei ºedinþe este primirea de rãspunsuri la interpelãri adresate primului-ministru, probabil ºi altor miniºtri.

Rãspunde domnului Valentin Vasilescu ministrul justiþiei, doamna Rodica Stãnoiu, în problema adopþiilor. Vã rog, doamna ministru.

## **Doamna Rodica Mihaela Stãnoiu** _Ð ministrul justiþiei:_

## Stimate domnule deputat,

Vã cer scuze de la început pentru întârzierea cu care vã rãspund la aceastã interpelare, dar, cunoscând extrem de bine subiectul, am vrut sã vin cu un rãspuns mai documentat într-o poveste tristã, care, atunci când mi-a fost adusã la cunoºtinþã, am crezut cã face parte dintr-un film de groazã, ºi nu din realitate. Din pãcate, este o tristã realitate ºi ea continuã sã fie aºa.

Interpelarea dumneavoastrã adresata ministrului justiþiei referitoare la modul în care au fost soluþionate plângerile adresate de Ciolca Mihaela mai multor instituþii cu privire la înfierea ilegalã, în cursul anului 1990, a fiicelor sale

minore, Ciobanu Irina Cristina ºi Ciobanu Andreea Emilia, de cãtre douã familii de cetãþeni francezi.

În anul 1990, Ciolca Mihaela, care era divorþatã, a cunoscut întâmplãtor pe avocatul Pãtraºcu Adrian. Avocatul, care s-a interesat între timp de situaþia Mihaelei Ciolca ºi a celor douã fetiþe care i-au fost încredinþate dupã divorþ, i-a propus acesteia sã efectueze o vizitã de douã sãptãmâni în Franþa, împreunã cu cele douã copile, la un vãr al acestuia, care a fost de acord sã le invite.

Domnule deputat, cine, în 1990, nu era tentat de o excursie în Franþa, sã plece cu cei doi copii? Propunerea fãcutã de avocat a fost, din nefericire, acceptatã de cãtre Mihaela Ciolca ºi, în scurt timp, prin relaþiile pe care avocatul ºi familia francezã le-au avut la Ambasada Franþei, a reuºit sã obþinã vizã, dar numai pentru cele douã fetiþe. Sositã la Bucureºti, familia francezã Burat Jeannie Gabriel ºi Burat Marise Jeannie au convins-o pe Mihaela Ciolca sã accepte ca fetiþele sã meargã în Franþa, urmând ca dânsa sã plece, la rândul sãu, mai târziu, dupã ce va fi obþinutã viza.

Fac numai ceea ce, în limitele competenþei legale, mi se permite, dar vã asigur cã este o muncã constantã, nespectaculoasã, de fiecare zi, ºi sunt convinsã cã foarte curând o sã aveþi rezultate care, poate, sã vã convingã cã lucrurile nu stau chiar aºa.

Vã mulþumim, doamna ministru.

Domnul Valentin Vasilescu are douã minute la dispoziþie sã se pronunþe în legãturã cu rãspunsul.

Rãspunsul este cel normal, legal nu se mai poate face nimic, rãmâne doar ca moral sã încercãm, aceste fetiþe, aceºti oameni care au fost..., contrar legii, aceastã familie a fost destrãmatã cu sprijinul unor oameni care ulterior au ocupat funcþii importante în Ministerul Justiþiei, dupã cum aþi auzit, un avocat, ºi care existã, nu a murit încã, ºi poate cã, reparând aceastã greºealã, pentru viitor, vom reuºi sã nu mai repetãm asemenea lucruriÉ

Sã dea socotealã!

...pentru cã repetarea lor este problema noastrã, ºi nu ceea ce s-a întâmplat ºi pe care nu le mai putem acum, legal, sã le îndreptãm.

Da, înþeleg cã sunteþi mulþumit de rãspuns. În continuare, la solicitarea domnului deputat Ludovic Mardari, care solicitã mãsuri pentru punerea în aplicare a deciziei Curþii de Apel Timiºoara în dosarul privatizãrii S.C. ”Bere TimiºoaraÒ Ñ S.A....

## **Domnul Ludovic Mardari** _(din bancã):_

Am prezentat ºi în scris, dar regulamentul prevede sã fie dezvoltat ºi pe larg.

Dacã doriþi... sigur, vã dãm cuvântul. Rãspunde domnul Alexe Costache Ivanov, secretar de stat.

Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Mã numesc Mardari Ludovic, sunt deputat de Timiº al Partidului România Mare. Interpelarea mea este adresatã doamnei ministru al justiþiei Rodica Stãnoiu. Îmi pare rãu cã nu rãmâne sã-mi dea ºi mie rãspuns, aºa cum a procedat în cazul colegului meu.

Modul în care s-a fãcut privatizarea la Societatea Comercialã ”Bere TimiºoreanaÒ Ñ S.A. a fost în repetate rânduri în atenþia presei locale ºi centrale. Legalitatea conducerii Asociaþiei PAS ºi a consiliului de administraþie al asociaþiei au constituit obiectul unui proces de lungã duratã în justiþia românã. La data de 6 noiembrie 2001 s-a formulat totuºi o decizie irevocabilã, cu nr. 949, în Dosarul nr. 6.759/Com/2001, de cãtre Curtea de Apel Timiºoara prin care conducerea Asociaþiei PAS ºi sediul acesteia urmeazã a fi predate reprezentanþilor legali. Dupã o tergiversare de peste 3 luni, la data de 11 februarie 2002, executorul judecãtoresc a pus în aplicare doar parþial sentinþa judecãtoreascã, predând sediul reprezentanþilor legali fãrã documente ºi fãrã a realiza transferul conducerii. Partea adversã, conducerea actualã a Societãþii Comerciale ”Bere TimiºoreanaÒ Ñ S.A., a formulat o cerere, pe calea ordonanþei prezidenþiale, de întoarcere a executãrii, cerere acceptatã în data de 28 februarie 2002, în Dosarul nr. 4.770/2002, eliberându-se minuta sentinþei la data de 1 martie 2002, ora 9,30. În aceeaºi zi, pânã la ora 13,30, executarea silitã s-a produs, evacuând reprezentanþii legali din sediul Societãþii Comerciale ”Bere TimiºoreanaÒ Ñ S.A.

Rog sã se observe cã atunci când interesul o cere, justiþia este foarte promptã. În mai puþin de 4 ore, s-a pus în executare o hotãrâre pronunþatã, zic eu, ilegal.

Concluzia este una singurã. Sentinþa nr. 949 din Dosarul nr. 6.759/Com/2001 din 6 noiembrie 2001, sentinþã definitivã ºi irevocabilã, a rãmas ºi în prezent neaplicatã.

Doamnã ministru, vã rog sã vã exprimaþi în legãturã cu aceastã aberaþie juridicã, pe care mã abþin sã o numesc altfel.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc. Vã rog, domnule secretar de stat.

## **Domnul Alexe Costache Ivanov** _Ð secretar de stat în Ministerul Justiþiei:_

## Stimate domnule deputat,

La interpelarea formulatã de dumneavoastrã, adresatã ministrului justiþiei, referitoare la privatizarea S.C. ”Bere TimiºoaraÒ Ñ S.A., vã comunicãm urmãtoarele: din verificãrile dispuse am constatat cã susþinerile dumneavoastrã legate de modul în care s-a fãcut privatizarea S.C. ”Bere TimiºoaraÒ Ñ S.A. nu se confirmã în ceea ce priveºte tergiversarea soluþionãrii acestei cauze.

Conform prevederilor art. 123 din Constituþia României, în calitatea sa de instituþie a administraþiei publice centrale, Ministerul Justiþiei nu se poate pronunþa asupra problemelor de drept sau cu privire la situaþia de fapt din cauzele deduse judecãþii ºi nici nu poate face recomandãri instanþelor de judecatã cu privire la modul de soluþionare a cauzelor cu care au fost învestite.

Potrivit dispoziþiilor art. 18 alineatul final din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecãtoreascã, republicatã, în nici o împrejurare verificãrile efectuate de ministrul justiþiei nu pot repune în discuþie ceea ce a fost deja judecat. Referitor la susþinerile în legãturã cu executarea silitã care a fost încuviinþatã de cãtre Judecãtoria Timiºoara, prin Încheierea nr. 34 din 9 ianuarie 2002, în Dosarul 3/2002, la cererea creditorului Târnoveanu Ion, vã informãm cã, în urma verificãrilor, s-a constatat cã S.C. ”Bere TimiºoaraÒ Ñ S.A. a formulat contestaþie la executare, împotriva acesteia, cerere care a fost admisã prin sentinþa pronunþatã de Judecãtoria Timiºoara, la data de 14 februarie 2002, în Dosarul nr. 1.713 din 2002, prin care au fost anulate formele de executare în Dosarul nr. 3/2002. Împotriva acestei soluþii, pãrþile interesate, respectiv domnii Târnoveanu Ioan ºi Comveº Mihai, au posibilitatea sã uzeze de cãile de atac ordinare, astfel cã toate aspectele legate de aceastã cauzã urmeazã sã fie prezentate instanþelor învestite cu soluþionarea acestora, singurele în mãsurã sã se pronunþe cu privire la nemulþumirile prezentate în memoriu.

Referitor la susþinerea cã soluþia pronunþatã în cauzã, privind contestaþia la executare, se cunoºtea înainte de pronunþare, precizãm urmãtoarele: este adevãrat cã în ziua de 14 februarie 2002, în jurul orelor 15,00, judecãtorul-delegat pentru relaþia cu mass-media a comu-

Vã rog, domnule deputat, în legãturã cu rãspunsul primit, aveþi douã minute sã vã exprimaþi satisfacþia sau insatisfacþia.

Vreau sã declar încã de la început cã nu sunt mulþumit de rãspuns ºi aº vrea doar sã mai adaug cã nu trebuie sã mai surprindã pe nimeni cã peste 70-80% dintre cetãþenii acestei þãri nu mai au încredere în justiþia românã.

Mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc ºi, cu scuzele de rigoare, totuºi, trebuie sã fac o anumitã precizare în faþa colegilor noºtri privind caracterul regulamentar al interpelãrilor. Conform art. 162, interpelãrile se fac în scris, arãtându-se obiectul acestora, fãrã nici o dezvoltare. Interpelarea constã într-o cerere adresatã Guvernului de cãtre un grup parlamentar, de unul sau mai mulþi deputaþi, prin care se solicitã explicaþii asupra politicii Guvernului, în probleme importante ale activitãþii sale interne sau externe. Guvernul, fiecare dintre membrii sãi, este obligat sã rãspundã la interpelãri în cel mult douã sãptãmâni. Pentru motive temeinice Camera poate acorda un nou termen.

Deci, v-aº ruga, chiar ºi la capitolul ”ÎntrebãriÒ sã ne uitãm mai atent ºi sã nu transformãm, din pãcate, aceste ºedinþe de întrebãri ºi interpelãri în consultãri în legãturã cu cauze ºi cu probleme care privesc persoane fizice sau persoane juridice ºi procese în mod particular.

În continuare, datoritã faptului cã domnul Valentin Vasilescu, care are douã interpelãri cãtre ministrul justiþiei, acceptã sã primeascã rãspunsul scris, ºi datoritã programului încãrcat al domnului ministru ªerban Mihãilescu, care este prins în activitatea pe care o cunoaºteþi, de reuniune a primilor-miniºtri din þãrile candidate la NATO, o sã rugãm sã rãspundã domnului Dumitru Bãlãeþ.

Domnule ministru, vã rog.

## **Domnul Petru ªerban Mihãilescu Ð** _ministru pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului:_

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

În legãturã cu interpelarea adresatã de domnul deputat Dumitru Bãlãeþ, legatã de situaþia clãdirii Bibliotecii Naþionale, din analiza pe care am fãcut-o în ultima vreme, la solicitarea expresã a conducerii Bibliotecii Naþionale a României, finalul analizei proiectanþilor este urmãtorul. Activitatea Bibliotecii Naþionale se va desfãºura în corpurile B, C, H, I, deci acolo unde sunt ºi acele douã depozite, ºi, în final, 53.000 de metri pãtraþi vor fi alocaþi Bibliotecii Naþionale, cifrã care este consideratã corespunzãtoare pentru aceastã bibliotecã. În rest, existã o altã suprafaþã, de circa 45.000 de metri pãtraþi, care constã în sãli, culoare ºi birouri nefinisate în care dacã, într-adevãr, se va gãsi o sursã de finanþare, se va putea amenaja un viitor sediu al Executivului, pe o perioadã mai lungã.

Vã mulþumesc.

Domnule Dumitru Bãlãeþ, vã rog sã vã exprimaþi douã minute.

Nu putem sã punem întrebãri acuma, dar eu am vizitat clãdirea sãptãmâna trecutã ºi am constatat cã o mare parte a ei este finalizatã pentru activitatea Bibliotecii Naþionale. Greºeala care s-a fãcut acolo de cãtre conducerea bibliotecii, ºi la presiuni exterioare, a fost cã nu au mers în mod occidental pe amenajarea sãlilor de lecturã, care trebuiau sã intre în principal în activitate.

Socotesc cã folosirea clãdirii Bibliotecii Naþionale, proiectatã dupã norme internaþionale, domnule Mihãilescu, de biblioteconomie, cu toate rigorile caracteristice în acest sens, în decurs de aproape 20 de ani de tatonãri ºi de experienþã pe plan naþional ºi mondial, nu trebuie sã primeascã o altã activitate ºi cã, reluându-se într-un mod mai clar o serie de discuþii atente cu conducerea Bibliotecii Naþionale, ºi în special cu cei care realizeazã investiþia, chiar cu banii puþini pe care i-a dat bugetul pe anul acesta, noi putem pune, într-o anumitã mãsurã, în activitate biblioteca. Vã rog foarte mult sã ducem discuþii operative, pentru cã ºtiu cã ºi dumneavoastrã sunteþi ocupat acum pe argumente concrete, pro ºi contra, pentru a gãsi o soluþie mai adecvatã în aceastã privinþã. Socotesc cã cei 45.000 de metri pãtraþi pe care dumneavoastrã îi consideraþi cã ar putea sã intre în folosinþa Guvernului necesitã reamplasãri, investiþii mult mai mari decât cele care pot fi necesare pentru spaþiu ca bibliotecã. De aceea, vã rog foarte mult sã ducem discuþii,

poate chiar la dumneavoastrã sau aici, la bibliotecã, pentru a gãsi o soluþie mai bunã decât aceasta, pe care o socotesc absolut nesatisfãcãtoare.

Mulþumesc.

ªi noi vã mulþumim, domnule deputat, ºi vã mulþumim, domnule ministru, pentru rãspunsul pe care l-aþi dat, chiar dacã domnul deputat, dupã obiceiul parlamentar, evident cã nu s-a declarat mulþumit.

V-aº face propunerea, pentru cã urmãtorul pe listã este domnul Eugen Nicolaescu ºi pentru cã dumnealui lipseºte, sã o invitãm pe o colegã a Grupului parlamentar P.N.L., pe doamna Mona Muscã, sã dezvolte interpelarea ºi apoi sã primeascã rãspunsul de la doamna Maria Manolescu.

Vã rog.

Vã mulþumesc frumos, domnule preºedinte.

Vã rog.

Interpelarea se adreseazã ministrului finanþelor publice, Mihai Tãnãsescu. Obiectul interpelãrii: situaþia acordãrii de compensaþii cetãþenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar, în conformitate cu Legea nr. 9/1998.

Potrivit Legii nr. 9/1998, cetãþenii români prejudiciaþi în urma aplicãrii Tratatului dintre România ºi Bulgaria, semnat la Craiova, la 7 septembrie 1940, au dreptul la despãgubiri pentru bunurile imobile pe care le aveau în proprietate în judeþele Durostor ºi Caliacra, cedate Bulgariei.

În prezent, în judeþul Caraº-Severin existã 19 dosare, iar în Timiºoara ºi în judeþul Timiº, mult mai multe, prin care se solicitã acordarea de compensaþii în conformitate cu prevederile acestei legi.

În unele cazuri, prefectura a aprobat cererile cetãþenilor privind plata despãgubirilor pentru o serie de bunuri trecute în proprietatea statului bulgar, însã nu s-a trecut încã la acordarea sumelor cuvenite.

Respectarea dreptului de proprietate este fundamental într-o societate democraticã, iar acordarea de despãgubiri este un drept al cetãþenilor, ºi nu o concesie fãcutã lor.

În aceste condiþii, vã rog, domnule ministru, sã binevoiþi a preciza în ce stadiu se aflã aplicarea Legii nr. 9/1998, când estimaþi cã vor fi soluþionate cererile cetãþenilor ºi când vor fi acordate sumele care li se cuvin drept despãgubire.

Vã mulþumesc frumos.

## ªi noi vã mulþumim.

Invitãm pe doamna Maria Manolescu, secretar de stat la Ministerul Finanþelor Publice, pentru rãspuns. Vã rog, doamnã secretar de stat. ## **Doamna Maria Manolescu Ð** _secretar de stat în_

## _Ministerul Finanþelor Publice:_

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Referitor la interpelarea doamnei deputat Mona Muscã, nr. 321/2002, cu privire la situaþia acordãrii de compensaþii cetãþenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar, în conformitate cu Legea nr. 9/1998, Ministerul Finanþelor Publice comunicã urmãtoarele.

”Pânã în acest moment, Comisiei centrale pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 i-au fost transmise de cãtre comisiile judeþene un numãr de 4.795 de dosare, prin care se propune acordarea de despãgubiri cetãþenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar, în urma semnãrii Tratatului dintre România ºi Bulgaria.

Menþionãm cã dosarele sunt analizate de Comisia centralã pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 proporþional, pe judeþe, în ordinea sosirii ºi înregistrãrii lor la Ministerul Finanþelor Publice.

Precizãm cã actuala comisie centralã, de când ºi-a început activitatea, respectiv din luna mai 2001, ºi pânã în prezent, a analizat peste 800 de dosare, cu o valoare a compensaþiilor de 180 de miliarde lei, comparativ cu comisia anterioarã, care, în anii 1999 ºi 2000, a analizat numai 351 de dosare, cu o valoare a compensaþiilor de 73 de miliarde lei.

Activitatea de validare ºi invalidare a Comisiei centrale pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 este îngreuiatã de numãrul mare de dosare, precum ºi de faptul cã majoritatea hotãrârilor comisiilor judeþene au fost invalidate de Comisia centralã, nefiind respectate prevederile legale.

În momentul de faþã, s-a intensificat activitatea de analizare a dosarelor ºi emiterea de hotãrâri de validareinvalidare de cãtre Comisia centralã pentru aplicarea Legii nr. 9/1998. În acest sens s-a decis ca ºedinþele membrilor Comisiei centrale pentru aplicarea legii nr. 9/1998 sã aibã loc sãptãmânal, pentru a se studia un numãr cât mai mare de dosare.

Vã mulþumesc.

Vã rog, doamnã deputat, dacã aveþi o intervenþie? Vã rog.

Vã mulþumesc foarte mult pentru stadiul în care se aflã Legea nr. 9/1998. Asta am înþeles din analiza prezentatã de doamna secretar de stat Maria Manolescu.

Celelalte întrebãri, când estimaþi cã vor fi soluþionate cererile ºi când vor fi acordate sumele care le revin din despãgubire? La aceste douã întrebãri, însã, nu am primit rãspuns.

Am înþeles cã se întruneºte comisia o datã pe sãptãmânã, dar, în acelaºi timp, am înþeles cã vã plângeþi de numãrul mare de cereri.

În situaþia aceasta, nu credeþi cã s-ar putea întâlni comisia mai des, pentru a soluþiona mai multe cereri? Ar fi mai eficient.

Pe de altã parte, aº solicita, dacã aveþi atâtea returnãri de întocmire de cereri, poate cã procedura transmisã la judeþe nu a fost corectã, ºi atunci ar fi bine sã aveþi amabilitatea sã informaþi persoanele respective ce anume le lipseºte din dosar, în ce constã viciul dosarului, pentru cã aºa se pot returna ºi a doua oarã ºi a treia oarã ºi sunt oameni în general foarte în vârstã cei care vã solicitã drepturile la care sunt îndrituiþi prin lege. Vã mulþumesc frumos.

ªi noi vã mulþumim.

Stimaþi colegi,

O sã vã rog sã acceptaþi ºi datoritã aglomerãrii, dar mai ales aglomerãrii din partea unor grupuri parlamentare a interpelãrilor, dar ºi pentru a fi elegant, sã dãm cuvântul, pentru a-ºi dezvolta interpelarea, dacã doreºte, doamnei Liliana Naum, o colegã de-a noastrã, ºi, dacã nu doreºte sã facã aceastã dezvoltare, probabil a depus-o scris, rugãm pe domnul Gheorghe Predilã, secretar de stat la Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor, sã rãspundã.

Poftiþi, domnule secretar de stat! Vã rog.

**Domnul Gheorghe Predilã** _Ð secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor:_

Domnule preºedinte,

## Doamnã deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastrã, Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor, prin persoana domnului ministru Ilie Sârbu, care semneazã rãspunsul la interpelare, vã prezintã urmãtoarele:

Care au fost mãsurile luate de Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor privind repunerea în funcþiune a sistemului de irigat pe teritoriul României, pentru a diminua efectele secetei?

Având în vedere cã aceastã secetã vine din urmã cu 4 ani, pentru a elimina efectele acesteia, care nu sunt uºor de suportat, Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor, prin Societatea Naþionalã de Îmbunãrãþiri Funciare, a întocmit un program de punere în funcþiune a amenajãrilor de irigaþii pentru campania acestui an.

În conformitate cu prevederile Programului de guvernare, Societatea Naþionalã de Îmbunãtãþiri Funciare trebuie sã punã în funcþiune, pânã la sfârºitul acestei luni, supraþa de 1.412.960 de hectare.

Întrucât deficitul de echipament de irigaþii este foarte mare pentru campania de irigaþii a acestui an, Societatea Naþionalã de Îmbunãtãþiri Funciare va pune în funcþiune, la data de 31 martie, suprafaþa de 1.072.000 de hectare.

Vreau sã fac precizarea cã nu diferenþa de suprafaþã de pus în funcþiune ar fi o problemã, ci nu vrem sã mai cheltuim bani pentru o suprafaþã care noi apreciem cã în perioada urmãtoare nu va beneficia de echipament de irigat. Deci nu am vrea sã mai pãþim... sã reluãm punerea în funcþiune, cum s-a mai întâmplat cu alte suprafeþe.

Vã mulþumim.

Doamnã deputat, dacã aveþi comentarii la acest rãspuns? Înþeleg cã nu aveþi.

În legãturã cu rãspunsul pe care trebuia sã-l primeascã la interpelare domnul deputat Emil Rus privind situaþia postprivatizare existentã la Societatea Comercialã ”MopalÒÑ S.A. Bistriþa, domnul Iacob Zelenco, secretarul de stat de la Ministerul Finanþelor Publice, este la Senat, tot în ºedinþã de interpelãri ºi întrebãri.

O întreb pe doamna Maria Manolescu dacã..., având în vedere cã ºi dumneaei primise aceeaºi întrebare Ð n-am înþeles de ce, sincer Ð, dar nu înþeleg de ce au existat douã interpelãri cu acelaºi obiect?

## **Domnul Emil Rus** _(din bancã):_

Nu este aceeaºi întrebare. Problematica era diferitã pentru unul ºi pentru altul.

Stimate domnule deputat Rus, aº vrea sã vã spun cã avem niºte prevederi regulamentare care spun cã nu se poate face decât o singurã interpelare din partea unui grup parlamentar într-o ºedinþã, ºi anume a doua se poate face în condiþiile în care existã timp, deci, ca sã spun aºa, dupã ce timpul de o interpelare pentru fiecare grup s-a sãvârºit. Mã surprinde cã dumneavoastrã aþi fãcut douã cu acelaºi obiect, pentru doi secretari de stat. Din cauza aceasta mã surprinde.

Bun. Vreþi sã dezvoltaþi. Dacã vreþi sã dezvoltaþi interpelarea, aveþi trei minute, conform regulamentului.

Domnule preºedinte,

Domnilor parlamentari,

Problematica interpelãrii a fost transmisã în scris la cele douã ministere.

Pentru domnul Ovidiu Tiberiu Muºetescu, care reprezintã Autoritatea pentru Privatizare ºi Administrarea Participaþiilor Statului, întrebarea era: ”În acest context vã solicit, domnule ministru, trimiterea unei echipe de control care sã verifice toate acþiunile postprivatizare care au avut loc la S.C. ÇMopalÈ Ñ S.A., Bistriþa precum ºi alte societãþi comercialeÒ. ªi am dat exemplu: ”CovoareÒ, ”MetalurgicaÒ din Beclean, ”MefilÒ Bistriþa, Mina ”Valea VinuluiÒ din cadrul Exploatãrii miniere ”RodnaÒ, în care existã aceleaºi neajunsuri, pe aceeaºi temã.

Referitor la cealaltã interpelare, pe aceeaºi problematicã, trimisã domnului ministru Mihai Nicolae Tãnãsescu, ministrul finanþelor publice, întrebarea, solicitarea mea era: ”Domnule ministru, sã dispuneþi o analizã de fond asupra modului în care au fost sancþionate emiterile unor cecuri fãrã acoperire de cãtre cei menþinaþi mai susÒ.

Deci erau întrebãri diferite.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

ªi eu vã mulþumesc.

O rugãm pe doamna Maria Manolescu, secretar de stat, sã rãspundã din partea Ministerului Finanþelor. Vã rog, doamnã secretar de stat.

Interpelarea primitã, fãcutã de cãtre domnul deputat, a fost transmisã Bãncii Naþionale a României.

Bãnca Naþionalã a României, respectiv Direcþia reglementare ºi autorizare, a rãspuns urmãtoarele:

Ca rãspuns la interpelarea domnului deputat Emil Rus, solicitatã Ministerului Finanþelor Publice de cãtre Ministerul pentru Relaþia cu Parlamentul, vã facem cunoscut cã, pânã în prezent, în baza de date a Centralei incidentelor de plãþi existã douã unitãþi cu denumirea ”MopalÒ Ð ne spune Banca Naþionalã a României Ð ºi anume existã Societatea Comercialã ”MopalÒ Ñ S.A. Bistriþa, cu codul fiscal 3094-999, care înregistreazã 83 incidente de platã, din care 4 incidente de platã cu cecuri determinate de motive minore, pentru care suma refuzatã a fost de 972 milioane lei, ºi 79 incidente de platã cu bilete la ordin, din care 74 determinate de motive majore, pentru care suma refuzatã a fost de 11 miliarde 367 milioane lei, iar 5 determinate de motive minore, pentru care suma refuzatã a fost de 257 milioane lei.

Întrucât incidentele de platã cu cecuri înregistrate la Centrala incidentelor de plãþi nu sunt conforme cu art. 2 lit. c) ºi lit. e) din Regulamentul nr. 1/2001 privind organizarea ºi funcþionarea la Banca Naþionalã a României a Centralei incidentelor de plãþi, pe numele Societãþii Comerciale ”MopalÒ Ñ S.A. Bistriþa, cu codul fiscal menþionat mai sus, nu s-a instituit interdicþia bancarã de a emite cecuri Ð comunicã Banca Naþionalã.

Cea de a doua societate care figureazã cu aceeaºi denumire, ”MopalÒ, respectiv Societatea Comercialã ”MopalÒ Bistriþa, sucursala municipiului Bucureºti, cu codul fiscal 1326-7230, care înregistreazã 144 incidente de platã, din care 54 incidente de platã cu cecuri, din care 53 determinate de motive majore, pentru care suma refuzatã a fost de 5 miliarde 289 milioane lei, ºi un incident determinat de motiv minor, pentru care suma refuzatã a fost de 7 milioane de lei, 90 de incidente de platã cu bilete la ordin, din care 83 determinate de motive majore, pentru care suma refuzatã a fost de 7 miliarde 181 milioane lei ºi 7 determinate de motive minore, pentru care suma refuzatã a fost de 569 milioane lei.

## ªi noi vã mulþumim.

Vã rog, domnule deputat, aveþi douã minute pentru comentarii.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Doamnã ministru, dumneavoastrã mi-aþi prezentat un rãspuns pentru care se cuvine sã vã mulþumesc.

Eu cred ºi sper cã am sensibilizat Ministerul Finanþelor Publice, ºi eu cred în intrarea în normalitate a acestor unitãþi economice.

Vã mulþumesc.

## ªi noi vã mulþumim.

Aº avea rugãmintea, din aceleaºi motive pe care le-am expus ºi în legãturã cu domnul ministru ªerban Mihãilescu, sã permitem dezvoltarea interpelãrii domnului Damian Brudaºca Ð propunere privind introducerea pe Lista monumentelor cu valoare excepþionalã a Bisericii din Cizer, din partea patrimoniului Muzeului Etnografic al Transilvaniei Ð, urmând sã-i rãspundã domnul Opriº. Aveþi trei minute, domnule deputat. Vã rog.

Vã mulþumesc.

Eu am supus atenþiei primului-ministru aceastã chestiune, de introducere pe Lista monumentelor cu valoare excepþionalã a Bisericii din Cizer, situatã în Parcul Etnografic ”Romulus VuiaÒ, monument care face parte din patrimoniul Muzeului Etnografic al Transilvaniei.

Biserica din Cizer a fost construitã în urmã cu circa 230 de ani de cãtre Horia, dupã cum atestã inscripþia de pe bârna din bolta naosului.

Pe plan constructiv prezintã forma cea mai evoluatã Ð pronaos poligonal, naos dreptunghiular, altar poligonal, cu pereþi decroºaþi ºi pridvor pe trei laturi, cu stâlpi cu arcade semicirculare. Pronaosul este tãvãnit, de pe grinzile tavanului se ridicã stâlpii turnului de galerie deschisã ºi coif octogonal. Temele pictate sunt teme iconografice tradiþionale.

Monumentul a fost transferat de cãtre Comisia Monumentelor Istorice în anul 1968. Acoperiºul a prezentat deteriorãri pe suprafeþe mari, ceea ce a permis infiltrarea apei de ploaie pânã la stratul pictural.

Demersurile fãcute, inclusiv de cãtre cel care vã vorbeºte, pentru restaurarea acoperiºului au contribuit la obþinerea, în anul 2000, a circa 400 de milioane pentru înlocuirea în totalitate a acestui acoperiº.

Starea de conservare a stratului pictural a fost influenþatã de factorii abiotici ºi biotici, care au accelerat procesul de îmbãtrânire a materialelor, înregistrându-se deteriorãri ºi degradãri multiple. Fiind foarte fragilizat, se observã exfolieri, desprinderi, pierderi de pe suprafeþe mari, urme de sãruri provenite din infiltraþii, depuneri de murdãrie ºi fum. Lipsesc pânzele de îmbinare pe suprafeþe mari sau sunt sfâºiate la îmbinarea grinzilor. Exfolierile cu pierderile de strat pictural pericliteazã toatã pictura bisericii.

Am înaintat un dosar complet, cu fotografii realizate în legãturã cu aceste picturi, prezentând domnului primministru ºi implicit ministerului de resort starea realã a acestui monument, pentru care, în calitatea pe care o am, am solicitat facilitarea introducerii monumentului pe Lista monumentelor cu valoare excepþionalã, restaurate sub egida UNESCO.

Având în vedere faptul cã atât Primãria municipiului Cluj-Napoca, în a cãrei competenþã administrativã nu se aflã monumentele din Parcul ”Romulus VuiaÒ, cât ºi consiliul judeþean contribuie în momentul de faþã cu sume substaþiale pentru repararea clãdirii principale a Muzeului Etnografic al Transilvaniei, am solicitat primului-ministru alocarea, eventual din fondurile speciale ale Guvernului, a circa 1,2 miliarde de lei, pentru efectuarea lucrãrilor de primã necesitate în acest sens, iar ulterior, prin includerea pe Lista UNESCO, sperãm ca lucrurile sã fie soluþionate într-o formã conformã cu valoarea excepþionalã pe care o are acest monument unicat în Transilvania.

Vã mulþumim ºi noi, domnule deputat.

Domnul secretar de stat Ion Opriº. Dacã vreþi sã daþi un rãspuns, sperãm mai succint decât descrierea situaþiei monumentului, aºa cum a fãcut-o domnul deputat. Vã rog.

## **Domnul Ion Opriº** _Ñ secretar de stat în Ministerul Culturii ºi Cultelor:_

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Programul naþional de restaurare, respectiv bugetul alocat acestuia, este destinat finalizãrii sau continuãrii numãrului mare de lucrãri complexe de restaurare, iniþiate în anii trecuþi, ºi poate acoperi doar în minimã mãsurã ºi în situaþii de urgenþã lucrãri la obiective noi. Ca atare, Programul de restaurare pentru anul 2002 este deja definitivat la data la care soseºte solicitarea domnului deputat, nemaiputând fi inclus în programul lucrãrilor.

Având în vedere faptul cã monumentul este cuprins în patrimoniul Muzeului Etnografic Cluj, acesta se putea oricând adresa fie Direcþiei muzee, colecþia arte vizuale, fie Direcþiei monumentelor, din Ministerul Culturii ºi Cultelor, în vederea informãrii acestora cu privire la starea de conservare a clãdirilor, la necesitãþile de lucrãri de restaurare ºi la solicitãrile de finanþare.

Toate solicitãrile de finanþare, extrem de numeroase, sunt peste 600, vor fi luate în considerare la întocmirea Programului naþional de restaurare pentru anul 2003 în mãsura în care bugetul alocat va permite execuþia de lucrãri noi ºi în funcþie de valoarea, de starea de conservare ºi de posibilitãþile reale de cofinanþare.

În acest sens, dosarul privind finanþarea lucrãrilor de restaurare a picturii Bisericii din Cizer rãmâne în evidenþa

Direcþiei monumentelor istorice, fiind, însã, necesarã completarea lui cu referate ºi documentaþii de specialitate.

De altfel, Muzeul Etnografic al Transilvaniei are calitatea de muzeu judeþean ºi, în conformitate cu Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice ºi Legea nr. 69/1991 a administraþiei publice locale, intrã în atribuþiile Consiliului Judeþean Cluj asigurarea protejãrii monumentelor istorice, respectiv alocarea de resurse financiare în acest loc.

Îi mulþumim domnului secretar de stat.

Domnule deputat, douã minute aveþi pentru a face un comentariu.

ªi eu îi mulþumesc domnului profesor pentru acest rãspuns.

Vreau sã-l informez cã problematica a fost adusã la cunoºtinþa ministerului din care face parte încã din anul 1999. Apelurile fãcute de cãtre conducerea muzeului s-au lovit însã, la nivele inferioare competenþei domnului secretar de stat, de o serie de reacþii care nu-ºi gãsesc locul la un minister care are menirea sã conserve ºi sã punã în siguranþã patrimoniul cultural naþional.

Îl informez, încã o datã, pe domnul ministru cã au fost fãcute aceste demersuri, cã, chiar dacã este vorba de un muzeu care intrã în competenþele administrative ale consiliului judeþean, consiliul judeþean alocã bani pentru repararea clãdirii sediului central al acestui muzeu ºi, în momentul de faþã, resursele pe plan local, cumulate, ale primãriei ºi ale consiliului judeþean nu sunt suficiente pentru a scãpa de la distrugere acest monument unicat.

Nu ºtiu care sunt criteriile, nu am competenþa ºi pregãtirea adecvate, nu ºtiu care sunt criteriile pentru includerea unui monument pe listele cu valoare excepþionalã, ºi sub egida UNESCO, însã aº dori ca Domnia sa, în calitate de om de culturã cu state vechi în materie, sã se aplece cu toatã competenþa pe care i-o admir, având de-a face cu un monument unicat care are conotaþii nu doar cultural-estetice, ci ºi naþionale ºi istorice.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz:**

Da. ªi noi vã mulþumim.

Am rugãmintea în continuare..., dacã doamna Mihaela Muraru-Mândrea se aflã aici? Da.

Vã rog, pentru a dezvolta, dacã vreþi, interpelarea adresatã Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei. Nu mai doriþi? Da. Aºteptaþi rãspunsul.

Atunci, invit pe doamna Luminiþa Gheorghiu, secretar de stat la acest minister, sã rãspundã în legãturã cu aspecte discriminatorii, pe criterii de vârstã ºi sex, ale procedurii de acreditare pentru sistemul asigurãrilor sociale de sãnãtate.

Vã rog, doamna secretar de stat.

## **Doamna Luminiþa Gheorghiu** _Ð secretar de stat în_

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor parlamentari, Doamna deputat Mihaela Muraru-Mândrea,

Referitor la interpelarea dumneavoastrã, vã comunicãm urmãtorul rãspuns semnat de doamna ministru Daniela Bartoº.

În prezent, ne confruntãm cu un contingent de aproximativ 3.000 de medici ºi farmaciºti fãrã loc de muncã, din care 1.500 sunt specialiºtii seriilor octombrie 2001 ºi martie 2002, restul fiind medici de medicinã generalã, stomatologie generalã ºi farmaciºti, promoþia 2000, care au obþinut dreptul de liberã practicã a profesiilor în urma efectuãrii stagiaturii de un an de zile, conform prevederilor Legii nr. 41/2002.

Pentru rezolvarea acestei situaþii s-a convenit cu Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate ºi cu colegiile profesionale ca medicii ºi farmaciºtii care întrunesc condiþiile de pensionare sã fie menþinuþi în activitate pânã la data de 1 iulie 2002, pentru ca în acest interval sã se organizeze, într-o primã etapã, concursul de ocupare a posturilor pentru specialiºti. Concursul este programat, conform ºi procedurii legale de afiºare, în data de 15 aprilie 2002, ºi, în funcþie de gradul de ocupare a acestor posturi, se vor lua mãsuri de soluþionare a situaþiei medicilor de medicinã generalã, stomatologi, farmaciºti cu drept de liberã practicã, promoþia 2000, precum ºi a medicilor ºi a farmaciºtilor care depãºesc limita de vârstã prevãzutã de lege.

În conformitate cu prevederile art. 9 alin. 1 din Legea 74/1995 privind exercitarea profesiei de medic, înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea Colegiului Medicilor din România, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, publicate ºi republicate în ”Monitorul OficialÒ, se precizeazã în mod imperativ: ”Medicii au dreptul la pensie pentru munca depusã ºi limitã de vârstã la împlinirea vârstei de 60 de ani femeile ºi 65 de ani bãrbaþii, cu excepþia doctorilor în ºtiinþe medicale, care pot rãmâne în activitate pînã la vârsta de 65 de ani femeile, respectiv 70 de ani bãrbaþii.Ò

Vã rugãm sã aveþi în vedere aceastã situaþie, de fapt ºi de drept, existentã în sistemul de sãnãtate, faptul cã foarte mulþi medici, deci absolvenþi ai acestor facultãþi, nu îºi au locuri de muncã. Raportat la aceastã situaþie, s-a gãsit înþelegerea de prelungire a exercitãrii ºi a ocupãrii funcþiilor avute pânã în prezent la o parte dintre medici,

ªi noi vã mulþumim, doamna secretar de stat.

Îi dau ºi rãspunsul scris doamnei deputat.

Vã rog, doamna deputat. Aveþi douã minute.

## Mulþumesc pentru rãspuns.

Am în continuare însã o nedumerire. De ce femeile medic trebuie sã iasã la 60 de ani ºi bãrbaþii la 65 de ani? ªtiu cã, din statisticile pe care le avem, în general, femeile se menþin mult mai bine ºi au un coeficient de inteligenþã mai mare dupã 60 de ani, ºi nu înþeleg de ce nu ies la aceeaºi vârstã, dacã doresc acest lucru. Pentru ce aceastã discriminare pe vârstã între femei ºi bãrbaþi? Este un medic la 65 de ani mai bun decât un medic femeie la 60 de ani? Cum putem cântãri lucrul acesta? Adicã de ce existã aceastã diferenþã? Eu nu am gãsit rãspuns. Probabil cã nu numai Ministerul Sãnãtãþii are aceastã problemã, ci ºi toþi ceilalþi, ºi poate cã legislaþia muncii trebuie regânditã, pentru cã nu cred cã aceastã diferenþã este realã.

Mulþumesc.

Da. Vã rog. Aveþi ºi dumneavoastrã la dispoziþie douã minute.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Numai un minut. Legea nr. 74 este emisã în 1995, iar raportarea la vârsta de pensionare a femeilor ºi a bãrbaþilor se face la cadrul general al vârstei prevãzute de Legea pensiilor.

Aºa cum am precizat, gândim o rerecorelare a vârstei în raport ºi de statisticile care ne sunt puse la dispoziþie pe linie de sãnãtate, dar trebuie corelat ºi cu Legea pensionãrii, deci cu cadrul general. Mulþumesc.

## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz:**

ªi noi vã mulþumim pentru rãspuns ºi cu adevãrat cred cã rãspunsul nu trebuia cerut de la Ministerul Sãnãtãþii, ci de la Ministerul Muncii ºi Protecþiei Sociale, pentru cã este de fapt un aspect privind vârsta de pensionare în parametri generali, chiar dacã femeile, aºa cum susþine doamna deputat, dupã 60 de ani dovedesc un coeficient superior de inteligenþã faþã de al bãrbaþilor.

O sã trecem în continuare la a vã informa cã domnul Ludovic Mardari este dispus sã primeascã rãspunsul scris din partea Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii, ºi domnul Radu Damian poate sã-i transmitã acest rãspuns scris, ca ºi în situaþia domnului Eugen Nicolaescu, care va primi rãspunsul scris în legãturã cu interpelarea dumnealui.

Trecem mai departe. Interpelarea adresatã Ministerului Finanþelor de ªtefan Baban privind ”Legea bunului-plac pe banii contribuabililorÒ.

Dacã domnul ªtefan Baban este aici?

Numai rãspunsul din partea doamnei secretar de stat Maria Manolescu.

Vã rog.

Referitor la interpelarea domnului ªtefan Baban, în legãturã cu omiterea prevederii legale privind obligaþia statului de a plãti penalizãri pentru fiecare zi de întârziere la plata diferenþelor reþinute în plus la impozitul pe venit, Ministerul Finanþelor Publice comunicã urmãtoarele:

În conformitate cu prevederile art. 67 din Ordonanþa Guvernului nr. 7/2001 privind impozitul pe venit, diferenþele de impozit rãmase de achitat, conform deciziei de impunere anualã, se plãtesc în termen de cel mult 60 de zile de la data comunicãrii deciziei de impunere, perioadã pentru care nu se calculeazã ºi nu se datoreazã majorãri de întârziere.

În cazul în care din decizia de impunere rezultã diferenþe de impozit de restituit de la bugetul de stat, sumele plãtite în plus se compenseazã cu obligaþiile neachitate în termen din anul fiscal curent, iar diferenþa se restituie în termen de cel mult 60 de zile de la data comunicãrii deciziei de impunere.

Conform prevederile legale actuale, pentru depãºirea termenului de restituire de 60 de zile de la data comunicãrii deciziei de impunere nu se calculeazã ºi nu se datoreazã majorãri de întârziere.

În prezent, vã comunicãm cã Ministerul Finanþelor Publice elaboreazã proiectul Legii privind realizarea creanþelor, act normativ ce va înlocui Ordonanþa Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanþelor bugetare, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.

Faþã de cele solicitate de domnul deputat, vã precizãm cã noua reglementare va cuprinde ºi prevederea conform cãreia pentru sumele plãtite în plus în contul obligaþiei bugetare ºi rãmase de restituit plãtitorilor dupã epuizarea tuturor compensãrilor se vor calcula dobânzi pânã la data restituirii.

Acesta este rãspunsul Ministerului Finanþelor Publice. Vã mulþumesc.

Domnul deputat. Vã rog. Aveþi douã minute pentru comentariu.

Numai un minut!

Aveþi douã.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Este corect ca statul atâta vreme cât mã penalizeazã pe mine, ca cetãþean, cã atunci când întârzii niºte plãþi, ºi statul sã-mi plãteascã mie penalitãþi dacã întârzie vizavi de mine. Cred cã este o chestiune corectã într-un stat de drept.

Mulþumesc.

Da. ªi eu cred cã aveþi dreptate, dar înþeleg din rãspunsul dat cã va exista aceastã prevedere, în perspectiva noii legi, ceea ce oricum este un mare progres Ð sinceri sã fim Ð, pentru cã un izvor al corupþiei cu care se luptã ºi Guvernul, ºi toatã lumea ºi nu reuºim sã o apucãm, este ºi nerambursarea, decât în urma unor intervenþii, a unor drepturi bãneºti de cãtre stat.

Vreau în continuare sã rog pe doamna Maria Manolescu sã rãspundã domnului Octavian Sadici în legãturã cu intrarea în þarã, cu scutirea de taxe vamale, a importurilor de ouã din Republica Moldova.

Sper cã este domnul Sadici în salã?! Da, este.

Acceptaþi sã nu mai dezvoltaþi interpelarea, ca sã mai fie încã timp pentru unul-doi colegi sã primeascã ºi dumnealor rãspunsuri pînã la 19,30? Da.

Vã rog, doamna secretar de stat.

Trebuie sã prelungiþi cu un sfert de orã, pentru cã interpelãrile au început mai târziu cu un sfert de orã.

Eu am un program aici...

Vã cer scuze, doamnã secretar de stat.

... la 19,30, încheierea programului. Am cerut îngãduinþa Camerei pentru a încheia procesul de adoptare a unor legi.

Vã mulþumesc.

Vã rog sã poftiþi!

Referitor la aspectele semnalate în interpelarea domnului Octavian Sadici, Ministerul Finanþelor Publice informeazã cã Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor a transmis, în data de 12 martie 2002, tuturor direcþiilor sanitare veterinare judeþene ºi punctelor de inspecþie sanitarã veterinarã din punctele de trecere a frontierei de stat lista unitãþilor producãtoare de ouã aflate pe teritoriul statelor ce nu sunt membre ale Uniunii Europene, unitãþi agreate la importul de ouã pe teritoriul Uniunii.

Conform contractului de preaderare la Uniunea Europeanã, România þine seama în aplicarea politicii sale comerciale de lista amintitã anterior, care vine în aplicarea art. 3 al Ordinului ministrului agriculturii, alimentaþiei ºi pãdurilor nr. 234 din 2001, act normativ armonizat cu directivele europene.

În consecinþã, începând cu data de 25 martie 2002, direcþiile sanitare veterinare judeþene nu vor mai emite avize de import decât dacã ouãle ce fac obiectul importului au fost produse în unitãþile prevãzute în lista amintitã anterior. Deoarece în þãrile care nu aparþin Uniunii Europene se aflã unitãþi producãtoare de ouã agreate doar în Cehia, aceastã directivã a Ministerului Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor se va concretiza prin aceea cã nu se vor mai emite avize de import decât pentru importul de ouã provenind din unitãþi agreate din Cehia ºi din Uniunea Europeanã.

În ceea ce priveºte mãsurile pe care Ministerul Finanþelor Publice, prin Direcþia Generalã a Vãmilor, le poate întreprinde în sensul celor semnalate de dumneavoastrã, vã informãm cã se pot transmite în Republica Moldova spre verificare ulterioarã certificatele de origine pe baza cãrora au fost acordate importatorilor de ouã din Republica Moldova facilitãþile prevãzute de Acordul de comerþ liber dintre România ºi Republica Moldova, ratificat prin Legea nr. 94 din 10 noiembrie 1994.

Cu deosebitã consideraþie.

Rãspunsul la interpelare este semnat de domnul ministru al finanþelor publice, domnul Mihai Tãnãsescu. Vã mulþumesc.

Da. ªi eu vã mulþumesc, doamna secretar de stat. Dacã existã, domnule Sadici, în legãturã cu acest rãspuns, intenþia dumneavoastrã de a face un comentariu? Existã, dupã câte vãd. Vã rog sã poftiþi! Aveþi douã minute.

Vreau sã informez pe doamna ministru cã, din calculele mele, Republica Moldova nu are capacitatea pentru a produce numãrul de ouã care intrã zilnic prin aceastã placã turnantã, care este Republica Moldova.

Din cele sesizate, s-ar pãrea cã ouãle provin din Turcia, Polonia ºi Ucraina.

Vã mulþumesc pentru observaþie.

Sper cã sunteþi de acord cã dumneavoastrã mai aveþi încã 3 interpelãri cu aceeaºi problemã ºi cu alte probleme, dar vã rog sã fiþi de acord sã mai încercãm sã dãm ºi altora ºansa sã primeascã rãspuns.

Domnul Adrian Moisoiu este? Este.

De la Ministerul Agriculturii, domnul secretar de stat Gheorghe Predilã, dacã puteþi sã rãspundeþi? Vã rog sã-mi comunicaþi prin semne domnule Moisoiu, dacã sunteþi de acord sã nu mai dezvoltaþi interpelarea, având în vedere ora la care ne aflãm. Vã mulþumesc.

Domnule secretar de stat Predilã, poftiþi! Vã rog.

Domnule preºedinte,

Domnul deputat Moisoiu a formulat practic douã întrebãri. La prima întrebare referitoare la fosta Societate ”NutrimurÒ Iernut, vreau sã-i prezint dânsului urmãtorul rãspuns.

Aceastã societate este privatizatã ºi a parcurs mai multe etape, începând cu anul 1997, când înregistra datorii de 73,2 miliarde de lei. O parte din cota de acþiuni ale acestei societãþi a fost cumpãratã în 1997 de S.C. ”RomagraÒ Bucureºti, prin Fondul Proprietãþii de Stat. Tribunalul Judeþean Mureº, la data de 16 septembrie

1999, a pronunþat sentinþa de reorganizare judiciarã a acestei unitãþi. Cu toate acestea, F.P.S. nu þine cont de procedura declaratã ºi liciteazã, în 28 septembrie, pachetul majoritar de acþiuni, care este achiziþionat de domnul Mirea Ion.

În data de 16.11.1999 a fost schimbatã denumirea societãþii în Complexul zooindustrial ”ArdealulÒ Ñ S.A. Iernut, societate, de acum, cu capital privat, înregistratã la Oficiul comerþului Mureº ºi oficiul naþional. Societatea este iarãºi declaratã în faliment la 24.02.2000 prin procedurã de faliment deschisã de Tribunalul Mureº. În urma unor acþiuni judecãtoreºti întreprinse acum de acþionarul majoritar principal, procedura este anulatã la data 23 august 2000, când se instituie procedura de organizare prin hotãrâre definitivã ºi executorie a Tribunalului Prahova, unde a fost strãmutatã acþiunea, în temeiul art. 68 din Legea nr. 64.

Planul de reorganizare a fost aprobat de judecãtorul sindic în 12.02.2001, când s-a publicat în ”Monitorul OficialÒ, având la bazã o scrisoare de finanþare externã de 50,8 milioane dolari prin Raifeisen Bank Austria.

Prin hotãrârea dispusã a fost aprobat ºi planul de lichidare a creanþelor, în sumã de 143.

S-au încheiat mai multe acorduri, cu ”BuhlerÒ din Elveþia, cu ”KlassÒ din Germania, pentru achiziþionarea de utilaje de procesare, cât ºi de tractoare ºi utilaje agricole pentru cultivarea a 60.000 de hectare de teren agricol pe care-l aveau arendat.

Acþiunea de dezmembrare a mijloacelor fixe ºi a datoriilor aflate în componenþa activitãþii societãþii, valorificarea lor sub formã de utilaje ºi fier vechi s-a aprobat sub acoperirea planului de organizare. Cu toate acestea, au valorificat 700 de tone fier vechi ºi au încasat 1,5 miliarde de lei, achiziþionat de Societatea Comercialã ”MIÒ COR Hunedoara, utilaje în valoare de 4,2 milioane lei vândute ºi achiziþionate de ”AvicolaÒ Codlea. În momentul de faþã, structura acþionariatului este urmãtoarea: Mirea Ion, 67,15%, ”RomagraÒ Bucureºti cu 14,5%, SIF III Transilvania cu 15,4%, persoane fizice, 2,85%.

Domnule secretar de stat, îmi cer scuze. V-aº ruga sã prezentaþi ceva mai succint cifrele, identificând actele normative ºi aºa mai departe. Poate le transmiteþi în scris, domnului deputat.

32 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 45/4.IV.2002

Dacã domnul deputat acceptã, eu am un rãspuns foarte detaliat, pentru cã însãºi interpelarea dânsului...

Problema în sine spuneþi cã este complicatã ºi detaliatã. Primiþi rãspunsul scris?

Il pot pune la dispoziþie.

Domnule deputat Moisoiu, sigur doreaþi sã-l ascultaþi, pentru replicã, probabil. Aveþi douã minute, domnule deputat.

Vã mulþumesc pentru înþelegere, domnule preºedinte. Douã vorbe, de fapt, la comentariul la cele douã întrebãri puse. În ceea ce priveºte ”Zooind ArdealulÒ de la Iernut, întrebarea mai avea ºi niºte referiri asupra acþionariatului acestei societãþi, pentru cã, din pãcate, persoane sus-puse chiar din conducerea Ministerului Agriculturii fac parte din acest C.A. Deci, dintr-o datã, problema începe sã capete ºi o altã formã, mai ales cã noi, în clipa de faþã, dupã câte ºtiu, luptãm împotriva corupþiei sau poate mã înºel eu.

Tot la Iernut sunt niºte aspecte de genul cã, pentru ca sã se demoleze societatea, s-a intrat cu flacãrã oxiacetilenicã în motoarele electrice ºi s-au tãiat în douã, pentru ca sã se ducã la fier vechi, ºi, în felul acesta, sã se valorifice, probabil sã se obþinã acel 1,5 miliarde lei la care domnul secretar de stat fãcea referire.

Mã doare acest lucru pentru cã sunt mureºean ºi pentru cã întrebarea se referea ºi la 1.200 de locuri de muncã, care în felul acesta s-au pierdut. N-am înþeles! Adicã de ce trebuie sã privatizãm ceva în condiþiile în care pierdem ºi societatea, pierdem ºi bunurile materiale, pierdem ºi locurile de muncã? Pãi atunci, pe câþi euro sã

o facem, într-o formã rapidã Ð aºa cum am discutat numai sãptãmâna trecutã cu domnul prim-ministru aici Ð pentru ca sã câºtigãm ceva?

În legãturã cu ”TestsuinÒ Gorneºti, într-adevãr, aici nu am nici o informaþie, pentru cã în Mureº nu a apãrut absolut nimic. Chiar din acest motiv am ºi declarat acest lucru. Sper ca rãspunsul dumneavoastrã sã lãmureascã aceastã chestiune ºi atunci, în funcþie de acesta, pe urmã, mai departe, sã-mi dau seama de competenþa rãspunsului pe care l-aþi dat.

În orice caz, eu îi mulþumesc domnului secretar de stat pentru bunãvoinþa dânsului. Vã mulþumesc.

## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz:**

ªi eu vã mulþumesc.

Stimaþi colegi, anunþându-vã cã domnul deputat Emil Boc este dispus sã primeascã rãspunsul scris de la Ministerul Lucrãrilor Publice, Transportului ºi Locuinþei ºi mulþumindu-i cu aceastã ocazie domnului Tudor Florescu pentru prezenþa dumnealui aici, vã anunþ cã timpul nostru de dezbatere a expirat, cã prima orã pe care o aveam astãzi în program pentru interpelãri era destinatã primuluiministru, care a lipsit, ºi pe care nu am putut-o fructifica în sensul acesta; e adevãrat cã am consumat aproximativ 20 de minute legiferând în continuare din acest timp.

Vã mulþumesc pentru participare ºi vreau sã aveþi satisfacþia cã, de fapt, am recuperat 40 de minute din aceastã orã, punând-o la dispoziþia interpelãrilor ºi întrebãrilor.

În speranþa cã aparatul tehnic ºi membrii Biroului care trebuie sã înregistreze interpelãrile ºi întrebãrile o vor face mult mai conform cu regulamentul nostru, ºi anume sã accepte o singurã interpelare din partea unui grup parlamentar, maximum douã, dacã este timp, vã mulþumesc ºi vã urez o searã plãcutã.

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 45 /4.IV.2002 conþine 32 de pagini.**

Preþul 29.728 lei