Stenogramă plen

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Vã rog sã-mi permiteþi sã deschid ºedinþa de astãzi a Camerei Deputaþilor, anunþându-vã cã din cei 343 de deputaþi ºi-au înregistrat prezenþa 241, 102 fiind absenþi, din care 27 participã la alte activitãþi parlamentare.

Aº vrea sã avizez ºefii grupurilor parlamentare, faþã de prezenþa din salã, cã dupã ce vom parcurge Legea privind taxa pe valoarea adãugatã, dacã nu se îmbunãtãþeºte, voi face apelul, pentru cã e zi de plen, dupã aceasta urmeazã o alocuþiune a ministrului de interne din Germania ºi va trebui, totuºi, sã ne amintim de obligaþiile noastre de parlamentari, din când în când. În jurul orei 11,00 fac apelul, ca sã vã anunþaþi prietenii, colegii ºi ºefii grupurilor parlamentare.

Vã anunþ cã la Biroul permanent al Camerei Deputaþilor au fost înregistrate urmãtoarele iniþiative legislative, iniþiate de Comisia specialã pentru elaborarea propunerii legislative privind sistemul naþional de decoraþii:

Ð propunerea legislativã privind Ordinul ”Virtutea MaritimãÒ ºi Medalia ”Virtutea MaritimãÒ;

Ð propunerea legislativã privind Ordinul ”Virtutea MilitarãÒ ºi Medalia ”Virtutea MilitarãÒ;

Ð propunerea legislativã privind Ordinul ”Virtutea AeronauticãÒ ºi Medalia ”Virtutea AeronauticãÒ.

Vã reamintesc cã, potrivit prevederilor art. 93 alin. 2 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, aceste propuneri nu se trimit altei comisii, amendamentele urmând a se depune la Comisia specialã pentru elaborarea propunerilor în urmãtoarele 5 zile.

Vã rog sã examinaþi aceste 3 proiecte ºi, dacã aveþi amendamente, le depuneþi direct la Comisia specialã pentru elaborarea propunerii legislative privind sistemul naþional de decoraþii. În funcþie de amendamentele dumneavoastrã, comisia poate întocmi un raport pe care îl va înainta direct plenului.

Vã mulþumesc.

Cum aþi fost anunþaþi, astãzi începem dezbaterile cu proiectul Legii privind taxa pe valoarea adãugatã.

Rog pe domnul ministru Tãnãsescu sã prezinte acest important proiect.

**Domnul Mihai Nicolae Tãnãsescu** _Ð ministrul finanþelor publice:_

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Bunã dimineaþa, doamnelor ºi domnilor.

Proiectul Legii privind taxa pe valoarea adãugatã, care este supus astãzi dezbaterii plenului Camerei Deputaþilor, aduce o serie de modificãri ºi completãri menite sã perfecþioneze cadrul legal existent, care, în principal, constau în primul rând în îmbunãtãþirea prevederilor actuale în vederea armonizãrii cu prevederile acquis-ului comunitar. Acest lucru se realizeazã prin introducerea noþiunii de

persoanã impozabilã, prin eliminarea prevederilor prin care sunt scutite de T.V.A. unitãþi ºi înlocuirea cu prevederi prin care sunt scutite activitãþi, eliminarea noþiunii de cotã zero a taxei pe valoarea adãugatã ºi înlocuirea acesteia cu scutire cu drept de deducere, eliminarea scutirii de T.V.A. la importul de materii prime ºi materiale destinate exclusiv realizãrii de produse finite care sunt exportate, eliminarea scutirii pentru importuri de bunuri efectuate de instituþiile publice finanþate din împrumuturi cu garanþie de stat, precum ºi eliminarea cotei zero ºi a scutirilor de T.V.A. pentru anumite categorii de activitãþi care erau prevãzute în Ordonanþa de urgenþã nr. 17/2000.

În acelaºi timp, prin proiectul de act normativ supus dezbaterii astãzi au fost introduse unele criterii de aplicare teritorialã a taxei pe valoarea adãugatã pentru livrãrile de bunuri ºi prestãrile de servicii. Pentru întreprinderile mici ºi mijlocii ºi investitorii din zonele defavorizate s-a creat un sistem uniform de amânare a plãþii taxei pe valoarea adãugatã, pentru bunurile destinate realizãrii de investiþii, atât la achiziþionarea din import, cât ºi la achiziþionarea din þarã, concomitent fiind eliminate scutirile de T.V.A. pentru importul acestor bunuri.

În acelaºi timp, prin proiectul de lege s-a ridicat plafonul de impozitare de la 125 de milioane la 1,5 miliarde de lei, în anul 2002, 1,7 miliarde lei în anul care urmeazã ºi 2 miliarde lei în anul 2004 ºi în continuare, ca urmare a dificultãþilor de administrare a unui numãr foarte mare de agenþi economici înregistraþi ca plãtitori de taxã pe valoare adãugatã. Prin normele de aplicare a legii va fi stabilitã procedura de scoatere din evidenþã a agenþilor economici care se situeazã sub acest plafon.

Totodatã, s-a eliminat prevederea potrivit cãreia bunurile scutite de taxe vamale sunt scutite ºi de taxe pe valoarea adãugatã, ca urmare a erodãrii importante a bazei de impozitare.

O altã modificare a condus la stabilirea ca, din punct de vedere al T.V.A.-ului, în zonele libere sã se facã în regim normal de impozitare ºi, în acelaºi timp, s-a eliminat condiþionarea acordãrii cotei zero pentru exporturi de dovada încasãrii în valutã a acestora.

Prin proiectul de lege s-a prevãzut posibilitatea acordãrii de rambursãri de taxã pe valoarea adãugatã cu control ulterior, cu aplicabilitate de la 1 octombrie a.c. Prin normele care vor fi elaborate privind aplicarea legii se vor stabili condiþiile în care se vor putea acorda astfel de rambursãri. Aceastã modalitate constã în rambursarea în termen de 15 zile a taxei pe valoarea adãugatã, pe baza decontului de T.V.A. depus, a cererii de rambursare, a listei furnizorilor neachitaþi ºi a cererii de compensare, dupã caz, pentru unitãþile care au însumat punctajul necesar în urma întocmirii grilei de analizã de risc.

Printre criteriile cuprinse în grila de analizã de risc menþionãm ºi câteva mai importante, cum sunt: comportamentul agentului economic în ultimele 12 luni din punct de vedere al respectãrii obligaþiilor privind plata impozitelor ºi taxelor cãtre bugetul de stat; suma solicitatã la rambursare; data înfiinþãrii societãþii; rata respingerilor cererilor anterioare de rambursare, precum ºi alte criterii. Pe lângã aceastã modalitate de rambursare, se va aplica procedura deja cunoscutã, respectiv rambursarea pe bazã de documente stabilite prin ordin al ministrului finanþelor.

În scopul combaterii evaziunii fiscale, prin proiectul de lege au mai fost instituite mãsuri drastice de pedepsire cu închisoare, de la 1 an pânã la 7 ani, pentru agenþii economici care solicitã ºi obþin rambursãri de T.V.A. ca urmare a determinãrii incorecte sau cu rea-credinþã a sumelor de rambursat.

Acestea sunt principalele elemente de noutate ale Legii privind taxa pe valoarea adãugatã ºi aº vrea, în încheierea prezentãrii mele, sã fac cunoscut cã acest proiect de lege este un pas înainte în ceea ce priveºte acomodarea taxei pe valoarea adãugatã în România cu acelaºi sistem din þãrile Uniunii Europene. Vã mulþumesc.

Mulþumesc.

Domnule preºedinte Florin Georgescu, vã rog sã prezentaþi raportul Comisiei pentru buget.

## **Domnul Florin Georgescu:**

Mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule ministru,

Stimaþi colegi,

Cu adresa nr. 26 din 5 februarie a.c., Biroul permanent a sesizat Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a Camerei referitor la proiectul Legii privind taxa pe valoarea adãugatã, elaborat de Guvern.

La întocmirea proiectului de lege s-au avut în vedere avizele primite de la Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi, Comisia pentru politicã economicã, reformã ºi privatizare, precum ºi avizele primite de la Consiliul Legislativ, respectiv Consiliul Economic ºi Social. Deci, la întocmirea raportului privind acest proiect de lege am avut în vedere toate aceste avize de la comisiile de specialitate.

În urma examinãrii proiectului de lege avansat de Guvern, dupã ce s-au examinat toate articolele, în ºedinþa din 20 martie comisia a hotãrât, cu unanimitate de voturi, în prezenþa a 23 din cei 25 de deputaþi membri ai comisiei, ca proiectul de lege sã fie supus spre dezbatere ºi adoptare plenului Camerei Deputaþilor, cu amendamentele prezentate în anexa 1 ºi, respectiv, anexa 2.

Proiectul de lege menþionãm cã a fost aprobat de Senat în ºedinþa din 29 ianuarie a.c., noi am fãcut amendamentele pe care le regãsiþi în anexa 1, cu ele este de acord ºi Guvernul, vã propun sã adoptãm linia prezentatã în anexa 1, pentru cã este în consens cu posibilitãþile bugetului de stat pe acest an, cu conþinutul negocierilor cu Fondul Monetar Internaþional privind dimensiunile deficitului bugetar ºi finanþarea acestuia neinflaþionistã.

Închei prin a menþiona cã aceastã lege face parte din categoria legilor... ordinare.

A, pentru cã are infracþiuniÉ Pentru cã, altfel, având un

regim fiscal, regimul fiscal se încadreazã în categoria legilor ordinare. Deci face parte din categoria legilor organice, pentru raþiunea cã include ºi infracþiuni care, potrivit legii, sunt pedepsite de prevederile Codului penal. Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Dacã dintre dumneavoastrã doreºte cineva sã participe la dezbateri generale? Nu.

La titlul proiectului de lege dacã aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut. Nici dumneavoastrã.

Votat în unanimitate.

- Titlul capitolului I. Vã rog sã vã uitaþi la amendamen-

- tul 1.

Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 1? Nu aveþi. S-a adoptat amendamentul, modificat titlul capitolului 1. La art. 1 vã rog sã urmãriþi, tot la pagina 2, în cadrul amendamentului 1, noul conþinut al art. 1.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

Titlul capitolului II rãmâne cum a fost. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate.

La art. 2 vã rog sã urmãriþi amendamentul 2.

Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 2? Nu aveþi. Votat în unanimitate. 2.1 va avea alcãtuirea rezultatã. Prin amendamentul 2, vã rog sã observaþi, am modificat întreg art. 2.

La art. 3 vã rog sã urmãriþi amendamentul 3. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Admis amendamentul 3, modificat art. 3, potrivit celor

propuse de comisie.

Titlul secþiunii a 2-a rãmâne nemodificat. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate. Art. 4, vã rog sã urmãriþi amendamentul 4. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Adoptat în unanimitate, modificat în mod corespunzãtor art. 4.

La titlul secþiunii a 3-a dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

Art. 5, urmãriþi, vã rog, amendamentul 5, care restrânge foarte mult art. 5.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Admis amendamentul 5, modificat art. 5.

Titlul secþiunii a 4-a, vã rog sã urmãriþi începutul amendamentului 6.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Votat în unanimitate noul titlu.

La art. 6 urmãriþi restul amendamentului 6. Stimaþi colegi,

Ca sã nu existe nici un fel de dubiu, în stânga raportului aveþi textul Senatului, textul pe care l-a votat Senatul, iar amendamentele comisiei se gãsesc pe coloana a doua, ca de obicei, pentru a vã uºura urmãrirea dezbaterii.

Domnule Niþã, numai puþin sã aveþi rãbdare, ca sã intervinã domnul ministru la art. 10, cu o problemã.

La art. 10 lit. d), domnule preºedinte, dacã-mi permiteþi, formularea corectã este: ”Acelaºi regim se aplicã pentru serviciile efectuate de prestatori cu sediul sau cu domiciliul în strãinãtate, pentru care locul prestãrii se situeazã în România, potrivit prevederilor art. 7 din prezenta lege.Ò Am dori ca la lit. d) a art. 10 sã fie...

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Comisia e de acord?

## Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

La art. 11, în capitol, se prevãd scutiri pentru exporturi sau alte operaþiuni similare. Eu aº propune aici, sau nu am vãzut eu, nu am citit, deºi am citit destul de bineÉ ”Exporturile de servicii, precum primirile de turiºti strãiniÒ, dupã pãrerea mea, intrã în categoria exporturilor de servicii ºi, în mod firesc, dacã dorim sã relansãm turismul românesc, nu vãd de ce nu ar fi scutit sau o cotã de T.V.A. redusã.

Aº atrage atenþia asupra acestei chestiuni, pentru cã în majoritatea þãrilor din Uniunea Europeanã, mai ales la preþurile de cazare, T.V.A.-ul este la jumãtate faþã de tariful standard, dacã nu chiar eliminatã, în unele state, precum Norvegia. Haideþi sã gãsim o soluþie aici, pentru cã, dacã nu reuºim acest lucru, vã atrag atenþia cã, începând din acest an, preþurile produselor turistice româneºti vor creºte cu 19%, ceea ce, în mod firesc, va atrage dupã sine o scãdere a numãrului de turiºti, ºi nu o creºtere a numãrului de turiºti. Cred cã ar trebui sã modificãm art. 11 ºi sã introducem ºi scutirea pentru exporturile de servicii sau diminuarea taxei pe valoarea adãugatã.

Mulþumesc.

Domnule ministru, doriþi sã rãspundeþi dumneavoastrã?

## Domnule preºedinte,

Nu putem agrea aceastã propunere, din urmãtoarele motive. Este foarte clar cã introducerea cotei unice de 19%, inclusiv la turism, nu va crea o creºtere a tarifelor pe aceastã zonã. ªi am sã vã explic ºi din ce cauzã.

Din discuþiile purtate cu agenþiile de turism, am hotãrât, concomitent cu aceastã abordare a legii, în sensul introducerii acestei cote pentru turismul extern, de 19%, sã se elimine, în mod corespunzãtor, fondul special de 3% pe care îl plãteau agenþiile de turism. Dintr-un calcul pe care l-am fãcut în aceastã zonã, a rezultat foarte clar cã aceastã mãsurã este o mãsurã compensatorie, agenþiile de turism agreeazã acest lucru. Aplicând cota de 19%, ea este o mãsurã care nu mai creeazã distorsiune, nu mai creeazã discriminare în plata taxei pe valoarea adãugatã, pentru acest tip de servicii.

De aceea, domnule preºedinte ºi stimaþi parlamentari, vã propun sã respingem acest amendament fãcut de domnul deputat.

Mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stimaþi colegi,

De altminteri, nu a fost un amendament care sã se fi discutat de comisie ºi, în consecinþã, eu vã întreb pe dumneavoastrã dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 11. Nu aveþi. În consecinþã, adoptat amendamentul, în unanimitate, ºi modificat... A, un vot împotrivã, scuzaþi.

Cu un vot împotrivã, art. 11, adicã amendamentul 11 a fost adoptat, iar art. 11 va fi modificat corespunzãtor. Titlul secþiunii a 4-a. Urmãriþi începutul amendamentului 12.

Nu aveþi obiecþiuni. Adoptat în unanimitate titlul secþiunii a 4-a. Art. 12. Vã rog sã urmãriþi... Domnul deputat Marin Cristea. ªi domnul Damian Brudaºca, vreþi sã interveniþi?

## **Domnul Damian Brudaºca**

**:**

Nu.

Nu.

Poftiþi, domnule Cristea.

Este vorba de amendamentul de la art. 11 alin. 4. Amendamentul de la art. 11 alin. 4 al comisiei este formulat astfel ºi este vorba de propunerea, de altfel, de eliminare a scutirii de T.V.A. pentru construcþia de locuinþe, reabilitare, consolidare, dezvoltare.

Formularea comisiei este urmãtoarea, a alin. 4 art. 11: ”Pentru lucrãrile de construcþie de locuinþe, extindere, consolidare ºi reabilitare a locuinþelor existente, nefinalizate la data intrãrii în vigoare a prezentei legi, restituirea taxei pe valoarea adãugatã aferentã perioadei în care au beneficiat de aplicarea cotei zero, conform prevederilor art. 17. B, lit. n) din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 17/2000 privind T.V.A., cu modificãrile ulterioare, se realizeazã conform procedurii stabilite prin ordin al ministrului finanþelor publice.Ò

Eu nu am sã comentez oportunitatea sau necesitatea eliminãrii scutirii de T.V.A. la construcþia de locuinþe sau de eliminare a cotei zero la construcþia de locuinþe. Eu am sã vã propun sã adoptãm o modificare la aceastã formulare, care sã permitã celor care au beneficiat de Ordonanþa nr. 17 privind cota zero de T.V.A. pentru construcþia de locuinþe, consolidare ºi reabilitare sã se poatã pregãti ca atare.

Construcþia de locuinþe, ca orice altã construcþie ºi ca orice proces investiþional, este de lungã duratã, este cu inerþie mare. Nu poþi, printr-o comandã de azi pe mâine, sã schimbi o pregãtire fãcutã cu ani ºi tehnicã, ºi materialã, ºi financiarã. De aceea, eu vã propun urmãtoarea formulare: ”Pentru lucrãrile de construcþie de locuinþe, extindere, consolidare ºi reabilitare a locuinþelor existente, nefinalizate la data intrãrii în vigoare a prezentei legi, se aplicã cota zero a taxei pe valoarea adãugatã pânã la 31 decembrie 2002, conform prevederilor art. 17. B lit. n) din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 17/2000, cu modificãrile ulterioare, ºi ale Ordinului ministrului finanþelor nr. 1.026/12 iulie 2000.Ò

Este o variantã în care eu v-o propun, pânã la finele anului 2002, dar ea poate fi ºi pânã la 30 septembrie

anul 2002. Nu putem, printr-o comandã, sã spunem ”Stânga împrejur!Ò, de mâine, într-un proces investiþional.

Domnule ministru, rãspundeþi dumneavoastrã sau comisia?

Poftiþi.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Punctul de vedere al Guvernului, legat de acest amendament al domnului deputat Cristea, este de a fi respins.

Care sunt argumentele? Aº vrea sã specific, de la bun început cã introducerea acestei cote de T.V.A. pentru construcþiile de locuinþe, pentru un anumit tip de construcþii de locuinþe, a fost compensatã cu o subvenþie de 20% din bugetul de stat pentru prima casã executatã pe credit ipotecar de cãtre orice persoanã din România.

Ca sã fim mai clari, tot ce este pânã la 1 iunie ºi sunt construcþii de locuinþe beneficiazã de aceastã cotã zero, tuturor lucrãrilor de la 1 iunie încolo li se va aplica cota de 19%, dar, dacã sunt fãcute în baza unui credit ipotecar, beneficiazã pentru bucata de valoare respectivã de acea subvenþie de 20%. Nu credem cã acest amendament în cadrul art. 11 alin. 4 poate sã ducã la o îmbunãtãþire a situaþiei, ci noi considerãm cã aplicarea acestei cote de la data intrãrii în vigoare a legii creeazã o nediscriminare vizavi de modul de colectare ºi, în acelaºi timp, creeazã aceastã compensare care va fi suportatã din bugetul de stat, într-un mod transparent. Mai mult, prin aceastã motivaþie Guvernul doreºte sã punã în aplicare acest instrument foarte important, care se cheamã creditul ipotecar, sã încurajeze populaþia de a-ºi construi case în acest sistem.

De aceea, domnule preºedinte, considerãm cã amendamentul propus de domnul deputat nu poate sã fie acceptat, din punctul nostru de vedere. Vã mulþumesc.

Domnul Damian Brudaºca.

## Domnule preºedinte, Domnilor miniºtri,

Eu apreciez sincer eforturile pe care le faceþi de a cârpi un buget care devine din ce în ce mai sãrac ºi de a cãuta sã scoatem bani ºi din piatrã seacã, pentru cã, dacã ar fi sã traducem direct, cam aceasta este ideea: sã scoatem bani ºi din piatra pe care o folosim pentru construcþii de case. Numai cã eu ºtiu cã, din programul actualului Guvern, rezultã o chestiune foarte clarã, ideea foarte lãudabilã de reducere a cotelor de T.V.A. la produsele de bazã. Or, eu consider cã ºi o casã este un element de bazã pentru orice familie din România. În condiþiile în care dumneavoastrã puneþi ºi acest bir de 19%, în situaþia în care în România sunt atât de puþine, în ultima vreme, ºansele de a se realiza construcþii de case la nivelul cerinþelor, nu ºtiu ce se va întâmpla.

Argumentul pe care vi l-am ascultat, cu toatã preþuirea ºi respectul pe care vi le port...Este, dupã pãrerea mea, de abordat aceastã chestiune, în condiþiile în care casele sunt construite prin A.N.L., dar ºtiþi foarte bine cã în România foarte mulþi îºi construiesc case în regii proprii ºi prin societãþi de construcþii. Ce se întâmplã în asemenea situaþii?

Eu am impresia cã suntem, ca sã termin, ieftini la tãrâþe ºi scumpi la altele. Aº vrea sã atrag atenþia cã, de fapt, prin aceastã atitudine de includere ºi impunere a T.V.A.-ului, nu creãm decât alte dificultãþi actualului Guvern, în alte zone, pentru cã vom crea presiune socialã mai mare ºi vom determina bugetul Guvernului sã fie folosit pentru a satisface acea asistenþã socialã de care tot vorbim ºi care devine din ce în ce mai periclitatã. Nu ºtiu dacã este cazul ca ºi la construcþii sã se includã aceastã cotã de T.V.A., nu sunt în specialitate, dar eu cred cã, aºa cum spunea cândva un mare politician, legile se judecã ºi din punct de vedere al logicii, dar ºi din punct de vedere al aspectelor sufleteºti.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stimate coleg,

Nu aþi depus un amendament în acest sens, care este o propunere de fond, la comisie ºi, în consecinþã, nu îl pot supune dezbaterii.

În schimb, amendamentul domnului deputat Cristea, care a fost depus, îl

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Consider cã punctul de vedere al Guvernului este absolut corect, dat fiind faptul cã, atunci când se acordã acest credit ipotecar, pânã la 20%, deci T.V.A. de 19% este acoperit.

Prin acest sistem de T.V.A. de 19% avem ºi un control asupra veniturilor care se realizeazã, nemaiexistând fenomene de evaziune fiscalã, nemaiexistând posibilitatea ca constructorii sã emitã facturi fãrã acoperire, pentru cã se încarcã foarte mult devizele în construcþii ºi ºtim foarte bine cum se procedeazã în realitate.

Deci, faptul cã se acordã acest credit ipotecar, este o subvenþie a statului de 20%, acoperã T.V.A.-ul de 19%. Aºa cum a hotãrât ºi Comisia pentru buget, finanþe ºi

bãnci, care este comisia de specialitate, vã rog sã daþi votul pentru susþinerea T.V.A.-ului de 19%.

Domnul Florin Georgescu.

Sigur cã, în mod raþional, din punct de vedere al asigurãrii activitãþii economice, domnul deputat Marin Cristea are dreptate în ceea ce propune ºi mai sunt ºi alþi colegi deputaþi care susþin aceastã variantã a stimulãrii activitãþii de construcþii, care sprijinã prin propagarea în orizontalã dezvoltarea ºi creºterea industriei româneºti, dar, pe de altã parte, dacã nu ai resursele cu care sã susþii o asemenea creºtere într-un ritm pe care þi-l doreºti mai rapid, a industriei, în general, a construcþiilor, în special, ajungi sã depãºeºti þinta propusã la parametrul inflaþie.

Deci, dacã supraîncãlzim construcþiile, nu facem mai multe construcþii, pentru cã nu vom face altceva, neavând resurse financiare programate prin cadrul macroeconomic stabilit cu finanþatorii internaþionali, care sunt reprezentaþi de F.M.I., Banca Mondialã, Uniunea Europeanã, nu facem altceva decât sã alimentãm inflaþia. Atunci cresc dobânzile, se scumpesc resursele ºi scad construcþiile imediat, se întoarce mãsura ca un bumerang împotriva acestui proces, altfel apreciabil ºi logic din punct de vedere economic. Aºa încât, aºa cum a explicat domnul ministru, pentru credit ipotecar, ºi domnul deputat Bleotu, existã o compensare bãneascã prin efectul primelor care se acordã la construcþia de locuinþe, subvenþionarea dobânzii pentru stimularea, în general, a construcþiei de locuinþe, care nu intrã în acest sistem al creditului ipotecar. Sigur, intervine o anumitã constrângere, dar constrângerea este datã de resursele de care dispune þara. Dãm aici 19%, adicã eliminãm cota de 19% la construcþii ºi trebuie sã tãiem de la pensii sau de la sãnãtate sau de la armatã sau de la învãþãmânt sau de la justiþie. Or, bugetul tot noi l-am aprobat, pe alocaþiile stabilite de noi în raporturile pe care le conþine bugetul de stat, în forma adoptatã, aºa încât nu puteam sã depãºim aceºti parametri pentru cã intrãm în derapaje macroeconomice cu implicaþii politice ºi diplomatice nedorite de nimeni.

Deci ºi comisia sprijinã poziþia Guvernului, aºa cum rezultã din raportul pe care dumneavoastrã îl aveþi spre studiu ºi examinare.

Vã mulþumesc.

Nu uitaþi cã suntem în procedurã de urgenþã totuºi. Poftiþi, domnule deputat.

Mai ales cã amendamentele, repet, logice, trebuie sã le discutãm, au sosit la comisie dupã elaborarea raportului, suntem în procedurã de urgenþã, deci din punct de vedere regulamentar nu putem sã le acceptãm, dar dacã ar fi existat resurse financiare, cu voinþa noastrã, a celor foarte mulþi prezenþi în salã, am fi putut trece ºi peste aceastã restricþie de ordin regulamentar, însã nu ne permite constrângerea cadrului macroeconomic stabilit împreunã cu creditorii noºtri internaþionali.

Mulþumesc.

Poftiþi, domnule Cristea, pentru o ultimã intervenþie.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Eu cred cã nu am fost foarte bine înþeles ºi mã repet, dar, ca sã intrãm în regulã, legat de aceastã, sã zic, intrare în regulament sau în afara regulamentulului, în intervenþiile mele niciodatã nu mã veþi vedea pe mine cã voi intra sau voi interveni în afara regulilor de joc. Aceasta este educaþia mea.

Amendamentul despre care vorbesc este depus înainte de a discuta sau de a începe analizele în Comisia de buget, finanþe în prima variantã.

Domnule deputat, v-am dat cuvântul ca sã vã exprimaþi pe fond. Faptul cã v-am dat cuvântul înseamnã cã am trecut peste acest...

Sã nu fiu incriminat.

Bine.

Eu nu sunt indisciplinat ºi niciodatã nu îmi voi permite în faþa nimãnui un act de indisciplinã. Deci eu l-am depus în termen ºi aceasta este a doua, a treia formã.

Este vorba de urmãtorul fapt. Eu nu am spus cã incriminez sau mã opun eliminãrii cotei zero sau eliminãrii scutirii taxei pe valoarea adãugatã la construcþia de locuinþe. Am spus cã nu o comentez. Singurul lucru pe care l-am cerut este ca aceastã eliminare a cotei zero pentru construcþia de locuinþe sã nu se facã ca ºi la un ordin ”Stânga împrejur!Ò ºi daþi un timp de respiro de 2Ð3 luni de zile. Despre aceasta este vorba ºi nu sã mi se facã alte teorii economice, pentru cã ºtiu sã le fac ºi eu. Nu le fac pe acestea.

Vã mulþumesc.

Deci daþi un respiro de 3 luni, pânã la 30 septembrie. Aceasta este propunerea mea.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stimaþi colegi,

Vã rog nu mai discutaþi pe procedurã. Eu supun totuºi votului dumneavoastrã, aþi ascultat explicaþiile ºi ale ministerului ºi ale comisiei,

Marea majoritate!

Stimaþi colegi, votãm sau... ne jucãm de-a apreciatul?!

Dar numãraþi odatã!

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Asta face secretarul, numãrã.

28 voturi pentru. Împotrivã?

Sunt unii colegi care nu au votat. Vã rog sã vã exprimaþi votul.

Deci, voturi împotrivã?

Încã o datã vã întreb cine este pentru amendamentul domnului Cristea.

## Stimaþi colegi,

Vreau sã vã spun un lucru, aºa, pentru amuzamentul dumneavoastrã. Dacã noi ajungem la mediere cu aceastã lege, nu poate sã intre în vigoare de la 1 mai pentru un...

Domnule preºedinte, domnule preºedinte Florin Georgescu, vã rog frumos, luaþi ºi dumneavoastrã loc ºi permiteþi-ne sã numãrãm voturile exact, nu vã mai tot plimbaþi în salã dintr-un loc în altul.

Cine este pentru amendamentul domnului Cristea?

Iarãºi?!

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Iarãºi, pentru cã tot timpul perturbaþi numãrãtoarea, vociferând, schimbându-vã locurile ºi aºa mai departe.

39 voturi pentru. Împotrivã? 43 împotrivã. Abþineri dacã sunt?

Cu 43 împotrivã, o abþinere, 39 pentru, s-a respins amendamentul.

Poftiþi, vã rog.

## Domnule preºedinte,

Este inadmisibil ce faceþi dumneavoastrã de acolo în momentul în care nu vã convine votul din salã. Vã rugãm foarte mult, nu sunteþi pus acolo sã orientaþi o rezoluþie sau alta, ci sunteþi pus sã consemnaþi voinþa celor care sunt prezenþi la un moment dat în Camera Deputaþilor. Vã rugãm foarte mult, mai bine închideþi ºedinþa când nu vã convine rezultatul votului decât sã faceþi asemenea lucruri care n-au de a face nici cu democraþia, nici cu regulamentul, nici cu ce avem noi de fãcut aici.

Este inadmisibil ce se întâmplã de la un timp încoace! Nu mai facem voturi finale cã nu aveþi destule voturi! Struniþi-vã colegii de partid sã vinã atunci când trebuie ºi când aveþi interes, decât sã faceþi asemenea manevre.

## Stimatã colegã,

Vã mulþumesc pentru lecþiile acestea, însã nu mi le însuºesc. Dacã dumneavoastrã aþi fi vãzut cum oscileazã voturile, atunci mi-aþi fi dat dreptate.

Vã rog, vã rog sã profitaþi ºi dumneavoastrã, domnule Chiliman, de aceastã inadvertenþã de numãrãtoare. Poftiþi.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Sigur, acum în salã suntem vreo 70Ð80 de colegi, nu are importanþã cifra, am numãrat voturile în timp ce le numãrau ºi secretarii, au fost într-adevãr 29, au fost vreo 25, poate 26. Eu am numãrat 26 pentru cã erau câteva voturi care erau aºa, cu mâna mai micã sus, dar problema este cu totul alta, domnule preºedinte: sau numãrãm ca lumea, sau nu mai numãrãm deloc. Regulamentul este clar: nu puteþi sã adãugaþi la cei care au ridicat mâna, sã-i adãugaþi pe cei care nu au votat nici pentru, nici contra, nici nu s-au abþinut. Aceºtia rãmân în cvorum, cã aºa scrie regulamentul ºi constatãm dacã din cvorumul total de deputaþi existenþi în salã s-a fãcut o majoritate, or, dupã pãrerea mea, care am mai condus câteva ºedinþe pe aici, prin Camerã, în mandatul precedent, nu existã la ora actualã o majoritate care sã fi determinat un vot pentru acest articol. Pãrerea mea este cã la ora actualã ambele voturi ºi cifra pentru ºi cifra împotrivã sunt sub jumãtate plus unu din cei aflaþi în momentul de faþã în salã. Ca atare, ce aþi numãrat dumneavoastrã sau ce aþi constatat dumneavoastrã, aceasta nu înseamnã cã s-a adoptat articolul respectiv. Eu vã rog sã aplicaþi regulamentul corect. Dacã nu se poate ajunge la un rezultat mulþumitor pentru putere, pentru Guvern, în momentul de faþã, existã ºi alte soluþii procedurale pe care le puteþi aplica fãrã sã daþi rezultate, sã anunþaþi rezultate ale votului care diferã de cele care sunt în mod real numãrate ºi de alþii.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc ºi vã doresc sã ajungeþi ºi dumneavoastrã sã vi se conteste buna-credinþã cu rea-credinþã, pentru cã voturile împotrivã vreau sã vã spun cã au fost numãrate chiar de domnul deputat Niþã, care era pentru amendament.

La titlul subsecþiunii a 4-a dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

La amendamentul 12 cu privire la art. 12 dacã sunt obiecþii? Nu sunt obiecþiuni.

Votat în unanimitate.

La titlul capitolului II dacã aveþi obiecþiuni, la pagina 36? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

Titlul la conþinutul art. 13, amendamentul 13. Nu aveþi obiecþiuni.

Votat în unanimitate.

La titlul capitolului III dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

Art. 14, amendamentul 14. Nu aveþi obiecþiuni. Votat în unanimitate.

Art. 16, dacã aveþi obiecþiuni? Amendamentul 16. Nu aveþi obiecþiuni.

Vã rog sã mã scuzaþi! Am trecut peste art. 15. La art. 15 dacã aveþi obiecþiuni?

Da, are o intervenþie domnul ministru Tãnãsescu.

## Domnule preºedinte,

Am dori ca la art. 15 sã se introducã lit. j) cu urmãtorul cuprins: ”termenele de platã a ratelor prevãzute în contracte pentru operaþiuni de leasingÒ. Deci am dori sã se introducã la art. 15 aceastã nouã literã cu cuprinsul pe care vi l-am spus, sã fie avute în vedere ºi operaþiunile de leasing.

Mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Comisia îmi confirmã cã este vorba de o eroare.

Cu aceste precizãri ale domnului ministru Tãnãsescu

r art. 30.

Amendamentul 31. Votat în unanimitate, modificat corespunzãtor art. 31. Amendamentul 32. Adoptat în unanimitate, modificat art. 32. Amendamentul 33. Adoptat în unanimitate, modificat art. 33. Amendamentul 34. Votat în unanimitate, modificat corespunzãtor art. 34. Amendamentul 35. Adoptat în unanimitate, modificat art. 35. Amendamentul 36. Adoptat în unanimitate, modificat art. 36. Amendamentul 37. Adoptat în unanimitate, modificat corespunzãtor art. 37. Amendamentul 38. Adoptat în unanimitate, se modificã corespunzãtor art. 38. Amendamentul 39. Adoptat în unanimitate, se modificã art. 39. Amendamentul 40. Domnul ministru Tãnãsescu.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Am dori ca la amendamentul 40 termenul de 1 mai sã fie înlocuit cu termenul de 1 iunie de intrare în valabilitate a acestei legi.

Mulþumesc.

Dacã aveþi obiecþiuni la corectura pe care a fãcut-o domnul ministru? Nu aveþi.

Deci amendamentul 40 s-a admis cu acea corecturã de datã propusã de domnul ministru Tãnãsescu. În consecinþã, art. 40 va avea alcãtuirea rezultatã din votarea amendamentului.

Domnule preºedinte Florin Georgescu, staþi sã explicaþi cu ce sunteþi de acord.

Art. 41, 42, 43, 44 ºi 45 au fost preluate în textul articolelor anterioare ºi în consecinþã, trebuie sã propuneþi eliminarea lor.

Deci legea se încheie la art. 40, pe care l-am votat.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Noi, comisia, ceea ce am propus examinãrii dumneavoastrã este coloana din mijloc a raportului. Forma Senatului este coloana întâi din stânga raportului. Aceste articole, 41, 42 ºi urmãtoarele pânã la final, au fost preluate în conþinutul articolelor anterioare, cuprinse în coloana din mijloc a raportului. Deci ele nu mai sunt necesare, sunt redundante în acest moment faþã de conþinutul aprobat deja pânã acum de noi, respectiv coloana din mijloc a raportului pe care îl examinãm. Mulþumesc.

În raportul pe care îl aveþi dumneavoastrã, de la 41 pânã la 42, aþi reþinut, comisia propune eliminarea. Vã întreb pe rând. La art. 41 dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Admis amendamentul, eliminat textul. La art. 42 nu aveþi obiecþiuni, eliminat textul. La art. 43 nu aveþi obiecþiuni, eliminat textul. La art. 44 nu aveþi obiecþiuni, eliminat textul. La art. 45 nu aveþi obiecþiuni, eliminat textul.

Mai rãmâne anexa 1, vã rog sã urmãriþi amendamentul 46. Nu aveþi obiecþiuni la amendamentul 46, admis cuprinsul anexei 1 din coloana 2.

Domnule ministru, vã rog sã constataþi cã am parcurs textele proiectelor de lege.

Cu permisiunea dumneavoastrã, domnule preºedinte, îmi cer scuze, la art. 9 alin. 2, trebuie sã introducem la lit. a) ºi ”planul naþionalÒ care a fost aprobat prin Ordonanþa nr. 8 din 1997, respectiv Legea nr. 95/1998, pentru acurateþea textului ºi pentru ca textul respectiv sã aibã absolut toate actele normative care reglementeazã sectorul respectiv, respectiv cercetarea ºtiinþificã.

Deci, cu permisiunea dumneavoastrã, la art. 9 alin. 2 sa introducem ºi ”planul naþionalÒ.

Mulþumesc.

Poftiþi.

Domnul ministru Palade am înþeles cã doreºte sã intervinã la aceastã propunere.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Procedurã de urgenþã, urgenþã, dar s-a scãpat ceva important.

La acest articol s-a scãpat tocmai Planul naþional de cercetare, dezvoltare ºi inovare, pe baza cãruia funcþionãm în prezent. Deci s-ar fi scãpat o activitate curentã ºi aici ar trebui completat neapãrat.

La ce literã de la alin. 2?

La lit. a).

La lit. a).

Stimaþi colegi,

Vã rog sã urmãriþi raportul la pagina 26, amendamentul nr. 2, la alin. 2 al art. 9 lit. a) se completeazã cu ”Planul naþionalÉÒ.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

Cu unanimitatea celor prezenþi.

Întrucât prezenþa în salã nu este pentru cvorum, rog pe domnul secretar Niþã sã facã apelul nominal.

## **Domnul Constantin Niþã:**

|**Domnul Constantin Niþã:**|| |---|---| |Abiþei Ludovic|prezent| |Afrãsinei Viorica|absentã| |Albu Gheorghe|absent| |Ana Gheorghe|absent| |Anastasescu Olga Lucheria|prezentã| |Andea Petru|prezent| |Andrei Ioan|absent| |Andronescu Ecaterina|absentã| |Antal Istv‡n|absent| |Anton Marin|absent| |Antonescu George Crin Laurenþiu|absent| |Antonescu Niculae Napoleon|absent| |Apostolescu Maria|absentã| |Arghezi Mitzura Domnica|prezentã| |Ariton Gheorghe|absent| |Armaº Iosif|absent| |Arnãutu Eugenu|prezent| |Asztalos Ferenc|absent|

|Baban ªtefan|absent| |---|---| |Babiuc Victor|absent| |Baciu Mihai|absent| |Bahrin Dorel|prezent| |Baltã Mihai|absent| |Baltã Tudor<br>Bar Mihai|prezent<br>prezent| |Bara Radu Liviu|prezent| |Barbu Gheorghe|absent| |Bartoº Daniela|absentã| |Bãdoiu Cornel<br>Bãlãeþ Miticã|absent<br>prezent| |Bãlãºoiu Amalia|absentã| |Bãncescu Ioan|absent| |Bâldea Ioan|prezent| |Becsek-Garda Dezideriu Coloman|absent| |Bentu Dumitru|prezent| |Bercãroiu Victor|prezent| |Berceanu Radu Mircea|absent| |Bereczki Endre|prezent| |Birtalan çkos<br>Bivolaru Ioan|absent<br>absent| |Bleotu Vasile|prezent| |Boabeº Dumitru<br>Boagiu Anca Daniela|prezent<br>absentã| |Boajã Minicã|prezent| |Boc Emil<br>Bogea Angela|absent<br>absentã| |Boiangiu Cornel|absent| |Bolcaº Augustin Lucian<br>Bšndi Gyšngyike|absent<br>absentã| |BorbŽly L‡szl—|absent| |Bozgã Ion|absent| |Bran Vasile|absent| |Brînzan Ovidiu|absent| |Brudaºca Damian<br>Bucur Constantin|prezent<br>absent| |Bucur Mircea|absent| |Buga Florea<br>Burnei Ion|prezent<br>prezent| |Buruianã-Aprodu Daniela|absentã| |Buzatu Dumitru|prezent| |Buzea Cristian Valeriu|absent| |Calcan Valentin Gigel|absent| |Canacheu Costicã|absent| |Cazan Gheorghe-Romeo-Leonard|absent| |Cazimir ªtefan|prezent| |Cãºunean-Vlad Adrian|absent| |Cerchez Metin|absent| |Cherescu Pavel|prezent| |Chiliman Andrei Ioan|prezent| |Chiriþã Dumitru|absent| |Ciontu Corneliu|absent| |Ciuceanu Radu|prezent| |Ciupercã Vasile Silvian|absent| |Cîrstoiu Ion|prezent| |Cladovan Teodor|prezent| |Cliveti Minodora|absentã| |Coifan Viorel-Gheorghe|prezent|Ionescu Dan|absent| |---|---|---|---| |Cojocaru Nicu|prezent|Ionescu Daniel|absent| |Crãciun Dorel Petru|absent|Ionescu Mihaela|absentã| |Creþ Nicoarã|prezent|Ionescu Rãzvan|absent| |Cristea Marin|absent|Ionescu Smaranda|absentã| |Criºan Emil|prezent|Iordache Florin|absent| |Dan Matei-Agathon|absent|Iriza Marius|absent| |Daraban Aurel|prezent|Iriza Scarlat|absent| |Dinu Gheorghe|absent|Ivãnescu Paula Maria|prezentã| |Dobre Traian|absent|Jipa Florina Ruxandra|absentã| |Dobre Victor Paul|absent|Kelemen Atilla BŽla Ladislau|absent| |Dobrescu Smaranda|prezentã|Kelemen Hunor|prezent| |Dolãnescu Ion|absent|Kerekes K‡roly|prezent| |Dorian Dorel|absent|K—nya-Hamar S‡ndor|prezent| |Dorneanu Valer|prezent|Kov‡cs Csaba-Tiberiu|absent| |Dragomir Dumitru|absent|Kov‡cs Zolt‡n|absent| |Dragoº Liviu Iuliu|absent|Lari Iorga Leonida|absentã| |Dragu George|absent|Lazãr Maria|prezentã| |Drãgãnescu Ovidiu-Virgil|absent|Lãpãdat ªtefan|prezent| |Dreþcanu Doina-Micºunica|absentã|Lãpuºan Alexandru|prezent| |Dumitrescu Cristian Sorin|prezent|Leonãchescu Nicolae|prezent| |Dumitriu Carmen|absentã|Lepãdatu Lucia Cornelia|absentã| |Duþu Constantin|absent|Lepºa Victor Sorin|absent| |Duþu Gheorghe|absent|Loghin Irina|absentã| |Enescu Nicolae|absent|Luchian Ion|absent| |Erdei Dol—czki Istv‡n|prezent|Magheru Paul|absent| |Eserghep Gelil|absent|Maior Lazãr Dorin|prezent| |Fâcã Mihail|prezent|Makkai Grigore|prezent| |Firczak Gheorghe|absent|Man Mircea|absent| |Florea Ana|absentã|Manolescu Oana|prezentã| |Florescu Ion|absent|Marcu Gheorghe|absent| |Fotopolos Sotiris|prezent|Mardari Ludovic|absent| |Frunzãverde Sorin|absent|Marin Gheorghe|absent| |Gaspar Acsinte|absent|Marineci Ionel|prezent| |Georgescu Florin|prezent|M‡rton çrp‡d-Francisc|absent| |Georgescu Filip|absent|Mãlaimare Mihai-Adrian|prezent| |Gheorghe Valeriu|absent|Mãrãcineanu Adrian|prezent| |Gheorghiof Titu Nicolae|absent|Mândrea-Muraru Mihaela|prezentã| |Gheorghiu Adrian|prezent|Mândroviceanu Vasile|prezent| |Gheorghiu Viorel|prezent|Mera Alexandru Liviu|absent| |Gingãraº Georgiu|absent|Merce Ilie|prezent| |Giuglea ªtefan|absent|Meºca Sever|absent| |Godja Petru|absent|Miclea Ioan|absent| |Grãdinaru Nicolae|absent|Micula Cãtãlin|absent| |Grigoraº Neculai|prezent|Mihalachi Vasile|prezent| |Gubandru Aurel|absent|Mihãilescu Petru ªerban|absent| |Gvozdenovici Slavomir|absent|Mincu Iulian|prezent| |Haºotti Puiu|absent|Mircea Costache|prezent| |Hogea Vlad Gabriel|absent|Mirciov Petru|absent| |Holtea Iancu|prezent|Miron Vasile|prezent| |Hrebenciuc Viorel|absent|Mitrea Manuela|absentã| |Ianculescu Marian|prezent|Mitrea Miron Tudor|absent| |Ifrim Mircea|absent|Mitu Dumitru Octavian|prezent| |Ignat Miron|absent|Miþaru Anton|prezent| |Iliescu Valentin Adrian|prezent|Mînzînã Ion|absent| |Ionel Adrian|absent|Mocioalcã Ion|absent| |Ionescu Anton|absent|Mocioi Ion|absent| |Ionescu Costel Marian|absent|Mogoº Ion|absent|

## Stimaþi colegi,

Vã rog sã nu pãrãsiþi sala pânã când nu vedem câþi suntem ºi, oricum, vã anunþ cã la 12 fãrã un sfert vine ministrul de interne al Germaniei.

## Stimaþi colegi,

Nici cu apelul nominal n-am putut aduna cvorumul legal. În consecinþã, amânãm votul pentru luni sau marþi, când va stabili Comitetul ordinii de zi.

Stimaþi colegi, pânã la ora 12,00, când vine ministrul de interne al Germaniei, vã propun sã parcurgem legile înscrise pe ordinea de zi ºi începem cu proiectul Legii privind înfiinþarea Universitãþii ”HyperionÒ din Bucureºti.

De la Ministerul Învãþãmântului cine e? Poftiþi!

Stimaþi colegi, încã o datã, vã rog insistent sã rãmâneþi în salã pânã când vom audia alocuþiunea ministrului de interne din Germania.

Poftiþi, doamna ministru.

**Doamna Vasilica Icociu** _Ñ director general al Direcþiei juridice, audit ºi control din Ministerul Educaþiei Naþionale_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Din partea Ministerului Educaþiei Naþionale, sunt directorul general al Direcþiei juridice, audit ºi control, ºi noi susþinem propunerea formulatã de Comisia de învãþãmânt pentru proiectul Legii pentru înfiinþarea Universitãþii Româno-Americane.

Mulþumesc.

Mulþumesc. Domnul preºedinte Stanciu. V-aº ruga sã nu interveniþi cu viteza ”înºetiºorÒ!

## Domnule preºedinte,

Am venit ºi bolnav ca sã susþin aceste legi. Comisia de învãþãmânt a luat în dezbatere proiectul Legii privind înfiinþarea Universitãþii ”HyperionÒ din Bucureºti, trimis comisiei prin adresa 247 din 5 iunie 2000.

La întocmirea raportului comisia a avut în vedere ºi avizele primite de la urmãtoarele comisii: Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi. De asemenea, comisia a avut în vedere ºi avizul Consiliului Legislativ.

Dupã examinarea proiectului de lege, comisia a dat vot favorabil raportului ºi vã adreseazã rugãmintea de a susþine, prin votul dumneavoastrã, în plen. Vã mulþumesc.

Dacã doreºte cineva dintre dumneavoastrã sã intervinã la dezbateri? Nu.

La titlul legii dacã aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut. Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

La art. 1 vã rog sã urmãriþi amendamentul 2.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat amendamentul 2 ºi se modificã art. 1 în mod corespunzãtor.

La art. 2 dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate art. 2 în formularea iniþialã.

Art. 3, urmãriþi, vã rog, amendamentul 4. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Adoptat amendamentul 4 ºi se modificã în mod corespunzãtor art. 3.

Art. 4. Comisia, prin amendamentul 5, propune eliminarea.

Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 5? Nu aveþi. Adoptat amendamentul, eliminat textul.

Dupã art. 3, prin amendamentul 6, comisia propune un nou articol 4.

Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 6? Nu aveþi. Adoptat în unanimitate. Se introduce art. 4 în formularea comisiei.

La amendamentul 7 vã rog sã urmãriþi noul art. 5 pe care îl propune comisia.

Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 7? Nu aveþi. Adoptat în unanimitate, se modificã în mod corespunzãtor art. 5.

Dupã art. 5 vã rog sã urmãriþi tot amendamentul 7, art. 6.

Dacã aveþi obiecþiuni la noul art. 6 pe care îl propune comisia? Nu aveþi.

Adoptat în unanimitate.

Pentru fostul art. 5 alin. 3 comisia propune abrogarea. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Se abrogã fostul art. 5 alin. 3.

Dupã art. 6, în formularea comisiei, prin amendamentul 8, comisia ne propune art. 7 care, de fapt, este preluarea fostului art. 6.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Adoptat în unanimitate art. 7.

Cu aceasta, vã rog sã constataþi cã am parcurs textele acestui proiect de lege, dar având... Vã rog sã mã scuzaþi, mai existã un articol.

Urmãriþi amendamentul 9, care introduce art. 8.

Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 9? Nu aveþi. Adoptat amendamentul 9, se introduce art. 8.

Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Îmi cer scuze pentru cã am fãcut o eroare, am vorbit iniþial de Româno-Americanã ºi a fost de fapt ”HyperionÒ.

Faþã de proiectul de Lege de înfiinþare a Universitãþii Româno-Americane, Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii susþine forma propusã de Comisia de învãþãmânt. Mulþumesc.

Domnul profesor Stanciu.

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Comisia de învãþãmânt a analizat proiectul Legii pentru înfiinþarea Universitãþii Româno-Americane din Bucureºti, trimis comisiei pentru examinare cu nr. 262 din 5 iunie 2000.

La întocmirea raportului comisia a avut în vedere ºi avizele primite de la urmãtoarele comisii: Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi. De asemenea, comisia a avut în vedere ºi avizul Consiliului Legislativ.

În consecinþã, comisia a votat susþinerea raportului pentru înfiinþarea Universitãþii Româno-Americane din Bucureºti.

Dacã doreºte cineva sã intervinã la dezbateri generale? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului.

La titlu dacã aveþi obiecþiuni? Comisia n-a avut. Nici dumneavoastrã.

Adoptat în unanimitate.

La art. 1 urmãriþi, vã rog, amendamentul 2.

Nu aveþi obiecþiuni la amendamentul 2.

Admis în unanimitate, se modificã în mod corespunzãtor art. 1.

La art. 2 comisia nu a avut amendamente.

Dacã aveþi dumneavoastrã? Nu aveþi.

Votat în unanimitate în formularea iniþiatorului.

La art. 3 vã rog sã urmãriþi amendamentul 4.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Admis amendamentul 4, se modificã în mod corespunzãtor art. 3.

Pentru art. 4 comisia propune prin amendamentul 5 abrogarea.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Adoptat amendamentul, se abrogã textul.

Dupã actualul art. 3 comisia propune un nou articol 4, prin amendamentul 6.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Admis amendamentul, se introduce noul text al art. 4. Fostul art. 5 este modificat de cãtre comisie în formu-

larea care vi se prezintã la prima parte a amendamentului 7, la pagina 3, urmând ca acest articol sã aibã douã alineate, dupã cum vedeþi.

- Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

- Se introduce noua formulare a art. 5.

- Alin. 2 al actualului art. 5 comisia îl transformã în

art. 6. Vã rog sã urmãriþi prima parte a paginii 4. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Adoptat art. 6 în noua formulare. Fostul alin. 3 al art. 5, comisia ne propune abrogarea. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

Actualul art. 6, prin amendamentul 8, comisia ni-l propune sã fie renumerotat 7.

- Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

Dupã art. 7, prin amendamentul 9, comisia ne propune un nou articol 8.

- Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Admis amendamentul, introdus art. 8.

Vã rog, în finalul raportului, sã urmãriþi, sã vedeþi anexa nr. 1 care cuprinde patrimoniul Universitãþii Româno-Americane.

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Faþã de proiectul Legii nr. 184, Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii susþine propunerea Comisiei de învãþãmânt, în forma prezentatã în raportul suplimentar.

Mulþumesc.

Domnul preºedinte Stanciu, din partea comisiei.

## Domnule preºedinte,

Probabil cã ordinea mea de zi nu coincide cu a dumneavoastrã, fiindcã mai era un proiect de lege, pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 174, înaintea acestuia. Doamna directoare generalã, nefiind bine familiarizatã cu prezenþa plenului, în tendinþa Domniei sale de a deveni secretar de stat cel puþin, dacã nu ministru, a încurcat astea douã. V-am propune, domnule preºedinte, sã discutãm punctul 7 ºi sã luãm totuºi punctul 6, pentru cã sunt niºte chestiuni ºi distinºii noºtri colegi doresc sã vã facã o propunere.

În ceea ce priveºte proiectul Legii de aprobare a Ordonanþei nr. 184, aºa cum observaþi, comisia a dat douã verdicte: un verdict a fost de respingere ºi apoi un raport înlocuitor de adoptare. Acest lucru s-a întâmplat deoarece dupã o muncã de aproape 6 luni de zile a comisiei, în consultare cu toþi factorii din administraþie publicã localã ºi centralã, s-a ajuns la o anumitã formã a ei.

Pe 17 decembrie, dupã aproape ºase luni, s-a promulgat legea. Pe 20 decembrie s-a dat ordonanþã de modificare a legii. ªi atunci este clar cã tot acest gest a fost interpretat în primul rând de toþi membrii comisiei, indiferent de culoarea politicã, ca fiind o desconsiderare a întregului Parlament, adicã ºi douã comisii, Camerã-Senat ºi douã plenuri Camerã-Senat. În trei zile a intervenit ceva deosebit ca sã-l schimbe. S-a revenit dupã aceea, s-a discutat pe îndelete ºi s-a adoptat acest raport de adoptare.

Este un compromis pe care vi-l supunem atenþiei dumneavoastrã ºi sperãm cã va îndulci puþin din suferinþa celor care lucreazã în ºcolile speciale.

Vã mulþumesc.

Poftiþi, domnule deputat.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Dupã cum aþi auzit, domnul preºedinte Stanciu a fãcut istoricul destul de zbuciumat al acestei ordonanþe. Eu aº dori sã mã refer de fapt, foarte scurt, la conþinutul acestei ordonanþe ºi aº propune ca sã votaþi dumneavoastrã forma adoptatã de comisie, fiindcã prin aceastã ordonanþã, în sfârºit, se reglementeazã situaþia juridicã ºi administrarea clãdirilor ºi terenurilor instituþiilor preuniversitare ºi a ºcolilor speciale.

Din acest punct de vedere, terenurile ºi clãdirile acestor instituþii fac parte din domeniul public al comunelor, oraºelor ºi municipiilor, respectiv al municipiului Bucureºti, ºi chiar ºi administrarea acestor clãdiri ºi terenuri se face de cãtre consiliile despre care am pomenit. Iar în ceea ce priveºte competenþa inspectoratelor ºcolare, prin aceastã ordonanþã inspectoratul ºcolar va deveni un organ de specialitate, care va administra doar procesul educaþional din aceste instituþii de învãþãmânt.

Vã propun sã votaþi în forma adoptatã de comisie. Vã mulþumesc.

Poftiþi, domnule deputat.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Am o problemã de procedurã. La acest proiect de lege am înregistrat la Comisia pentru învãþãmânt, în

termenul prevãzut de regulament, un amendament care nu se regãseºte nici în raportul de respingere, nici în raportul de adoptare.

Soluþia ar fi retrimiterea proiectului de lege la comisie, care sã fie invitatã sã se pronunþe ºi asupra amendamentului meu.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Domnul deputat Stanciu.

La dezbateri generale sau unde doriþi sã interveniþi, domnule Brudaºca?

Domnule preºedinte Stanciu, daþi-i posibilitatea colegului dumneavoastrã sã intervinã la dezbateri generale, ca sã-i rãspundeþi dumneavoastrã.

Aþi pierdut concepþia ºefului dumneavoastrã de grup...

## Domnule preºedinte,

Vreau sã confirm cã, într-adevãr, distinsul nostru coleg a depus un amendament. În prima formã, amendamentul practic era rezolvat prin textul care se aprobase de cãtre comisie, în cea de-a doua formã, când s-a revenit la textul iniþial, amendamentul redevine, sã spunem aºa, actual.

Conform regulamentului, poate sã îl susþinã în plen, pentru cã el a fost depus la comisie în termen. Vã mulþumesc.

Domnul Damian Brudaºca.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Eu am depus la Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii, anterior dezbaterii acestui act normativ, o interpelare tocmai pe aceeaºi problemã. De aceea, având în vedere modul alambicat în care mi s-a rãspuns, ºi de fapt nu mi s-a rãspuns, dar, gãsind deplin logicã poziþia exprimatã de comisie, ºi eu sunt de pãrere cã este bine sã rupem pisica în douã sau sã rupem coada la pisicã, asfel încât inspectoratele ºcolare sã devinã ceea ce trebuie sã devinã, respectiv organe de specialitate care sã se ocupe de învãþãmântul preuniversitar, iar instituþiile administraþiei publice locale, indiferent cã sunt la nivel de comunã, municipii, oraºe, sã aibã atribuþiile ce le-au fost conferite prin lege.

Aceastã formã mixtã pe care o propune actul normativ aflat în dezbatere nu face decât sã creeze foarte multe neînþelegeri ºi sã creeze chiar ºi o stare de haos. Eu n-am înþeles, vreau sã vã declar aici cu sinceritate, absolut nimic din rãspunsul pe care l-am primit la data respectivã de la minister ºi tocmai de aceea am þinut sã reiterez aici ideea acestei separaþii în fapt ºi a competenþelor, inclusiv darea posibilitãþii, aºa cum doreºte ºi comisia, de altfel, ca inspectoratele ºcolare sã redevinã într-adevãr organe de specialitate ºi sã nu-ºi mai piardã timpul cu organizarea de licitaþii ºi cu celelalte lucruri.

Printr-o asemenea mãsurã se realizeazã ceea ce se doreºte de fapt ºi prin decizia comisiei, respectiv respectarea Legii învãþãmântului ºi, nu în ultimul rând, eliminarea ºanselor de a se comite unele infracþiuni de cãtre organe ale ºcolii, aºa cum, din pãcate, s-au consemnat în numeroase judeþe.

Mulþumesc pentru atenþie.

Stimaþi colegi, vã propun sã trecem la dezbaterea proiectului de lege.

La titlul proiectului dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Adoptat în unanimitate.

La textul articolului unic din proiectul de lege, care cuprinde dispoziþia de aprobare, semnalez comisiei cã acesta trebuie adãugat cu precizarea ”se aprobã cu urmãtoarele modificãriÒ, pentru cã în cuprinsul ordonanþei modificaþi alin. 4[2] .

De acord? Domnul Stanciu, de acord? De acord.

Textul articolului unic urmeazã sã se completeze: ”Se aprobã ordonanþa nr.... pentru modificarea... cu urmãtoarea modificare:...Ò Este într-un fel o repetare, dar... ”cu urmãtoarele modificãri ºi completãriÒ, pentru cã are ºi o completare.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

În unanimitate s-a adoptat textul articolului unic, cu aceastã adãugare redacþionalã.

La titlul ordonanþei de urgenþã dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Adoptat în unanimitate.

Preambulul articolului unic.

Nu aveþi obiecþiuni. Votat în unanimitate.

La punctul 1 din ordonanþã, la art. 4[1] ? Nu.

Adoptat în unanimitate punctul 1 cu privire la alin. 4[1] . La 4[2] ...

Poftiþi, domnule deputat Wittstock.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Amendamentul meu se referã la introducerea unui alineat nou 4[2] , urmând ca celelalte alineate sã fie pe urmã renumerotate. De ce am fãcut aceastã propunere? Vedeþi, la alin. 4[1] se spune urmãtorul lucru: ”Terenurile ºi clãdirile în care îºi desfãºoarã activitatea unitãþile de învãþãmânt preuniversitare de stat, grãdiniþe etc. fac parte din domeniul public al comunelor, oraºelor ºi municipiilor.Ò

Vreau sã spun cã realitatea este mult mai complexã ºi mai complicatã. Existã situaþii în care unitãþi de cult sau alte persoane juridice sau fizice au pus la dispoziþia învãþãmântului, prin contract de chirie, concesionare sau comodat, imobile proprietate personalã. A considera drept domeniu public toate aceste terenuri ºi clãdiri în care îºi desfãºoarã activitatea unitãþile de învãþãmânt preuniversitar

de stat, ar însemna de fapt o naþionalizare a imobilelor respective. O naþionalizare nu poate avea loc decât în baza dispoziþiilor Legii privind exproprierea pentru cauzã de utilitate publicã nr. 33 din 1994, acordându-se în aceste cazuri despãgubiri juste ºi echitabile.

Din acest motiv, este necesarã amendarea textului, ºi acest alineat nou propun sã sune în felul urmãtor: ”Nu fac parte din domeniul public al comunelor, oraºelor ºi municipiilor, respectiv al sectoarelor municipiului Bucureºti, terenurile ºi clãdirile deþinute de unitãþi de învãþãmânt în baza unor contracte de chirie, concesionare sau comodat, proprietarii acestora fiind alte persoane fizice sau juridice.Ò

Am, de exemplu, la mine în documentaþie un contract de concesionare încheiat între o unitate de cult din Braºov ºi Primãria Municipiului Braºov, unde o ºcoalã, un imobil în care îºi desfãºoarã activitatea un liceu este concesionat pe o perioadã de 49 de ani Primãriei Municipiului Braºov. A considera cã este proprietate publicã nu este corect. Se poate interpreta drept naþionalizare.

Vã mulþumesc.

Doriþi sã interveniþi ºi la amendamentul domnului Wittstock, domnule Baciu, pentru cã dumneavoastrã aveþi propriul amendament? Staþi puþin, sã ne lãmurim întâi cu amendamentul domnului Wittstock atunci.

Din partea iniþiatorului, vã rog sã vã pronunþaþi cu privire la amendamentul domnului deputat Wittstock ºi apoi comisia.

Faþã de amendamentul propus de domnul deputat, considerãm cã nu este necesarã introducerea ºi susþinerea acestuia din urmãtoarele motive.

Din expunerea considerentelor domnului deputat, rezultã cã face referire la imobile care sunt deþinute de unitãþile de învãþãmânt în baza unor contracte de închiriere sau, al doilea caz expus de domnul deputat, la situaþiile de concesionare a acestor bunuri.

Propunerea Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii din aceastã ordonanþã are la bazã Constituþia României, care stabileºte douã tipuri de proprietãþi: proprietatea publicã ºi proprietatea privatã a statului. De asemenea, sunt stabiliþi cei care sunt titulari. În cazul Ordonanþei nr. 184, Constituþia României face referire la calitatea de proprietar al proprietãþii publice, sunt unitãþile administrativ-teritoriale sau statul, reprezentat prin Ministerul Finanþelor.

În aceste condiþii, nu se poate întâmpla ceea ce prezenta domnul deputat în amendamentul sãu, o naþionalizare, mai ales cã contractele de închiriere expirã dupã ce s-a ajuns la termenul pentru care au fost închiriate, iar concesionarea, de asemenea, nu poate fi un motiv pentru care sã intre în proprietatea publicã ºi sã ajungã la naþionalizare, aºa cum s-a afirmat.

Mulþumim.

Din partea comisiei.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Acest amendament nici nu-i rãu, nici nu-i bun. Pentru cã prin însãºi definiþia domeniului public se exclud terenurile, clãdirile ºi aºa mai departe, pe care le deþii cu contract de închiriere.

Deci eu cred cã fondul problemei nu îl rezolvã. Dacã domnul deputat Wittstock þine neapãrat sã îl acceptãm, îl acceptãm, cã nu face nici rãu, dar mai definim cumva, indirect, încã o datã domeniul public. Prin însãºi definiþia domeniului public nu putem încadra în aceastã categorie clãdiri, terenuri ºi aºa mai departe, cu chirie. Aceasta este la înþelegerea oricãrui om, fãrã o pregãtire juridicã.

Domnule preºedinte, comisia spune cã nu face nici rãu, nici bine, dar se mai adaugã patru rânduri în plus, consum de hârtie ºi se duce un copac din mândreþea de codru a României.

Domnul deputat Wittstock.

În linii mari, sunt de acord cu domnul preºedinte al comisiei, dar cred cã în domeniul proprietãþii trebuie sã fim cât mai exacþi ºi dacã textul existent în ordonanþã spune: ”Terenurile ºi clãdirile în care îºi desfãºoarã activitatea unitãþile de învãþãmânt preuniversitar de stat fac parte din domeniul public.Ò, se înþelege cã absolut toate aceste clãdiri fac parte din domeniul public ºi poate fi interpretat drept naþionalizarea celorlalte care sunt deþinute de persoane juridice sau fizice.

De aceea, dacã nici nu stricã, cum zice domnul preºedinte Stanciu, cred cã este corect sã adãugãm acest amendament, patru rânduri.

Vã mulþumesc.

Domnul profesor Andea, vã rog sã vã exprimaþi ºi dumneavoastrã punctul de vedere.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

## Stimaþi colegi,

Consider cã la o analizã de subtilitate pe text colegul nostru are dreptate în ceea ce priveºte amendamentul, întrucât, aºa cum este fãcutã formularea, cã într-un spaþiu în care funcþioneazã o ºcoalã el trece sau face parte din domeniul public, rezultã cã automat, dacã funcþioneazã ºcoala, indiferent dacã este spaþiu cu chirie sau un comodat, el ar trebui sã facã parte din domeniul public. Deci, în subtilitatea textului se ascunde un neadevãr, care, dupã pãrerea mea, este corectat de cãtre amendamentul propus.

Eu aº considera cã este util sã luãm în seamã acest amendament ºi sã îl aprobãm.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Stimaþi colegi,

Cu aceste precizãri,

Sã nu trecem la 4[2] pentru cã am ceva la 4[1] . Suntem chiar aici.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Stimaþi colegi,

Este vorba despre o ordonanþã cu o istorie încãrcatã. Nu am sã expun în faþa dumneavoastrã istoria dramaticã a acestei ordonanþe. Spun doar atât, cã, sigur, rãmân în continuare mirat cum poate o ordonanþã sã aparã dupã 6 zile de la intrarea în vigoare a unei legi, ordonanþã care transformã radical respectiva lege, deci o lege care la noi a durat doar 6 zile. Dacã domnul Stanciu a povestit aceste chestiuni, eu nu mai revin. Merg direct pe amendamentul pe care vi-l propun dumneavoastrã ºi vã rog, cu tot respectul, sã fiþi foarte atenþi, pentru cã este o chestiune care trimite la respectul pentru lege, la Constituþie ºi la alte reglementãri în domeniu.

Dacã aveþi în faþã textul ordonanþei, vã rog sã priviþi exact la acest alin. 4[1] art. 166 din Legea învãþãmântului, care sunã aºa, în ordonanþã, dar ºi în textul pe care l-a votat comisia: ”Terenurile ºi clãdirile în care îºi desfãºoarã activitatea unitãþile de învãþãmânt preuniversitar de stat, grãdiniþe, ºcoli generale (primare ºi gimnaziale), licee, grupuri ºcolare, seminarii teologice, ºcoli profesionale ºi ºcoli postliceale fac parte din domeniul public al comunelor, oraºelor ºi municipiilor, respectiv al municipiului Bucureºti, ºi sunt în administrarea consiliilor locale ale comunelor, oraºelor ºi municipiilor, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureºti, în a cãror razã teritorialã îºi desfãºoarã activitatea.Ò Aºa sunã textul alin. 4[1] .

Ce amendament am eu? ªi vã rog încã o datã, cu tot respectul, sã acordaþi toatã atenþia. Eu propun ca dupã cuvântul ”municipiilorÒ sã fie eliminatã sintagma ”respectiv ale sectoarelor municipiului BucureºtiÒ, iar dupã cuvântul ”activitateaÒ sã fie adãugatã sintagma ”respectiv a Consiliului General al Municipiului BucureºtiÒ.

Cu alte cuvinte, pentru ca sã nu vã plictisesc, sã nu intru în detalii prea multe, ideea amendamentului este urmãtoarea: sã eliminãm sectoarele municipiului Bucureºti ca administratoare ale acestui patrimoniu, pentru cã a acorda sectoarelor municipiului Bucureºti dreptul de a administra întregul patrimoniu al ºcolilor preuniversitare normale Ð despre aceasta este vorba Ð ar însemna sã încãlcãm o mulþime de reglementãri importante din legislaþia României.

Din partea comisiei, vã rog sã vã pronunþaþi cu privire la amendamentul domnului Baciu.

## Domnule preºedinte,

Dintr-un anumit punct de vedere, distinsul coleg Baciu are dreptate. Aº fi tentat sã-i spun ”ªi la ce-i foloseºte?!Ò

Dar, din alt punct de vedere, comisia, luând în discuþie aceste aspecte pe care Domnia sa cu multã competenþã le-a ridicat ºi în cadrul comisiei, a marºat, prin votul sãu, pentru cã nu exprim poziþia mea aici, ci poziþia comisiei, a marºat prin votul sãu spre o descentralizare accentuatã, în sensul cã a spus: ”Domnilor, sectoarele sunt mai aproape efectiv de ºcoalã, de unitatea în cauzã, îi pot cunoaºte mai bine doleanþele, durerile ºi pot sã intervinã mai repede decât consiliul general sau decât primarul general.Ò

Deci s-au pus în balanþã argumentele domnului deputat Baciu cu acest principiu al descentralizãrii care, se pare, la atipicul Bucureºtiului, cã Bucureºtiul are ceva atipic faþã de celelalte, în þarã nu sunt probleme, municipiile preluând aceste patrimonii, consiliile municipale, consiliile judeþene preluându-le pe cele speciale, deci acolo nu sunt probleme... La Bucureºti este o situaþie atipicã ºi tocmai din aceastã cauzã principiul acesta al descentralizãrii ar putea fi privit ca ilegal.

Totuºi, repet, comisia, respectiv eu trebuie sã susþin punctul de vedere al comisiei, a votat în majoritate ca aceste ºcoli, imobile, grãdiniþe ºi aºa mai departe sã treacã în administrarea sectoarelor.

Deci rãmânem pe aceastã poziþie.

Vã mulþumesc.

Pentru o ultimã intervenþie, domnul deputat Baciu.

## Mi s-a pronunþat numele, drept la replicã.

Vreau sã vã spun cã sunt ºi eu, ºi colegii mei întru totul suntem de acord cu principiul descentralizãrii. Nimeni nu neagã valoarea acestui principiu, mai ales cã este acest principiu una din valorile importante ale Europei de azi, dar principiul descentralizãrii, stimaþi colegi, nu poate funcþiona ºi nu poate fi aplicat împotriva Constituþiei ºi a legilor mari ale domeniului de care ne ocupãm.

Eu sunt de acord, repet, cu acest principiu, dar sã nu forþãm lucrurile. Aplicarea lui în acest domeniu, aplicarea lui în speþã, pe acest proiect de ordonanþã, pe acest proiect de lege, contravine legislaþiei noastre fundamentale, începând cu Constituþia ºi cu legislaþia învãþãmântului.

De aceea, vã atrag atenþia cã, votând textul comisiei, respingând amendamentul meu, nu facem altceva decât încã o datã sã încãlcãm noi, cei din Parlament, Constituþia ºi legi importante ale domeniului de care ne ocupãm.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stimaþi colegi,

Fiind vorba de un amendament respins, cu privire la art. 4[2] , unde comisia are la rându-i un amendament, potrivit regulamentului, trebuie sã supun întâi votului amendamentul comisiei. În mãsura în care acesta a fost admis în formularea prezentatã de comisie, nu mai trebuie sã

Împotrivã? Un singur vot împotrivã. Abþineri? 7 abþineri.

Cu 64 pentru, un vot împotrivã ºi 7 abþineri amendamentul comisiei la art. 166 alin. 4[2] ... ## **Domnul Mihai Baciu** _(din salã):_

Aþi numãrat din doi în doi?!

Stimate coleg, vã rog eu frumos, pãstraþi-vã calmul ºi aveþi încredere în numãrãtoarea pe care au fãcut-o secretarii de ºedinþã. Este poziþia dumneavoastrã. La articolul...

Nu sunt 64 toþi în salã, domnule preºedinte! De unde au apãrut pentru 64?!

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Stimate coleg, eu înþeleg sã fiþi subiectiv, cã este vorba de un amendament al dumneavoastrã, dar aici sunt peste 80 în salã, nu vã supãraþi!

La 4[3] dacã aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut. Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

La punctul 2 din ordonanþã dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

Vã rog sã constataþi cã am parcurs ºi proiectul de lege ºi ordonanþa de urgenþã.

Vom supune legea votului final, pe care o va stabili Comitetul ordinii de zi.

Vã rog sã fiþi de acord sã

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Doamnelor ºi domnilor senatori, membri ai Comisiilor de politicã externã, de integrare, de apãrare,

Domnilor miniºtri,

Suntem onoraþi astãzi de prezenþa în salã a domnului Otto Schily, ministru federal de interne german, care se aflã în vizitã în þara noastrã, la invitaþia domnului primministru Adrian Nãstase ºi a ministrului de interne, domnul Ioan Rus.

Dupã cum ºtiþi, Germania este nu numai o mare prietenã a României, este o þarã de care ne leagã un trecut îndelungat, cu relaþii bilaterale excelente, este o þarã care în ultimul timp a acordat României sprijin diplomatic, sprijin politic, sprijin economic, sprijin financiar, cu o mare prietenie în demersurile pe care România le face pe drumul integrãrii europene.

Vreau sã vã amintesc trecutul ascendent al relaþiilor bilaterale, marcate de vizita în România a distinsului preºedinte al Republicii Federale Germane, de relaþiile foarte bune care existã între parlamentele noastre ºi aº vrea sã subliniez, de asemenea, meritele excepþionale pe care distinsul nostru oaspete le-a avut în demersurile pentru eliminarea vizelor.

Distinsul nostru oaspete este nãscut la Bochum, la 20 iulie 1932, absolvent al Facultãþilor de Drept din MŸnchen ºi Hamburg, absolvent al Academiei de ªtiinþe Politice din Berlin, în 1962 a activat în Federaþia Studenþilor Socialiºti Germani, a fost membru al Parlamentului german între 1983Ð1986, 1987Ð1989, 1990Ð1994, 1994Ð1998. A iniþiat împreunã cu un alt mare politician ºi prieten al României, domnul Joschka Fischer, Grupul ”Politicienii realiºtiÒ ºi s-a distins ca un mare politician al Germaniei ºi, repet, ºi ca un mare prieten ºi susþinãtor al României.

Sã-i spunem bun venit ºi sã-l rugãm sã susþinã o scurtã alocuþiune.

Aveþi cuvântul, domnule ministru.

## **Domnul Otto Schily** _Ñ ministrul federal de interne din Republica Federalã Germania_ **:**

Stimate domnule preºedinte,

Stimate doamne,

Stimaþi domni parlamentari,

Apreciez cã este o mare onoare pentru mine ca astãzi, în cadrul vizitei mele în România, sã pot sã vã adresez câteva cuvinte dumneavoastrã, parlamentarilor, ca fiind cel mai important organ constituþional într-o democraþie. Faptul cã am parte de aceastã onoare este un semn vizibil al relaþiilor bilaterale bune între România ºi Germania, în acelaºi timp ºi pentru volumul ºi intensitatea pe care, între timp, dialogul european le-a obþinut în spaþiul parlamentar.

## Stimate doamne,

## Stimaþi domni parlamentari,

Dupã multe momente de întuneric ºi de distrugeri în secolul trecut, dupã ce am depãºit sisteme totalitare, dupã ce am depãºit o scindare a Europei în blocuri de putere antagonice, am fãcut mari progrese în construcþia Casei comune europene. Uniunea Europeanã se defineºte conform Acordului de la Amsterdam ca ”un spaþiu al libertãþii, al securitãþii ºi dreptuluiÒ.

Structurile naþionale sunt astfel îmbinate, la nivel supranaþional, încât libertatea culturalã ºi colaborarea economicã sã poatã sã se desfãºoare fãrã piedici, în ciuda graniþelor statelor naþionale. Spaþiul unitar economic al Uniunii Europene i-a permis omului sã atingã o stare de bunãstare, care, odinioarã, era de neimaginat.

Uniunea Europeanã garanteazã, în acelaºi timp, pacea în interiorul Europei, fãcând sã devinã anacronice rivalitãþile preluate din moºtenirea istoricã. Uniunea Europeanã a permis Europei sã obþinã o stabilitate politicã care este unicã în istorie. Pentru mine, ca atare, Uniunea Europeanã este cea mai mare ”poveste de succesÒ a ultimilor 50 de ani, pentru care noi trebuie sã fim extrem de recunoscãtori.

Stabilitatea Uniunii Europene se bazeazã, în cele din urmã, ºi pe legãtura care existã cu Alianþa Nord-Atlanticã, pentru cã Uniunea Europeanã ºi Parteneriatul transatlantic constituie elemente complementare ale arhitecturii de securitate europeanã ºi transatlanticã.

Doamnelor ºi domnilor parlamentari,

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Vã mulþumim ºi noi, distinse domnule ministru Otto Schily, pentru frumoasa ºi optimista dumneavoastrã alocuþiune.

Vã mulþumim pentru evocarea pe care aþi fãcut-o cu privire la Uniunea Europeanã, la evoluþiile acesteia, evocare, care, fãcutã de un om avizat ºi foarte competent, ne întãreºte speranþa cã România îºi vede din ce în ce mai aproape ºansele de aderare în structurile euroatlantice.

Vã mulþumesc ºi pentru faptul cã aþi fãcut acea comparaþie cu sportul, figurã de stil care nouã ne aduce aminte cã România este, totuºi, una din marile valori sportive ale lumii. ªi, dacã pe plan sportiv putem fi partenerii marilor puteri ale lumii, dacã pe plan cultural, ºtiinþific, al învãþãmântului, al artei, al medicinei putem,

de asemenea, sã fim egalii dumneavoastrã, ajutaþi-ne ca ºi pe plan economic, plan la care dumneavoastrã v-aþi referit în ultimul timp, sã putem fi competitivi ºi sã ne aducem contribuþia la bunãstarea Europei, la viitorul ei comun.

Vã mulþumim foarte mult ºi mulþumim Germaniei pentru sprijinul pe care ni-l acordã!

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 58/20.IV.2002 conþine 24 de pagini.**

Preþul 22.296 lei