Stenogramă plen

Bunã dimineaþa, doamnelor ºi domnilor senatori ºi deputaþi!

Vã invit sã vã ocupaþi locurile.

Vã rog sã-mi permiteþi sã declar deschisã ºedinþa comunã a Senatului ºi Camerei Deputaþilor, anunþându-vã cã din totalul de 484 de senatori ºi deputaþi ºi-au înregistrat prezenþa la lucrãri un numãr de 368 de parlamentari, absentând de la lucrãrile de azi un numãr de 116 de colegi, cvorumul legal de ºedinþã fiind de 243 de parlamentari.

Birourile permanente ale celor douã Camere au adoptat proiectul ordinii de zi ºi programul de lucru care v-a fost distribuit.

Vã consult dacã la ordinea de zi aveþi observaþii, comentarii, propuneri. Nu sunt. Vã rog sã vã exprimaþi prin vot asupra programului de lucru al ºedinþei de azi: lucrãri în plen pânã la orele 13,00.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? Abþineri?

În unanimitate programul de lucru a fost adoptat.

În legãturã cu ordinea de zi aveþi observaþii? Nu sunt. Vã rog sã vã exprimaþi prin vot.

Cine este pentru? Împotrivã? Abþineri?

În unanimitate, ºi ordinea de zi a ºedinþei de azi a fost adoptatã.

Primul punct al ordinii de zi este solicitarea Preºedintelui României adresatã Parlamentului privind aprobarea participãrii României în cadrul Sistemului Aranjamentelor de Forþe în Aºteptare al O.N.U. cu un batalion de infanterie.

Îl invit la microfon pe domnul secretar de stat Bârloiu, secretarul C.S.A.T., pentru a prezenta solicitarea domnului Preºedinte Ion Iliescu.

Aveþi cuvântul, domnule general!

## **Domnul Viorel Bârloiu Ñ** _general, secretar al_

_Consiliului Suprem de Apãrare a Þãrii_ **:**

## Stimate domnule preºedinte,

Participarea militarilor noºtri la acþiunile de menþinere a pãcii sub egida O.N.U. în Angola, Afganistan, Arabia Sauditã, Bosnia-Herþegovina, Kosovo, Kuweit, Republica Moldova, Ruanda, Somalia s-a bucurat de fiecare datã de aprecieri din partea organelor abilitate, recomandându-ne, totodatã, de a continua pregãtirea altor contingente pentru misiuni similare.

Drept urmare, în spiritul celor menþionate ºi prin Memorandumul de Înþelegere între Guvernul României ºi O.N.U., încheiat la 24 septembrie 1998, România s-a angajat sã participe în cadrul sistemului Aranjamentelor de Forþe în Aºteptare cu 50 de observatori militari, un

batalion de infanterie format din 500 de militari ºi un spital de campanie din 126 de militari.

Din forþele menþionate sunt disponibile pentru a participa la eventualele misiuni în sprijinul pãcii o companie de infanterie cu 131 de militari ºi 10 observatori, care, în termen de 45 ºi, respectiv, 15 zile de la solicitare trebuie sã înceapã misiunea, celelalte forþe fiind în curs de operaþionalizare.

Având în vedere termenul scurt în care trebuie sã confirmãm participarea la misiune, vã solicit ca, în temeiul prevederilor art. 5 din Legea apãrãrii naþionale nr. 45/1994, modificatã prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 13/2000, aprobatã prin Legea nr. 398/2001, sã supuneþi aprobãrii Parlamentului participarea României în cadrul Sistemului Aranjamentelor de Forþã în Aºteptare al O.N.U. cu un batalion de infanterie, având un efectiv de 500 de militari, un spital militar de campanie cu un efectiv de 126 de militari, 50 de observatori ºi 11 ofiþeri ºi subofiþeri de stat major.

De asemenea, sã fie abilitat Guvernul ca, pe baza solicitãrii O.N.U., sã stabileascã din forþele sus-menþionate forþele ºi mijloacele ce vor fi trimise în misiune, precum ºi finanþarea acestora.

Îmi exprim convingerea cã o decizie favorabilã la aceastã solicitare va constitui un semnal pozitiv pentru România, reliefând consecvenþa ºi deplina noastrã angajare în promovarea ºi apãrarea valorilor democratice.

Semneazã Preºedintele României, Ion Iliescu. Vã mulþumesc pentru atenþie.

Vã mulþumesc, domnule general.

Asupra acestei solicitãri, cele douã Comisii pentru apãrare au fãcut un raport comun. Îl invit pe domnul preºedinte Rãzvan Ionescu, preºedintele Comisiei pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþa naþionalã din Camera Deputaþilor, sã prezinte raportul comun al celor douã comisii.

Aveþi cuvântul, domnule preºedinte!

Vã mulþumesc. Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Comisiile pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþa naþionalã ale Camerei Deputaþilor ºi Senatului au fost sesizate de cãtre Birourile permanente spre a analiza solicitarea Preºedintelui României adresatã Parlamentului pentru a aproba participarea României în cadrul Sistemului Aranjamentelor de Forþã în Aºteptare al O.N.U., conform Memorandumului de Înþelegere între Guvernul României ºi O.N.U., încheiat la 24.09.1998.

Din scrisoarea Preºedintelui României, comisiile au reþinut urmãtoarele:

Ñ participarea militarilor români la acþiunile de menþinere a pãcii sub egida O.N.U. s-a bucurat de fiecare datã de aprecieri din partea organelor abilitate care au recomandat continuarea pregãtirii altor contingente pentru misiuni similare.

Ñ din forþele menþionate sunt disponibile pentru a participa la eventuale misiuni în sprijinul pãcii o companie de infanterie cu un efectiv de 131 de militari ºi 10 observatori care, în termen de 45 ºi, respectiv, 15 zile de la solicitare trebuie sã înceapã misiunea, celelalte misiuni fiind în curs de operaþionalizare.

Prin scrisoare se solicitã Parlamentului aprobarea participãrii României cu urmãtoarele forþe ºi mijloace: un batalion de infanterie cu un efectiv de 500 de militari, un spital militar de campanie cu un efectiv de 126 de militari, 50 de observatori militari, 11 ofiþeri ºi subofiþeri de stat major.

Se solicitã, de asemenea, împuternicirea Guvernului României de a stabili din forþele sus-menþionate forþele ºi mijloacele ce vor fi trimise în misiune, precum ºi finanþarea acestora.

Comisiile pentru apãrare ale Camerei Deputaþilor ºi Senatului au analizat solicitarea Preºedintelui României ºi au constatat cã aceasta respectã prevederile art. 5 alin. 1 din Legea apãrãrii naþionale a României nr. 45/1994, modificatã prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 13/2000, modificatã ºi aprobatã prin Legea nr. 398/10.07.2001.

Cu majoritate de voturi pentru, comisiile au avizat favorabil solicitarea Preºedintelui României ºi au hotãrât sã supunã spre dezbatere ºi aprobare plenului Parlamentului proiectul de Hotârâre anexat. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte Rãzvan Ionescu. Vã adresez rugãmintea sã prezentaþi ºi proiectul de Hotãrâre, pentru a se face dezbateri generale atât asupra solicitãrii domnului Preºedinte, a raportului, cât ºi a proiectului de Hotãrâre propus de dumneavoastrã.

”Hotãrâre privind participarea României în cadrul Sistemului Aranjamentelor de Forþe în Aºteptare al O.N.U.

Având în vedere solicitarea Preºedintelui României adresatã celor douã Camere ale Parlamentului pentru a aproba participarea României în cadrul Sisitemului Aranjamentelor de Forþe în Aºteptare al O.N.U., în temeiul prevederilor art. 5 alin. 1 din Legea apãrãrii naþionale a României nr. 45/1994, modificatã prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 13/2000, aprobatã ºi modificatã prin Legea nr. 398/2001 ºi art. 1.27 din Regulamentul ºedinþelor comune ale Camerei Deputaþilor ºi Senatului, Parlamentul României adoptã prezenta hotãrâre:

Art.1 Ñ Se aprobã participarea României în cadrul Sistemului Aranjamentelor de Forþe în Aºteptare al O.N.U., cu urmãtoarele forþe ºi mijloace:

Ñ un batalion de infanterie cu un efectiv de 500 de militari;

Ñ un spital militar de campanie cu un efectiv de 126 de militari;

Ñ 50 de observatori militari, 11 ofiþeri ºi subofiþeri de stat major.

Art. 2. Ñ Stabilirea forþelor ºi mijloacelor ce vor fi trimise în misiune, precum ºi finanþarea acestora vor fi reglementate prin Hotãrârea Guvernului. Aceastã Hotãrâre a fost adoptatã de Camera Deputaþilor ºi Senat în ºedinþa comunã din 29 mai 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituþia României.Ò

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Vã consult dacã doriþi sã interveniþi la dezbateri generale.

Aveþi cuvântul, domnule deputat Frunzãverde!

## Domnilor preºedinþi,

Doamnelor ºi domnilor colegi,

Partidul Democrat a susþinut întotdeauna participarea României la forþele de menþinere a pãcii. Am considerat cã este cea mai bunã dovadã a integrãrii noastre în comunitatea internaþionalã.

ªi în acest caz vom susþine acest lucru, acest demers al Preºedinþiei.

Pe de altã parte, ne exprimãm o nedumirire. De ce mai este nevoie încã o datã sã aprobãm acest lucru?! Aceste efective, un batalion, 50 de observatori ºi un spital de campanie sunt conþinute în Memorandumul semnat în 1998 de Guvernul României ºi O.N.U., memorandum ulterior aprobat printr-un act normativ corespunzãtor.

Mai mult, finanþarea se poate face prin Hotãrâre de Guvern, fie din bugetul Ministerului Apãrãrii Naþionale, fie printr-o ordonanþã de urgenþã de suplimentare a fondurilor. Inclusiv finanþarea spitalului de campanie este prevãzut în H.G. nr. 211/2000.

Sigur cã în acest context, pornind însã de la principiul cã noi susþinem asemenea misiuni de menþinere a forþei, vom vota azi solicitarea Preºedinþiei, însã cu aceastã nedumerire.

Vã mulþumesc, domnule deputat. Mai sunt alte intervenþii? Da. Doamna senator Norica Niculai.

## Domnule preºedinte,

ªi Grupul parlamentar liberal susþine aceastã decizie. Este absolut firesc, din moment ce, de principiu, Guvernul României a aprobat în 1998 structura forþelor de aºteptare ºi participarea, de principiu, la misiunile O.N.U.

ªi noi ne exprimãm aceeaºi nedumerire ºi mã întreb de ce trebuie sã venim azi în faþa Parlamentului pentru a cere acest aviz când l-am mai cerut o datã. Este cumva necesar a fi angajate cheltuieli financiare suplimentare care pot influenþa bugetul Ministerului Apãrãrii? Nu existã o decizie clarã cu privire la structura trupelor care trebuie sã participe? Dacã se poate ca aceste lãmuriri sã fie date de cãtre Ministerul Apãrãrii Naþionale.

Vã mulþumesc, doamna senator. Alte intervenþii? Nu sunt.

Declar închise dezbaterile generale.

Invit din partea M.Ap.N. pe domnul secretar de stat Sorin Encuþescu sã ofere rãspuns domnilor parlamentari.

## **Domnul Sorin Encuþescu Ñ** _secretar de stat în Ministerul Apãrãrii Naþionale_ **:**

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi ºi senatori,

Pe de o parte, necesitatea readucerii în atenþie a acestui memorandum este determinat de faptul cã anul trecut s-a modificat legea privind apãrarea naþionalã, în sensul atribuþiilor pe care unele autoritãþi le au faþã de timpul în care pot fi trimise trupele în teatru.

Astfel, de exemplu, ministrului apãrãrii naþionale i-a fost retras dreptul de a trimite, sã spunem în 15 zile, observatorii în teatru, rãmâne doar aprobarea datã de Preºedintele României.

Pe de altã parte, dupã semnarea acestui memorandum au mai avut loc discuþii ulterioare între reprezentanþii misiunii permanente a României la O.N.U. ºi la Departamentul pentru Operaþiuni în Sprijinul Pãcii, þara noastrã fiind invitatã sã-ºi suplimenteze participarea faþã de ceea ce era la data trecutã cu 11 ofiþeri ºi subofiþeri de stat major, astfel: 4 militari în vederea constituirii comandamentului Brigãzii multinaþionale în aºteptare cu capacitate de luptã ridicatã pentru operaþiuni O.N.U. ºi 7 militari pentru constituirea unui comandament multinaþional în vederea participãrii României la misiuni de menþinere a pãcii.

Având în vedere toate aceste date ºi elemente, de aceea a fost necesarã punerea în discuþie a acestui nou memorandum.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat.

Cred cã ºi colegii mei sunt mulþumiþi de rãspunsul pe care l-aþi oferit.

Stimaþi colegi,

Nemaifiind alte intervenþii,

## **Domnul Gheorghe Predilã Ñ** _secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor_ **:**

## Domnule preºedinte,

Guvernul României a avut în vedere în ordonanþã sã ajute tinerii pânã la 40 de ani pentru cã existã preocuparea ca acest grup de maximã importanþã pentru viitorul României sã fie sprijinit prin mai multe cãi. De aceea a fost formulat cu preponderenþã: ”tinerii pânã la 40 de aniÓ. Discuþii au fost în cele douã comisii comune, dar noi insistãm ca ei sã beneficieze de aceastã înþelegere din partea Parlamentului ºi sã aibã prioritate pentru cã este una din formele prin care putem interveni în sprijinul lor.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã mulþumesc. Mai sunt ºi alte intervenþii? Nu sunt. Aºa cum arãtam, în conformitate cu Regulamentul ºedinþelor comune sunt obligat sã

## **Din salã**

**:**

Rezultatul votului.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Imediat, sã se termine numãrãtoarea. Numai puþin, cã nu s-a terminat numãratul, din cauza asta...

**Din salã**

**:**

Influenþaþi votul...

Cine este împotrivã?

## **Din salã:**

Cine a votat pentru, voteazã ºi împotrivã!

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã mulþumesc. Cine se abþine?

Textul în varianta Camerei Deputaþilor a întrunit 102 voturi pentru, 103 voturi împotrivã ºi o abþinere.

## **Domnul Ludovic Mardari:**

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Am urmãrit cu atenþie modul cum s-a votat ºi am constatat cã un numãr destul de important de colegi ai noºtri au votat pentru textul Camerei Deputaþilor ºi, ulterior, influenþaþi de cãtre domnul preºedinte, au votat ºi împotrivã.

Vã mulþumesc.

Da.

Stimaþi colegi,

Potrivit regulamentului sunt obligat sã supun în continuare votului textul în varianta Senatului. Vã rog sã votaþi.

Cine este pentru? Vã rog sã numãraþi. Vã mulþumesc. Cine este împotrivã? Vã rog sã numãraþi. Vã mulþumesc.

Cine se abþine?

Textul în varianta Senatului este adoptat cu 178 de voturi pentru, 66 împotrivã ºi o abþinere. Vã mulþumesc. Vã rog, domnul deputat Olteanu!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã. Doamnelor ºi domnilor senatori ºi deputaþi,

Exprimând acest vot, dumneavoastrã, cei care aþi înclinat balanþa cãtre varianta Senatului, aþi adoptat o mãsurã de încurajare a tineretului rural în conformitate cu recomandarea Adunãrii Parlamentare a Consiliului Europei vizând încurajarea acestei categorii sociale defavorizate. Prin urmare, cred cã era o obligaþie a noastrã sã votãm astfel. Votul nostru cred cã poate fi considerat ca o indicaþie precisã în legãturã cu aceastã recomandare pe care, iatã, azi dovedim cã ne-am însuºit-o. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Nemafiind alte intervenþii în legãturã cu votul exprimat, vã propun sã trecem la dezbaterea punctului 3. Vã adresez rugãmintea, doamnelor ºi domnilor senatori ºi deputaþi, sã observaþi cã la punctele 3, 4, 5 avem în dezbatere rapoartele de activitate ale Bãncii Naþionale a României pe anii 1997, 1998, 1999.

Vã adresez rugãmintea sã luãm în dezbatere Ñ practic, aceastã chestiune s-a discutat în Birourile permanente reunite Ñ ºi sã oferim cuvântul domnului guvernator Mugur Isãrescu, prezent azi la ºedinþã.

Sã luãm în dezbatere cele 3 rapoarte odatã. Sã prezentãm din partea Comisiilor buget-finanþe rapoartele comune pentru cei 3 ani ºi sã facem o singurã dezbatere generalã. Sigurã cã, în final, votul va fi dat pe fiecare raport al Comisiilor de buget-finanþe.

Vã consult dacã sunteþi de acord cu aceastã procedurã.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Împotrivã? Abþineri?

Cu majoritate ºi câteva abþineri, aceastã procedurã este acceptatã.

Îl invit la tribuna Parlamentului pe domnul Mugur Isãrescu, guvernatorul Bãncii Naþionale a României, sã prezinte rapoartele de activitate ale Bãncii Naþionale a României pe anii 1997, 1998, 1999.

Aveþi cuvântul, domnule guvernator!

## **Domnul Mugur Isãrescu** Ñ _guvernatorul Bãncii Naþionale a României_ **:**

Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor parlamentari,

Încep cu anul 1997 când politica economicã generalã a României s-a centrat pe obiectivele majore ale stabilizãrii macroeconomice ºi pe accelerarea restructurãrii economiei, cu sprijin financiar rezultat din acordurile pe care Guvernul României le-a încheiat atunci cu Banca Mondialã Ñ FESAL ºi ASAL Ñ precum ºi un nou acord cu F.M.I. Aceste acorduri au fost aprobate de Parlamentul României ºi au devenit lege.

Programul monetar pe anul 1997 a urmãrit integrarea politicii monetare în acest ansamblu de politici economice ºi, în esenþã, acest program monetar a prevãzut degrevarea politicii monetare de sarcinile privind finanþarea agriculturii, a sectorului energetic ºi a deficitului bugetar.

Vã mulþumesc, domnule guvernator.

Din partea Comisiilor pentru buget, finanþe ºi bãnci, ofer cuvântul domnului preºedinte, domnul deputat Florin Georgescu.

Vã adresez rugãmintea sã prezentaþi rapoartele comisiilor reunite pe cei 3 ani.

## **Domnul Florin Georgescu:**

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Doamnelor ºi domnilor senatori ºi deputaþi, Domnule guvernator,

Onoratã conducere a Bãncii Naþionale a României,

Comisiile reunite pentru buget, finanþe ºi bãnci din cele douã Camere au luat în discuþie la momentul respectiv, pentru cã, referindu-ne la anii 1997, 1998 ºi 1999, unele dintre rapoarte, cum e cel din 1999, nu a fost discutat de cãtre comisii în actuala componenþã de dupã alegerile din 2000. Sigur, este un minus în activitatea

celor care au condus comisiile respective ºi forul legislativ faptul cã în 2002 discutãm rapoartele din 1997 ºi 1998, dar acestea sunt realitãþile ºi trebuie judecate de istorici, probabil, ºi calificate într-un anumit mod.

Sigur, politica monetarã a bãncii centrale a fost corelatã cu politica economicã a guvernãrii de dreapta, care a condus România în perioada 1997Ñ2000 ºi, sigur, a fost rezultatul unui anumit tip de negocieri cu Fondul Monetar Internaþional.

Domnule preºedinte,

Vorbim de bancã, domnule, nu vorbim de... Poate îi rugaþi pe colegi...

Stimaþi colegi,

Vã adresez rugãmintea sã pãstrãm ordinea în salã ºi sã-l ascultãm pe domnul preºedinte al Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci din Camera Deputaþilor.

Eu v-aº ruga frumos, nu pentru cã sunt eu la microfon, dar discutãm niºte probleme esenþiale. Politica monetarã, activitatea bãncii centrale reprezintã niºte piloni de bazã ai activitãþii economice dintr-o þarã, cu reverberaþii în domeniul social, în viaþa de zi cu zi a fiecãruia, de la preþul pâinii ºi pânã la preþul kilowatului de energie electricã, aºa cã, poate sunt interesante aceste lucruri, sã vedem de unde provin unele scumpiri de preþuri, de unde provine scãderea producþiei, de unde creºte ºomajul ºi aºa mai departe. Dacã intereseazã... Dacã nu intereseazã..., noi spunem cã am discutat rapoartele ºi cã le-am votat, pentru cã nu puteam sã nu votãm în anul 2000 ceva ce s-a întâmplat în 1997, mai ales cã atunci era o altã conducere a Bãncii Naþionale, aproximativ aceeaºi, dar cu un alt mandat, dupã o altã lege.

Bun! Deci, spuneam cã aceastã politicã monetarã s-a pliat pe orientarea politicii economice susþinutã de cei care au fost la guvernare în acea perioadã: Coaliþia P.N.Þ.C.D., P.N.L., P.D. ºi....

U.D.M.R.

## **Domnul Florin Georgescu:**

U.D.M.R., cu un anumit rol, mai mult ”culturalÒ, probabil. ”Educativ-culturalÒ, nu economic, atât de mult, probabil.

În aceste condiþii, spunea foarte bine domnul guvernator aici cã în acea perioadã, începând cu anul 1997, Banca Centralã ºi-a redefinit rolul în sistemul economic naþional, ºi anume a devenit din creditor, debitor, adicã a devenit din refinanþator... Banca centralã refinanþa economia naþionalã, fãcea emisiune de bani pe credit, pe care o orienta cãtre bãncile comerciale, care, la rândul lor, împrumutau agenþii economici, care ºtim cu toþi cã sunt decapitalizaþi ºi tot vorbim despre blocajul financiar... Asta înseamnã blocaj financiar Ñ decapitalizarea agenþilor economici ºi trecerea la creditul comercial sãlbatic. Deci, s-a trecut de la rolul de refinanþator, la rolul de sterilizator, cum zic dumnealor, sau de definanþator, adicã le-a luat banii agenþilor economici ºi bãncilor comerciale ºi a pus o parte în niºte depozite, retrãgând, astfel, din arterele circulaþiei, bani ºi înlocuind acea politicã de injecþie a banilor în circulaþie, pentru a alimenta o economie secãtuitã de situaþia economisirii interne care e redusã de resursele limitate pe care le aveam la dispoziþie.

Asta a fost politica, este o politicã pe care ºi-au asumat-o cei care au condus þara atunci. Pentru politica respectivã, electoratul i-a tratat ºi i-a sancþionat aºa cum s-a vãzut, în anul 2000, pentru cã aceastã politicã de retragere a banilor din circulaþie, oferind bãncilor comerciale dobânzi foarte mari, acestea optând, între a da credite în economie, cu risc, ºi a pune banii la Banca Naþionalã, fãrã nici un risc ºi cu dobânzi mai mari, pentru varianta a doua, cum e normal, aceastã situaþie a condus la creºterea ºomajului, la închiderea multor fabrici. Aceastã politicã se acompania ºi cu acea abordare de restructurare prin închidere, prin lichidarea fabricilor. Domnul Ciorbea, cei care au urmat dupã aceea le dãdeau bani oamenilor sã plece acasã, ºi dupã aceea sã nu mai aibã nici un fel de perspectivã de reinserþie socialã, cum se spunea la vremea respectivã Ñ ºi lucrurile au dovedit-o.

În aceste condiþii, ce s-a întâmplat în þarã? Masa monetarã, respectiv totalitatea activelor care folosesc pentru efectuarea plãþilor în economie, masa monetarã a scãzut ca pondere în P.I.B., iar ea are douã componente: creditul intern ºi activele externe, respectiv aurul ºi rezerva valutarã. Care a fost dinamica acestora? A scãzut creditul intern, cum arãtam mai devreme, ºi au crescut activele externe. În schimb, ne-am consolidat rezerva valutarã, ceea ce e un lucru bun, din punct de vedere al credibilitãþii externe. Dar vedeþi cã, din patru în patru ani, nu voteazã bãncile strãine la care þinem noi rezerva valutarã, ci voteazã cetãþenii români, care nu mai au locuri de muncã, ºi din cauza unui anumit tip de politicã monetarã.

**:**

Acum e fericitã!

Vom discuta raportul pe 2001 al Bãncii Naþionale când vreþi dumneavoastrã. Acum, la ordinea de zi este raportul de activitate pe 1997, apoi raportul de activitate pe 1998 ºi pe 1999.

Pentru dumneavoastrã, ca sã vã informez în devans cu vreo 2 ani de zile, creditul neguvernamental, adicã cel orientat cãtre economia realã, cãtre întreprinderi a crescut în anii 2001 ºi 2002 mai repede decât inflaþia, deci a avut loc o monetizare a economiei, a crescut masa monetarã mai repede decât rata inflaþiei, ceea ce a dus la creºtere economicã de 5,3% anul trecut ºi de 4,5% în acest an, ceea ce înseamnã aproape recuperarea prãbuºirii economice din perioada dumneavoastrã, care a fost de 11,3%. Rata ºomajului nu este comparabilã astãzi cu cea din acea perioadã, pentru cã a apãrut Legea venitului minim garantat Ñ ºtiþi foarte bine acest lucru Ñ care a fãcut sã se evidenþieze întreaga masã de ºomeri. Fãrã acea masã de ºomeri care nu era evidenþiatã la sfârºitul anilor pe care îi analizãm, rata ºomajului ar fi acum, probabil, în jur de 8%, ceea ce pe timpul dumneavoastrã era în jur de 10%.

Ca sã conchid aceastã intervenþie, repet, eu nu sunt adeptul acestor politici monetariste de dreapta, inspirate de **ªcoala de la Chicago,** de prin America, politicã susþinutã ºi de cãtre...

ªi de la Moscova.

Nu de la Moscova, cã ei nu au ºcoalã monetarã, ei au ºcoalã literarã, mai mult.

Deci, nu sunt adeptul acestor politici de dreapta, care aduc rãu populaþiei, aduc mai mult bine la un pol al societãþii ºi foarte mult rãu la celãlalt pol, creeazã polarizare ºi tensiuni sociale, dar a fost opþiunea celor care au negociat cu organismele financiare internaþionale, cu Fondul Monetar Internaþional, pentru cã acordul cu Fondul Monetar Internaþional are o componentã importantã, aceasta privind politica monetarã. Coaliþia la guvernare ºi-a asumat acest tip de politicã, care, începând cu 2001, are cu totul alt sens, ºi anume nu mai are loc aceastã activitate de demonetizare a economiei, deci de retragere a banilor din circulaþie Ñ cu toate cã se mai practicã încã, de cãtre unele bãnci comerciale, sistemul ãsta de a þine depozitele la banca centralã Ñ ºi masa monetarã, ºi creditul guvernamental ºi neguvernamental, dar, îndeosebi, cel neguvernamental, cãtre întreprinderi, cresc mai rapid decât rata inflaþiei, ceea ce înseamnã cã organismul economiei româneºti este tratat cu o injecþie de sânge proaspãt de bani, ºi nu este tratat cu o retragere de sânge din corpusul economic al þãrii.

În rest, n-aº vrea sã mã refer la alte elemente. Repet, politica monetarã este o sumã de opþiuni, de decizii, de acþiuni pe care ºi le asumã un anumit regim politic. Banca centralã este, într-adevãr, independentã, dar ºi ea se racordeazã ºi negociazã, atunci când negociazã, într-o anumitã manierã, dacã are partener de negocieri un ministru de finanþe, un prim-ministru cu o anumitã orientare politicã ºi cu un anumit program economic ºi, de asemenea, banca centralã negociazã de altã manierã dacã are drept parteneri un alt ministru al finanþelor, un alt prim-ministru, cu un alt program economic, al altei formaþiuni politice care susþine guvernul în cauzã.

Noi, membrii comisiei de astãzi sau de ieri, care am analizat aceste rapoarte, ne-am exprimat, în mod mai detaliat acolo, mai sintetic aici, aceste gânduri, aceste constatãri ºi, în final, am votat rapoartele respective, cu recomandãri ca anumite active din bilanþul bãncii centrale sã fie revizuite, ca anumite poziþii de acolo sã fie provizionate, adicã sã se constituie rezerve, pentru cã prin activul Bãncii Centrale se gãsesc unele elemente, unele poziþii aºa-zis ”active putredeÒ, care nu se mai încaseazã ºi care, potrivit legislaþiei, trebuie provizionate, adicã create niºte rezerve care sã compenseze aceste neîncasãri. De altfel, se vede cã profitul bãncii centrale a scãzut an de an, ajungând ca în 1999 sã fie de 1 miliard ºi ceva, cât la un S.R.L. Sigur, a costat acea politicã de sterilizare monetarã, ºi aºa mai departe.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

ªi noi vã mulþumim, domnule deputat. Stimaþi colegi,

Daþi-mi voie sã mulþumesc domnului preºedinte Florin Georgescu pentru prezentarea sinteticã a celor 3 rapoarte, pe care a fãcut-o astãzi.

Vã rog sã trecem la dezbateri generale.

## **Domnul Lucian Augustin Bolcaº**

**:**

Procedurã, domnule preºedinte!

O chestiune de procedurã, da? Vã rog!

## **Domnul Augustin Lucian Bolcaº:**

## Domnilor preºedinþi,

## Domnilor colegi,

Vorbesc, în primul rând, din respect pentru poziþia pe care ne-au acordat-o cetãþenii acestei þãri. Sunt indignat totdeauna când suntem puºi sã facem o activitate formalã ºi ni se explicã cã ceea ce ar trebui sã gândim noi ºi sã decidem nu mai are nici o importanþã, pentru cã a trecut timpul sau au trecut timpurile.

Sunt absolut împotriva caracterului formal al activitãþii noastre ºi de aceea îmi permit sã iau cuvântul acum. Dezbatem rapoarte ale Bãncii Naþionale de acum 5 ani de zile, pentru care comisiile au întocmit deja rapoarte, de 2 sau 3 ani ºi suntem în anul de graþie 2002. ªi, pentru cã anul de graþie 2002 este ”Anul CaragialeÒ, ne aflãm în plin an ”CaragialeÒ.

Comisiile de buget, finanþe ºi bãnci ne propun sã votãm rapoartele laudative pentru activitatea bãncii din 1997, 1998 ºi 1999, aducând critici severe politicilor monetare care au fost practicate la acea datã. Este o deosebire de viziune teoreticã. Domnul deputat Florin Georgescu ne-a înfãþiºat o concepþie pe care puteþi sã o consideraþi doctrinarã ºi o puteþi discuta. ªi asta este foarte important.

Rapoartele pe care, ca nespecialist, am avut totuºi curiozitatea sã le citesc, înþeleg cã înfãþiºeazã o altã concepþie doctrinarã cu privire la viaþa monetarã. Dar aceasta, la urma-urmei, este politicã, doamnelor ºi domnilor, ºi noi suntem chemaþi sã luãm o decizie politicã. Or, o decizie politicã, regret, eu nu o iau sub influenþa ”Anului CaragialeÒ. ªi eu nu am venit aici sã pierd timpul ºi încrederea celor care m-au votat ca sã fac acte formale.

Categoric, din punctul meu de vedere, conjugat cu susþinerile de astãzi, care mi-au întãrit acest punct de vedere, rapoartele acestor comisii nu pot fi supuse dezbaterii noastre ºi în nici un caz nu pot fi votate.

Propunerea mea, în principiu, este respingerea acestor rapoarte, pentru ca cele douã Comisii de buget, finanþe ºi bãnci întrunite sã facã un raport comun pentru toþi aceºti ani, înfãþiºând viziunea lor care, în parte, a fost, astãzi, defloratã. Nu pot sã spun: are dreptate domnul Florin Georgescu când criticã, dar eu votez acele rapoarte care se referã la alte situaþii. Nu pot sã spun: eu votez acele rapoarte care, în 1997 ºi 1998, fãceau recomandãri privind solicitarea unui audit, în 1998, ºi sã votez treaba asta în anul 2002.

Vã mulþumesc.

Alte intervenþii în numele grupurilor parlamentare. Vã rog!

Din partea Grupurilor parlamentare P.N.L., domnul deputat Ruºanu.

## **Domnul Dan-Radu Ruºanu:**

## Domnule preºedinte,

Am înþeles maliþiozitatea dumneavoastrã când aþi spus ”prezentarea sinteticã a domnului Florin GeorgescuÒ, însã eu aº fi avut mai întâi un cuvânt de mulþumire pentru lecþia de economie politicã empiricã prezentatã de domnul preºedinte...

## **Din salã**

**:**

Nu economie empiricã!... Este economie realã!

Însã am câteva nedumeriri pe care domnul preºedinte Florin Georgescu cred cã le va susþine acum aici.

În perioada 1998Ñ1999, România a plãtit un vârf de sarcinã de peste 3 miliarde dolari, credite luate în perioada 1995Ñ1996. Nu mai ºtiu exact cine era ministru pe vremea aceea, ºi prim-ministru, însã vârful de sarcinã a fost plãtit, atunci, în 1998Ñ1999, pentru aceste credite luate pe 3 ani de zile, ca orice s.r.l. care se împrumutã de la o bancã comercialã.

În al doilea rând, în 1996, în decembrie 1996, rezerva Bãncii Naþionale, lãsatã de precedenta guvernare, era de 680 milioane. În decembrie 2000 era de peste 2 miliarde ºi jumãtate. Cam astea ar fi principalele lucrãri, în sintezã, aºa cum spuneþi dumneavoastrã. ªi ceea ce-i recunosc domnului Florin Georgescu, ºi actualei guvernãri, este faptul cã România stã mult mai bine acum decât în 1997Ñ1998, stã excelent, însã atât de excelent stã încât Fondul Monetar Internaþional a refuzat tranºa a doua ºi a treia, ºi astãzi, ca ºi în urmã cu 5 ani de zile, România a luat o singurã tranºã. În perioada aceea, 1997Ñ1998, reuºind totuºi acel guvern, aºa de dreapta cum era, sã accepte douã tranºe de la Fondul Monetar Internaþional. Repet, dacã stãm atât de bine astãzi, ºi noi recunoaºtem acest lucru, organismele financiare internaþionale probabil cã au altã mãsurã de a aprecia aceste excelente lucrãri ºi ne refuzã, în continuare, tranºa a doua ºi a treia care trebuia sã intre în februarie ºi în iunie.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc, domnule deputat.

Invit la tribunã reprezentantul Grupului parlamentar

P.R.M., domnul deputat Ionescu. Aveþi cuvântul!

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Doamnelor ºi domnilor deputaþi ºi senatori,

Permiteþi sã pun, având în vedere situaþia creatã de discutarea acestor 3 rapoarte dupã perioada normalã de discutare a lor, câteva întrebãri domnului guvernator. Domnule guvernator,

În perioada trecutã, BANCOREX, **Bankcoop** , Banca **Albina** , Banca Internaþionalã a Religiilor, Banca TurcoRomânã, Banca **Columna** , Banca Românã de Scont au dat faliment.

Aº vrea sã-mi explicaþi ºi sã explicaþi, dacã se poate, domnilor senatori ºi deputaþi, cum a evoluat activitatea de reglementare prudenþialã ºi supraveghere bancarã, de exemplu numãr de personal pe numãr de bãnci, cum se explicã implicarea C.E.C. în afacerea F.N.I., pentru cã C.E.C. era bancã deja, de ce nu au fost semnalate din timp neregulile de la bãncile respective pentru cã aceste falimente au costat Banca Naþionalã a României peste 6.000 miliarde împrumutate de la Fondul de garantare a depozitelor populaþiei care, în opinia noastrã, ar fi fost mult mai bine dacã puteau fi trimise cãtre economia realã.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc. Dacã mai sunt alte intervenþii?

Vã rog, domnul deputat Sassu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat.

Aveþi cuvântul, domnule deputat!

## **Domnul Alexandru Sassu:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Aº începe prin a spune o chestiune de procedurã. Mie mi-e foarte dificil sã comentez, în acest moment, raportul pentru cã intervenþia preºedintelui comisiei, cred cã a fost o intervenþie din partea Grupului parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist), altfel, fireascã dacã era aºa, însã nu a avut legãturã cu rapoartele pe care, în timpul acesta, m-am uitat încã o datã pe ele, ºi anumite multe lucruri din cele spuse aici, parþial, poate, unele chiar corecte, nu sunt trecute în raport.

De aceea, mi-e foarte greu sã comentez raportul luându-mã doar dupã ceea ce am citit. Am sã spun însã un singur lucru, ºi anume faptul cã ceea ce se remarcã de mai mulþi ani încoace, ºi când spun asta mã refer cam de dupã perioada 1992, este faptul cã Banca Naþionalã nu a reuºit sã-ºi regãseascã un loc clar în încercarea României de a merge pe drumul pe care ºi l-a ales. A fost un drum destul de sinuos, e adevãrat cã a trebuit sã reziste la multe presiuni politice, am sã vã reamintesc o perioadã între 1992Ñ1996 când se discuta despre subordonarea Bãncii Naþionale politicii guvernului, ºi chiar guvernului, am sã vã reamintesc de alte momente în care Banca Naþionalã a fost nevoitã sã acopere anumite greºeli fãcute de guvernare, am sã vã reamintesc faptul cã Banca Naþionalã a fost implicatã suficient de profund, ºi Parlamentul a constatat cã a fost implicatã în mod, hai sã zicem, nefericit în scandalul F.N.I., având mari carenþe în ceea ce priveºte supravegherea prudenþialã, am sã vã reamintesc faptul cã în România sistemul bancar este încã suficient de ºubred ºi încã nu este capabil sã susþinã o economie realã ºi, mai

ales, este incapabil sã susþinã dezvoltarea unei economii private.

Sunt câteva lucruri pe care Banca Naþionalã trebuie sã le aibã în vedere atunci când îºi construieºte politicile pe perioada urmãtoare, sã aibã în vedere care sunt obiectivele României, ºi nu ale Bãncii Naþionale, ºi nici ale Guvernului, sã aibã în vedere cã sunt foarte multe lucruri care trebuiesc fãcute ºi, mai ales, întãritã piaþa privatã bancarã ºi economia privatã.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule deputat.

Dacã mai sunt ºi alte intervenþii din partea grupurilor parlamentare?

Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist), domnul deputat Florin Georgescu. Aveþi cuvântul!

## **Domnul Florin Georgescu:**

Acum vorbesc în numele partidului. Atunci am vorbit în numele comisiei, domnilor.

Aº vrea sã dau douã scurte rãspunsuri antevorbitorilor. Pe de o parte, consideraþiile pe care le-am fãcut aici, chiar dacã nu sunt surprinse în forma prezentatã în rapoartele comisiilor, ele sunt, în mod indirect, explicite sub forma unor consideraþii privind dinamica, consecinþele politicii monetare, politicii de supraveghere, politicii de reglementare prudenþialã-supraveghere bancarã. Am fãcut o sintezã pentru a fi mai scurt în expunere ºi mai pe înþelesul tuturor pentru cã ºi mie îmi place, când se vorbeºte despre pãduri, sã se vorbeascã pe înþelesul meu, când se vorbeºte despre aeronauticã, la fel: deci m-am strãduit sã fac o sintetizare a acestor idei de o manierã cât mai transparentã.

Referitor la menþiunile domnului deputat de la P.N.L., sigur, dânsul a adus aici în discuþie câteva chestiuni scrise în fugã pe un colþ de foaie, fãrã o documentare prealabilã aprofundatã, ºi acest lucru vi-l voi dovedi prin ceea ce vã voi spune acum.

Deci, s-a spus aici, s-a tot repetat ºi de cãtre fostul dumneavoastrã candidat la preºedinþie, ºi preºedinte o anumitã perioadã, cã România a avut un vârf de sarcinã în anii 1998Ñ1999, cã România s-a împrumutat în 1996... În 1995, mai puþin... Unde?... Pe piaþa privatã de capital. Aici, stimaþi colegi, este o chestie de strategie ºi de opþiune politicã majorã.

Vrem ca România sã se dezvolte? Cred cã, dacã supunem la vot, toatã lumea este de acord.

Vrem cã România sã se dezvolte autarhic ca pe timpul lui Ceauºescu, prin forþe proprii, dezvoltând o economie multilateral dezvoltatã? Nu mai este posibil. ªi atunci, România trebuie sã apeleze ºi la resursele externe, care vin fie de la organismele financiare internaþionale, fie de pe piaþa privatã de capital. Ca sã ajungi pe acea piaþã privatã de capital îþi trebuie niºte performanþe, pentru ca nivelul costurilor la care te împrumuþi sã nu fie prea ridicat pentru cã atunci ele devin prohibitive ºi nu pot fi suportate de cãtre rezultatele economice ca urmare a investiþiilor fãcute din creditele respective. România a ieºit în 1996, reþineþi, ca urmare a acelei creºteri pe stoc, nesãnãtoase, cum i-aþi zis dumneavoastrã, pentru cã descreºterea dumneavoastrã economicã a fost foarte sãnãtoasã, deci, a ieºit prima datã pe piaþa privatã de capital în 1996, dupã 1982 sau 1981, ºi a luat un miliard de dolari. Ce-a fãcut cu ei ? I-a transferat în rezerva valutarã a Bãncii Centrale, a mai plãtit serviciul datoriei din perioada 1990Ð1992Ð1993, ce luam de pe la Banca Mondialã, de la B.E.R.D. pentru investiþii ºi aºa mai departe.

Vã mulþumesc, domnule deputat.

Dacã nu mai sunt alte solicitãri de cuvânt, îl invit la microfon pe domnul guvernator Mugur Isãrescu, rugându-l sã ofere rãspunsuri colegilor care au formulat întrebãri, în principal domnului deputat Ionescu.

Vã rog, aveþi cuvântul!

Mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor parlamentari,

Desigur, e cam târziu sã discutãm acum despre ce a fost în 1997Ð1999, dar încerc sã rãspund la întrebãrile, problemele care au fost ridicate pentru cã niciodatã nu este prea târziu sã înveþi din lecþiile trecutului ºi, mai ales, pentru cã avem lucruri importante de fãcut în viitor.

Dacã îmi daþi voie, rãspunsurile mele sunt calate, mai ales, cu o privire spre viitor.

În primul rând, politica de debitor a Bãncii Centrale, o modificare majorã care a apãrut în perioada 1997Ð1998, ºi care se menþine ºi în prezent, rezultã, în principal, aºa cum a arãtat domnul preºedinte al comisiei, domnul Florin Georgescu, din maniera în care s-au acumulat rezerve, dar ºi dintr-o orientare politicã.

Prima precizare pe care vreau sã o fac: nu toate rezervele pe care le-a acumulat Banca Centralã au fost sterilizate, deci, noi am lãsat treptat, în economie, ca o parte din contravaloarea în lei a intrãrilor de valutã din exterior sã alimenteze economia naþionalã.

Pe de altã parte, însã, suntem puºi în aceastã situaþie dificilã, o adevãratã dilemã, a politicii monetare, pe de o parte trebuie sã controlãm inflaþia, sã facem faþã procesului de dezinflaþie prin controlul masei monetare ºi, pe de altã parte, sã nu mai omorâm economia realã.

Maniera în care am gãsit rãspunsul la cele douã tendinþe opuse este, într-adevãr, de analizat, de discutat, noi

spunem cã în majoritatea cazurilor am gãsit un punct optim.

Mai vreau însã sã mai fac o precizare. Aceastã poziþie nouã a Bãncii Centrale, care a fost validatã de cãtre legile aprobate de Parlamentul României, în 1998, corespunde atât integrãrii în Uniunea Europeanã, vreau sã subliniez faptul cã atunci când Banca Centralã a României va deveni bancã componentã a sistemului bãncilor central-europene, aceastã chestiune va deveni obligatorie.

S-a fãcut un pas încã din 1998 cãtre direcþia cea bunã ºi, în al doilea rând, în aceastã manierã se finanþeazã majoritatea þãrilor în tranziþie, care sunt mai avansate decât noi în procesul de integrare europeanã.

O a doua grupare de întrebãri s-a referit la maniera în care s-a fãcut supravegherea ºi reglementarea prudenþialã ºi de ce au apãrut cazurile BANCOREX, Banca Internaþionalã a Religiilor Ñ s-a fãcut aici o întreagã enumerare de bãnci care au avut probleme ºi unele dintre ele au dat faliment.

Vã mulþumesc, domnule guvernator.

## Stimaþi colegi,

S-au încheiat dezbaterile asupra celor 3 rapoarte de activitate ale Bãncii Naþionale a României pe anul 1997, 1998, 1999.

Avem o singurã chestiune de procedurã, regret cã a fost ridicatã de colegul nostru, domnul deputat Bolcaº, în momentul în care Domnia sa a solicitat restituirea celor trei rapoarte întocmite de Banca Naþionalã a României, a solicitat Comisiilor reunite pentru buget, finanþe ºi bãnci sã întocmeascã un singur raport asupra activitãþii Bãncii Naþionale a României în aceastã perioadã, solicitare pe care nu o pot supune votului dumneavoastrã, întrucât este împotriva prevederilor legale privind organizarea ºi funcþionarea Bãncii Naþionale a României, pentru cã în lege este prevãzutã obligaþia, pentru Banca Naþionalã a României, de a întocmi raport anual de activitate care se supune spre dezbatere în Parlament.

Sigur, este vina noastrã, a Parlamentului din acea perioadã, de a nu fi luat în dezbatere în anii 1998, 1999, 2000, aceste rapoarte care au avut întocmite ºi rapoarte din partea Comisiilor pentru buget, finanþe ºi bãnci.

O precizare.

Vã rog, domnul deputat Bolcaº.

Reformulez propunerea mea, în sensul de restituire a celor 3 rapoarte ale comisiilor pentru a se face noi rapoarte ale Comisiilor pentru buget, finanþe ºi bãnci, pe rapoartele anuale ale bãncii.

ªi acum este corect ºi procedural, pentru cã s-a mai procedat ºi în alte situaþii, avem precedente în care rapoarte întocmite de comisii anterioare, au fost date spre reactualizare comisiilor actual constituite.

Nu putem sã discutãm una, sã susþinem alta, în calitate de Comisie pentru buget, finanþe ºi bãnci, iar noi sã votãm a treia variantã.

Deci, am reformulat, rapoarte pentru fiecare an întocmite de actuala Comisie pentru buget, finanþe ºi bãnci. Vã mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Am reþinut.

De data aceasta, sigur, propunerea dumneavoastrã este în conformitate cu regulamentul. O sã ofer cuvântul preºedintelui comisiei.

## **Domnul Marcu Tudor**

**:**

Procedurã!

Imediat, domnule Marcu.

Dupã domnul deputat Marcu, îl invit la cuvânt pe domnul preºedinte al comisiei pentru a rãspunde solicitãrii.

## Domnule preºedinte,

Vã mulþumesc pentru cã îmi daþi posibilitatea sã vã reamintesc faptul cã în anul 2000, atunci când am luat în discuþie în cadrul comisiilor parlamentare, atât în Camera Deputaþilor, cât ºi în Senat, toate proiectele legislative venite din legislatura trecutã, nu le-am putut lua decât dupã ce au fost însoþite de un punct de vedere al guvernãrii actuale.

Este de acord cu continuarea acelui proiect legislativ noul Guvern sau nu ºi, ca atare, s-a restructurat o listã a prioritãþilor, în funcþie de cum a dorit Guvernul actual?

Noi am fost de acord cã, dacã ºi-au asumat responsabilitatea sã conducã þara, este dreptul Domniilor lor sã impunã prioritãþile legislative ºi de aceea socotesc cã, aºa cum am fãcut în anul 2000, trebuia fãcut ºi cu modelul financiar-bancar, deoarece Banca Naþionalã a României nu este un apanaj politic al unui partid sau altul, ci ea în activitate are o continuitate permanentã, din 1990, cu toate cã are ºi dinainte de 1990, pânã în prezent.

Ca atare, nu ne putem deroga de la responsabilitãþi, nici în anul 2000, cum nu s-au derogat ceilalþi sau cred cã nu s-au derogat în anul 1996, ºi cum probabil nu ne vom deroga nici noi în anul 2004.

Vã urez succes la vot. Revenind, totuºi, vã rog sã luaþi în considerare, în mod regulamentar, serios ºi perfect valabil, propunerile fãcute, deoarece activitatea bãncii este preluatã în totalitate de noua guvernare încã din anul 2000.

Ca atare, vrem sã ºtim: propunerile fãcute în 1997, modul în care se gãsesc ele în noua activitate a Guvernului, dorinþele Domniilor lor dupã 2000, ºi aºa mai departe, lucru care nu s-a fãcut pânã acum pentru cã nu s-au pus în discuþie, sã fie reluate de noile comisii, în accepþia care am enunþat-o anterior, aºa cum au fost fãcute toate celelalte propuneri legislative anterioare ºi toate celelalte activitãþi preluate de noua legislaturã, noua guvernare.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

## Da, vã mulþumesc.

Îl invit pe domnul deputat Florin Georgescu, preºedintele Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci pentru a rãspunde la solicitarea domnului deputat Bolcaº.

## **Domnul Florin Georgescu:**

## Stimaþi colegi,

Sigur, cu tot respectul pentru domnul lider al grupului parlamentar antevorbitor, trebuie sã facem o distincþie clarã între un proiect de lege ºi un raport de activitate al unei instituþii care a fost numitã ºi împuternicitã cu anumite obiective de Parlament.

## **Domnul Tudor Marcu**

**:**

Care angajeazã activitãþi ulterioare.

## **Domnul Florin Georgescu:**

Dacã era vorba de un proiect de lege privind statutul, sã spunem, Bãncii Naþionale a României, înaintat de fosta putere ºi pe care îl dezbãteam astãzi, sigur, puteam sã venim cu amendamente în consonanþã cu ideologia, cu principiile, cu prioritãþile programului politic al majoritãþii parlamentare de astãzi. Noi nu discutãm un proiect de lege, discutãm, dacã vreþi, un bilanþ. Este ca ºi la Legea privind aprobarea Contului de execuþie bugetarã Ñ datorie internã ºi datorie externã Ñ pe care le-am examinat acum câteva sãptãmâni, aici în Parlament, priveau anii 1999 ºi 2000.

Atunci nici mie, nici colegilor din P.S.D. ºi probabil cã nici altora din aceastã salã distinsã, nu ne-a plãcut ºi nu eram de acord cu ceea ce s-a întâmplat în politica fiscalbugetarã în acea perioadã ºi ne-am apucat aici sã

schimbãm conturile de execuþie? Aceea este o operaþiune închisã, este o operaþiune care ºi-a produs efectele economice, sociale ºi populaþia a perceput acele lucruri de o anumitã manierã în care au fost transmise ºi, în consecinþã, ºi-a exprimat opinia asupra oportunitãþii ºi eficienþei acelor mãsuri, atunci când este sau a fost chematã la urne.

Aºa este ºi în cazul de faþã. În 1997, 1998 ºi 1999, Banca Naþionalã a României a desfãºurat o activitate care a fost, pânã la urmã, ºi bine zicea domnul guvernator aici, aprobatã prin lege.

De ce? Pentru cã Banca Naþionalã a României a fãcut ceea ce scria în memorandumurile cu Fondul Monetar Internaþional, negociate aºa cum or fi fost negociate la vremea respectivã, dar care au trecut prin Parlament, Parlament care avea altã majoritate guvernamentalã ºi politicã.

Acele memorandumuri de politici economice au fost aprobate de Parlament ºi Banca Naþionalã a României le-a aplicat în fapt cu rezultatele care s-au vãzut: creºterea ºomajului, scãderea producþiei, a Produsului Intern Brut (P.I.B.), creºterea, este adevãrat, a rezervei valutare.

Deci: ”Avem în cãmarã, dar nu avem pe masãÒ, cam asta este ideea, dacã este bine sã avem numai în cãmarã ºi pe masã sã nu prea fie nimic, este o opþiune ºi asta.

Nu putem sã procedãm de o asemenea manierã, sã refacem cu gândurile noastre de astãzi ceea ce s-a întâmplat acum 4 ani, acum 3 ani, dupã anumite legi pe care România le-a adoptat în Parlament în consonanþã cu niºte acorduri internaþionale ale vremii de atunci, care avea o putere votatã democratic la momentul 1996, sigur, indusã în eroare, prin promisiuni demagogice, ºi aºa mai departe. Asta este istorie, istorie economicã.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Da, vã mulþumesc, domnule deputat.

Vã rog, un minut, sã

Vã reþin atenþia un minut pentru cã este vorba de o confuzie fundamentalã, ºi îi mulþumesc pe aceastã cale domnului ministru Gaspar care a sesizat o problemã esenþialã. Parlamentul, la ora actualã, nu voteazã ºi nu aprobã Raportul Bãncii Naþionale a României, care Raport al Bãncii Naþionale este fãcut, este o execuþie bugetarã trecutã, ºi aºa mai departe, ºi domnul Florin Georgescu are perfectã dreptate. Noi votãm aici, spre deosebire de situaþia Radioteleviziunii sau celelalte, rapoartele comisiei ºi eu nu pot sã votez astãzi un raport care îmi spune cã activitatea bãncii a fost bunã ºi formidabilã, în condiþiile în care inflaþia despre care a vorbit domnul Florin Georgescu a fost, în parametrii în care a fost, în condiþiile în care supravegherea exercitatã de Banca Naþionalã a României a avut ”minunataÒ reuºitã a prãbuºirii a zeci de bãnci, în momentul în care se pun întrebãri în legãturã cu responsabilitãþile, chiar a Bãncii Naþionale a României, în raport de F.N.I.

Eu nu pot sã votez un raport care îmi recomandã în 1997 ca în 1998 sã fac ceva, fãrã ca sã cenzurez dacã s-a fãcut acest lucru.

Vã mulþumescÉ

Este vorba despre votarea raportului comisiei ºi de aceea am solicitat întocmirea unor noi rapoarte. Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

Acest lucru era cunoscut de cãtre toþi parlamentarii, cã ccea ce se voteazã în cadrul dezbaterilor vizând rapoartele de activitate ale Bãncii Naþionale a României, sunt rapoartele comisiilor ºi nu rapoartele bãncii. Vã rog, domnule deputat!

## Domnilor preºedinþi,

## Stimaþi colegi,

Cred cã sunt niºte confuzii care trebuie lãmurite înainte de a da votul dumneavoastrã.

Conform legii, Banca Naþionalã a României prezintã anual rapoarte în faþa Parlamentului sub formã de informare.

Deci, noi, parlamentarii luãm act de modul în care Banca Naþionalã a României, anual, ºi-a desfãºurat activitatea. Noi acum trebuie sã votãm rapoartele comisiilor de specialitate; comisiile de specialitate au prezentat rapoarte de aprobare, cred cã nu mai este confuzie în acest sens ºi ºtim ce avem de fãcut.

Mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã mulþumesc.

## Stimaþi colegi,

Totuºi, procedural eu sunt obligat sã

Propunerea a cãzut.

Stimaþi colegi.

Aºa cum s-au dat explicaþiile în final, practic, ceea ce se supune la vot astãzi, în ºedinþa comunã a celor douã Camere, sunt rapoartele Comisiilor pentru buget, finanþe ºi bãnci, motiv pentru care voi supune în primul rând votului dumneavoastrã raportul Comisiilor pentru buget, finanþe ºi bãnci care vizeazã activitatea Bãncii Naþionale a României pe anul 1997.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Cine este împotrivã? Cu largã majoritate ºi 48 de voturi împotrivã, a fost aprobat.

A intrat un coleg acum în salã.

Abþineri, vã rog?

Douã abþineri.

Raportul Comisiilor pentru buget, finanþe ºi bãnci asupra activitãþii Bãncii Naþionale a României pe anul 1997 a fost aprobat.

Nu!

Se abþine cineva?

Nu!

În unanimiate cele douã Camere au acceptat aceastã procedurã.

La punctul 6, în ordinea de zi Ñ numirea unui membru al Comisiei Naþionale a Valorilor Mobiliare. La C.N.V.M., cine prezintã raportul?

Domnul deputat Grigoraº.

Vã rog, aveþi cuvântul!

Raport comun cu privire la audierea unui candidat pentru numirea unui membru al Comisiei Naþionale a Valorilor Mobiliare.

În conformitate cu prevederile Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 28/2002 privind valorile mobiliare ºi bursele de valori, precum ºi cu Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 25/2002 privind aprobarea Statutului Comisiei Naþionale a Valorilor Mobiliare, în ºedinþa comunã din 28 mai 2002, comisiile abilitate au procedat la audierea candidatului Octavian Gabriel Merce, propus de Grupurile parlamentare ale P.R.M., pentru reînoire de mandat pentru 5 ani.

Candidatul a prezentat _Curriculum vitae_ ºi a rãspuns la întrebãrile formulate de cãtre membrii comisiilor parlamentare abilitate.

În urma audierilor, în unanimitate de voturi, comisiile reunite propun plenului Parlamentului nominalizarea domnului Octavian Gabriel Merce ca membru al Comisiei Naþionale a Valorilor Mobiliare.

## Vã mulþumesc.

Vã adresez rugãmintea sã prezentaþi ºi cel de-al doilea raport pentru a face dezbateri pe ambele rapoarte.

Raport comun cu privire la audierea unui candidat pentru numirea ca membru al Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurãrilor.

În conformitate cu prevederile art. 4 din Legea nr. 32/2000 privind societãþile de asigurare ºi supraveghere a asigurãrilor, Comisiile pentru buget finanþe ºi bãnci ale Senatului ºi Camerei Deputaþilor, în ºedinþa comunã din 28 mai 2002, au procedat la audierea domnului Biro Albin, candidatul propus de Grupurile parlamentare ale U.D.M.R. ca membru al Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurãrilor pentru reînnoire de mandat pentru 5 ani.

Candidatul a prezentat _Curriculum vitae_ ºi a rãspuns la întrebãrile formulate de cãtre membrii celor douã comisii parlamentare de specialitate abilitate. În urma audierilor, în unanimitate de voturi, comisiile propun plenului Parlamentului nominalizarea domnului Biro Albin ca membru al Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurãrilor.

|În urma audierilor, în unanimitate de voturi, comisiile|În urma audierilor, în unanimitate de voturi, comisiile|Dina Carol|absent| |---|---|---|---| |pun plenului Parlamentului nominalizarea domnului Biro||Dinescu Valentin|prezent| |in ca membru al Consiliului Comisiei de Supraveghere||Dinu Marin|prezent| |Asigurãrilor.||Dobrescu Maria Antoaneta|absentã| |Vã mulþumesc.||Dumitrescu Viorel|absent| |**Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**||Duþã Vasile<br>Eckstein-Kov‡cs PŽter|prezent<br>absent| |Vã mulþumesc.||Fabini Hermann Armeniu|prezent| |Stimaþi colegi,||Fãniþã Triþã|absent| |Vã consult dacã doreºte cineva sã ia cuvântul din||Feldman Radu Alexandru|absent| |tea comisiei sau din partea grupurilor parlamentare?||Filipaº Avram|prezent| |Dacã nu doreºte nimeni sã intervinã, stimaþi colegi, sã||Filipescu Cornel|prezent| |cedãm la efectuarea apelului, la distribuirea buletinelor||Florescu Eugeniu Constantin|prezent| |vot pentru cei doi candidaþi.||Flutur Gheorghe|prezent| |Rugãmintea este sã observaþi cã avem doi candidaþi,||Frunda Gyšrgy|absent| |membru în Comisia Naþionalã a Valorilor Mobiliare, vã||Gãucan Constantin|prezent| |sã introduceþi buletinul în prima urnã, cel de-al doi-||Gogoi Ion|prezent| |, un membru în Consiliul Comisiei de Supraveghere a||Guga Ioan|absent| |gurãrilor.||Hanganu Romeo Octavian|absent| |Cine este contra, sigur cã va tãia|numele înscris pe|Hîrºu Ion|prezent| |etinul de vot.||Hoha Gheorghe|prezent| |Vã rog sã începem apelul cu Senatul. Numai puþin!||Honcescu Ion|prezent| |Invit cei doi chestori de la Senat sau doi colegi din||Horga Vasile|absent| |oul permanent pentru a distribui buletinele de vot.||Hriþcu Florin|prezent| |Deci, domnul chestor Badea ºi domnul chestor Doru||Ilaºcu Ilie|absent| |urian Bãdulescu.||Iliescu Ion|absent| |Vã rog, vã invit în faþã.||Ionescu-Quintus Mircea|absent| |Haideþi, domnul Badea, vã rog!||Iorga Nicolae-Marian|prezent| |**Domnul Ion Vela:**||Iorgovan Antonie<br>Iustian Mircea Teodor|prezent<br>prezent| |Acatrinei Gheorghe|prezent|Kereskenyi Alexandru|absent| |Alexa Constantin|prezent|Leca Aureliu|absent| |Alexandru Ionel|prezent|Lupoi Mihail|absent| |Apostol Victor|prezent|Maior Liviu|prezent| |Athanasiu Alexandru|absent|Marcu Ion|absent| |Badea Dumitru|prezent|Marinescu Simona Anamaria|absentã| |Balcan Viorel|prezent|Mark— BŽla|absent| |Bãdulescu Doru-Laurian|prezent|Matei Vintilã|prezent| |Bãlan Angela Mihaela|prezent|Matei Viorel|prezent| |Bãlãlãu Constantin|absent|Mãrgineanu ªtefan Gheorghe|absent| |Belaºcu Aron|prezent|Mihordea Mircea|prezent| |Belu Ioan|absent|Mocanu Vasile|prezent| |Bichineþ Corneliu|absent|Munteanu Tudor-Marius|absent| |Bindea Liviu-Doru|absent|Nedelcu Mircea|prezent| |Bîciu Constantin|absent|NŽmeth Csaba|prezent| |Brãdiºteanu ªerban Alexandru|absent|Nicolaescu Ioan|prezent| |Bucur Dionisie|absent|Nicolaescu Sergiu Florin|prezent| |Bunduc Gheorghe|prezent|Nicolai Norica|prezentã| |Buzatu Gheorghe|prezent|Nicolescu Constantin|prezent| |Cârciumaru Ion|prezent|Novolan Traian|prezent| |Ciocan Maria|prezent|Onaca Dorel-Constantin|absent| |Ciocârlie Alin Theodor|absent|Oprescu Sorin Mircea|absent| |Codreanu Dumitru|prezent|Opriº Octavian|prezent| |Constantinescu Dan|absent|Otiman Pãun-Ion|absent| |Constantinescu Eugen Marius|absent|Paleologu Alexandru|absent| |Cozmâncã Octav|absent|Panã Aurel|absent| |Crãciun Avram|prezent|Panã Viorel Marian|absent| |Cristolovean Ioan|absent|Paºtiu Ioan|absent|

## Stimaþi colegi,

Daþi-mi voie sã vã întreb dacã mai sunt domni sau doamne parlamentari care nu ºi-au exprimat votul.

Dacã nu mai sunt, invit membri Birourilor permanente la sala Birourilor permanente pentru a proceda la numãrarea voturilor.

## PAUZÃ

* * *

DUPÃ PAUZÃ

## Stimaþi colegi,

Redeschidem ºedinþa celor douã Camere ale Parlamentului.

Îl invit pe domnul secretar Niþã sã prezinte proceseleverbale de numãrare a voturilor.

”Proces-verbal referitor la rezultatul votului exprimat de cãtre deputaþi ºi senatori cu privire la numirea unui membru al Comisiei Naþionale a Valorilor Mobiliare.

În temeiul prevederilor art. 32 din Regulamentul ºedinþelor comune ale Camerei Deputaþilor ºi Senatului, Birourile permanente ale celor douã Camere ale Parlamentului au procedat la verificarea ºi numãrarea voturilor exprimate de cãtre deputaþi ºi senatori, prin vot secret, cu buletine de vot, conform art. 83Ñ84 ºi art. 1 pct. 21 din regulamentul menþionat mai sus, cu privire la candidatul propus pentru numirea unui membru al Comisiei Naþionale a Valorilor Mobiliare, în funcþia de comisar, potrivit art. 3 alin. 1 ºi 2 ºi al art. 4 din Statutul Comisiei Naþionale a Valorilor Mobiliare, aprobat prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 25/2002 ºi au constatat urmãtoarele:

1. numãrul total al deputaþilor ºi senatorilor 484 2. numãrul deputaþilor ºi senatorilor prezenþi 310 3. numãrul total de voturi exprimate 310

Vã mulþumesc, domnule secretar. Stimaþi colegi,

În numele Birourilor permanente ale celor douã Camere, sã adresãm felicitãri celor doi domni care au fost aleºi ºi sã le dorim succes în activitate.

Ordinea de zi fiind epuizatã, declar închisã ºedinþa de astãzi.

## _ªedinþa s-a încheiat la ora 12,45._

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 92/8.VI.2002 conþine 24 de pagini.**

Preþul 22.296 lei