Stenogramă plen

Daþi-mi voie sã declar deschisã ºedinþa de astãzi a Camerei Deputaþilor, anunþându-vã cã, din cei 344 de deputaþi, ºi-au înregistrat prezenþa 282 de deputaþi, 62 de deputaþi sunt absenþi, iar 41 de deputaþi participã la alte acþiuni parlamentare.

Vã propun sã începem derularea ordinii de zi din punctul în care am ajuns în ºedinþa de luni. La punctul 23 s-a ridicat problema cã nu a fost suficient timp pentru ca deputaþii ºi, în special, iniþiatorii sã ia cunoºtinþã de raport. ªi, în consecinþã, lãsãm acest proiect pentru sãptãmâna viitoare.

La punctul 24, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 122/2002 pentru modificarea art. 138 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 28/2002 privind valorile mobiliare.

Comisia pentru politicã economicã, reformã ºi privatizare, prin raport, propune respingerea acestui proiect. Rog comisia sã motiveze aceastã propunere. Doamna deputat Lepãdatu, poftiþi, vã rog.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Raportul asupra proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 122/2002 pentru modificarea art. 138 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 28/2002 privind valorile mobiliare, serviciile de investiþii financiare ºi pieþele reglementate.

Comisia pentru politicã economicã, reformã ºi privatizare a dezbãtut proiectul de lege în ºedinþa din 5 decembrie 2002 ºi a propus cu 28 de voturi pentru respingerea proiectului de lege, având în vedere cã prevederile acestei ordonanþe au fost abrogate expres, prin art. 2 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 165/2002. Vã mulþumesc.

Din partea Guvernului, dacã sunteþi de acord cu respingerea?

Doreºte cineva sã ia cuvântul în legãturã cu aceastã propunere? Nu.

Vom supune propunerea de respingere votului final marþi.

La punctul 25, propunerea legislativã privind modificarea Legii nr. 523/2002 pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 158/2001 privind regimul accizelor.

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, de aceastã datã, propune respingerea.

Domnule Grigoraº, vã rog sã motivaþi aceastã propunere din raportul dumneavoastrã.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a examinat propunerea legislativã privind modificarea Legii nr. 523/2002 pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 158/2001 privind regimul accizelor ºi a hotãrât, în urma acestei analize, cu unanimitate de voturi, respingerea.

Iniþiativa legislativã prevedea eliminarea obligativitãþii utilizãrii documentelor fiscale speciale pentru comercianþii în sistem angro, aºa cum de fapt era ºi în ordonanþã iniþial, însã, pe parcursul aplicãrii ordonanþei, pânã la aprobarea ei prin lege, au fost constatate atât de cãtre organele fiscale cu atribuþii de control, cât ºi de Garda Financiarã o serie de fenomene de fraudã ºi evaziune, care se situau tocmai în aceastã zonã.

Din acest motiv, cu ocazia dezbaterii ordonanþei respective ºi aprobãrii ei prin lege, s-a introdus obligativitatea utilizãrii documentelor fiscale speciale ºi de cãtre comercianþii care desfãºoarã activitate comercialã în sistem angro.

În aceste condiþii, noi suntem pentru menþinerea în textul de lege a acestei obligaþii ºi, respectiv, de respingere a iniþiativei legislative pentru modificarea acestei ordonanþe.

Vã mulþumesc.

Guvernul este de acord cu aceastã propunere de respingere.

Dintre dumneavoastrã, dacã doreºte cineva sã intervinã? Nu.

Vom supune propunerea de respingere votului final de marþi.

La punctul 26, propunerea legislativã pentru modificarea Legii nr. 27/1994 privind impozitele ºi taxele locale.

Tot Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a întocmit raport de respingere.

Aveþi cuvântul, domnule deputat Grigoraº.

Legea nr. 27/1994 privind impozitele ºi taxele locale a fost abrogatã prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 36/2002, care a fost aprobatã prin Legea nr. 522/2002.

În aceste condiþii, propunerea legislativã nu mai are obiect de reglementare ºi propunem respingerea ei.

Guvernul este de acord cu aceastã propunere. Dacã dintre dumneavoastrã doreºte cineva sã comenteze? Nu.

Vom supune propunerea votului final marþi.

La punctul 27, propunerea legislativã privind modificarea ºi completarea Legii nr. 144/2000 cu privire la acordarea de facilitãþi persoanelor care au domiciliul în localitãþi rurale aflate în zonele montane.

Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi, de aceastã datã, a fãcut un raport în care soluþia propusã este respingerea.

Aveþi cuvântul, domnule preºedinte Neagu.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic, sesizatã spre dezbatere ºi avizare, a acordat aviz negativ.

De asemenea, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a respins propunerea, potrivit avizului existent la dosar. Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativã, cu avizul existent la dosarul comisiei.

Analizând propunerea legislativã, membrii comisiei au subliniat cã, în conformitate cu prevederile art. 7 alin. 1 din Legea nr. 144/2000, tinerii cãsãtoriþi care au domiciliul în zona de munte primesc deja o singurã datã material lemnos pentru construcþii, în cantitate de 25 metri cubi de familie. Ca atare, extinderea facilitãþilor ºi pentru construirea de pensiuni agroturistice, prin acordarea a încã 100 metri cubi de material lemnos, în condiþiile în care 50% din preþul acestora este suportat de stat, ar reprezenta un efort bugetar major.

Pe de altã parte, facilitãþile pentru turismul rural sunt deja reglementate de Ordonanþa Guvernului nr. 63/1997, adoptatã prin Legea nr. 187/1998, ºi de ele pot beneficia inclusiv familiile tinere ce desfãºoarã acest tip de activitate.

De asemenea, legiuitorul, iniþiatorul propunerii legislative, nu a prevãzut sursele de finanþare pentru acordarea facilitãþilor preconizate.

Ca urmare a punctelor de vedere exprimate de cãtre membrii Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi, s-a hotãrât cu majoritate de voturi respingerea propunerii legislative pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 144/2000 cu privire la acordarea de facilitãþi persoanelor care au domiciliul în localitãþile rurale aflate în zone montane.

Mulþumesc.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Poftiþi, domnule deputat Pereº. Sunteþi cumva iniþiatorul?

Da, domnule preºedinte, sunt iniþiatorul acestei modificãri.

Din pãcate, realitatea ºi datele statistice din ultimii ani dovedesc o migrare masivã a tinerei generaþii din localitãþile rurale aflate în zonele montane spre alte aºezãri, în general, spre mediul urban. Toate eforturile guvernelor postdecembriste de a stopa ºi a limita plecarea tinerilor, precum ºi stabilizarea miºcãrii populaþiei din zonele de munte au rãmas fãrã rezultate pozitive, deºi existã preocupãri caracteristice care puteau opri acest fenomen nefast.

Agroturismul ar putea fi o activitate care, pe lângã un profit economico-financiar, ar aduce o punere în valoare a potenþialului turistic montan al României. Este însã necesar, am considerat eu, ca în prima fazã a unui asemenea proiect, Parlamentul ºi Guvernul sã acorde facilitãþi în principal celor care s-au nãscut ºi domiciliazã în aceste locuri, ei putând fi foarte buni ghizi, pãstrãtori ai obiceiurilor zonei ºi valorificatori ai bogãþiilor cu care au fost înzestraþi de naturã.

Iatã de ce considerãm cã aceste facilitãþi date tinerelor familii din zonele montane în scurt timp pot fi surse de venit ºi pentru administraþia localã, care în acest moment se confruntã cu mari lipsuri financiare, fãrã nici o perspectivã.

Pe de altã parte, efortul fãcut de stat este mult mai mic decât profitul obþinut ºi ar putea duce la redresarea economicã ºi repopularea acestor zone.

Privitor la susþinerea financiarã, sigur, n-am adus nici o modificare Legii nr. 144, pentru cã în aceastã lege, inclusiv cei 25 metri cubi de lemn ºi inclusiv transportul pe CFR sunt suportate de cele douã ministere: Ministerul Agriculturii ºi Ministerul Lucrãrilor Publice ºi Amenajãrii Teritoriului. Am considerat cã tot din sursele bugetare se poate susþine ºi aceastã facilitate pe care, sigur, n-o sã fie aºa de mare ca ºi construirea de case, pentru cã nu toþi tinerii din zona montanã vor putea fi pregãtiþi pentru a accede la o asemenea activitate de agroturism. Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc.

Domnul deputat Damian Brudaºca doreºte sã intervinã.

Poftiþi.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi doamnelor colegi,

Îmi însuºesc punctele de vedere exprimate de Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi. Într-adevãr, se regãsesc o serie de facilitãþi preconizate în aceastã propunere legislativã în acte existente, în legi care precizeazã ºi condiþiile în care se acordã tinerilor facilitãþi pe linia construirii de locuinþe.

Ceea ce însã trebuie avut în vedere în privinþa acestei zone, care este cea mai sãracã zonã din România, este necesitatea de a gãsi stimulente, în primul rând pentru a localiza, pentru a menþine în localitãþile respective mai ales tânãra generaþie, disperatã în urma negãsirii locurilor de muncã ºi, pe de altã parte, pentru stimularea cu adevãrat a dezvoltãrii turismului montan ºi rural. Pentru cã ºmecheriile de tipul ”Parcul DraculaÒ, ca singura preocupare majorã a turismului românesc, în momentul de faþã, nu sunt suficiente pentru a rezolva o asemenea chestiune.

Poate cã, chiar dacã aceastã propunere legislativã este respinsã, dupã practica curentã a Guvernului prezidat de domnul Adrian Nãstase, este posibil sã ne gãsim, peste puþinã vreme, în faþa unei ordonanþe sau ordonanþe

de urgenþã inspiratã de aceastã realitate socialã pe care o aduce în atenþia noastrã propunerea legislativã pe care o dezbatem. Este o necesitate de a se aborda chestiunea zonelor montane, cu toatã seriozitatea, recunoscând gradul de înapoiere în care aceasta se gãseºte în momentul de faþã ºi, nu în ultimul rând, necesitatea exploatãrii, în interes naþional, a potenþialului turistic pe care aceastã zonã îl are.

Mulþumesc.

Dacã mai doreºte cineva sã intervinã? Nu.

Vom supune votului final aceastã propunere a Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi în ziua de marþi.

La punctul 28, proiectul de Lege pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 82/1999 privind înlocuirea închisorii contravenþionale cu sancþiunea obligãrii contravenientului la prestarea unei activitãþi în folosul comunitãþii.

Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi propune respingerea.

Domnule profesor Neagu, vã rog sã susþineþi.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Legea care este vizatã a fi modificatã a fost abrogatã prin Legea nr. 55/2000 ºi, în consecinþã, propunerea de modificare a unei legi care a fost deja abrogatã este de la sine înþeles cã primeºte din partea comisiei respingerea, hotãrârea de respingere.

În consecinþã, comisia propune respingerea proiectului de Lege pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 82/1999 privind înlocuirea închisorii contravenþionale cu sancþiunea obligãrii contravenientului la prestarea unei activitãþi în folosul comunitãþii. Aceasta a rãmas fãrã obiect. Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc, domnule coleg. Din partea Guvernului sunt de acord reprezentanþii cu aceastã propunere.

Dacã din partea dumneavoastrã, din salã, doreºte cineva sã intervinã? Nu. Mulþumesc.

Vom supune votului final propunerea de respingere marþi. La punctul 29, proiectul de Lege pentru modificarea Codului penal ºi a Codului de procedurã penalã.

Tot Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi propune respingerea.

Aveþi cuvântul, domnule profesor Neagu.

## Domnule preºedinte,

Proiectul de lege vizeazã modificarea ºi completarea Codului penal ºi a Codului de procedurã penalã, cuprinzând texte care reglementeazã un domeniu special ºi au ca scop corelarea legislaþiei române cu legislaþia Uniunii Europene, Convenþia pentru apãrarea drepturilor omului ºi a libertãþilor fundamentale ºi rezoluþiile Consiliului Europei.

Acest proiect de lege a fost adoptat de Camera Deputaþilor la 28 iunie 2000 ºi înaintat Senatului în vederea dezbaterii ºi adoptãrii. În ºedinþa din noiembrie 2002, Senatul a respins proiectul de lege ºi, în conformitate cu art. 75 din Constituþia României, l-a restituit Camerei pentru o nouã dezbatere.

Senatul a avut în vedere faptul cã acesta a rãmas fãrã obiect, întrucât dispoziþiile sale au fost incluse în diferite acte normative emise în perioada 2000-2002. ªi sunt, dupã cele douã puncte, în mod firesc enunþate toate actele normative în care sunt cuprinse aceste propuneri ce vizau proiectul de lege pe care-l discutãm.

Îngãduiþi-mi sã nu menþionez toate actele normative care au preluat normele ce se impuneau prin aceastã lege. ªi, faþã de aceste considerente, s-a hotãrât, cu unanimitate de voturi, sã propunã plenului Camerei Deputaþilor respingerea proiectului de Lege privind modificarea Codului penal ºi a Codului de procedurã penalã ca rãmas fãrã obiect.

Mulþumesc.

Guvernul este de acord cu aceastã propunere. Dacã dumneavoastrã mai doriþi sã interveniþi? Mulþumesc.

Vom supune propunerea votului final marþi.

Propunerea legislativã pentru modificarea ºi completarea art. 128 din Codul penal.

Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi, de asemenea, susþine cã acest proiect trebuie respins. Aveþi cuvântul, domnule profesor Neagu.

ªi, acest lucru pentru urmãtoarele considerente: fiindcã obiectul propunerii legislative îl constituie modificarea prevederilor art. 121 din Codul penal în sensul extinderii imprescriptibilitãþii rãspunderii penale, atât asupra infracþiunilor care aduc atingere siguranþei naþionale, cât ºi pentru infracþiunile de corupþie. Noi am evidenþia aici ºi aspectele de drept comparat. O asemenea propunere nu-ºi gãseºte reglementare, prin simetrie, în alte legislaþii, pe de o parte, iar Convenþia penalã privind corupþia, adoptatã la Strasbourg la 28 ianuarie 1999, care a fost ratificatã fãrã rezerve de România, prin Legea nr. 27/2002, nu a prevãzut imprescriptibilitatea pentru infracþiunea de corupþie.

Faþã de aceste considerente ºi în urma opiniilor exprimate de membrii comisiei, s-a hotãrât respingerea iniþiativei legislative privind modificarea ºi completarea art. 121 din Codul penal.

Precizez, era vorba de prescripþie ºi se dorea imprescriptibilitatea rãspunderii penale pentru infracþiunea de corupþie.

Mulþumesc.

Din partea iniþiatorului, dacã doreºte cineva sã intervinã? Poftiþi, domnule deputat Costache.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Am constatat cã unele termene de prescripþie sunt prea mici faþã de gravitatea faptelor care se comit, într-o perioadã în care pulverizarea patrimoniului public este o realitate.

De asemenea, art. 121 Cod penal incrimina doar faptele care aduc atingere pãcii ºi omenirii. Aºa cum ºtiþi ºi dumneavoastrã ºi cum ºtim cu toþii, cu pacea ºi cu omenirea stãm bine. Cu corupþia ºi cu infracþiunile care aduc atingere siguranþei naþionale stãm mai prost.

ªi, pentru cã tot am vãzut cã este un elan deosebit de luptã împotriva corupþiei, am crezut cã este cazul sã creãm ºi cadrul legal pentru aceasta. ªi, atunci, cã fãrã instrumente vorbim degeaba sau mimãm ºi o sã ne ridiculizãm cu toþii, am considerat cã modificarea art. 121 Cod penal, în sensul introducerii imprescriptibilitãþii infracþiunilor de corupþie ºi care aduc atingere siguranþei naþionale este bine venitã pentru toatã lumea.

A venit dis-de-dimineaþã Ñ s-a sculat de la ora 8,00 în ziua aceea Ñ domnul Gaspar Acsinte, la Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi, sã ne spunã cã nu este cazul sã discutãm acum modificarea acestui articol, pentru cã va veni dânsul, cândva, într-un viitor ipotetic, cu o modificare mai amplã a întregului Cod penal, a tuturor articolelor º.a.m.d.

Eu ºtiu cã ceea ce s-a depus la Consiliul Legislativ ºi se aflã pe ordinea noastrã de zi trebuie discutat acum ºi aici. Cine doreºte sã lãrgeascã cadrul de instrumente legale de luptã împotriva infracþionalitãþii în România trebuie sã se uite mai atent la acest proiect de lege de bun-simþ ºi util pentru toatã lumea.

Convenþia de la Strasbourg ºi celelalte poveºti care ni s-au servit ºi ni s-au spus ºi care s-au invocat ºi astãzi cred cã nu sunt de luat în considerare, deoarece toate forurile internaþionale ne atrag atenþia asupra ratei corupþiei, asupra fenomenului acestuia care submineazã întreaga economie naþionalã. ªi, atunci, nu cred cã de acolo, de unde vin semnale cã trebuie sã facem ceva pentru stãvilirea acestui flagel, tocmai de acolo sã ne vinã ºi opreliºti în a aduce îmbunãtãþirile necesare legislaþiei. Vã mulþumesc.

Vã rog sã gândiþi înainte de a vota acest proiect de lege.

Mulþumesc ºi eu, domnule coleg.

Vom supune votului final propunerea de respingere marþi, cu prilejul ºedinþei afectate votului final.

La punctul 31, propunerea legislativã privind ortografierea numelor ºi prenumelor persoanelor ale cãror acte de stare civilã au fost traduse în altã limbã.

Domnul preºedinte Neagu prezintã motivarea raportului în care propune respingerea.

## Mulþumesc.

Obiectul acestei propuneri legislative îl constituie modalitatea în care cetãþenii al cãror nume sau prenume a fost înregistrat în acte de stare civilã, tradus în altã limbã decât cea maternã, ori cu ortografia altei limbi, pot solicita înscrierea prin menþiuni, pe aceste acte, a numelui, prenumelui retradus sau cu ortografia limbii materne.

Prin consult, soluþia avutã în vedere de iniþiator, propunerea legislativã, nu se justificã, aspectele vizate fiind deja reglementate prin Decretul nr. 975/1968 cu privire la nume, aflat în prezent în vigoare, precum ºi prin Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilã.

Adoptarea acestei iniþiative legislative, subliniazã în continuare comisia, ar crea paralelisme de reglementare, încãlcând astfel dispoziþia art. 12 ºi 14 din Legea nr. 4/2000 privind normele de tehnicã legislativã pentru elaborarea actelor normative cu privire la unicitatea reglementãrii în materie ºi, respectiv, evitarea paralelismelor.

Faþã de aceste considerente ºi în urma opiniilor exprimate de membrii comisiei, s-a hotãrât în unanimitate sã se propunã plenului Camerei Deputaþilor respingerea propunerii legislative privind ortografierea numelor ºi prenumelor persoanelor ale cãror acte de stare civilã au fost traduse în altã limbã decât cea maternã.

Vã mulþumesc.

Domnul deputat Damian Brudaºca.

Domnule preºedinte de comisie juridicã, Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi,

Aceastã propunere legislativã este inspiratã de o realitate pe care o cunosc mai multe zone ale României, care de-a lungul anumitor perioade de timp s-au aflat vremelnic sub stãpânirea altor puteri, puteri care ºi-au propus, aproape consecvent ºi aproape identic, printre altele ºi o agresiune la adresa identitãþii persoanelor aflate temporar pe teritoriile respective.

Nu este vorba doar de o problemã care se referã la zona Ardealului. Avem în vedere ºi pe cei care provin din Moldova, cei care au fost în Cadrilater º.a.m.d. Ceea ce este curios este cã onoraþii colegi de la Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi s-au referit numai la existenþa parþialã a unei asemenea prevederi în alte acte normative.

Dacã ar fi adâncit aceastã lecturã, ar fi constatat cã propunerea mea vine ºi cu câteva facilitãþi reale, pentru ca sã fie posibilã o asemenea schimbare fãrã o serie de obligaþii, de cheltuieli ºi fãrã a pune angrenajele birocratice ale sistemului sã mai macine ºi timpul ºi rãbdarea cetãþenilor.

Deci era vorba de simplificarea procedurilor pentru o asemenea schimbare pe linie administrativã a numelor persoanelor care au avut neºansa sã le fie traduse numele de familie sau prenumele în limbile ocupaþiilor vremelnice.

Eu accept punctele de vedere pe care le-a spus domnul preºedinte, dar vreau sã atrag atenþia cã aici asistãm la o chestiune foarte interesantã. În vreme ce propunerea venitã din partea unui deputat al Partidului România Mare va cãdea, aºa cum au cãzut în general toate propunerile opoziþiei ºi cum cad pe bandã rulantã, vreau sã atrag atenþia cã se gãseºte deja distribuit un proiect de lege, de fapt, o ordonanþã de urgenþã a Guvernului care abordeazã exact aceeaºi problemã, dar modificarea este în titlu: ”Schimbarea pe cale administrativã a numelor persoanelor fiziceÒ.

Eu mã aºtept ca, în obiectivitatea de care dã dovadã Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi ºi onoraþii sãi membri, sã respingã ºi acel proiect de lege, pe exact acelaºi considerent: existenþa unor prevederi parþiale în acte normative deja adoptate. În felul acesta se va face dovada tratamentului egal ºi a celorlalþi membri ai Parlamentului, care nu fac parte din ”caruselulÒ puterii ºi, în acelaºi timp, se va dovedi ºi competenþa profesionalã indiscutabilã a celor care fac parte din aceastã comisie.

Mai doreºte cineva sã intervinã?

Vom supune votului final propunerea de respingere în ºedinþa de vot final de marþi.

La punctul 32, propunerea legislativã privind înfiinþarea Centrului intercultural româno-ebraic.

Comisia pentru culturã, arte, mijloace de informare în masã, de aceastã datã, propune respingerea. Domnul preºedinte Mihai Mãlaimare, aveþi cuvântul.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Aceastã propunere legislativã a stârnit un deosebit interes ºi nu vã ascund cã noi dorim cu toþii ca subiectul, ca fondul profund al acestei propuneri sã se realizeze.

Am discutat la comisie, dar în prezenþa secretarului general ºi al secretarului de stat de la Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii am constatat cã înfiinþarea acestui centru româno-ebraic se poate realiza extrem de eficient, mult mai repede ºi acoperind întreaga plajã de probleme, pe care o astfel de realitate o presupune, printr-o hotãrâre de guvern.

Am discutat cu iniþiatorul, care a fost de acord, ºi, în consecinþã, accentuând încã o datã cã suntem absolut de acord ºi credem în necesitatea înfiinþãrii acestui centru intercultural româno-ebraic, noi vã propunem respingerea acestei iniþiative.

Vã mulþumesc.

Dacã doreºte cineva sã comenteze propunerea de respingere, a domnului preºedinte Mihai Mãlaimare? Poftiþi, domnule deputat.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Înfiinþarea unui astfel de centru intercultural românoebraic la Iaºi nu reprezintã un lux. Oraºul Iaºi este un exemplu unic pentru mari valori ale iudaismului universal, iar coexistenþa elementului românesc cu cel ebraic a creat o istorie aparte, dominatã de luminile, dar ºi de umbrele sale.

Iaºii rãmân, din pãcate, ºi oraºul pogromului sângeros din 1941, pe care unii îl minimalizeazã, jonglând în mod cinic cu cifre ºi statistici. În numele dreptului la liberã exprimare, anumite voci fac ºi astãzi elogiul urii rasiale, readucând în prim-plan judecãþi desprinse din întunericul zoologiei politice.

Relaþiile româno-ebraice la Iaºi, relaþiile dintre români ºi evrei în general, au o complexitate excepþionalã, în cadrul cãrora rolul factorului cultural este incomensurabil. Etnicii evrei originari din România rãmân unii dintre cei mai fervenþi susþinãtorii ai spiritualitãþii ºi intereselor þãrii noastre în lume.

Consider cã un asemenea demers are, în substanþa sa, semnificaþia unei reveniri la normalitate, prin cultura care uneºte, toleranþa care înnobileazã, democraþia care construieºte.

Vã mulþumesc.

Domnul preºedinte Mihai Mãlaimare.

## Domnule deputat,

Îmi cer scuze cã trebuie sã intru în contradicþie cu dumneavoastrã ºi sã vã spun cã nu faceþi decât sã folosiþi tribuna ca sã comiteþi o opinie pe care eu deja am pronunþat-o. Ca deputat de Botoºani sunt cel mai interesat sã se înfiinþeze acest centru intercultural româno-ebraic. Eu cred cã în Moldova, în România, cultura româneascã suferã, dacã aceastã etnie suferã.

Deci noi am spus foarte clar cã acest centru trebuie înfiinþat. Secretarul general ºi secretarul de stat de la Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii ne-au rugat, în comisie, sã respingem iniþiativa, pentru cã ei propun o hotãrâre de guvern.

În faþa acestei realitãþi ºi de comun acord cu iniþiatorul am respins iniþiativa. Deºi noi, repet, suntem de acord ca acest centru intercultural sã se înfiinþeze cât mai repede. Vã mulþumesc.

Aº dori sã îl completez pe colegul meu cu faptul cã Guvernul a propus aceastã soluþie nu pentru cã nu ar fi de acord, ci pentru cã nu este de domeniul legii înfiinþarea unui centru cultural, ci de competenþa administrativã a Guvernului.

Aveþi cuvântul, domnule Brudaºca.

## Domnule preºedinte,

Eu am o nedumerire. ªtim cã am mai înfiinþat în ultima perioadã, tot prin acte normative, o serie de institute ºi centre de cercetare, pe diverse teme, inclusiv cele care privesc minoritãþile din România. Oare nu este de competenþa Parlamentului sã facã acest lucru? Sã rezulte din cele declarate de antevorbitor cã Parlamentul a devenit doar maºina care e obligatã sã ridice mâna sus?

Pe de altã parte, legat de propunerea legislativã în sine, eu aº vrea sã vã precizez cã ºi la Cluj-Napoca existã instituþii care se ocupã de studiul foarte aplicat al problematicii raporturilor interculturale cu minoritatea ebraicã. Aº vrea sã precizez în acest sens cã existã în cadrul Universitãþii Babeº-Bolyai o instituþie prestigioasã, o secþie care acordã studiilor iudaice importanþa pe care o meritã.

ªi revista ”Cetatea culturalãÒ, al cãrei redactor-ºef sunt, publicã, cu o frecvenþã foarte mare, texte ale unor scriitori de origine românã trãitori actualmente în Israel.

Eu mã gândesc cã Academia Românã, de asemenea, are secþii care sunt specializate în cercetare ºi în valorificarea acestor relaþii. În aceste condiþii, când sunt deja create pe lângã universitãþi, când în cadrul Academiei Române existã deja structuri care au, prin statut, menirea sã rezolve aceastã problemã foarte importantã, pentru cã, într-adevãr, minoritatea ebraicã ºi-a adus o contribuþie fundamentalã de-a lungul timpului la dezvoltarea culturii române. Sã nu uitãm cã au existat personalitãþi marcante, sã nu uitãm cã astãzi sunt o serie de personalitãþi marcante în lume originare chiar din spaþiul pe care domnul deputat Sandache l-a evocat aici: ºi în lumea cinematografiei, ºi în lumea ºtiinþei, ºi în lumea medicinei, ºi în lumea literaturii. Dar, dacã existã deja niºte instituþii competente în materie, oare nu apare ideea redundanþei, aºa cum s-a evocat ca motiv de respingere a unei legi ºi în aceastã situaþie?

Adicã, eu cred cã aceastã problemã meritã ºi trebuie sã fie studiatã ºi aprofundatã, dar sã nu neglijãm competenþele deja afirmate în aceastã direcþie.

Domnul preºedinte Mihai Mãlaimare.

## Domnule preºedinte,

## Domnilor colegi,

Eu sunt un om pragmatic ºi când vreau sã construiesc ceva construiesc în mod sigur. În secunda când a venit aceastã iniþiativã la comisie, noi, cu toþii, am fost de acord cu ea. Din pornire, deci, nu încap discuþii.

Îmi pare rãu cã sunt nevoit sã spun: am constatat cã textul este prost fãcut, cã avem mult de lucrat, am constatat cã iniþiatorul nu a venit niciodatã la comisie sã stea de vorbã cu noi ºi am mai constatat intenþia Guvernului României de a rezolva problema printr-o hotãrâre de guvern care rezolvã, într-adevãr, multe din necunoscutele acestei ecuaþii.

Domnule deputat, ºtiþi foarte bine, ca ºi mine, cã prin lege nu poþi sã spui cã i se dã sediu în strada cutare, la numãrul cutare, cã i se dau dotãrile cutare º.a.m.d. Or, printr-o hotãrâre de guvern, lucrul acesta se rezolvã într-o zi.

Domnule preºedinte, eu nu vreau sã intrãm într-un anume clinci ºi sã constatãm cã, ºtiu eu, deputaþii PSD se opun înfiinþãrii unui centru intercultural româno-ebraic. Ar fi o prostie imensã, drept care eu vã propun sã trimiteþi înapoi la comisie, spre rediscutare, acest proiect de lege ºi îl rog pe domnul deputat sã aibã amabilitatea sã vinã sã-ºi susþinã proiectul, aºa cum este firesc ºi civilizat. Vã mulþumesc.

Reþin ºi eu motivaþia dumneavoastrã, mai ales cã înþeleg de la alþi colegi din alte zone cã asemenea centre ar fi utile. ªi supun, în aceste condiþii, votului dumneavoastrã retrimiterea propunerii la comisie.

Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? În unanimitate, s-a restituit proiectul comisiei, unde sã fie reanalizat, inclusiv cu invitarea reprezentanþilor Ministerului Culturii.

La punctul 33 avem propunerea legislativã privind interpretarea autenticã a art. 17 lit. B. a). Comisia pentru buget, vã rog.

## Stimaþi colegi,

## Domnule preºedinte,

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a examinat propunerea legislativã privind interpretarea autenticã a art. 17 lit. B. a) din Ordonanþa de urgenþã nr. 17 din 14 martie 2000 privind taxa pe valoarea adãugatã. Cu toatã bunãvoinþa pe care am manifestat-o faþã de iniþiativa colegului nostru, domnul Gheorghe Marcu, ºi cu toatã atenþia comisia a decis, cu unanimitate de voturi, respingerea acestei iniþiative, având în vedere ºi punctul de vedere al Guvernului ºi avizul negativ al Consiliului Legislativ.

S-a reþinut cã normele de aplicare ale acestei ordonanþe, la punctul 9, care se referã în mod expres la operaþiunile prevãzute la art. 17, nu completeazã cadrul legal creat prin ordonanþa de urgenþã ºi nu contravin principiilor ºi dispoziþiilor acestora. Consiliul Legislativ ne semnaleazã faptul cã este impropriu a se interpreta un text dintr-un act normativ cu putere de lege prin raportare la un act de rang inferior, cum este prevãzut în proiectul de faþã.

În contextul legislativ actual se considerã cã finalitatea propunerii de reglementare conþinutã în proiectul de lege propus poate fi realizatã printr-o decizie a Comisiei fiscale, lucru care a ºi fost fãcut prin Decizia nr. 4/2002 a Comisiei fiscale.

De altfel, Ordonanþa nr. 17/2000 a fost abrogatã în mod expres prin Legea nr. 345/2002 privind taxa pe valoarea adãugatã, care a intrat deja în vigoare la data de 1 iunie 2002.

Având în vedere aceste considerente, comisia propune respingerea iniþiativei legislative. Vã mulþumesc.

## Mulþumesc.

Dacã doreºte cineva sã intervinã? Poftiþi, domnule deputat. Ce înseamnã tinereþea?! Ce repede aþi ajuns la tribunã...

Mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte,

Vã rog sã îmi permiteþi sã argumentez aceastã propunere legislativã, promiþându-vã cã voi fi foarte scurt, pentru a nu plictisi.

În aplicarea legislaþiei fiscale prin acte administrative cu caracter normativ, aceleiaºi noþiuni, ºi anume ”încasarea în ºi prin conturi bancare la bãnciÒ, i-a fost datã o interpretare diferitã, creându-se paradoxul ca acelaºi termen juridic din legi diferite sã aibã un conþinut diferit, iar aceastã situaþie a generat soluþii contradictorii în practica administrativã ºi judecãtoreascã, astfel încât o interpretare

autenticã a art. 17 lit. B. a) din Ordonanþa de urgenþã nr. 17/2000 este necesarã, chiar dacã ea a fost abrogatã prin Legea nr. 345/2002.

În materie de disciplinã financiarã a agenþilor economici, Legea nr. 12/1995 prevede urmãtoarele: ”Persoanele juridice ºi fizice sunt obligate sã încaseze sumele în valutã aferente exporturilor de mãrfuri, executãrilor de lucrãri ºi prestãrilor de servicii în strãinãtate, precum ºi din orice alte operaþiuni ºi tranzacþii externe prin conturi deschise la bãnci autorizate de B.N.R.Ò

Prin Instrucþiunile nr. 1/26 octombrie 1995 ale Ministerului Finanþelor Publice, Ministerului Comerþului ºi ale Bãncii Naþionale a României, la punctul 4 alin. 2 se prevãd urmãtoarele: ”În cazul încasãrii în numerar, data repatrierii valutei se considerã data documentului care atestã depunerea sumei la ghiºeele bãncii exportatorului, prestatorului de servicii ºi celorlalþi titulari cãrora le-a aparþinut creanþaÒ, ceea ce demonstreazã cã autorii instrucþiunilor, aceiaºi care au iniþiat Ordonanþa Guvernului nr. 18/1994, au avut în vedere cã în noþiunea ”încasarea în conturi valutare deschise la bãnciÒ sunt cuprinse ºi încasãrile cu numerar, urmate de depunerea la bancã.

Regulamentul valutar nr. 3/1997, emis de Banca Naþionalã a României ºi care este în vigoare, stipuleazã la art. 4 cã: ”Rezidenþii pot efectua în mod liber ºi fãrã restricþii operaþiunile valutareÒ, iar la art. 1 se face o delimitare clarã între operaþiunile valutare, care sunt: încasãrile, plãþile, compensãrile, creditãrile, precum ºi alte tranzacþii exprimate în valutã, ºi modalitãþile de efectuare, care se pot face prin: transfer bancar în numerar cu instrumente de platã sau alte modalitãþi de platã acceptate sau agreate de bãnci. Este cea mai clarã definire între operaþiunea de încasare ºi modalitatea de încasare.

Mulþumesc.

Dacã mai doreºte cineva sã intervinã? Nu.

Vom supune votului final propunerea de respingere marþi.

Urmãtorul proiect, la punctul 34: proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 15/1998.

Comisia pentru buget ne propune respingerea. Aveþi cuvântul, domnule Grigoraº, sã motivaþi aceastã propunere.

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, examinând proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 15/1998 pentru completarea Ordonanþei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanþelor bugetare, a hotãrât cu unanimitate de voturi respingerea, întrucât ordonanþa la care se referã proiectul de lege pe care îl discutãm a fost abrogatã în mod expres prin Ordonanþa nr. 61/2001, preluând absolut tot ce a intervenit pe parcursul aplicãrii Ordonanþei nr. 11/1996 ca propuneri de modificare.

În aceste condiþii, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 15/1998 nu mai are obiect de reglementare ºi propunem respingerea.

Pentru eventualele lãmuriri, fiind o procedurã de urgenþã, propunem 5 minute total ºi un minut pentru fiecare intervenþie.

Vã mulþumesc.

Dacã mai doreºte cineva sã comenteze aceastã propunere? Nu.

Guvernul? Guvernul este de acord.

Vom stabili soluþia finalã marþi, în ºedinþa de vot final. Proiectul de Lege de la punctul 35 este cel pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 68/1999 privind stimularea plãþii obligaþiilor faþã de bugetul de stat.

Tot Comisia pentru buget este invitatã sã-ºi motiveze propunerea de respingere.

Comisia pentru buget propune respingerea proiectului de lege ºi, respectiv, a Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 68/1999 privind stimularea plãþii obligatorii faþã de bugetul de stat, întrucât aceasta ºi-a încetat aplicabilitatea la sfârºitul anului 1999, ca urmare a încheierii exerciþiului financiar pe anul respectiv. Ea a avut o perioadã de aplicabilitate strict limitatã, deci, nu mai este de actualitate ºi propunem respingerea. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc ºi eu.

Guvernul este de acord cu aceastã propunere.

Dacã dintre dumneavoastrã doreºte sã intervinã cineva? Nu. Mulþumesc.

Vom supune propunerea de respingere votului final de marþi.

La punctul 36 este propunerea legislativã pentru modificare Legii nr. 64/2002.

Comisia pentru industrii ºi servicii, de aceastã datã, propune respingerea. Cine este, din partea comisiei? Domnul preºedinte Antal. Vã rog sã vã susþineþi propunerea. Aveþi cuvântul.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor colegi,

În conformitate cu prevederile art. 89 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, Comisia pentru industrii ºi servicii a fost sesizatã în fond cu propunerea legislativã pentru modificarea Legii nr. 64/2002 pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaþia agenþilor economici de a utiliza aparatele de marcat electronice fiscale, iniþiatã de domnul deputat Constantin Niculescu.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul negativ transmis de Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi, punctul de vedere negativ al Ministerului Finanþelor Publice, punctul de vedere al Guvernului, exprimat prin Adresa nr. 22/21 octombrie 2002, care precizeazã cã acesta nu susþine adoptarea propunerii legislative, ºi avizul Consiliului Legislativ din 15 aprilie 2002.

În raport cu obiectul ºi conþinutul sãu, propunerea legislativã face parte din categoria legilor ordinare, conform prevederilor constituþionale.

La lucrãrile comisiei a participat, în calitate de invitat, doamna Adriana Bãnescu, din partea Ministerului Finanþelor Publice. ªi, din totalul de 26 de membri ai comisiei, la ºedinþã au participat 22 de deputaþi.

Dupã dezbateri, membrii comisiei au hotãrât, cu unanimitate de voturi, sã supunã plenului Camerei respingerea propunerii legislative din urmãtoarele motive: obligaþia agenþilor economici care desfãºoarã activitãþi de schimb valutar de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale nu s-a instituit o datã cu intrarea în vigoare a Legii nr. 64, ci la data de 1 ianuarie 2000 ºi, respectiv, 1 iulie 2000, în funcþie de nivelul veniturilor totale realizate, aºa cum s-a stabilit prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 128, aprobatã prin Legea nr. 236; introducerea obligaþiei caselor de schimb de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale a avut în vedere practica de notorietate a unor case de schimb de a modifica datele privind tranzacþiile efectuate ulterior emiterii buletinului de schimb valutar, inclusiv prin înlocuirea acestuia, dat fiind cã acesta este editat cu ajutorul tehnicii de calcul; buletinul de schimb valutar fiind un document cu regim special, dar nu facturã fiscalã, activitãþile de schimb valutar nu se încadreazã în prevederea art. 1 alin. 1 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 28 referitoare la obligaþia emiterii de facturi fiscale; tehnica de calcul prevãzutã la capitolul II punctul 2 lit. d) din Normele anexate la Regulamentul valutar nr. 3/1997, emis de Banca Naþionalã a României, poate îngloba ºi funcþiile specifice aparatelor de marcat electronice fiscale numai în cazul în care aceasta este dotatã cu memorie fiscalã ºi permite tipãrirea documentelor prevãzute la Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 28; pentru operaþiunile de schimb valutar nu se emit douã documente, ci doar bonul fiscal, emis cu aparatul de marcat electronic fiscal, care înlocuieºte buletinul de schimb valutar. Deci acestea fiind motivaþiile pentru care comisia propune respingerea acestui proiect de lege, eu supun atenþiei dumneavoastrã aceastã respingere. Vã mulþumesc.

Dacã doreºte cineva sã intervinã? Domnul deputat Niculescu.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor colegi,

Sigur, eu nu aº vrea sã intru în divergenþã cu domnul preºedinte al Comisiei pentru industrii ºi servicii, tocmai pentru cã Domnia sa a citit aici un articol din raport, prin care se spunea cã tehnica de calcul existentã în casele de schimb valutar poate îngloba ºi funcþiile specifice aparatelor de marcat º.a.m.d.

Vreau sã menþionez cã acest punct de vedere este dat ºi de cãtre Guvern, cu toate cã se încheie cu ideea cã nu susþine adoptarea.

Deci tehnica de calcul existentã în casele de schimb valutar permite. ªi probabil cã mulþi dintre noi am schimbat valutã prin strãinãtate, unde am vãzut cã ni se dã un document, nu un bon ca ºi când am cumpãrat portocale sau mere.

Desigur cã aceste instituþii aveau o tehnicã de calcul. Pentru cã în acest Parlament al nostru am votat semnãtura electronicã, am ajuns la lucruri moderne, se putea parola cu semnãturã electronicã tehnica de calcul, ca sã nu mai poatã nimeni sã intre în ea. De asemenea, chiar domnul preºedinte a spus cã pot sã fie dotate cu memorie fiscalã.

Pãrerea mea este cã s-a ajuns la aceastã soluþie de respingere deoarece sunt în posesia unui act prin care direcþia din Ministerul Finanþelor Publice recomandã un numãr de 7-8 societãþi comerciale care au adus din import case de marcat. Ministerul de Finanþe, pentru actele fãcute prin Õ97ÑÕ98, iar aceastã ordonanþã este fãcutã din Õ99, nu cumva ascunde tocmai acest interes comercial?

Pentru cã, pânã la urmã, tot ce exista în aceste instituþii se putea adapta, fãrã sã mai cheltuim bani, aducând din import aparate de marcat fiscale. Puteam sã facem înregistrare de memorie fiscalã, puteam sã parolãm tehnica de calcul cu semnãturã electronicã, era mai ieftin. Pentru cã, dacã ne gândim cã, prin aceasta, am eliminat evaziunea fiscalã, vã rog sã-mi permiteþi sã fiu sceptic, pentru cã schimbul valutar care eludeazã legea se face la colþ de stradã, se poate face ºi în casele de schimb valutar ºi oriunde, fãrã documente fiscale.

Dar cred cã a fost mai convenabil pentru cei din Ministerul Finanþelor, adicã, pentru o direcþie din Ministerul Finanþelor Ñ pentru cã, întâmplãtor, aceeaºi direcþie apare ºi la ºedinþa Comisiei noastre pentru industrii Ñ sã recomande vreo 9 societãþi comerciale care vând asemenea aparate.

Mulþumesc.

Dacã mai doreºte cineva sã intervinã? Domnul preºedinte Antal.

Domnule preºedinte,

Noi ne menþinem punctul de vedere, de respingere a ordonanþei. De altfel, între timp, s-au aliniat ºi alte firme, aºa cum am fost informaþi ulterior de cãtre ministerul de resort.

Vã mulþumesc.

Dacã mai doreºte cineva sã intervinã? Nu.

Vom supune propunerea de respingere votului final în ºedinþa de marþi.

La punctul 37 este propunerea legislativã pentru modificarea Legii nr. 64/2002.

Comisia pentru industrii ºi servicii a propus, de asemenea, respingerea. Se pare cã e aceeaºi motivaþie. Poftiþi, domnul preºedinte Antal.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor colegi,

Este o altã propunere legislativã care a fost analizatã de cãtre comisie ºi, în urma dezbaterilor, propunem respingerea propunerii respective din urmãtoarele considerente:

Ñ comerþul cu amãnuntul desfãºurat permanent de agenþii economici în pieþe, pe tarabe, cãrucioare etc., în condiþii improprii de depozitare, expunere, manipulare a produselor, cu încãlcarea normelor generale ºi specifice de protecþie a muncii ºi a mediului, de pazã contra incendiilor, nu este comerþul civilizat cãtre care tinde România în vederea integrãrii în Comunitatea Europeanã;

Ñ potrivit dispoziþiei Hotãrârii Guvernului nr. 1103/2002, comercializarea în pieþe, pe tarabe, pe mese ori în alte spaþii decât cele cu destinaþie prestabilitã a produselor alimentare, cu excepþia celor agroalimentare, cât ºi a celor nealimentare, în alte condiþii decât cele cerute de legislaþia în vigoare este interzisã. Prin spaþii cu destinaþie prestabilitã se înþelege spaþii de comercializare dotate cu alimentare cu energie electricã, apã, canalizare, ventilaþie, incinte frigorifice, banc de probe pentru aparaturã electronicã ºi electrocasnicã, spaþii de depozitare care sã asigure o temperaturã corespunzãtoare etc.

În aceste condiþii, argumentele iniþiatorilor privind utilizarea aparatelor de marcat electronice în pieþe nu se justificã. În þãrile membre ale Uniunii nu existã obligaþia utilizãrii aparatelor de marcat electronice în pieþe, pentru cã, practic, acest gen de comerþ desfãºurat de firme, companii nu existã acolo.

Preþul aparatelor de marcat electronice fiscale specifice micilor comercianþi, de circa 170Ð230 de euro, nu constituie un efort financiar major pentru agenþii economici, aceºtia trebuind sã îndeplineascã toate condiþiile prevãzute de lege pentru desfãºurarea activitãþilor de comerþ. Achiziþionarea aparatelor de marcat electronice fiscale nu poate constitui motiv de creºtere a preþurilor produselor comercializate, deoarece investiþiile efectuate de utilizatorii acestora sunt sume integral deductibile fiscal în luna înregistrãrii achiziþiei, cu condiþia utilizãrii aparatelor respective din acea lunã.

ªi eu vã mulþumesc. Doreºte sã intervinã domnul deputat R‡duly.

## Mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor,

În cadrul dezbaterilor generale, doar câteva observaþii la acest proiect de lege. Aºa cum se poate observa din expunerea de motive, respectiv din scrisoarea ataºatã, iniþiativa a pornit de la o solicitare a Federaþiei Patronilor din Bihor, unde o parte dintre membrii acestui patronat au protestat pentru utilizarea aparatelor de marcat electronice în pieþe.

Dincolo de cele expuse de domnul preºedinte Antal Istv‡n, aº vrea sã mai adaug doar o idee pentru care grupul nostru parlamentar a fost pentru respingerea acestei iniþiative, cu toate cã ºi noi avem o serie de deputaþi de Bihor. Este faptul cã, încã de la bun început, în momentul în care s-a elaborat legislaþia privind obligaþia agenþilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, noi am fost pentru a fi cât mai puþine excepþii, dacã se poate, chiar deloc.

Am uitat un lucru din legislaþia privind fiscalitatea, nu numai în România, ci ºi în alte þãri, cã, cu cât avem mai multe excepþii în legislaþia fiscalã, cu atât ea este mai puþin eficientã ºi mai puþin corectã. Drept urmare, de la bun început, am fost pentru a se introduce, peste tot unde este posibil, acest aparat de marcat electronic fiscal, în speranþa de a se reduce zona gri din economie.

Cred cã în ultimii ani s-a demonstrat oportunitatea ºi corectitudinea acelei decizii ºi a demersurilor noastre ºi, drept urmare, nici astãzi nu putem sã acceptãm nici o excepþie ulterioarã de la sistemul care deja existã. Drept urmare, am fost de acord cu respingerea.

Vã mulþumesc.

Dacã mai doreºte cineva sã intervinã? Poftiþi, domnule deputat.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Desigur cã, în urma avizelor primite, proiectul de lege este respins, dar subscriu ºi eu observaþiilor pe care domnul deputat Niculescu le-a fãcut, cu deosebitã pertinenþã ºi în baza unor informaþii certe, ºi vreau sã fac doar o singurã precizare la avizul pe care Ministerul de Finanþe l-a dat. Evaziunea fiscalã nu este realizatã doar de cãtre micii comercianþi ºi marii evazioniºti fiscali scapã prin legile pe care noi le adoptãm sub cupola acestui Parlament.

Vã mulþumesc.

Mai doreºte cineva sã intervinã? Nu.

Vom supune votului final propunerea de respingere marþi.

La punctul 38: propunerea legislativã pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 64/91 privind brevetele de invenþii.

Comisia pentru industrii propune, de asemenea, respingerea.

Aveþi cuvântul, domnule preºedinte Antal.

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor colegi,

Obiectul iniþiativei legislative îl constituie scutirea de impozit a veniturilor inventatorilor obþinute din valorificarea brevetelor de invenþii ºi propunerea de respingere a iniþiativei legislative se bazeazã pe mai multe considerente.

Îmi permit sã vã citesc doar un singur considerent, ca sã fie edificator: ”Art. 73 al Legii nr. 64/1991, republicat în 2002, care, la fel, a fost dezbãtut în comisia noastrã, conþine facilitatea propusã privitoare la scutirea pe impozitul de venit a drepturilor patrimoniale cuvenite inventatorului ºi, de aceasta, modificarea respectivã nu are acum obiectÒ. Ca atare, vã rog sã fiþi de acord cu respingerea propunerii legislative.

Vã mulþumesc.

Dacã mai doreºte cineva sã intervinã? Nu.

Vom supune propunerea de respingere votului final în ºedinþa de marþi.

La punctul 39: propunerea legislativã privind reglementarea relaþiilor de muncã.

Comisia pentru muncã propune respingerea.

Vã rog, doamnã preºedinte Smaranda Dobrescu, sã vã susþineþi propunerea din raport.

## Domnule preºedinte,

Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã propune plenului respingerea acestei propuneri legislative, întrucât ea a devenit inutilã, urmare a adoptãrii proiectului noului Cod al muncii elaborat de cãtre Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale ºi devenit lege prin asumarea rãspunderii în condiþiile art. 113 din Constituþie.

Prin complexitatea sa, noul Cod al muncii adoptat include ºi principalele deziderate exprimate în aceastã propunere legislativã aflatã în dezbatere, instituind, în final, cadrul legal adecvat desfãºurãrii în condiþii optime a relaþiilor de muncã. De altfel, propunerea legislativã conþine dispoziþii care nu sunt corelate cu legislaþia specialã privind sindicatele, patronatele, contractele colective de muncã, soluþionarea conflictelor de muncã, reglementãri ale Legii învãþãmântului ºi ale Codului de procedurã civilã privind competenþa materialã, cãile de atac º.a. Ca urmare, vã propunem respingerea acestei propuneri. Vã mulþumesc.

Dacã doreºte cineva sã intervinã? Nu.

Vom supune propunerea de respingere votului final marþi.

Urmãtorul proiect: propunerea legislativã pentru modificarea art. 180 din Legea nr. 19/2000. Tot Comisia pentru muncã ne sugereazã respingerea. Vã rog, doamnã preºedinte, sã susþineþi acest punct de vedere.

## Stimaþi colegi,

Comisia de muncã propune plenului respingerea acestei propuneri legislative, întrucât modificarea propusã presupune revenirea la formula de calcul din vechea legislaþie a pensiilor, cu toate implicaþiile largi pe care le presupune. Abia introdusã în aplicare, noua Lege a pensiilor ar reveni la Legea nr. 3/1977. Este puþin aventuros, dacã nu chiar o glumã din partea noastrã.

Noua Lege a pensiilor ºi-a propus renunþarea la stabilirea pensiilor doar pe baza veniturilor din ultimii 5 ani, ceea ce ni se propune acum, iar în aceºti 5 ani luaþi drept bazã de calcul a pensiei ar fi putut interveni unele situaþii favorabile sau chiar defavorabile persoanei.

În aceste condiþii ºi ºtiind cã discrepanþele actuale remanente încã în sistem vor fi, pe cât posibil, preluate în procesul de recorelare care se va încheia în anul 2004, aceastã propunere legislativã este inoportunã.

## Mulþumesc.

Dacã doreºte cineva sã intervinã în dezbateri? Nu. Vom supune, în aceste condiþii, votului final propunerea de respingere marþi.

La punctul 41 Ñ proiectul de Lege pentru aprobarea necesitãþilor de infrastructurã, transport de interes naþional ºi european.

Vã amintesc cã am restituit Comisiei pentru industrii proiectul doar pentru discutarea anexei.

Domnule preºedinte, vã rog sã ne precizaþi la ce concluzii aþi ajuns cu iniþiatorul, eventual.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Þin sã vã informez cã luni am purtat discuþii cu ministerul de resort ºi am cãzut de acord ca, la Anexa nr. 3, la finalul secþiunii ”Reþeaua de cãi rutiereÒ, sã se introducã urmãtoarea notã: ”Având în vedere importanþa dezvoltãrii echilibrate a reþelei de autostrãzi ºi drumuri expres, începând cu anul 2003 se vor efectua studii de fezabilitate privind secþiunea de autostrãzi ºi drumuri expres amplasate în zona Transilvania, tronsonul Borº Ñ Oradea Ñ Cluj-Napoca Ñ Tg. Mureº Ñ BraºovÒ.

La fel, în urma discuþiilor avute marþi cu domnul ministru Mitrea, la solicitarea colegilor din Mureº, la anexa nr. 3 ”Secþiunea aeroporturiÒ, se completeazã punctul 13 cu Târgu Mureº. A fost singurul aeroport care a scãpat de la aceste modernizãri ºi am considerat util sã fie introdus acest lucru. Este raportul suplimentar predat ieri la dumneavoastrã ºi punctul 3, în conformitate cu cele expuse, cele trei hãrþi ataºate, care fac parte integrantã din anexa nr. 3, vor fi modificate în acord cu amenda-

mentele propuse de comisie. S-a trecut iniþial greºit acolo cã au fost modificate.

Pentru ziua de marþi, am vorbit cu ministerul, vin deja cu aceste trei hãrþi modificate, în conformitate cu aceste amendamente admise.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

Din partea ministerului?

Aveþi cuvântul, domnule ministru.

## **Domnul Dan Banciu** Ñ _consilier în cadrul Ministerului Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei_ **:**

Ministerul a fost de acord cu propunerile fãcute ºi, ca urmare, vom modifica cele 3 hãrþi pânã la votul final, ca sã-l aibã plenul Camerei în momentul în care îºi dã votul final pe aceastã lege.

Mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stimaþi colegi,

Aþi ascultat ºi raportul suplimentar al comisiei ºi punctul de vedere favorabil al Guvernului. În aceste condiþii,

## **Domnul Dan Banciu**

**:**

Este!

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Vã retrageþi votul, atunci.

## **Domnul Anghel Stanciu**

**:**

Dacã este ºi Iaºiul, sunt pentru.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mulþumesc foarte mult.

De asta v-am atras atenþia, pentru cã mã miram: sunteþi împotriva interesului nostru de circumscripþie.

Este vreun vot împotrivã? Abþineri?

În unanimitate, s-a adoptat anexa nr. 3 aºa cum a propus-o Comisia de industrii ºi a susþinut-o ºi iniþiatorul.

Mai sunt anexe, domnule Antal? Anexa nr. 3 a fost ultima.

## **Domnul Antal Istv‡n**

**:**

Da.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Vom supune proiectul de lege votului final în ºedinþa de marþi.

Urmãtorul proiect de la... ## **Domnul Anghel Stanciu**

**:**

Procedurã!

La cel pe care l-am votat?

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Am luat act de depunerea moþiunii ºi de faptul cã vã uraþi dumneavoastrã succes.

Dupã îndeplinirea condiþiilor procedurale o sã vã spun dacã am ºi primit-o din punct de vedere regulamentar ºi, în situaþia aceasta, voi anunþa data dezbaterii.

Trecem, cum am anunþat, la punctul 42.

## **Domnul Anghel Stanciu**

**:**

Da, ºi la proiectul pe care îl anunþaþi.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Staþi sã-l anunþ! De unde ºtiþi dumneavoastrã cã anunþ ceva?!

Nu puteþi anunþa o chestiune de procedurã la nimic. Eu nu am anunþat încã nimic. Lãsaþi-mã sã anunþ un proiect asupra cãruia dumneavoastrã vreþi sã ridicaþi o procedurã ºi vã dau cuvântul, dar eu, deocamdatã, nu am anunþat nimic. De unde ºtiþi dumneavoastrã ce vreau eu sã vorbesc?

## **Domnul Anghel Stanciu**

**:**

Dumneavoastrã nu ºtiþi ce vreau. Este viceversa!

Vã rog sã luaþi loc în bancã, sã-mi daþi posibilitatea sã conduc ºedinþa, ca sã anunþ ce proiect urmeazã ºi, dacã la proiectul pe care-l voi anunþa veþi avea o excepþie, vã dau cuvântul obligatoriu.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 104/1999 pentru modificarea ºi completarea prevederilor Ordonanþei Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie.

Domnul deputat Stanciu are o problemã de procedurã la acest proiect.

Poftiþi.

## Domnule preºedinte,

L-am rugat pe domnul rector Neagu, preºedintele Comisiei juridice, sã facã o excepþie ºi sã mã accepte la universitatea Domniei sale. Eu nu mai înþeleg nimic din regulament ºi, poate, dacã-mi fac ºi eu ºcoala aceasta înaltã de studii de drept, poate mã descurc mai bine. Problema este dacã îmi asigurã cineva mandatul viitor, ca sã termin facultatea.

Scrie undeva cã, atunci când se cere cuvântul pe o chestiune de procedurã, i se dã imediat cuvântul. Nu se negociazã ce ºi cum. De aceea, vã rog, domnule preºedinte, sã luaþi act cã, în baza art. 149 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, vã înmânez dumneavoastrã, personal, în ºedinþã publicã, Moþiunea simplã ”SãnãtateaÒ, semnatã de 65 de deputaþi ai Partidului România Mare.

În conformitate cu art. 150, dumneavoastrã veþi verifica legalitatea acestei moþiuni, veþi dispune înregistrarea ºi trimiterea sa la Guvern, stabilind ºi ziua în care se va dezbate.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte, ºi sã ne urãm succes la aceastã moþiune în care, cum este ºi firesc, cel mai bun lucru este sãnãtatea!

Dacã preºedintele Comisiei de industrii a refãcut proiectul? Da?

Dau cuvântul, atunci, iniþiatorului. Cine e iniþiatorul?

**Domnul Fãnel Iacobescu** _Ñ director general al Biroului Român de Metrologie Legalã_ _**:**_

## Domnule preºedinte, Stimaþi deputaþi,

În conformitate cu prevederile art. 86 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, Comisia pentru industrii ºi servicii a fost sesizatã spre dezbatere ºi avizare în fond cu proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 104 pentru modificarea ºi completarea prevederilor Ordonanþei Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie, transmis cu adresa nr. 542/23 octombrie 2000.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în ºedinþa din 17 octombrie 2000, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituþia României.

Prin adoptarea acestei ordonanþe, au fost create condiþiile de armonizare a legislaþiei României cu Directivele Uniunii Europene în domeniul metrologiei legale, în special cu Directiva Europeanã nr. 80/181 privind unitãþile de mãsurã.

Domnule vicepreºedinte Bivolaru, vã rog sã prezentaþi punctul de vedere al comisiei.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Acest raport a fost întocmit în spiritul acomodãrii cu toatã legislaþia europeanã pentru modificarea de terminologie, în mod special, ºi sigur cã aceastã amendare e necesarã în acest moment pentru aceastã activitate a Ministerului Industriilor. În consecinþã, vã rugãm sã supuneþi aprobãrii raportul comisiei.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Dacã doreºte cineva sã intervinã la dezbateri generale? Nu.

Trecem, atunci, la dezbaterea proiectului.

Vã rog sã urmãriþi, în paralel, raportul comisiei ºi proiectul de lege.

La titlul proiectului legii de aprobare a ordonanþei, dacã aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut. Nici dumneavoastrã. Aprobat în unanimitate.

Textul articolului unic. Vã rog sã urmãriþi amendamentul 2. Nu aveþi obiecþiuni la amendamentul 2. Admis. Se modificã cuprinsul articolului unic ºi se renumeroteazã în ”IÒ. Titlul ordonanþei de urgenþã. Dacã aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut. Nici dumneavoastrã. Votat în unanimitate.

Art. 1, preambul. Urmãriþi amendamentul 4. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Adoptat în unanimitate.

Vã rog sã aveþi în vedere cã, prin amendamentul 4, s-a introdus ºi un punct 2 la alineatul respectiv din art. 1.

La art. 2 din Ordonanþa nr. 20, vã rog sã urmãriþi amendamentul 6. Admis amendamentul 6, se modificã art. 2 din Ordonanþa nr. 20, în mod corespunzãtor.

La art. 3 din Ordonanþa nr. 20, urmãriþi amendamentul 7. Admis amendamentul, se modificã textul din Ordonanþa nr. 20.

La punctul 10, vã rog sã urmãriþi titlul capitolului 2 din Ordonanþa nr. 20. Comisia propune modificarea. Nu aveþi obiecþiuni. Admis amendamentul. Se modificã titlul.

La art. 6 din Ordonanþa nr. 20, urmãriþi amendamentul 11. Nu aveþi obiecþiuni. Admis amendamentul. Se modificã art. 6, în mod corespunzãtor.

La art. 7 din Ordonanþa nr. 20, urmãriþi punctul 12 din raport. Nu aveþi obiecþiuni. Admis amendamentul 12. Se modificã art. 7 din Ordonanþa nr. 20.

Mi se semnaleazã de domnul vicepreºedinte Bivolaru cã am sãrit o paginã, respectiv de la amendamentul 7 care vizeazã art. 3 din Ordonanþa nr. 20.

Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 7? Nu aveþi. Adoptat amendamentul, se modificã textul.

La art. 4 din Ordonanþa nr. 20, urmãriþi amendamentul 8. Admis amendamentul 8, se modificã art. 4 din Ordonanþa nr. 20.

La art. 5, urmãriþi amendamentul 9. Admis amendamentul 9, modificat art. 5 din Ordonanþa nr. 20. Capitolul II.

**:**

Da.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Admis partea a doua a amendamentului 13. Se abrogã art. 10 din Ordonanþa nr. 20.

Prin amendamentul 14, comisia propune modificarea punctului 3 care vizeazã art. 11 din Ordonanþa nr. 104. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Admis amendamentul 14, se modificã textul în mod corespunzãtor.

Capitolul IV. Titlul din Ordonanþa nr. 20. Comisia propune, prin amendamentul 15, modificarea. Dacã aveþi obiecþiuni? Admis amendamentul.

Prin amendamentul 16, comisia propune modificarea art. 12 din Ordonanþa nr. 104, precum ºi a textului din... Toate amendamentele de la punctul 16 sunt referitoare la Ordonanþa nr. 104. Dacã aveþi obiecþiuni? Admis amendamentul 16, se modificã, în mod corespunzãtor, textele.

Prin amendamentul 17, comisia propune modificarea art. 13 din Ordonanþa nr. 104. Nu aveþi obiecþiuni, admis amendamentul.

Prin amendamentul 18, comisia propune modificarea art. 14 din Ordonanþa nr. 20. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Admis amendamentul, se modificã textele.

Prin amendamentul 19, comisia propune modificarea titlului capitolului V din Ordonanþa nr. 20. Admis amendamentul.

Prin amendamentul 20, comisia propune modificarea secþiunii I din capitolul V ºi Ordonanþa nr. 20. Nu aveþi obiecþiuni. Modificat textul.

Amendamentul 21. Comisia propune modificarea art. 15 din Ordonanþa nr. 104. Dacã aveþi obiecþiuni? Admis amendamentul. Se modificã textul.

Amendamentul 22. Comisia propune modificarea art. 16 din Ordonanþa nr. 104. Nu aveþi obiecþiuni. Admis amendamentul. Se modificã textul.

Prin amendamentul 23, comisia propune ca, dupã punctul 7, sã se introducã punctul 7[1] . Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Adoptat textul.

Art. 16 din ce ordonanþã face parte, domnule Bivolaru?

## **Domnul Ioan Bivolaru**

**:**

Din Ordonanþa nr. 104.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Din 104, ca sã se înþeleagã în stenogramã.

Admis amendamentul 23 cu privire la textul din Ordonanþa nr. 104.

Amendamentul 24. Comisia propune abrogarea art. 17 din Ordonanþa nr. 104. Dacã aveþi obiecþiuni? Admis amendamentul.

Amendamentul 25 cu privire la art. 18 din Ordonanþa nr. 20. Urmãriþi amendamentul la paginile 16Ñ18. Dacã aveþi obiecþiuni? Admis amendamentul, modificat textul în mod corespunzãtor.

Amendamentul 26 se referã la art. 19 din Ordonanþa nr. 104. Dacã aveþi obiecþiuni? Admis amendamentul, modificat textul.

La amendamentul 27 urmãriþi, vã rog, art. 20 din Ordonanþa nr. 104. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Admis amendamentul, se modificã textul.

Amendamentul 28. Se propune modificarea secþiunii a II-a din Ordonanþa nr. 20 ºi titlul pe care l-am enunþat. Dacã aveþi obiecþiuni? Admis amendamentul, se modificã titlul.

Amendamentul 29. Urmãriþi propunerile de modificare ale art. 21 din Ordonanþa nr. 20. Dacã aveþi obiecþiuni? Admis amendamentul, se modificã textul.

Amendamentul 30 vizeazã art. 22 din Ordonanþa nr. 104 ºi alte texte din Ordonanþa nr. 20. Urmãriþi paginile 22, 23 din raport. Dacã aveþi obiecþiuni? Admis amendamentul, se modificã textele enunþate.

Amendamentul 31 se referã la capitolul VI din Ordonanþa nr. 20. Titlul. Dacã aveþi obiecþiuni? Admis amendamentul, se modificã titlul.

Amendamentul 32 se referã la art. 23 din Ordonanþa nr. 104. Urmãriþi textul de la paginile 24, 25, 26, pagina... Dacã aveþi obiecþiuni? Admis amendamentul 32, se modificã textele respective.

Amendamentul 33 se referã la art. 24 din Ordonanþa nr. 104. Dacã aveþi obiecþiuni? Admis amendamentul, se modificã textul.

Amendamentul 34 se referã la punctul 15, art. 25 din Ordonanþa nr. 104. Dacã aveþi obiecþiuni? Admis amendamentul 34, se modificã textele enunþate.

Amendamentul 35 se referã la art. 26 din Ordonanþa nr. 104. Nu aveþi obiecþiuni. Admis amendamentul.

Amendamentul 36 se referã la art. 27 din Ordonanþa nr. 104. Dacã aveþi obiecþiuni? Admis amendamentul, se modificã textele.

Rog iniþiatorul sã prezinte proiectul pe scurt.

Pe scurt, întrucât ordonanþa este lungã. Deci, practic, gratuitãþile pe calea feratã au existat în trecut, existã ºi

în prezent, existã ºi în alte þãri ºi se referã la personalul care lucreazã în administraþiile de cale feratã, pensionari etc.

În prezent, reglementarea care existã este Decretul nr. 1 din 1981, aºa cum a fost modificat prin Decretullege 26 din Õ90, iar dacã ne gândim la modificãrile care s-au adus la fostul departament al Cãilor Ferate existent în fostul MTTC înainte de 1990, care în 1991 se transformã în Societatea Naþionalã a Cãilor Ferate Române, tot în 1991 din ea se desprind unitãþile cu activitãþi conexe în calea feratã, iar mai târziu, în 1998, prin Ordonanþa de urgenþã nr. 12, societatea naþionalã se divide în mai multe societãþi. S-a creat astfel o situaþie ciudatã din punct de vedere financiar, întrucât numai Societatea de Transport Cãlãtori suporta costurile pentru toate gratuitãþile, indiferent din ce zonã veneau. Este evident cã în condiþiile în care ºi aºa transportul este subvenþionat în bunã parte de cãtre stat, aceastã situaþie economicã nu putea decât sã ducã la un faliment al Societãþii de Transport Cãlãtori.

Ca urmare, prin actul normativ care este în faþa dumneavoastrã s-a propus o soluþie logicã ºi normalã, respectiv ca toate societãþile desprinse, reorganizate care acum au personalitate juridicã etc. sã-ºi suporte fiecare dintre ele costurile privind gratuitãþile, astfel încât drepturile care au fost câºtigate de personalul care a lucrat în calea feratã ºi pensionarii lor, indiferent de zona de activitate, directã sau conexã, sã nu-ºi piardã aceste drepturi, iar repartiþia cheltuielilor sã fie o repartiþie logicã ºi suportabilã de cãtre toatã lumea.

Aceasta este esenþa ºi ne-am strãduit sã-l aducem la zi Ñ el a fost promovat în 1999 Ñ, cu ajutorul Comisiei de industrii i s-au adus o serie de modificãri ºi l-am adus la zi în funcþie de toate întâmplãrile de-a lungul acestor ani în calea feratã privind societãþile nou-înfiinþate, reorganizate º.a.m.d.

Vã mulþumesc.

Domnul vicepreºedinte Bivolaru, din partea Comisiei de industrii.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Este necesarã o scurtã explicaþie, de ce a durat atât de mult finalizarea acestui raport care a venit în anul 2000 de la Senat. Aceastã întindere în timp a soluþionãrii problemei s-a datorat atâta, pe de-o parte, intervenþiei Ministerului Transporturilor, care a executat în aceastã perioadã o serie de modificãri organizatorice în interiorul formaþiunilor pe linie de cale feratã, cât ºi a intervenþiei sindicale. Este o problemã mai fierbinte, ca sã o numim aºa, pentru cã vizeazã niºte drepturi mai vechi care s-au statuat în calea feratã, aceea privind cãlãtoriile gratuite pentru ceferiºti.

Din acest punct de vedere s-a finalizat, în sfârºit, acest raport ºi vã propunem sã-l supuneþi aprobãrii în forma adoptatã.

Vã mulþumim.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Mulþumesc.

La dezbateri cine doreºte, stimaþi colegi, sã participe?

Vã dau cuvântul, domnule Stanciu. Vã rog sã vã exprimaþi de la tribunã îngrijorãrile. Aveþi vreo îngrijorare?

Nedorind nimeni sã participe la dezbateri, nici chiar domnul vicepreºedinte al Comisiei de învãþãmânt, vicepreºedinte al Partidului România Mare, am spus, ºi preºedinte al Comisiei de învãþãmânt, profesorul Stanciu.

Stimaþi colegi, trecem la parcurgerea raportului în paralel cu proiectul de lege de aprobare a ordonanþei.

La titlu dacã aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut. Votat în unanimitate.

Textul articolului unic. Comisia ne propune sã-l modificãm prin alin. 2. Urmãriþi-l. Admis amendamentul, se modificã textul ºi se renumeroteazã articolul.

Titlul ordonanþei. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în formularea existentã.

Art. 1 din ordonanþã, urmãriþi amendamentul 4. Admis amendamentul 4, se modificã art. 1 din ordonanþã.

Art. 2 din ordonanþã, urmãriþi amendamentul 5. Admis amendamentul 5, se modificã art. 2.

Art. 3, urmãriþi amendamentul 6. Admis amendamentul, se modificã art. 3.

Art. 4, urmãriþi amendamentul 7, se modificã, dacã nu aveþi obiecþiuni, art. 4 în mod corespunzãtor.

Dupã art. 4, comisia ne propune prin amendamentul 8 introducerea a douã articole noi 41, 42, urmãriþi-le la paginile 8, 9. Nu aveþi obiecþiuni. Se introduc cele douã texte.

Art. 5 actual comisia ne propune sã-l modificãm prin amendamentul 9.

Dacã aveþi obiecþiuni? Admis amendamentul, se modificã art. 5.

Art. 6 actual. Le-aþi luat pe toate, comisia, ºi pe toate le modificaþi metodic.

Urmãriþi amendamentul 10. Nu aveþi obiecþiuni, modificat art. 6.

Art. 7, amendamentul 11. Admis amendamentul 11, modificat art. 7.

Art. 8 actual, urmãriþi amendamentul 12. Admis amendamentul, modificat textul.

Art. 9, urmãriþi amendamentul 13. Admis amendamentul, modificat textul.

Art. 10, urmãriþi amendamentul 14. Admis amendamentul, se modificã art. 10.

Art. 11, urmãriþi amendamentul... nu este amendament, este primul text rãmas nemodificat de cãtre comisie. Aveþi dumneavoastra obiecþiuni? Nu aveþi. Rãmâne textul din ordonanþã; mã refer la art. 11.

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 10/22.II.2003 conþine 16 pagini.**

Preþul 19.776 lei