Stenogramă plen

## Stima˛i colegi,

Permite˛i-mi s„ declar deschis„ ∫edin˛a de ast„zi a Camerei Deputa˛ilor, anun˛‚ndu-v„ c„, din cei 344 de deputa˛i, ∫i-au Ónregistrat prezen˛a un num„r de 228. Deci avem cvorumul de lucru, prezen˛a aceasta urm‚nd a fi completat„ prin cei care vin. Sunt absen˛i 86 de deputa˛i, dintre care 19 particip„ la alte ac˛iuni parlamentare.

Rog ini˛iatorul ∫i pe domnul Bivolaru s„ prezinte acest proiect de respingere.

Domnul ministru Gaspar.

## **Domnul Acsinte Gaspar —** _ministru-delegat pentru rela˛ia cu parlamentul_ **:**

Da˛i-mi voie ca, Ónainte de a Óncepe parcurgerea proiectelor Ónscrise pe ordinea de zi, s„ v„ prezint dou„ scurte inform„ri.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Senatul a adoptat proiectul Legii pentru respingerea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 63/1998 privind energia electric„ ∫i termic„. Œn virtutea dispozi˛iilor constitu˛ionale ∫i regulamentare a fost transmis Camerei Deputa˛ilor. Comisia sesizat„ Ón fond de la Camera Deputa˛ilor, Comisia pentru industrii ∫i servicii, ∫i-a Ónsu∫it proiectul de lege Ón forma Ón care a fost prezentat. Suntem de acord cu concluziile care figureaz„ Ón raportul Comisiei pentru industrii ∫i servicii, Ón sensul c„ s„ fie respins„ aceast„ ordonan˛„, pentru considerentele care sunt men˛ionate Ón raport ∫i care vor fi prezentate din partea comisiei.

S-au Ónregistrat la Biroul permanent al Camerei Deputa˛ilor urm„toarele dou„ proiecte de legi:

_ proiectul Legii privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 75/2003 pentru ratificarea Memorandumului de Œn˛elegere Óntre Rom‚nia ∫i Comunitatea European„ privind participarea Rom‚niei la Programul Comunitar de Ac˛iune Ón domeniul S„n„t„˛ii Publice, semnat la Bucure∫ti la 11 februarie 2003, ∫i la Bruxelles la 3 aprilie 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond, Comisia pentru s„n„tate ∫i familie; pentru avize, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci ∫i Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

Termenul de depunere a raportului: 9 septembrie 2003.

V„ mul˛umesc.

Œn conformitate cu prevederile art. 107 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, acest proiect de lege urmeaz„ a fi dezb„tut Ón procedur„ de urgen˛„.

Domnule deputat Bivolaru,

V„ rog s„ prezenta˛i procesul-verbal al comisiei!

— propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea lit. a) a alin. 2 al art. 94 din Legea nr. 161/2003 privind unele m„suri pentru asigurarea transparen˛ei Ón exercitarea demnit„˛ilor publice, a func˛iilor publice ∫i Ón mediul de afaceri, prevenirea ∫i sanc˛ionarea corup˛iei.

## Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Legea energiei electrice, care a fost adoptat„ ∫i de Camera Deputa˛ilor, prevede Ón mod expres la art. 66 alin. 2 abrogarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 63/1998 privind energia electric„ ∫i termic„, la data intr„rii Ón vigoare a noii legi, pe care, repet, ∫i noi am adoptat-o prin dezbatere.

A fost sesizat„, Ón fond, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, c„reia i s-a stabilit termenul de depunere a raportului pe 4 noiembrie a.c.

Œn al doilea r‚nd, vreau s„ solicit votul dumneavoastr„ pentru propunerea P.N.L. pentru desemnarea domnului deputat Adrian Emanoil Semcu, Ón calitate de membru al Comisiei de industrii ∫i servicii, Ón locul domnului Dinu Patriciu, demisionat din calitatea de deputat.

Œn consecin˛„, este ∫i logic ca s„ aprob„m aceast„ Lege de abrogare a Ordonan˛ei nr. 63/1998 privind energia electric„ ∫i termic„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 104/15.IX.2003

## V„ mul˛umesc.

Dac„ cineva dintre dumneavoastr„ dore∫te s„ intervin„? Nu.

Vom supune, atunci, proiectul de lege votului final la data care va fi destinat„ s„pt„m‚na viitoare acestui scop, probabil, mar˛i.

Urm„torul proiect, cel de la pct. 18, prive∫te aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 28/2002 privind echivalarea studiilor absolvite Ón institu˛iile militare de Ónv„˛„m‚nt ale Ministerului de Interne cu studiile din institu˛iile civile de Ónv„˛„m‚nt ∫i a stagiului efectuat Ón func˛ie de militari Ón Ministerul de Interne cu stagiul specific func˛iilor civile.

Rog reprezentantul Ministerului de Interne s„ sus˛in„ acest proiect.

## **Domnul Alexandru F„rca∫—** _secretar de stat Ón_

_Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor_ **:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Onorat„ Camer„,

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor a ini˛iat acest act normativ pentru a reglementa situa˛ia mai multor mii de persoane ofi˛eri ∫i subofi˛eri Ón rezerv„ ai fostului Minister de Interne, care, dup„ anul 1978, au absolvit ∫colile militare cu durata de 3 ani la vremea respectiv„ ∫i c„rora nu li s-au aplicat prevederile actului normativ care se referea la posibilitatea ca ofi˛erii absolven˛i ai ∫colilor s„ se poat„ Ónscrie Ón anul IV ai facult„˛ilor de drept.

Situa˛ia acestor c‚teva mii de persoane este preocupant„ Ón sensul c„ exist„ numeroase cereri din partea lor, ca s„ li se recunoasc„ studiile efectuate Ón mod legal.

Actul normativ a fost discutat ∫i pus la punct Ómpreun„ cu Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„, tineret ∫i sport a Camerei Deputa˛ilor. Executivul pledeaz„ pentru adoptarea de c„tre dumneavoastr„, stimate doamne ∫i domni deputa˛i, a actului normativ. Suntem de acord cu propunerile ∫i amendamentele formulate de c„tre comisia Camerei.

V„ mul˛umesc.

Din partea comisiei? Doamna ministru Andronescu. V„ rog!

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œntruc‚t, Óncep‚nd cu anul 1995, cu apari˛ia noii Legi a Ónv„˛„m‚ntului, ∫i institu˛iile militare au intrat Ón sistemul na˛ional de Ónv„˛„m‚nt, este firesc s„ avem aceast„ echivalare a studiilor militare. De aceea, Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„, tineret ∫i sport, evident cu c‚teva amendamente pe care le-am convenit ∫i care vor fi prezentate pe articole, sus˛ine acest proiect de lege.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Dac„ dintre dumneavoastr„ dore∫te cineva s„ participe cu amendamente?

Domnul ministru Gaspar.

## Domnule pre∫edinte,

Av‚nd Ón vedere modific„rile care s-au produs Ón structura Guvernului, s„ fi˛i de acord ca s„ supune˛i, ca o recomandare general„, ca s„ fie actualizate denumirile ministerelor care sunt men˛ionate Ón cuprinsul legii ∫i Ón cuprinsul ordonan˛ei.

Este o obliga˛ie, chiar, care ne revine potrivit Legii nr. 24/2000, cu tehnica legislativ„, ∫i rog _staff_ -ul tehnic s„ opereze aceste modific„ri, f„r„ ca noi, Ón cuprinsul acestor dezbateri, s„ ne mai referim la ele.

La titlul proiectului de lege dac„ ave˛i obiec˛iuni, Ón afar„ de cea cu denumirea?

Aprobat Ón formularea ini˛iatorului.

La articolul unic, v„ rog s„ urm„ri˛i amendamentul nr. 1. Dac„ ave˛i obiec˛iuni la amendamentul nr. 1? Nu.

Admis amendamentul, se modific„ titlul articolului unic cu ad„ugirea: îse aprob„ cu urm„toarele modific„ri ∫i complet„ri“.

La titlul ordonan˛ei de urgen˛„, v„ rog s„ vede˛i din nou amendamentul nr. 1, cu privire la ordonan˛„, de aceast„ dat„.

Dac„ ave˛i obiec˛iuni?

Admis amendamentul comisiei; se adaug„ obliga˛ia Ónlocuirii denumirii ministerului.

La art. 1 din ordonan˛„, urm„ri˛i amendamentul nr. 2. Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu.

Votat amendamentul, modificat art. 1.

La art. 2 urm„ri˛i amendamentul nr. 3. Dac„ ave˛i obiec˛iuni?

Admis amendamentul, modificat art. 2.

La art. 3, care este ∫i ultimul, urm„ri˛i amendamentul nr. 4. Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu ave˛i.

Modificat amendamentul, modificat, Ón consecin˛„, ∫i art. 3.

La anex„ dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu.

Votat Ón unanimitate.

Am parcurs textele proiectului de lege ∫i ale ordonan˛ei de urgen˛„.

Vom supune proiectul votului dumneavoastr„ final la data stabilit„ de Biroul permanent ∫i Comitetul ordinii de zi, repet, probabil mar˛i.

La pct. 19 — proiectul Legii privind condi˛iile generale pentru acordarea sprijinului financiar Ón agricultur„ ∫i silvicultur„.

Comisia pentru agricultur„, silvicultur„, industrie alimentar„ ∫i servicii specifice, rog s„-∫i ocupe locul.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 104/15.IX.2003 Cine este din partea ini˛iatorului? Mi se pare ∫i firesc ∫i obligatoriu ca s„ vin„ ini˛iatorii.

Au obliga˛ia s„ vin„ s„ sus˛in„ proiectul. Œl am‚n„m. La pct. 20 — propunerea legislativ„ pentru modificarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 80/2000 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autorit„˛ile ∫i institu˛iile publice.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Potrivit art. 110 din Constitu˛ie, Ón cazul Ón care o ini˛iativ„ legislativ„ implic„ modificarea prevederilor bugetului de stat sau a bugetului asigur„rilor sociale de stat, solicitarea inform„rii este obligatorie. Deci, este o chestiune de constitu˛ionalitate.

V„ rog s„ observa˛i c„ aceast„ propunere legislativ„, care modific„ o ordonan˛„ cu privire la cheltuielile efectuate Ón administra˛ia public„, are implica˛ii bugetare ∫i, ca atare, s„ fie restituit„ la comisie, pentru a se solicita procesul-verbal al Guvernului. Nesolicitarea punctului de vedere atrage neconstitu˛ionalitatea legii.

## Domnule pre∫edinte,

Ave˛i vreo obiec˛iune cu privire la aceast„ propunere?

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Este necesar s„ subliniez c„ aceast„ propunere legislativ„ nu presupune cheltuieli financiare care s„ fie de natur„ a face aplicabile prevederile men˛ionate de c„tre domnul ministru Gaspar.

Numai pu˛in, domnule pre∫edinte. Dumneavoastr„ sunte˛i un om foarte riguros. Dac„ se modific„ normativele, de exemplu Ón sus, asta nu Ónseamn„ cheltuieli suplimentare?

Nu se modific„ normativele, domnule pre∫edinte, ci doar se las„ la latitudinea autorit„˛ilor locale s„ le stabileasc„ ele, ∫i nu la nivel central. Autorit„˛ile locale pot s„ le m„reasc„, sau pot chiar s„ le diminueze, Ón raport cu cele stabilite ast„zi prin Ordonan˛a nr. 80.

De aceea eu consider c„ nu exist„ elemente care s„ justifice Ón acest moment cheltuieli suplimentare privind func˛ionarea autorit„˛ilor locale ∫i jude˛ene. De nic„ieri, din con˛inutul nici al Ordonan˛ei nr. 80, nici al propunerii de modificare a Ordonan˛ei nr. 80, nu rezult„ c„ autorit„˛ile locale angajeaz„ cheltuieli suplimentare Ón raport cu cele pe care le angajeaz„ ast„zi. Se rezolv„ prin propunerea legislativ„ adoptat„ de c„tre comisie, este doar c„ se transfer„ responsabilitatea stabilirii

num„rului de personal, a cheltuielilor Ón sarcina autorit„˛ilor locale ∫i jude˛ene, a∫a cum este prev„zut, de altfel, prin Legea nr. 215/2001 ∫i nimic altceva.

De aceea, noi am apreciat c„ nu exist„ elemente care s„ justifice cheltuieli suplimentare ∫i, Ón consecin˛„, comisia a trecut la dezbaterea acestei propuneri, f„r„ a mai a∫tepta r„spunsul Guvernului.

De altfel, domnule pre∫edinte, comisia a solicitat pentru fiecare act normativ, pentru fiecare propunere legislativ„, c„ Guvernul este obligat s„ trimit„ un punct de vedere. Nu l-a trimis, comisia nu este obligat„, Ón virtutea Regulamentului Camerei Deputa˛ilor ∫i al comisiei, s„ a∫tepte la infinit punctul de vedere al Guvernului.

De aceea, noi apreciem c„ nu exist„ elemente care s„ justifice o retrimitere a acestei propuneri legislative la comisie ∫i toate elementele converg spre dezbaterea acesteia Ón plenul Camerei ast„zi.

V„ mul˛umesc.

Domnul ministru Gaspar.

## Domnule pre∫edinte,

Prin ordonan˛„ sunt stabilite ni∫te normative de baz„ acolo, pentru autorit„˛ile publice locale. Ceea ce propune ini˛iatorul aici, ca s„ se modifice competen˛a cu privire la modul de stabilire a acestora, oricum duce la ni∫te modific„ri, indiferent chiar dac„ nu ar Ónsemna major„ri, dar totu∫i Ón structura bugetelor locale legate de aceste normative sigur c„ se vor produce ni∫te modific„ri ∫i chiar dac„ d‚nsul sus˛ine c„ numai Ón cazul influen˛elor de majorare ar fi necesar punctul de vedere, faptul c„ se modific„ ni∫te prevederi care stabilesc o anumit„ competen˛„ Ón lege, trebuie s„ fie cunoscute ∫i de Guvern. ™i, din cauza aceasta, noi solicit„m ca s„ fie cerut punctul de vedere al Guvernului asupra ansamblului de lege.

Œn plus, vreau s„ v„ spun c„ exist„ Ón aceast„ materie ∫i o ordonan˛„ dat„ de Guvern ∫i, ca atare, ar trebui oricum corelat„. ™i, ca atare, rog ca pre∫edintele comisiei s„ fie de acord pentru restituirea ∫i o s„ comunic„m cu maximum de celeritate punctul de vedere pe aceast„ propunere legislativ„.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stima˛i colegi,

Œmpotriv„? 18 voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri? Nu sunt.

Cu 30 de voturi pentru ∫i 18 Ómpotriv„, s-a aprobat propunerea de restituire la comisie, pentru ob˛inerea punctului de vedere al Guvernului, pe care-l rug„m s„-l transmit„ cu operativitate.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 104/15.IX.2003 Pct. 21: proiect de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 70/2003.

Din partea Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor, domnul ministru Fle∫ariu.

Sta˛i pu˛in, c„ suntem Ón procedur„ de urgen˛„, domnule ministru! Dar, dac„ tot a˛i venit, foarte scurt v„ rog s„ prezenta˛i proiectul.

## **Domnul Ionel Fle∫ariu —** _secretar de stat Ón Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor_ **:**

## Da, fac o prezentare foarte scurt„. Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Anul trecut, prin Ordonan˛a nr. 69, s-a aprobat s„ se dea produse lactate ∫i produse de panifica˛ie elevilor din clasele I-IV. Au beneficiat de prevederile ordonan˛ei peste un milion de elevi ∫i peste 13.125 de unit„˛i ∫colare. Ac˛iunea a fost deosebit de bine primit„ Ón teritoriu. S-au f„cut solicit„ri Ón sensul extinderii acestor prevederi ∫i la copiii pre∫colari. Prin Ordonan˛a nr. 70 se face acest lucru, acordarea de produse lactate ∫i de panifica˛ie se va extinde ∫i la copiii pre∫colari.

V„ rug„m s„ fi˛i de acord cu ordonan˛a. Comisia care a analizat Ón fond nu are observa˛ii.

V„ mul˛umesc.

## Domnule Oltean,

V„ rog s„ propune˛i timpii de dezbatere ∫i s„ spune˛i care este concluzia comisiei.

## Domnule pre∫edinte,

Comisia a Óntocmit un raport favorabil Legii privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 70/2003 pentru modificarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 96/2002 privind acordarea de produse lactate ∫i de panifica˛ie pentru elevii din clasele I-IV din Ónv„˛„m‚ntul de stat.

Timpii de dezbatere pe care-i propun sunt de un minut pentru fiecare interven˛ie ∫i 10 minute pentru dezbaterea raportului.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Dac„ sunte˛i de acord cu ace∫ti timpi de dezbatere? Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Œmpotriv„? Ab˛ineri?

V„ mul˛umesc.

La titlul proiectului de lege. Nu sunt obiec˛iuni.

Votat Ón unanimitate.

Cuprinsul articolului unic. Votat Ón unanimitate.

La titlul ordonan˛ei de urgen˛„. Nu sunt obiec˛iuni. Votat Ón unanimitate.

Cuprinsul art. I, mai exact, preambulul art. I. Nu sunt obiec˛iuni.

Votat Ón unanimitate.

La pct. 1, nu sunt obiec˛iuni. Votat Ón unanimitate. Pct. 2, pct. 3, pct. 4. Nu sunt obiec˛iuni. Votate Ón unanimitate. Pct. 5, pct. 6. Nu sunt obiec˛iuni. Votate Ón unanimitate.

La art. II, dac„ sunt obiec˛iuni? Nu sunt. Votat Ón unanimitate Ón formularea din ordonan˛„. Am parcurs proiectul de lege.

Œl vom supune mar˛i votului final, dac„ aceast„ zi va fi confirmat„ de Biroul permanent ∫i Comitetul ordinii de zi.

Domnule pre∫edinte, v„ rog!

Vreau s„ explic votul Grupului parlamentar al P.R.M.

## V„ rog!

Partidul Rom‚nia Mare a votat aceast„ lege a partidului de guvern„m‚nt, deoarece a sesizat fenomenul Ónc„ din anul 2001, c‚nd trei deputate ale Partidului Rom‚nia Mare au f„cut o propunere legislativ„ sub titlul de îTichetele de mas„ pentru copiii din familiile defavorizate, al c„ror venit nu dep„∫e∫te salariul mediu pe economie“. La timpul respectiv, aceast„ propunere a fost respins„, ca ∫i cea cu care am revenit Ón anul 2002, modificarea Legii privind acordarea tichetelor de mas„. Deoarece, totu∫i, s-a constatat c„ extinderea fenomenului ∫i faptului c„ Guvernul recunoa∫te c„ suntem Óntr-o situa˛ie de foamete, a f„cut ca aceast„ lege s„ se extind„ ∫i asupra gr„dini˛elor.

Regret„m c„ s-a ajuns la aceast„ situa˛ie ∫i c„ nu s-a luat Ón considerare ∫i propunerea f„cut„ de partidul de opozi˛ie, care, dac„ ar fi fost acceptat„, probabil c„ nu s-ar fi ajuns la situa˛ia de ast„zi.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Cine este autorul la proiectul Legii privind Ónfiin˛area comunei V„c„reni?

Domnul Dan Verbina.

Œi a∫tept„m s„ vin„ s„-∫i sus˛in„ proiectul de lege. La pct. 23: proiect de Lege privind Ónfiin˛area comunei Capul C‚mpului.

Cine este autorul?

Œi a∫tept„m s„ vin„ s„-∫i sus˛in„ proiectul de lege. Au fost anun˛a˛i?

Pct. 24: proiectul Legii privind Ónfiin˛area comunei Hen˛e∫ti.

Cine este autorul? Œl a∫tept„m Ón ∫edin˛a urm„toare.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 104/15.IX.2003 Pct. 25: Propunerea legislativ„ privind Ónfiin˛area ora∫ului S‚ntana.

Cine este autorul? Œl a∫tept„m data viitoare.

Pct. 26: Propunerea legislativ„ privind Ónfiin˛area comunei Ib„ne∫ti, jude˛ul Vaslui.

Pofti˛i, domnule deputat!

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

ReÓnfiin˛area comunei Ib„ne∫ti, prin reorganizarea actualei comune Alexandru Vlahu˛„ din jude˛ul Vaslui, este o necesitate obiectiv„.

Din multitudinea de argumente Ón favoarea acestui act, ∫i cu caracter reparatoriu, se deta∫eaz„ procentul de 94%, reie∫it Ón urma referendumului din 22 decembrie 2002, prin care locuitorii comunei Alexandru Vlahu˛„ s-au pronun˛at pentru reÓnfiin˛area acestei entit„˛i administrativteritoriale, reprezentate de comuna Ib„ne∫ti.

Eu sunt Óncredin˛at c„ distin∫ii no∫tri colegi au re˛inut ∫i celelalte argumente de natur„ istoric„, economic„ ∫i social„, astfel Ónc‚t votul Domniilor lor s„ fie favorabil acestei ini˛iative legislative ∫i Ón consonan˛„ cu a∫tept„rile Óndrept„˛ite ale locuitorilor acestei comune.

V„ mul˛umesc.

Din partea comisiei? Domnul pre∫edinte Oltean.

## Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Comisia a Óntocmit un raport favorabil propunerii legislative privind Ónfiin˛area comunei Ib„ne∫ti, jude˛ul Vaslui, Óntruc‚t a apreciat c„ toate condi˛iile prev„zute de Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului na˛ional sunt Óndeplinite ∫i, Ón consecin˛„, rug„m ∫i plenul Camerei s„ dea un vot favorabil.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Din partea Guvernului exist„ vreo interven˛ie? Nu. Dac„ la dezbateri dore∫te cineva s„ intervin„? V-am dat cuv‚ntul ∫i l-a˛i declinat. V„ rog! Am Ón˛eles c„ a∫tepta˛i s„ v„ invit de dou„ ori, ceea ce am ∫i f„cut.

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor,

Potrivit Programului de guvernare, vreau s„ v„ spun c„ a fost elaborat un proiect de lege privind organizarea mai multor comune ∫i ora∫e. El este deja elaborat, proiectul, ∫i se afl„ Ón avizare.

Œn m„sura Ón care comuna Ib„ne∫ti face parte din proiectul respectiv, se afl„ Ón anex„, va fi eliminat de

acolo ∫i, c‚nd vom veni cu proiectul respectiv, nu va mai apare comuna Ib„ne∫ti.

De asemenea, ceea ce am spus p‚n„ acum este valabil ∫i pentru urm„toarele 2-3 proiecte care se afl„ Ón aceea∫i situa˛ie.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Dac„ sunt doritori de a participa la dezbateri generale? Nu.

Trecem la dezbaterea textelor proiectului de lege.

La titlu, v„ rog s„ urm„ri˛i amendamentul nr. 1.

Admis amendamentul, se modific„ titlul potrivit acestuia.

Art. 1 alin. 1 ∫i 2. Urm„ri˛i amendamentul nr. 2. Admis amendamentul, se modific„ art. 1.

Dup„ art. 2, comisia propune un text nou. V„ rog s„-l urm„ri˛i la art. 3.

Admis amendamentul, se introduce textul nou care va fi numerotat 2, cu dou„ alineate.

Actualul art. 2 va deveni 3 ∫i v„ rog s„ observa˛i amendamentul nr. 4 ce alc„tuire ne sugereaz„ spre adoptare comisia. Nu ave˛i obiec˛iuni.

Votat amendamentul, se modific„ actualul art. 2 ∫i se renumeroteaz„ 3.

Art. 3, actual, comisia vi-l propune spre reformulare ∫i renumerotare. Urm„ri˛i amendamentul 5.

Admis amendamentul ∫i se renumeroteaz„ art. 3 ∫i se modific„ potrivit amendamentului.

Art. 4 va fi renumerotat Ón art. 5 ∫i comisia ni-l propune spre o u∫oar„ modificare. Urm„ri˛i amendamentul 6.

Este admis amendamentul, modificat ∫i renumerotat textul.

Art. 5 urmeaz„ doar s„ fie renumerotat, ca urmare a voturilor noastre anterioare.

Vom p„stra pentru votul final acest proiect.

Propunerea legislativ„ privind Ónfiin˛area ora∫ului S‚ntana, jude˛ul Arad. Din partea grupului de ini˛iatori? Pofti˛i, domnule Gheorghief!

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Stima˛i colegi ∫i colege,

Deputa˛ii ∫i senatorii jude˛ului Arad din tot spectrul politic v„ solicit„ s„ Óncuviin˛a˛i ∫i s„ acorda˛i votul dumneavoastr„ pentru ridicarea la rang de ora∫ a comunei S‚ntana, o comun„ care este deosebit de mare, cred c„ majoritatea dintre dumneavoastr„ cunosc aceasta ∫i au auzit de aceast„ comun„, cu absolut toate facilit„˛ile care sunt necesare pentru a deveni ora∫, cu oameni foarte harnici Ón cÓmpia asta de vest a ˛„rii ∫i care v„ solicit„ prin mine s„-i acorda˛i votul de Óncredere pentru c„ va face cu cinste fa˛„ rangului de ora∫ al ˛„rii noastre, al Rom‚niei.

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 104/15.IX.2003

™i eu v„ mul˛umesc. Domnule pre∫edinte Oltean?

## Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic n-a putut s„ nu ia Ón calcul o ini˛iativ„ legislativ„ care Óntrunea accep˛iunea tuturor for˛elor politice parlamentare din jude˛. Deci ea a analizat cu foarte mult„ aten˛ie aceast„ ini˛iativ„, a constatat c„ sunt toate condi˛iile Óndeplinite ∫i a Óntocmit un raport favorabil. V-a∫ ruga s„ nu v„ opune˛i acestui raport ∫i s„-l vota˛i Ón consecin˛„.

V„ mul˛umesc.

Dac„ dintre colegi mai dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul Ón dezbateri generale? Nu.

- Trecem la dezbaterea textelor.

V„ rog, domnule Coifan!

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

™i Óntreg spectrul politic al jude˛ului Timi∫ sus˛ine ridicarea la rang de ora∫ al comunei S‚ntana din motivele care au fost at‚t de pertinent invocate de colegul Titu Gheorghiof; ∫i eu spun acest lucru ∫i Ón calitate de membru Ón Comisia pentru administra˛ie public„ local„. Prin urmare, v„ rug„m ∫i noi s„ sprijini˛i aceast„ ini˛iativ„ ∫i v„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Nu putem dec‚t s„ salut„m aceast„ solidaritate b„n„˛ean„. Œntreb colegii de la Bihor dac„ d‚n∫ii au vreo obiec˛ie. Mai sunt doritori? Nu.

Trecem la dezbaterea titlului proiectului de lege.

V„ rog s„ urm„ri˛i amendamentul 1.

Votat amendamentul, modificat titlul proiectului de lege. La art. 1, v„ rog s„ urm„ri˛i amendamentul 2. Este admis amendamentul ∫i este modificat art. 1. La art. 2 urm„ri˛i, v„ rog, amendamentul 3. Este admis amendamentul, modificat art. 2.

Cu aceasta am parcurs texele proiectului de lege. Vom supune aceast„ lege cu caracter organic votului final la data c‚nd va fi stabilit„.

V-a∫ ruga s„-i permitem Ómpreun„ doamnei deputat Mihaela M‚ndrea s„ aib„ o interven˛ie de procedur„.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Pentru mine ast„zi este a treia zi grea din via˛a mea. Primele dou„ fiind legate de moartea p„rin˛ilor mei. A∫

dori pentru Ónceput s„ v„ citesc demisia din Partidul Umanist din Rom‚nia.

îDomnule pre∫edinte Dan Voiculescu,

Subsemnata Mihaela Muraru-M‚ndrea, membru al Partidului Umanist din Rom‚nia din data de 12 aprilie 1995, prin prezenta v„ anun˛ c„ Óncep‚nd cu data de 4 septembrie 2003 Ómi retrag adeziunea prin care mi s-a conferit calitatea de membru al partidului pe care Ól conduce˛i, invoc‚nd ca motiv principal schimbarea orient„rii P.U.R. de la pozi˛ia de centru (la data ader„rii mele), apoi centru-st‚nga (pe care am acceptat-o) la centru-dreapta (unde se pozi˛ioneaz„ cre∫tin-democra˛ia).

V„ mul˛umesc ∫i v„ sunt recunosc„toare pentru faptul c„ a˛i apreciat activitatea pe care am depus-o pentru P.U.R. Ón perioada 1995-2000, propun‚ndu-m„ pe listele Polului social-democrat din Rom‚nia, conferindu-mi prin alegeri titlul de deputat. Consider c„ Ón calitate de demnitar al partidului dumneavoastr„ m-am achitat cu devotament de sarcinile pe care mi le-a˛i Óncredin˛at.

Faptul c„ P.U.R. se orienteaz„ spre dreapta politic„ este Ón neconcordan˛„ cu inten˛iile mele, care r„m‚n Ón direc˛ia centru, centru-st‚nga, opt‚nd Ón acest moment pentru cealalt„ parte a listei pe care am candidat”.

## Stima˛i colegi,

Doresc s„ v„ spun c„ nimeni n-ar trebui vreodat„ s„ interzic„ unui parlamentar al Rom‚niei s„-∫i exercite drepturile Ón teritoriu, a∫a cum mi s-a Ónt‚mplat mie Ón clipa Ón care un venetic de la Partidul Rom‚nia Mare a venit Ón Partidul Umanist din Rom‚nia, spre ghinionul meu fiind Ón jude˛ul Arad. Din acel moment mi s-a interzis s„-mi depun activitatea acolo. Trei luni am fost exilat„ Ón ora∫ul Lipova, unde am stat ∫i am creat propunerea legislativ„ privind casele de tip familial din Rom‚nia. Aceast„ situa˛ie Ón care m-am g„sit a fost interpretat„ la vremea aceea de presa din Arad ca o omert„ a Partidului Umanist fa˛„ de mine. Vreau s„ v„ spun c„ umanismul, dup„ p„rerea mea, este cel care va a∫eza secolul XXI doctrinar. Cre∫tin-democra˛ia nu poate fi umanist„, ea are ca izvor doctrinar Sf‚nta Evanghelie ∫i trebuie s„ ne g‚ndim cum a ap„rut umanismul. A ap„rut ca o dogm„, ca o lupt„ Ómpotriva dogmei religioase, acum 500 de ani, a ap„rut Ónt‚i ca fiind ateu, iar Ón acest moment g‚nditorii umani∫ti tocmai Óncercau s„ concilieze umanismul cu spiritualitatea ∫i s„-l Óntoarc„ c„tre Dumnezeu. Deci cre∫tin-democra˛ia este...

Distins„ doamn„ M‚ndrea,...considera˛iile politice le face˛i la interven˛ia politic„. Aici v-a∫ ruga s„...

## Ave˛i dreptate!

Doresc s„ v„ mul˛umesc, s„ le mul˛umesc colegilor din P.S.D. care m-au primit al„turi de dumnealor, nu am cerut nici o func˛ie ∫i nimeni nu m-a influen˛at s„ vin la P.S.D., eram de drept, de pe listele de la alegeri, Ón Polul social-democrat din Rom‚nia.

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 104/15.IX.2003

Stimate domnule pre∫edinte al grupului parlamentar, ™tiu ce fel de procedur„ vre˛i s„ utiliza˛i, eu vreau s„ v„ reamintesc c„ asemenea momente s-au derulat exclusiv prin prezentarea demisiei, iar c‚nd doamna Mihaela M‚ndrea a dorit s„ extind„ prezentarea motivelor eu am oprit-o.

De aceea, nu vreau s„ transform acest moment Ón altceva dec‚t o procedur„ de legiferare, la care ne afl„m noi acum. V„ dau cuv‚ntul Ón procedur„ dac„ ave˛i ceva de spus Ón leg„tur„ cu procedura pe care o urm„m noi acum. Nu declara˛ii politice.

V„ rog!

## Domnule pre∫edinte,

Asocierea numelui Partidului Rom‚nia Mare cu aceast„ declara˛ie, demn„ sau nu, o ve˛i aprecia Domniile voastre. ™i asta este procedura, este total neavenit„. Dac„ un om, expulzat din partidul nostru, i-a f„cut greut„˛i doamnei, este vina celor care l-au primit cu bra˛ele deschise, colegii Domniei sale.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

De ce s-a legat de Partidul Rom‚nia Mare?

peste 100.000 de cet„˛eni. Œn Marghita ∫omajul este sub 1%, zona petrolier„ Marghita-Suplacul de Barc„u, zona minier„ Voievozi sunt Ón apropierea ora∫ului, spitalul este un spital teritorial care deserve∫te pe to˛i ace∫ti cet„˛eni, ora∫ul este Ón plin„ dezvoltare, fapt ce atest„ ∫i acest ∫omaj care este de sub 1%. De aceea rog colegii ∫i plenul Camerei s„ fie de acord cu aceast„ propunere legislativ„ care este ini˛iat„ de Ónc„ doi colegi, de la P.S.D. ∫i U.D.M.R.

V„ mul˛umesc.

Din partea comisiei?

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Raportul pe care Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic l-a Óntocmit acestei propuneri legislative este un raport favorabil. S-a apreciat c„, Ón cea mai mare parte indicatorii minimali cantitativi ∫i calitativi, ceru˛i de c„tre Legea nr. 351, sunt Óndeplini˛i; Ón consecin˛„, v„ rug„m s„ sus˛ine˛i raportul comisiei.

V„ mul˛umesc.

Domnul deputat Bolca∫.

Domnule Tudor,

Interven˛ia dumneavoastr„ Ón ce procedur„ se plaseaz„, sau Ón ce cadru parlamentar?

V„ rog, c„ acu∫i ne trezeam pe stadion, dac„ mai continua˛i.

V„ mul˛umesc.

A∫ vrea s„ dau explica˛ia. Doamna deputat ∫i-a cerut scuze, ∫i Ón numele Grupului parlamentar al P.R.M. le primesc.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc tuturor pentru Ón˛elepciunea aceasta. Urmeaz„ propunerea legislativ„ privind declararea ca municipiu a ora∫ului Marghita, jude˛ul Bihor.

Pofti˛i, domnule deputat!

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

A∫a cum a spus ∫i colegul de la Arad, ∫i parlamentarii din jude˛ul Bihor au fost al„turi de aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ privind declararea sau numirea ora∫ului Marghita ca municipiu.

C‚teva date despre ora∫ul Marghita.

Ora∫ul Marghita se situeaz„ Ón partea de nord-vest a jude˛ului Bihor, este o localitatea care a fost Ónainte plas„, dup„ aceea a devenit raion, Ón jurul ei graviteaz„

Œn sus˛inerea acestui proiect de lege da˛i-mi voie s„ adaug ∫i eu o not„ sentimental„, cu caracter pur personal. Marghita este localitatea Ón care bunicul meu ∫i-a Ónceput cariera de judec„tor, continu‚nd o tradi˛ie a tat„lui s„u. Œn aceste condi˛ii, a∫ fi onorat dac„ autorii acestui proiect de lege m-ar considera al„turi de ei. Voi vota pentru.

Dac„ mai dore∫te cineva s„ intervin„? Vreun alt nepot al acestei localit„˛i distinse.

Trecem atunci la dezbaterea proiectului de lege. La titlu, v„ rog s„ urm„ri˛i amendamentul 1.

Adoptat amendamentul 1, modificat titlul.

Art. 1, dac„ dori˛i s„ ave˛i vreo interven˛ie. Comisia n-a avut amendamente.

Adoptat Ón formula ini˛iatorilor.

La art. 2, v„ rog s„ urm„ri˛i amendamentul 2. Nu sunt obiec˛iuni.

Este admis amendamentul 2.

Vom supune proiectul Ón ansamblu, votului dumneavoastr„ final, s„pt„m‚na viitoare, cum am spus, probabil mar˛i.

Propunerea legislativ„ privind declararea ca municipiu a ora∫ului Vulcan, jude˛ul Hunedoara.

Au cuv‚ntul ini˛iatorii.

Pofti˛i, domnule deputat!

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 104/15.IX.2003

## Stimate domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Ora∫ul Vulcan este una dintre cele mai importante ∫i frumoase a∫ez„ri urbane din Valea Jiului. Situat la poalele Mun˛ilor V‚lcanului, pe cursul mijlociu al Jiului de Vest, ora∫ul se distinge printr-o arhitectur„ modern„ ∫i o puternic„ dezvoltare economico-social„. Vestigiile descoperite aici, ∫i Ón special tezaurul de 32 de monede imperiale romane din bronz, atest„ dezvoltarea pe aceste meleaguri a unor civiliza˛ii str„vechi din perioada dacoroman„.

Localitatea Vulcan este men˛ionat„ pentru prima dat„ Ón anul 1462, sub denumirea de Jiu-Vaidei-Vulcan, Ón lucrarea preotului canonic Iacob Radu din Lugoj intitulat„ îIstoria Vicariatului greco-catolic al Ha˛egului“.

Datorit„ drumului comercial, cunoscut ∫i sub denumirea îDrumul Neam˛ului“, ∫i a punctului vamal existent aici, p‚n„ la construirea c„ii ferate SimeriaPetro∫ani — 1868-1870 —, localitatea Vulcan a fost centrul administrativ ∫i economic al V„ii Jiului.

Primele prospec˛iuni geologice din zon„ au confirmat oficial prezen˛a c„rbunelui Ón anul 1835, iar din anul 1840 Óncepe exploatarea la zi a florimentelor de c„rbune. C„rbunele extras la Vulcan este utilizat ini˛ial pentru transportul cu locomotive pe calea ferat„ ∫i ulterior la centrala electric„ Vulcan, care a fost pus„ Ón func˛iune Ón anul 1900.

Dup„ anul 1953 Óncepe construirea Centralei termoelectrice Paro∫eni, la care Ón anul 1956 se pune Ón func˛iune primul turbogenerator de 50 de megawa˛i, care a fost cel mai mare din ˛ar„ la acea vreme.

Œn prezent, ora∫ul Vulcan realizeaz„ cea mai mare produc˛ie de c„rbune din Valea Jiului, peste 900.000 de tone pe an, asigur‚nd agentul termic pentru majoritatea localit„˛ilor din zon„ ∫i puls‚nd Ón sistemul energetic na˛ional circa 30 de magawa˛i pe zi.

Ast„zi ora∫ul Vulcan prezint„ elementele ∫i nivelul de dotare ∫i dezvoltare economico-social„ care Ól recomand„ ca pe o a∫ezare urban„ de interes deosebit, av‚nd o popula˛ie de 29.787 de locuitori, conform datelor provizorii de la recens„m‚ntul popula˛iei ∫i locuin˛elor desf„∫urat Ón luna martie 2002, din care 52% reprezint„ popula˛ia activ„.

Œn conformitate cu prevederile art. 3 alin. 1 din Legea nr. 351/2002 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului na˛ional — Sec˛iunea a 4-a — îRe˛eaua de localit„˛i“, popula˛ia a fost consultat„ Ón leg„tur„ cu trecerea localit„˛ii Vulcan de la rangul III la rangul II, de municipiu, Ón cadrul referendumului organizat Ón data de 15.09.2002.

Domnul pre∫edinte al comisiei, domnul deputat Oltean.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Raportul este favorabil acestei propuneri legislative. Toate condi˛iile prev„zute Ón Legea nr. 351/2002 sunt Óndeplinite, de aceea, v„ rog ∫i eu s„-l sus˛ine˛i.

V„ mul˛umesc.

Dac„ altcineva dintre colegi dore∫te s„ participe la dezbateri generale?

Trecem la dezbaterea textelor proiectului de lege. Cu

- privire la titlu, v„ rog s„ observa˛i amendamentul 1. Este admis amendamentul ∫i este modificat titlul. Cu privire la art. 1 dac„ ave˛i obiec˛iuni? Comisia n-a

- avut amendamente.

- Votat textul ini˛iatorului.

- La art. 2 urm„ri˛i amendamentul 2.

Este admis amendamentul ∫i este modificat textul.

Vom supune, ca urmare a parcurgerii textelor acestui proiect, votului final mar˛i.

Propunerea legislativ„ privind declararea ca municipiu

- a ora∫ului Lupeni, jude˛ul Hunedoara.

Domnul deputat Rus a monopolizat toate declar„rile de ora∫. Mai sunt ora∫e Ón jude˛ul dumneavoastr„, nemunicipii? V„ mul˛umesc.

Mai l„sa˛i ∫i pentru legislatura urm„toare, sesiunea urm„toare.

V„ rog!

Este un jude˛ cu num„r mare de ora∫e.

Este o densitate mare de popula˛ie.

Stimate domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Ora∫ul Lupeni reprezint„ simbolul tradi˛iei istorice ∫i economice a V„ii Jiului. Av‚nd la origini un a∫ez„m‚nt monoindustrializat specializat Ón extragerea ∫i prepararea c„rbunelui, ora∫ul cunoa∫te ast„zi o recl„dire economic„ ∫i social„.

Atestat documentar Ónc„ din anul 1770, ca o a∫ezare cu o popula˛ie de peste 500 de persoane ∫i o colonie Ón expansiune, denumit„ B„rb„tenii de Sus, localitatea a reprezentat un refugiu permanent pentru locuitorii din fiara Ha˛egului Ón fa˛a marilor invazii, culmin‚nd cu cea turceasc„ din anul 1788.

Dezvoltarea localit„˛ii este determinat„ de descoperirea z„c„mintelor carbonifere ∫i de Ónceputul exploat„rii

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 104/15.IX.2003 acestora. Suport‚nd o perioad„ Óndelungat„ de colonizare, zona cunoa∫te Ón perioada interbelic„ cea mai puternic„ populare ∫i dezvoltare locativ„. Datorit„ pozi˛iei sale central-geografice Ón Valea Jiului, localitatea a constituit un permanent factor de echilibru ∫i coordonare pentru zonele Ónvecinate. Evenimentele legate de revolta minerilor din anii 1929 ∫i 1977 Ói consacr„ ora∫ului meritul de lider Ón opinia muncitoreasc„.

Œn anul 1860 se deschide prima ∫coal„ din localitate, Ón 1884 cea de-a doua, iar Ón 1912 primul spital. Construc˛ia, Óntre anii 1890 ∫i 1892 a c„ii ferate Simeria — Lupeni ofer„ zonei deschidere Ón valorificarea propriilor z„c„minte. Construc˛ia Fabricii de m„tase îV‚scoza Lupeni“ la Ónceputul secolului XX reprezint„ primul pas Ón diversificarea economic„ a localit„˛ii. Œn anul 1941 acestuia i-a fost oferit rangul de ora∫.

Ast„zi ora∫ul Lupeni reprezint„ elementele ∫i nivelul de dotare ∫i dezvoltare economico-social„ care Ól recomand„ ca pe o a∫ezare urban„ de interes deosebit, av‚nd o popula˛ie de 30.543 de locuitori, conform datelor provizorii de la ultimul recens„m‚nt.

Œn conformitate cu prevederile art. 3 alin. 1 din Legea nr. 351/2002 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului na˛ional — Sec˛iunea a 4-a — îRe˛eaua de localit„˛i”, popula˛ia a fost consultat„ Ón leg„tur„ cu trecerea localit„˛ii Lupeni la rangul de municipiu, Ón cadrul referendumului organizat Ón data de 28.07.2002.

Domnul pre∫edinte Oltean.

Domnule pre∫edinte,

Ca s„ Óncheiem seria ora∫elor transformate Ón municipiu din jude˛ul Hunedoara, comisia a Óntocmit un raport favorabil ∫i acestei propuneri legislative, apreciind c„ sunt Óndeplinite toate condi˛iile prev„zute de c„tre actele normative ce reglementeaz„ acest domeniu.

Drept consecin˛„, domnilor colegi, v„ rog s„ sus˛ine˛i ∫i dumneavoastr„ raportul comisiei.

Dac„, dintre colegi, dore∫te cineva s„ intervin„ Ón dezbateri generale? Nu sunt.

Trecem atunci la dezbaterea textelor proiectului de lege. La titlu, dac„ ave˛i obiec˛iuni cu privire la amendamentul pe care Ól propune comisia pentru u∫oara ameliorare ca tehnic„ legislativ„ a lui.

Este admis amendamentul, modificat titlul legii.

La art. 1 comisia n-a avut obiec˛ii. Dac„ ave˛i dumneavoastr„? Nu ave˛i.

Adoptat textul art. 1.

La art. 2 urm„ri˛i amendamentul 2.

Este admis amendamentul ∫i este modificat textul art. 2.

Am parcurs proiectul de lege, Ól vom supune votului final Ón ∫edin˛a de luni.

Un proiect am‚nat pentru c„ lipsea ini˛iatorul se refer„

- la Ónfiin˛area comunei V„c„reni, jude˛ul Tulcea. Rog autorul s„-l prezinte, ini˛iatorul mai exact.

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Grupul de deputa˛i care reprezint„ jude˛ul Tulcea sus˛in Ónfiin˛area comunei V„c„reni care apar˛ine actualmente de comuna Luncavi˛a, jude˛ul Tulcea.

Condi˛iile cerute de lege sunt Óndeplinite; de aceea, v„ rog s„ acorda˛i votul favorabil pentru Ónfiin˛area acestei comune.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Domnul pre∫edinte, domnul Oltean.

## Domnule pre∫edinte,

Raportul este favorabil. Rug„m plenul s„-l sus˛in„. V„ mul˛umesc.

Dac„ dintre dumneavoastr„ dore∫te cineva s„ participe la dezbateri?

V„ rog, domnule deputat!

Am observat c„ este o redenumire a acestei unit„˛i administrative care se reorganizeaz„, se redenume∫te V„c„reni, din numele unei alte comune componente.

Eventual, Ón onoarea cui s-a f„cut aceast„ redenumire?

Nu se redenume∫te. Satul V„c„reni apar˛ine comunei Luncavi˛a. Deci, prin divizare, r„m‚ne comuna Luncavi˛a ∫i se Ónfiin˛eaz„ comuna V„c„reni.

V„ mul˛umesc.

Titlul a r„mas acela∫i. Domnule Oltean,

La titlu nu a˛i avut amendament. Bun. Dac„ dumneavoastr„ ave˛i obiec˛ii la titlu? Adoptat Ón formula ini˛iatorului.

La art. 1 urm„ri˛i amendamentul 1. Nu sunt obiec˛iuni. Este admis amendamentul ∫i este modificat art. 1.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 104/15.IX.2003 La art. 2 nu sunt obiec˛iuni. Dac„ ave˛i dumneavoastr„? Nu sunt.

Votat textul ini˛iatorului.

La art. 3 urm„ri˛i amendamentul 2. Este admis amendamentul ∫i este modificat art. 3.

La art. 4 urm„ri˛i amendamentul 3. Dac„ ave˛i obiec˛iuni la amendamentul 3? Nu sunt.

Este admis amendamentul 3 ∫i se modific„ integral art. 4.

La art. 5 urm„ri˛i amendamentul 4.

Este admis amendamentul 4, este modificat art. 5. Am parcurs textele acestui proiect. Œl vom supune votului final mar˛i.

Urm„torul proiect, cel de la pct. 30, propunerea legislativ„ privind declararea ca municipiu a ora∫ului Gheorgheni.

Domnul Becsek, ini˛iatorul.

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Prima men˛iune documentar„ a localit„˛ii dateaz„ din anul 1332 cu ocazia conscrierii popula˛iei pentru dijma papal„. Treptat localitatea a devenit o a∫ezare important„, cu dreptul de a ˛ine dou„ iarmaroace anual. Œncep‚nd cu anul 1637, din ce Ón ce mai multe familii armene∫ti refugiate din Moldova se stabilesc Ón Gheorgheni, transform‚nd localitatea Óntr-un important centru comercial.

Œn cursul secolului al XVIII-lea a∫ezarea a devenit cel mai important centru economic din nord-estul Transilvaniei. Caracterul urban al localit„˛ii s-a concretizat prin evolu˛ia numeric„ a breslelor, a manufacturilor ∫i a companiilor comerciale.

Secolul al XIX-lea reprezint„ o nou„ etap„ de dezvoltare a a∫ez„rii de pe l‚ng„ p‚r‚ul Berchia. Apari˛ia corpora˛iilor micilor me∫te∫ugari de tip capitalist ∫i a fabricilor, dup„ anul 1880, a contribuit la crearea aspectului actual al centrului a∫ez„rii. Procesul de dezvoltare economic„ a continuat neÓntrerupt, astfel c„ la Ónceputul secolului XX Ón ora∫ erau 7 fabrici ∫i alte 360 de ateliere de produc˛ie. Acest proces s-a concretizat prin acordarea titlului de ora∫ Ón anul 1907.

Œn perioada de dup„ primul r„zboi mondial, ora∫ul ∫i-a p„strat importan˛a sa economic„, iar Óncep‚nd cu anul 1968 s-au construit numeroase fabrici ∫i s-a trecut la exploatarea mai eficient„ a resurselor balneare ∫i turistice.

Ora∫ul Gheorgheni Óndepline∫te principalii indicatori cantitativi ∫i calitativi de definire a municipiilor, prev„zu˛i Ón Legea nr. 351/2001.

Prin urmare, v„ rog s„ vota˛i proiectul de lege Ón forma propus„ de comisie.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Domnul Oltean.

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

™i aceast„ propunere legislativ„ a fost luat„ Ón dezbaterea comisiei cu foarte mult„ aten˛ie ∫i cu unanimitate de voturi s-a Óntocmit un raport favorabil, apreciindu-se c„ exist„ toate condi˛iile Óndeplinite pentru ca ora∫ul Gheorgheni s„ capete statutul de municipiu.

Drept consecin˛„, domnilor colegi, v-a∫ ruga s„ v„ exprima˛i un vot favorabil.

Fiindc„ se Óncheie aici seria de propuneri legislative care au vizat un alt statut pentru unele din localit„˛ile ˛„rii, mi-a∫ propune s„ fac o precizare, f„r„ s„ fiu acuzat de mali˛iozitate, ∫i anume c„ nici una din propunerile sus˛inute ast„zi aici nu au avut o sus˛inere guvernamental„ ∫i c„ fiecare propunere legislativ„, Ón sine, presupune cheltuieli financiare suplimentare, o dat„ ce actul normativ va intra Ón vigoare.

Cu toate acestea, domnul ministru Gaspar nu a solicitat nici retrimiterea la comisie, nici neadoptarea actului normativ. Deci, n-a f„cut trimitere la acte normative pe care le-a invocat atunci c‚nd a fost vorba de o propunere legislativ„ ce avea alt con˛inut. Am spus asta doar din dorin˛a de a sugera c„, atunci c‚nd sus˛inem o anumit„ prevedere legal„, s„ avem Ón vedere un tratament egal sau nediscriminatoriu al tuturor actelor normative ce vizeaz„ domeniul respectiv.

V„ mul˛umesc.

Domnule Tudor, v„ rog!

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Intr‚nd direct Ón subiect, asist de la un timp la o multitudine de propuneri de a transforma ora∫ele, cu diferite motiva˛ii, mai mult sau mai pu˛in justificate sau pertinente, Ón municipii.

Eu vreau s„ spun c„, spre necazul nostru, nu exist„ ni∫te criterii foarte stricte Ón ce const„ calitatea unui ora∫ de a fi ora∫ sau de a deveni municipiu sau comun„ de a deveni ora∫.

Din motiva˛iile pe care le am aici Ón fa˛„, Ón privin˛a propunerii de transformare a ora∫ului Gheorgheni Ón municipiu, eu re˛in, de fapt, urm„toarele: c„ s-a crescut economia dinamic — lucru valabil aproape pentru toate satele din ˛ar„ — ∫i c„ principalul argument pentru care se justific„ solicitarea Ón fa˛a Parlamentului este c„ Gheorghenii, ora∫ul, a adus un sentiment de nemul˛umire Ón r‚ndul localnicilor, c„ nu se transform„ Ón municipiu. Primul argument este c„ este o nemul˛umire.

Al doilea. C„ a devenit un important centru universitar. Dar acest important centru universitar, f„r„ s„ diminuez cu nimic meritele celor care sunt acolo — dar argumentarea ∫i justificarea trebuie analizat„ — au un singur colegiu, care apar˛ine de o filial„ a Universit„˛ii Babe∫-Bolyai din Cluj-Napoca ∫i care are ni∫te sec˛ii:

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 104/15.IX.2003 turism, topografie, mediu, rezerva˛ii naturale. Deci, cu un singur colegiu, cum pot s„ zic c„ este un important centru universitar Ón ˛ara noastr„, pentru c„ sunt ora∫e cu mult mai multe performan˛e universitare dec‚t acest singur colegiu.

Apoi, faptul c„ are 21.000 de cet„˛eni, la recens„m‚ntul anterior, c„ ultimul nu s-a finalizat. Se ∫tiu cifrele, dar nu se dau. Probabil c„ nu sunt oficiale! Ace∫ti 21.000 de cet„˛eni, ca argument, ar Ónsemna ca Ónc„ c‚teva zeci de ora∫e din ˛ar„ s„ devin„ municipii.

Eu v„ reamintesc urm„torul lucru: Ón Prahova, unde sunt deputat, exist„ numai dou„ municipii: C‚mpina ∫i Sinaia. C‚mpina — 45.000 de oameni, Sinaia peaproape. ™i nu mai vorbesc de for˛„ de alt„ natur„, care sunt mai mari dec‚t ale Gheorgheniului.

Œn acest fel, cu justific„rile acestea, jude˛ul Prahova, care este cel mai mare din ˛ar„, fa˛„ de jude˛ul Harghita,care este mult mai mult dec‚t jum„tate din el, ar trebui s„ aib„ vreo 20 de municipii. Nu ne putem juca cu asemenea propuneri numai pentru c„ unii dintre parlamentarii no∫tri din partidul de guvern„m‚nt sunt deputa˛i din acel jude˛, ci, sau poate c„ s-a c„zut de acord Ón protocolul de colaborare P.S.D.- U.D.M.R. ca s„ fie sus˛inut„ o asemenea propunere, ca U.D.M.R.-ul s„ c‚∫tige, Ón continuare, mai mul˛i aderen˛i, probabil ∫i din r‚ndul cet„˛enilor de etnie rom‚n„. N-am nimic Ómpotriv„, dar s„ fac„ ceva pentru ora∫ul Gheorgheni, nu s„ solicite din bugetul na˛ional fonduri suplimentare mult mai mari, pentru a transforma acest ora∫, care nu are Ónc„ Ón motiva˛iile date Ón proiectul de lege propus justificarea necesar„ pentru a deveni municipiu. Mai sunt Ónc„ multe alte argumente; urmeaz„ chiar ∫i alte propuneri Ón continuare, care sfideaz„ chiar logica. Ora∫e aproape de desfiin˛are, dup„ ce s-au desfiin˛at industriile din acel ora∫, ora∫e care au fost Ónjum„t„˛ite la popula˛ie sau, oricum, mult diminuate fa˛„ de anterior ∫i se propun pur ∫i simplu municipiu, numai pentru c„ suntem noi deputa˛i acolo, s„ ne facem un lobby important pentru viitoarele alegeri.

Stima˛i colegi,

Cer ∫i eu cuv‚ntul, pentru c„, de∫i nu mi s-a pronun˛at numele, c„tre mine s-a f„cut referire ∫i oricum aveam de g‚nd s„ iau cuv‚ntul, Ón cuno∫tin˛„ de cauz„.

Eu m-am referit la membrii U.D.M.R.

Nu, domnule pre∫edinte, nu pute˛i lua cuv‚ntul numai c‚nd vre˛i dumneavoastr„ s„ vi-l da˛i, c„ nici nou„ nu ni-l da˛i c‚nd vrem. Dumneavoastr„ nu ave˛i dreptul la replic„, pentru c„ eu nu v-am pronun˛at numele; m-am g‚ndit la cu totul altceva.

V„ mul˛umesc.

Stimate coleg,

Iau cuv‚ntul pentru c„ sunt conjude˛ean.

Lua˛i cuv‚ntul Ón replic„! Am Ón˛eles c„ v-am pronun˛at numele! Nu ave˛i dreptate!

Nu am pronun˛at numele nim„nui, nici m„car al domnului... Poate m-am referit la Domnia sa. Eu vreau s„ respecta˛i ∫i dumneavoastr„ cutuma pe care ne obliga˛i s„ o respect„m ∫i s„ v„ Ónscrie˛i Ón regula normal„ aici, ca atunci c‚nd ave˛i de luat cuv‚ntul s„ veni˛i aici, s„ spune˛i motiva˛ia pentru care lua˛i cuv‚ntul, ∫i care este incorect„ Ón cazul de fa˛„, ∫i s„ v„ trata˛i la fel ca noi. Eu a∫a fac la comisia mea de ap„rare. Atunci c‚nd iau cuv‚ntul ca pre∫edinte de comisie spun Óntr-un anume fel, c‚nd vreau s„-mi motivez justificarea mea spun acest lucru ∫i decad din calitatea de pre∫edinte ∫i pur ∫i simplu r„m‚n Ón calitatea de membru al comisiei, a∫a cum trebuie s„ face˛i ∫i dumneavoastr„, dac„ sunte˛i democrat.

V„ mul˛umesc.

Aceasta Ón replic„ la faptul c„ m-a˛i b„tut adineauri, f„r„ s„ ave˛i dreptate ∫i nu am acordat replic„ la ce mia˛i zis adineauri.

V„ mul˛umesc.

Pofti˛i!

V„ lini∫tesc, p‚n„ vine colegul meu. Stimate coleg,

Aveam de g‚nd s„ merg la tribun„, dar pentru c„ dumneavoastr„ era˛i cu spatele la cei care discut„, nu cred c„ mai e cazul s„ fac nici un comentariu.

Pofti˛i!

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 104/15.IX.2003

Cred c„ am dreptul la replic„, pentru c„, cu to˛ii a˛i auzit c„ la un moment dat antevorbitorul meu a pomenit numele grupului parlamentar.

Evident, aceast„ sus˛inere e cusut„ cu a˛„ alb„, mai ales c„ liderul acestui grup, adineauri, a sus˛inut, chiar a solicitat s„ fie considerat coini˛iatorul declar„rii ca municipiu a unui alt ora∫, care, crede˛i-m„, am rude Ón ambele, rude destul de apropiate, are cam aceea∫i m„rime ∫i se justific„ la fel s„ fie declarat municipiu, ca ∫i Gheorgheni.

Mai departe, s-a invocat un element referitor la posibilitatea de dezvoltare economic„ a acestui ora∫ care este, din contr„, una Ón descre∫tere, care nu s-a ridicat la un alt ora∫, poate pentru c„ nici unul nu era Ón jude˛ul Harghita, ci Ón jude˛ul Bihor ∫i Hunedoara.

Este clar o op˛iune a grupului pe care Ól reprezenta˛i; cred c„ astfel de discrimin„ri pe baz„ etnic„ nu se pot face Ón acest Parlament.

Mul˛umesc.

Domnul deputat Ciuperc„.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

N-a∫ vrea s„ r„m‚ne˛i cu impresia c„ exist„ o leg„tur„ direct„ Óntre rangul unor unit„˛i administrativteritoriale ∫i bugetul de stat. Reamintesc colegului deputat Tudor c„ aceast„ demnitate de unitate administrativteritorial„ municipal„ nu-i arog„ nici un fel de drepturi Ón plus Ón sistemul de echilibrare financiar„. Dimpotriv„, ridicarea Ón rang a localit„˛ilor Ónseamn„ o fiscalitate local„ mai ridicat„, deci o contribu˛ie a cet„˛enilor mai mare prin fiscalitatea local„ la bugetul local ∫i nici un sistem de echilibrare financiar„, prev„zut Ón legile bugetare anuale, Ón Legea bugetului, Ón Legea finan˛elor publice locale ∫i Ón Legea finan˛elor publice, nu arog„ nici un drept suplimentar municipiilor Ón ceea ce prive∫te sistemul de echilibrare bugetar„.

Cred c„ este Ón interesul ˛„rii s„ ridic„m condi˛iile de via˛„ de la nivel rural la nivel urban, iar acesta este aspectul de fond al problemei: condi˛ii de via˛„ urban„ ∫i celelalte aspecte ˛in‚nd de rangul localit„˛ii s„ r„m‚n„ la Óndem‚na cet„˛enilor ∫i la libera lor voin˛„.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Da˛i-mi voie s„-mi exprim ∫i eu punctul de vedere.

Vreau s„ v„ spun c„ n-am de g‚nd deloc s„ intru Ón tenta na˛ionalist„ care vrea s„ i se dea acestui proiect de lege, care nu are nimic din aceasta. Vreau s„-mi expun punctul de vedere ca unul care cunosc foarte bine acest ora∫, Ónc„ din copil„rie.

Este unul dintre cele mai str„vechi ora∫e din Transilvania, acest ora∫ a avut de foarte mult timp una din cele mai frumoase institu˛ii de Ónv„˛„m‚nt liceal, unde au Ónv„˛at al„turi rom‚ni ∫i maghiari, de˛ine unul dintre cele mai frumoase spitale, cu oameni care deservesc extraordinar pacien˛ii ∫i unul din ei a fost rom‚nul Onisei care a avut acolo un accident de munc„, chiar Óntr-o campanie electoral„. Este un nod de civiliza˛ie, nu numai de circula˛ie. Aici Óntotdeauna s-au Óntret„iat civiliza˛ia ardelean„ cu cea venit„ dinspre Moldova, prin Bicaz, ∫i vreau s„ v„ spun c„ este ∫i un model de convie˛uire Óntre cele dou„ etnii.

Este un ora∫ harnic, cu oameni extraordinari, e un ora∫ curat, a∫a cum sunt multe din ora∫ele harghitene ∫i din Ardeal, este un ora∫ unde industria n-a murit ∫i n-a murit ∫i din cauza preocup„rii, at‚t a edililor, c‚t ∫i a cet„˛enilor.

Iat„ de ce, din convingere ∫i nu pentru faptul c„ suntem parteneri cu cineva, eu cred c„ m„car atunci c‚nd vorbim de localit„˛ile noastre, de problemele care nu trebuie neap„rat s„ le d„m tent„ politic„, trebuie s„ avem puterea s„ fim obiectivi.

™i mai cred c„ trebuie s„ ne g‚ndim la un lucru: s-a spus aici despre o tentativ„, despre o ofensiv„ a ora∫elor mici, c„ o s„ ne cople∫easc„ ˛ara ∫i nu vom mai avea ora∫e.

Nu ∫tiu dac„ este o politic„ foarte bun„ s„ blochezi, practic, dorin˛a de progres a unei localit„˛i, s„ o ba˛i Ón cuie pentru totdeauna, pentru c„ nu vrei ca Óntr-un anumit jude˛ s„ existe posibilit„˛i de progres. Ar Ónsemna s„ ˛inem toate satele sate ∫i nu ∫tiu dac„ din partea unui partid politic n-au existat sau nu ∫tiu dac„ exist„ vreun partid politic care s„ nu fi avut c‚teva zeci de propuneri, fie pentru transformarea satelor Ón comune, fie pentru transformarea comunelor Ón ora∫e, fie pentru transformarea ora∫elor mici Ón municipii.

Haide˛i, stima˛i colegi, s„ abandon„m din c‚nd Ón c‚nd tentele na˛ionaliste ∫i s„ Óncerc„m s„ judec„m obiectiv.

**Domnul Augustin Lucian Bolca∫**

**:**

Dac„ Ómi da˛i cuv‚ntul pe probleme tehnice?

V„ rog!

Œn primul r‚nd, ∫i Ón nume personal ∫i Ón numele Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, vreau s„-mi exprim direct ∫i i-a∫ ruga pe colegii deputa˛i de zon„ s„ transmit„ Óntreaga noastr„ simpatie pentru locuitorii comunelor Gheorgheni ∫i Lacul Ro∫u, rom‚ni sau maghiari deopotriv„.

Ora∫e!

16 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 104/15.IX.2003

Va fi, se cere s„ fie ora∫.

Œn aceste condi˛ii, eu a∫ dori ∫i pornind de la aceste premise realiste pe care le-a cantonat ∫i domnul deputat Valer Dorneanu de la acest microfon, a∫ dori, Óns„, s„ analizez acest act ce vi se propune, tocmai pentru ca s„ fie realizat Ón parametrii corectitudinii.

Aici sunt dou„ probleme care sunt de ordin general. F„r„ nici o discu˛ie, avem o rezerv„ fa˛„ de aceast„ infla˛ie de declar„ri de comune ora∫e ∫i a∫a mai departe ∫i nu suntem prezum˛io∫i, ci afirm„m direct c„ de multe ori, pe acest num„r generic, se realizeaz„ o manevr„ nu numai propagandistic„, dar ∫i o manevr„ de cantonare administrativ„, Ón vederea viitoarelor alegeri, a partidului de guvern„m‚nt. Este un lucru cunoscut, dar trebuie s„-l apreciem de la caz la caz.

Œn al doilea r‚nd, da˛i-mi voie s„ m„ adresez direct domnului deputat Valer Dorneanu. Spre deosebire de al˛ii, tezele na˛ionaliste nu le vom abandona niciodat„, pentru c„ viitorul acestui popor rom‚n este teza fundamental„ dup„ care urm„rim absolut orice obiectiv Ón activitatea noastr„ parlamentar„.

Dac„ unii le abandoneaz„, este Ón func˛ie de demnitatea lor ∫i Ói prive∫te. Cum se spune Ón Biblie: nu noi Ói judec„m!

Œn ceea ce prive∫te observa˛iile mele pur tehnice, vreau s„ v„ spun c„, din p„cate, nu se poate supune la vot acest proiect de lege, av‚nd Ón vedere c„ el se bazeaz„ pe un recens„m‚nt fals.

V„ rog s„ urm„ri˛i centralizatorul acestui recens„m‚nt care vi s-a Ónf„˛i∫at ∫i s„ constata˛i c„ exist„ centralizate nou„ circumscrip˛ii sau sec˛ii de votare, cu num„r de persoane Ónscrise, variabil de la 2.610 la 79, dar la Sec˛ia de votare nr. 9 nu exist„ nici o persoan„ Ónscris„ Ón list„ pentru referendum, de∫i la aceast„ sec˛ie de votare apar 60 de voturi pentru.

Categoric c„ ne afl„m Ón prezen˛a unui act care nu poate s„ fundamenteze o lege. Poate am fost dur spun‚nd c„ este fals, dar am inclus Ón no˛iunea de _fals_ ∫i o gre∫eal„ neverificat„ de cei care au depus acest centralizator.

Œn aceste condi˛ii, solicit retrimiterea la comisie, ca s„ ni se Ónf„˛i∫eze adev„ratele rezultate ale unui alt referendum. Nu este vorba de o gre∫eal„ pe care noi o putem corecta din goana condeiului aici, este un act.

Domnul Ioan Oltean.

V„ rog s„ v„ referi˛i ∫i la condi˛iile de ansamblu pe care trebuie s„ le Óndeplineasc„ un municipiu ∫i dac„ dumneavoastr„ a˛i verificat excep˛ia ridicat„ cu privire la corectitudinea recens„m‚ntului.

## **Domnul Ioan Oltean:**

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Este necesar s„ precizez c„ schimbarea statutului juridic a unei localit„˛i din comun„ Ón ora∫, din ora∫ Ón municipiu este foarte bine reglementat„ prin Legea nr. 351/2001 privind planul de amenajare a teritoriului na˛ional, Sec˛iunea a 4-a — îRe˛eaua de localit„˛i”.

Orice fel de schimbare a statutului juridic nu se poate face dec‚t cu respectarea strict„ a tuturor prevederilor ∫i a tuturor condi˛iilor impuse de aceast„ lege, prevederi care se coroboreaz„ cu cele ale Legii nr. 3/2000 privind organizarea ∫i desf„∫urarea referendumului.

Atunci c‚nd am fost sesiza˛i cu aceast„ propunere legislativ„, ea n-a fost depus„ Ón dezbaterea comisiei p‚n„ n-am verificat dac„ aceste criterii sunt Óndeplinite.

A∫ vrea s„ precizez c„ doar criteriul de popula˛ie este singurul pe care aceast„ propunere legislativ„ nu-l Óndepline∫te, Óns„ comisia a apreciat, lu‚nd Ón analiz„ to˛i factorii determinan˛i, c„ acest criteriu nu poate fi de natur„ a Ómpiedica nesus˛inerea schimb„rii statutului juridic al acestei localit„˛i.

A∫ vrea s„ precizez, de asemenea, c„ Lacul Ro∫u este o localitate care face parte din localit„˛ile componente ale ora∫ului Gheorgheni, conform Legii nr. 2/1968. Œn consecin˛„, nu poate fi vorba de Ónc„lcarea prevederilor legale Ón vigoare.

De asemenea, Ón ce prive∫te rezultatele referendumului la Sec˛ia de votare nr. 9, pe care domnul deputat Bolca∫ a invocat-o ca fiind ilegal„, datele care sunt la dosarul acestei propuneri legislative ∫i pe care noi le-am luat Ón calcul sus˛in c„ pe listele de referendum au fost Ónscrise la aceast„ sec˛ie de votare 70 de persoane; toate 70 au participat ∫i au votat...

## **Domnul Marcu Tudor**

**:**

O linie tras„!

La mine nu este tras„ nici un fel de linie... Din care: 60 de voturi valabil exprimate, 10 voturi nule.

Pofti˛i centralizatorul! Este linie?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 104/15.IX.2003

Œn centralizator este linie, eu am, Óns„, procesul-verbal Óncheiat la Sec˛ia de votare nr. 9, semnat, ∫tampilat, parafat, din care rezult„ c„ au existat persoane ce s-au prezentat la vot ∫i au votat Ón consecin˛„.

Din aceste considerente, comisia a apreciat c„ nu exist„ elemente care s„ Ómpiedice sus˛inerea acestei propuneri legislative ∫i raportul pe care l-a Óntocmit a fost unul favorabil. Eu nu pot dec‚t s„ men˛in acest punct de vedere al comisiei ∫i s„ v„ rog, domnilor colegi, s„-l sus˛ine˛i ∫i dumneavoastr„.

V„ mul˛umesc.

c„ noi suntem vinova˛i ∫i nu Domnia sa, care a fost superficial Ón Óntocmirea acestor documente. V„ mul˛umesc.

V„ rog, domnule pre∫edinte Oltean!

## **Domnul Ioan Oltean:**

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor colegi,

A intra Óntr-o discu˛ie cu domnul deputat Tudor Ónseamn„ pierdere de timp, evident.

## **Domnul Marcu Tudor**

**:**

## **Domnul Marcu Tudor**

**:**

Domnule pre∫edinte, 10 secunde!

Ave˛i cuv‚ntul!

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Dumneavoastr„ a˛i fost de acord s„ ne l„murim pu˛in cu criteriile Ón care se pot Ónscrie ora∫ele pentru a c„p„ta statutul de municipiu ∫i a∫a g‚ndeam c„ trebuie s„ r„spund„ ∫i domnul pre∫edinte. Din p„cate, Domnia sa ori n-a Ón˛eles c„ noi vrem ca aceste principii c‚t de c‚t s„ fie explicate ∫i nu s„ afirme c„ le-a Óndeplinit — c„ aceasta ∫tiam ∫i noi, dup„ prima expunere de motive — ∫i Ón al doilea r‚nd vreau s„-i fac observa˛ia domnului pre∫edinte de comisie c„ Domnia sa a fost superficial c‚nd a Óntocmit actele. Noi avem ni∫te acte cu ni∫te date, iar Domnia sa are un proces-verbal cu totul altele. A∫a de superficial se lucreaz„ la aceast„ comisie? P„i bineÓn˛eles c„ trebuie criticat! ™i Ón condi˛iile acestea, nu putem fi de acord cu discu˛ii Ón bun„ cuno∫tin˛„ de cauz„.

Solicit pe domnul pre∫edinte de comisie s„ explice, pentru c„ eu am o nel„murire. Nu sunt un om priceput Ón administra˛ia public„ ∫i local„, recunosc, am alt statut de studii superioare, dar atunci c‚nd se dau cifrele acelea Ón expunerea de motive: c„ are at‚ta produc˛ie, c„ are at‚ta venit na˛ional pe cap de locuitor, c„ are at‚tea performan˛e economice, Ón ce limit„ se Ónscriu, dac„ Domnia sa zice c„ sunt foarte clar... Adic„, ne-a ∫i persiflat pu˛in, pe mine!... foarte clar delimitate Ón legea aceea... Dac„ sunt foarte clar, s„ ni le explice, c‚t de c‚t, aici, nu s„ spun„ c„ se Óndeplinesc.

™i Ónc„ ultimul. Acel criteriu al popula˛iei este foarte important. Eu l-am invocat primul. Œn condi˛iile acestea, dac„ o comisie ca a Domniei sale poate spune c„ multe ora∫e din jude˛ul Prahova — s„ revin la acesta, c„ Ól ∫tiu mai bine — Óndeplinesc criteriul popula˛iei, din acele criterii prev„zute de legea pe 2001, atunci vin ∫i eu imediat ∫i mai fac vreo zece municipii.

Dar, eu socotesc c„ Domnia sa trebuie s„ ne l„mureasc„ asupra tuturor acestor probleme, nu s„ le b„lm„jeasc„ pu˛in aici, ca s„ induc„ pu˛in un sentiment

Drept la replic„!

Eu, Óns„, Ómi pot permite s„-i pun la dispozi˛ie toat„ documenta˛ia pe care comisia a avut-o Ón vedere atunci c‚nd a analizat aceast„ propunere legislativ„. Mi se pare absolut inutil ca eu s„ plictisesc o Óntreag„ sal„ cu informa˛ii pe care Domnia sa nu le cunoa∫te. Poate s„ pun„ m‚na pe carte ∫i s„ citeasc„.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

V„ rog s„ respecta˛i regulamentul!

**Domnul Marcu Tudor**

**:**

Una m„car s„ spun„!

## **Domnul Ioan Oltean:**

Pe de alt„ parte, vreau s„ Ói amintesc domnului deputat Tudor ∫i colegilor d‚nsului c„ doar Ón urm„ cu o jum„tate de or„ Ón dezbaterea plenului a fost o alt„ propunere legislativ„ a c„rei asem„nare cu aceasta este aproape total„. La vremea respectiv„ nu numai c„ nu a contestat, ci a venit ∫i a sus˛inut propunerea respectiv„. Iat„ modul de ac˛iune al unor deputa˛i ∫i lipsa total„ de informare ∫i de bun„-credin˛„.

Domnule pre∫edinte,

V„ asigur pe dumneavoastr„ ∫i pe to˛i colegii c„ la nivelul Comisiei pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic nu se manifest„ superficialitate atunci c‚nd este vorba de analiza unui act normativ.

La nivelul acestei comisii sunt oameni care au lucrat Ón administra˛ie public„ ∫i care au o preg„tire adecvat„. Sunt oameni care nu au lucrat Ón armat„, ci au lucrat Ón administra˛ia public„ efectiv ∫i Ó∫i pot permite s„ aib„ un punct de vedere autorizat.

Nu mi-a∫ putea permite s„ vin Ón fa˛a dumneavoastr„ pentru a sus˛ine o propunere legislativ„ sau un raport at‚ta timp c‚t nu am convingerea ferm„ c„ propunerea sau raportul reflect„ realitatea ∫i sunt Óntru totul Ón consens cu actele normative Ón vigoare.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Marcu Tudor**

**:**

V„ rog, domnule pre∫edinte! Drept la replic„!

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 104/15.IX.2003

## **Domnul Valer Dorneanu:**

V-a pomenit numele domnul Oltean?

## **Domnul Marcu Tudor**

**:**

Da.

Pofti˛i!

V„ mul˛umesc, ∫i v-a∫ ruga s„ fi˛i ∫i dumneavoastr„ atent la ceea ce discut„m, cum suntem ∫i noi. Altfel, ∫tia˛i c„ mi-a pronun˛at numele de dou„ ori, ba chiar ∫i dup„ aceea, Óntr-un context de fraz„.

Eu vreau s„ Ói solicit domnului pre∫edinte de comisie s„ Ó∫i cear„ scuze asupra jignirii pe care mi-a adus-o. Rareori m„ jigne∫te cineva. ™i numai c‚nd cineva m„ sup„r„ m„ manifest ca ast„zi, dup„ ce domnul Dorneanu m-a taxat nemeritat chiar la Ónceputul ∫edin˛ei.

Domnule pre∫edinte de comisie,

Din p„cate nu v„ re˛in numele, ∫i aici eu sunt vinovat, v„ solicit s„ Ómi acorda˛i scuzele dumneavoastr„ pentru c„ dumneavoastr„ mi-a˛i spus c„ o discu˛ie cu mine este pierdere de timp.

Din p„cate, cu dumneavoastr„ este pierdere de timp, ∫i eu nu v„ voi da scuze ∫i dac„ mi le ve˛i cere, pentru c„, din nou, revenind aici, la comisie, nu a˛i Óndeplinit cerin˛a domnului pre∫edinte, de a ne explica m„car un criteriu. A˛i spus c„ noi suntem profesioni∫ti, ∫i am constatat c„ se Óndeplinesc ∫i sunt multe ∫i eu sunt de vin„ c„ nu cunosc Legea administra˛iei publice locale Ón acest domeniu. Recunosc, fiind, Ón via˛a mea, cercet„tor ∫tiin˛ific, inginer electronist ∫i alte func˛ii, c„ nu cunosc multe legi. Pe cele pe care nu le cunosc le citesc. De altfel, nici m„car matematic„ nu cunosc c‚t a∫ vrea, nici inginerie c‚t a∫ vrea, acesta nefiind un motiv de ru∫ine, pentru c„ cine spune c„ cunoa∫te foarte multe, acela chiar c„ nu cunoa∫te nimic. Cazul Ón spe˛„ al domnului pre∫edinte de comisie.

Deci, domnule pre∫edinte, a˛i venit ∫i ne-a˛i repetat aceea∫i treab„: c„ sunte˛i profesioni∫ti ∫i s„ v„ credem pe cuv‚nt. Dar noi v„ rug„m, de dou„ ori eu, o dat„ pre∫edintele, ∫i sunt convins c„ ∫i restul colegilor no∫tri — a∫tept„m s„ ne explica˛i m„car un criteriu Óndeplinit. De ce le Óncurca˛i a∫a pe toate?

Ca atare, domnule pre∫edinte, v„ rog s„ Ói acorda˛i timpul necesar domnului pre∫edinte de comisie pentru a-mi oferi scuzele pe care le solicit.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stima˛i colegi,

Trecem la dezbaterea asupra textelor proiectului de lege.

La titlul proiectului dac„ ave˛i obiec˛iuni. Nu sunt. Votat titlul, potrivit amendamentului comisiei.

La cuprinsul articolului unic, v„ rog s„ urm„ri˛i amendamentul de la pct. 2.

## **Domnul Augustin Lucian Bolca∫**

**:**

M„ scuza˛i, domnule pre∫edinte! O problem„ de procedur„.

V„ rog!

S-au f„cut dou„ propuneri care vizeaz„ acela∫i obiectiv: retrimiterea la comisie a acestui proiect de lege.

Cred c„ este normal s„ pune˛i mai Ónt‚i la vot aceste propuneri, iar, dup„ aceea, eventual dac„ este cazul, s„ se mai treac„ la discutarea amendamentelor.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Ave˛i dreptate, s-a f„cut o asemenea propunere, pe care o

**:**

Coali˛ia!

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Domnule Tudor,

A∫a cum dumneavoastr„ cere˛i la toat„ lumea s„ v„ cear„ scuze, eu cred c„ dumneavoastr„ va trebui ca dou„ zile s„ v„ cere˛i scuze de c‚te ori interveni˛i.

## **Domnul Marcu Tudor**

**:**

Dar pe cine am jignit?! Nu v-am jignit cu nimic! Am spus îcoali˛ia“.

Eram Ón timpul votului, ∫i v„ rog s„ v„ p„stra˛i reac˛iile emo˛ionale pentru alt„ dat„.

- 42 de voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri? Nu sunt.

Propunerea s-a respins cu 42 de voturi Ómpotriv„ ∫i 20 de voturi pentru.

V„ rog s„ observa˛i c„ la amendamentul de la pct. 2 comisia propune desp„r˛irea Ón dou„ a articolului unic.

Art. 1, pe care Ól g„si˛i la amendamentul de la pct. 2. Dac„ ave˛i obiec˛iuni?

Admis Ón totalitate.

Art. 2, pe care Ól g„si˛i la amendamentul de la pct. 3. Dac„ ave˛i obiec˛iuni la amendamentul de la pct. 3? Nu. Adoptat Ón unanimitate.

- V„ rog s„ constata˛i c„ am parcurs proiectul de lege,

pe care Ól vom supune votului final Ón ziua de mar˛i.

- Proiectul Legii privind modificarea ∫i completarea

- art. 41 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului

- nr. 60/2001 privind achizi˛iile publice. Lege organic„. Domnul ministru Gaspar.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 104/15.IX.2003

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Proiectul de lege pe care Guvernul Ól supune spre dezbatere ∫i adoptare Camerei Deputa˛ilor prive∫te modificarea ∫i completarea art. 41 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 60/2001 privind achizi˛iile publice.

Œn esen˛„, modificarea acestui text se refer„ la natura pre˛ului Ón func˛ie de durata contractului Ón curs de derulare.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat ∫i, de asemenea, a fost avizat favorabil de comisia sesizat„ Ón fond, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, ∫i de c„tre Consiliul Legislativ.

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

V-a∫ ruga s„ adopta˛i proiectul de lege Ón forma adoptat„ ∫i de c„tre Senat.

Domnul Bleotu, din partea Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

La Óntocmirea raportului s-a avut Ón vedere avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i ∫i al Consiliului Legislativ.

Œn urma examin„rii proiectului Legii privind modificarea ∫i completarea art. 41 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 60/2001 privind achizi˛iile publice, comisia a hot„r‚t cu unanimitate de voturi trimiterea lui spre dezbatere ∫i adoptare Ón plenul Camerei Deputa˛ilor Ón forma adoptat„ de Senat Ón ∫edin˛a din 12 iunie 2003. V„ mul˛umesc.

Dac„ dore∫te cineva s„ participe la dezbateri generale.

Trecem la dezbaterea textelor proiectului de lege Ón formula adoptat„ de Senat.

La titlu dac„ ave˛i obiec˛iuni.

Votat Ón unanimitate.

La cuprinsul articolului unic dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu ave˛i.

Votat Ón unanimitate.

Œn aceste condi˛ii, vom supune proiectul de lege votului final Ón ziua de mar˛i.

Pct. 32: propunerea legislativ„ pentru completarea art. 50 lit.e) din Codul muncii.

Doamna pre∫edinte Smaranda Dobrescu.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Ne confrunt„m cu o propunere legislativ„ de completare a unui articol din Codul muncii pe care Comisia pentru munc„ ∫i protec˛ie social„ a aprobat-o.

Este vorba de punerea de acord a prevederilor Codului muncii cu prevederile Legii nr. 161/2003 Ón privin˛a accept„rii posibilit„˛ii de nesuspendare a contractului de munc„ Ón anumite cazuri. Œn spe˛„, este vorba de func˛iile de demnitate public„ care pot Óndeplini Ón acela∫i timp ∫i diferite activit„˛i didactice.

Deci, pentru a pune de acord aceste deziderate introduse prin Legea nr. 161/2003, a fost necesar„ aceast„ modificare a Codului muncii, pe care comisia v„ propune s„ o adopta˛i.

Dac„ dore∫te cineva s„ intervin„ la dezbateri generale? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege, care cuprinde un singur punct.

La titlul acestuia dac„ ave˛i obiec˛iuni.

Doamna pre∫edinte Dobrescu, v„ rog s„ veni˛i pu˛in. La cuprinsul unicului articol al acestei propuneri legislative dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu.

Votat Ón unanimitate.

Vom supune aceast„ propunere legislativ„ votului final Ón ziua de mar˛i, av‚nd Ón vedere ∫i faptul c„ este lege organic„.

Pct. 33: propunerea legislativ„ pentru modificarea Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat.

Doamna Smaranda Dobrescu, autoarea propunerii. Pofti˛i!

Sunt autoarea propunerii legislative Ómpreun„ cu colegul meu, domnul deputat Ovidiu Cameliu Petrescu.

Prin prezenta propunere legislativ„ v„ propunem modificarea Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat.

Œn cuprinsul acestei legi exist„ dou„ articole — art. 48 lit.a) ∫i art. 79[1] lit.a) — care prev„d actualizarea sau recalcularea pensiei av‚nd Ón vedere func˛ia gradului avut Ón momentul trecerii Ón rezerv„, ∫i nu func˛ia efectiv Óndeplinit„ de c„tre persoana Ón cauz„.

Œn mod practic, urmare a acestor prevederi, au existat ∫i exist„ situa˛ii c„ func˛ia Óndeplinit„ este o func˛ie corespunz„toare unui grad mai mare dec‚t cel de˛inut de un cadru militar Ón momentul pension„rii. Spre exemplu, un cadru militar cu gradul de colonel putea sau poate Óndeplini o func˛ie corespunz„toare gradului de general.

La aplicarea Legii nr. 164 au fost defavoriza˛i ∫i lipsi˛i de drepturile ce li se cuvin to˛i acei pensionari militari care, la trecerea Ón rezerv„, se aflau Ón situa˛ia de mai sus, recorelarea pensiilor f„c‚ndu-se prin actualizarea soldei func˛iei gradului avut la acel moment, ∫i nu a soldei corespunz„toare func˛iei Óndeplinite efectiv.

Drept urmare, pentru Ónl„turarea acestor inechit„˛i izvor‚te din aplicarea unei baze de calcul diferite, propunem prin aceast„ propunere legislativ„ s„ modific„m cele dou„ articole, Ón sensul modific„rii bazei de calcul aplicabile la recorelarea pensiilor militare, urm‚nd ca baza de calcul s„ fie aceea∫i Ón ambele momente, ∫i al

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 104/15.IX.2003 trecerii Ón rezerv„ ∫i al recorel„rii, iar aceast„ baz„ s„ cuprind„ toate elementele, respectiv ∫i solda func˛iei Óndeplinite efectiv Ón momentul pension„rii.

Men˛ion„m c„ avem punctul de vedere favorabil al Comisiei pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„. Œn acela∫i timp, avem un punct de vedere favorabil din partea Ministerului Ap„r„rii Na˛ionale, ∫i ni s-a sugerat, propunere de care am ∫i ˛inut seama, ca prevederile acestei propuneri legislative s„ intre Ón vigoare dup„ momentul termin„rii actualului proces de recorelare a pensiilor militare aflat Ón derulare ∫i hot„r‚t prin hot„r‚re de Guvern.

Doamna pre∫edinte,

V„ rog s„ veni˛i ∫i s„ m„ l„muri˛i asupra unui lucru. Stima˛i colegi,

S-a f„cut confuzie Óntre dou„ proiecte — unul de respingere ∫i unul de trimitere.

V-a∫ ruga s„ Ón˛elege˛i c„, nefiind cel„lalt ini˛iator care a semnat propunerea, doamna Smaranda Dobrescu este pus„ Ón situa˛ia s„ sus˛in„ ∫i proiectul ∫i raportul.

S„ Ói d„m totu∫i credit av‚nd Ón vedere verticalitatea

- ∫i obiectivitatea Domniei sale.

Œi dau cuv‚ntul doamnei Smaranda Dobrescu.

## Stima˛i colegi,

V„ asigur c„ Ómi displace dubla postur„, mai ales c‚nd aveam un coini˛iator, care nu a putut s„ vin„ ast„zi.

Stima˛i colegi,

Aceast„ propunere a fost acceptat„. Comisia propune plenului aprobarea propunerii legislative, Óntruc‚t ea este necesar„ Ómbun„t„˛irii cadrului legislativ existent referitor la pensiile militare de stat.

V„ mul˛umesc.

Dac„ dore∫te cineva s„ participe la dezbateri. Da. Domnul Tudor.

Pofti˛i!

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

A∫ vrea s„ v„ solicit pu˛in aten˛ia, pentru c„ vreau s„ pun Ón ordinea fireasc„ a lucrurilor acest proiect de lege. Eu socotesc c„ este un proiect bun. A fost f„cut de doamna Dobrescu ∫i de domnul Ovidiu Petrescu dup„ 3 ani, dup„ ce a fost votat„ Legea privind recorelarea pensiilor. Aceast„ lege a fost dat„ Ón fond la Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„. Eu am condus lucr„rile Ón perioada aceea.

La unul din articole am avut un amendament care era exact acest proiect de lege, pentru c„ era evident c„ se f„cea o discrepan˛„ foarte mare Óntre ofi˛erii care aveau func˛ia de general, unii de general de divizie, ∫i cei care aveau gradul de colonel av‚nd Ón subordine generali. Acesta este chiar cazul meu, dar nu pentru aceasta am f„cut propunerea, ci pentru c„ am fost aten˛ionat de to˛i colegii mei, deoarece diferen˛a de calcul din pensie ˛inea cont numai de func˛ia maxim„ corespunz„toare gradului cu care ie∫i la pensie, colonel cu func˛ia de colonel la maxim, ∫i nu ∫i de func˛ia de general. Diferen˛a era mare, ∫i era nevoie de mult mai mul˛i bani de la buget.

Mi s-a replicat de c„tre ministrul ap„r„rii na˛ionale de atunci, care a participat la ∫edin˛„, ∫i nu dau nume de nici un fel, dar v„ g‚ndi˛i ∫i dumneavoastr„ cine a fost ∫i cine este, c„ a fost aten˛ionat de c„tre subordona˛ii Domniei sale c„ un astfel de calcul solicit„ ani de zile comisiilor care se ocup„ cu asemenea calcule, deoarece dosarele unor ofi˛eri care au ie∫it la pensie Ón anii ’40, ’50 se g„sesc, Ón c‚teva luni, cu greutate, ∫i nu mai spun c„ se adun„ de ordinul sutelor de mii. Rezolvarea lor era imposibil„.

Astfel, premierul de atunci m-a rugat Ón nume personal, chiar la Domnia sa Ón birou, s„ renun˛ la acest amendament pentru c„ este imposibil de aplicat Ón acea perioad„, Domnia sa dorind ca acest proiect de lege s„ fie votat Ón data de 15 martie a acelui an, acum 3 ani. Eu am fost de acord pentru c„, dec‚t deloc, mai bine, c‚t de c‚t, se f„cea corelarea pensiilor, func˛ie chiar ∫i numai de grad. Numai c„, Óntre timp, ministrul de atunci al finan˛elor, la Óntrebarea mea, Ón urma solicit„rilor multor ofi˛eri din Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale, ∫i Ón rezerv„ ∫i Ón retragere, de ce nu li se aplic„ aceast„ recorelare, mi-a spus: îDomnule Tudor, dac„ ave˛i dumneavoastr„ bani, da˛i-le! Eu nu am bani!“ Am spus: îDar primul-ministru m-a rugat s„ fac astfel Ónc‚t s„ ias„ acest proiect de lege pe 15 martie ∫i s„ se aplice de la 1 aprilie.“, la care d‚nsul a spus: îS„ v„ dea bani domnul primministru!“ De atunci, nu au mai primit ofi˛erii bani nici m„car pentru corelarea aceea func˛ie numai de grad, nu ∫i de func˛ie, ∫i s-a f„cut o defalcare cu c‚te 10-15% pe an p‚n„ la sf‚r∫itul acestei legislaturi, al acestui mandat al partidului de guvern„m‚nt, care trebuia s„ gestioneze astfel fondurile Ónc‚t din primul an s„ coreleze pensiile Ón a∫a fel Ónc‚t o pensie anterioar„ s„ fie egal„ cu pensia de moment Ón acelea∫i condi˛ii. Ar fi fost nevoie de o dublare, de o triplare, uneori chiar de o m„rire de patru ori a pensiei unora din anii ’50, ’60.

Domnul Bahrin, dup„ care va lua cuv‚ntul doamna Smaranda Dobrescu.

## **Domnul Dorel Bahrin:**

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Nu aveam de g‚nd s„ iau cuv‚ntul, dar m-a mirat atitudinea colegului meu de la Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„, domnul vicepre∫edinte Marcu.

Eu m„rturisesc c„ am primit Ón audien˛„ toate asocia˛iile ofi˛erilor Ón rezerv„ care au ridicat problema pus„ Ón discu˛ie de doamna pre∫edinte.

Am f„cut-o ∫i eu ca propunere, dar am g„sit-o la caset„ deja f„cut„ ∫i Ónaintat„ ∫i am retras-o tacit. Deci, mi se pare, totu∫i, exagerat s„ se spun„ îpoliticianism“ sau c„ cineva are interes, at‚t timp c‚t toate organiza˛iile au cerut ∫i au justificat, ∫i eu cred c„ este o solicitare just„ ∫i chiar pertinent„.

Mul˛umesc.

## **Domnul Marcu Tudor**

**:**

Drept la replic„!

**Domnul Anton Mi˛aru**

**:**

Ce nu v„ convine?!

Domnule Tudor,

V-a∫ ruga s„ nu confunda˛i Parlamentul cu plutoanele pe care le-a˛i condus dumneavoastr„!

Nu am condus plutoane, am condus regimente, iar ultimele func˛ii au fost de divizii. E mare diferen˛„, de 20 de ori, ce 20 de ori, de c‚teva sute de ori mai mult dec‚t sunt Ón sala asta, pe care zice˛i dumneavoastr„ c„ o conduce˛i. Dar s„ l„s„m asta.

Domnule Bahrin,

Eu cred c„ nu a˛i Ón˛eles nimic din ce am zis. Sigur c„ aceasta este o dorin˛„ a tuturor ofi˛erilor Ón rezerv„ ∫i Ón retragere, Ónc„ de pe vremea lui Ceau∫escu, fiindc„ aceast„ discrepan˛„ se p„streaz„ nu de acum. E greu de dus la Óndeplinire, eu nu contest asta, foarte greu pentru orice Guvern, nu pentru actualul Guvern. Practic este aproape imposibil, pentru c„ sunt sute de mii de oameni care au salarii, pensii ∫i care trebuie s„ primeasc„, unii, de patru ori mai mari pensiile. Nu vor fi fonduri, dec‚t dac„ vom fi mai boga˛i. Dorin˛a e uria∫„, ∫i nu de acum, ∫i, hai s„ zic, ultimii 3 ani, dar eu v-am exprimat tocmai dorin˛a lor de acum 3 ani. Problema a fost c„ nu li s-a acceptat. Se accept„ acum pentru aplicarea viitoare. √sta e politicianismul! Œnseamn„ c„ nu a˛i Ón˛eles ∫i Ómi pare r„u.

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 104/15.IX.2003

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Dac„ d‚nsul ar fi spus ce spune˛i dumneavoastr„, a˛i fi prezentat scuze, adic„ v-a˛i cere scuze. Œi face˛i pe to˛i c„ nu Ón˛eleg, superficiali ∫i, pe urm„, le cere˛i scuze.

A∫ ruga ∫eful Grupului parlamentar s„ examineze, Ól rog, cu toat„ seriozitatea, modul tenden˛ios ∫i provocator pe care Ól adopt„, Óntotdeauna, domnul deputat Tudor.

## **Domnul Marcu Tudor**

**:**

Dumneavoastr„ de c‚te ori spune˛i c„ nu Ón˛elege˛i ceva?! A∫a am spus ∫i eu c„ nu am Ón˛eles.

Am spus Ón general, nu v-am spus dumneavoastr„ c„ nu Ón˛elege˛i nimic.

Doamna deputat Smaranda Dobrescu.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Œntr-o ultim„ discu˛ie avut„ ast„zi cu colegii de la Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale, care se tem de un anumit echivoc Ón formularea art. 48 alin. 1 lit.a), v„ propun s„ fi˛i de acord cu ad„ugarea unei clarific„ri, pur ∫i simplu a unei clarific„ri, ∫i anume: îCadrele militare pot opta pentru baza de calcul cea mai avantajoas„ luat„ Ón considerare la calculul pensiei“. Deci fie se ia Ón considerare func˛ia, fie gradul, baza de calcul care este cea mai avantajoas„, aceea s„ reprezinte baza pentru constituirea pensiei.

Nu g„sesc treaba asta cu îare dreptul s„ opteze“.

O dat„ Ón plus, da˛i-mi voie s„ regret, ∫i eu, acuzele de îpoliticianism“.

Œn primul r‚nd, Ón decembrie 2002 a fost depus„ aceast„ propunere legislativ„, urmare a unor interven˛ii puternice din partea tuturor organiza˛iilor de rezervi∫ti, dar ∫i Ón virtutea angajamentului guvernamental de recorelare a pensiilor militare. Dac„ primul tronson, prima tran∫„ de recorelare este Ón curs de desf„∫urare ∫i tinde s„ egalizeze mediile pensiilor rezervi∫tilor din diferi˛i ani de pensionare, cu pensie stabilit„ Ón diferi˛i ani de pensionare, atunci aceast„ propunere legislativ„ vine s„ Óndeplineasc„ al doilea deziderat al recorel„rii, ∫i anume s„ nu influen˛eze func˛ia Ón m„sur„ mai mare cuantumul pensiei, dec‚t gradul, ∫i invers, c„ au existat ∫i cazuri de acest fel.

Deci, dac„ noi am fost acuza˛i de politicianism, c‚nd am m„rit pensiile, am dublat pensiile agricultorilor, de∫i era un angajament guvernamental din anii 2000, dac„ suntem acum, de asemenea, Ónvinui˛i de politicianism, conform Óndeplinirii unui angajament guvernamental Ónt‚mpl„tor venit pe cale de propunere legislativ„, dac„ vom fi acuza˛i de politicianism pentru m„rirea aloca˛iilor de copii, care urmeaz„ s„ apar„, ∫i pentru orice alte presta˛ii sociale, atunci da˛i-mi voie, stima˛i colegi, s„ v„ Óntreb: nu cumva dori˛i s„ stop„m orice ini˛iativ„ Ón domeniul social?

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

La titlul acestuia, dac„ ave˛i obiec˛iuni?

Votat Ón unanimitate.

La preambulul art. I nu sunt obiec˛iuni.

Votat Ón unanimitate.

Punctul 1. Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Ave˛i o obiec˛iune?

Nu.

La punctul 2. Nu sunt obiec˛iuni. Da, v„ rog!

La art. 48 alin. 1 lit.a), Teza a II: îCadrele militare...“

Da. Pofti˛i!

îCadrele militare pot opta pentru baza de calcul cea mai avantajoas„ luat„ Ón considerare la calculul pensiei“.

Dac„ sunte˛i de acord cu reformularea lit. a) Ón formula propus„ de doamna deputat Smaranda Dobrescu. Cine este pentru?

Dac„ sunt voturi Ómpotriv„?

Ab˛ineri?

Œn unanimitate, lit.a) de la punctul 1 a fost reformulat„ potrivit propunerii doamnei pre∫edinte, pe care o rog s-o depun„ Ón scris.

- La punctul 2, dac„ sunt obiec˛iuni? Nu sunt. Votat Ón unanimitate.

- La art. II, dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu sunt. Votat Ón unanimitate.

La art. III nu sunt obiec˛iuni.

Votat Ón unanimitate.

Dup„ art. III, comisia v„ propune, prin amendamentul 1, un art. IV nou, potrivit c„ruia îPrezenta lege intr„ Ón vigoare Ón trimestrul urm„tor Óncheierii actualului proces de recorelare a pensiilor“.

O Óntreb pe doamna pre∫edinte dac„ expresia îtrimestrul urm„tor“ este destul de determinat„ calendaristic, pentru c„ poate s„ intre Ón a doua lun„, Ón prima lun„, Ón a treia lun„... Haide˛i s„ formul„m, da˛i o lun„, da˛i o dat„ calendaristic„.

## Domnule pre∫edinte,

O dat„ calendaristic„ nu putem da, Óntruc‚t 2004 este prev„zut ca termen de sf‚r∫it al recorel„rii, Óns„, din informa˛iile pe care le avem de la Ministerul Ap„r„rii

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 104/15.IX.2003 Na˛ionale, se inten˛ioneaz„ ca recorelarea actual„, hot„r‚t„ prin hot„r‚re de Guvern, s„ se termine cu 6 luni Ónainte. De aceea noi am dat acest termen oarecum curios ∫i flotant, dar cred c„, pentru mai mult„ acurate˛e, ar trebui s„ spunem: îÓn prima lun„ a trimestrului urm„tor definitiv„rii procesului de recorelare“.

Nu mai e nevoie de trimestru, îÓn prima lun„ urm„toare Óncheierii actualului proces de recorelare“.

Da, Ón prima lun„.

De acord, stima˛i colegi, cu aceast„ reformulare? Cine este pentru? Mul˛umesc. Œmpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate.

Am parcurs aceast„ lege pe care o vom supune votului dumneavoastr„ Ón ziua de mar˛i, destinat„ votului final.

V-a∫ ruga s„ fi˛i de acord s„ lu„m, corelativ acestui proiect dezb„tut ∫i admis pe articole, o propunere similar„ care, Ón mod logic, ar trebui respins„, datorit„ faptului c„ are acela∫i obiect ∫i s-a adoptat o alt„ reglementare. E vorba de propunerea legislativ„ de la punctul 36. Sunt autorii aici?

Doamna pre∫edinte Smaranda Dobrescu.

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Aceast„ propunere legislativ„, dup„ cum ∫i Comisia pentru ap„rare ∫i punctul de vedere al Guvernului ne-au sugerat, trebuie discutat„ Ómpreun„ cu precedenta propunere legislativ„, ceea ce am ∫i f„cut. Par˛ial, prevederile acestei propuneri legislative au fost preluate Ón textul primei propuneri, iar ceea ce nu a fost rezolvat am considerat noi, comisia, c„ nu este corect a fi admis. ™i anume, v-am propus respingerea, pe de o parte, pentru c„ par˛ial au fost preluate prevederile Ón textul primei propuneri legislative, iar pe de alt„ parte, prevederile H.G. nr. 1.294/2001 nu pot fi aplicate, a∫a cum ni se sugereaz„, ∫i cadrelor militare care beneficiaz„ de recalcularea pensiilor, Óntruc‚t, pentru ace∫tia, vechimea Ón serviciu a fost determinat„, conform legisla˛iei Ón vigoare, la momentul ie∫irii la pensie. Potrivit art. 78 din Constitu˛ie, o lege intr„ Ón vigoare la data public„rii ei Ón **Monitorul Oficial** sau la data prev„zut„ Ón textul acesteia, iar potrivit art. 15 alin. (2) din Constitu˛ie legea dispune numai pentru viitor, cu excep˛ia legii penale mai favorabile. Ca atare, acea prevedere cu recalcularea vechimii nu putem s-o re˛inem.

Dac„ dintre dumneavoastr„ dore∫te cineva s„ intervin„? Nu.

Vom supune, atunci, aceast„ propunere votului final, o dat„ cu cealalt„ dezb„tut„ de c„tre dumneavoastr„.

La punctul 34: proiectul Legii pentru modificarea ∫i completarea art. 9 din Legea nr. 74/1995 privind exercitarea profesiunii de medic.

E proiect de lege sau e propunere legislativ„? Dumneavoastr„ sunte˛i autorul propunerii?

Nu, nu! Dac„-mi permite˛i, procedural.

Da, pofti˛i!

## Domnule pre∫edinte,

Œntruc‚t Ministerul S„n„t„˛ii nu poate participa, fiind Ón Senat, v„ rog ca punctele 34 ∫i 36, cu care suntem total de acord cu Ministerul S„n„t„˛ii, care are o serie de amendamente pe care le va prezenta...

34, 35.

34 ∫i 35 s„ le am‚n„m, s„ nu le dezbatem ast„zi, Óntruc‚t Ministerul S„n„t„˛ii este la Senat.

Dac„ sunte˛i de acord cu am‚narea discut„rii? Doamna profesor Andronescu.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œntruc‚t propunerea legislativ„ de la pozi˛ia 35 se refer„ la formarea profesional„ ∫i preg„tirea continu„ a medicilor ∫i farmaci∫tilor ∫i trateaz„ Ónv„˛„m‚ntul postuniversitar, v„ fac propunerea s„ o trimite˛i ∫i la Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt, Óntruc‚t eu cred c„ este comisia Óndrept„˛it„ s„ ia Ón dezbatere orice fel de propunere Ón materie de Ónv„˛„m‚nt.

V„ mul˛umesc foarte mult.

Pofti˛i, domnule profesor!

## Domnule pre∫edinte,

Œntruc‚t propunerea legislativ„ privind formarea profesional„ ∫i preg„tirea continu„ a medicilor ∫i farmaci∫tilor are avizul Comisiei pentru Ónv„˛„m‚nt, avizul scris, ultima discu˛ie av‚nd-o ieri, Ón prezen˛a pre∫edintelui ∫i secretarului comisiei, care ∫i-au prezentat acordul Ón leg„tur„ cu aceast„ propunere, comisia noastr„ nu este de acord, Óntruc‚t este o propunere care dureaz„ de foarte mult timp ∫i se obstruc˛ioneaz„. Suntem cu Ministerul S„n„t„˛ii absolut Ón acord, Comisia

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 104/15.IX.2003 pentru Ónv„˛„m‚nt ∫i-a dat avizul scris, se poate cerceta la dosar, nu este cazul s„ mai lu„m Ónc„ un aviz de la aceast„ comisie. Avizul scris exist„.

## Stima˛i colegi,

V-a∫ ruga s„ lua˛i, unul cu cel„lalt, leg„tura, pentru a stabili dac„ s-a dat sau nu s-a dat avizul Comisiei pentru Ónv„˛„m‚nt.

Exist„ avizul ∫i vi-l vom prezenta.

## Domnule Andea,

V„ rog eu frumos, hot„r‚˛i-v„: exist„ sau nu exist„? Pofti˛i, doamn„ Andronescu!

## Domnule pre∫edinte,

Eu cred c„ trebuie antrenat, Ón aceast„ discu˛ie, ∫i Ministerul Educa˛iei ∫i Œnv„˛„m‚ntului, care Ómpreun„ cu Ministerul S„n„t„˛ii, conform Legii Ónv„˛„m‚ntului, sunt ministerele Óndrept„˛ite s„ reglementeze problema reziden˛iatului; or, acest proiect de lege trateaz„ problema reziden˛iatului. Eu cred c„ nu poate fi scos din discu˛ie Ministerul Educa˛iei. Iar Ón ceea ce prive∫te dezbaterile din Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt acestea nu au avut loc, a∫a Ónc‚t Ómi pare sincer r„u, stimate domnule profesor Ifrim, eu nu am cuno∫tin˛„ de un asemenea aviz pe care Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt s„-l fi dat Ón urma unei dezbateri.

## Stima˛i colegi,

Pentru a avea dumneavoastr„ timp s„ v„ decide˛i dac„ a˛i primit sau nu, eu propun plenului am‚narea, cu o s„pt„m‚n„, a dezbaterii celor dou„ proiecte ∫i, Ón intervalul acesta, o s„ vede˛i dac„ v-a˛i consultat comisiile Óntre dumneavoastr„ sau nu.

Œmi permite˛i. Avizul scris sub semn„tur„ exist„, eu nu mint, Ón aceast„ sal„! ™i voi prezenta avizul scris sub semn„tur„. Este un proiect care este obstruc˛ionat, de un an ∫i jum„tate, este un proiect cu care am c„zut de acord cu noul ministru al s„n„t„˛ii, este un proiect care are absolut tot ceea ce trebuie. P‚n„ luni v„ prezent„m... ∫i v„ ar„t avizul scris, iar dac„ acest aviz scris nu exist„ dat de Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt eu plec din Parlamentul Rom‚niei!

Doamna deputat Afr„sinei.

V„ mul˛umesc frumos, domnule pre∫edinte.

A∫ dori s„ r„spund domnului Ifrim, colegului nostru. Evident, nu contrazicem faptul c„ dumneavoastr„ a˛i v„zut acest aviz scris, dar dumneavoastr„ a˛i afirmat, de la aceast„ tribun„, c„ acest aviz a fost dat ca urmare a unei discu˛ii Óntre Biroul comisiei, ∫i nu membrii comisiei. A∫adar, un aviz nu poate fi formulat doar de Biroul comisiei, ci poate fi dat doar de majoritatea votului unei comisii.

Din alt punct de vedere, v„ rog, domnule pre∫edinte, s„ observa˛i c„ nu avem Ón sal„ reprezentan˛ii ministerului, fapt pentru care v„ cerem am‚narea discut„rii proiectului.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Chiar transform„m plenul Óntr-o discu˛ie subiectiv„ Óntre dumneavoastr„.

Mi s-a pronun˛at numele, v„ rog!

Nu pot s„ fiu de acord ca s„ mi se fac„ aceast„ observa˛ie. Eu nu am f„cut afirma˛ia c„ a fost dat de Biroul comisiei sau de comisie. Tot ceea ce pleac„, pleac„ prin Biroul comisiei. Eu am afirmat altceva, c„, ieri, Óntr-o discu˛ie Ón care erau doi membri ai Biroului comisiei, au spus c„ sunt de acord ∫i nu mai au nici o obiec˛ie. Nu dau am„nunte asupra discu˛iei, dar scrisul este scris ∫i v-a∫ ruga s„ nu m„ interpreta˛i Ón aceast„ manier„. Nu am spus aceste lucruri.

Doamna Andronescu.

Vreau s„-mi exprim regretul pentru aceast„ discu˛ie Ón contradictoriu, dar s„ explic de ce insist. Profesiunile de medic ∫i de farmacist sunt profesiuni reglementate de Uniunea European„. Exist„ directive ∫i exist„ angajamente clare, pe care Guvernul le-a f„cut prin documente scrise c„tre Uniunea European„. Ca urmare, eu nu cred c„ poate fi scos din aceast„ discu˛ie Ministerul Educa˛iei, ∫i noi trebuie s„ facem o dezbatere care s„ ˛in„ seama ∫i s„ fie Ón concordan˛„ cu directivele ∫i cu angajamentele pe care le-am f„cut fa˛„ de Uniunea European„.

Eu am citit aceast„ lege, nu vreau s„ fiu Ón contradic˛ie cu dumneavoastr„, dar crede˛i-m„ c„, fa˛„ de ceea ce exist„ ca Directiv„ a Uniunii Europene, exist„ ni∫te amendamente pe care trebuie s„ le facem.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 104/15.IX.2003

Supun din nou votului dumneavoastr„ am‚narea celor dou„ proiecte, p‚n„ joia viitoare.

Œmpotriv„? Ab˛ineri?

Unanimitate.

V-a∫ ruga insistent s„ g„si˛i capacitatea de a v„ Ón˛elege, pentru c„ ve˛i avea Ónc„ de cooperat cele dou„ comisii ∫i cele dou„ ministere.

La punctul 37 sunt mai multe propuneri pentru completarea ∫i modificarea art. 20 Codul muncii, toate de respingere.

Doamn„ Smaranda Dobrescu, v„ rog s„ v„ sus˛ine˛i propunerile de respingere.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Stima˛i colegi,

Am s„ v„ rog s„-mi permite˛i s„ v„ expun doar principalele motive pe care le-am propus pentru a respinge cele 7 propuneri legislative privind modificarea Codului muncii.

Prima: se propune introducerea de condi˛ii noi la angajare, condi˛ii care se pot rezolva, f„r„ doar ∫i poate, introduc‚nd clauze Ón contractul individual de munc„, ∫i nu modific‚nd textul legii. Se propun prevederi comune. Exist„ prevederi comune cu cele cuprinse Ón alte propuneri legislative de modificare a Codului muncii, respinse anterior de comisie ∫i de plenul Camerei Deputa˛ilor. De asemenea, se propun condi˛ii suplimentare pentru concedierea colectiv„, care se pot rezolva Ón cadrul contractelor colective de munc„, adic„ sunt ni∫te cazuri de detaliere, ∫i nu cazuri generale. ™i, Ón ultimul r‚nd, se propune revenirea la conven˛iile civile, fapt pentru care Codul muncii are alte solu˛ii.

Av‚nd Ón vedere cel pu˛in aceste idei principale, comisia v„ propune respingerea celor 7 propuneri legislative de modificare a Codului muncii.

anumit loc de munc„ ori Óntr-o anumit„ profesie“. Acest lucru trebuia nuan˛at, Óntruc‚t sunt cazuri, c‚nd, prin dispozi˛ii legale, se creeaz„ incompatibilit„˛i privind executarea unor munci sau ocuparea unor func˛ii, ori de a exercita alte meserii sau profesii. De exemplu, munca tinerilor, a femeilor, ocuparea func˛iilor de gestionar sau ocuparea unor func˛ii publice, pedepse complementare prev„zute de legisla˛ia penal„ etc. Deci am completat Codul muncii, articolele respective, cu o nuan˛are mai aproape de realitate.

De asemenea, Ón art. 5, criteriile Ón func˛ie de care este interzis„ orice discriminare fa˛„ de un salariat trebuiau s„ capete o ordonare mai logic„, s„ fie par˛ial redefinite ∫i completate ∫i cu apartenen˛„, nu numai la sindicate, ci ∫i la asocia˛ii ∫i alte organiza˛ii legale. Nu am Ón˛eles de ce onor comisia le-a respins.

Alte... Vre˛i s„ vorbi˛i? Pofti˛i!

La acest pachet prezentat, conform raportului, la nr. 137, este vorba de o formulare simpl„. E propus, la art. 80 alin. 3, s„ se Ónlocuiasc„, de c„tre noi, îÓn„untrul termenului“ cu expresia îÓn termenul“. De ce am f„cut a∫a? Ni s-a p„rut, la urechea noastr„ rom‚neasc„, mai frumos îÓn termenul“. Ni se argumenteaz„ c„ aceea este o formul„ juridic„. Asta este problema noastr„!

Dac„ dumneavoastr„ considera˛i c„ e mai bine, ∫i nu îÓn termenul“, ci s„ r„m‚n„ îÓn„untrul termenului“, aceasta o s„ depind„ de dumneavoastr„. Noi ne-am formulat aceast„ obiec˛ie pe tema lexicului rom‚nesc. Mul˛umesc.

Pofti˛i, domnule Ionescu!

To˛i Ón calitate de ini˛iatori, informez sala.

Mul˛umesc.

Dac„ dore∫te cineva dintre dumneavoastr„ s„... Pofti˛i, domnule deputat!

## Domnule pre∫edinte,

## Domnilor deputa˛i,

Sigur, se resping Ón bloc un num„r de 7 ini˛iative legislative. Sincer s„ fiu, nu am re˛inut ∫i nu v„d Ón raport de ce mi-au respins propunerea mea legislativ„ 2.2.4., nu am g„sit-o nici Ón raport, ci doar pentru a se respinge de dragul de a fi respins„, pentru c„, de fapt, erau numai ni∫te complet„ri ∫i specific„ri Ón leg„tur„ cu nuan˛area anumitor termeni, legat de acest Cod al muncii. ™i am s„ m„ exemplific: am definit raporturile de munc„, pentru c„ nu erau definite Ón Codul muncii, erau definite numai rela˛iile de munc„. Œn al doilea r‚nd, Ón alin. 2 al art. 3 se precizeaz„ c„: îs„ munceasc„ Óntr-un

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Œn calitate de ini˛iator la 4 sau 5 propuneri legislative, v-a∫ ruga s„ respect„m efectiv discutarea fiec„rei legi, nu s„ propunem Ón bloc respingerea lor, pentru c„ este un caz nemaiÓnt‚lnit p‚n„ acum — s„ respingem Ón bloc 7 ini˛iative legislative.

## Stimate coleg,

Vreau s„ v„ pun o Óntrebare. Dac„, Ón mod ipotetic, se admiteau cele 20 de propuneri ale dumneavoastr„, aveam 20 de Coduri? V„ rog s„ v„ referi˛i ∫i la textul din regulament care spune c„ propunerile care au acela∫i obiect de activitate se conexeaz„ ∫i se discut„ separat. Era vorba de acela∫i text, iar dac„ dumneavoastr„ a˛i avut aceast„ ini˛iativ„ de a Ómp„r˛i Codul muncii Ón sute

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 104/15.IX.2003 sau Ón 20, e problema dumneavoastr„. Noi trebuie s„ d„m coeren˛„ activit„˛ii de legiferare.

Domnule pre∫edinte,

V„ mul˛umesc c„ dumneavoastr„ a˛i avut timpul ∫i amabilitatea s„ num„ra˛i c‚te ini˛iative legislative am avut eu: Óntr-adev„r, 20, dar de aici p‚n„ la a desp„r˛i... Este adev„rat c„ ∫i dumneavoastr„ ave˛i dreptate, dar ∫i eu am dreptate, pentru c„ este o ini˛iativ„ legislativ„, ∫i nu consider„m c„ este un pachet de legi pe care trebuie s„-l supunem spre dezbatere _ad litteram, in corpore,_ ∫i eu cred c„ normal ∫i logic ar fi s„ ne acorda˛i toate sufragiile, chiar dac„ o s„ ni le respinge˛i, pentru c„ majoritatea este clar„, dar este normal s„ ne acorda˛i timpul necesar de dezbatere, s„ prezent„m ∫i noi opiniei publice, s„ ∫tie care sunt ini˛iativele noastre.

V„ mul˛umesc.

Nu am r„pit nici unuia dintre dumneavoastr„ dreptul de a v„ exprima, v-am dat cuv‚ntul la to˛i. Pofti˛i, domnule Costache!

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Nu are, la urma urmei, importan˛„ dac„ sunt 190 de ini˛iative comasate, pentru mai mult„ operativitate, dar v„ Óntreb dac„ este regulamentar ca acestea s„ fie discutate Ón lipsa unui reprezentant al Ministerului Muncii.

Dac„ sunt alte...?

V„ rog, domnule Tudor!

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

V„ rog s„ fi˛i de acord, ∫i dumneavoastr„ ∫i cei care au mai r„mas Ón sal„, asupra urm„toarelor considerente pe care le aduc Ón aten˛ia dumneavoastr„. Dup„ cum vede˛i, Grupul parlamentar al U.D.M.R. a p„r„sit ∫edin˛a exact dup„ ce s-a votat propunerea lui Garda. Œn sal„ nu exist„ Grupul parlamentar al P.D.-ului, de asemenea al P.N.L.-ului, probabil prea mult preocupa˛i cu alian˛a lor. Œn aceast„ sal„ au r„mas singurele partide care pot justifica, Óntr-un fel, m„car ast„zi, existen˛a lor ca parlamentari. Grupul partidului, Ón st‚nga, Ón dreapta, P.R.M. ∫i P.S.D.. Ca atare, dac„ am pleca ∫i noi, a˛i r„m‚ne 13 membri P.S.D., nu, 16 nu conteaz„, care, nu a˛i mai avea nici o discu˛ie Ón contradictoriu, a˛i vota f„r„ nici o problem„.

Din nefericire pentru dumneavoastr„, s„ zic, m„car la fel de responsabili ca ∫i dumneavoastr„ suntem ∫i noi. R„m‚nem Ón grup mult mai mare raportat la num„rul nostru, pentru a ne Óndeplini mandatul ∫i pentru a discuta propunerile legislative pro sau contra. Faptul c„ unele dintre ele sunt acceptate numai de la P.S.D. sau de la Guvern, ∫i noi avem ni∫te amendamente Ómpotriva sau

pentru modificarea lor, nu trebuie s„ v„ irite pe nici unul dintre dumneavoastr„. A∫a este situa˛ia: s„ v„ spun eu, c„ nu era˛i Ón sal„ acum 5-6 ani, c‚t de mult iritau pe cei de la Conven˛ia Democrat„ interven˛iile Ón plen, Ón contradictoriu ale membrilor P.D.S.R., fo∫tii mei colegi din vechea legislatur„? Iritarea nu-∫i are rostul. Noi suntem responsabili, la fel ca dumneavoastr„, ∫i de aceea v„ rog s„ ˛ine˛i cont ∫i de p„rerile noastre, altfel nu mai avem logic„ nici noi, cum nu au logic„ ceilal˛i, dup„ cum v„d, prin prezen˛a lor. f ne˛i cont de ele ∫i Ón condi˛iile Ón care, Ón grup, pentru prima dat„, v„d ∫i eu, se promoveaz„ o idee de a fi respinse, nici m„car analizate ni∫te propuneri, numai pentru c„ se refer„ la acela∫i titlu. Nu crea˛i precedente, nu v„ vor place, poate nici acum ∫i cu at‚t mai mult Ón legislatura viitoare.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

™i eu v„ mul˛umesc ∫i v„ asigur c„ dac„ tonul ∫i con˛inutul oric„rei interven˛ii de a dumneavoastr„ va fi ca cea de acuma, niciodat„ nu o s„ v„ Óntrerup.

## **Domnul Marcu Tudor**

**:**

Dac„ nu m„ bate˛i, a∫a va fi!

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Ave˛i dreptate, dar v„ rog s„ observa˛i c„ am dat cuv‚ntul tuturor ini˛iatorilor s„-∫i sus˛in„ propunerea.

Dac„ mai sunt doritori? Cine, domnul Costache?

## **Domnul Costache Mircea**

**:**

S„-mi da˛i un r„spuns la Óntrebare!

## Stimate coleg,

Guvernul este obligat s„ vin„ s„-∫i sus˛in„ propriile proiecte de legi. Dac„ la unele din propuneri care le are comunicate, nu are un interes s„ participe, nu putem s„-i oblig„m. Atunci c‚nd este vorba de o ini˛iativ„ de a lor, sunt de acord cu dumneavoastr„ c„ trebuie s„ fie reprezentantul Guvernului aici.

Pofti˛i, doamn„ Smaranda Dobrescu!

V„ rog s„ r„spunde˛i obiec˛iilor care au fost aduse. Pofti˛i!

Codul muncii nu a fost dezb„tut aici, a fost asumat.

™i care este problema c„ a fost asumat? Noi suntem acum nu Ón procedura de asumare a r„spunderii asupra Codului muncii, suntem Ón fa˛a discut„rii unor propuneri de ale dumneavoastr„. Guvernul a fost Ón∫tiin˛at, nu particip„. Este obligat, dup„ regulament, s„ participe la ini˛iativele guvernamentale.

Ave˛i cuv‚ntul, doamna deputat!

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 104/15.IX.2003

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Dac„ cumva crede˛i c„ asumarea r„spunderii guvernamentale asupra Codului muncii ne-a pus pe noi, membrii Comisiei de munc„ ∫i protec˛ie social„, Ón situa˛ia de a nu cunoa∫te prevederile acestuia ∫i de a nu cunoa∫te spiritul ∫i coeren˛a anumitor domenii pe care le-a dat Codul muncii, cred c„ nu este bine s„ g‚ndim a∫a. Membrii Comisiei pentru munc„ ∫i protec˛ie social„ cunosc foarte bine prevederile actualului Cod al muncii, m„car prin faptul c„ to˛i dintre ace∫tia, fiecare dintre noi am participat la nenum„rate dezbateri cu parteneri sociali ∫i Ón special cu patronate, referitoare la prevederile acestui Cod al muncii.

Œn privin˛a discut„rii la pachet, da˛i-mi voie s„ v„ spun c„ doar formal am venit Ón fa˛a plenului Camerei Deputa˛ilor cu un raport conexat, Óntruc‚t absolut fiecare propunere legislativ„ am discutat-o separat, poate Ón momente diferite introduse aceste propuneri pe ordinea de zi a dezbaterilor din comisie, Óntotdeauna Ón prezen˛a Ministerului Muncii ∫i Protec˛iei Sociale ∫i vreau s„ v„ men˛ionez c„ a fost directorul general pe legisla˛ie, adic„ principalul autor al textelor legii ∫i principalul mediator al dezbaterilor publice ∫i mediate cu partenerii sociali; deci, fiec„rei propuneri legislative i-am acordat timp separat, aten˛ie separat„ ∫i am judecat-o Ón ceea ce spune ea cu adev„rat ∫i nu Óntr-un context negativ impus de respingere. Ca dovad„, chiar ast„zi v-am propus acceptarea unei propuneri legislative de modificare ∫i de completare a Codului muncii. Mul˛umesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Dac„ mai sunt interven˛ii?

**Costel Marian Ionescu**

**:**

™i le discut„m individual.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Vom supune propunerile comisiei votului final Ón ziua de mar˛i.

## **Costel Marian Ionescu**

**:**

Supune˛i tot pachetul de 7 legi?

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Am spus c„ Ól

## **Costel Marian Ionescu**

**:**

Este nemaiÓnt‚lnit!

## Stimate coleg,

NemaiÓnt‚lnit este s„ contesta˛i o prevedere regulamentar„, aceea care spune c„ atunci c‚nd sunt mai multe ini˛iative legislative care privesc exact acela∫i obiect, adic„ aceea∫i lege, ele se conexeaz„, pentru c„ altminteri, dac„ se voteaz„ separat ajungem Ón Turnul Babel.

V„ rog!

M„ ierta˛i, domnule pre∫edinte, dar nu folosi˛i acelea∫i unit„˛i de m„sur„ pentru absolut toate discu˛iile ∫i toate legile care vin Ón dezbatere Ón Parlament. Dac„ p‚n„ acum la Codul muncii a existat aceea∫i problematic„, chiar la dou„-trei ini˛iative legislative ∫i dumneavoastr„ a˛i permis, cu amabilitatea dumneavoastr„, s„ se discute de la acest microfon toate aceste ini˛iative legislative, v„ rog s„-mi permite˛i s„ protestez Ón numele Grupului parlamentar al P.R.M., pentru c„ aceste ini˛iative sunt ale P.R.M.-ului, c„ dumneavoastr„ nu dori˛i s„ discuta˛i individual aceste ini˛iative parlamentare ale unor colegi de ai dumneavoastr„, iar p‚n„ acuma a˛i permis. Acesta este un lucru pe care eu, v„ rog s„ m„ ierta˛i, nu Ól Ón˛eleg.

Mul˛umesc.

La pct. 38 — propunerea legislativ„ privind modificarea ∫i completarea art. 3 din Legea nr. 61/1993 privind aloca˛iile de stat pentru copii. Comisia pentru munc„ ∫i protec˛ie social„ formuleaz„ propunerea de respingere.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Comisia pentru munc„ ∫i protec˛ie social„ propune respingerea acestei propuneri legislative din urm„toarele considerente: primul...

Din nou m„ obliga˛i s„ intervin. Dac„ tot vorbi˛i de istoria parlamentar„, spune˛i-mi mie un precedent Ón care, la o lege, un partid face amendament separat, proiect de lege pentru fiecare articol. Unde a˛i ajunge? — v„ Óntreb dac„ s-ar fi adoptat, trei s-ar fi adoptat, patru nu. Nu ∫tiu dac„ nu a˛i urm„rit exact acest lucru, ca s„ st„m de vorb„ ∫i s„ vot„m, s„ num„r„m fiecare din cele 100 de proiecte.

Nu am comentat faptul c„ le-a˛i spus, accepta˛i Óns„ normele democratice, printre care ∫i Regulamentul de organizare a Camerei Deputa˛ilor.

Doamna pre∫edinte, ave˛i dreptate, ave˛i cuv‚ntul!

Motivele respingerii pe care le-a avut Ón vedere comisia sunt urm„toarele: primul — aloca˛ia de stat pentru copiii este un drept universal al copilului ∫i nu al familiei, deci, ea niciodat„ nu poate fi acordat„ familiei. Instituirea unei aloca˛ii pentru copii Ón func˛ie de veniturile familiei este discriminatorie, Ónc„lc‚ndu-se prin aceasta caracterul universal al aloca˛iei de stat pentru copii. Aceasta este de fapt singura presta˛ie universal„ pe care o are ˛ara noastr„ Ón materie de presta˛ii sociale.

Al doilea motiv — potrivit prevederilor Legii 416/2001 privind venitul minim garantat, cu complet„rile ulterioare, aloca˛ia de stat pentru copii intr„ Ón calculul venitului

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 104/15.IX.2003 mediu lunar al familiei ∫i, prin urmare, propunerea trebuia s„ modifice Ónt‚i aceast„ lege dac„ ar fi vrut s„ fie exonerat„ de la calculul cuantumului de calificare pentru venitul minim garantat.

Iar al treilea motiv este acela c„ o aloca˛ie sau un ajutor anual, a∫a cum ne propune propunerea legislativ„, nu poate face obiectul modific„rii Legii 61/’93 care reglementeaz„ numai aloca˛ii lunare ∫i nicidecum anuale.

Dac„ dore∫te cineva s„ intervin„? Domnule Tudor, pofti˛i!

Oarecum, poate fi primit„ ∫i ca procedur„.

Domnule pre∫edinte,

Poate nu este bine c„ am venit la microfon, mai bine era dac„ ie∫eam la pres„.

Eu constat c„ dumneavoastr„ nu pune˛i Ón discu˛ie amendamentele sau proiectele de legi, deoarece noi suntem Ón num„r de 21, iar dumneavoastr„ Ón num„r de 20 ∫i, ca atare, v-am bate la vot. Œn condi˛iile acestea, nici nu ∫tiu de ce mai st„m Ón ∫edin˛„. At‚t!

Dac„ pe fondul acestei propuneri legislative dore∫te cineva s„ intervin„?

Ini˛iatorul.

Domnule pre∫edinte, Domnilor colegi,

Ini˛iativa noastr„ este de anul trecut, Ónainte de s„rb„torile de iarn„, dar nici acuma nu ar fi t‚rziu dac„ dumneavoastr„ a˛i fi de acord ca ace∫ti copii din familii defavorizate, la sf‚r∫itul m„car al acestui an, s„ primeasc„ o aloca˛ie Ón plus, cunosc‚nd situa˛ia cu care se confrunt„ foarte multe familii din aceast„ ˛ar„ cu copii foarte mul˛i.

Dac„ altcineva mai dore∫te s„ intervin„? Nu.

Vom supune propunerea de respingere votului dumneavoastr„ Ón ziua de mar˛i, destinat„ votului final.

Propunerea legislativ„ privind modificarea Legii nr. 189/2000 privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 105/1999 pentru modificarea ∫i completarea Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de c„tre dictatura instaurat„ cu Óncepere de la 6 martie 1945, precum ∫i celor deportate Ón str„in„tate sau constituite ca prizonieri, republicat„ Ón **Monitorul Oficial** nr. 553/8 nov.2000. Comisia pentru munc„ ∫i protec˛ie social„ are de asemenea formulat„ o propunere de respingere.

Ave˛i cuv‚ntul, doamn„ Smaranda Dobrescu!

## **Doamna Smaranda Dobrescu:**

Stima˛i colegi,

Comisia pentru munc„ ∫i protec˛ie social„ propune plenului respingerea acestei propuneri legislative, Óntruc‚t ea creeaz„, f„r„ doar ∫i poate, o discriminare Óntre multiplele categorii care se bucur„ de binemeritate repara˛ii. ™i anume: creeaz„ discrimin„ri...

## **Domnul Costache Mircea**

**:**

Dac„ nu pune˛i la vot, de ce se mai discut„.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Numai pu˛in!

Stimate coleg,

V„ dau cuv‚ntul de c‚te ori cere˛i, la interpel„ri, la Óntreb„ri, nu era˛i printre cei care conturba˛i ∫edin˛a prin vocifer„ri, prin interven˛ii, prin semne, prin... Dac„ ave˛i ceva de spus, vreo procedur„ sau ceva... pofti˛i!

M„ refer la dumneavoastr„, domnule deputat Costache.

## **Domnul Costache Mircea**

**:**

O l„sa˛i s„ vorbeasc„ sau vin eu s„ v„ spun.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Nu, nu, dar v„ v„d c„ Ón timp ce d‚nsa vorbe∫te, dumneavoastr„ face˛i tot felul de vocifer„ri ∫i semne ∫i sunete.

## **Domnul Costache Mircea**

**:**

Am constatat c„ nu pune˛i la vot, merge˛i mai departe.

Doamn„ pre∫edinte, ave˛i cuv‚ntul!

Propune o discriminare Ón trei domenii aceast„ propunere legislativ„ ∫i anume: Óntre beneficiarii m„surilor reparatorii prin propunerea legislativ„, pe de o parte, ∫i descenden˛ii celorlalte categorii prev„zute Ón art. 1 din Ordonan˛a Guvernului 105/’99, pe de alt„ parte, creeaz„ o discriminare Óntre beneficiari pe criteriul v‚rstei avute de ace∫tia la data execut„rii p„rintelui, creeaz„ o discriminare fa˛„ de al˛i beneficiari ai unor m„suri cu caracter reparatoriu prev„zute Ón alte legi speciale. Nu putem fi de acord ca numai descenden˛ii p‚n„ la o anumit„ v‚rst„ a celor persecuta˛i din motive etnice s„ aib„ parte de anumite repara˛ii, iar copiii de aceea∫i v‚rst„, eventual, ai de˛inu˛ilor politici, ai veteranilor, ai altor categorii care pe moment beneficiaz„ de anumite indemniza˛ii s„ nu beneficieze ∫i ei de un tratament egal. Œn fond, partea de suferin˛„ este greu de cuantificat, dar de suferin˛„, de lipsuri ∫i de nedreptate, Ón egal„ m„sur„, au avut parte cu to˛ii, to˛i ace∫ti descenden˛i.

Din aceste motive, noi care gestion„m pachetul de m„suri sociale reparatorii nu suntem de acord s„ introducem o presta˛ie nou„, aceea pentru urma∫i Ón mod unilateral pentru o singur„ categorie.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 104/15.IX.2003

Cine dintre dumneavoastr„ dore∫te s„ intervin„ Ón leg„tur„ cu aceast„ propunere? Este cineva care dore∫te?

Pofti˛i!

Domnule pre∫edinte, Domnilor colegi,

Nu consider c„ este o greutate pentru ca Guvernul s„ rezolve aceast„ problem„ pentru ace∫ti copii din familii defavorizate ∫i Partidul Rom‚nia Mare nu a avut o singur„ ini˛iativ„ legislativ„ care, mai devreme sau mai t‚rziu, a fost preluat„. Nu mai departe ini˛iativa noastr„ legislativ„ cu pensiile agricultorilor a fost respins„ ∫i preluat„, prin ordonan˛„, de Guvern.

Ar fi bine totu∫i, printre pic„turi, s„ mai treac„ ∫i c‚te o ini˛iativ„ legislativ„ a partidului de opozi˛ie. Mul˛umesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

™i eu v„ mul˛umesc.

## **Domnul Costel Marian Ionescu**

**:**

Ar fi bine.

Domnule Ionescu,

Pofti˛i, dac„ dori˛i s„ lua˛i cuv‚ntul!

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Aceast„ ini˛iativ„ cred c„ s-ar fi cerut de c„tre Guvern s„ aib„ o fi∫„ fiscal„. Problema care se pune Ón discu˛ie este c„ au trecut o serie Óntreag„ de ordonan˛e, date de Guvern, care nu au fi∫e fiscale. Iat„, noi am aprobat ieri Ón Comisia de Ónv„˛„m‚nt acordarea cornului ∫i p„h„ru˛ului de lapte pentru clasele I-IV f„r„ fi∫„ fiscal„ ∫i colegii no∫tri, stima˛ii no∫tri colegi de la P.S.D., ne-au spus c„, Óntr-adev„r, Guvernul gestioneaz„ bugetul ˛„rii, dar este normal s„ ne prezinte cu claritate sumele alocate din buget pentru aceste avantaje date copiilor ∫i nu ni s-a prezentat. Deci, Ón˛elegem c„ tot ce vine din Opozi˛ie trebuie s„ prezinte fi∫e fiscale ∫i noi nu avem dec‚t un singur argument s„ vi-l prezent„m dumneavoastr„, c„ este o activitate social-democrat„ care nu se dore∫te s„ fie din partea altor partide ∫i numai din partea partidului dumneavoastr„ ∫i ca atare, iat„ ∫i prima ini˛iativ„, tot din partea Partidului Rom‚nia Mare, a c‚torva colegi de la P.R.M., ∫i a fost îÓmbr„cat„“ de c„tre actualii guvernan˛i, colegii no∫tri, ∫i aprobat„.

Tot ce vine din partea partidelor de opozi˛ie este cu nu, pentru c„ noi nu gestion„m ∫i, normal, stimate domnule pre∫edinte ∫i stima˛i colegi, ar trebui to˛i s„ avem cuno∫tin˛„ cum se gestioneaz„ acest buget, pentru c„ bugetul nu este al Guvernului, ci Guvernul Ól gestioneaz„ din banii Óntregului popor ∫i atunci este necesar s„ cunoa∫tem cu claritate cum se gestioneaz„ acest buget ∫i trebuie s„ avem acces la el ∫i nu numai

cei care sunt vremelnic Óndritui˛i ca s„ dirijeze acest buget.

V„ mul˛umesc.

Doamna Smaranda Dobrescu.

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Eu cred c„ nu sunt numai eu aceea care cunosc cum gestioneaz„ Guvernul acest buget. Noi cu to˛ii aprob„m bugetul, cunoa∫tem Ón detaliu, Ón intimitate, iar dac„ cumva se schimb„ la rectificare, Ón urma apari˛iei unor noi temeiuri legale, adic„ al unor noi acte normative sau al unor subven˛ii suplimentare fundamentate, atunci noi suntem Ón cuno∫tin˛„ de cauz„ ∫i cu aceste aloc„ri noi, plus sau minus, prin rectificarea bugetului. Cred c„ este un titlu de onoare pentru noi to˛i s„ cunoa∫tem cum se gestioneaz„ bugetul acestei ˛„ri, ∫i o ∫tim ∫i o facem.

Œn privin˛a acestei propuneri legislative, conform prevederilor Constitu˛iei, noi am cerut punctul de vedere al Guvernului fa˛„ de argumentele noastre teoretice, s„ vedem Ón ce m„sur„ o solicitare suplimentar„ de fonduri este sau nu este posibil„.

Problema cu fi∫a financiar„, Óntr-adev„r, a func˛ionat legal pentru un interval de c‚teva luni, dar prin lege s-a revenit la necesitatea punctului de vedere al Guvernului care face fundamentarea, o face el prin aparatul pe care Ól are la Óndem‚n„, de fapt prin ordonatorii de credit, dar aceast„ propunere legislativ„ Ón particular are Ón afar„ de punctul de vedere, are ∫i o fi∫„ financiar„ pe care ne-a Ónaintat-o chiar Guvernul, Óntruc‚t ini˛iatorii nu au reu∫it s„ ne-o pun„ la dispozi˛ie.

Cu alte cuvinte, at‚t fi∫a financiar„ c‚t ∫i punctul de vedere al Guvernului ∫i mai ales argumentele teoretice ridicate de membrii comisiei nu o fac calificabil„ pentru votul nostru.

V„ mul˛umesc.

## ™i eu v„ mul˛umesc.

Vom supune aceast„, mai exact propunerea de respingere a ini˛iativei legislative votului final mar˛i.

La 40 exist„ conexate mai multe propuneri legislative pentru modificarea Codului muncii. O rog pe doamna ministru s„ prezinte ansamblul acestor propuneri ∫i Ón continuare voi da cuv‚ntul ini˛iatorilor ∫i celor care vor dori s„ sus˛in„ ini˛iativele.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

f n s„ men˛ionez Ónc„ o dat„ c„ toate aceste propuneri legislative au fost discutate separat, individual, lu‚ndu-se Ón considerare absolut toate prevederile Ón contextul prevederilor generale ale Codului muncii, doar raportul este de tip conexat, a∫a cum ne permite regulamentul.

30 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 104/15.IX.2003

Œn principal, motivele de respingere: certificatul de s„n„tate este o condi˛ie a angaj„rii, Óntr-adev„r; el nu poate fi Ónaintat dup„ angajare, a∫a cum ni se propune, a∫a cum nici angajatorul, care nu are Ónc„ o rela˛ie contractual„ cu poten˛ialul angajat, nu Ói poate achita acestuia eventualele cheltuieli pentru ob˛inerea certificatului.

Asigurarea medical„ de urgen˛„ nu poate fi o sarcin„ Ón seama angajatorului, a∫a cum ni se propune. Pentru asigurarea acesteia, adic„ a asigur„rii medicale de urgen˛„, exist„ institu˛ii specifice ∫i, Ón ultimul r‚nd, nu putem re˛ine sistemul c„r˛ilor de munc„, a∫a cum ni se propune Ón Óntregul Cod, Ón foarte multe articole, av‚nd alte prevederi cu care propunerea nu este corelat„.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Cine dore∫te dintre ini˛iatori s„ intervin„?

Pofti˛i, domnule deputat Ionescu!

P„i vede˛i cum sunte˛i, dac„ purta˛i acela∫i nume, eu i-am dat cuv‚ntul domnului Ionescu ∫i a˛i pornit dumneavoastr„ Ónaintea lui.

V„ rog frumos, pofti˛i!

Este normal s„ se fac„ confuzie dac„ legile acestea ar fi fost discutate separat, la pct. 5, unde sunt eu ini˛iatoare, a∫ fi ∫tiut c„ este vorba despre mine. Vorbindu-se despre un pachet de legi, to˛i Ione∫tii din sal„ se pot considera autori. Deci, eu protestez asupra faptului, c„ aceste legi sunt foarte importante ∫i meritau s„ fie discutate fiecare la r‚ndul s„u, legea la care sunt un num„r de colege din Partidul P.R.M. ini˛iatoare este propunerea legislativ„ pentru completarea ∫i modificarea art. 296 din Codul muncii 68-2000.

Aceast„ propunere legislativ„ avea ca scop modificarea ∫i completarea acestui articol Ón sensul ca dovada de vechime Ón munc„ s„ poat„ fi f„cut„ ∫i cu cartea de munc„. Acest text ne-a fost respins de c„tre comisie sub pretextul c„ nu se mai cheam„ acuma vechime Ón munc„ ∫i se cheam„ stagiu de cotizare, iar„∫i o mare gre∫eal„, pentru c„ oamenii au o vechime Ón munc„, iar angajatorul poate pl„ti sau nu stagiul de cotizare. Dac„ angajatorul nu-∫i pl„te∫te d„rile la stat, prestatorul nu ∫tie; deci, dac„ el avea o carte de munc„, avea dovada c„ a lucrat. Ni s-a spus c„ acum vor fi aceste registre. Experien˛a din ˛„rile din jur, din Polonia ∫i Ungaria, unde s-au introdus registrele generale au dus la haos ∫i ei vor s„ revin„ la c„r˛ile de munc„.

Cum crede˛i dumneavoastr„ c„ un cet„˛ean care poate s„ aib„ Ón 30 de ani 30 de locuri de munc„, atunci c‚nd ajunge la v‚rsta pensiei poate s„ mearg„ la 30 de locuri care s-au desfiin˛at. S„ zicem c„ cei de la BANCOREX, de la BANCA RELIGIILOR au carte de munc„, dar cei care vor da faliment de acum Ónainte sau ale c„ror Óntreprinderi se vor desfiin˛a, cum vor putea s„ aib„ dovad„ dac„ nu au aceast„ prob„? Œn solu˛iile date de c„tre Guvern, ei se pot adresa justi˛iei cu Ónscrisuri

sau alte probe. P„i, Ónscrisuri mai bune dec‚t o carte de munc„ nu v„d.

Deci, sus˛in ca s„ se men˛in„ aceast„ lege a noastr„

- ∫i cer s„ se voteze pentru respingerea respingerii. Mul˛umesc.

Domnul deputat Ionescu.

## **Domnul Costel Marian Ionescu:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Nu o s„ m„ adresez _ad litteram,_ pentru c„ este greu s„ intr„m Ón am„nunte. Tot o chestiune de procedur„. V„ rog s„ m„ ierta˛i, dar 11 ∫i cu 7 fac 18 ini˛iative legislative pe care dumneavoastr„ le respinge˛i Ón doi timpi. Iar„ vin cu rug„mintea s„ nu Ónc„lc„m modul normal, normalitatea desf„∫ur„rii lucr„rilor Ón Parlament ∫i s„ intr„m s„ discut„m pe fiecare _ad litteram,_ pentru c„ nu se poate, aici este o munc„ depus„ de ni∫te oameni ∫i aceast„ nedumerire a mea s„ ∫ti˛i c„ s-a transmis ∫i colegilor dumneavoastr„ ∫i cred c„ oric„rui om care vrea s„ ∫tie ce ini˛iative legislative s-au f„cut Ón acest sens. Pentru c„, stimate domnule pre∫edinte ∫i stima˛i colegi, dumneavoastr„ ne-a˛i spus c„, Óntr-adev„r, Codul muncii a fost discutat ∫i r„sdiscutat; este foarte corect! A fost discutat, dar s-a tras o linie. A rezultat din toate aceste discu˛ii c„ acest Cod al muncii care ni s-a prezentat ∫i asumat de c„tre Guvern este infailibil? Ba din contr„, au existat ∫i exist„ Ón continuare discu˛ii. Atunci dac„ aceste discu˛ii exist„ la nivelul sindicatelor, stimate domnule pre∫edinte, la nivelul unor corpora˛ii, la nivelul patronilor, de ce ne impune˛i dumneavoastr„ s„ trecem 18 ini˛iative legislative Ón doi timpi?

V„ rog s„ m„ ierta˛i, nedumerirea mea este Ón continuare ∫i v„ rog s„ ne trata˛i ca adev„ra˛i colegi ∫i s„ supune˛i discu˛iei de procedur„ fiecare ini˛iativ„ legislativ„, pentru c„ a∫a g„sesc c„ este normal Ón Parlamentul Rom‚niei. Dac„ aici nu discut„m, unde s„ discut„m, domnule pre∫edinte?!

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Costache Mircea**

**:**

Œn parcul Izvor!

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Cine mai dore∫te s„ intervin„? Bun. O s„

anciar„ nerambursabil„ acordat„ prin Instrumentul pentru politici structurale de preaderare pentru m„sura _Asisten˛„ tehnic„ pentru Ómbun„t„˛irea condi˛iilor de naviga˛ie pe Dun„re Ón Rom‚nia_ , semnat la Bruxelles la 13 decembrie 2002, ∫i la Bucure∫ti la 31 martie 2003;

— Legea pentru ratificarea Conven˛iei Óntre Rom‚nia ∫i Republica Azerbaidjan pentru evitarea dublei impuneri ∫i prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit ∫i pe capital, semnat„ la Baku la 29 octombrie 2002;

— Legea pentru ratificarea Acordului Óntre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Libaneze privind readmisia cet„˛enilor proprii ∫i a str„inilor, semnat la Bucure∫ti la 18 martie 2002, ∫i a Acordului Óntre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Libaneze privind cooperarea Ón combaterea criminalit„˛ii organizate, a traficului ilicit de stupefiante, substan˛e psihotrope ∫i precursori, a terorismului ∫i a altor infrac˛iuni grave, semnat la Bucure∫ti la 18 martie 2002.

S„ adopt„m constituirea unor comisii de mediere.

Prima vizeaz„ proiectul Legii pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea execut„rii lucr„rilor Ón construc˛ii.

Sunt propu∫i domnii deputa˛i: Bara Radu Liviu, Popescu Kanty C„t„lin, f bulc„ Alexandru, Dinu Gheorghe, CÓrstoiu Ioan, Coifan Viorel, Kovács Csaba.

Cine este pentru? Mul˛umesc.

Ab˛ineri?

Unanimitate.

Comisia de mediere la proiectul Legii privind modificarea ∫i completarea Legii audiovizualului 504/2002.

Sunt propu∫i: Voicu M„d„lin, Moldovan Carmen, Nicolicea Eugen, B„l„e˛ Mitic„, Vasilescu Lia Olgu˛a, Onisei Ioan, Gvozdenovici Slavomir.

- Cine este pentru? Mul˛umesc. Œmpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate.

Comisia de mediere la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 184/2002 privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate Ón mod abuziv Ón perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, precum ∫i pentru stabilirea unor m„suri pentru accelerarea aplic„rii acesteia ∫i a Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au apar˛inut cultelor religioase din Rom‚nia, aprobat„ cu modific„ri prin Legea nr. 501/2002 ∫i propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate Ón mod abuziv Ón perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989.

Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, str. Izvor nr. 2–4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucure∫ti, cont nr. 2511.1—12.1/ROL Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i nr. 5069427282 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ∫i 402.21.78, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 104/15.IX.2003 con˛ine 32 de pagini.**

Pre˛ul 39.552 lei