Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·18 decembrie 2003
Senatul · MO 162/2003 · 2003-12-18
Declara˛ii politice rostite de domnii senatori: Cornel Filipescu, Dumitru Badea, Petre Roman, Radu Alexandru Feldman, Szabó Károly-Ferenc, Adrian P„unescu, Ion C‚rciumaru, Maria Petre, Nicolae Paul Anton P„curaru, Constantin G„ucan, ™tefan M„rgineanu, Corneliu Bichine˛, Ionel Alexandru
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
Constituirea comisiei de mediere pentru solu˛ionarea textelor Ón divergen˛„ la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 72/2003 privind acordarea Ón anul agricol 2003—2004 a unui sprijin direct al statului de 2 milioane lei/ha produc„torilor agricoli pentru suprafe˛e de teren arabil de p‚n„ la 5 hectare inclusiv
Dezbaterea ∫i adoptarea proiectului Legii pentru modificarea Legii nr. 137/2002 privind unele m„suri pentru accelerarea privatiz„rii
· other · respins
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
14 discursuri
## Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Declar deschis„ ∫edin˛a Senatului de ast„zi, 8 decembrie 2003, o zi deosebit„, de altfel, fiindc„, a∫a cum ∫tim cu to˛ii, ziua de 8 decembrie este Ziua Constitu˛iei, motiv pentru care v„ rog s„-mi permite˛i ca, Ón numele Biroului permanent, s„ adresez felicit„ri tuturor parlamentarilor, at‚t din Senat, c‚t ∫i din Camera Deputa˛ilor, pentru activitatea depus„ Ón urm„ cu 12 ani, pentru activitatea depus„ Ón aceast„ toamn„, c‚t ∫i distin∫ilor judec„tori din cadrul Cur˛ii Constitu˛ionale.
V„ informez c„ din totalul de 140 de senatori ∫i-au Ónregistrat prezen˛a un num„r de 95 de colegi, absent‚nd motivat de la lucr„rile Senatului un num„r de 12 colegi — 3 sunt membri ai Guvernului, 5 colegi sunt pleca˛i Ón delega˛ii, respectiv domnii senatori Bela∫cu Aron, Frunda György, Ilie Ila∫cu, Popescu Lauren˛iu, Simona Marinescu, un coleg este Ónvoit, respectiv domnul senator Roibu Aristide, doi colegi sunt bolnavi, domnii senatori Ioan Belu ∫i Ioan Pop de Popa, ∫i un coleg este Ónvoit, domnul senator Sergiu Nicolaescu.
Cvorumul de ∫edin˛„ este de 71 de parlamentari.
Conform hot„r‚rii precedente adoptate de noi Óncepem cu prima parte a lucr„rilor noastre Ón plen, respectiv declara˛ii politice, dup„ care vom supune votului at‚t programul de lucru, c‚t ∫i ordinea de zi.
Din partea Grupului P.S.D., Ól invit la tribun„ pe domnul senator Cornel Filipescu.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
## **Domnul Cornel Filipescu:**
## Domnule pre∫edinte,
## Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Partidul Social Democrat consider„ demagogic„ ∫i politicianist„ atitudinea liderilor P.D. ∫i P.N.L. Ón ceea ce prive∫te celebrarea la Alba Iulia a Zilei Na˛ionale a Rom‚niei.
Traian B„sescu ∫i Theodor Stolojan au Óncercat s„ fac„ din acest eveniment un nou prilej de scandal politic, demonstr‚nd Ónc„ o dat„ c„ nu Ón˛eleg ce Ónseamn„ interesul na˛ional ∫i conduita politic„ responsabil„.
Acuzele aduse P.S.D., potrivit c„rora cei doi lideri ai opozi˛iei nu au fost invita˛i Ón mod inten˛ionat la festivitatea de la Alba Iulia de 1 Decembrie, sunt aberante ∫i neÓntemeiate. Œn primul r‚nd, aducem la cuno∫tin˛a conducerilor P.D. ∫i P.N.L. faptul c„ doi membri de marc„ ai celor dou„ partide au fost prezen˛i la festivit„˛ile de la Alba Iulia, respectiv domnii Emil Boc — din c‚te ∫tim Ónc„ pre∫edinte executiv al P.D. — ∫i C„lin Popescu T„riceanu — din c‚te ∫tim, Ónc„ vicepre∫edinte al P.N.L. ∫i purt„tor de cuv‚nt al îAlian˛ei Dadaiste“. Ambii au depus coroane de flori ∫i s-au aflat Ón tribuna oficial„ la Alba Iulia.
S„ Ón˛elegem c„ fie Ón cazul lor po∫ta func˛ioneaz„ mai bine, fie c„ Domniile lor au devenit, Óntre timp, persoane neimportante Ón cadrul celor dou„ partide ∫i nu pot de˛ine un mandat de reprezentare la nivel politic? Adev„rul este c„ Traian B„sescu ∫i Theodor Stolojan, de∫i au fost invita˛i de organizatori — ∫i fac dovada cu borderoul transmis cu aceste felicit„ri —, nu au vrut s„ vin„ la Alba Iulia, fiind mai mult interesa˛i s„ inaugureze iluminatul de s„rb„tori al Bucure∫tiului. Œnc„ o ocazie de a-∫i face campanie electoral„ pe banii contribuabililor! Ar fi fost mult mai cinstit s„ spun„ deschis acest lucru, nu s„ mint„ c„ nu au fost invita˛i.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 162/18.XII.2003 Consider„m c„ atitudinea P.D. ∫i P.N.L. este ∫i de aceast„ dat„ una incorect„ ∫i nu are nici o leg„tur„ cu rela˛ia ce trebuie s„ existe Óntre putere ∫i opozi˛ie Óntr-o ˛ar„ democratic„.
## V„ mul˛umesc, domnule senator.
Œl invit la tribun„ pe reprezentantul Grupului parlamentar P.R.M., domnul senator Dumitru Badea. Partidul are alocate, la acest punct de pe ordinea de zi, 22 minute.
## **Domnul Dumitru Badea:**
## Domnule pre∫edinte, Onorat auditoriu,
Dup„ o cenzurare a imaginii pre∫edintelui P.R.M. pe postul na˛ional TVR timp de aproape 3 ani, domnul Corneliu Vadim Tudor a fost invitat la emisiunea lui Stelian T„nase îMa∫ina de tocat“. Rezultatul televotingului, lansat Ón cadrul emisiunii cu tema îVa fi Corneliu Vadim Tudor pre∫edinte Ón 2004?“ a fost absolut relevant: îDa“ — 7.572 de telespectatori, ∫i îNu“ — 3.234 de telespectatori.
Dup„ dezinform„rile mediatizate de IMAS, CURS, METRO MEDIA ∫i alte asemenea institute Ón ceea ce prive∫te preferin˛ele cet„˛enilor pentru urm„toarele alegeri, iese Ón sf‚r∫it la iveal„ adev„rul gol golu˛, ∫i anume procentajul real ob˛inut de pre∫edintele P.R.M. Ón lupta pentru putere este de peste 70%. Acest rezultat reprezint„ un crunt e∫ec al celor care au considerat o lung„ perioad„ c„ pot Ón„bu∫i valorile autentice.
Ceea ce intrig„ este Óns„ faptul c„ cercurile interesate doar de frivolit„˛i nu se ocup„ dec‚t de subiecte spumoase, nelu‚nd Ón considerare ac˛iuni deosebite, precum cea de a XIV-a edi˛ie a programului umanitar îOrfanii Revolu˛iei“, a∫a cum se cuvine s„ facem totu∫i o men˛iune c„ singurul care a eviden˛iat acest lucru a fost ROMPRESS.
Procentul atins prin sondajul telefonic, mult peste acel 47% pe care Ónsu∫i Corneliu Vadim Tudor Ól preconiza, denot„ faptul c„ poporul rom‚n este con∫tient de situa˛ia dramatic„ Ón care se afl„ ∫i c„ dore∫te o schimbare pozitiv„.
Œn condi˛iile erod„rii P.S.D.-ului la guvernare ∫i ale unei presta˛ii apatice a coali˛iei P.N.L.-P.D. rena∫te P.R.M.-ul ∫i Ónsufle˛e∫te speran˛a rom‚nilor.
Lu‚nd, de asemenea, Ón calcul, faptul c„ suntem abia Ón decembrie 2003 ∫i c„ p‚n„ la alegeri mai este un an Óntreg, este limpede c„ P.R.M. va avea un cuv‚nt decisiv de spus Ón via˛a politic„ a Rom‚niei.
De altfel, telespectatorii îMa∫inii de tocat“ nu au avut dec‚t cuvinte de laud„ la adresa pre∫edintelui Corneliu Vadim Tudor. Succesul emisiunii, cu totul deosebit, s-a situat pe locul I din punct de vedere al audien˛ei, dup„ ea urm‚nd, la o distan˛„ apreciabil„, emisiunile care i-au avut ca invita˛i pe domnii: Octavian Paler, Theodor Stolojan ∫i, respectiv, Traian B„sescu.
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Œl invit la tribun„ pe reprezentantul Grupului parlamentar P.D., domnul senator Petre Roman. Grupul parlamentar are alocate 10 minute.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
## **Domnul Petre Roman:**
Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,
Stimate colege,
Cu c‚teva zile Ón urm„, mai mul˛i salaria˛i ai S.C. HORTICONS din Fete∫ti au declan∫at greva foamei pentru a protesta Ómpotriva situa˛iei extrem de grave Ón care se afl„ aceast„ societate de prelucrare ∫i conservare a fructelor ∫i legumelor.
Aceast„ societate a fost privatizat„ Ón decembrie 2001 prin metoda cump„r„rii pachetului de ac˛iuni de c„tre salaria˛i, beneficiind Ón acest fel de facilit„˛ile acordate salaria˛ilor care au preluat pachetul majoritar de ac˛iuni cu suma de 3,7 miliarde lei.
Achitarea sumei, printr-o inginerie financiar„ abuziv„, a condus la preluarea acestui pachet majoritar de c„tre pre∫edintele Consiliului jude˛ean Ialomi˛a, Gheorghe Savu, ∫i asocia˛ii s„i, unul dintre ace∫tia fiind chiar directorul general actual al societ„˛ii.
Salaria˛ii au constatat c„ domnul Gaidanov, directorul general actual, despre el este vorba, a v‚ndut produsele ob˛inute Ón fermele proprii, aduc‚nd prejudicii societ„˛ii HORTICONS, la fel ca ∫i ∫efa serviciului contabil al aceleia∫i societ„˛i, care nu este alta dec‚t fiica directorului general Gaidanov.
Alte documente eviden˛iaz„ faptul c„ 708 hectare, ca ∫i alte mijloace fixe ∫i unelte de lucru din dotarea fermei au trecut, prin asociere, Ón folosin˛a firmelor private ale domnului Gaidanov, care este Ón continuare ∫i directorul general al societ„˛ii.
Ca urmare a unei pl‚ngeri depuse la poli˛ie, salaria˛ii sunt informa˛i c„ Ón acest moment societatea HORTICONS nu mai are p„m‚nt Ón proprietate. Toate aceste combina˛ii s-au f„cut f„r„ — repet —f„r„ ca adunarea general„ a ac˛ionarilor salaria˛i s„ fi fost m„car informat„, de∫i, legal, era nevoie de acordul acesteia pentru orice fel de ac˛iuni ale societ„˛ii care privesc patrimoniul acesteia.
De remarcat c„ numele celor 3 persoane care se declar„ azi a fi ac˛ionari majoritari — domnii Savu, Gaidanov ∫i Frangulea — nu se reg„sesc pe lista celor 460 de persoane care au achizi˛ionat, ini˛ial, pachetul majoritar.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 162/18.XII.2003 Cert este c„ aceast„ societate care func˛iona la linia de plutire p‚n„ la privatizare se afl„ azi Ón faliment nedeclarat, nefiind pl„tite salariile muncitorilor ∫i acumul‚nd mai multe zeci de miliarde lei datorii la bugetul de stat. Disperarea salaria˛ilor a condus la gesturi extreme de a declan∫a greva foamei.
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Œl invit la tribun„ pe reprezentantul Grupului parlamentar al P.N.L., domnul senator Radu F. Alexandru.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte,
Stima˛i colegi,
Œn urm„ cu pu˛ine zile, Alina Moldovan, o fat„ de 18 ani, a fost internat„ Ón com„ de gradul V, cu traumatism cranio-cerebral, la sec˛ia de neurochirurgie a Spitalului de urgen˛„ Baia Mare. Cu toate eforturile medicilor Alina Moldovan nu a mai putut fi salvat„ ∫i a decedat la scurt„ vreme dup„ internare.
Peter Tibor, 17 ani, a fost internat Ón aceea∫i sec˛ie a Spitalului din Baia Mare Ón com„ de gradul V. Diagnostic: traumatism cranio-cerebral acut, contuzie cerebral„ grav„, echimoze. A fost operat de urgen˛„ pentru extirparea unui hematom cerebral, starea lui fiind Ón continuare extrem de critic„.
Trebuie s„ m„ Óntrerup ∫i s„ v„ spun c„ aceast„ declara˛ie politic„ pe care o citesc cu toat„ nepl„cerea am redactat-o asear„. Ast„zi, c‚nd am ajuns la Senat, am dat telefon ∫i am aflat c„ ∫i Peter Tibor a decedat Ón urma agresiunii la care a fost supus.
Am‚ndoi tinerii, handicapa˛i psihic ∫i surdo-mu˛i, au fost victimele agresiunii unei adolescente de 17 ani, bolnav„ de encefalopatie cronic„ infantil„, care i-a lovit bestial cu pumnii ∫i picioarele. Fapta abominabil„ s-a petrecut Ón timp ce cei 3 se aflau Ón plasament la Casa de tip familial pentru copii cu handicap sever îLucia“, din Satu Mare, din subordinea Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Protec˛ia Copilului ∫i Adop˛ie.
Potrivit declara˛iei coordonatorului Centrului pentru copii, f„cut„ imediat dup„ eveniment, adolescenta care ∫i-a lovit colegii îeste agresiv„, nefiind prima dat„ c‚nd are asemenea manifest„ri. Œntr-o frac˛iune de secund„ s-a Ónt‚mplat totul. Este o fat„ agresiv„. Nu avea nici un fel de obiect contondent, pentru c„ din cauza st„rii Ón care sunt ace∫ti copii nu le permitem accesul la astfel de obiecte. A lovit cu pumnul ca de obicei, pentru c„ avem mai multe astfel de cazuri Ón care aceast„ minor„ a agresat personalul ∫i pe ceilal˛i copii“.
Din reconstituirea f„cut„ de organele de anchet„ a reie∫it c„ agresarea celor doi minori a fost de durat„, dar c„ nimeni nu a auzit nimic, fiindc„ cele trei Óngrijitoare care trebuiau s„ supravegheze to˛i copiii din centru, munceau Ón acele momente ca femei de serviciu Ón buc„t„rie, la sp„latul vaselor, o prim„ constatare re˛inut„ Ón urma anchetei fiind c„ personalul de la centrul de plasament este insuficient ∫i nu este bine preg„tit.
Mul˛umesc, domnule senator.
Invit la tribun„ reprezentantul Grupului parlamentar U.D.M.R., domnul senator Szabó Károly.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
Mul˛umesc.
Domnule pre∫edinte,
## Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Œn rarele ocazii Ón care Óncerc s„ v„ re˛in aten˛ia de la aceast„ tribun„, la acest punct de pe ordinea de zi, am Óncercat s„ disec, oarecum, modalitatea Ón care statul de drept, Ón ˛ara noastr„, Ó∫i croie∫te drum. Cu alte cuvinte, felul Ón care autorit„˛ile statului, ele Ónsele, se supun deciziilor autorit„˛ii judec„tore∫ti. Cu alte cuvinte, dac„ domnia legii este o stare sau r„m‚ne Ónc„ un deziderat.
Se cade s„ amintim ∫i s-ar c„dea s„ facem chiar dezbatere public„ pe aceast„ tem„. M„ refer la decizia Œnaltei Cur˛i de Casa˛ie ∫i Justi˛ie, prin care a fost respins recursul Ón anulare introdus de c„tre Parchetul General fa˛„ de o hot„r‚re anterioar„ a Cur˛ii de Apel, Ón care Parchetul era obligat s„ pun„ la dispozi˛ia solicitantului — de ast„ dat„, Asocia˛ia pentru Ap„rarea Drepturilor Omului—Comitetul Helsinki — date statistice
const‚nd Ón num„rul autoriza˛iilor emise pentru interceptarea comunica˛iilor ∫i ceea ce urmeaz„ dup„ ele, consider‚nd, pe bun„ dreptate, c„ aceasta este o informa˛ie de interes public ∫i, ca atare, datorit„ intr„rii Ón vigoare a Legii privind accesul la informa˛iile de interes public, aceast„ informa˛ie, ea Óns„∫i, trebuie s„ capete, Ón practic„, acest caracter.
Este cunoscut faptul c„ Parchetul nu s-a supus acestei hot„r‚ri a celei mai Ónalte instan˛e de judecat„, hot„r‚re care, Ón mod implicit, Ónseamn„ obligarea Parchetului de a face lucrurile la care m-am referit, cu alte cuvinte, de a face publice aceste informa˛ii.
Repet, nu este vorba despre con˛inutul lor, nu este vorba despre numele persoanelor asupra c„rora s-au ordonat aceste activit„˛i Ón baza mandatului emis de procurorul anume desemnat, ci este vorba de date depersonalizate.
Iat„ un exemplu clasic Ón care nu putem s„ r„m‚nem nep„s„tori fa˛„ de aceast„ anomalie evident„ a func˛ion„rii statului de drept Ón ˛ara noastr„.
Œn ce m„ prive∫te, v„ rog s„-mi permite˛i s„ v„ aduc la cuno∫tin˛„ faptul c„, Ón urm„ cu trei ani ∫i jum„tate — Ónc„ era Ón ultimele zile ale precedentei legislaturi — am produs, dac„ se poate spune a∫a ceva — unii ar spune îam comis“ —, o ini˛iativ„ legislativ„ const‚nd Óntr-o propunere de modificare a Legii nr. 14/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Serviciului Rom‚n de Informa˛ii.
V„ mul˛umim pentru interven˛ie.
Œl invit la tribuna Senatului pe domnul senator Adrian P„unescu, Grupul parlamentar P.S.D.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
## **Domnul Adrian P„unescu:**
## Domnilor colegi,
Domnule pre∫edinte,
O anumit„ stare de lips„ de s„n„tate m-a Ómpiedicat s„ fiu prezent la ni∫te dezbateri privitoare la raporturile Senatului cu presa.
A∫ vrea s„ m„rturisesc de la Ónceput c„ nu sunt un entuziast al Ónc„ier„rii dintre omul politic ∫i omul de pres„ ∫i nu cred c„ este nici Ón folosul omului politic, nici Ón folosul omului de pres„ cursul pe care ar p„rea c„ o iau lucrurile aici, Ón Senatul Rom‚niei.
Sigur, exist„ ∫i oameni de pres„ impruden˛i, exist„ ∫i oameni de pres„ mai pu˛in instrui˛i, exist„ ∫i oameni de pres„ mai pu˛in talenta˛i, dar **nu poate fi Óndep„rtat„**
**presa ca atare, presa care Ói cuprinde ∫i Ói dep„∫e∫te pe cei despre care vorbeam, presa care reprezint„ o for˛„, reprezint„ o istorie vie, cu erorile de transmisie, cu erorile de auzire, cu erorile de comunicare corespunz„toare fiec„rei epoci, presa care trebuie s„ stea al„turi de omul politic ∫i s„-l fac„ mai apropiat de poporul s„u ∫i s„ dea, prin str„lucirea voca˛iei ei de Óndeletnicire public„, m„sura epocii.**
Ne-am angajat, cred, pe un drum pierz„tor, cert‚ndu-ne cu ni∫te oameni care nu sunt, uneori, dec‚t paznicii adev„rului, oameni care Ó∫i fac datoria **Ón ni∫te contexte,** nu de sine st„t„tori. Nu sunt oameni care schimb„ cursul evenimentelor Ón felul cum le reflect„ ziarul sau televiziunea la care lucreaz„, ci oameni de travaliu.
De aceea a∫ face un apel la mintea noastr„ mai rece, de dup„ duminic„, ∫i, l„s‚nd la o parte ∫i copil„riile, ∫i teribilismele, ∫i eventualele ∫icane pe care ni se pare c„, uneori, ni le face un om de pres„, eu cred c„ trebuie s„ revenim la sentimente mai bune ∫i s„ pled„m pentru demnitatea omului de pres„, demnitate, Ón primul r‚nd, Ón raport cu noi, cei care suntem oamenii politici ai momentului.
Este foarte adev„rat c„ nimeni nu a c‚∫tigat nici o b„t„lie Ómpotriva presei, dar e tot at‚t de adev„rat c„ nici nu e nevoie de b„t„lii Ómpotriva presei. Noi avem s„ ne batem cu ceilal˛i oameni politici, de alte orient„ri, care sunt mai la mod„ dec‚t noi, cei ce facem parte din partidul de guvern„m‚nt, pentru c„ totdeauna opozi˛ia va fi mai la mod„ dec‚t partidul de guvern„m‚nt.
## V„ mul˛umim, domnule senator.
Invit la tribun„ reprezentantul Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, domnul senator Ion C‚rciumaru.
## Domnule pre∫edinte,
Doamnelor ∫i domnilor colegi,
Œn fiecare an, de 1 decembrie, este marcat„ Ziua mondial„ antiSIDA, ce ofer„ un prilej de bilan˛ asupra campaniei mondiale antiSIDA din perioada precedent„, ca ∫i de lansarea unor noi ini˛iative Ón vederea controlului acestui flagel mondial.
Conform datelor publicate de Organiza˛ia Mondial„ a S„n„t„˛ii — O.M.S. — ∫i Programul comun al Na˛iunilor Unite pentru combaterea maladiei SIDA—UNITS, epidemia global„ de SIDA nu d„ semne de atenuare, Ónregistr‚ndu-se un record de infec˛ii datorate HIV-SIDA, astfel: 40 milioane persoane sunt infectate cu HIV pe plan mondial, dintre care 5 milioane sunt nou-infectate ∫i 3 milioane persoane au decedat datorit„ acestei infec˛ii Ón 2003.
Œn fiecare zi a anului 2003 au fost descoperite 14.000 persoane nou-infectate cu HIV, iar 95% din acestea provin din ˛„ri cu standard de via˛„ redus sau mediu.
Œn Rom‚nia, recunosc‚nd impactul infest„rii nozocomiale a circa 10.000 copii Ón perioada 1987— 1991, ca ∫i a cre∫terii num„rului de adul˛i infecta˛i HIV prin manevre parenterale, injectarea de droguri intravenos, sex neprotejat ∫i prin cohorta de copii infecta˛i, supravie˛uitori, ce au ajuns la perioada activ„ sexual, precum ∫i prin posibilitatea transmiterii maternofetale, au fost luate urm„toarele m„suri:
Declararea Ón 2001 a luptei Ómpotriva maladiei HIVSIDA ca o prioritate sanitar„ na˛ional„, lans‚ndu-se un
plan na˛ional de ac˛iune pentru accesul universal la medica˛ia antiretroviral„, Rom‚nia fiind prima ˛ar„ din Europa de Est ce a beneficiat de reducerea pre˛ului ∫i facilitarea accesului la acest tip de medica˛ie.
Œn anul 2002 Parlamentul Rom‚niei a elaborat ∫i aprobat Legea special„ privind profilaxia ∫i protec˛ia persoanelor infectate cu HIV, exist‚nd teoretic ∫i o comisie na˛ional„ multisectorial„ privind infec˛ia HIV-SIDA, aflat„ sub autoritatea primului-ministru, care necesit„ o implicare practic„, mai activ„ Ón aplicarea legisla˛iei Ón vigoare.
De asemenea, exist„ o strategie la nivel na˛ional privind combaterea infec˛iei HIV-SIDA ce a primit ∫i o finan˛are de 28 milioane de dolari pentru un proiect structurat pe 5 ani.
· procedural
1 discurs
<chair narration>
#402022. Utilizarea corect„ a sumelor primite. Numai Ón anul 2003 s-au alocat din sectorul public 25 de milioane de dolari pentru tratamentul persoanelor infectate HIV.
· other
1 discurs
<chair narration>
#403663. Eficientizarea monitoriz„rii terapiei, inclusiv prin introducerea testelor de rezisten˛„.
· other
1 discurs
<chair narration>
#404604. Realizarea unei mai bune colabor„ri Óntre centrele regionale.
· other
1 discurs
<chair narration>
#405265. Implicarea activ„ Ón Programul O.M.S., 3 p‚n„ Ón 5, ce are drept scop asigurarea accesului la terapia antiretroviral„ a trei milioane de persoane infectate din ˛„ri Ón tranzi˛ie ∫i a celor Ón curs de dezvoltare p‚n„ la sf‚r∫itul anului 2005.
· other · respins
443 de discursuri
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Invit la tribuna Senatului pe doamna senator Maria Petre.
Ave˛i cuv‚ntul, doamna senator.
## **Doamna Maria Petre:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Doamnelor ∫i domnilor colegi,
Œn declara˛ia mea de ast„zi voi vorbi de c‚teva subiecte, primul dintre ele fiind acela al condi˛iei ziaristului rom‚n, al comunic„rii ∫i despre goana dup„ imagine.
Mass-media are nevoie, pentru o prezentare c‚t mai veridic„ a fenomenelor sociale, de parteneri serio∫i, de o deschidere a clasei politice, de informare corect„ ∫i Ón timp real.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 162/18.XII.2003 Trebuie s„ subliniez c„ situa˛iile Óncordate ap„rute Ón ultima vreme Ón rela˛ia cu presa, atunci c‚nd ele se fac sim˛ite, ∫i din nou se fac sim˛ite, sunt generate fie de gestionarea defectuoas„ a informa˛iei, fie de b‚lb‚ieli Ón abordarea problemelor din agenda media sau, Ón ultim„ instan˛„, de for˛„ri evidente ale realit„˛ii.
Œn ultima vreme a ap„rut o situa˛ie paradoxal„: puterea acuz„ presa pentru degradarea imaginii sale. Puterea uit„ c„ se afl„ Ón slujba cet„˛eanului ∫i ascunde gunoiul sub pre∫. Ori sunt prezentate ac˛iunile sale Ón lumin„ roz, ori nu mai sunt prezentate deloc.
Aceast„ atitudine ostil„ nu aduce nimic bun Óntr-o societate democratic„. Sigur, P.S.D. are dreptul s„-∫i gestioneze a∫a cum crede de cuviin˛„ rela˛ia cu massmedia rom‚ne∫ti.
Ce trebuie s„ Ón˛eleag„, totu∫i, conduc„torii acestui partid este faptul c„ institu˛iile statului, conduse chiar de P.S.D., au datoria de a accepta regulile statului de drept, au datoria de a respecta legile acestei ˛„ri, inclusiv pe cea a transparen˛ei, au datoria de a Óncuraja dialogul social, au datoria de a dezvolta o pres„ independent„, capabil„ s„ informeze corect ∫i s„ abordeze coerent temele integr„rii europene.
A mai trecut, stima˛i colegi, un an de democra˛ie. Senatul va Ónchide cur‚nd Ónc„ o sesiune. Ziari∫tii acredita˛i la Senat au, dup„ cuno∫tin˛a noastr„, acelea∫i ve∫nice probleme: fie nu este asigurat„ logistica, fie informa˛ia este trunchiat„ sau pus„ sub embargo.
Comunicarea cu mass-media sufer„ ∫i nu ar fi r„u ca acest lucru s„ ne dea de g‚ndit Ón perspectiva viitoarei sesiuni parlamentare.
Se pune, totu∫i, o Óntrebare: ce vrea partidul de guvern„m‚nt?
Atitudinea arogant„, pozi˛ia de for˛„ Ón toate ac˛iunile sale, lipsa deschiderii c„tre dialog, Óncr‚ncenarea cu care respinge orice critic„, fie ea venit„ din partea opozi˛iei, fie din partea presei, goana dup„ imagine cu orice pre˛, cu orice mijloace nu pot duce dec‚t la ceea ce am mai afirmat ∫i nu fac dec‚t s„ reiau, la ideea unei Rom‚nii paralele, unei Rom‚nii care apar˛ine doar P.S.D.
Cum ar ar„ta aceast„ Rom‚nie paralel„?
Ar fi, eventual, o ˛ar„ cu un singur partid, cu o pres„ Ón care s„ preasl„vim baronii locali, cu un popor ca o uria∫„ ma∫in„ de vot, cu o justi˛ie pe post de poli˛ie politic„ ∫i, eventual — ∫i la acest eventual spun ∫i un îDoamne, fere∫te!“—, un Parlament cu atributele Marii Adun„ri Na˛ionale.
B‚lb‚iala privind Ónscrierea Alian˛ei P.N.L.-P.D. nu face dec‚t s„ aduc„ din nou Ón discu˛ie fie amestecul P.S.D., fie lipsa de independen˛„ a justi˛iei rom‚ne.
S„ fie vorba de fric„ Ón fa˛a unei opozi˛ii reale, s„ fie vorba de lipsa bunului-sim˛ politic, oricum, este nota obi∫nuit„ Ón care se Óncalc„ f„r„ scrupule orice Óncercare de rea∫ezare, de mi∫care politic„ a societ„˛ii rom‚ne∫ti.
Problemele nu mai sunt s„r„cia, corup˛ia Óntins„ ca ciuma peste aceast„ ˛ar„, problemele nu mai sunt cele din s„n„tate, din educa˛ie, capitolele de negociere pentru integrare european„, ci apari˛ia concuren˛ilor pe scena politic„.
Cu sau f„r„ voia P.S.D., alian˛a va reprezenta o alternativ„ pentru aleg„tori.
Atragem aten˛ia c„ r„zboiul declan∫at de P.S.D. Ómpotriva opozi˛iei, Ómpotriva presei sunt manifest„ri antidemocratice ∫i, de ce nu, cu unele accente chiar totalitariste. Este un semnal de alarm„ ∫i este un apel pe care-l facem la decen˛„.
Solicit„m, prin acest semnal, ca instrumentele democra˛iei s„ func˛ioneze, ca societatea s„ se dezvolte liber, f„r„ z„bal„, ca oamenii s„ fie l„sa˛i s„ judece ∫i s„ ne judece Ón mod liber.
V„ mul˛umesc.
Invit la tribun„ pe domnul senator Paul P„curaru, Grupul parlamentar P.N.L.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
## **Domnul Nicolae Paul Anton P„curaru:**
Domnule pre∫edinte,
Stima˛i colegi,
Œn preambulul interven˛iei mele voi spune c‚t se poate de clar c„ nu s-a g„sit Ónc„ persoana care s„ confirme c„ domnul Theodor Stolojan vreodat„ ar spune un neadev„r. Œn sediul din îAviatorilor“ al P.N.L.-ului nu a intrat nici un fel de invita˛ie, ∫i dac„ s-ar dori probat cu ceva, ar putea fi probat, probabil, cu borderoul de intrare de coresponden˛„ Ón sediul P.N.L. Poate P.S.D.-ul va face rost ∫i de aceasta.
Interven˛ia mea de ast„zi este destinat„ unor angajamente pe care Guvernul, din p„cate, nu a reu∫it s„ le onoreze Ón pofida faptului c„ bugetul din 2003…, bugetul din 2004 a fost considerat un buget electoral, un buget Ómp„nat de cadouri sociale, menite a cuceri bun„voin˛a electoratului.
Voi da dou„ exemple care rezult„ din calcul.
Œn Programul de guvernare P.S.D.-ul s-a angajat ca aloca˛ia pentru copii, stabilit„ prin Legea nr. 61/1993 ca drept universal, va fi de 10% din salariul mediu brut pe economie, asta Ónseamn„ c„ aloca˛ia oric„rui copil din Rom‚nia ar fi trebuit s„ fie undeva la 680.000 lei sau 780.000 lei, dac„ salariul mediu brut pe economie trece de la 6.800.000, la 7.600.000, c‚t este Ón bugetul din 2004.
Ce se Ónt‚mpl„ Ón realitate?
La o aloca˛ie de 680.000 lei, Guvernul ar fi trebuit s„ preg„teasc„ Ón jur de 3.600 de miliarde pentru a acoperi propriul s„u angajament.
Œn loc de acoperirea propriului s„u angajament, Guvernul a l„sat aloca˛ia pentru copii 210.000 lei, Ón jur de cinci litri de lapte ∫i, poate, 5 kilograme de p‚ine pe lun„, introduc‚nd doi vectori de imagine Ón plus care se numesc aloca˛ia complementar„ ∫i aloca˛ia pentru familiile monoparentale.
Ace∫ti doi vectori, introdu∫i prin Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 105/2003, Ónseamn„ c„, de fapt, Guvernul cheltuie Ón jur de 400 de miliarde cu aloca˛ia
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 162/18.XII.2003 pentru familiile monoparentale ∫i cu aloca˛ia complementar„.
Deci, Ón loc s„ cheltuie 3.500—3.600 de miliarde pentru copii, el nu cheltuie dec‚t 1.500 ∫i ceva, 1.600 de miliarde pentru copii, ceea ce Ónseamn„ c„ Ón anul 2004, Guvernul este dator copiilor Rom‚niei, conform propriilor sale angajamente, cu Ónc„ 2.000 de miliarde.
Am la mine borderoul, domnule senator Paul P„curaru, pe care vi-l Ónm‚nez. Sunt trecu˛i aici Traian B„sescu, Theodor Stolojan, Corneliu Vadim Tudor, Dan Voiculescu, Markó Béla, Emil Constantinescu, Victor Ciorbea.
V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc domnului senator pentru interven˛ia f„cut„. Œl consult pe domnul Sógor Csaba dac„ dore∫te s„ intervin„. Grupul parlamentar nu mai are dec‚t un minut. R„m‚ne˛i pentru data viitoare?
Invit la tribun„ reprezentantul Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, domnul senator Constantin G„ucan.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Declara˛ia mea politic„ de ast„zi se nume∫te îIntoleran˛„ ∫i grobianism“ ∫i vrea s„ fac„ cunoscut„ o manier„ grosolan„ ∫i intolerabil„ a primarului din V„lenii de Munte de a ignora, Ón mod voit, chiar ∫i o institu˛ie cum este Senatul Rom‚niei, al c„rui reprezentant sunt Ón jude˛ul Prahova.
Ziua de 1 Decembrie a fost s„rb„torit„ pretutindeni Ón ˛ar„, dup„ posibilit„˛ile financiare ale comunit„˛ilor, dar, din p„cate, ∫i dup„ ambi˛ii gregare, afirm‚nd mahalaua politic„ Ón locul respectului onest, cuvenit unei astfel de s„rb„tori.
La V„lenii de Munte, cu ocazia s„rb„toririi Marii Uniri, ca senator, am depus o coroan„ de flori din partea Parlamentului Rom‚niei. C„lc‚nd Ón picioare cel mai elementar protocol, coroana depus„ din partea Senatului Rom‚niei, nu Ón nume personal, nu Ón numele meu, ca secretar de onoare, nu Ón numele meu ca membru al filialei din V„lenii de Munte, ci Ón numele Parlamentului Rom‚niei, a fost depus„ ultima, dup„ toate coroni˛ele depuse de S.R.L.-urile ∫i buticurile din V„lenii de Munte.
Un alt lucru legat de acela∫i î∫ef“ — c„ a∫a se comport„ — al ora∫ului V„lenii de Munte este urm„torul: se cunoa∫te Ón ˛ara Óntreag„ c„ atunci c‚nd spui V„lenii de Munte spui ∫i marele istoric al neamului, Nicolae Iorga. Funda˛ia îNicolae Iorga“ din V„lenii de Munte ∫i Clubul istoricilor îNicolae Iorga“ ∫i-au f„cut Ón prezent o datorie de onoare din a organiza Ón fiecare an diferite simpozioane pe teme legate de preocup„rile marelui savant Ón istorie, literatur„, ziaristic„, politic„ ∫i de a avea chiar ∫i o zi Óntreag„ rezervat„ Ón cadrul Universit„˛ii de var„ îNicolae Iorga“.
S‚mb„t„, 6 decembrie, Funda˛ia îNicolae Iorga“ ∫i Clubul istoricilor ,.Nicolae Iorga“ din V„lenii de Munte, al c„rui pre∫edinte sunt, au organizat o comemorare a asasin„rii marelui dasc„l al neamului, dar ∫i simpozionul cu temele: îNicolae Iorga ∫i Marea Unire de la 1 Decembrie 1918“ ∫i îNicolae Iorga ∫i Conferin˛a de pace de la Paris“. Au participat doi academicieni ∫i 7 ilu∫tri profesori de istorie, care fac parte din Clubul istoricilor îNicolae Iorga“. Au fost trimise invita˛ii — cum am f„cut Óntotdeauna — la to˛i profesorii ∫colilor ∫i liceelor din V„lenii de Munte, dar ∫i din localit„˛ile apropiate, pentru c„ aceste manifest„ri au ca scop, Ón primul r‚nd, instruirea ∫i dezv„luirea Ón fa˛a profesorilor ∫colilor ∫i a liceelor din V„lenii de Munte ∫i din localit„˛ile apropiate — Plopeni ∫i Sl„nic-Prahova —, de a-i aduce s„ vad„ ∫i s„ cunoasc„ marile personalit„˛i ale culturii rom‚ne. Œns„, datorit„ dispozi˛iilor date de acela∫i primar, de trei ani Óncoace, ca nici un profesor de la liceele din V„leni ∫i nici elevii, evident, pentru c„ directorii sunt tra∫i Ón primul r‚nd la r„spundere, ∫i nici Ón anul acesta ace∫ti profesori invita˛i de mine, ca ∫i elevii din clasele mari de liceu nu au participat la acest eveniment care, dup„ p„rerea mea ∫i a altora care au participat acolo, a fost aproape cel mai bine reprezentat de marii istorici ai neamului nostru de la ora actual„.
Da, v„ mul˛umesc, domnule senator.
Invit la tribun„ pe domnul senator ™tefan M„rgineanu, Grupul parlamentar P.R.M.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
## **Domnul ™tefan M„rgineanu:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor,
Declara˛ia mea politic„ de ast„zi are o tem„ pur tehnic„ ∫i ˛in s„ v„ informez privitor la participarea delega˛iei Senatului Rom‚niei la seminarul interna˛ional cu tema: îControlul democratic al for˛elor armate, criterii de evaluare a succesului sau insuccesului“.
Œn perioada 1—3 decembrie 2003, la invita˛ia Centrului Regional pentru Asisten˛„ Ón Implementarea Controlului Armamentelor, am participat la seminarul interna˛ional cu tema: îControlul democratic al for˛elor armate, criterii de evaluare a succesului sau insuccesului“, organizat la Zagreb.
F„r„ s„ intru Ón detalii, v„ informez c„ Centrul Regional pentru Asisten˛„ Ón Implementarea Controlului Armamentului, prescurtat RACVIAC, a fost creat Ón octombrie 2002, sub egida Pactului de stabilitate pentru Europa de Sud-Est, ca un cadru de promovare a stabilit„˛ii ∫i cooper„rii Ón regiune, care s„ sprijine eforturile O.S.C.E. ∫i ale altor organiza˛ii de a crea un climat de Óncredere, conlucrare ∫i rela˛ii de bun„
vecin„tate Óntre ˛„rile din zon„. Acest organism, cu sediul Ón capitala Croa˛iei, finan˛at Ón principal de Germania ∫i Fran˛a, este constituit din reprezentan˛i ai 20 de ˛„ri, unele oferind personal pentru staff-ul permanent, altele fonduri b„ne∫ti sau profesori ∫i instructori pentru activit„˛ile pe care RACVIAC le desf„∫oar„.
Œn acest cadru, Ómi face o deosebit„ pl„cere s„ v„ informez c„ cei doi c„pitani-ingineri din Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale, care Ón acest moment reprezint„ Rom‚nia, sunt aprecia˛i ca fiind cei mai capabili ofi˛eri din staff-ul permanent, pe efortul c„ruia baz‚ndu-se ∫i organizarea impecabil„ a seminarului la care am participat.
Œn cadrul celor patru sesiuni de lucru ale seminarului au fost abordate urm„toarele teme:
— îRolul, locul ∫i responsabilitatea for˛elor de securitate Óntr-o democra˛ie modern„“;
— îProvoc„ri privind controlul for˛elor de securitate Ón ˛„rile Ón tranzi˛ie“;
— îPrincipii, condi˛ii ∫i mecanisme ale supravegherii parlamentare a for˛elor de securitate, cadrul legislativ, normele ∫i criteriile controlului democratic“;
Mul˛umim, domnule senator.
Invit la tribun„ ultimul coleg Ónscris la declara˛ii politice, domnul senator Ionel Alexandru, ∫i c„ruia, cu generozitate, domnul Bichine˛ i-a cedat dou„ minute ∫i jum„tate.
V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.
Mul˛umesc, domnule senator.
Invit la tribun„ reprezentantul Grupului parlamentar P.R.M., domnul senator Corneliu Bichine˛. Grupul mai are 5 minute.
## **Domnul Corneliu Bichine˛:**
Stima˛i colegi, Onorat prezidiu,
Am s„ profit de faptul c„ ast„zi conduc lucr„rile trei fo∫ti mini∫tri ∫i de aceea nu o s„ citesc, o s„ Óncerc o prezentare selectiv„ a declara˛iei mele, pentru c„ a∫a am eu norocul, s„ vin mai la sf‚r∫it.
Stima˛i colegi, dup„ cum cred c„ nu ∫ti˛i, Platon afirma c„ trei ar fi Óndatoririle fundamentale ale omului: o Óndatorire somatic„ — s„ fii hr„nit bine, Ómbr„cat, Óngrijit, curat — , o Óndatorire pe care majoritatea semenilor no∫tri ∫i-o Óndeplinesc. Platon Ói stigmatizeaz„ pe cei care exagereaz„ Ón aceast„ direc˛ie ∫i Ói nume∫te îoamenii bur˛ii“, care, Óntr-un fel, par a sem„na cu o parte din colegii no∫tri pe care presa Ói stigmatizeaz„ cu formula îÓmbuiba˛ii din Parlament“. Vom reveni!
A doua Óndatorire a omului este cea fa˛„ de sufletul s„u. Trebuie s„ fii bun, s„ fii bl‚nd, pios, generos. ™i cer pe aceast„ cale celor care temporar se afl„ la putere s„ fac„ Ón a∫a fel Ónc‚t s„racii lumii, s„racii ˛„rii s„ ias„ cu firimitura Ón barb„ din ograda Domniilor lor.
A treia Óndatorire, cea mai Ónalt„, a omului, este Óndatorirea fa˛„ de cetatea Ón care tr„ie∫te. ™i m„ adresez tuturor intelectualilor din aceast„ sal„ — senatori, exper˛i, consilieri ∫i lucr„tori ai presei. Numai c„ Óndatorirea aceasta este apanajul celor ale∫i ∫i cred c„ acest lucru ne une∫te pe noi, cei prezen˛i aici, de a ne ocupa de cetatea Ón care tr„im, cetate pe care dumneavoastr„ probabil c„ o vede˛i suferind.
Revenind la Platon, acesta face o afirma˛ie cel pu˛in derutant„ la un moment dat. Spune c„ poe˛ii (a se vedea —cei care scriu“) care îc‚nt„“ r„u s„ fie izgoni˛i din cetate. Cel care face traducerea ∫i decodificarea cea mai bun„ este Constantin Noica. Ce Ónseamn„ îa c‚nta bine“? Nu a fi un poet de curte, ci a reflecta adev„rul, adev„rul Ón maniera aristotelic„. S„ spui c„ este ceea ce este ∫i c„ ceea ce nu este nu este.
Stima˛i colegi, am s„ Ónchei prin a v„ spune c„, vremelnic fiind aici, avem o datorie fundamental„ fa˛„ de cetatea care poart„ numele sublim de Rom‚nia. Œn prag de s„rb„tori v„ sugerez s„ fi˛i mai buni, mai eficien˛i ∫i mai genero∫i.
Domnule pre∫edinte, Domnilor colegi,
Interven˛ia mea se refer„ la un alt aspect, ∫i anume, m„ voi referi la privatizarea Óntreprinderii îCelhart Donaris“ din Br„ila, cel mai mare produc„tor de h‚rtie din ˛ar„. Acesta produce 60% din h‚rtia din Rom‚nia.
Combinatul se privatizeaz„. Privatizarea a fost Óns„ cu c‚ntec deoarece circa 1.000 de muncitori au blocat timp de dou„ zile Drumul European 577, iar 500 dintre ace∫tia s-au instalat Ón fa˛a prefecturii, scand‚nd o serie de lozinci antiguvernamentale.
Cu toate acestea, Óntreprinderea este profitabil„, iar Ón anul 2002 a Ónregistrat o cifr„ de afaceri de 968 miliarde ∫i un profit net de o mie de miliarde, f„r„ a avea datorii la bugetul de stat ∫i la bugetele locale, a∫a cum raporta primului-ministru prefectul jude˛ului, Óntr-o teleconferin˛„ din data de 7 noiembrie. Cu toate acestea, societatea a fost scoas„ la mezat de c„tre A.P.A.P.S., hot„r‚ndu-se, Ón acela∫i timp, disponibilizarea a 50% din personal, statul urm‚nd s„ pl„teasc„ lunar pl„˛i compensatorii Ón valoare de 5 milioane lei.
Cine este cump„r„torul ∫i cine sunt intermediarii?! Cump„r„torul este acela∫i Vladimir Cohn, patronul firmei îEcopak-Ecopaper“, iar unul dintre intermediarii tranzac˛iei este, conform relat„rii prefectului Br„ilei din presa local„, fostul ministru ™erban Mih„ilescu.
Men˛ionez c„ procesul de privatizare dureaz„ de mai mult timp, discu˛iile cu Vladimir Cohn fiind demarate Ónc„ de anul trecut. Acestea au fost blocate o perioad„ de timp, deoarece conform unor surse bine informate nu s-a ajuns la nici o Ón˛elegere. Reluarea discu˛iilor Ón aceast„ toamn„ demonstreaz„ c„ impasul a fost dep„∫it ∫i s-a trecut, conform Ón˛elegerii, la subevaluarea societ„˛ii. Conform datelor noastre, confirmate ∫i de liderul sindicatului îCartel Alfa“ din Br„ila, care a declarat c„ se va adresa Parchetului Na˛ional Anticorup˛ie, ceea ce vom face ∫i noi, rezult„ c„ A.P.A.P.S. a umflat artificial datoriile societ„˛ii, citez din ceea ce spunea domnul Dobre: îŒn materialul A.P.A.P.S., dup„ semnarea Ón luna octombrie a contractului de privatizare, apare, la datorii totale suma de 228 miliarde lei, dar Ón fi∫a de urm„rire a obiectivului ∫i criteriilor de performan˛„, pe perioada p‚n„ la 30 septembrie 2003 reiese c„ societatea are datorii doar de 175 miliarde lei“. Œn plus, pachetul de 5.228.025 de ac˛iuni a fost v‚ndut cu doar un milion euro, de∫i pre˛ul ce s-ar fi ob˛inut la pia˛a liber„ ar fi fost de cel pu˛in 4.591.000 euro, av‚nd Ón vedere c„ se pl„tea Ón octombrie 2003 suma de 30.000 lei pentru o ac˛iune. Reprezentan˛ii A.P.A.P.S. au fost
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
## V„ mul˛umesc, domnule senator.
Stima˛i colegi,
P‚n„ Ón acest moment, practic, grupurile parlamentare, prin vorbitorii desemna˛i, au acoperit timpul alocat fiec„ruia. Mai avem dou„ chestiuni Ónscrise Ón ordinea de zi: dezbaterea unor proiecte de lege cu caracter ordinar sau organic ∫i, ultimul punct, Óntreb„ri, interpel„ri ∫i r„spunsuri.
Vot · approved
Dezbaterea ∫i adoptarea proiectului Legii privind declararea munici- piului Lugoj îOra∫-martir al Revolu˛iei din Decembrie 1989“
Dac„ Ón leg„tur„ cu programul de lucru — dezbateri Ón plen p‚n„ la orele 19,30 — ave˛i observa˛ii?
Dac„ nu sunt observa˛ii, v„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot. V„ rog s„ vota˛i.
Cu 87 de voturi pentru, dou„ voturi Ómpotriv„ ∫i 3 ab˛ineri, programul de lucru al Senatului a fost adoptat de plen.
## Stima˛i colegi,
La punctul 2 din ordinea de zi avem constituirea unei comisii de mediere pentru solu˛ionarea textelor Ón divergen˛„ ap„rute la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 72/2003 privind acordarea Ón anul agricol 2003—2004 a unui sprijin direct al statului de 2 milioane lei/ha produc„torilor agricoli pentru suprafe˛e de teren arabil de p‚n„ la 5 hectare inclusiv.
Rog Grupul P.S.D. s„ fac„ patru propuneri.
Grupul parlamentar P.S.D. Ói propune pe domnul senator Mocanu Vasile, domnul senator Matei Viorel, doamna senator Sporea Elena ∫i domnul senator Tri˛„ F„ni˛„.
Mul˛umesc. Grupul P.R.M., o propunere.
Domnul senator Nicolae P„tru.
Mul˛umesc. Grupul P.N.L., o propunere.
Domnul senator Flutur.
Mul˛umesc. Grupul U.D.M.R., o propunere.
Domnul senator Pete ™tefan.
V„ mul˛umesc.
V„ consult dac„ ave˛i interven˛ii Ón leg„tur„ cu constituirea ∫i componen˛a comisiei.
Dac„ nu sunt, v„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot. V„ rog s„ vota˛i.
Cu 82 de voturi pentru, 7 voturi Ómpotriv„ ∫i dou„ ab˛ineri, constituirea ∫i componen˛a comisiei de mediere au fost aprobate de plenul Senatului.
La punctul 3 din ordinea de zi avem proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 137/2002 privind unele m„suri pentru accelerarea privatiz„rii.
V„ rog s„ observa˛i c„ legea are caracter ordinar. Comisia sesizat„ Ón fond este Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.
Sunt prezen˛i colegii no∫tri deputa˛i Lucia Lep„datu, Ion Florentin Sandu, Gheorghe Marin sau Nicolae Sersea?
Din sal„
#68064Nu este nevoie!
Rog staff-ul s„ ia leg„tura cu Camera Deputa˛ilor pentru a fi invita˛i colegii s„-∫i sus˛in„ propunerea legislativ„. Este adev„rat c„ a fost trecut„ prin Camer„, c„ nu sunt amendamente din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.
## Domnule pre∫edinte,
Œn stadiul Ón care se afl„, potrivit regulamentului nostru, sesiza˛i de Camera Deputa˛ilor, nu cred c„ este absolut obligatorie prezen˛a ini˛iatorilor. Neav‚nd amendamente, nu modific„m solu˛ia adoptat„ de Camera Deputa˛ilor, ai c„rei membri sunt ini˛iatorii. Cred c„ poate fi luat„ Ón discu˛ie.
14 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 162/18.XII.2003
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
## Stima˛i colegi,
Potrivit regulamentului, avem dou„ chestiuni: propunerea legislativ„ a trecut printr-o Camer„, iar Ón momentul de fa˛„, noi nu suntem sesiza˛i de colegii deputa˛i, ci suntem sesiza˛i de Camera Deputa˛ilor.
A doua chestiune foarte important„: la nivelul comisiei noastre sesizate Ón fond nu s-a formulat nici un amendament, deci a fost agreat„ exact pozi˛ia legii din Camera Deputa˛ilor. Dac„ dumneavoastr„ aprecia˛i doar a∫a, ca s„-i invit„m, de∫i este regulamentar ∫i legal ca noi s„ discut„m chiar ∫i Ón absen˛a ini˛iatorilor, atunci, putem insista pentru a veni.
## Stima˛i colegi,
V„ propun s„ lu„m Ón dezbatere, Ón primul r‚nd, toate legile care au caracter ordinar. Le vom trece rapid ∫i dup„ aceea vom discuta celelalte legi, Óncep‚nd cu legea de la punctul 4 din ordinea de zi, care este o lege extrem de important„ — Legea privind organizarea judiciar„.
Lu„m Ón dezbatere punctul 11 din ordinea de zi — proiectul de lege privind interzicerea exploat„rii de mas„ lemnoas„ din fondul forestier na˛ional ∫i din afara acestuia.
## **Domnul Tri˛„ F„ni˛„**
_**:**_
Procedur„, domnule pre∫edinte!
Din sal„
#69996## Discut„m!
Da, v„ rog, domnul senator Tri˛„ F„ni˛„.
Deci sunte˛i de acord s„ dezbatem. V„ rog, punctul de vedere al Executivului.
## **Domnul Claudiu Seucan** _—secretar de stat la_
_Autoritatea pentru Privatizare ∫i Administrarea Participa˛iilor Statului_ **:**
## Domnule pre∫edinte,
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Noi suntem de acord cu textul a∫a cum a rezultat din dezbaterile Camerei Deputa˛ilor.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc.
V„ rog, domnule secretar Predescu, punctul de vedere al Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.
Œnainte de punctul 11 avem punctul 10. Acolo s-a produs o eroare, am sesizat-o domnului secretar Predescu, care a verificat ∫i mi-a spus c„ am dreptate. Œn raportul Comisiei pentru agricultur„, industrie alimentar„ ∫i silvicultur„ legea respectiv„ a fost propus„ ca lege ordinar„. Pe ordinea de zi Óns„ apare ca lege organic„. V„ rug„m s„ corecta˛i aceast„ gre∫eal„.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Sunt de acord c„ are caracter ordinar, sunt de acord cu dumneavoastr„, dar n-are dec‚t vreo 50 de amendamente, nici nu este foarte clar de ce se elimin„ trei sferturi din articole. De aceea am propus s„ Óncepem cu punctul 11, apoi Ól lu„m pe 10. Acestea sunt mai u∫oare.
## **Domnul Tri˛„ F„ni˛„**
**:**
Dar are caracter ordinar sau nu?
De asemenea, de acord. Poate fi discutat„ ast„zi, Ón mod valabil, regulamentar.
## V„ mul˛umesc.
V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i la dezbateri generale.
Dac„ nu sunt interven˛ii, v„ rog s„ observa˛i c„ Ón raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri nu exist„ amendamente, motiv pentru care, Ón conformitate cu regulamentul, v„ rog s„ ne pronun˛„m, printr-un singur vot, at‚t asupra raportului comisiei, c‚t ∫i asupra proiectului de lege Ón ansamblu.
V„ rog s„ vota˛i, cu precizarea caracterului legii, de lege ordinar„.
Cu 76 de voturi pentru, 16 voturi Ómpotriv„ ∫i 6 ab˛ineri, plenul Senatului adopt„ raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, c‚t ∫i proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 137/2002.
## Are caracter ordinar.
Va trebui totu∫i s„ fim foarte aten˛i, pentru c„ am observat c„ Ón raport face˛i referire la o serie de articole ∫i trebuie s„ mergem cu grij„ s„ nu gre∫im.
Punctul 11 din ordinea de zi. V„ rog, dac„ este prezent ini˛iatorul, s„ prezinte punctul de vedere al Guvernului.
## **Domnul Adam Cr„ciunescu** _—secretar de stat Ón_
_Ministerul Agriculturii, P„durilor, Apelor ∫i Mediului_ **:**
## Domnule pre∫edinte,
## Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Referitor la proiectul de lege privind interzicerea t„ierilor pe o perioad„ de 3 ani Ón jude˛ele Br„ila, C„l„ra∫i, Constan˛a, Dolj, Gala˛i, Giurgiu, Ialomi˛a, Tulcea ∫i Teleorman, se propune m„sura interzicerii, Ón vederea
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 162/18.XII.2003 atenu„rii efectelor factorilor climatici care au determinat apari˛ia fenomenului de secet„. Pe o perioad„ de trei ani sunt excluse de la t„iere at‚t vegeta˛ia forestier„ din afara fondului forestier, c‚t ∫i din fondul forestier na˛ional. Sunt exceptate de la t„iere mai multe arborete, pe care consider c„ nu este cazul s„ le mai citesc.
Aceast„ lege se impune a fi aprobat„.
Mul˛umesc.
Œl rog pe domnul pre∫edinte s„ prezinte punctul de vedere al comisiei.
Comisia noastr„ a dezb„tut acest proiect de lege Ón ∫edin˛a din 3 decembrie.
Œn urma dezbaterilor generale ∫i pe articole, membrii comisiei au hot„r‚t, Ón unanimitate, Óntocmirea raportului favorabil.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
## Da, v„ mul˛umesc.
V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i la dezbateri generale.
Dac„ nu dori˛i s„ interveni˛i, atunci
Vot · approved
Dezbaterea ∫i adoptarea proiectului Legii privind declararea munici- piului Lugoj îOra∫-martir al Revolu˛iei din Decembrie 1989“
La punctul 13 din ordinea de zi avem Ónscris proiectul de Lege privind declararea municipiului Lugoj îOra∫-martir al Revolu˛iei din Decembrie 1989“. Propunere legislativ„, articol unic, adoptat„ de Camera Deputa˛ilor.
Comisia sesizat„ Ón fond — Comisia pentru administra˛ie public„ ∫i organizarea teritoriului.
V„ rog, domnule pre∫edinte, s„ exprima˛i punctul de vedere al comisei.
Œl invit pe colegul nostru, domnul deputat Viorel Coifan, la pupitru.
V„ rog.
## **Domnul Viorel Gheorghe Coifan —** _deputat_ **:**
## Domnule pre∫edinte,
## Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Fa˛„ de expunerea de motive, care este clar„, pentru a scurta ∫i a face mai rapid„ discu˛ia, doresc doar s„ adaug c„, prin votul dumneavoastr„, ast„zi, vom s„v‚r∫i un act de dreptate pentru locuitorii ora∫ului Lugoj, care, acum 14 ani, Ón data de 20 decembrie au ie∫it Ón strad„, au avut jertfe ∫i au f„cut ca Lugojul s„ devin„ al doilea ora∫ liber al ˛„rii.
V„ mul˛umesc.
## V„ mul˛umesc, distinse coleg.
Œl rog pe domnul pre∫edinte Seres Dénes s„ prezinte punctul de vedere al Comisie pentru administra˛ie public„ ∫i organizarea teritoriului.
## Da, domnule pre∫edinte.
Comisia pentru administra˛ie public„ ∫i organizarea teritoriului, Ón acord cu expunerea de motive prezentat„ de ini˛iator, a adoptat un raport favorabil ∫i propune plenului adoptarea legii f„r„ amendamente.
Mul˛umesc.
V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i la dezbateri generale.
V„ rog, domnul senator.
## Domnule pre∫edinte,
Sigur c„ au trecut mul˛i ani ∫i, a∫a cum este ∫i firesc, colbul uit„rii se las„ peste evenimentele pe care le-am tr„it.
™ti˛i cu to˛ii c„ Timi∫oara a fost factorul care a declan∫at evenimentele, marile mi∫c„ri din decembrie 1989 care au culminat cu Revolu˛ia Rom‚n„.
Al„turi de Timi∫oara, atunci era foarte important ca segmente importante sociale din celelalte ora∫e ∫i chiar din municipiul Lugoj s„ se al„ture evenimentelor de la Timi∫oara tocmai pentru a nu da un caracter sporadic ∫i de debandad„ lucrurilor care s-au Ónt‚mplat.
De aceea, Ón numele Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, vom sus˛ine aceast„ ini˛iativ„ legislativ„.
V„ mul˛umesc.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
## V„ mul˛umesc.
Sunt convins, stima˛i colegi, c„ toate grupurile parlamentare sus˛in aceast„ ini˛iativ„.
Vot · approved
Dezbaterea ∫i adoptarea proiectului Legii privind declararea munici- piului Lugoj îOra∫-martir al Revolu˛iei din Decembrie 1989“
V„ mul˛umesc.
La punctul 14 pe ordinea de zi avem Ónscris proiectul de Lege pentru modificarea denumirii ∫i clasific„rii m„rfurilor din Tariful vamal de import al Rom‚niei ∫i a taxelor vamale aferente acestora.
Comisia sesizat„ Ón fond este Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci.
Dac„ este prezent cineva din partea ini˛iatorului? Nu este.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 162/18.XII.2003 Nu avem reprezentan˛i ai ini˛iatorilor la punctele 14, 15 ∫i 16.
La punctul 12, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr.101/2003 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 15/2003 privind sprijinul acordat tinerilor pentru construirea unei locuin˛e proprietate personal„.
Comisia pentru administra˛ie public„ ∫i organizarea teritoriului, domnul senator Seres Dénes.
Din sal„
#78116Este lege organic„!
Da, lu„m Ón dezbatere legile organice.
Œl rog pe domnul secretar de stat Sandu Florin, pe care Ól ∫i felicit pentru prezen˛a sa pentru prima dat„ Ón noua calitate Ón plenul Senatului, s„ prezinte punctul de vedere al Guvernului Ón leg„tur„ cu acest act normativ.
## **Domnul Florin Sandu** — _secretar de stat Ón Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor_ _**:**_
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Œmi face deosebit„ pl„cere s„ v„ reÓnt‚lnesc.
Prin Legea nr. 15/2003 privind sprijinul acordat tinerilor pentru construirea unei locuin˛e proprietate personal„ a fost reglementat regimul atribuirii, la cerere, tinerilor cu v‚rsta Óntre 18 ∫i 35 de ani a unui teren Ón suprafa˛„ de 250—500 m[2] din terenurile aflate Ón domeniul privat al unit„˛ilor administrativ-teritoriale. Potrivit legii, atribuirea terenului se face prin hot„r‚rea consiliului local al comunei, ora∫ului sau municipiului, Ón folosin˛„ gratuit„ ∫i Ón limita suprafe˛elor disponibile.
Prin proiectul de lege care are ca obiect modificarea ∫i completarea acestei legi se prevede cuprinderea ∫i a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucure∫ti Ón categoria celor care au competen˛a atribuirii terenurilor pentru construirea unei locuin˛e, av‚nd Ón vedere faptul c„ nivelul comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate sunt constituite Ón baza Legii fondului funciar nr. 18/1991, modificat„ ∫i completat„ ulterior, se cunosc suprafe˛ele excedentare de teren, acordarea dreptului tuturor consiliilor locale de a stabili criterii suplimentare pentru selectarea beneficiarilor fa˛„ de cele prev„zute de lege, care s„ ajute la solu˛ionarea cererilor Ón func˛ie de num„rul situa˛iilor expuse.
Proiectul Ón discu˛ie, ini˛iat de Guvern, a fost adoptat f„r„ amendamente de Camera Deputa˛ilor ∫i v„ adresez rug„mintea de a adopta proiectul de lege Ón forma prezentat„.
Mul˛umesc, domnule secretar de stat.
Rog pe domnul pre∫edinte Seres Dénes s„ prezinte punctul de vedere al comisiei noastre.
V„ rog!
Domnule pre∫edinte, ini˛iatorul a prezentat pe larg motiva˛ia pentru care se propune modificarea Legii nr. 15/2003. Noi suntem de acord cu aceste argumente ∫i propunem adoptarea proiectului de lege Ón forma adoptat„ de Camera Deputa˛ilor. S-au primit avizele de la Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci ∫i Comisia pentru egalitate de ∫anse Óntre femei ∫i b„rba˛i. Mul˛umesc.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
## V„ mul˛umesc.
V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i la dezbateri generale. Nu sunt interven˛ii. Precizez caracterul legii de lege organic„ ∫i o
Vot · approved
Dezbaterea ∫i adoptarea proiectului Legii privind declararea munici- piului Lugoj îOra∫-martir al Revolu˛iei din Decembrie 1989“
V„ mul˛umesc.
Stima˛i colegi, avem dou„ proiecte de lege la care, chiar dac„ nu ar fi prezent reprezentantul ini˛iatorului, avem rapoarte de respingere din partea comisiilor noastre.
Punctul de vedere al Ministerului Afacerilor Externe este de retragere. Cred c„ nu are rost s„ le men˛inem Ón ordinea de zi Ón continuare.
Din partea Executivului este cineva la punctele 16 ∫i 17? Dac„ nu, le mai am‚n„m.
Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„, sunte˛i de acord s„ le discut„m, pentru c„ sunt rapoarte de respingere? Ave˛i alt„ ordine de zi. A mai fost ad„ugat un proiect de lege la dumneavoastr„.
Œl rog pe domnul senator Pa∫tiu s„ prezinte punctul de vedere al Comisiei pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„. Sunt dou„ rapoarte de respingere.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
La num„rul curent 16 este vorba de raportul la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 48/2000 de modificare a art. 40 al Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 158/1999 privind regimul importurilor ∫i exporturilor de produse strategice, adoptat de Camera Deputa˛ilor.
Av‚nd Ón vedere unele neconcordan˛e Ón con˛inutul acestui document legislativ ∫i solicitarea Ministerului Afacerilor Externe de retragere a acestui proiect de lege, Senatul Rom‚niei a hot„r‚t retransmiterea la Guvern. Guvernul Rom‚niei, Ón urma reanaliz„rii acestui proiect de lege, ne-a comunicat hot„r‚rea sa cu propunerea de respingere de c„tre Senatul Rom‚niei a Ordonan˛ei Guvernului nr. 48/2000 de modificare a art. 40 al Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 158/1999 privind regimul exporturilor ∫i importurilor de produse strategice.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 162/18.XII.2003 Comisia noastr„, cu unanimitate de voturi pentru, a hot„r‚t s„ adopte raport de respingere a acestui act legislativ, dat fiind faptul c„ Ón prezent Agen˛ia Na˛ional„ de Control al Exporturilor de Produse Strategice, Ón conformitate cu prevederile art. 3 alin. 3 din Legea nr. 387/2003, se afl„ Ón subordinea Ministerului Afacerilor Externe f„r„ a mai fi nevoie s„ se deta∫eze personal din cadrul Guvernului la acest minister.
Supunem spre analiza plenului Senatului prezentul raport de respingere la acest proiect de lege, av‚nd Ón vedere c„ legea are caracter ordinar.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc.
V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i la dezbateri generale.
Stima˛i colegi, sunt dou„ ordonan˛e, una a fost emis„ Ón 1999, Ordonan˛a nr. 158, ∫i a doua modificat„ prin Ordonan˛a nr. 36/2000 privind regimul exporturilor ∫i importurilor de produse strategice. Cea de a doua, nr. 48/2000, care modifica art. 40 din Ordonan˛a nr. 158/1999. Dezbaterile din comisie le-a˛i ascultat. De∫i ele au fost adoptate de Camera Deputa˛ilor Ón urm„ cu 3 ani, dup„ aceea au fost am‚nate, practic, impun‚ndu-se respingerea acestora, a∫a cum rezult„ de altfel ∫i din punctul de vedere exprimat Ón scris de c„tre Executiv, motiv pentru care, de∫i comisia nu a formulat, se impune s„ accepta˛i dou„ amendamente: un amendament la titlu ∫i un amendament Ón cadrul articolului unic, Óntruc‚t legea de aprobare care a fost adoptat„ Ón Camera Deputa˛ilor trebuie s„ fie transformat„ Óntr-o lege de respingere a Ordonan˛ei Guvernului nr. 48/2000 ∫i, cea de a doua, de respingere a proiectului de Lege privind Ordonan˛a Guvernului nr. 36/2000.
V„ consult dac„ sunte˛i de acord s„ sus˛ine˛i cele dou„ amendamente Ón cadrul raportului, ca s„ le putem supune votului. Sunt de procedur„ ∫i ele se impun de la sine.
## **Domnul Ioan Pa∫tiu:**
De acord.
Cu 90 de voturi pentru, 7 voturi Ómpotriv„ ∫i 7 ab˛ineri, plenul Senatului aprob„ proiectul de Lege privind respingerea Ordonan˛ei Guvernului nr. 48/2000.
Se impune s„ facem acela∫i lucru ∫i pentru proiectul de lege Ónscris la punctul 17, respectiv proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 36/2000 privind, de asemenea, regimul exporturilor ∫i importurilor de produse strategice care viza modificarea Ordonan˛ei nr. 158/1999.
Stima˛i colegi, se impune s„ facem dou„ amendamente, Ón mod obligatoriu, Ón momentul Ón care raportul este de respingere. Trebuiau prinse Ón anexa nr. 1 la raport cele dou„ amendamente, la titlu ∫i la articolul unic.
Vot · approved
Dezbaterea ∫i adoptarea proiectului Legii privind declararea munici- piului Lugoj îOra∫-martir al Revolu˛iei din Decembrie 1989“
V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot asupra raportului Comisiei pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„ cu cele dou„ amendamente incluse.
Aprobat de plen cu 86 de voturi pentru, 8 voturi Ómpotriv„ ∫i 7 ab˛ineri.
Vot · approved
Dezbaterea ∫i adoptarea proiectului Legii privind declararea munici- piului Lugoj îOra∫-martir al Revolu˛iei din Decembrie 1989“
- V„ consult dac„ putem lua Ón dezbatere punctele 14
- ∫i 15.
Din sal„
#8635816!
Punctul 16 l-am aprobat, e cel cu raportul de respingere. Cele cu taxele vamale ∫i sistemul colectiv pentru domeniul locativ se pot lua Ón dezbatere? Cel cu taxele vamale?
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Vot · approved
Dezbaterea ∫i adoptarea proiectului Legii privind declararea munici- piului Lugoj îOra∫-martir al Revolu˛iei din Decembrie 1989“
Vot · approved
Dezbaterea ∫i adoptarea proiectului Legii privind declararea munici- piului Lugoj îOra∫-martir al Revolu˛iei din Decembrie 1989“
Vot · Amânat
Dezbaterea ∫i adoptarea proiectului Legii privind declararea munici- piului Lugoj îOra∫-martir al Revolu˛iei din Decembrie 1989“
Din sal„
#87258Da, da!
V„ propun s„ lu„m Ón dezbatere proiectul de Lege pentru modificarea denumirii ∫i clasific„rii m„rfurilor din Tariful vamal de import al Rom‚niei ∫i a taxelor vamale aferente acestora.
Rog pe domnul ministru Dijm„rescu s„ prezinte punctul de vedere al Guvernului.
Comisia sesizat„ Ón fond este Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci.
V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 162/18.XII.2003 ## **Domnul Eugen Dijm„rescu** _—ministru delegat pentru comer˛ exterior_ **:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Acest proiect de lege nu se refer„ la tariful vamal propriu-zis de import al Rom‚niei sau, mai bine zis, nu se refer„ la taxele vamale de import ale Rom‚niei, ci se refer„ la amendarea nomenclatorului tarifar.
Exist„ o procedur„ care, Ón Uniunea European„, se desf„∫oar„ aproape an de an, prin care, Ón func˛ie de ceea ce reprezint„ interesul economic al agen˛ilor economici din spa˛iul Uniunii Europene ∫i, Ón consecin˛„, al ˛„rilor care sunt asociate, cuprinde o serie de modific„ri ale subpozi˛iilor prin detalieri care ˛in seama, Ón mare parte, ∫i de ceea ce reprezint„ dispari˛ia unor m„rfuri din consum, apari˛ia altora noi, progres tehnologic, deci este vorba despre o amendare structural„ a con˛inutului acestui nomenclator. El este, a∫a cum Ól ave˛i dumneavoastr„ Ón fa˛„, ∫i expresia taxelor care au fost consolidate Ón ultima rund„ de negocieri comerciale multilaterale din cadrul Organiza˛iei Mondiale a Comer˛ului. Aceste taxe nu sunt Ón totalitate cele care sunt aplicate de Rom‚nia datorit„ faptului c„ Acordul european prevede eliminarea taxelor vamale la categoria de produse industriale, eliminarea ∫i reducerea taxelor vamale la o serie de categorii de produse agricole ∫i, de asemenea, acordurile de liber schimb pe care Rom‚nia le are cu statele membre AELS, cu diverse state din vecin„tatea noastr„ — de exemplu, din zona Balcanilor de Vest, cu Turcia, cu Republica Moldova, cu Lituania — care reprezint„ concesiile care au fost negociate pe baz„ reciproc„ Ón cadrul acestor acorduri.
Deci ceea ce v„ este supus aten˛iei dumneavoastr„ este aceast„ nomenclatur„ tarifar„ care reprezint„ baza de lucru sau de conformare a Óncadr„rii la importul Ón Rom‚nia, de c„tre organele vamale rom‚ne∫ti, a m„rfurilor care intr„ Ón ˛ara noastr„, Ón conformitate cu legisla˛ia european„.
## V„ mul˛umesc.
Œl rog pe domnul pre∫edinte ™tefan Viorel s„ prezinte punctul de vedere al Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci.
## Domnule pre∫edinte,
## Doamnelor ∫i domnilor,
Av‚nd Ón vedere argumentele ini˛iatorului, care au fost prezentate ∫i Ón fa˛a comisiei noastre, noi am Óntocmit raport favorabil, cu o singur„ precizare. Urmare avizului primit de la Comisia economic„, v„ propunem un
amendament care este necesar prin faptul c„ ini˛iatorul a omis o pozi˛ie tarifar„. Deci sub codul 49119900 se impune s„ introducem expresia îaltele“ ∫i, de asemenea, pe coloana 4 s„ introducem nivelul taxei vamale, adic„ 10.
Cu aceste preciz„ri ∫i ad„ug‚nd faptul c„ am primit aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ, comisia noastr„ propune spre dezbatere ∫i adoptare plenului proiectul de lege cu amendamentul prezentat mai sus. V„ mul˛umesc.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Œl consult pe domnul ministru dac„ este de acord cu acest amendament. Da.
Mul˛umesc.
Stima˛i colegi, v„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i la dezbateri generale. Dac„ nu sunt interven˛ii, v„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot asupra amendamentului propus Ón plen de c„tre comisie.
V„ rog s„ vota˛i.
Amendament aprobat de plenul Senatului cu 90 de voturi pentru, 7 voturi Ómpotriv„ ∫i 6 ab˛ineri.
Vot · approved
Dezbaterea ∫i adoptarea proiectului Legii privind declararea munici- piului Lugoj îOra∫-martir al Revolu˛iei din Decembrie 1989“
Preciz‚nd caracterul legii de lege ordinar„, o
Vot · approved
Dezbaterea ∫i adoptarea proiectului Legii privind declararea munici- piului Lugoj îOra∫-martir al Revolu˛iei din Decembrie 1989“
La punctul 15 pe ordinea de zi avem Ónscris proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 99/2003 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 541/2002 privind economisirea ∫i creditarea Ón sistem colectiv pentru domeniul locativ.
V„ rog s„ prezenta˛i punctul de vedere al Guvernului. V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.
**Domnul Neculaie Pleia∫u** _—secretar de stat Ón Ministerul Finan˛elor Publice_ **:**
Economisirea ∫i creditarea Ón sistem colectiv reprezint„ o solu˛ie real„ pentru rezolvarea problemelor dificile legate de finan˛area ∫i creditarea domeniului locativ.
Cadrul juridic creat prin Legea nr. 541/2002 ∫i normele date Ón aplicarea ei ofer„ un cadru juridic restrictiv pentru Ónfiin˛area ∫i dezvoltarea b„ncilor de economisire ∫i creditarea Ón sistem colectiv.
Modific„rile ∫i complet„rile privesc, Ón special, stabilirea de c„tre Banca Na˛ional„ a Rom‚niei a nivelului minim al capitalului social al caselor de economii pentru domeniul locativ prin norme, efectuarea de opera˛iuni Ón cont propriu, Ón contul clien˛ilor, cu valut„, posibilitatea garant„rii unor crean˛e din creditele pentru activit„˛i din domeniul locativ ∫i cu alte tipuri de garan˛ii Ón condi˛iile prev„zute prin reglement„rile B„ncii Na˛ionale a Rom‚niei.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 162/18.XII.2003 Œntruc‚t nu a fost Ónfiin˛at„ nici o banc„ specializat„ Ón acest domeniu care s„ ofere condi˛ii avantajoase credit„rii domeniului locativ, pentru cea mai mare parte a popula˛iei s-au modificat, prin acest act normativ, art. 6—7 din Legea nr. 541/2003 referitor la stabilirea capitalului social ∫i a unor garan˛ii, respectiv, ipoteci asupra imobilelor situate Ón ˛ar„, alte tipuri de garan˛ii, Ón condi˛iile prev„zute de Banca Na˛ional„ a Rom‚niei, pentru crean˛ele decurg‚nd din creditele acordate pentru activit„˛i Ón domeniul locativ.
Camera Deputa˛ilor a adoptat actul normativ Ón 11 octombrie 2003.
Comisia de specialitate a Senatului a Óntocmit raportul de adoptare Ón forma Camerei Deputa˛ilor, iar Ministerul Finan˛elor Publice propune ∫i sus˛ine adoptarea actului normativ Ón forma rezultat„ din raport.
## V„ mul˛umesc.
Œl rog pe domnul pre∫edinte Viorel ™tefan s„ prezinte punctul de vedere al Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci.
Domnule pre∫edinte,
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Apreciind c„ sunt necesare ∫i oportune modific„rile operate prin Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 99/2003 asupra Legii nr. 541/2002, comisia noastr„, cu unanimitate de voturi, a adoptat raport favorabil ∫i supune spre dezbaterea ∫i aprobarea plenului proiectul de lege Ón forma adoptat„ de Camera Deputa˛ilor, f„r„ amendamente.
V„ mul˛umesc.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
## V„ mul˛umesc.
V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i la dezbateri generale. Dac„ nu sunt interven˛ii, v„ rog s„ observa˛i c„ nu sunt formulate amendamente.
Vot · approved
Dezbaterea ∫i adoptarea proiectului Legii privind declararea munici- piului Lugoj îOra∫-martir al Revolu˛iei din Decembrie 1989“
Stimate colege ∫i stima˛i colegi, v„ propun s„ lu„m Ón dezbatere proiectul de lege de la punctul 10, care are caracter ordinar, este ultimul. Proiect de Lege privind fabricarea, depozitarea ∫i comercializarea produselor de tutun.
Comisiile sesizate Ón fond: Comisia pentru agricultur„, industrie alimentar„ ∫i silvicultur„ ∫i Comisia pentru s„n„tate, ecologie, tineret ∫i sport.
V„ rog, pe acesta Ól lu„m, punctul 10, are caracter ordinar.
V„ rog, din partea Executivului, cine este prezent? La punctul 10, rog punctul de vedere al Executivului.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Prezenta lege propune normele tehnice ∫i de igien„ la fabricarea, manipularea, depozitarea, transportul ∫i comercializarea produselor de tutun Ón conformitate cu prevederile directivelor europene care reglementeaz„ acest domeniu.
Pentru preÓnt‚mpinarea prolifer„rii, mai ales Ón r‚ndurile tineretului, a obiceiului consum„rii produselor de tutun, care se fumeaz„ ∫i care nu se fumeaz„, este necesar„ adoptarea acestui proiect de lege.
Propun Senatului aprobarea proiectului.
V„ mul˛umesc.
Avem o Óntrebare, ca s„ ne Ón˛elegem foarte bine. Deci Ón acest raport comun Óntocmit de cele dou„ comisii exist„ foarte multe amendamente. Sunte˛i de acord ∫i cu amendamentele prin care se modific„ textul, da? ™i cu elimin„rile toate? B„nuiesc c„ e o treab„ bun„, dar s„ nu gre∫im. M-am speriat c‚nd am v„zut ce a mai r„mas din lege. Œi rog pe colegii no∫tri s„ prezinte punctul de vedere al celor dou„ comisii.
Comisiile noastre au dezb„tut acest proiect de lege Ón ∫edin˛ele din 4 ∫i 5 noiembrie, hot„r‚nd, cu majoritate de voturi, Óntocmirea raportului favorabil pentru acest proiect de lege, cu amendamente cuprinse la anexa nr. 1, care face parte integrant„ din prezentul raport.
Men˛ionez c„, Ón cadrul dezbaterilor, au fost prezen˛i ∫i reprezentan˛ii Ministerului S„n„t„˛ii.
Anexa nr. 2 cuprinde amendamente respinse, acestea urm‚nd a fi sus˛inute Ón plen de c„tre cei care le-au propus.
## V„ mul˛umesc.
Œl consult pe domnul senator Ion C‚rciumaru dac„ dore∫te suplimentar, din partea Comisiei pentru s„n„tate, ecologie, tineret ∫i sport, s„ adauge ceva argumente.
Nu. Œn plus, nu.
## V„ mul˛umesc.
Stimate colege ∫i stima˛i colegi, declar deschise dezbaterile generale.
V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i. Nici fum„torii, nici nefum„torii? Este bine.
Conform regulamentului, discut„m, mai Ónt‚i, anexa nr. 2. Sunt o serie de amendamente respinse.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 162/18.XII.2003 V„ consult dac„ dintre colegii care au amendamente respinse doresc s„ le sus˛in„. Domnul senator Puskás.
Domnul senator, perioada de lobby s-a terminat. V„ rog s„ citi˛i amendamentul.
Sunt de acord.
Domnule pre∫edinte, par˛ial. Par˛ial sus˛inem.
Par˛ial. V„ rog s„ face˛i precizarea la ce articol, ca s„ ∫tim.
Exact.
Discut‚nd ∫i cu colegii...
Rog colegii s„ fac„ lini∫te!
...a∫a, la primul amendament, referitor la pachete mai mult sau mai pu˛in de 20, renun˛. Nu are importan˛„ deosebit„, a∫a c„ nu e relevant„, nu sus˛in.
Deci nu mai sus˛ine˛i nici un amendament. V„ mul˛umesc.
Nu mai sus˛in. Asta nu mai sus˛in.
Amendamentul nr. 2, este o problem„ tehnic„, Ól men˛in pentru c„ este Ón favoarea legii, av‚nd Ón vedere c„ Ón structura chenarului negru, lat de 3 mm, Ón suprafe˛ele de 30—40 ∫i, respectiv, 10% din suprafa˛a pachetului, este relevant„ pentru c„, astfel, o s„ avem o reglementare precis„ ∫i nimeni nu poate interpreta Ón st‚nga sau Ón dreapta. Deci sus˛in acest amendament.
V„ rog, reprezentantul Guvernului, punctul de vedere. Deci este vorba de un amendament formulat de domnul senator Puskás la alin. 3 lit. d) al art. 6.
Domnule pre∫edinte, este exact cum a fost Ón Legea nr. 349/2000, Ónainte.
Deci Ól ave˛i sau nu?
Nu, nu Ól am. Nu Ól am aici.
Nu…
P„i, sta˛i pu˛in, atunci, s„ vi-l oferim, nu v„ pute˛i pronun˛a a∫a. Numai pu˛in, s„ v„ ofere textul domnul secretar Predescu, ca s„ vede˛i despre ce este vorba.
Sunte˛i de acord cu acest amendament?
Da, de acord cu acest amendament.
Bun.
Doamna senator Sporea, v„ rog. Rog colegii senatori s„ fac„ lini∫te!
Domnule pre∫edinte,
Stimate colege ∫i stima˛i colegi,
Dup„ consult„ri, suntem de acord cu amendamentele propuse de domnul senator Puskás, Óntruc‚t sunt ni∫te probleme de tehnologie ∫i aceste amendamente au fost aprobate Ón Legea nr. 349/2000. Deci implicitele trebuiau s„ existe. Eu cred c„ s-a strecurat o gre∫eal„ atunci c‚nd a fost redactat raportul. Sunt amendamente pe care noi le sus˛inem.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Bun.
Mul˛umesc.
Vot · Amânat
Dezbaterea ∫i adoptarea proiectului Legii privind declararea munici- piului Lugoj îOra∫-martir al Revolu˛iei din Decembrie 1989“
Comisia nu-∫i mai spune cuv‚ntul?
V„ rog s„ m„ ierta˛i! Deci, dac„ asculta˛i... Observ c„ toat„ lumea ascult„, Ón sensul c„ toat„ lumea vorbe∫te cu colegul de l‚ng„ el, ca s„ afle ∫i p„rerea celuilalt, ∫i este bine, dar totu∫i s„ ascult„m ∫i p„rerea comisiei. Eu am gre∫it.
V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.
™i noi sus˛inem amendamentele propuse de domnul senator Puskás.
A˛i avut o interven˛ie extraordinar„, m-a˛i f„cut s„ blochez votul. Deci v„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot asupra amendamentului sus˛inut de domnul Puskás. V„ rog s„ vota˛i.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 162/18.XII.2003 Amendament aprobat, la art. 6 alin. 3 lit. d), de plenul Senatului, cu 93 de voturi pentru, 5 voturi contra ∫i o ab˛inere.
La punctul 3 mai sus˛ine˛i?
Da, domnule pre∫edinte. Tocmai pentru a putea introduce ∫i a putea respecta legea este necesar ca intrarea Ón vigoare referitoare la con˛inutul de gudron al ˛igaretelor fabricate Ón Rom‚nia s„ fie din 2007, av‚nd Ón vedere c„ ˛ara noastr„ este tradi˛ional„ Ón folosirea unor ˛igarete cu un con˛inut mai tare. Deci trecerea unui an nu este posibil„ ∫i de aceea sus˛inem. Tot a∫a a fost ∫i Ón Legea nr. 349/2000.
Vre˛i ca legea s„ intre Ón vigoare la dou„ termene diferite? Rezult„ de aici.
Doar acest articol.
Nu toat„ lumea e de acord, domnule pre∫edinte, pentru c„ lunile, zilele, anii aceia se cuantific„ Ón boli, Ón bolnavi, Ón pl„˛i f„cute pentru concedii medicale, pentru pension„ri ∫i cancer, ∫i mor˛i. A∫a cuantific„m gudronul acela. ™i noi punem concluzii pentru 4.000 de oameni ∫i nu ne g‚ndim la celelalte milioane care sufer„ datorit„ con˛inutului acestor ˛ig„ri.
V„ rog, punctul de vedere al comisiei.
Comisia nu este de acord.
Comisia pentru s„n„tate, ecologie, tineret ∫i sport nu este de acord.
Da. Œn comisie s-a respins ∫i comisia este de acord cu respingerea acestei date. S„ r„m‚n„ data de 31 decembrie.
V„ rog, doamna senator Sporea.
Domnule pre∫edinte, este corect ce sus˛ine domnul senator Puskás, Óntruc‚t Ón Legea nr. 349/2000 au fost dou„ termene. Aici este vorba de instala˛ii care sunt foarte scumpe, ∫i Rom‚nia... Dac„ societ„˛ile multina˛ionale vor putea s„ ∫i le procure... Este vorba ∫i de Societatea Na˛ional„ îTutunul Rom‚nesc“, care nu va fi Ón stare s„-∫i procure aceste instala˛ii care se ridic„ la zeci de milioane de dolari. ™i, Ón afar„ de acest lucru, dac„ acest amendament nu ar fi sus˛inut, nu va fi o alternativ„ dec‚t Ónchiderea Societ„˛ii Na˛ionale îTutunul Rom‚nesc“, ceea ce va duce la 4.000 de oameni care nu vor avea locuri de munc„.
Deci sus˛inem acest amendament. Œn Legea nr. 349/2000 a∫a a fost introdus ∫i acest lucru s-a Ónt‚mplat cu acordul ∫i al Ministerului S„n„t„˛ii, ∫i al Ministerului Agriculturii, P„durilor, Apelor ∫i Mediului.
Care este punctul de vedere al Guvernului, v„ rog?
Suntem de acord.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
P„i, n-am Ón˛eles, ca ∫i la alineatul anterior, toat„ lumea e de acord, dar le-a˛i respins?
## **Domnul Nicolae-Vlad Popa**
_**:**_
Domnule pre∫edinte...
Da, v„ rog, domnul senator Nicolae-Vlad Popa.
Comisia pentru agricultur„, industrie alimentar„ ∫i silvicultur„.
La fel ca ∫i Comisia pentru s„n„tate, ecologie, tineret ∫i sport.
Deci, stimate colege ∫i stima˛i colegi, amendamentul sus˛inut de domnul senator Puskás Valentin-Zoltán, la art. 15, este urm„torul: îPrezenta lege intr„ Ón vigoare la data de 31 decembrie 2004, cu excep˛ia art. 3 alin. 1 ∫i 2, care intr„ Ón vigoare la 1 ianuarie 2007“.
Este corect, da, domnul senator?
Da, da.
Deci reprezentantul Executivului a sus˛inut acest amendament Ón plen. Œmpotriva amendamentului au vorbit colegii din comisie ∫i colegul Nicolae-Vlad Popa. V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot. V„ rog s„ vota˛i.
Amendament aprobat cu 67 de voturi pentru, 31 de voturi contra ∫i dou„ ab˛ineri.
La punctul 4…
## **Din sal„** _**:**_
V„ rug„m, o list„ a votului!
V„ rog, o list„ pentru grupurile parlamentare. Amendamentul de la punctul 4 Ól mai sus˛ine˛i?
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 162/18.XII.2003
## **Domnul Puskás Valentin-Zoltán:**
Da, domnule pre∫edinte. Este vorba tocmai de men˛inerea textului a∫a cum a fost Ón Legea nr. 349/2000, este vorba de avertismentele de s„n„tate ∫i cuprinde 10 avertismente, a∫a cum am decis Ón Legea nr. 349/2000, Ómpreun„ cu Ministerul S„n„t„˛ii. S-a strecurat vreo gre∫eal„ pentru c„ s-au schimbat aceste avertismente.
Deci, ca s„ cunoasc„ ∫i colegii, este vorba aici despre faptul c„ trebuie s„ fie trecut num„rul de telefon al medicului, care oric‚nd se poate schimba, ∫i atunci inscrip˛ia de pe pachetul de ˛igarete trebuie imediat schimbat„ dac„ s-a schimbat num„rul de telefon sau adresa medicului. A∫a cum a fost Ón Legea nr. 349/2000, s„ v„ adresa˛i medicului, dar nu cu num„r de telefon ∫i adres„, pentru c„ nu se ∫tie c‚nd se schimb„, iar schimbarea cilindrilor pentru imprimarea acestora necesit„ un an, o jum„tate de an ∫i a∫a mai departe.
Mul˛umesc. Comisia?
Este de protec˛ie acest amendament.
Suntem de acord, domnule pre∫edinte.
Sunte˛i de acord, de data aceasta, da?
Deci dumneavoastr„, care sunte˛i fum„tori, g„si˛i acest amendament pe pachetele din buzunar, cei care fuma˛i un anumit tip de ˛igar„.
Sunt chestiuni tehnice, sunt stricte, pentru a realiza o uniformizare a Directivei nr. 37/2001.
Dar n-am Ón˛eles de ce sunt interzise. De ce s„ fie interzise?
## **Domnul Nicolae P„tru:**
Pentru c„ a∫a sunt Ón Uniunea European„.
A∫a prevede Uniunea European„.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
De acord.
S„ vedem ce spune domnul ministru.
## **Domnul Dumitru Codreanu**
**:**
V„ rog s„-mi da˛i cuv‚ntul, domnule pre∫edinte.
Da, v„ rog, domnule senator.
A∫tepta˛i, v„ rog, l„sa˛i-l pe domnul Codreanu, nu to˛i o dat„.
Da, da.
Mul˛umesc.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Deci
Vot · approved
Dezbaterea ∫i adoptarea proiectului Legii privind declararea munici- piului Lugoj îOra∫-martir al Revolu˛iei din Decembrie 1989“
Domnul senator Nicolae P„tru, sus˛ine˛i amendamentul?
Da, sus˛in ∫i eu amendamentul meu.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
V„ rog, ave˛i cuv‚ntul. Veni˛i la tribun„.
Domnule pre∫edinte,
Acest proiect de lege pus Ón dezbatere Ón plenul Senatului ast„zi, dup„ p„rerea mea, nu Ó∫i are rostul, av‚nd Ón vedere...
Comenta˛i, dar nu este bine comentat, stima˛i colegi. Cu mii de scuze pentru domnul secretar de stat, pentru c„ Domnia sa nu a participat atunci c‚nd s-a dezb„tut acest proiect de lege.
Vreau s„ informez colegii din plenul Senatului c„ acest proiect de lege a fost dezb„tut, Óntocmit, Óntors ∫i pe o parte ∫i pe alta de c„tre cei din Ministerul S„n„t„˛ii, deci nu de c„tre Ministerul Agriculturii, P„durilor, Apelor ∫i Mediului.
Ca atare, era destul de bine ∫i era corect ca cei din Ministerul S„n„t„˛ii s„ fie prezen˛i aici ∫i s„ Ó∫i sus˛in„ proiectul.
## **Domnul Nicolae P„tru:**
Este vorba despre alin. 7[1] al art. 6. Se modific„ ∫i va avea urm„torul cuprins: îUrm„toarele inscrip˛ii sunt considerate interzise: Light, Lights, Ultralight, Ultralights, Supralight, Supralights, Extralight, Extralights, Mind ∫i Minded“. Acest amendament are Ón vedere a se realiza o implementare uniform„ a Directivei nr. 37/2001 cu ceea ce se Ónt‚mpl„ Ón Rom‚nia.
Din sal„
#109118Este Ón sal„!
Atunci veni˛i la pupitru ∫i sus˛ine˛i-v„ proiectul, ce a˛i hot„r‚t dumneavoastr„, pentru c„ oamenii dumneavoastr„ au lucrat la acest proiect de lege.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 162/18.XII.2003
V„ rog, pofti˛i.
Rog punctul de vedere al Executivului Ón leg„tur„ cu acest amendament sus˛inut de domnul senator Nicolae P„tru.
Din sal„
#109573Ce amendament?!
Cum de ce am Ónchis?! Dac„ a˛i strigat îNu, nu, nu!“, bineÓn˛eles c„ am blocat aparatul. Trebuie s„ v„ Óntreb de ce m-a˛i speriat atunci.
Stima˛i colegi, revenim la vot.
Domnul senator P„tru a sus˛inut Ón plen un amendament la alin. 7[1] al art. 6.
Domnule senator P„tru, vorbesc cu dumneavoastr„, iar dumneavoastr„...
Privitor la interzicerea inscrip˛ion„rilor: ˛ig„ri fine sau u∫oare...
L-am sus˛inut, domnule pre∫edinte, mai mult de at‚t ce s„ fac?!
Din sal„
#110167Asta este altceva...
Nu v„ sup„ra˛i, noi asta discut„m acum, nu discut„m îaltceva“. Discut„m un amendament care este concret. Nu facem din nou teorie general„ pe lege. **Domnul Vasile Cepoi —** _secretar de stat Ón Ministerul S„n„t„˛ii_ **:**
Ministerul S„n„t„˛ii are acela∫i punct de vedere ca ∫i comisia de specialitate, Comisia pentru s„n„tate ecologie, tineret ∫i sport din Senat.
V„ rog s„ v„ ocupa˛i locul ∫i s„ face˛i precizarea Ón plenul Senatului, dac„ sunte˛i de acord cu amendamentul formulat de domnul senator P„tru, c„ noi asta punem la vot acum. Da sau nu.
## **Domnul Vasile Cepoi:**
Nu, nu sunt de acord, sunt de acord cu punctul de vedere al comisiei.
## **Domnul Iuliu P„curariu**
_**:**_
Ca s„ ∫tim ce punem la vot. V„ rog, la art. 6 alin. 7[1] . Asta spun.
Domnule senator, mai sus˛ine˛i amendamentul? B„nuiesc c„ sunte˛i prezent, v-am Óntrebat pentru a cincea oar„.
Dup„ ce l-a˛i votat, a˛i Ónchis aparatul, m„ Óntreba˛i a treia oar„...
BineÓn˛eles c„ am Ónchis aparatul Ón momentul Ón care domnul senator Popa a spus îNu, nu, nu!“!
## **Domnul Nicolae-Vlad Popa:**
Nu este adev„rat! A˛i Ónchis aparatul Ón momentul Ón care s-a votat amendamentul cu 84 de voturi!
Nu s-a votat deloc, domnule!
S-a votat amendamentul.
Procedur„!
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Nu, la procedur„ nu ave˛i cum s„ interveni˛i. Potrivit Regulamentului Senatului nu ave˛i cum s„ interveni˛i Ón plenul Senatului. Fiind vorba despre un amendament respins, a∫a am scris noi ∫i am votat Ómpreun„, are dreptul s„ ∫i-l sus˛in„ cel Ón cauz„, ascult„m punctul de vedere al ini˛iatorului, al comisiilor ∫i a∫a mai departe. Dup„ ce rezolv„m aceast„ chestiune, putem discuta. Stima˛i colegi,
Vot · Amânat
Dezbaterea ∫i adoptarea proiectului Legii privind declararea munici- piului Lugoj îOra∫-martir al Revolu˛iei din Decembrie 1989“
## **Domnul Nicolae-Vlad Popa**
_**:**_
Nu, nu, nu! De ce a˛i Ónchis?
Sunte˛i Óntr-o total„ eroare. L-am Ónchis Ón momentul Ón care l-am deschis, de aceea ˛iuia. Deci nu se putea afi∫a nimic.
Domnule senator Popa, s„ ∫ti˛i c„ orice se afi∫eaz„ pute˛i s„ consulta˛i Ón calculator, v„ d„ aceste explica˛ii — b„nuiesc c„ Ón pauz„, nu acum — colegul dumneavoastr„ de partid, domnul senator Paul P„curaru. Eu nu am cum s„ falsific o astfel de chestiune.
V„ fac cererea regulamentar„ pentru ultimul vot, deci, list„ pentru ultimul vot !
V„ rog s„ v„ retrage˛i cuvintele, Ón sensul c„ a fost afi∫at amendamentul ∫i eu l-am ∫ters, pentru c„ nu a fost afi∫at!
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 162/18.XII.2003
## **Domnul Nicolae-Vlad Popa:**
Amendamentul nu se afi∫eaz„, s-a afi∫at rezultatul votului, cu 84 de voturi pentru. Eu stau aici cu tabela Ón fa˛„. Nu numai eu am v„zut acest lucru!
Deci v„ rog s„ ne comunica˛i ultima list„! V„ rog foarte mult.
Stimate coleg,
Œn leg„tur„ cu ultimul vot a˛i solicitat liste ∫i am dispus s„ se dea liste pentru grupurile parlamentare. Œn momentul Ón care am pus la vot amendamentul domnului P„tru, dumneavoastr„ a˛i spus îNu, nu, nu!“, pentru c„ aparatul era deschis, Óncepuse s„ func˛ioneze ∫i indica votul anterior. Œn acel moment eu am oprit votul.
Dac„ a ap„rut votul, a∫a cum spune˛i dumneavoastr„, votul r„m‚ne Ón calculator ∫i v„ rog s„ verifica˛i dumneavoastr„, Ómpreun„ cu chestorii, dac„ acest amendament a fost votat. Eu v„ spun c„ nu a fost votat.
At‚t doresc: list„ la ultimul vot!
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Aceea a fost dispus„ Ón precedent.
V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot Ón leg„tur„ cu amendamentul domnului senator P„tru.
## **Domnul Valentin Dinescu**
_**:**_
Dar Ón sus˛inere de ce nu putem s„ vorbim?
V„ rog s„ citi˛i ce a˛i votat la regulament. Cu 35 de voturi pentru, 69 de voturi Ómpotriv„ ∫i 4 ab˛ineri, amendamentul a fost respins.
Œi consult pe cei doi colegi din cele dou„ comisii dac„ mai sunt amendamente care nu au fost supuse la vot.
Nu, domnule pre∫edinte.
Nu mai sunt. Vorbesc de amendamente respinse. V„ rog, domnul senator Iuliu P„curariu dore∫te s„ ia cuv‚ntul pe o problem„ de procedur„.
Nu am Ón˛eles la ce amendament. La art. 15 sau care?
La amendamentul privind am‚narea celui de-al doilea termen p‚n„ Ón 2007. L-a˛i votat, dar am o Óntrebare. Totu∫i, nu trebuia s„ ∫tim care e punctul de vedere al Guvernului Rom‚niei legat de acest lucru?
V„ rog, dup„ orele 18,00 trebuia s„ ridica˛i excep˛ia, era reprezentantul Ón sal„. Dac„ ave˛i o Óntrebare o discut„m la Óntreb„ri ∫i interpel„ri.
Dac„ mai sunt alte amendamente respinse? Nu mai sunt. Dac„ Ón leg„tur„ cu amendamentele admise ave˛i obiec˛ii?
Din sal„
#115541Nu.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Nu sunt obiec˛ii.
## **Domnul Nicolae-Vlad Popa**
_**:**_
De ce l-a˛i mai chemat acum pe reprezentantul ministerului?
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Era prezent Ón sal„.
Dac„ nu ave˛i obiec˛ii
Vot · approved
Dezbaterea ∫i adoptarea proiectului Legii privind declararea munici- piului Lugoj îOra∫-martir al Revolu˛iei din Decembrie 1989“
Cu precizarea caracterului legii de lege ordinar„, o
Vot · approved
Dezbaterea ∫i adoptarea proiectului Legii privind declararea munici- piului Lugoj îOra∫-martir al Revolu˛iei din Decembrie 1989“
Cer o list„.
## Domnule pre∫edinte,
Am votat Ónainte un amendament privind con˛inutul de gudron al ˛ig„rii rom‚ne∫ti ∫i reprezentantul Ministerului S„n„t„˛ii nu ne-a spus punctul de vedere. P‚n„ la urm„, avem dou„ ministere, dou„ puncte de vedere.
Deci am dori s„ afl„m acum care este punctul de vedere al Ministerului S„n„t„˛ii, pentru c„ ne amintim de un proces celebru, din Statele Unite, Ón care o firm„, mare produc„toare de ˛ig„ri, a fost dat„ Ón judecat„ de un bolnav de cancer.
Œn numele grupurilor parlamentare, v„ rog s„ fie dat„ o list„.
Stima˛i colegi,
S„ revenim la proiectul de lege Ónscris la punctul 4 Ón ordinea de zi.
Invit reprezentan˛ii Ministerului Justi˛iei s„ Ó∫i ocupe locurile.
V„ rog s„ continu„m dezbaterile pe proiectele de lege.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 162/18.XII.2003 ## Stima˛i colegi,
V„ reamintesc c„ reprezentan˛ii grupurilor parlamentare au prezentat pozi˛ia acestora la dezbaterile generale. Œn ∫edin˛a precedent„ — domnule senator Popa, dac„ vre˛i s„ m„ asculta˛i —, la solicitarea colegului nostru, domnul senator Popa, atunci c‚nd trebuia s„ trecem la dezbaterea pe amendamente, pe amendamentele respinse, plenul a aprobat solicitarea Domniei sale, Ón sensul ca Ón ziua respectiv„ s„ nu se dezbat„ acest proiect de lege, Óntruc‚t nu to˛i colegii puteau s„ fie prezen˛i, av‚nd o Óntrunire Ón Comisia pentru elaborarea legilor electorale. Motiv pentru care ast„zi vom Óncepe cu dezbaterea amendamentelor respinse.
Da, v„ rog.
## Domnule pre∫edinte,
Œnainte de a da cuv‚ntul la amendamente respinse, v-a∫ ruga s„ Ómi permite˛i s„ l„muresc anumite nedumeriri Ón leg„tur„ cu modul Ón care s-a conceput acest raport, dat fiind faptul c„, de exemplu, la art. 33 alin. 3 a fost admis Ón unanimitate amendamentul pentru eliminarea sintagmei îSec˛ia pentru judecarea faptelor de corup˛ie“, iar ulterior acest amendament a ap„rut la amendamente respinse.
Œn al doilea r‚nd, am f„cut la...
Domnule senator, ∫ti˛i ce rug„minte v„ adresez? Dac„ le spunem la general nu le putem rezolva.
Eu nu am spus la general.
Œn momentul Ón care ajung la un alineat sau la un articol v„ dau cuv‚ntul.
Nu, dar chestiunile de principiu, pentru c„ s-ar putea s„ nu Ómi da˛i cuv‚ntul c‚t„ vreme aici, Ón raport, nu figureaz„ nici...
Nu, nu! ™i la amendamentele admise am Óntrebat Óntotdeauna dac„ dore∫te cineva s„ intervin„.
Sunt ∫i amendamente — ∫i dumneavoastr„ a˛i fost prezent — pe care le-am votat...
De acord cu dumneavoastr„, sunt chiar c‚teva corec˛ii pe care trebuie s„ le facem. ™i la amendamentele admise sunt s„rite cuvinte, sunt...
De exemplu, amendamentele pe care le-am f„cut Ón privin˛a modific„rii numelui din îmanager de instan˛„ suprem„“, Ón îdirector administrativ“ nu apar deloc Ón raport ∫i nu a∫ dori s„ fiu pus Ón situa˛ia s„ nu pot sus˛ine un asemenea amendament pe care l-am f„cut, a fost votat, a fost respins, dar nu mai apare la amendamente respinse.
Aceasta era problema, s„ zicem. Jum„tate de procedur„, jum„tate de fond.
Nu. V„ rog s„ interveni˛i cu preciz„rile de rigoare, atunci c‚nd considera˛i, Ón prima faz„ la amendamentele respinse, apoi vom discuta despre amendamentele admise.
Lu„m Ón dezbatere anexa nr. 2, care cuprinde amendamentele respinse.
V„ rog, pozi˛ia nr. 1, domnul senator Mircea IonescuQuintus.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Trebuie s„ Ómi exprim surprinderea, la punctul 1, la amendamente respinse, amendamentul propus de mine se refer„ la art. 4 alin. 2 ∫i se spune —amendament respins cu majoritate de voturi“.
La punctul 1 din amendamentele admise, art. 4 alin. 2, amendament adoptat Ón unanimitate, este exact textul pe care l-am propus eu. Ce s-a respins ∫i ce s-a admis, ca s„ ∫tiu dac„ mai sus˛in un amendament care, de fapt, este ∫i respins ∫i admis Ón acela∫i timp?!
Da, v„ rog, deci aprecia˛i c„ este o gre∫eal„ de dactilografiere a∫a cum rezult„ Ón prezent amendamentul respins, pentru c„ el se reg„se∫te Ón cadrul amendamentelor admise.
Da, ∫i este admis ∫i, m„ rog, s„ dispar„ respinsul. Admis conteaz„ mai pu˛in.
Domnule pre∫edinte, Ca s„ l„murim lucrurile...
L„sa˛i s„ nu mai l„murim, domnule Predescu. Eu ∫tiu, era pu˛in diferit, dar asta este.
E o inadverten˛„ Ón motivare, pentru c„ amendamentul fusese admis de comisie Ónainte de a fi luat Ón considerare Ón dezbatere amendamentul dumneavoastr„.
La observa˛ia mea c„, potrivit Constitu˛iei, nu supravegheaz„ Poli˛ia judiciar„, ci numai activitatea de cercetare penal„ a Poli˛iei judiciare, toat„ lumea a fost
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 162/18.XII.2003 de acord cu textul constitu˛ional ∫i a fost preluat ca atare. Apoi a fost prezentat ∫i amendamentul dumneavoastr„, iar exper˛ii au re˛inut c„ a fost respins. El, de fapt, este admis. Este identic cu cel pe care l-a promovat comisia.
Deci diferen˛a era legat„ de activitatea de supraveghere a cercet„rii penale, ∫i nu a poli˛iei.
Amendamentul de la pozi˛ia a doua. Deci, la primul, el se reg„se∫te inclus Ón anexa nr. 1.
Este identic cu cel admis de comisie.
## **Domnul Mircea Ionescu-Quintus** ( _din sal„_ ) **:**
Renun˛ la amendamentul de la punctul 2.
Deci renun˛a˛i. Mul˛umesc.
Pozi˛ia num„rul 3. La punctul 3 din îamendamente respinse“
Dac„-mi permite˛i s„ vorbesc de pe acest fotoliu, pentru c„ nu ...
Fac precizarea c„ sunt mul˛umit c„ mi-au fost admise 7 amendamente Ón comisie ∫i renun˛ la amendamentul de la pozi˛ia a 8-a.
S„-l sus˛in„ colegii mei Ón Camera Deputa˛ilor.
™i cu observa˛ia noastr„ c„ alin. 8 este legat de cele precedente.
La punctul 4, amendament propus de domnul senator Popa.
Œnaintea punctului 4, domnule pre∫edinte. Fac ∫i o precizare pentru stenogram„: ∫i acest articol a fost votat de dou„ ori de c„tre comisie.
Œn prima redactare...
Care?
Acesta de la punctul 11. Œn prima redactare a fost un text care a fost aprobat Ón unanimitate ∫i ulterior a fost modificat Óntr-o alt„ formul„, adic„ Ón absen˛a mea.
Mai corect, domnule pre∫edinte, dac„-mi Óng„dui˛i, e c„ textul a suscitat dezbateri Óndelungate ∫i s-au adoptat 4—5 forme, dac„ nu chiar mai multe, la fiecare alineat, p‚n„ s-a g„sit formula cea mai adecvat„, cea care a
fost re˛inut„. A∫a c„ observa˛ia dumneavoastr„ e par˛ial„, e chiar mai mult.
Nu, dar a fost votat„.
Aceasta e form„ de final.
Deci, domnule pre∫edinte, la art. 26 alin. 3...
Haide˛i s„ le finaliz„m pe cele din anex„ ∫i apoi le lu„m pe celelalte.
Dar numai pu˛in, c„ „sta ar trebui s„ apar„ la îrespinse“, domnule pre∫edinte.
Care, domnule senator?
Acesta cu îmanager“..., cu îdirector general“. La art. 26 alin. 3 am cerut modificarea din îmanagerul Œnaltei Cur˛i de Casa˛ie ∫i Justi˛ie“, nu ∫tiu dac„ dumneavoastr„ vi se pare c„ sun„ bine. Œn urechile justi˛iabililor nu poate suna bine îmanagerul Œnaltei Cur˛i de Casa˛ie“ ∫i am cerut ca aceast„ func˛ie, care, de fapt, e vorba de un director administrativ, s„ se numeasc„ îdirector administrativ“. Eu nu cred c„ am f„cut vreo gre∫eal„ ∫i cred c„ se l„muresc mul˛i dintre justi˛iabili Ón momentul Ón care citesc pe u∫a directorului nu îmanagerul Œnaltei Cur˛i de Casa˛ie“, ci îdirectorul administrativ“. Acest amendament a disp„rut. El a fost respins ∫i Ón comisie. Deci e o gre∫eal„ de redactare...
Eu Ómi aduc aminte c„ noi l-am discutat ∫i l-am supus votului. El a c„zut la vot.
Da, dar nu apare aici.
Œl sus˛ine˛i Ón plen?
Da, exact asta.
La art. 26.
Recunosc c„ a c„zut la vot, dar nu apare la... De asta vreau s„-l sus˛in Ón plen.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 162/18.XII.2003
La art. 26.
Este vorba de un termen ∫i de o func˛ie existent„ Ón statele din Uniunea European„.
Alin. 3.
™i trebuie s„ ne obi∫nuim cu terminologia armonizat„.
V„ rog, doamna secretar de stat Cristina Tarcea, punctul de vedere al Ministerului Justi˛iei.
## **Doamna Cristina Tarcea —** _secretar de stat Ón Ministerul Justi˛iei_ **:**
Pot s„ confirm ∫i eu c„, Óntr-adev„r, s-a discutat chiar Óndelung pe tema îmanagerului de instan˛„“, recomand‚ndu-se Guvernului s„ Ónlocuiasc„ aceast„ sintagm„ cu sintagma îdirector administrativ“. Ca ∫i atunci, pozi˛ia Guvernului este aceea de a sus˛ine aceast„ denumire a îmangerului de instan˛„“, pentru c„, printre alte scopuri, pe care acest proiect de lege le are, este ∫i acela al armoniz„rii legisla˛iei cu legisla˛ia ∫i cu practicile Ón materie din cadrul Uniunii Europene. Termenul consacrat pentru acest gen de atribu˛ii este acela de îmanager de instan˛„“, el nu este un simplu director economic, el are ∫i cu totul alte atribu˛ii, care se reg„sesc Ón articolul 112 din proiect.
Ca o scurt„ parantez„, chiar s„pt„m‚na aceasta am avut o Ónt‚lnire cu o delega˛ie german„, care ∫i-a oferit expertiza pentru Legea Consiliului Superior al Magistraturii. Am aflat c„ ∫i la germani terminologia este aceea∫i — îmanager de instan˛„“ —, ∫i c„ exist„ o mare deosebire Óntre sarcinile mangerului de instan˛„ ∫i sarcinile unui director economic sau administrativ, ele fiind identice cu cele care se reg„sesc Ón art. 112 din proiect. Prin urmare, insist„m pentru terminologia de îmanager de instan˛„“.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
## Da, v„ mul˛umesc.
Dori˛i s„ mai interveni˛i, domnule senator Popa? Nu. Domnule senator Predescu, Ón numele comisiei, v„ rog.
Insista˛i Ón amendament, domnule senator Popa? Stima˛i colegi, a˛i ascultat punctul de vedere negativ al reprezentantului Ministerului Justi˛iei.
Vot · Respins
Dezbaterea ∫i adoptarea proiectului Legii privind declararea munici- piului Lugoj îOra∫-martir al Revolu˛iei din Decembrie 1989“
Eram la art. 33 punctul 4.
V„ rog, amendament propus Ón comisie de domnul senator Popa.
## Da, domnule pre∫edinte.
Aici este vorba de o discriminare evident„, ∫i anume, se dispune prin lege ca numai Curtea de Apel Bucure∫ti s„ func˛ioneze ca instan˛„ specializat„ Ón judecarea cauzelor privind proprietatea intelectual„. Eu cred c„ fiecare curte de apel din Rom‚nia are competen˛a necesar„ pentru a judeca aceste cauze de proprietate intelectual„. Exist„ instan˛e foarte mari ∫i inconvenientul unor cheltuieli mari pentru ca s„ existe o centralizare at‚t de discriminatorie, dup„ p„rerea mea, ∫i am cerut s„ fie Ónlocuit„ îCurtea de Apel...“ cu îtoate cur˛ile de apel“.
Deci, toate cur˛ile de apel s„ aib„ competen˛a, care Ón prezent este dat„ Cur˛ii de Apel Bucure∫ti.
Exact.
## Domnule pre∫edinte,
## Domnilor colegi,
Potrivit atribu˛iilor, termenul este corespunz„tor. Nu satisface nici termenul de îdirector administrativ“, nici de îdirector“, cum s„-i spunem, îcomercial“ sau ∫tiu eu cum s„-i zicem. E adev„rat c„ termenul e neobi∫nuit la noi. Œnc„ nu e intrat Ón uz, dar, fiind vorba de armonizare legislativ„ ∫i cum Ón legisla˛iile europene se folose∫te acest termen, trebuie s„ avem un termen echivalent cu al lor, ca s„ ne Ón˛elegem Ón aceast„ privin˛„, la fel cu toate statele europene, care Ón sistemul judiciar au acest termen. Nici mie nu-mi place îmanager de instan˛„“, sun„ chiar ur‚t, dar asta-i situa˛ia. N-avem ce face!
Sigur, dac„ scoatem ..., se Ón˛elege. V„ rog, punctul de vedere al ministerului.
Ministerul Justi˛iei nu Ómp„rt„∫e∫te acest punct de vedere, Ón primul r‚nd, datorit„ faptului c„ solu˛ia legislativ„ nu este o noutate, este solu˛ia legislativ„ existent„, reglementat„ de legea Ón vigoare. De altfel, Ón momentul Ón care acest proiect de act normativ era Ón discu˛ia public„, nici una dintre cur˛ile de apel nu a f„cut o solicitare Ón sensul atribuirii acestor competen˛e. Dimpotriv„, s-a salutat aceast„ solu˛ie a men˛inerii Cur˛ii de Apel Bucure∫ti ca unic„ instan˛„ specializat„. De altfel, solu˛ia propus„ nu este nici o solu˛ie practic„,
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 162/18.XII.2003 deoarece num„rul cauzelor de acest gen este extrem de mic, sunt Ón jur de zece cauze cu care Curtea de Apel Bucure∫ti a fost sesizat„. Este p„cat s„ renun˛„m la expertiza deja format„ a magistra˛ilor specializa˛i Ón proprietate intelectual„.
Mul˛umesc.
Rog punctul de vedere al Comisiei juridice, de numiri, disciplin„ ∫i imunit„˛i.
Este riguros exact punctul de vedere al ministerului, este Óntemeiat Óndeosebi pe practica judiciar„, pentru c„ litigiile acestea sunt de strict„ specializare. S-ar putea ca unele cur˛i de apel s„ nici nu Ónregistreze asemenea litigii, iar dac„ s-ar Ónregistra, nu avem magistra˛ii preg„ti˛i Ón materie, specializa˛i Ón acest domeniu care are Ón majoritate interferen˛e de circula˛ie interna˛ional„ a drepturilor de crea˛ie pe toate laturile acestor crea˛ii, ∫i complic„m inutil lucrurile. De altfel, e o continuare a solu˛iei, nu e o solu˛ie nou„, a∫a Ónc‚t, din acest punct de vedere, nu sunt motive pentru a o renova, pentru a schimba reglementarea existent„, care se continu„. Nu este nou„, repet.
Mul˛umesc. V„ rog, domnul senator Popa.
Tocmai, pentru c„ nu este nou„ ∫i este discriminatorie, problema este c„ aceast„ Curte de Apel judec„ Ón apel, iar Ón prim„ instan˛„, tot Tribunalul Bucure∫ti judec„ aceste cauze. Deci urmeaz„ un alt text, centralizarea este evident„. Sigur c„ cei de la cur˛ile de apel nu doresc s„-i Ónc„rca˛i dumneavoastr„ cu o activitate Ón plus, dar eu consider c„ judec„torii, la acest nivel, al cur˛ilor de apel, au to˛i competen˛a cuvenit„ pentru a realiza o asemnea... Altfel, domnule pre∫edinte, ∫i cu asta Ónchei, avem o Curte de Apel mai curte, ∫i celelalte la un nivel mai sc„zut. Nu se poate concepe o asemenea discriminare!
Domnule pre∫edinte, acest amendament...
V„ rog, stima˛i colegi, s„ ascult„m argumentele.
Acest amendament ini˛ial a fost admis de c„tre comisie ∫i au fost discu˛ii, ∫i o s„ relev Ón parte concluziile acelor discu˛ii. Se vorbe∫te despre Ónfiin˛area unor sec˛ii privind judecarea faptelor de corup˛ie ∫i discu˛ia pe baza sau, mai bine zis, motivul esen˛ial pentru care a fost admis acest amendament de eliminare a textului respectiv, adic„ sec˛ii pentru judecarea faptelor de corup˛ie. L„s‚nd sec˛ia penal„ s„ rezolve aceast„ problem„, a fost prezum˛ia de nevinov„˛ie, pentru c„, Ón momentul Ón care e∫ti cercetat de Parchetul Anticorup˛ie este o procedur„ de cercetare Ón momentul Ón care dosarul este introdus la instan˛„ ∫i e sesizat„ instan˛a pentru judecarea cauzei, eu nu cred c„ poate s„ existe cineva care s„ hot„rasc„, de la Ónceput, trimiterea la o sec˛ie de judecare a faptelor de corup˛ie, c‚t„ vreme func˛ioneaz„ prezum˛ia de nevinov„˛ie. Este o gre∫eal„, care a fost Ón˛eleas„ de to˛i colegii no∫tri ∫i v„d c„ Ón text apare la îAmendamente respinse“.
V„ rog foarte mult, domnule pre∫edinte, s„ analiza˛i cu mare aten˛ie aceast„ chestiune, pentru c„ nu putem s„ func˛ion„m cu sec˛ii Ón tribunalele ∫i cur˛ile de apel de judecarea faptelor anticorup˛ie, r„m‚n‚nd sec˛ia penal„ care s„ rezolve aceast„ problem„.
Am Ón˛eles foarte bine. Cere˛i eliminarea sintagmei îsec˛ii pentru judecarea faptelor de corup˛ie“.
Da, domnule pre∫edinte.
Da. Ei, ∫i cu care eu sunt de acord.
V„ mul˛umesc.
Da.
V„ rog, punctul de vedere al comisiei.
Stima˛i colegi, a˛i ascultat argumentele prezentate Ón sus˛inerea amendamentului de c„tre domnul senator Nicolae Vlad, a˛i ascultat contraargumentele din partea Ministerului Justi˛iei ∫i a Comisiei juridice. Aceast„ chestiune a fost discutat„ ∫i Ón comisie. V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot Ón leg„tur„ cu amendamentul sus˛inut Ón plen de domnul senator Popa. V„ rog s„ vota˛i cu cartelele.
Amendamentul este respins, Óntrunind 28 de voturi pentru, 76 de voturi Ómpotriv„ ∫i dou„ ab˛ineri.
Mai ave˛i un amendament la alin. 3 punctul 33.
Domnule pre∫edinte, dup„ cum v„ aminti˛i foarte bine, Ón comisie au avut loc multe ∫edin˛e ∫i dezbateri. ™tie ∫i domnul senator Popa. Este evident c„ aici a fost gre∫it re˛inut„ de staff la redactarea anexelor solu˛ia adoptat„ de comisie. Noi, pe motivele expuse de dumneavoastr„, domnule senator Popa, ∫i pe considerentul general c„ judecarea se face Ón cadrul sec˛iei penale, care are competen˛„ deplin„, f„r„ a distinge Óntre natura infrac˛iunilor care cad Ón competen˛a material„ de
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 162/18.XII.2003 judecat„, am hot„r‚t eliminarea acestei sintagme ∫i r„m‚ne de competen˛a sec˛iilor penale. Motiv pentru care suntem de acord cu eliminarea acestei sintagme din cuprinsul alin. 3, ∫i anume —sec˛ii pentru judecarea faptelor de corup˛ie“. V„ rug„m s„ fi˛i de acord cu acest amendament, s„-l admitem, s„ r„m‚n„ judecarea de c„tre sec˛iile penale. A∫a am hot„r‚t ∫i dezb„tut noi.
Doamna secretar de stat.
Punctul de vedere al Guvernului era ∫i Ón sensul men˛inerii acestei posibilit„˛i, cu at‚t mai mult cu c‚t nu este obligatoriu a se Ónfiin˛a o astfel de sec˛ie, ci numai atunci c‚nd ∫i dac„ natura ∫i num„rul cauzelor o cer, dar corectitudinea nu m„ poate Ómpiedica s„ recunosc c„, Óntr-adev„r, acest amendament a fost discutat la comisie ∫i a primit votul majoritar al comisiei.
Ar Ónsemna ∫i mai mult dec‚t o strict„ specializare Ón cadrul instan˛elor, Ón afar„ de sec˛ia penal„.
™i ar mai Ónsemna ∫i altceva. C„ e de asemenea amploare, Ónc‚t trebuie s„ fie sec˛ii speciale.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Plus c„ ar crea o anumit„ imagine negativ„, spunem noi, asupra situa˛iei infrac˛ionale.
Da. Tribunale populare.
Stima˛i colegi,
Vot · approved
Dezbaterea ∫i adoptarea proiectului Legii privind declararea munici- piului Lugoj îOra∫-martir al Revolu˛iei din Decembrie 1989“
Am Ón˛eles c„ a˛i renun˛at.
Am admis unul, domnule senator Popa.
Domnule pre∫edinte, la punctul 5... Sigur c„ la prima parte renun˛, la alin. 2...
Trebuie s„ renun˛a˛i, c„ am votat dincolo.
...deoarece c‚t„ vreme a˛i votat dincolo, nu se mai coreleaz„. Dar la urm„torul, la 4, se coreleaz„ cu cea ce a˛i admis acum ∫i este vorba de sec˛iile de la tribunale.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Nu, dar nici nu-l mai supuneam la vot, pentru c„ d‚nd un... sunte˛i de acord s„ mai vot„m Ónc„ o dat„?
Am votat amendamentul cu 109 voturi pentru ∫i dou„ ab˛ineri. La un alt articol unde discutam de cur˛i, pe cale de consecin˛„, sigur, trebuie s„ se reg„seasc„ ∫i la tribunale.
Dar, ca s„ nu avem discu˛ii, eu Ól
Vot · approved
Dezbaterea ∫i adoptarea proiectului Legii privind declararea munici- piului Lugoj îOra∫-martir al Revolu˛iei din Decembrie 1989“
Amendament admis de plen cu 102 voturi pentru, dou„ Ómpotriv„ ∫i 5 ab˛ineri.
La punctul 6, domnul senator Du˛„ Vasile. Nu este prezent.
A renun˛at.
Art. 6 alin. 2. Œmi este team„ de domnul Quintus, dac„ am gre∫it dou„ amendamente.
Din nou trebuie s„ spun c„ acest amendament nu a fost respins, ci admis Ón mare parte. Este adev„rat c„ se spune c„ a venit Ónaintea amendamentului Ministerului Justi˛iei. C‚ndva am fost ∫i eu ministru al justi˛iei ∫i de aceea ne-am potrivit, astfel Ónc‚t este vorba de un amendament admis Ón parte.
V„ mul˛umesc. Este admis Ón parte. Punctul 7. Domnul senator Popa, renun˛a˛i, da?
Nu, domnule pre∫edinte.
Este admis Ón parte.
## **Domnul Nicolae-Vlad Popa:**
Este admis, dar nu a∫a cum...
Nu, nu, nu a fost admis. Este vorba de participarea asocia˛iilor profesionale ale magistra˛ilor, cu vot consultativ, la Óntocmirea proiectelor de buget. Dac„ vrem s„ ne corel„m sau, mai bine zis, s„ ne asem„n„m cu instan˛ele din Occident, s„ ∫ti˛i c„ acolo nu numai vot consultativ, asocia˛iile de magistra˛i au vot.
Nu, nu! Noi am consultat... A˛i v„zut dreptul comparat ∫i nu am g„sit nici o situa˛ie.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 162/18.XII.2003
Diferen˛a este alta.
Dar dreptul era prezentat...
Nu, dar diferen˛a este mai important„. Dumneavoastr„ cere˛i s„ participe asocia˛iile profesionale. Œn lege scrie c„ îparticip„ adunarea general„ a judec„torilor care hot„t„∫te“, ceea ce este mai mult dec‚t precedentul de drept comparat. ™i dac„ particip„ judec„torii Ón Adunarea general„ a judec„torilor, mai vin sub form„ de organiza˛ie profesional„ aceea∫i?! E nonsens.
V„ mul˛umesc. Ministerul nu este de acord.
Nu, nu este de acord.
Œn primul r‚nd, o asocia˛ie profesional„ nu poate avea competen˛e Ón ceea ce prive∫te managementul instan˛elor. Œn al doilea r‚nd, procedura ar fi de natur„ a Óngreuna mult procesul de elaborare a bugetului, cu at‚t mai mult cu c‚t bugetul se dezbate Ón cadrul adun„rilor generale de to˛i judec„torii.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
V„ mul˛umesc.
Dori˛i s„-l
Vot · Amânat
Dezbaterea ∫i adoptarea proiectului Legii privind declararea munici- piului Lugoj îOra∫-martir al Revolu˛iei din Decembrie 1989“
## **Domnul Ion Predescu:**
Nu. Eu cred c„ nu este cazul. Poate renun˛„.
Nu mai e cazul.
## **Domnul Nicolae-Vlad Popa** _**(din sal„):**_
Renun˛.
Bine.
V„ mul˛umesc.
La num„rul 8 art. 116 este la fel.
## **Domnul Ion Predescu:**
Este la fel.
La punctul 9, art. 120. Aici a fost o veche disput„. V„ rog, domnule senator.
Domnule pre∫edinte, este o veche disput„, dar este at‚t de important„ Ónc‚t trebuie m„car 30 de secunde s„-mi acorda˛i.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator _. (Discu˛ii.)_
Este vorba de func˛ionarea instan˛elor militare. Domnilor colegi, chiar dac„ este o or„ Ónaintat„...
Domnilor colegi, v„ rog s„-l ascult„m.
...Ómi pare r„u c„ trebuie s„ v„ re˛in cu o asemenea problem„, spun eu, greu de rezolvat, dar putem, prin votul dumneavoastr„, s„ facem un prim pas.
Judec„torii instan˛elor militare nu pot fi considera˛i nici independen˛i — deoarece ei se supun regulamentelor militare —, nici inamovibili — deoarece acela∫i regulament militar Ói poate transfera oric‚nd, ∫i func˛ia de magistrat militar nu poate interveni Ón respectivul ordin. Actualmente aceste cur˛i ∫omeaz„. Dac„ face˛i un calcul s„ vede˛i c‚te infrac˛iuni cu o specializare — ∫i anume Ómpotriva regulamentelor militare — se s„v‚r∫esc, Ón afar„ de plecarea din unitate, eventuale dezert„ri, ve˛i vedea c„ aceste cur˛i ∫omeaz„.
Ca atare, normal ar fi fost ca noi s„ intervenim Ón text, s„ elimin„m acest articol ∫i, totodat„, s„ d„m cur˛ilor sau tribunalelor de drept comun posibilitatea s„ judece Ón aceste cauze. Nu exist„ motiva˛ie dec‚t aceea de a pl„ti un ban, sume imense, pentru func˛ionarea acestor instan˛e, instan˛e care nu au fost niciodat„ independente, ci au stat Óntotdeauna la cheremul puterii.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Deci, domnul senator Popa propune desfiin˛area instan˛elor militare.
Amendament Ómpotriva c„ruia au fost discu˛ii serioase Ón Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.
V„ rog, punctul de vedere al Ministerului Justi˛iei.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Doresc s„ atrag aten˛ia asupra faptului c„ art. 120 nu este, de fapt, dec‚t o norm„ de principiu care spune c„ instan˛ele militare sunt organizate ∫i func˛ioneaz„ potrivit legii. Cadrul legal nu se reg„se∫te Ón acest proiect de lege, ci Ón legea special„ privind organizarea ∫i func˛ionarea instan˛elor militare. Vreau s„ spun c„ nu suntem o solu˛ie legislativ„ absolut unic„ prin existen˛a acestor instan˛e militare, Óns„∫i Curtea European„ a Drepturilor Omului Ón numeroase ocazii a avut prilejul s„ analizeze existen˛a instan˛elor militare ∫i a apreciat c„ ele sunt Óntemeiate atunci c‚nd este vorba de infrac˛iuni s„v‚r∫ite de cadre militare Ón leg„tur„ cu serviciul militar.
Prin urmare, nu este inoportun„, Ón cadrul democratic actual, existen˛a instan˛elor militare, sigur, cu circumstan˛ierile pe care le face legisla˛ia european„. Prin urmare, nu suntem de acord cu amendamentul formulat.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 162/18.XII.2003
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
V„ mul˛umesc.
Stima˛i colegi,
Vot · Amânat
Dezbaterea ∫i adoptarea proiectului Legii privind declararea munici- piului Lugoj îOra∫-martir al Revolu˛iei din Decembrie 1989“
## **Domnul Ion Predescu:**
Domnule pre∫edinte, numai un cuv‚nt!
Intr„ Ón categoria instan˛elor specializate ∫i chiar domnul senator Popa a recunoscut c„ ele au un statut special. Doresc s„ adaug ∫i faptul c„ Rom‚nia are trupe Ón afara ˛„rii, cu statut ∫i Ón condi˛ii de r„zboi, de lupt„, ∫i toate trupele existente al„turi de trupele lor sau al„turi de care exist„ ∫i trupe rom‚ne au ∫i procurori ∫i instan˛e militare. Nu supune˛i trupele armatei rom‚ne unui alt regim discriminator fa˛„ de trupele NATO al„turi de care ∫i Ón cadrul c„rora se g„se∫te ∫i Ó∫i duce la Óndeplinire misiunea. Nu ne este permis s„ aplic„m un asemenea tratament trupelor armatelor rom‚ne care reprezint„ ˛ara, a∫a c„ trebuie s„ g‚ndim cu mai mult„ temeinicie la lucrurile acestea.
Nu. Dar este o discu˛ie mai veche, s-a discutat ∫i la revizuirea Constitu˛iei.
V„ rog, domnule senator.
## **Domnul Nicolae-Vlad Popa:**
O singur„ fraz„, domnule pre∫edinte.
Nu este nici o discriminare. Instan˛ele de drept comun sunt mult mai bl‚nde dec‚t instan˛ele militare.
## **Domnul Ion Predescu:**
Aia e!...
Nu v„ sup„ra˛i. Asta este Óntr-adev„r o discriminare!
## **Domnul Ion Predescu:**
™i discut„ ordinul superiorului Ón caz de misiune.
Discut„ Ón baza legii.
Ei, da! Hai s„ vorbim!
## **Domnul Nicolae-Vlad Popa:**
Judec„ pe baza legii.
Stima˛i colegi, v„ rog s„-mi permite˛i s„ ofer cuv‚ntul domnului senator Filipa∫. Domnule profesor...
Stima˛i colegi, vreau s„ fac doar o remarc„.
Este indubitabil faptul c„ instan˛ele militare trebuie s„ existe ∫i ele nu au fost eliminate din nici o organizare judiciar„ a ˛„rilor europene. Este Óns„ tot at‚t de adev„rat c„ trebuie s„ fie judecat„ foarte bine existen˛a acestora. Cum este Ón Fran˛a, care ne poate da un exemplu Ón acest sens. S-a restr‚ns destul de mult competen˛a f„r„ a afecta — a∫a cum spunea domnul senator Predescu — eficien˛a for˛elor armate, dar Óntr-un mod mai Ón˛elept. Asta este, de fapt, toat„ povestea.
Asta este singura problem„. De altfel, ele nu exist„ la nivelul instan˛ei supreme p‚n„ la nivelul Cur˛ii de Apel.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Stima˛i colegi,
Vot · approved
Dezbaterea ∫i adoptarea proiectului Legii privind declararea munici- piului Lugoj îOra∫-martir al Revolu˛iei din Decembrie 1989“
...Ón sensul elimin„rii art. 120. V„ rog s„ v„ exprima˛i prin vot.
Amendament respins, Óntrunind doar 22 de voturi pentru, 84 Ómpotriv„ ∫i 3 ab˛ineri.
La punctul 10 — amendamente respinse. Este un alineat nou la art. 122. Œl mai sus˛ine˛i?
V„ rog, domnule senator.
Domnule pre∫edinte, am o promisiune din partea ministerului c„ aceast„ chestiune, adic„ asigurarea tuturor condi˛iilor pentru Óndeplinirea corespunz„toare a actului de justi˛ie, va fi respectat„ Ón Statutul magistra˛ilor. M„ bazez pe acea promisiune ∫i nu-l sus˛in.
Nu-l mai sus˛ii...
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
De altfel, s-a discutat ∫i la buget, ∫i la celelalte legi. Nu v„ sup„ra˛i.
Stima˛i colegi, am finalizat toate amendamentele respinse. Imediat vom intra Ón amendamentele admise.
Da˛i-mi voie, stima˛i colegi, s„ v„ aduc la cuno∫tin˛„ c„ nu avem dec‚t 3 Óntreb„ri ast„zi. Motiv pentru care v„ propun s„ prelungim programul de lucru cel pu˛in cu jum„tate de or„.
Nu. Programul de lucru Ól avem aprobat p‚n„ la ora 19,30. V„ reamintesc celor care a˛i votat ∫i sunt convins c„ to˛i a˛i votat.
Aici scrie îŒntreb„ri ∫i interpel„ri“.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
De acord, dar avem numai 3 Óntreb„ri ∫i interpel„ri.
V„ mul˛umesc pentru Ón˛elegere. Imediat v„ ofer cuv‚ntul.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 162/18.XII.2003 Eu am voie s„ fac o propunere, de aceea sunt pe scaunul acesta. V„ propun s„ continu„m programul legislativ p‚n„ la ora 18,30, nu p‚n„ la ora 20,00. Am spus o jum„tate de or„ acum. Nu am spus o jum„tate de or„ dup„ 19,30.
V„ rog s„ v„ exprima˛i prin vot.
Solicitare aprobat„ de plenul Senatului cu 67 de voturi pentru, 22 Ómpotriv„ ∫i 8 ab˛ineri.
V„ rog. A solicitat cuv‚ntul domnul secretar Mihai Ungheanu.
La pagina 2, alin. 4, r‚ndul 4, Ón locul formul„rii îprecum buna administrare a justi˛iei“, trebuie s„ fie îprecum ∫i buna administrare a justi˛iei“. Altfel, sintagma îprecum buna administrare“ nu are sens.
Este s„rit la dactilografiat. E clar. Eu ∫tiu cum am formulat alineatul.
Da.
Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, am solicitat cuv‚ntul pe procedur„ Ónainte de vot ∫i, conform regulamentului, era firesc s„-mi acorda˛i cuv‚ntul, fiindc„ era o chestiune de procedur„.
La ora 18,10 avem transmisiune la radio. Avem suficiente motive s„ ne ˛inem la timpul oportun, cu h‚rtiile Ón fa˛„, aceast„ parte a programului. Data trecut„, la care v-a˛i referit, nu se transmitea la radio ∫i era firesc s„ facem ceea ce am f„cut.
Eu nu Ón˛eleg de ce trebuie s„ Ómpingem mai departe de ora 18,10 ∫i de ce mi-a˛i dat cuv‚ntul dup„ vot, c‚nd trebuia s„-l iau Ónainte.
Stima˛i colegi, a∫a dup„ cum ∫ti˛i, 3 Óntreb„ri se pun Ón 3 minute, iar dac„ noi am Óncepe pe programul de radio...
Œn continuare, la alin. 5 — îactele procedurale“. Noi am zis... V„ aminti˛i c„ am dezb„tut...
Cererile, da.
... ∫i am zis îCererile ∫i actele procedurale...“.
Deci... Sta˛i Óncet! Deci, la alin. 4, s„ ad„ug„m îprecum ∫i“.
Da, conjunc˛ia î∫i“.
La alineatul 5 a∫a era amendamentul: îCererile ∫i actele procedurale...“
Din sal„
#149797Sunt ∫i r„spunsuri.
™i r„spunsul dureaz„, conform Regulamentului Senatului, aceea∫i durat„ de timp. Nu dureaz„ 50 de minute r„spunsul din partea Executivului la 3 Óntreb„ri.
Deci, de la 18,30 p‚n„ la 19,00, avem timp suficient s„ discut„m 3 Óntreb„ri ∫i 3 r„spunsuri.
V„ rog! Potrivit votului Senatului, v„ rog s„ continu„m procesul legislativ pe anexa nr. 1.
îCererile ∫i actele procedurale...“
î... se Óntocmesc numai Ón limba rom‚n„.“
Exact!
Bun!
V„ rog, dac„ ave˛i interven˛ii.
Apoi, la pagina...
Eu, domnule pre∫edinte...
Exist„ dou„—trei sc„p„ri. V„ rog.
Din partea comisiei, v„ rog s„ fi˛i de acord s„ trecem Ón revist„ amendamentele admise, pentru c„ sunt c‚teva inadverten˛e, omisiuni, cum ar fi, de pild„, conjunc˛ia î∫i“. Un alt cuv‚nt, pentru c„ a fost omis, schimb„ sensul textului. Sunt doar c‚teva ∫i v„ rog s„-mi permite˛i s„ trec Ón revist„ toate aceste inadverten˛e ∫i omisiuni.
Sta˛i, s„ le vot„m imediat, c„ la acest articol sunt acestea dou„.
Da.
Al„turi de acte s„ trecem ∫i cererile, care se fac exclusiv Ón limba rom‚n„.
V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot, pentru c„ este o omisiune.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 162/18.XII.2003 Cele dou„ preciz„ri formulate Ón numele Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, la alin. 4 ∫i 5, sunt aprobate de plen cu 73 de voturi pentru ∫i 7 voturi Ómpotriv„.
V„ rog!
Mai departe, la pagina 7, la num„rul curent 11. Aici se spune cine prezideaz„ completul de 9 judec„tori ∫i s-a motivat: de regul„, vicepre∫edintele Œnaltei Cur˛i de Casa˛ie ∫i Justi˛ie, dar la r‚ndul al cincilea s-a s„v‚r∫it o inadverten˛„ Ón redactare. A zis: îŒn lipsa pre∫edintelui sau vicepre∫edintelui...“ Nu are sens. Œn lipsa vicepre∫edintelui, prezideaz„ pre∫edin˛ii de sec˛ii.
Care e ra˛iunea textului? Pre∫edintele prezideaz„ sec˛iile unite, completul cel mare — e obliga˛ia lui — ∫i nu poate prezida ∫i completul de 9, ∫i sec˛iile unite, c„ devine incompatibil. S-a pronun˛at o dat„. A∫a Ónc‚t s„ fie t„iate cele dou„ cuvinte: îpre∫edintelui sau...“
Nu, nu! Patru. îŒn lipsa pre∫edintelui sau...“
îŒn lipsa vicepre∫edintelui, completul poate fi...“ . Deci se elimin„ îpre∫edintelui sau...“. Aceste dou„ cuvinte.
Cele dou„ cuvinte.
Da.
De acord?
Da. Era o observa˛ie pe care o semnalasem Ónc„ de la discu˛iile generale.
Sigur, avem semnat aici.
Altfel, este f„r„ sens.
Sunte˛i de acord? S„ vot„m, dac„ sunte˛i de acord.
Supreme, poate ∫i mai pu˛in, adic„ prezida Ón situa˛ia Ón care...
Domnule Popa, nu le Óncurca...
Asta e discu˛ia Óntre doamna ministru ∫i domnul pre∫edinte...
™tiu, dar uita˛i-v„ sus, c„ intr„ Ón prim„ regul„.
Dac„ intr„ Ón primul complet, mai poate s„ intre Ón sec˛iile reunite?
Nu mai poate intra la sec˛ii.
S-a pronun˛at.
™i atunci, sec˛iile le prezideaz„ vicepre∫edintele? Nu se poate!
E posibil, pentru c„...
Dac„ lipse∫te el, sun„ apoi textul...
Acolo ave˛i textul Ón situa˛ia Ón care.... Da, dac„ lipse∫te. ™i Ón situa˛ia Ón care trebuie s„ se ab˛in„, lipse∫te ∫i judec„...
Aceasta e regula, domnule. De regul„, vicepre∫edintele ∫i, dac„ nu el, pre∫edin˛ii de sec˛ii.
M„ rog. Eu ˛in minte c„ a∫a am votat textul, a∫a cum e el Ón...
Haide˛i, domnule Popa, nu le mai Óncurca acum! Ce Dumnezeu?! C„ doar at‚ta le-am....
Domnule pre∫edinte, eu ∫tiu c„ altfel a fost discu˛ia.
Cum?
Tocmai, s-a spus îpre∫edintele sau vicepre∫edintele“, pentru c„ cine poate mai mult, recte pre∫edintele Cur˛ii
Deci v„ rog s„ v„ pronun˛a˛i asupra acestui amendament. Noi l-am discutat Ón comisie, Ón sensul s„ elimin„m din text cele dou„ cuvinte: îpre∫edintele sau...“ V„ rog s„ vota˛i.
Solicitarea este aprobat„ de plen cu 76 de voturi pentru, 10 voturi Ómpotriv„ ∫i dou„ ab˛ineri.
V„ rog, altceva?
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 162/18.XII.2003
La pagina 11, punctul 20, alin. 3, Ón final scrie a∫a: î... la sediul lor, datele ∫i informa˛iile prev„zute mai sus“.
Aici nu scrie de date ∫i informa˛ii prev„zute mai sus. De date ∫i informa˛ii scrie Ón alineatul 2, ∫i atunci trebuie s„ scriem îprev„zute Ón alineatul 2“, pentru c„... Da˛i-mi voie s„ verific„m Ómpreun„. îServiciile ∫i organele specializate Ón culegerea informa˛iilor, la cererea procurorului general al Parchetului.... sau a procurorului...“
Nu-i nimic, domnule senator. L„sa˛i, mai corecteaz„ ∫i la Camer„.
Da. V„ rog, nu...
Domnule pre∫edinte, dar ei sunt numi˛i pe 5 ani. ™i atunci, dac„ le cre„m stabilitate, Ónseamn„ c„ sunt obliga˛i s„-i aleag„ din nou. Corect ar fi s„ spunem: îAsisten˛ii judiciari se bucur„ de stabilitate pe durata mandatului...“, c„ ei sunt numi˛i pe 5 ani.
La ce articol, domnule senator?
î...Ó∫i vor pune la dispozi˛ie datele ∫i...“. Adic„, cele prev„zute la alin. 2.
De acord. S„ ad„ug„m Ón final îprev„zute la alin. 2“.
Œn locul sintagmei îmai sus“, s„ scrie îla alin. 2“.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
De acord.
V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot.
Mai departe!
™i la punctul urm„tor — îNerespectarea obliga˛iilor prev„zute Ón alineatele precedente...“
Nu se folose∫te termenul îprecedente“, ci se determin„ alineatele, pentru c„ poate interveni oric‚nd un alt alineat la care nu se poate referi.
S„ scriem î...prev„zute Ón alineatele 1—3...“, Ón loc de î...prev„zute Ón alineatele precedente...“.
Ultima observa˛ie.
Ultima...
Art. 99, pagina 15, jos.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Da.
Atunci ne complic„m. Œnseamn„ c„ Ói alegi pe via˛„, ca pe judec„tori.
Deci, cum s„ scriem exact textul?
îPe durata mandatului“.
Se bucur„ de stabilitate ∫i se supun numai legii...
î.... pe durata mandatului ∫i se supun numai legii“. Asta da.
Dup„ îstabilitate“ trebuie s„ spunem...
P„i este...
î... se bucur„ de stabilitate pe durata mandatului ∫i se supun numai legii.“
V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot. De acord, da? S„ Ónlocuim îprecedente“ cu îalineatele 1—3“.
L„sa˛i, s„ mai lucreze ∫i colegii de la Camera Deputa˛ilor. Nu le mai rezolva˛i pe toate.
Deci trebuie ad„ugat„ sintagma îpe durata mandatului“.
De acord ministerul?
Nu, pentru c„ m„ tem c„ o vor re˛ine ∫i ei tot ca noi, gre∫it.
Mai am la pagina 15, art. 99.
V„ rog, fi˛i aten˛i. îAsisten˛ii judiciari se bucur„ de stabilitate ∫i se supun numai legii“.
E obligatoriu.
Da, domnule pre∫edinte. Suntem de acord.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 162/18.XII.2003 La articolul 99 a∫ dori s„ mai subliniez pentru staff ideea c„ s-au omis celelalte trei alineate Ón care trebuie f„cut„ corelarea de terminologie ∫i, cu Óng„duin˛a dumneavoastr„, mi-a∫ permite s„ revin la pagina 12...
Nu! Nu! Sta˛i, sta˛i, sta˛i!
A∫tepta˛i s„ le termin„m noi pe ale noastre.
S„ le lu„m pe r‚nd, s„ le vot„m, c„, altfel, r„m‚n a∫a.
Da.
Deci, prima chestiune. Sunte˛i de acord s„ ad„ug„m la alin. 1?
art. 108, este scris invers: îŒnalta Curte de Justi˛ie ∫i Casa˛ie“.
Bun. Aici d„m un vot de principiu, domnule senator.
Da, pentru Óntreaga lege.
S„ verific„m toate denumirile din lege: magistra˛i, asisten˛i, Œnalt„ Curte ∫i a∫a mai departe. Sunte˛i de acord s„ facem o verificare?
™i am terminat... Da. V„ mul˛umesc foarte mult.
Deci v„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot, Ón sensul de a corecta termenii ∫i a preciza Ón lege termenii constitu˛ionali, c„ unii sunt inversa˛i.
Suntem de acord. Da.
Da, da. Œn unele texte este re˛inut invers.
V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot Ón leg„tur„ cu amendamentul propus de domnul senator Predescu.
Amendamentul este aprobat de plen cu 87 de voturi pentru, 4 voturi Ómpotriv„ ∫i 3 ab˛ineri.
A doua chestiune. Nu rezult„ din text, dar articolul 99 are trei alineate, iar aici este dat numai unul.
Da. ™i se punea problema corel„rii, Ón loc de îmagistra˛i consultan˛i“, Ón urm„toarele alineate s„ folosim termenul adoptat de comisie, acela de îasisten˛i judiciari“.
Celelalte dou„ nu sunt modificate dec‚t Ón sensul c„ spunem îasisten˛i judiciari“.
Se schimb„ denumirea.
Denumirea.
Denumirea se schimb„ peste tot.
Da.
™i mai am o singur„ observa˛ie, domnule pre∫edinte. Dup„ cum vede˛i, la punctul 34, art. 108... Curtea Suprem„ de Justi˛ie se nume∫te acum, potrivit Constitu˛iei, Œnalta Curte de Casa˛ie ∫i Justi˛ie. Aici, la
Mai am o problem„.
## Imediat.
Solicitarea este aprobat„ de plen cu 80 de voturi pentru, dou„ Ómpotriv„, 3 ab˛ineri.
Dac„ din partea ministerului mai ave˛i observa˛ii la amendamentele admise?
Da, domnule pre∫edinte.
Este un amendament la care Ministerul Justi˛iei ˛ine Ón mod deosebit. Este amendamentul de la punctul 24, pagina 12, prin care s-a Ónl„turat calitatea de structur„ autonom„ a Parchetului Na˛ional Anticorup˛ie. A∫a este definit el de Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 43/2002, aceasta este ra˛iunea pentru care a fost Ónfiin˛at Parchetul Na˛ional Anticorup˛ie ∫i aceasta este solu˛ia pe care Guvernul Rom‚niei a Ómbr„˛i∫at-o.
Prin urmare, insist„m ca, la art. 76 alin. 2, amendamentul s„ aib„ urm„toarea form„: îParchetul Na˛ional Anticorup˛ie se organizeaz„ ca structur„ autonom„....“, ∫i apoi textul curge, î...coordonat de procurorul general al Parchetului de pe l‚ng„ Œnalta Curte de Casa˛ie ∫i Justi˛ie“.
Deci, ce articol s„ modific„m?
Art. 76 alin. 2. La pagina 12.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 162/18.XII.2003
Din sal„
#162017Trimite˛i la comisie, domnule pre∫edinte.
A fost la comisie. Trebuie s„ facem doar o precizare.
Deci amendamentul comisiei a fost Ón sensul elimin„rii calit„˛ii de structur„ autonom„ a Parchetului Na˛ional Anticorup˛ie. Noi dorim s„ revenim la textul nostru.
## **Domnul Ion Predescu:**
P„i, aici am avut disput„. Noi am zis c„ se elimin„ acea sintagm„.
## **Domnul Ioan Aurel Rus**
_**:**_
Trimite˛i la comisie, atunci.
Œl rog pe domnul profesor Filipa∫ s„ spun„ acest lucru la microfon, c„ n-a avut ∫ansa s„ fie Ón Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, al„turi de noi.
Nu vreau s„ v„ creez deloc probleme... Da, dar noi am votat ∫i un principiu, o dat„ cu inadmisibilitatea form„rii subsec˛iilor Parchetului Na˛ional Anticorup˛ie, ∫i va veni Ón contradic˛ie, de principiu, cel pu˛in, dac„ vom accepta... Deci eu cred c„ trebuie ori s„ o g‚ndim Ónainte de a o respinge _de plano_ ..., dar s„ ∫ti˛i c„ disfunc˛ia r„m‚ne. Noi am votat, o dat„ cu un text, ∫i un principiu, ∫i acum nu ne mai putem Óntoarce.
O s„ avem urm„torul proiect, care are ca obiect ordonan˛a cu afectarea sau cu leg„tura Óntre Parchetul Na˛ional Anticorup˛ie ∫i instan˛a corespunz„toare ∫i am zis c„ este suprem„.
Noi am discutat aici ∫i urm„toarea problem„. O vom relua acolo. Parchetul Na˛ional Anticorup˛ie vrea s„-∫i aroge competen˛a exclusiv„ de cercetare a deputa˛ilor ∫i senatorilor Ón infrac˛iunile de corup˛ie, ceea ce contravine textului Constitu˛iei, care Ónveste∫te Parchetul General de pe l‚ng„ Œnalta Curte de Casa˛ie ∫i Justi˛ie.
Prin eliminarea acestei autonomii, noi am ˛inut s„ cre„m unitate, s„ avem unitate, ∫i Parchetul Na˛ional Anticorup˛ie s„ fie coordonat de procurorul general al Ministerului Public, ∫eful Ministerului Public, pentru c„, altfel, ajungem la dou„ Parchete Na˛ionale paralele.
## **Domnul Avram Filipa∫:**
Exact. Cu to˛ii am Ón˛eles acela∫i lucru atunci c‚nd am votat prima problem„ legat„ de...
Problema este destul de sensibil„. Este vorba de o decizie de principiu, dar foarte important„...
Foarte important„.
... prive∫te institu˛iile fundamentale ale statului...
Tendin˛a, Ón Europa, cel pu˛in, este Ón sensul acesta, de unitate Ón sistemul judiciar, ∫i nu de creare a unor p„r˛i care ar intra Ón contradic˛ie cu principiul acesta al unit„˛ii.
P„i, nu se mai coordoneaz„ cu Constitu˛ia.
Sigur c„ nu. De acord cu dumneavoastr„.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Deci, stima˛i colegi, la acest articol vom avea o disput„ Óntreag„. Reprezentan˛ii Ministerului Justi˛iei nu sunt de acord cu amendamentul care a trecut, Ón unanimitate, prin Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, exprim‚nd punctul de vedere pe care l-a˛i ascultat ast„zi Ón plen.
Nefiind de acord, eu
Vot · approved
Dezbaterea ∫i adoptarea proiectului Legii privind declararea munici- piului Lugoj îOra∫-martir al Revolu˛iei din Decembrie 1989“
V„ mul˛umesc.
Mai sunt alte observa˛ii? Nu mai sunt.
Stima˛i colegi, se pare c„ acest prim proiect de lege, care vizeaz„ reforma Ón justi˛ie, este finalizat de noi, urm‚nd s„ aprob„m raportul comisiei ∫i proiectul de lege Ón ansamblu.
V„ rog, dac„ Ón numele grupurilor parlamentare dori˛i s„ face˛i anumite preciz„ri?
**Din sal„**
**:**
Nu...
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Vot · approved
Dezbaterea ∫i adoptarea proiectului Legii privind declararea munici- piului Lugoj îOra∫-martir al Revolu˛iei din Decembrie 1989“
C‚nd votul de Óncredere acordat de majoritatea popula˛iei este clar, mass-media ar trebui s„ Ónceteze discreditarea imaginii P.R.M. Adev„rul va triumfa! Suntem convin∫i c„ acesta este doar un Ónceput.
V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.
Œn fond, ceea ce doresc ∫i mai sper„ salaria˛ii este pur ∫i simplu s„ se fac„ lumin„ ∫i, eventual, dreptate Ón leg„tur„ cu aceast„ privatizare dubioas„ ∫i cu rezultatele sale complet nesatisf„c„toare. Majoritatea salaria˛ilor de la HORTICONS S.A. s-au adresat justi˛iei pentru a l„muri condi˛iile Ón care s-a produs, practic, expropierea lor, urmarea acesteia fiind at‚t pierderea dreptului de proprietate, c‚t ∫i pierderea locului de munc„.
Nu este vorba de un litigiu Ón plan juridic sau de un litigiu de munc„. Este vorba despre o opera˛iune de trafic de influen˛„ Ón favoarea unui grup de persoane, ∫i nicidecum Ón interesul salaria˛ilor, a∫a cum a fost ini˛ial g‚ndit„.
Œn Rom‚nia, multe privatiz„ri prin metoda PAS au dat bune rezultate, dar condi˛ia a fost Óntotdeauna aceea a relans„rii activit„˛ii printr-o gestiune eficient„, transparent„ ∫i corect„, f„cute Ón numele salaria˛ilor ∫i Ón favoarea lor.
Sunt convins — ∫i acesta este motivul pentru care am venit la tribuna Senatului — c„ greva foamei este semnalul care trebuie s„ determine autorit„˛ile responsabile s„ ia, Ón fine, m„surile cuvenite.
V„ mul˛umesc.
Ancheta organelor abilitate constat„, de asemenea, c„ suntem Ón fa˛a mai multor disfunc˛ionalit„˛i administrative extrem de grave. Este vorba de o nefunc˛ionare a centrului de plasament Ón sine, Óncep‚nd cu ∫efa de centru ∫i cu personalul care a fost Ón tur„ Ón ziua respectiv„, dar este vorba ∫i de nereguli severe ale serviciului de evaluare complex„, ale celui care a f„cut evaluarea acestor copii ∫i a f„cut recomand„ri incomplete.
Cei 14 copii de la Centrul îLucia“ fac parte dintr-un grup de 26 de copii trimi∫i la Satu Mare dup„ ce Spitalul-c„min pentru copii cu handicap sever din localitatea maramure∫ean„ Sighet a fost desfiin˛at.
Ancheta a dezv„luit faptul c„ o parte dintre copiii adu∫i de la Sighet nu aveau ce c„uta Óntr-un centru de plasament. Autorit„˛ile locale spun Óns„ c„ lipsa unei sec˛ii de neurochirurgie infantil„ Ón jude˛ul Satu Mare nu permite internarea acestor cazuri dec‚t Ón alte jude˛e, de unde Óns„ bolnavii sunt externa˛i Ón c‚teva zile ∫i trimi∫i Ónapoi.
îProbabil, dac„ se luau mai din timp m„surile care s-au luat acum, nu ajungeam ast„zi aici“, apreciaz„ prefectul de Satu Mare, Gheorghe Ciocan.
™tefan Szabo, pre∫edintele Consiliului Jude˛ean Satu Mare, merge mai departe ∫i declar„ c„ îat‚t Consiliul jude˛ean, c‚t ∫i Direc˛ia Jude˛ean„ pentru Protec˛ia Copilului nu au vrut s„ preia ace∫ti copii cu handicap sever din jude˛ul Maramure∫, ∫tiind c„ lipsesc speciali∫tii pentru Óngrijirea unor astfel de copii. Noi nu aveam nici speciali∫ti, nici oameni preg„ti˛i ca s„ Óntre˛inem ∫i s„ Óngrijim asemenea copii, cu asemenea boli, ∫i totu∫i,
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 162/18.XII.2003 datorit„ unei conjuncturi, a trebuit s„ prelu„m ace∫ti copii“.
M„surile pe care le salut„ prefectul au avut Ón vedere destituirea din func˛ie a unora dintre factorii responsabili la nivelul jude˛ului ∫i — cum altfel? — sanc˛ionarea cu desfacerea contractului de munc„ a principalilor vinova˛i: cele trei Óngrijitoare care erau Ón tur„ Ón ziua incidentului.
Conjunctura la care se refer„ pre∫edintele Consiliului Jude˛ean Satu Mare nu este Ónc„ descifrat„, dar, nu e greu de presupus, se refer„ la vreun ordin venit de sus.
Despre situa˛ia ∫i condi˛iile Ón care tr„iesc copiii institu˛ionaliza˛i Ón unit„˛ile avute Ón sarcina Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Protec˛ia Copilului ∫i Adop˛ie s-au spus ∫i s-au scris multe, at‚t Ón mass-media din ˛ar„, c‚t ∫i din str„in„tate.
Groz„via petrecut„ la casa de tip familial din Satu Mare nu este un accident. Ea este rezultatul m„surilor strict cosmetice pentru uz extern luate Ón acest domeniu ∫i al lipsei unei reforme pe fond, at‚t legislativ„, c‚t ∫i institu˛ional„.
Ca atare, cer demiterea imediat„ a doamnei Gabriela Coman, secretar de stat al Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Protec˛ia Copilului ∫i Adop˛ie, pentru gravele caren˛e Ón activitatea de Óndrumare ∫i control dovedite de crima de la Centrul îLucia“.
Cer procurorului general declan∫area unei anchete Ón procedur„ de urgen˛„ pentru identificarea celor care, ignor‚nd lipsa cadrelor specializate ∫i a condi˛iilor de Óntre˛inere, sunt vinova˛i de a fi dispus preluarea copiilor cu handicap neuropsihic sever Ón Centrul îLucia“ din Satu Mare.
V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.
N-am avut prilejul s„ prezint aici, Ón plen, a∫a cum se face atunci c‚nd o lucrare Ó∫i urmeaz„ cursul ei firesc, pentru c„ aceast„ propunere legislativ„ n-a ajuns pe ordinea de zi. Nu vreau s„ caut motive pentru aceasta, dar este cazul ca, de la aceast„ tribun„, s„ adresez un apel at‚t Biroului permanent, c‚t ∫i celor care trebuie s„ fie viza˛i — ∫i eu sunt vizat, pentru c„ fac parte din comisia care ar dezbate Ón fond aceast„ propunere legislativ„ — s„ aducem o dat„ acest material, cu raportul pozitiv sau negativ, dar s„-mi v„d ∫i eu, Ón sf‚r∫it, realizat, dac„ mi se poate permite, acest mic exerci˛iu de parlamentar.
De ce spun asta? Pentru c„ una dintre tezele propunerii legislative — dup„ p„rerea mea, cea mai important„ — se refer„ la aspectul urm„tor. Este cunoscut faptul c„, Ón munca serviciilor speciale, imensa majoritate, mai mult de 95% — a∫a este oriunde — dintre investiga˛iile const‚nd Ón restr‚ngerea temporar„ a exerci˛iului unor drepturi, adic„ dispunerea mandatului de interceptare, deci imensa majoritate nu con˛ine informa˛ii relevante ∫i, prin urmare, ele nu ajung s„ fie concretizate Ón vreo ac˛iune Ón justi˛ie pentru motivele care sunt Ón art. 3 al Legii siguran˛ei na˛ionale nr. 51/1991, referitor la amenin˛„rile la adresa siguran˛ei na˛ionale, ∫i nici m„car nu ajung acolo unde se face schimb de agen˛i, unde nu mai ajunge, desigur, informa˛ia la public, pentru c„ exist„ persoane care, ∫i de o parte, ∫i de alta, cad Ón capcan„, respectiv, serviciile se supravegheaz„ reciproc.
Dar prevederea pe care v-o supun aten˛iei Domniilor voastre se refer„ la aceast„ imens„ majoritate, Ón care
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 162/18.XII.2003 respectivilor le-a fost restr‚ns temporar — m„ refer numai la intercept„rile legale — un drept fundamental, ∫i anume, acest lucru s„ li se aduc„ la cuno∫tin˛„. Nu s„ se fac„ public„, ci s„ se comunice subiectului, persoanei fizice care a fost supus„ acestei investiga˛ii prin mijloace speciale, s„ i se aduc„ la cuno∫tin˛„ acest lucru, perioada Ón care a fost sub observa˛ie, ∫i chiar s„ i se prezinte materialul concret ob˛inut Ón urma Ónregistr„rii.
Dac„ am ajunge vreodat„ ca acest proiect de lege s„ fie adoptat, atunci nu vom mai avea de-a face nici cu abuzuri din partea serviciilor care, cunoa∫tem, pe de o parte, comit abuzuri, pe de alt„ parte, lucreaz„ pentru propriul lor interes ∫i consum„ extrem de mul˛i bani, Ó∫i justific„ existen˛a ob˛in‚nd informa˛ii f„r„ nici o relevan˛„, Ón timp ce informa˛ii deosebit de importante, mai ales Ón spe˛a care prive∫te lupta Ómpotriva corup˛iei, r„m‚n nevalorificate, nu sunt v„zute niciodat„ de un judec„tor care s„ emit„ o sentin˛„.
Deci, onora˛i colegi, v„ supun aten˛iei Ón viitorul, sper, previzibil aceast„ propunere legislativ„, dac„ vom ajunge p‚n„ acolo Ónc‚t s„ ajung„ pe ordinea de zi.
Nici nu-mi fac iluzii referitor la aceast„ problem„, dar specula˛iile conform c„rora am‚narea punerii pe ordinea de zi a acestui proiect de lege s-ar datora, pas„-mi-te, unor modific„ri pe care inten˛ioneaz„, de foarte mult timp, s„ le fac„ cei Ón drept asupra prevederilor Legii siguran˛ei na˛ionale... Cu alte cuvinte, ar fi trebuit adus„ Ón concordan˛„ cu fosta Constitu˛ie, nu numai cu cea nou„, ∫i nu se petrece acest lucru.
Haide˛i s„ facem un mic efort! V„ invit cu respect la aceast„ chestiune ∫i v„ asigur de Óntreaga mea considera˛ie ∫i colaborare.
™i Ónc„ o chestiune care ˛ine tot de domeniul declara˛iilor politice, dar de o cu totul alt„ spe˛„. Dac„ cineva n-o s„-mi g„seasc„ semn„tura ast„zi pe vreo condic„, v„ rog s„ dovedi˛i c„ sunt aici.
Mul˛umesc frumos.
Totdeauna partidul de guvern„m‚nt va fi ˛inta principal„ a tuturor atacurilor. Sigur, exist„ ∫i publica˛ii care reprezint„, pur ∫i simplu, meschine interese economice sau politice ale unor oameni din penumbra vie˛ii publice, dar, Ón esen˛„, eu cred c„ trebuie s„ ne apropiem, s„ ne reapropiem de oamenii de pres„ ∫i de pres„, Ón genere.
Este trist ca b„t„liile s„ fie nu Óntre oamenii politici care au abord„ri diferite fa˛„ de situa˛iile prin care trece ˛ara sau trece lumea, ci s„ fie Ónc„ier„ri Óntre oamenii de pres„ ∫i oamenii politici.
A∫a cum observa˛i, eu nu acuz pe nimeni, eu Óncerc s„ g„sesc foarte sub˛irele numitor comun care s„ ne poat„ face compatibili unii cu al˛ii. ™i asta o spun ∫i Ón calitate de om de pres„, indiferent de celelalte meserii pe care le-am f„cut sau de celelalte roluri ∫i rosturi pe care le-am avut. S„ nu ne Óndoim de misiunea presei!
Doamnelor ∫i domnilor,
Pe 13 decembrie se vor Ómplini 20 de ani de la moartea absurd„ a unuia dintre marii poe˛i ai limbii rom‚ne, Nichita St„nescu.
Sunt 20 de ani de c‚nd cel mai curajos ∫i mai pur dintre oamenii de litere ai vremii a plecat dintre cei vii, l„s‚nd o oper„ ∫i, mai mult dec‚t o oper„, l„s‚nd o mentalitate schimbat„ Ón literatura rom‚n„.
**Nichita St„nescu r„m‚ne, dup„ p„rerea mea, Ónt‚iul clasic al literaturii poetice rom‚ne∫ti de dup„ Al Doilea R„zboi Mondial.** Sigur c„, Ónainte de el, sunt mari scriitori, sunt mari poe˛i, dar care Ó∫i Óncepuser„ cariera
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 162/18.XII.2003 Ónainte de r„zboi, ei fiind Ónt‚i umili˛i, unii Óntemni˛a˛i, cei mai mul˛i interzi∫i o vreme, pentru ca, dup„ 1964—1965, s„ revin„ la lumina tiparului ∫i la lumina binef„c„toare a vie˛ii: Geo Dumitrescu, Beniuc, Jebeleanu, Stelian, Doina∫, Caraion, Tonegaru.
Nichita St„nescu a avut Óns„ un alt rol. Œn plin„ epoc„ de confuzie ∫i de literatur„ de natur„ rudimentar„ — îHai noroc! S„ tr„ie∫ti, m„i tovar„∫e Plan!“ ∫i a∫a mai departe —, Nichita a venit cu strig„tul s„u care umplea orizonturile arse de seceta ideologic„ a vremii: **îAve, maree-a luminilor, ave!/Calul meu salt„ pe dou„ potcoave,/Coama mea blond„ arde Ón v‚nt“.**
Nichita St„nescu nu era, desigur, un fruct de sine ∫i pentru sine al unui copac care a expirat o dat„ cu fructul. Nu! Nichita St„nescu venea Ón prelungirea unei serii de mari poe˛i dintre cele dou„ r„zboaie mondiale. El recupera o genealogie Óntreag„, el se Óntorcea la izvoarele poeziei populare, el inventa poezia argotic„ ∫i el d„dea chef de lupt„, chef de ie∫ire Ón lume unei genera˛ii Óntregi, dintre care cei mai mul˛i poe˛i Ói datoreaz„ acel clic ini˛ial, acel start gr„bit ∫i decisiv.
Peste moarte, iat„, la 20 de ani de c‚nd Nichita St„nescu nu mai este, Ói exprim recuno∫tin˛a mea ∫i a promo˛iei mele, care a fost cu 10 ani mai t‚n„r„ dec‚t el, pentru ca, ast„zi, s„ fiu cu 10 ani mai b„tr‚n dec‚t el.
Nichita St„nescu a introdus Ón jurul s„u, acolo unde a tr„it ∫i a lucrat, un mod foarte rar de a se manifesta ∫i de a fi Ón rela˛ie cu ceilal˛i scriitori, ∫i anume **modul iubirii.**
Nichita St„nescu, Grigore Vieru, Ioan Alexandru, Marin Sorescu, Nicolae Dabija, Ion Gheorghe, Cezar Iv„nescu, Romulus Vulpescu ∫i at‚˛ia al˛i mari poe˛i, Ana Blandiana, Constan˛a Buzea, Leonida Lari, Mircea Dinescu, Emil Brumaru, au reu∫it Ón acei ani s„ scrie f„r„ s„ se urasc„.
Sigur c„, Óntre timp, lucrurile s-au mai deteriorat ∫i ura a ap„rut ca o consecin˛„ (mai degrab„) a politicii dec‚t a literaturii. Dar focarele de cultur„ din epoc„, unul la **îRom‚nia Literar„“** a lui Geo Dumitrescu ∫i unul care contrazicea pe acesta, la **îLuceaf„rul“** lui Eugen Barbu, au reprezentat principalele vetre de rena∫tere a fl„c„rii na˛ionale. Chiar dac„ s-au contrazis, chiar dac„ au polemizat, cele dou„ grup„ri au reu∫it s„ creeze Óntre ele o atmosfer„ de respect, o atmosfer„ de c„r˛i, nu de fapte literare ur‚te, iar literatura care a ie∫it din confruntare e viabil„.
Ei bine, la 20 de ani de la moartea lui Nichita St„nescu, printr-un fapt cu care m„ m‚ndresc, ∫i anume lectura Óntregii lui opere, de la Ónceput p‚n„ la sf‚r∫it, ca ∫i lectura operei lui Marin Sorescu, ca ∫i lectura operei lui Ioan Alexandru, din ei to˛i eu f„c‚nd o lucrare de doctorat — **îGenera˛ia ’60“** —, lectura operei lui Nichita St„nescu mi-a procurat satisfac˛ii la fel de mari ∫i a trezit Ón mine prospe˛imi ale g‚ndului ∫i cuv‚ntului la fel de tinere ca ∫i Ón anii Ón care Nichita St„nescu venea la **îRom‚nia Literar„“** ∫i, parc„ tr„ind Ón alt„ lume, se pomenea c„ intr„ Ón birou s„-i aduc„ ni∫te versuri o
doamn„, Ón plin„ var„, ∫i el Ói spunea, repet, de pe alt„ lume: îV„ rog s„ v„ dezbr„ca˛i ∫i s„ v„ a∫eza˛i“, ca s„-∫i dea seama cur‚nd c„ e var„ ∫i c„ nu mai e nevoie de aceste am„nunte.
Nichita St„nescu a reu∫it s„ impun„, dup„ opinia mea, ∫i o solidaritate a tuturor artelor. Œmpreun„ cu el, cu Nicolae Breban, cu Eugen Simion, cu Nicolae Manolescu, cu Cezar Baltag ∫i cu al˛i scriitori ai epocii am descoperit eforturile de similitudine ale genera˛iei de mari muzicieni, ca Tiberiu Olah, Niculescu, Miereanu ∫i ceilal˛i, eforturile pictorilor ∫i sculptorilor cu care eram contemporani, Ón frunte cu Sabin B„la∫a ∫i George Apostu.
Se Ónt‚mpla, o dat„ cu acest an, 1960, ∫i cu debutul lui Nichita St„nescu Ón literatur„, se Ónt‚mpla un miracol. Un miracol simplu ∫i pe care numai copiii ∫tiu s„-l tr„iasc„, s„-l adevereasc„ ∫i s„-l consfin˛easc„, ∫i anume **reÓnceperea construc˛iei lumii.** A˛i observat gimnaste de 14—15 ani care fac recorduri extraordinare, pe care la 20 de ani nu le mai pot face. Cel mai mult le blocheaz„ nu faptul c„ Ómb„tr‚nesc, astea sunt consecin˛e, le blocheaz„ mentalitatea. Ele, la 14 ani, **sunt mai libere.**
A∫a era Nichita St„nescu. **Nichita St„nescu a fost un om liber.** A tr„it ca un om liber ∫i ne-a f„cut pe noi, cei care Ól citeam cu o Ónt‚rziere de 10 ani, pe care o a∫ezam Óntre noi, s„ r‚vnim s„ scriem al„turi de el. Nop˛ile glorioase ale scrisului Ómpreun„ ori la Ilie Constantin acas„, ori acas„ la Constan˛a Buzea, undeva, pe Drumul G„zarului, Óntr-o cas„ de chirpici, ori Ón diverse localuri Ón care fiecare Ó∫i lua c‚te ceva de scris ∫i f„ceam Óntreceri sportive din care r„m‚ne c‚te ceva, acele glorioase nop˛i ne-au unit, iar pe unii, cum ar fi Petru Popescu, i-au lecuit de poezie. Petru Popescu, dup„ o noapte Ón care Nichita scrise mult, eu scrisesem mult, Ilie Constantin scrisese dou„ strofe, dar geniale: î **Veghe de tine,/ Veghe de lun„./ V‚slele galbene/ Se despreun„./ Bate-o or„/ At‚t de tare,/ C„ se rup foile/ Din calendare** “. Dup„ o asemenea noapte, Petru Popescu a zis: î **Eu voi continua cu proz„. M-a˛i s„turat** “. Nop˛ile acelea glorioase vor trebui descrise c‚ndva.
Se afl„ aici, l‚ng„ mine, unul dintre cei mai importan˛i istorici literari ai perioadei, domnul Mihai Ungheanu, care, Ón c„r˛ile sale, a Óncercat s„ demonstreze ∫i, dup„ p„rerea mea, a reu∫it Ón mod str„lucit, toate nenorocirile, toate piedicile, toate obstacolele puse Ón fa˛a acestei genera˛ii ca s„ nu poat„ reÓnnoda firul cu marea tradi˛ie a literaturii rom‚ne.
A∫ vrea s„ le mul˛umesc tuturor criticilor literari care s-au ocupat de noi, care au crescut cresc‚ndu-ne, de la Eugen Simion la Mihai Ungheanu, de la Nicolae Manolescu la Lucian Raicu, de la S. Damian la Valeriu Cristea, ∫i s„ nu uit s„ spun c„, Ónaintea lui Nichita St„nescu, ap„ruse ∫i disp„ruse, instantaneu, poetul de geniu Nicolae Labi∫, poet pe care nu era cazul s„-l trecem prin toate remu∫c„rile noastre ideologice ∫i s„-l scoatem din c„r˛i, c„ e prea comunist.
Dar toate acestea se estompeaz„ o dat„ cu trecerea vremii ∫i a∫ vrea s„ nu mai vorbesc despre nimic altceva. Mi se pare c„ e destul s„ Ónchei cu Nichita
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 162/18.XII.2003 St„nescu. Œn experien˛a mea de mai mul˛i ani, dar ∫i Ón ultimele zile pe care le-am tr„it la Craiova ∫i la Arad, la Craiova, la audien˛e, ∫i la Arad, la Teatrul de Stat, care a pus Ón scen„ o dramatizare din versurile mele de dragoste ∫i am fost prezent acolo, mi-am dat seama c„ lucrul cel mai grav nu este r„ul obiectiv cu care avem de luptat. **Lucrul cel mai grav este r„ul pe care ni-l facem noi nou„.** Cu „sta e cel mai greu ∫i cel mai p„c„tos de luptat.
Voi Óncheia lumin‚ndu-v„ orizontul cu acele versuri care mie mi-au vorbit ∫i despre apartenen˛a ˛„rii mele la marea civiliza˛ie a Romei ∫i mi-au vorbit ∫i despre puterea poe˛ilor de a p„stra chiar ∫i ceea ce civiliza˛iile nu mai pot s„ p„streze ∫i r„m‚ne numai un s‚mbure de cultur„, acele versuri pe care vi le-am mai spus o dat„ ∫i care sunt absolut extraordinare: **îAve maree-a luminilor, ave!/Calul meu salt„ pe dou„ potcoave,/Coama mea blond„ arde Ón v‚nt.“**
Dumnezeu s„ ˛in„ vie amintirea marilor poe˛i rom‚ni ∫i, Óntre ei, amintirea lui Nichita St„nescu, Óncep„torul acestui drum cu adev„rat luminos al culturii rom‚ne!
Astfel, m„surile practice ce ar trebui implementate sunt:
1. Depistarea mamelor HIV pozitive ∫i profilaxia transmiterii materno-fetale.
Œi solicit„m s„-i dea!
Situa˛ia se prezint„ mai prost dac„ o facem Ón euro. Œn euro, o aloca˛ie de copii era aproape 6 euro Ón 2002, a sc„zut la 5,25 euro Ón 2003 ∫i se apropie vertiginos spre sub 5 euro Ón 2004.
Voi mai ar„ta Ónc„ un indicator de care s-a f„cut mare tapaj ∫i mare campanie ∫i-a f„cut Guvernul pe el: venitul minim garantat.
Œn materie de venit minim garantat, din p„cate, de∫i situa˛ia a tot mai multe categorii sociale din Rom‚nia se Ónr„ut„˛e∫te dramatic, de∫i necesarul minim de supravie˛uire este o realitate din ce Ón ce mai presant„, o treime din rom‚ni sunt obliga˛i s„ se g‚ndeasc„ Ón fiecare zi cum se descurc„ de la o zi la alta, de la o s„pt„m‚n„ la alta, deci venitul minim garantat este Ón sc„dere.
De∫i avem un an Ón care s-au f„cut eforturi uria∫e, Ón realitatea de zi cu zi rom‚nii g„sesc mai pu˛ini bani Ón buzunarele lor.
Œn venit minim garantat, rom‚nii aveau Ón 2002, 37 de euro Ón buzunar pe lun„, aveau 37 de euro Ón buzunar Ón 2003, ∫i, iat„ c„ ajung la 35 Ón 2004.
Am dat exemplul calculului pentru dou„ persoane, valoare integral„. Absolut, oricum am calcula, Óncruci∫at, Ón corela˛ie, venitul minim garantat este, Ón termeni reali, Ón sc„dere.
Vom face o analiz„ indicator cu indicator, pe pensii, pe salarii, pe toate sursele de aloca˛ie ∫i de venit, pentru c„ opinia noastr„ este c„ marea reu∫it„ a Guvernului este o impresionant„ campanie de imagine despre c‚t de bine o vor duce rom‚nii Ón 2004, Ón condi˛iile Ón care via˛a lor se va Ónr„ut„˛i Ón continuare Ón 2004.
V„ mul˛umesc.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 162/18.XII.2003 Mesajul transmis de primar profesorilor din V„lenii de Munte a fost: îCine va participa la manifest„rile organizate de Funda˛ia «Nicolae Iorga» ∫i Clubul istoricilor «Nicolae Iorga» va fi ras!“.
™i Ón programul Universit„˛ii de var„ îNicolae Iorga“ Ó∫i permite s„ fac„ interven˛ii, de∫i preg„tirea Domniei sale nu i-ar permite s„ fac„ acest lucru, dar p„rerea Domniei sale este c„ îcine pl„te∫te l„utarii comand„ muzica“. Deci, dup„ p„rerea Domniei sale, ilustrele personalit„˛i care vin s„ conferen˛ieze la Universitatea de var„ îNicolae Iorga“ sunt ni∫te l„utari pe care Domnia sa Ói pl„te∫te cu un pr‚nz sau cu o mas„ de protocol.
A∫a se face c„ Ón ultimii trei ani nivelul Universit„˛ii a c„zut spre limita unor manifest„ri organizate de casele culturale. Afirma˛ia nu-mi apar˛ine, ci este a directorului Inspectoratului de cultur„ al jude˛ului Prahova ∫i a profesorului Mali˛a, care este rector al acestei institu˛ii de cultur„. Profesorul Mali˛a, ca rector, nici nu a fost consultat vreodat„ Ón leg„tur„ cu programul Universit„˛ii, cu numele invita˛ilor ∫i ale personalit„˛ilor care s„ conferen˛ieze la V„lenii de Munte, ba, mai mult, este umilit, Óntotdeauna comunic„rile Domniei sale sau conferin˛ele Domniei sale sunt puse spre orele pr‚nzului, c‚nd lumea Óncepe s„ fie preocupat„ de o ˛uic„ de V„leni sau de pr‚nzul oferit la restaurant invita˛ilor.
Concluziile legate de comportamentul acestui primar v„ las s„ le trage˛i singur.
V„ mul˛umesc. _(Aplauze)._
— îRolul mass-media ∫i al societ„˛ii civile privind supravegherea for˛elor de securitate **“** ;
— îPrograme de preg„tire a personalului“.
R„spunz‚nd problematicii men˛ionate, delega˛ia Rom‚niei a participat la dezbaterea tuturor temelor, a r„spuns la peste 20 de Óntreb„ri ∫i a fost singura care a depus sinteze scrise pentru documentarea staff-ului RACVIAC ∫i a participan˛ilor privind activitatea parlamentar„ Ón domeniul reformei ∫i controlului democrat al for˛elor de securitate.
Œn cadrul prelegerilor ∫i al dezbaterilor, at‚t reprezentan˛ii O.S.C.E. ai Centrului de la Geneva pentru controlul democratic al for˛elor armate, c‚t ∫i membrii celorlalte delega˛ii au eviden˛iat rolul Rom‚niei ca factor de stabilitate Ón zon„, precum ∫i contribu˛ia ˛„rii noastre la misiunile interna˛ionale de men˛inere a p„cii.
Subiecte foarte des abordate de reprezentan˛i, ca fiind sensibile ∫i de mare actualitate pentru Europa de SudEst, au fost cele referitoare la lupta Ómpotriva terorismului interna˛ional, traficului de droguri, criminalit„˛ii interna˛ionale, hot„r‚ndu-se ca, Ón luna aprilie 2004, RACVIAC s„ organizeze un seminar interna˛ional pe probleme apar˛in‚nd Ón general domeniului siguran˛ei na˛ionale.
Pe timpul acestei misiuni, delega˛ia a avut Ónt‚lniri pentru informare ∫i documentare cu ambasadorul Rom‚niei la Zagreb, precum ∫i cu reprezentan˛ii militari din Ungaria ∫i Croa˛ia.
O men˛iune aparte se cuvine a fi f„cut„ cu privire la suita de manifest„ri dedicate celei de a 85-a anivers„ri a Zilei Na˛ionale a Rom‚niei, precum ∫i la recep˛ia de cea mai Ónalt„ ˛inut„ organizat„ de Ambasada Rom‚niei, la care au participat peste 200 de reprezentan˛i ai misiunilor diplomatice din Zagreb, dintre care 56 reprezentan˛i militari.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 162/18.XII.2003 Apreciez c„ o not„ discordant„, cu toate acestea, o constituie hot„r‚rea conducerii Ministerului Ap„r„rii Na˛ionale, probabil din ra˛iuni financiare, care cred c„ ar fi putut fi rezolvate la un nivel at‚t de redus, de a desfiin˛a unul din cele dou„ posturi care revin Rom‚niei la RACVIAC, de∫i cei doi ofi˛eri rom‚ni sunt aprecia˛i cu calificative excelente de directorul Centrului.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 162/18.XII.2003 direct implica˛i Ón aceast„ afacere ∫i pentru c„ au inventat dintr-un condei aceste datorii, de∫i societatea nu avea nici o astfel de datorie. Œn plus, are de recuperat crean˛e Ón valoare de 120 miliarde lei, mai are Ón stoc 103 miliarde lei, bani Ón cont 18 miliarde ∫i rezerve financiare de peste 67 miliarde. Aceast„ manoper„ frauduloas„ reprezint„, c‚t se poate de clar, un caz de corup˛ie ∫i de subminare a economiei na˛ionale.
De asemenea, din datele pe care le avem, rezult„ c„ viitorul patron inten˛ioneaz„ s„ lichideze fabrica de h‚rtie, s„ v‚nd„ la fier vechi o bun„ parte din Óntreprindere, concomitent cu disponibilizarea a 641 de salaria˛i, conform listei finale dat„ zilele trecute publicit„˛ii.
Iat„ de ce Óntreb: unde se va ajunge, Ón final, cu grosul ∫p„gii pentru privatizarea frauduloas„ a combinatului de la Br„ila?
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Œn consecin˛„, noi v-am ruga s„ fi˛i de acord cu aprobarea acestui nomenclator, el f„c‚nd parte din ceea ce se nume∫te inclusiv preluarea acquis-ului comunitar Ón domeniu, la capitolul 26 — îRela˛ii economice externe“. V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc.