Stenogramă plen

3. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 18/2003 pentru modificarea articolului 8 din Legea nr. 543/2002 privind graþierea unor pedepse ºi înlãturarea unor mãsuri ºi sancþiuni, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege a fost sesizatã, în fond, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 11 aprilie 2003.

În conformitate cu prevederile art. 107 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

4. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 16/2003 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural naþional mobil, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru culturã, arte, mijloace de informare în masã, pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 11 aprilie 2003.

În conformitate cu prevederile art. 107 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

5. Propunerea legislativã pentru completarea art. 72 alin. 2 din Codul muncii, iniþiatã de 5 deputaþi.

Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã, pentru aviz, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 6 iunie 2003.

6. Propunerea legislativã pentru completarea ºi modificarea art. 56 lit. d) din Codul muncii, iniþiatã de 5 deputaþi.

Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã; pentru aviz, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 6 iunie 2003.

7. Propunerea legislativã pentru completarea art. 59 din Codul muncii, iniþiatã de 5 deputaþi.

Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã; pentru aviz, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 6 iunie 2003.

8. Propunerea legislativã pentru modificarea art. 69 din Codul muncii, iniþiatã de 7 deputaþi.

Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncã ºi

protecþie socialã; pentru aviz, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 6 iunie 2003.

9. Propunerea legislativã pentru completarea art. 69 din Codul muncii, iniþiatã de 5 deputaþi.

Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã; pentru aviz, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 6 iunie 2003.

10. Propunerea legislativã pentru modificarea art. 70 lit. h) din Codul muncii, iniþiatã de 5 deputaþi.

Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã; pentru aviz, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 6 iunie 2003.

11. Propunerea legislativã pentru modificarea art. 71 alin. 1 din Codul muncii, iniþiatã de 5 deputaþi.

Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã; pentru aviz, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 6 iunie 2003.

12. Propunerea legislativã pentru modificarea art. 71 alin. 3 din Codul muncii, iniþiatã de 6 deputaþi.

Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã; pentru aviz, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 6 iunie 2003.

13. Propunerea legislativã pentru completarea art. 74 alin. 1 din Codul muncii, cu lit. e) iniþiatã de 6 deputaþi.

Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã; pentru aviz, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 6 iunie 2003.

14. Propunerea legislativã pentru completarea art. 79 alin. 8 din Codul muncii, iniþiatã de 6 deputaþi.

Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã; pentru aviz, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 6 iunie 2003.

Poftiþi, domnule vicepreºedinte al Comisiei economice!

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Comisia pentru politicã economicã, reformã ºi privatizare a fost sesizatã spre dezbatere ºi avizare în fond cu proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului general dintre Guvernul României ºi Guvernul Regatului Arabiei Saudite privind cooperarea în domeniile economic, comercial, investiþional, tehnico-ºtiinþific, cultural, sportiv ºi de tineret, semnat la Riad la 3 iunie 2002.

Acest proiect de lege a fost adoptat de Senat în ºedinþa din 13 martie 2003.

La întocmirea prezentului raport comisia a avut în vedere avizul Consiliului Legislativ ºi al Comisiei pentru politicã externã.

Proiectul de lege ratificã Acordul general dintre Guvernul României ºi Guvernul Regatului Arabiei Saudite cuprinzând principalele domenii de cooperare, acordând un loc important clauzelor care fixeazã cadrul cooperãrii în domeniul investiþional.

Precizez cã acest proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare.

În urma dezbaterii, comisia a hotãrât ca proiectul de lege sã fie supus spre dezbatere ºi adoptare plenului Camerei Deputaþilor, în forma adoptatã de Senat. Vã mulþumesc.

Dacã doreºte cineva dintre dumneavoastrã sã participe la dezbateri generale? Nu.

Trecem la dezbaterea textului proiectului de lege. La titlul acestuia dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic, care cuprinde dispoziþia de ratificare a acordului, acord pe care-l aveþi anexat proiectului de lege.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Vom supune votului final acest proiect de lege mâine.

Urmãtorul proiect, cel de la punctul 7, proiectul de Lege privind aprobarea preluãrii de cãtre Ministerul Dezvoltãrii ºi Prognozei a drepturilor ºi obligaþiilor, inclusiv a obligaþiilor de platã a cotizaþiei anuale, ce decurg din calitatea de membru al Biroului Internaþional al Expoziþiilor.

Cine îl prezintã?

Poftiþi, domnule Þiplica!

## **Domnul Gheorghe Þiplica Ñ** _secretar de stat în Ministerul Dezvoltãrii ºi Prognozei_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

România se numãrã printre cele 87 state semnatare ale Convenþiei cu privire la expoziþiile internaþionale, încheiatã la Paris la data de 22 noiembrie 1928. Prin aceastã convenþie a fost înfiinþat Biroul Internaþional al Expoziþiilor, care are ca principal obiectiv reglementarea frecvenþei expoziþiilor internaþionale de naturã necomercialã.

Anual, fiecare stat care a aderat la convenþie trebuie sã achite o cotizaþie stabilitã conform baremurilor Biroului Internaþional al Expoziþiilor.

În anul 2002, România a achitat o cotizaþie în valoare de 2.600 de euro. În baza a douã memorandumuri aprobate de primul-ministru, s-a decis ca Ministerul Dezvoltãrii ºi Prognozei sã coordoneze relaþiile cu Biroul Internaþional al Expoziþiilor, urmând ca Ministerul Finanþelor Publice sã repartizeze fondurile necesare pentru plata cotizaþiilor.

Menþionez cã pânã în prezent coordonarea relaþiilor cu aceastã organizaþie internaþionalã s-a realizat de o direcþie din Ministerul Afacerilor Externe, care s-a desfiinþat.

Ca urmare a celor prezentate, a fost elaborat proiectul de lege în forma difuzatã, pe care vã rugãm sã-l aprobaþi.

Domnule vicepreºedinte Grigoraº de la Comisia pentru buget, vã rog sã prezentaþi raportul comisiei.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a examinat proiectul de Lege privind aprobarea preluãrii de cãtre Ministerul Dezvoltãrii ºi Prognozei a drepturilor ºi obligaþiilor, inclusiv a obligaþiilor de platã a cotizaþiei anuale, ce decurg din calitatea României de membru al Biroului Internaþional al Expoziþiilor, a întocmit raport favorabil, propune dezbaterea ºi aprobarea în forma prezentatã de Guvern.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Dacã doreºte cineva sã participe la dezbateri generale? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

La titlul acestuia dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

Cuprinsul art. 1 ºi 2. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate.

Art. 3. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate.

Art. 4. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate.

Am parcurs textele acestui proiect. Îl vom supune votului final în ºedinþa de mâine.

Urmeazã proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 13/2003 privind modificarea ºi completarea Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea ºi combaterea efectelor consumului produselor din tutun.

Din partea iniþiatorului, pentru cã nu suntem în procedurã de urgenþã? Nu sunt obiecþiuni.

Poftiþi, domnule ministru!

## **Domnul Ovidiu Ionescu Ñ** _secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor_ **:**

Stimate domnule preºedinte,

## Stimatã asistenþã,

În scopul armonizãrii legislative, în privinþa producerii, prezentãrii ºi vânzãrii produselor de tutun, cu legislaþia Uniunii Europene, a fost aprobatã Legea nr. 349/6.06.2002 pentru prevenirea ºi combaterea efectelor produselor de tutun, iniþiatã la începutul anului 2002 de cãtre doi deputaþi, varianta finalã incluzând ºi unele amendamente ale Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei.

Dupã intrarea în vigoare a legii, în cadrul unui grup de lucru organizat la Ministerul Finanþelor Publice, în octombrie 2002, cu reprezentanþii instituþiilor participante, pentru stabilirea strategiei în vederea atingerii nivelului minim al accizelor, impus de Directivele europene pentru þigarete ºi produse de tutun, a reieºit necesitatea modificãrii legii. Totodatã, Agenþia Naþionalã pentru Protecþia Consumatorului a sesizat Ministerul Sãnãtãþii asupra existenþei unor erori de redactare, iar prin memorii repetate, companiile producãtoare de tutun au solicitat modificarea legii respective, invocând unele prevederi ale Ordonanþei Guvernului nr. 27/2000 privind Tariful vamal al României.

Prin Ordonanþa Guvernului nr. 13/30.01.2003 se clarificã ºi reformuleazã unele articole, în scopul eliminãrii posibilitãþilor de interpretare echivocã a legii. Necesitatea promovãrii actului normativ alãturat a fost impusã de impactul asupra populaþiei pe care îl are o lege de interzicere a fumatului, precum ºi de intensa campanie de mediatizare, care a fost fãcutã în ultima perioadã. Adoptarea prezentei ordonanþe, prin modificãrile termenilor menþionaþi, duce la transpunerea integralã a componentei de prevenire a fumatului ºi protecþie a nefumãtorilor din cadrul Directivei nr. 37/2001 a Comunitãþii Europene, sarcinã asumatã ºi de România.

Introducerea condiþiilor suplimentare de amenajare a spaþiilor delimitate pentru fumat eliminã necesitatea de a se emite acte normative ulterioare sau elaborarea de noi norme suplimentare de aplicare.

Faþã de cele prezentate, propunem Camerei sã fie adoptatã Ordonanþa nr. 13/2003 pentru modificarea Legii nr. 349/2002.

ªi eu vã mulþumesc.

Domnule preºedinte Ifrim, din partea Comisiei pentru sãnãtate, vã rog sã prezentaþi raportul comisiei.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Referitor la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 13/2003 privind modificarea ºi completarea Legii nr. 349/2002, Comisia pentru sãnãtate ºi familie a analizat acest proiect de lege ºi, prin promovarea sa, se realizeazã acordul între legislaþia noastrã ºi legislaþia Uniunii Europene. De asemenea, se dispun o serie de reglementãri care vor duce la o mai bunã prevenire ºi combatere a efectelor consumului produselor din tutun.

Noi vã propunem adoptarea prezentului proiect de lege în forma adoptatã de comisie ºi v-am ruga, domnule preºedinte, dacã sunteþi de acord ca punctul 33, care priveºte o propunere legislativã privind modificarea ºi completarea Legii nr. 349, de care am þinut cont ºi care are aviz de respingere, sã fie discutat dupã acest proiect de lege, pentru ca sã se realizeze unitatea acestor acte normative.

Vã mulþumesc.

Dacã doreºte cineva sã participe la dezbateri generale?

Trecem la dezbaterea textelor.

La titlul legii dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Articolul unic. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

Titlul ordonanþei de urgenþã. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate.

Punctul 1; comisia nu l-a modificat. Dacã aveþi dumneavoastrã? Nu. Votat în unanimitate. ## Punctul 2.

Poftiþi, domnule deputat! La punctul 2 din pagina 4. Poftiþi!

Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

La poziþia 5 din raport, 1[2] , se defineºte, printr-o propoziþiune finalã, urmãtorul lucru: ”Prin parte a pachetuluiÒ Ñ repet, parte a pachetului Ñ ”se înþelege oricare dintre suprafeþele laterale ale pachetului de þigãriÒ, ceea ce nu este corect. O parte a unui pachet este un volum, or, explicaþia se referã la o suprafaþã, oricare dintre suprafeþele laterale. Deci definiþia nu este corectã ºi dacã vreþi o raportare la punctul nr. 6 din raport, b[1] ), se spune...

Dar, staþi puþin, sã le lãmurim pe rând!

Mã raportez la b[1] ) din pct. 6 din raport, unde se spune: ”prin cea mai vizibilã suprafaþã a pachetului se înþelege una dintre cele douã suprafeþe etc... mariÒ. Aici este corect, dar acolo nu. Trebuie sã înlocuim, sã dãm o altã definiþie, dacã este necesar.

Mulþumesc.

Rog întâi iniþiatorul sã se pronunþe cu privire la aceastã observaþie.

Domnule preºedinte, am putea formula o definiþie ca pachetul de þigãri, fiind un recipient de forma unui paralelipiped dreptunghic ºi care, neincluzând înveliºul adiþional, transparent sau nu, exterior, care se distruge sau se îndepãrteazã la deschidere, are 6 suprafeþe; douã suprafeþe mari sau principale, douã suprafeþe mijlocii sau laterale ºi douã suprafeþe mici. Prin ”partea pachetuluiÒ se înþelege oricare dintre suprafeþele laterale ale pachetului de þigãri.

Asta spunea colegul nostru, cã nu aþi reþinut obiecþiile Domniei sale. Printre altele, spune cã nu existã o corelare nici între aceastã definiþie a suprafeþei laterale ºi poziþia 6 punctul b[1] ), unde nu se vorbeºte de suprafeþe laterale, ci de suprafeþe mari.

Mergem mai departe: ”prin cea mai vizibilã suprafaþã a pachetului se înþelege acea suprafaþã dintre cele douã suprafeþe mari ale pachetului expusã privirii persoanei care deschide pachetulÒ.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Am o rugãminte pe care o adresez ºi colegului Leonãchescu. Vorbiþi ºi cu preºedintele comisiei ºi puneþi-vã de acord cu privire la textul pe care sã-l supu-

nem votului.

V-am rugat sã vorbiþi împreunã, nu sã tot apãreþi câte unul la tribunã ºi nu ajungeþi la nici o concluzie! Deci, vã rog, vorbiþi împreunã ºi puneþi-vã de acord cu privire la textul cel mai potrivit.

Observaþia este pertinentã, nu este nevoie sã se precizeze cã ”prin partea pachetului se înþelege oricare dintre suprafeþele laterale ale pachetului de þigãriÒ. Suprafeþele nu sunt pãrþi.

Deci comisia propune sã renunþãm la ”prin partea pachetului se înþelege oricare dintre suprafeþele laterale ale pachetului de þigãriÒ.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

La pct. 2, redactarea propusã poate cunoaºte o formã ºi mai bunã. Iatã cum sunã aici la pagina 12: ”Fumatul poate provoca cancer pulmonarÒ. Este o cacofonie de neiertat. Vã propun o altã variantã, nu singura de altfel: ”Fumatul poate provoca ºi cancer pulmonarÒ. Mulþumesc.

Aþi evitat cacofonia, numai cã schimbaþi sensul textului. Cu o formulã mai corectã: ”Fumatul poate sã provoace cancerÒ, atunci este clar, schimbãm verbul, dar o sã fie în discordanþã cu pct. 1. Comisia îºi însuºeºte aceastã reformulare, ”poate sã provoaceÒ.

Deci, la pct. 11 din raportul comisiei de fond, paginile 11, 12, 13 ºi 14, nemaifiind alte obiecþiuni, se adoptã varianta din amendamentul propus de comisie.

La pct. 26, amendamentul 12 al comisiei, dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Admis amendamentul 12, se modificã în mod corespunzãtor pct. 26 din textul Ordonanþei nr. 13/2003, potrivit celor propuse de comisie.

Stimaþi colegi, la textul Ordonanþei nr. 13/2003 dacã mai aveþi alte obiecþiuni decât cele votate de cãtre comisie ºi la propunerea Senatului? Mai sunt obiecþiuni? Nu. Votat înseamnã celelalte texte ale ordonanþei în formularea Guvernului.

V-aº ruga, stimaþi colegi, sã luãm ºi pct. 33 care se referã la acelaºi domeniu ºi, consecinþa votului ordonanþei, urmeazã sã supunem aprobãrii dumneavoastrã respingerea propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 349/2002. Rog Comisia pentru sãnãtate sã prezinte motivarea propunerii de respingere.

Referitor la propunerea legislativã privind completarea ºi modificarea Legii nr. 349 privind prevenirea ºi combaterea efectelor consumului produsului de tutun, iniþiatã de domnul preºedinte Mãlaimare, comisia ºi-a însuºit anumite aspecte ale ei prin legea anterior modificatã ºi, ca atare, am propus respingerea acestui proiect, întrucât nu-ºi mai are obiectul.

Iniþiatorul?

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Mãrturisesc cã soluþia gãsitã de colegii de la Senat este mult mai acoperitoare decât cea pe care am propus-o noi, astfel încât suntem de acord cu propunerea Comisiei de sãnãtate.

Vã mulþumesc.

Dacã mai doreºte cineva sã intervinã? Vom supune ºi proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei nr. 13/2003 ºi cel de la pct. 33 pentru respingerea propunerii legislative votului final mâine.

La pct. 9, proiectul de Lege privind cofinanþarea asistenþei financiare nerambursabile acordate României de cãtre Comunitatea Europeanã prin Instrumentul pentru

politici structurale de preaderare pentru proiectele din domeniul protecþiei mediului înconjurãtor.

Rog iniþiatorul sã prezinte acest proiect. Suntem în procedurã de urgenþã.

Mulþumesc, domnule vicepreºedinte. Aveþi dumneavoastrã cuvântul ca sã propuneþi timpii de dezbatere.

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a examinat proiectul de Lege privind cofinanþarea asistenþei financiare nerambursabile acordate României de cãtre Comunitatea Europeanã prin Instrumentul pentru politici structurale de preaderare pentru proiectele din domeniul protecþiei mediului înconjurãtor, a întocmit raport favorabil, în unanimitate, propune dezbaterea ºi adoptarea în forma adoptatã de Senat. Vã propunem timp total 10 minute, un minut pentru fiecare intervenþie.

Vã mulþumesc.

Dacã sunteþi de acord cu timpii de dezbatere? Mulþumesc.

Împotrivã? Abþineri?

Unanimitate.

Rog pe reprezentantul ministerului sã prezinte, foarte scurt, acest proiect, pentru a pune colegii în condiþia de a participa la dezbateri.

## **Doamna Maria Manolescu Ñ** _secretar de stat în Ministerul Finanþelor Publice_ **:**

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Prin acest act normativ s-au stabilit sursele de finanþare pentru asigurarea cofinanþãrii Programului ISPA, s-au stabilit condiþiile privind rambursarea împrumuturilor ºi a costurilor aferente, precum ºi condiþiile de recuperare a obligaþiilor de platã achitate de Ministerul Finanþelor Publice în contul serviciului datoriei publice, aferent împrumutului contractat pentru asigurarea cofinanþãrii Programului ISPA.

Reglementãrile cuprinse în acest act normativ au caracter derogatoriu de la prevederile Legii nr. 500/2002 privind finanþele publice, ale Legii nr. 189/1998 privind finanþele publice locale ºi ale Legii datoriei publice nr. 81/1999.

Menþionãm cã Senatul a adoptat actul normativ în 17 martie a.c., comisia de specialitate a Camerei Deputaþilor a întocmit raport de adoptare cu un singur amendament, cu care Ministerul Finanþelor Publice este de acord, motiv pentru care propune adoptarea actului normativ în forma rezultatã din raport.

Vã mulþumesc.

## Mulþumesc.

Stimaþi colegi, fiind în procedurã de urgenþã, trecem direct la dezbaterea proiectului de lege.

La titlu dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate. Art. 1 ºi 2. Nu sunt obiecþiuni. Votate în unanimitate. Art. 3, 4 ºi 5. Nu sunt obiecþiuni. Votate în unanimitate.

Art. 6, care este ºi ultimul. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

Vom supune proiectul de lege votului final mâine.

La pct. 10, proiectul de Lege pentru asigurarea fondurilor necesare decontãrii cheltuielilor efectuate cu elaborarea studiilor de fezabilitate aferente Programului SAPARD, Mãsura 2.1 Ñ Dezvoltarea ºi îmbunãtãþirea infrastructurii rurale.

Rog Comisia pentru buget sã propunã timpii de dezbatere; suntem în procedurã de urgenþã.

Suntem, de asemenea, în procedurã de urgenþã. Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci propune pentru dezbaterea proiectului de Lege pentru asigurarea fondurilor necesare decontãrii cheltuielilor efectuate cu elaborarea studiilor de fezabilitate aferente Programului SAPARD, Mãsura 2.1, timp total 10 minute, un minut pentru fiecare intervenþie.

Vã mulþumesc.

Comisia a întocmit raport în forma adoptatã de Senat.

Rog reprezentantul ministerului sã prezinte, foarte succint, obiectul acestui acord, Programul SAPARD.

**Domnul Dan Banciu** _**Ñ** consilier în Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei_ **:**

Doamnelor ºi domnilor deputaþi, prin Ordonanþa de urgenþã nr. 73/2002 s-a stabilit posibilitatea de finanþare a proiectelor SAPARD referitoare la Mãsura 2.1 Ñ Dezvoltarea ºi îmbunãtãþirea infrastructurii rurale.

Aceste fonduri s-au derulat din bugetul Ministerului Transporturilor ca urmare a rectificãrii din anul trecut în valoare de circa 40 de miliarde care au acoperit numai un numãr de 379 de proiecte eligibile dintr-un total de circa 1.350 de proiecte eligibile.

Având în vedere cã din bugetul pe anul acesta al ministerului nu se poate susþine plata acestor proiecte ºi având în vedere cã la nivelul consiliilor locale nu existã fondurile necesare, s-a propus ca, din fondul de rezervã la dispoziþia Guvernului, sã se transfere aceastã sumã la bugetul M.L.P.T.L., respectiv în continuare cãtre consiliile locale, pentru a reuºi sã se achite toate sumele aferente proiectelor eligibile care au fost recunoscute anul trecut ca urmare a licitaþiilor efectuate.

Vã mulþumesc.

## Mulþumesc.

Stimaþi colegi, nu am mai supus timpii de dezbatere votului pentru cã sunt doar trei texte ºi comisia a propus aprobarea în forma Senatului.

La titlul legii dacã aveþi obiecþiuni dumneavoastrã? Votat în unanimitate.

Art. 1, nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate, în formularea Senatului.

Art. 2, nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate, în formularea Senatului.

Art. 3 ºi ultimul. Nu sunt obiecþiuni. Votat în formularea Senatului.

Vom supune proiectul votului final mâine.

La pct. 11, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 176/2002 pentru stabilirea unor mãsuri privind Strategia de dezvoltare socioeconomicã a Bazinului carbonifer al Vãii Jiului.

Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic, domnule preºedinte Oltean, vã rog sã vã luaþi locul în banca comisiei ºi sã propuneþi ºi timpii de dezbatere la acest proiect.

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor colegi,

Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic a fost sesizatã în vederea dezbaterii ºi avizãrii în fond cu proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 176/2002. La întocmirea raportului, în timpul dezbaterilor, membrii comisiei au avut în vedere avizele favorabile ale comisiilor juridice, pentru buget, finanþe ºi al Comisiei pentru industrii ºi servicii, precum ºi avizul Consiliului Legislativ. Raportul este favorabil ºi, în consecinþã, vã rugãm sã-l adoptaþi în forma în care comisia vi-l supune atenþiei dumneavoastrã.

Ca timp de dezbatere general vã rugãm sã aprobaþi 10 minute ºi un minut pentru intervenþie personalã. Mulþumesc.

Mulþumesc.

Sunteþi de acord cu aceºti timpi de dezbatere? Împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege. Urmãriþi, în paralel, textul acestuia ºi raportul comisiei, când o sã vinã timpul acelui text.

La titlu dacã aveþi obiecþiuni? La titlul legii aveþi obiecþiuni? Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic, partea I.

Deci la cuprinsul articolului unic nu sunt obiecþiuni din partea dumneavoastrã. Are un amendament comisia, urmãriþi-l, vã rog. Amendamentul 1.

Nu aveþi obiecþiuni. Votat în unanimitate.

La pct. 1 al articolului unic, cel cu privire la art. 2 alin. 1 lit. g).

Urmãriþi, vã rog, pct. 2 din raportul comisiei. Comisia propune modificarea art. 1 din ordonanþã, alin. 1, iar ministerul are o obiecþiune cu privire la acest amendament. Aveþi cuvântul, domnule ministru!

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Sunt împuternicit sã susþin în continuare punctul de vedere exprimat ºi în cadrul Comisiei pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic, ºi anume menþinerea sintagmei de ”autoritate guvernamentalã pentru Valea JiuluiÒ, aºa cum s-a aprobat prin Ordonanþa Guvernului nr. 176/2002, ºi nu de ”agenþie guvernamentalã pentru Valea JiuluiÒ, cum se propune.

Menþionez cã în Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 176/2002 s-au prevãzut o serie de atribuþii specifice de naturã sã-i confere acestei entitãþi denumirea de ”autoritateÒ. În plus, doresc sã subliniez cã autoritatea îºi desfãºoarã activitatea din noiembrie 2002, fiind cunoscutã în zonã sub aceastã denumire. De asemenea, la bancã ºi la organele financiare este înscrisã sub denumirea de ”autoritateÒ.

Doresc sã subliniez cã atât Senatul României, cât ºi Consiliul Legislativ, iar în cadrul Camerei Deputaþilor, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi ºi Comisia pentru industrii ºi servicii au fost de acord ca aceastã entitate sã se numeascã ”autoritatea guvernamentalã pentru Valea JiuluiÒ.

Faþã de aceste argumente, vã rog sã fiþi de acord cu menþinerea denumirii de ”autoritate guvernamentalãÒ, ºi nu de ”agenþieÒ.

Vã mulþumesc.

Domnul preºedinte Oltean.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Sigur cã nu sunt de neglijat motivaþiile pe care reprezentantul Guvernului le-a prezentat în faþa noastrã pentru a justifica menþinerea titlului iniþial al ordonanþei. Sigur, dacã meritã, analizãm literar ce înseamnã ”autoritateÒ. În opinia mea ºi a comisiei, în ºedinþa de sãptãmâna trecutã, s-a apreciat cã nu este un termen care se potriveºte, dar dacã iniþiatorul þine cu orice preþ, îi facem aceastã favoare ºi renunþãm la amendamentul comisiei, susþinând titlul iniþial al ordonanþei.

Mulþumesc.

Da, domnule preºedinte, remarcãm receptivitatea comisiei.

Poftiþi, domnul deputat Coifan!

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Sigur cã noi vrem sã venim în ajutorul Guvernului ºi acceptãm aceastã modificare, dar ne punem o întrebare. Noi ºtiam cã ”autoritateaÒ reprezintã ceva mult mai mult decât o instituþie specializatã, aflatã în subordinea Ministerului Dezvoltãrii ºi Prognozei, cum scrie art. 1. Eu

cred cã pe viitor va trebui, totuºi, sã facem o reglementare în comun, pentru ca sã nu mai facem confuzii în termeni. Dar, mã rog, pentru cã deja funcþioneazã de câteva luni, cã asta este practica, cã întâi dãm ordonanþe ºi apoi le votãm, admitem, cu durere în suflet, sã se schimbe din ”agenþieÒ în ”autoritateÒ, deºi, repet, nu este ”autoritateÒ ºi veþi vedea în continuare de ce. Vã mulþumesc.

Poftiþi, domnule deputat!

Domnule preºedinte, la acelaºi articol aveam un amendament. Aceastã...

Tot cu privire la denumire?

Nu, cu privire la subordonare, dar este în cadrul aceluiaºi articol.

Atunci sã lãmurim întâi problema denumirii ºi pe urmã subordonarea.

## Stimaþi colegi,

În raport de faptul cã preºedintele comisiei ºi, cu durere în suflet, încã un coleg de al dânsului ºi-au retras amendamentul, vã întreb dacã sunt alte obiecþiuni cu privire la denumirea folositã de cãtre Guvern la art. 1, respectiv ”autoritate guvernamentalã pentru Valea JiuluiÒ. Nu sunt. Înseamnã cã în privinþa denumirii rãmâne textul în formularea Guvernului, ºi acum sã ne lãmurim ce este cu subordonarea.

Poftiþi, domnule deputat!

## Domnule preºedinte,

Dacã este o ”autoritate guvernamentalãÒ, dacã are ca scop implementarea strategiei de dezvoltare socioeconomicã a bazinului carbonifer al Vãii Jiului, atunci nu înþeleg de ce este în subordinea unui minister ºi de ce nu se acceptã propunerea mea, sã fie în subordinea Guvernului, dacã este ”autoritate guvernamentalãÒ.

Domnule ministru Þiplica, vã rog sã vã pronunþaþi ºi la acest aspect, ºi la noþiunea folositã în ordonanþã sau în comisie, ”coordonareÒ sau ”subordonareÒ.

## Domnule preºedinte,

Vã informez cã aceastã problemã s-a ridicat ºi în cadrul comisiei ºi a fost de acord cu propunerea care s-a fãcut, ºi mã mir cã se ridicã aceasta, sã spunem cã este în coordonarea Ministerului Dezvoltãrii ºi Prognozei, ºi nu în subordinea Ministerului Dezvoltãrii ºi Prognozei. Deci în ”coordonareaÒ a rãmas.

Dar a ministerului, nu a Guvernului.

A ministerului. Cu aceasta au fost de acord ºi dânºii.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Stimate coleg, mai menþineþi propunerea de a se schimba ”coordonareaÒ?

Domnule deputat, faþã de explicaþia pe care aþi primit-o, supun...

## Stimaþi colegi,

Potrivit regulamentului, supun întâi votului amendamentul comisiei; comisia a propus: ”... în coordonarea Ministerului Dezvoltãrii ºi PrognozeiÒ.

Cine este pentru aceastã formulare a comisiei? Vã rog sã vã exprimaþi prin vot. Vã mulþumesc.

Împotrivã? Douã voturi împotrivã. Abþineri?

Cu douã voturi împotrivã, majoritatea pentru, s-a adoptat textul comisiei, ”în coordonarea Ministerului Dezvoltãrii ºi PrognozeiÒ. Titulatura organismului rãmâne cea stabilitã de Guvern: ”Autoritatea Guvernamentalã pentru Valea JiuluiÒ.

La pct. 1 din proiectul de lege, urmãriþi, vã rog, cu atenþie ºi raportul, ºi proiectul de lege.

Comisia nu a avut obiecþiuni.

Dacã dumneavoastrã aveþi? Nu.

Votat textul Senatului.

Pct. 2. Nu aveþi obiecþiuni. Votat textul Senatului. Pct. 3. Nu sunt obiecþiuni. Votat textul Senatului. La pct. 3? La care articol? Poftiþi, domnule Coifan, poftiþi!

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Amendamentul nostru se referã la eliminarea lit. a) ºi a lit. b) din alin. 1 al art. 2, pentru un motiv foarte simplu: acele atribute ale guvernatorului, mã rog, o denumire destul de stranie ºi cu anumite conotaþii la noi, se suprapun peste atributele prefectului.

Deci, cu alte cuvinte, Guvernul are doi reprezentanþi în teritoriu care se ocupã de aceeaºi problemã: prefectul Ñ care se ocupã conform Legii nr. 215, lege organicã, Ñ ºi acest guvernator, care, probabil, din lipsã de alte ocupãri, se face exact responsabil de probleme ale prefectului.

Din aceastã cauzã am dorit o separare a lor ºi am propus eliminarea celor douã subpuncte, lit. a) ºi lit. b). Vã mulþumesc.

Domnul ministru Þiplica ºi apoi domnul preºedinte Oltean.

## Domnule preºedinte,

Acest amendament a fost respins în plenul comisiei. S-a demonstrat atunci cã atribuþiile guvernatorului nu se suprapun cu atribuþiile prefectului, atribuþiile guvernatorului limitându-se strict la problemele care sunt în bazinul carbonifer al Vãii Jiului ºi membrii comisiei au fost de acord cu aceastã argumentare.

Domnul preºedinte Oltean.

## Domnule preºedinte,

Este adevãrat cã marea majoritate a membrilor comisiei a apreciat cã atribuþiile precizate la art. 2 lit. a) ºi lit. b) nu se suprapun atribuþiilor prefectului Ñ Legea nr. 215/2001. Aceste atribuþii sunt specifice acestei noi autoritãþi create acum ºi, în consecinþã, a apreciat cã se impune menþinerea celor douã litere din art. 2 ºi respingerea amendamentului domnului deputat Coifan.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stimaþi colegi,

Împotrivã? Majoritatea celor prezenþi, împotriva amendamentului de eliminare a lit. a) ºi a lit. b).

Revin la pct. 2 din legea adoptatã de Senat.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Pct. 3. Nu sunt obiecþiuni.

Votat în unanimitate.

La art. II, domnul secretar Leonãchescu îmi semnaleazã cã, având în vedere cã a rãmas denumirea de ”AutoritateÒ, art. II nu mai are sens.

De acord, da?

În consecinþã,

## **Domnul Adrian Grigorescu** _**Ñ** secretar de stat_

_în Ministerul Industriei ºi Resurselor_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Proiectul de lege este promovat pentru a se elimina din capitolul III al anexei la Legea nr. 213, pct. 4, respectiv prevederea conform cãreia reþelele de alimentare cu gaze naturale sunt cuprinse în cadrul domeniului public local al comunelor, oraºelor ºi municipiilor.

Prin propunerea de modificare a Legii nr. 213 se stabileºte în mod clar regimul juridic al reþelelor de gaze naturale, ºi anume: reþelele de gaze naturale care aparþin societãþilor de distribuþie gaze naturale ºi sunt evidenþiate în patrimoniul acestora rãmân ale acestora, urmând ca statul român, acþionar unic la aceste societãþi, sã dispunã asupra regimului lor juridic. În acest sens, rãmâne posibilã ºi privatizarea acestor societãþi, inclusiv prin atragerea de capital.

În mãsura în care aceste bunuri sunt incluse în domeniul public local, distribuþiile de gaze nu pot constitui obiect al privatizãrii. Or, prin proiectul PHARE demarat în anul 2001, privatizarea distribuþiei de gaze, conform Memorandumului de înþelegere între Guvernul României ºi Comisia Europeanã, s-au stabilit termenii de referinþã ai proiectului deja adoptaþi ºi nu se mai poate opera modificarea lor.

Reþelele de gaze naturale executate de investitori, persoane fizice, juridice, rãmân în proprietatea acestora, urmând a se decide forma în care vor fi date în administrarea, exploatarea operatorilor de distribuþie a gazelor naturale.

Subliniem faptul cã modificarea Legii nr. 213 va permite ca toþi cei care au investit în construirea conductelor de alimentare cu gaze Ñ persoane fizice ºi juridice Ñ sã rãmânã proprietarii acestora, respectându-se principiul constituþional ”Proprietatea este, în condiþiile legii, inviolabilãÒ. ªi vine: ”Reþelele de gaze naturale executate prin investiþii proprii sau în asociere ale consiliilor locale sau ale primãriilor sunt ºi rãmân în proprietatea acestora, urmând ca acestea sã dispunã modul ºi forma în care vor fi administrate ºi exploatateÒ.

Proiectul de lege nu are ca finalitate trecerea reþelelor respective în domeniul public de interes naþional. Referirea de privatizare se explicã prin aceea cã numai proprietatea privatã poate fi înstrãinatã, întrucât proprietatea publicã este inalienabilã, imprescriptibilã.

Vã mulþumesc, domnule ministru.

Domnul profesor Neagu, din partea Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi. Vã rog sã prezentaþi succint raportul dumneavoastrã.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi a fost sesizatã spre dezbatere în fond cu proiectul de Lege privind modificarea anexei la Legea nr. 213 din 1998 privind proprietatea publicã ºi regimul juridic al acesteia.

La acest proiect de lege am avut avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci, avizul favorabil al Comisiei de industrii ºi servicii, cu amendamente. De asemenea, am primit avizul favorabil al Comisiei pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic.

În Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi, în prezenþa a 22 de membri, am dezbãtut acest proiect de lege ºi comisia vã recomandã adoptarea, cu amendamentele din anexã.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc. Dacã mai doreºte cineva sã intervinã? Domnul deputat R‡duly.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Intervin la acest subiect pentru cã, dincolo de regimul proprietãþii în sine, avem de-a face cu regimul serviciilor publice de distribuþie a gazelor naturale ºi a fost o temã dezbãtutã îndelung în comisia noastrã de specialitate. ªi, aºa cum a precizat ºi domnul preºedinte al Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi, am avut o serie de amendamente care, din fericire, au fost adoptate ºi de comisia sesizatã în fond.

Trebuie sã vã spun de la bun început cã în anul 1998, când a fost adoptatã Legea nr. 213 privind proprietatea publicã ºi regimul juridic al acesteia, s-a avut în vedere o altã viziune vizavi de distribuþia localã de gaze naturale ºi atunci ne-am gândit cu toþii ca aceasta sã facã parte, alãturi de distribuþia de apã, de canalizare ºi aºa mai departe, din cadrul serviciilor publice de interes local. Însã practica ne-a arãtat faptul cã astfel vom avea serioase impedimente la privatizare nu numai pentru cã le-am trecut în domeniul public, ci a fi atomizat aceastã distribuþie, a fi în proprietatea multor consilii locale, practic, va face foarte grea, foarte dificilã privatizarea pe un anumit teritoriu, pe o anumitã zonã, pe o anumitã regiune a acestor distribuþii.

Drept pentru care actualul Guvern, zicem noi, pe bunã dreptate, a regândit aceastã problemã a distribuþiei locale de gaze ºi, prin aceastã modificare a Legii nr. 213/1998, realizeazã, practic, ultima verigã în consolidarea legislaþiei privind aceastã problemã.

Noi susþinem aceastã iniþiativã, dar avem o micã rezervã. Rezerva este legatã de faptul cã, totuºi, o serie de distribuþii de gaze, dupã 1990, dar mai ales dupã 1995, s-au realizat ori din surse comunitare locale din bugetul local, ori din surse comunitare locale care au fost direct finanþate din economiile populaþiei ºi am vrea Ñ ºi suntem convinºi cã se va garanta în acest sens Ñ ca aceste distribuþii sã nu fie trecute nicidecum în proprietatea publicã, în proprietatea statului, ºi regimul lor juridic sã fie unul aparte, conform Constituþiei.

Vã mulþumesc.

Rog iniþiatorul sã se pronunþe cu privire la problemele ridicate.

Domnule deputat, aºa cum am arãtat ºi se ºtie, se defineºte foarte clar dreptul de proprietate al celor trei proprietari: societãþile de distribuþie, proprietarii investitori privaþi sau publici ºi consiliile locale, primãrii, sigur, ei rãmân proprietari ºi proprietatea este consfinþitã. În ceea ce priveºte serviciile pe care societãþile de distribuþie le pot face este o problemã între proprietarii reþelelor locale ºi societãþile de distribuþie care pot presta serviciile contra unor contracte sau pot fi cesionate ºi aºa mai departe. Deci, în nici un caz, aceastã problemã nu este lãsatã în afara reglementãrii.

Vã mulþumesc, domnule ministru.

Domnule preºedinte Neagu, vã rog sã vã pronunþaþi ºi dumneavoastrã în numele comisiei.

Domnule preºedinte,

Comisia îºi menþine punctul de vedere exprimat în raportul prezentat ºi aº avea de adãugat ceva. De fapt, este vorba de o eroare materialã, s-o aveþi în vedere; la ultimul amendament Ñ ”90 de zile de la publicarea prezentei legiÒ Ñ n-au mai trecut, vã rog sã vã uitaþi în raport, ”corespunzãtor, în termen de 90 de zile de la publicarea prezentei legiÒ. Este o omisiune materialã vãditã, zic eu, nu este eroare materialã; omisiune, deci.

Domnule preºedinte, propunerea dumneavoastrã este necesarã, dar vã rog sã vã pronunþaþi în legãturã cu formularea ”vor fi modificate sau completate, dupã caz, corespunzãtor ...Ò.

...”corespunzãtorÒ îl eliminãm; redactarea suferã, într-adevãr. Probabil cã n-a fost prezent domnul Cazimir acolo, care este foarte atent la redactãri, ºi atunci s-a strecurat ºi acest ”corespunzãtorÒ, la care eu vã propun sã renunþãm.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Bun, vã mulþumesc. Stimaþi colegi,

Vã supun întâi votului dumneavoastrã propunerea fãcutã de domnul deputat R‡duly.

## **Domnul R‡duly R—bert K‡lm‡n**

**:**

N-am fãcut nici o propunere, domnule preºedinte. Eu am fãcut o sugestie.

ªi-o retrage. A fãcut o sugestie, pe care a reþinut-o reprezentantul ministerului.

Stimaþi colegi,

Cu privire la titlu dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul nr. 1, cel care propune modificarea titlului legii, adãugând modificãrii ºi ideea de ”completareÒ.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

La articolul unic dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul nr. 2 al comisiei, cu precizarea cã la pct. 2 al amendamentului nr. 2, cel ce priveºte ”hotãrârile de Guvern privind atestarea domeniului public vor fi modificate sau completate, dupã caz, în termen de 90 de zile de la publicarea prezentei legiÒ.

Dacã aveþi obiecþiuni la aceastã reformulare a amendamentului nr. 2? Nu.

Votat în unanimitate.

Am parcurs, stimaþi colegi, textele acestui proiect de lege.

Vom supune votului final mâine.

Cu aceasta, vã rog sã observaþi cã programul zilei de astãzi afectat dezbaterilor proiectelor de lege înscrise pe ordinea de zi s-a încheiat.

Trecem la partea a doua a programului, destinat rãspunsului la întrebãri ºi interpelãri.

Stimaþi colegi,

Prima interpelare înscrisã pe lista ºedinþei de astãzi este adresatã de domnul Mircea Costache. Este aici?

Vã rog, domnule Costache, s-o prezentaþi pe scurt. Solicitaþi informaþii cu privire la realizarea programelor cu finanþare externã în 2002.

Vã rog s-o prezentaþi pe scurt.

Ministerului Dezvoltãrii ºi Prognozei, personal domnului ministru Leonard Cazan, cãruia i-am mai adresat ºi alte întrebãri ºi interpelãri, de data aceasta m-am adresat cu rugãmintea de a ne informa în legãturã cu programele cu finanþare externã care au fost valorificate în cursul anului 2002 ºi eventual menþionarea ºi a programelor care nu au fost valorificate ºi cam în ce sumã ar fi acestea.

Domnule ministru Þiplica, vã rog sã oferiþi rãspunsul ministerului la aceastã interpelare.

Stimate domnule deputat Mircea Costache,

Domnul ministru Leonard Cazan având de îndeplinit o misiune, vã rog sã-mi permiteþi sã rãspund eu la întrebarea dumneavoastrã.

În anul 2002, Ministerul Dezvoltãrii ºi Prognozei a avut la dispoziþie fonduri în valoare de 115,4 milioane de euro, din care 25 de milioane de euro, cu o finanþare de la bugetul statului, repartizate pe douã componente, ºi anume: prima componentã Ñ intitulatã ”sprijin pentru implementarea Planului naþional de dezvoltareÒ Ñ a avut un buget de 13 milioane de euro ºi a fost contractat de Oficiul de Plãþi PHARE din subordinea Ministerului Finanþelor Publice. Din aceastã sumã au fost contractate 15 proiecte în valoare de 12,8 milioane de euro, respectiv 98,5% din totalul fondurilor alocate. Suma necontractatã, de 200 de mii de euro, reprezintã diferenþa dintre bugetul alocat iniþial pentru fiecare proiect ºi valoarea contractatã în baza ofertei firmei câºtigãtoare.

Cea de a doua componentã, intitulatã ”Dezvoltarea regionalã, investiþii în prioritãþile Planului naþional de dezvoltareÒ, a avut un buget de 102,4 milioane de euro, din care 25 de milioane de euro cu o finanþare de la bugetul de stat, autoritatea contractatã fiind Ministerul Dezvoltãrii ºi Prognozei. Din aceste fonduri au fost contractate proiecte în valoare de 100,9 milioane de euro, defalcate astfel:

1) 854 de proiecte sub formã de granturi, în valoare totalã de 38,8 milioane de euro, reprezentând 96,3% din suma alocatã; aceste contracte au fost repartizate astfel: 416 contracte, în valoare de 20,9 milioane euro, pentru dezvoltarea resurselor umane, în contextul restructurãrii industriale; 411 contracte, în valoare de 16,9 milioane de euro, pentru microîntreprinderi ºi întreprinderi mici ºi mijlocii recent înfiinþate, reprezentând 98,3% din fondurile alocate; 27 de contracte, în valoare de 1 milion de euro, pentru întreprinderile mici ºi mijlocii cu finanþare din fonduri pentru consultanþã ºi instruire;

2) pentru schema de credite privind întreprinderile mici ºi mijlocii s-a alocat un buget de 11,4 milioane de euro, care a fost contractat în proporþie de sutã la sutã;

3) au fost încheiate 11 contracte pentru lucrãri de infrastructurã regionalã, în valoare totalã de 46,7 milioane de euro, fondurile alocate fiind contractate integral;

Vã mulþumesc.

Domnule Mircea Costache, doriþi sã faceþi un comentariu? Vã rog.

## O scurtã precizare.

Dacã celelalte rãspunsuri prezentate de Ministerul Dezvoltãrii ºi Prognozei, prin domnul ministru Leonard Cazan, nu au fost satisfãcãtoare, chiar dânsul recunoscând cã unele cifre ºi date au avut o umbrã de subiectivitate, când mi s-a spus, de exemplu, cã în anul 2001 am depãºit cu 5% producþia agricolã din 1989, ceea ce cred cã nu poate sã convingã pe nimeni, de data aceasta, mai scurtã ºi mai documentatã, situaþia prezentatã este oarecum satisfãcãtoare, rezultând cã nu s-au folosit sutã la sutã, dar cã programele sunt în derulare ºi acum ar fi de aºteptat sã vedem eficienþa implementãrii acestor programe în societatea româneascã. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Pentru domnul deputat Valeriu Gheorghe. Este domnul deputat Valeriu Gheorghe? Nu este. Vã rog sã-i comunicaþi în scris rãspunsul dumneavoastrã, domnule ministru.

Domnul Nicolae Vasilescu este? Nu este. ªi dumnealui v-aº ruga sã-i oferiþi rãspunsul scris. Domnul George Moisescu.

Vã rog sã vã prezentaþi interpelarea adresatã Ministerului Agriculturii, care priveºte situaþia crescãtorilor de porci din România.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule ministru,

Având în vedere faptul cã în prezent crescãtorii de porci nu-ºi mai pot menþine matca de scrofiþe datoritã neputinþei de a asigura hrana necesarã acestora, în ultima lunã s-a trecut efectiv la tãierea a circa 25 de mii de capete de scroafe, din totalul de aproximativ 86.500 existente la data de 31 decembrie 2002.

Precizez faptul cã refacerea efectivelor sacrificate acum dureazã peste doi ani de zile ºi vom rãmâne total dependenþi de consumul de carne de porc din import ºi de fluctuaþia preþurilor de import, care nu vor mai fi subvenþionate.

Aºa cum reiese din datele statistice, la sfârºitul anului 2002 în România mai existau 4.815 mii capete de porci, faþã de 7 milioane capete la sfârºitul anului 1997, reprezentând o reducere de 32% faþã de anul 1989, când existau 14 milioane de capete de porci. Din aceste efective, circa 928 de mii de capete, la sfârºitul anului 2002, se aflau în ferme organizate cu peste 50 de capete, din care scroafe de reproducþie circa 86 de mii de capete, faþã de 207 mii capete scroafe la sfârºitul anului 1997. Aceastã situaþie se datoreazã aplicãrii unei politici greºite, cãutând sã reducem taxa vamalã între 0 ºi 20%, permiþând importurile de carne prin zonele defavorizate pentru a avea carne ieftinã pe piaþã. Aceastã politicã s-a dovedit a fi greºitã, deoarece noi am avut ºi avem cea mai scumpã carne de pe piaþã la populaþie ºi am importat carne de calitate îndoielnicã, în timp ce þãri ca Ungaria ºi Polonia, care au reuºit sã negocieze taxe vamale între 59 ºi 82%, au reuºit sã-ºi creascã efectivele de animale. Polonia a ajuns la peste 18 milioane de capete de porci ºi sã aibã pe piaþã cea mai ieftinã carne. Pentru rezolvarea acestei situaþii, crescãtorii de porci solicitã sprijinul dumneavoastrã pentru: aprobarea imediatã a unui import de cereale fãrã taxe vamale ºi amânarea la plata T.V.A.-ului pe 60 de zile, pentru ca efectivele de animale sã nu moarã de foame, mãrirea subvenþiei de carne de porc de la 4.000 de lei la 9.000 de lei pe kilogram pentru întreaga cantitate ce se realizeazã în anul 2003, impunerea imediatã a unei taxe vamale de 60% la importurile de carne atât din Uniunea Europeanã, cât ºi din C.E.F.T.A., plata subvenþiilor în maximum 30 de zile de la depunerea documentaþiilor.

Vã rog sã rãspundeþi din partea Ministerului Agriculturii ºi Alimentaþiei.

## Domnule preºedinte,

Pentru domnul deputat, domnul ministru Ilie Sârbu prezintã urmãtorul rãspuns. În preocuparea conducerii Ministerului Agriculturii ºi Alimentaþiei stã în mod deosebit ºi dezvoltarea sectorului creºterii animalelor.

Vreau sã vã informez cã au fost mai multe discuþii cu reprezentanþii Patronatului Cãrnii de Porc ºi au fost formulate mai multe propuneri ºi pentru cele care au fost formulate în interpelare am urmãtorul rãspuns.

Începând cu 20 martie s-a aprobat importul a 200 de mii de tone de porumb fãrã taxe vamale ºi acest import se va derula pânã la data de 31 iulie 2003. În acelaºi timp, Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei a modificat Hotãrârea nr. 302 din 20 martie a.c. ºi a remodificat, la

rândul ei, Hotãrârea Guvernului nr. 1.566 din 2002 permiþând creºterea subvenþiei la carnea de porc de la 4.000 la 7.000 de lei pe kilogram pentru o primã tranºã de 69 de mii de tone, existând posibilitãþi, dacã vom avea o cantitate de carne mai mare, sã o susþinem în continuare.

În acelaºi timp, începând cu data de 1 mai s-au mãrit taxele vamale, deci nu cu 1 iunie, deci prin insistenþele ºi demersurile care s-au fãcut, inclusiv Departamentul de comerþ a fost de acord, la 45%. Deci revendicãrile principale au fost practic satisfãcute. Nu existã motiv de acum înainte ca sã nu putem sã derulãm în condiþii bune procesul de creºtere, îngrãºare ºi abatorizare a porcilor. Sigur cã trebuia, poate, sã fie mai repede rezolvatã, dar nu suntem singurii, noi, Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei, care decidem în aceste domenii.

Vã mai informez cu respect cã se modificã ºi celelalte acte normative, iar acum sunt demersuri la Ministerul Finanþelor sã dea drumul la fondurile necesare pentru plãþile directe ca sã recuperãm timpul trecut la subvenþiile directe pe produse.

Doriþi sã faceþi vreun comentariu, domnule deputat? Vã mulþumesc.

Urmãtoarea interpelare este adresatã de domnul Emil Rus, P.R.M., Ministerului Culturii. Este? Va rãspunde domnul secretar general Ioan Hidegcuti.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Vreau sã vã spun din capul locului cã interpelarea mea am adresat-o primului-ministru. Am ºtiut din presã cã dânsul are numeroase iniþiative pe linia creãrii unui oraº al artiºtilor. Generoasã iniþiativã, legatã de aceastã înclinaþie a Domniei sale, mãrturisitã în repetate rânduri în presã. Eu am dorit prin interpelare, care are ca obiect ”Oraºul artiºtilorÒ, sã aflu urmãtoarele lucruri: sã aflu lista fericiþilor viitori locatari, amplasamentul orãºelului artiºtilor ºi stadiul lucrãrilor.

Am solicitat aceasta întrucât am fost sesizat de electorat, inclusiv de artiºtii plastici, care declarã cã ei nu au cunoscut aceastã iniþiativã, cã ea s-a realizat oarecum în secret ºi cã au fost conºtientizaþi numai cei ataºaþi puterii pentru a contracta o asemenea locuinþã în orãºelul artiºtilor. ªi atunci când au aflat de aceastã posibilitate, prin adresa Uniunii Artiºtilor Plastici cu nr. 5.876 din 5.11.2002, nu au avut timp practic sã o completeze ºi sã o expedieze în termenul prevãzut în adresã, care era 13 noiembrie 2002. Deci în douã zile nu se putea realiza acest lucru. Pentru conformitate, eu am anexat adresa respectivã.

Aºtept rãspunsul cu multã plãcere.

Vã mulþumesc.

Domnule secretar de stat Hidegcuti, aveþi cuvântul! ## **Domnul Ioan Hidegcuti** _**Ñ** secretar de stat în Ministerul Culturii ºi Cultelor_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Este deja de notorietate faptul cã primul-ministru ºi Guvernul României sprijinã realizarea, în zona de nord a municipiului Bucureºti, în imediata apropiere a Casei Presei Libere ºi a Combinatului Fondului Plastic, a unui grup de circa 56 de locuinþeÑatelier pentru artiºti plastici, membri ai Uniunii Artiºtilor Plastici ºi care se va numi, aºa cum s-a afirmat aici, ”OrãºelulÒÉ sau ”Oraºul artiºtilorÒ.

Proiectul prevede construcþia a douã tipuri de case cu suprafeþe cuprinse între 80 ºi 96 m[2] , care vor trece în proprietatea beneficiarilor pe mãsurã ce acestea le vor fi achitat. Casele vor fi realizate din lemn, cu dotãri corespunzãtoare standardelor Uniunii Europene, ºi vor avea ca preþuri orientative 15 mii de euro casa-simplex, circa 18 mii euro Ñ casa-duplex; evident aceste preþuri nu cuprind costul terenului, proiectarea, taxele de viabilizare ºi celelalte taxe legale. Viabilizarea terenului, amenajãrile exterioare ºi reþelele edilitare vor fi realizate de cãtre Consiliul Local al Municipiului Bucureºti, în condiþiile legii.

Existã, de asemenea, un acord semnat între primãrie, Ministerul Culturii ºi Cultelor, Uniunea Artiºtilor Plastici, precum ºi Compania Naþionalã ”CoresiÒ, care este antreprenorul general, în legãturã cu atribuþiile ºi responsabilitãþile fiecãrui domeniu. Se are în vedere o perioadã de 12 luni pentru finalizarea lucrãrilor, orizontul dãrii în folosinþã este iunie 2004. Au fost demarate toate etapele pregãtitoare, inclusiv studiile de prefezabilitate ºi fezabilitate, evident atribuirea contractelor de execuþie ºi proiectare se va face în condiþiile prevãzute de lege prin licitaþie publicã. Nu putem însã vorbi la aceastã orã de o listã definitivã a beneficiarilor.

Menþionãm însã cã Uniunea Artiºtilor Plastici a fost sesizatã ºi li s-au transmis pânã la aceastã datã peste 190 de cereri de cãtre artiºtii plastici din toatã þara. Cererile au fost ierarhizate într-o ordine de prioritãþi, în vederea desemnãrii primilor 56 de beneficiari individuali sau colectivi, având în vedere urmãtoarele criterii principale. Au prioritate cererile artiºtilor tineri care doresc sã foloseascã în comun atelierul-locuinþã, cererile artiºtilor care nu au sub nici o formã un atelier de creaþie. Au fost avute în vedere criterii valorice ºi, în orice caz, capacitatea financiarã a fiecãrui artist care, evident, presupune plata acestor locuinþe.

Vã mulþumesc.

Domnule deputat, doriþi sã faceþi un comentariu la acest rãspuns?

Vã mulþumesc, domnule preºedinte, aºa este.

Vreau sã mulþumesc domnului ministru secretar de stat pentru rãspunsul detaliat la problemele pe care le-am ridicat. Însã afirmaþiile de la sfârºitul rãspunsului vreau sã le uit ºi eu. De ce? Mi-ar pãrea foarte rãu ca în rândurile tineretului sau ale culturii sã se tragã sforile. Dacã în acest domeniu facem acest lucru, etatizãm anumite probleme sau punem sub semnul întrebãrii, sub semnul partidului lucrurile acestea, nu este deloc bine, nu e bine sã învãþãm tineretul care cred eu cã este drept ºi cinstit, nu este bine sã-l învãþãm cu aceste lucruri de pe acum.

Eu vã mulþumesc ºi am dorit rãspunsul ºi în scris ºi doresc sã-l am, pentru a demonstra celor care m-au sesizat cum stau treburile.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Vã mulþumesc, domnule ministru.

Vã mulþumesc ºi eu.

Domnul deputat Metin Cerchez are o interpelare adresatã Ministerului de Interne. Domnule deputat, aºteptaþi rãspunsul, da?

Poftiþi, domnule generalÉ sau domnule chestor. V-am spus general pentru cã aici avem chestorii noºtri.

## **Domnul Nicolae Berechet Ñ** _secretar de stat în_

_Ministerul de Interne_ **:**

Domnule preºedinte, Domnule deputat,

Am prezentat o sintezã, atât cât am putut-o face, înainte de a da cuvântul domnului deputat Metin Cerchez, am pregãtit ºi un rãspuns scris, dezvoltat, pe care am sã-l înmânez la cabinetul Domniei sale.

De principiu, cele 4 grupuri de persoane care au fost cercetate în perioada 1999 pânã la zi în judeþul Constanþa pentru infracþiuni de naturã financiar-bancarã, respectiv restituiri ilegale de T.V.A., spãlare de bani, unul din ele fiind, în formula iniþialã, de o anume conotaþie la acea vreme, compus din Keser Mehmet, Iaser Jerbail, Mufleh Jaben ºi alþii, cauzã care a fost soluþionatã în anul 2000, înaintatã Parchetului de pe lângã Curtea Supremã de Justiþie, care, în octombrie 2000, a sesizat Tribunalul Bucureºti Ñ Secþia I penalã pentru judecarea inculpaþilor.

Un al doilea grup format din Oprea Mazilu Lucian, Martin Teodor Abas ºi alþii a fost cercetat în perioada urmãtoare, cauza fiind finalizatã de cãtre organele de poliþie ºi înaintatã Parchetului de pe lângã Curtea de Apel Constanþa la data de 10 februarie 2003.

Un al treilea grup compus din Nãtãvalã Tedi, Codreanu Constantin Doru, Nicuþ Tãnãsescu ºi alþii, cercetaþi, de asemenea, pentru sãvârºirea infracþiunii de determinare cu rea-credinþã a T.V.A.-ului ºi obþinerea nelegalã a unor sume de bani, a fost finalizatã cauza în 18 februarie 2003, datã la care respectiva cauzã a fost înaintatã Parchetului de pe lângã Curtea de Apel Constanþa cu propunerea de declinare a competenþei.

ªi, în sfârºit, o a patra cauzã, cu un grup de fãptuitori compus din Bãdiceanu Sultana, Bãdiceanu Nicuþ, Tãnãsescu, Manta ºi alþii, cercetaþi în stare de libertate pentru acelaºi gen de infracþiuni, a fost soluþionatã la 1 aprilie 2003 ºi înaintatã Parchetului de pe lângã Tribunalul Constanþa cu propunerea de trimitere în judecatã. Deci nici una din cele 4 cauze, singurele care au vizat acest gen, de fapt, în judeþul Constanþa nu se mai aflã pe rolul poliþiei locale, nici a Inspectoratului General, ci au fost trimise spre competenta soluþionare parchetelor respective. Am terminat.

Doriþi sã comentaþi, domnule deputat? Vã rog.

Prin aceastã interpelare practic nu am dorit decât sã trag un semnal de alarmã, e clar cã poliþia ºi-a fãcut datoria, poate cu puþine rezerve, pentru cã dosarul trimis cãtre Parchet uneori lasã loc de interpretare, iar aceºti indivizi, aceºti infractori sunt puºi în libertate ºi, lucru care este mai grav, aceºti bani deturnaþi sunt bani publici, bani din bugetul României ºi e vorba nici mai mult nici mai puþin de 38 de milioane de dolari în primul caz pe care l-aþi spus, bani plecaþi afarã. În urmãtorul caz 170 de miliarde, deci aproximativ 6 milioane dolari, bani care au plecat în America, s-au plimbat, s-au spãlat prin 8 bãnci în România ºi, o datã ajunºi în America, America i-a trimis în România fãrã ca nimeni sã-ºi dea seama cã sunt bani din T.V.A., din returnãri ilegale de T.V.A. ªi lucrul mult mai grav care s-a întâmplat acum, acest Keser Fatih, în numele Grupului ”Flecer GrupÒ, a participat la privatizarea ”NitramonieiÒ Ñ Fãgãraº, care a fost evaluatã de A.P.A.P.S. la 21 de milioane de dolari ºi cumpãratã de aceºti indivizi care au furat din România 38 de milioane de dolari, cu 807 mii de dolari. Nu ºtiu de ce trebuie un parlamentar sã aducã toate acestea la cunoºtinþa organelor abilitate când organele abilitate tre-

buie sã ia mãsurile legale ce se impun ºi sã comunice în primul rând populaþiei cã impozitele în România sunt mai mari pentru cã zeci ºi sute ºi milioane de dolari pleacã afarã. Nu poate sã-mi spunã mie cã este vinovat... a citit domnul chestor aici numele a doi inspectori financiari, nu se pot da 38 de milioane de dolari fãrã aprobarea ºefilor sau celor din Ministerul Finanþelor, e vorba de 38 de milioane de dolari într-un caz, 6 milioane de dolari în celãlalt caz. De ce nu sunt arestaþi adevãraþii fãptaºi, cei care favorizeazã infractorul? Vã mulþumesc.

Mai doriþi, domnule chestor, sã faceþi vreun comentariu?

Este evident cã analiza fiecãreia din cele 4 cauze, pe care eu le-am enumerat numai, poate oferi prilejul unor discuþii de detaliu ºi a unor chestiuni de nuanþã sau de context. Eu am gãsit de cuviinþã sã prezint în faþa Domniilor voastre numai o sintezã a activitãþii pe timp de aproape 4 ani a Inspectoratului Judeþean de Poliþie Constanþa ºi a Inspectoratului General al Poliþiei pentru cã, în fond, detaliile care înseamnã ºi susþinerea în plan probatoriu a vinovãþiei componenþilor celor 4 grupuri se regãsesc în dosarele înseºi ºi pot fi vãzute, analizate, prelucrate de cãtre cei ce au acces prin lege sau pur ºi simplu care au cunoºtinþã despre aceste cauze.

Vã mulþumesc.

Domnule deputat Cerchez, dumneavoastrã aþi mai adresat încã douã interpelãri cu acelaºi subiect Ministerului Finanþelor, Ministerului Justiþiei. Vã informez cã, potrivit art. 163 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, într-o ºedinþã puteþi dezvolta o singurã interpelare. Pentru celelalte, în consecinþã, veþi primi rãspunsul scris.

Tot Ministerului de Interne i se adreseazã cu o interpelare domnul deputat Damian Brudaºca. Este? Nu este. Domnule chestor, vã rog sã-i rãspundeþi în scris. Domnul deputat Gheorghe Dinu are o interpelare pentru Ministerul Finanþelor. Domnule deputat Gheorghe Dinu, sunteþi? Nu este. Rãspundeþi în scris. Domnul Mircea Costache este? Rãspundeþi în scris, Ministerul Finanþelor Publice.

Domnul SzŽkely Ervin-Zolt‡n are, de asemenea, o interpelare adresatã Ministerului Finanþelor Publice. Aveþi cuvântul, domnule deputat!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea am adresat-o domnului prim-ministru Adrian Nãstase ºi se referã la aplicarea Decretului-lege nr. 118.

Potrivit legii, beneficiarii prevederilor Decretului-lege nr. 118 din 1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instauratã cu începere de la 6 martie 1945, precum ºi celor deportate în strãinãtate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, sunt scutiþi de plata impozitelor ºi taxelor locale.

Ordonanþa Guvernului nr. 36 din 2002 privind impozitele ºi taxele locale, ale cãrei prevederi se aplicã de la data de 1 ianuarie 2003, în art. 54 alin. 2 stabileºte cã: ”În cazul impozitului pe clãdiri ºi impozitului pe teren scutirea se acordã numai pentru locuinþa situatã la adresa de domiciliu a contribuabilului ºi pentru terenul încadrat la categoria de folosinþã, terenul cu construcþii aferent acestei locuinþe.Ò, restrângând astfel clar sfera scutirilor de la plata impozitelor. Se încalcã astfel principiul constituþional conform cãruia un drept social o datã câºtigat nu mai poate fi retras, iar restrângerea lui se poate face numai dacã se impune, dupã caz, pentru apãrarea siguranþei naþionale, a ordinii, a sãnãtãþii ori a moralei publice, a drepturilor ºi libertãþilor cetãþenilor, desfãºurarea instrucþiei penale, prevenirea consecinþelor unei calamitãþi naturale ori ale unui sinistru deosebit de grav.

Având în vedere cã nici una din aceste ipoteze nu se poate constata în cadrul ordonanþei respective, aº solicita lãmuriri privind motivele care au stat la baza acestei ordonanþe.

Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

Ministerul Finanþelor Publice? Doamna Manolescu, vã rog sã rãspundeþi domnului deputat.

La scrisoarea domnului deputat SzŽkely Ervin-Zolt‡n adresatã domnului prim-ministru ºi prezentatã pe scurt în ºedinþa Camerei Deputaþilor din data de 24 martie 2003, adresãm urmãtorul rãspuns.

În conformitate cu prevederile art. 50 din Ordonanþa Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele ºi taxele locale, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, persoanele fizice anume prevãzute sunt scutite de la plata impozitelor ºi taxelor locale reglementate de aceasta. În acelaºi sens, dispoziþiile art. 54 alin. 2 prevãd cã în cazul impozitului pe clãdiri ºi al impozitului pe teren scutirea se acordã numai pentru locuinþa situatã la adresa de domiciliu a contribuabilului. În categoria acestora se regãsesc ºi persoanele prevãzute de Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instauratã cu începere de la 6 martie 1945, precum ºi a celor deportate în strãinãtate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare. Cele douã articole se completeazã cu precizãri în ceea ce priveºte scutirea de la plata impozitului pe clãdiri ºi a impozitului pe teren numai pentru locuinþa de domiciliu, ºi nu pentru toate proprietãþile, avându-se în vedere prevederile legii fundamentale privind aºezarea justã a sarcinilor fiscale, precum ºi obligativitatea participãrii prin impozite ºi taxe la cheltuieli publice.

În acelaºi sens, trebuie avute în vedere ºi dispoziþiile ordonanþei privind aºezarea sarcinilor fiscale pentru categoriile de persoane cu venituri mici, astfel: pentru categoriile de persoane cum sunt persoanele cu handicap

gradul I ºi II, nevãzãtorii, persoanele care într-un an beneficiazã numai de indemnizaþii de ºomaj ºi/sau ajutor social ºi alocaþii de sprijin se conferã posibilitatea ca prin hotãrâri adoptate de consiliile locale sã se acorde reduceri sau scutiri de impozit pentru impozitul pe clãdiri ºi impozitul pe teren.

De asemenea, menþionãm cã în baza legii, tot prin hotãrâre de guvern, se pot stabili ºi alte situaþii speciale pentru care se pot acorda facilitãþi fiscale. În conformitate cu aceste dispoziþii, considerãm cã legislaþia privind impozitele ºi taxele locale rãspunde solicitãrilor formulate de domnul deputat SzŽkely Ervin-Zolt‡n.

Domnule deputat, doriþi sã faceþi un comentariu? Poftiþi!

Aº dori sã mulþumesc pentru rãspunsul pe care l-am primit ºi deºi sunt de acord parþial cu faptul cã poate sã existe o raþiune pentru care scutirea de impozit sã se refere numai la terenul de sub clãdirile, casele de locuinþã, cred cã totuºi nu am primit rãspuns la întrebarea esenþialã: de ce pânã la un moment dat a existat aceastã scutire pentru toate terenurile ºi de ce dupã aceea a fost acest drept restrâns, în lumina prevederilor constituþionale?

Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

Urmãtoarea interpelare este adresatã Ministerului Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei de cãtre domnul Ion Miclea. Este? Poftiþi, doriþi sã dezvoltaþi sau aºteptaþi direct rãspunsul? Poftiþi, domnule Bota!

**Domnul Marius Sorin Bota** _**Ñ** secretar de stat în Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Referitor la interpelarea dumneavoastrã adresatã domnului ministru Miron Tudor Mitrea, rãspunsul este urmãtorul. Societatea Naþionalã de Transport Feroviar Cãlãtori are un parc de vagoane de 3.332 bucãþi care compun zilnic 1.550 de trenuri, din care 1.300 sunt destinate trenurilor de lung parcurs, intercity, rapide ºi accelerate, iar 2.032 vagoane sunt destinate trenurilor personale în trafic local. În programele de reparaþii, modernizãri ºi reconstrucþie vagoane din ultimii ani, C.F.R.-Cãlãtori a urmãrit înnoirea parcului de vagoane de cãlãtori, în acest moment având în exploatare 447 vagoane noi sau reconstruite.

În continuare, se urmãreºte creºterea acestui numãr cu încã 700 de vagoane, din care o parte vor fi vagoane noi, iar o altã parte vagoane modernizate. Vagoanele, atât cele noi cât ºi cele mai vechi, sunt uniform repartizate pe toate zonele geografice ale þãrii. Zona Ardealului nu este defavorizatã faþã de alte regiuni ale þãrii. În prezent, pe Regionala C.F.R. Ñ Cluj circulã zilnic 200 de trenuri, din care 30 trenuri de rang superior ºi 170 de trenuri personale.

Preocuparea conducerii C.F.R. Ñ Cãlãtori pentru crearea unor condiþii de cãlãtorie civilizatã este permanentã atât în vagoane noi, dar îndeosebi în cele mai vechi. Numai în primãvara anului 2003 existã un program de reabilitare a vagoanelor, cu prioritate a celor mai vechi, pentru care fondurile alocate se vor ridica la 34 miliarde de lei.

De asemenea, se are în vedere introducerea în continuare de vagoane noi în trenurile care circulã între Bucureºti ºi nord-estul þãrii. Astfel, apreciem cã începând cu 15 aprilie 2003, în compunerea trenurilor 631-632 Bucureºti-Oradea ºi retur vor fi introduse vagoane modernizate în cursul anului 2002 ºi începutul anului 2003.

Mulþumesc, domnule ministru.

Aveþi de fãcut vreun comentariu, domnule deputat? Poftiþi!

Mulþumesc, domnule secretar de stat, pentru rãspunsul pe care l-aþi dat. El este bun vizavi de condiþiile pe care le traversãm în actuala perioadã. Dar dacã vreþi sã vã spun ºi numãrul de tren sau ora ºi ruta, o sã vi le spun. Ceea ce mã nemulþumeºte este faptul cã dumneavoastrã faceþi referire în rãspunsul dumneavoastrã la conºtiinþa celor care sunt pasageri sau clienþi ai dumneavoastrã, spunând: ”Sperãm totuºi cã introducerea în continuare a vagoanelor noi sau modernizate sã impunã ºi publicului cãlãtor o anumitã conduitã în tren. ”La condiþiile pe care uneori le semnalãm, nu putem sã imputãm clienþilor noºtri cã se poartã necuviincios.

Înþeleg strãdania ministerului, însã schimbarea ºefului de staþie din Staþia C.F.R. Sibiu este expresia tocmai a acestei recunoaºteri, a faptului cã este loc de mai bine, ºi înþeleg cã încercaþi sã faceþi acest lucru. Mulþumesc.

Mulþumesc.

Pentru domnul deputat Anghel Stanciu, care are o interpelare adresatã, de asemenea, Ministerului Lucrãrilor Publice, vã rog sã-i rãspundeþi în scris, pentru cã nu este prezent.

Domnul deputat ªtefan Baban are o interpelare pentru Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei.

Domnule Baban, aºteptaþi rãspunsul direct, da? Aþi primit rãspunsul în scris. În aceste condiþii, domnule ministru Bota, aþi încheiat. ªi domnul Mardari a primit rãspunsul în scris. Domnul Daraban a primit rãspunsul în scris. Doriþi sã vi se rãspundã ºi oral? Vã rog, prezentaþi întâi dumneavoastrã interpelarea.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea mea se referã la modernizarea transporturilor în sectorul naval ºi este adresatã direct domnului ministru Miron Mitrea.

Transporturile fluviale ºi maritime româneºti au importanþã deosebitã atât pentru economia naþionalã în ansamblu, cât mai ales pentru economia judeþelor riverane cursului Dunãrii ºi litoralului Mãrii Negre.

În aceste condiþii, doresc sã cunosc detalii în legãturã cu activitatea pe care ministerul pe care îl coordoneazã o întreprinde în sensul reabilitãrii ºi modernizãrii acestui sector.

Vã mulþumesc.

Aveþi cuvântul, domnule secretar de stat Bota!

Referitor la interpelarea dumneavoastrã, vã comunicãm urmãtoarele:

Transporturile fluviale ºi maritime româneºti constituie o ramurã importantã a economiei naþionale. În acest sens, Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei, prin Programul de guvernare pe anii 20012004, aprobat prin Hotãrârea Guvernului nr. 455 din 2001, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 267 din 2001, a stabilit programe prioritare pentru alinierea sistemului de transport pe Dunãre la sistemul european, programe pentru alinierea sistemului de transport maritim la sistemul european, programe de investiþii noi pentru dezvoltarea, modernizarea ºi întreþinerea infrastructurilor din porturi, programe de reabilitare ºi modernizare a mijloacelor de cãutare ºi salvare.

Astfel, Sectorul porturi fluviale ºi de cãi navigabile interioare, pentru acest sector activitatea prioritarã este

dezvoltarea infrastructurii de transport, Coridorul Paneuropean nr. VII Ñ Dunãrea.

În vederea asigurãrii adâncimilor de navigaþie la bara Sulina ºi pe Dunãrea maritimã a fost achiziþionatã, în baza unui credit fãcut de stat, o dragã absorbant refulantã cu magazie proprie, având o capacitate de 2.680 metri cubi, aceastã navã a costat circa 12 milioane euro, din care mai sunt de achitat 8,4 milioane euro.

Amenajãri hidrotehnice pe Dunãre, de la kilometrul 845,5 la kilometrul 375, sectorul româno-bulgar, valoarea lucrãrilor fiind de 94,1 milioane euro. Surse de finanþare Ñ prin facilitatea ISPA a Uniunii Europene; perioada de execuþie 2003-2012.

Amenajãri hidrotehnice pe Dunãre, de la kilometrul 375 la kilometrul 175, lungime sector 200 km. Valoarea lucrãrii Ñ 46 milioane euro, de asemenea, prin finanþare ISPA. Perioada de execuþie: 2003-2008.

Apãrãri de maluri pe Canalul Sulina ºi sistem de mãsurãtori topohidrografice ºi semnalizare pe Dunãre. Lungime sector: 19 km. 1.075 km acoperiþi prin sistemul de mãsurãtori topohidrografice ºi semnalizare pe Dunãre.

Ranfluarea epavei Rostok. Valoarea lucrãrilor: 76 milioane euro. Surse de finanþare: alocaþii bugetare ºi credit de la Banca Europeanã de Investiþii. Perioada de execuþie: 2003-2005. Alocaþiile bugetare în 2003 sunt 97 miliarde lei.

Mulþumesc, domnule ministru.

Aþi prezentat un adevãrat raport de activitate. Poftiþi, domnule deputat!

Mulþumesc foarte mult pentru rãspunsul competent dat ºi destul de amãnunþit legat de toate obiectivele de investiþii care sunt cele mai mari în domeniul transporturilor.

O singurã problemã aº mai avea: capitolul II, legat de modernizarea navelor care au mai rãmas sub pavilion românesc. Este vorba de 32 de nave ale armatorilor români, care mai circulã în lume, ºi care sunt de foarte multe ori arestate în porturile strãine pentru faptul cã armatorii nu au reuºit sã facã nici un fel de investiþii pentru modernizarea lor.

Rog pe domnul ministru sã gãsim metode de finanþare, astfel încât sã încurajãm armatorii pentru aducerea navelor la standardele internaþionale. Altfel, riscãm ca România sã rãmânã fãrã nici o navã, fãrã pavilion românesc.

Mulþumesc, domnule deputat.

Domnul ªtefan Baban are o interpelare adresatã Ministerului Sãnãtãþii. Aºteptaþi rãspunsul sau vreþi sã prezentaþi pe scurt conþinutul interpelãrii?

Poftiþi, domnule deputat!

Am înþeles cã am douã rãspunsuri: unul se referã la criza sistemului românesc de sãnãtate...

Dar acum vorbim de coplata serviciilor medicale.

Nu. Aº dori sã-mi rãspundã la amândouã Ministerul Sãnãtãþii, mai ales cã vedeþi ºi dumneavoastrã ce se întâmplã în sistemul de sãnãtate, aþi vãzut ºi manifestaþia de ieri cu adresã precisã la Parlament ºi la Preºedinþia þãrii. Aºa cã rugãmintea mea cãtre dumneavoastrã este sã acceptaþi sã ne rãspundã Ministerul Sãnãtãþii la ambele interpelãri.

Stimate coleg, dumneavoastrã aveþi trei sau patru interpelãri astãzi. Vã amintesc cuprinsul art. 163, care prevede cã în numele unui grup parlamentar se poate dezvolta într-o ºedinþã o singurã interpelare. Deci o dezvoltãm pe aceasta Ñ coplata serviciilor medicale. La celelalte veþi primi rãspuns scris.

Eu doresc sã-mi rãspundã la criza sistemului românesc de sãnãtate, care continuã.

Interpelarea mea aºa se intituleazã ”Criza sistemului românesc de sãnãtate continuãÒ. Nu doresc s-o dezvolt, nu vreau sã vã mãnânc din timpul pe care îl mai avem la dispoziþie, vreau un rãspuns.

Vã mulþumesc.

Domnule ministru, rãspundeþi, vã rog, la ultima interpelare.

**Domnul George Pavelescu** Ñ _secretar de stat în Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei_ **:**

Stimate domnule preºedinte,

Stimate doamne ºi stimaþi domni deputaþi,

Referitor la o interpelare mai veche, vã informez cã coplata a fost anulatã, scoasã din contractul-cadru ºi normele de aplicare a acestuia.

Referitor la interpelarea dumneavoastrã înregistratã în 24 februarie privind criza sistemului românesc de sãnãtate, vã comunicãm urmãtoarele:

Asigurãrile sociale de sãnãtate reprezintã principalul sistem de finanþare a ocrotirii sãnãtãþii, celelalte surse de finanþare, precum cele de la bugetul de stat, bugetul local, veniturile extrabugetare, completând fondurile din domeniul sanitar în cadrul activitãþii specifice prevãzute de lege.

Introducerea asigurãrilor sociale de sãnãtate a reprezentat o schimbare a modului de finanþare a sistemului de asistenþã medicalã care s-a perfecþionat de la an la an, aducând în sistem sume importante pentru finanþarea serviciilor medicale.

Din analiza evoluþiei colectãrii veniturilor la Fondul naþional unic de asigurãri sociale de sãnãtate rezultã o creºtere constantã de la 41.733,8 miliarde de lei în anul 2001, la 54.800 miliarde lei în 2002 ºi la 56.741,9 miliarde lei prognozate pentru anul 2003.

Pentru a face comparabile aceste cifre în condiþiile de inflaþie, datele mai sus prezentate au fost calculate ºi în USD. Din aceste date rezultã o creºtere continuã de la an la an. Sintetic, ele se prezintã astfel: venituri în 20012002-2003 Ñ miliarde lei Ñ 41.733, corespunzând cu 1.436 miliarde dolari; 54.800 de miliarde, respectiv 1.574,4 miliarde dolari; în 2003 Ñ prognoza pentru încheierea colectãrii fondului unic Ñ 56.741,9 miliarde, respectiv 1.694,6 miliarde dolari.

În vederea îmbunãtãþirii stãrii de sãnãtate a populaþiei, scãderii morbiditãþii ºi a deceselor evitabile, în baza

Programului de guvernare în perioada 2001-2003 Guvernul a adoptat ºi a pus în practicã o serie de mãsuri privind protecþia socialã a grupurilor de populaþie expuse la risc, acordarea medicamentelor esenþiale în regim compensat ºi gratuit, continuarea mãsurilor de protecþie faþã de bolile transmisibile ºi cronice, acordarea de lapte praf pentru copiii din grupa de vârstã 0-12 luni; medicamente gratuite fãrã plafonare pentru aceeaºi categorie de vârstã, precum ºi mãsuri de reformã sanitarã, de eficientizare a serviciilor de sãnãtate.

ªi eu vã mulþumesc.

Domnule Baban, vã rog sã faceþi un mic comentariu, dacã doriþi.

Domnule preºedinte, nu vreau sã discut prea mult.

Ce sã mai spun? Spun cã nu este bine unde ne aflãm, spun cã mã aºteptam la un program, în câteva puncte, al Ministerului Sãnãtãþii, împreunã cu Casa de Asigurãri de Sãnãtate, sã ne spunã ce fac cu banii pentru cã, totuºi, sunt niºte bani care n-au ajuns unde trebuie, spun cã nu este bine cã marea majoritate a pensionarilor se duc sã-ºi ia reþete compensate ºi se terminã tot ce au de dat într-o zi jumãtate, maximum douã, ºi pe urmã mor ãia pe acolo, pe la uºile farmaciilor Ñ vorbesc de oamenii în vârstã, bolnavi, care au mare nevoie pentru a-ºi duce zilele de azi pe mâine de medicamente ºi aºa mai departe.

Spun cã avem în continuare mai mare mortalitate decât natalitate în România.

Spun cã trebuie fãcut ceva pentru a aduce la luminã ºi acest sector care se cheamã sãnãtatea cetãþenilor ºi nu ºtiu dacã domnul ministru a fost printr-un spital, dar eu am vizitat câteva spitale ºi m-am îngrozit. Fereascã Dumnezeu sã te îmbolnãveºti!

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Mulþumesc.

Colegilor de la P.R.M. am sã le adresez o rugãminte. V-am amintit astãzi de vreo douã ori prevederea art. 163 care spune cã la ºedinþa de dezvoltare a interpelãrilor se dã cuvântul pentru dezvoltarea unei singure interpelãri. Dacã este timp se mai poate da la încã una. Dumneavoastrã v-am dat pânã acum la vreo 5.

Pentru cã nu sunt, totuºi, alþi colegi de la alte grupuri parlamentare, vã propun sã vã mai dau încã la doi dintre dumneavoastrã cuvântul.

## **Domnul Ludovic Mardari**

**:**

Eu am o interpelare din 17 februarie 2003. Eu ce sunt de vinã cã nu au venit sã-mi rãspundã?

Vã rog, în raport de prevederile art. 163, sã precizaþi dacã doriþi dumneavoastrã sã comentaþi sau un coleg care poate sã primeascã ºi rãspuns.

Încã o datã vã întreb: Grupul parlamentar al P.R.M., preferaþi sã dau cuvântul domnului Mardari sau unuia care poate sã primeascã rãspuns de la Ministerul Justiþiei, de pildã, ºi încã un rãspuns de la Ministerul Sãnãtãþii?

Prima, pentru domnul Mardari. Poftiþi!

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Vreau sã precizez cã aceastã interpelare la care mã voi referi în continuare am prezentat-o pe scurt în data de 17 februarie 2003. Dacã vã amintiþi, am ºi protestat în Camera Deputaþilor, dumneavoastrã conduceaþi ºedinþa în acea zi, în legãturã cu faptul cã nu se prezintã nimeni pentru a primi un rãspuns.

Iatã despre ce este vorba. Interpelarea a fost adresatã domnului prim-ministru. Obiectul ei este urmãtorul: anul trecut, în 25 noiembrie, v-am adresat interpelarea înregistratã cu numãrul 593 b în care mã refeream la situaþia deficitarã privind eliberarea medicamentelor gratuite ºi compensate în judeþul Timiº. Cu acea ocazie am evidenþiat unele aspecte cu totul specifice în comparaþie cu alte judeþe din þarã, ºi anume: 1) la Timiºoara, centrul universitar, unde activeazã medici foarte bine pregãtiþi profesional, se trateazã numeroºi pacienþi din diferite zone ale þãrii, decontãrile între judeþe, prin casele de asigurãri de sãnãtate, fiind necorespunzãtoare, diminuându-se fondurile repartizate Timiºului pentru medicamentele gratuite ºi compensate; 2) din cele 110 farmacii existente, doar 14 sunt agreate de cãtre Casa Judeþeanã de Asigurãri de Sãnãtate Timiº pentru comercializarea medicamentelor gratuite ºi compensate, fapt care sporeºte nemulþumirea pacienþilor obligaþi sã stea la cozi interminabile; 3) sumele repartizate pentru aceastã categorie de medicamente sunt mici, dacã avem în vedere cã Timiºul este unul dintre cele mai mari judeþe din þarã.

La interpelarea amintitã am primit un rãspuns evaziv, care reprezintã o compilare a unui material scris, existent

la Ministerul Sãnãtãþii, fãrã nici o legãturã cu problemele concrete prezentate.

Vã pun la dispoziþie, în copie, acea interpelare, precum ºi rãspunsul primit, pentru a vã convinge de nepãsarea colaboratorilor dumneavoastrã.

Anexez ºi protestul a 100 de cetãþeni din Timiºoara, care au de suferit datoritã proastei organizãri ºi datoritã administrãrii neraþionale a fondurilor repartizate pentru medicamentele gratuite ºi compensate.

Consider cã nu este nevoie de mii de semnãturi pentru a vã convinge sã dispuneþi, domnule prim-ministru, luarea unor mãsuri de înlãturare grabnicã a acestei stãri de nemulþumire a populaþiei suferinde din judeþul Timiº. Sper ca de data aceasta sã nu mai primesc ca rãspuns simple generalitãþi ºi o sã vedeþi cã, de fapt, tot generalitãþi sunt.

Domnul secretar de stat Pavelescu.

Cu precizarea, domnule deputat, cã datele pe care vi le prezint sunt din documentele oficiale ale Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate.

Analizând evoluþia fondurilor alocate judeþului Timiº, se constatã o creºtere de la an la an atât a serviciilor medicale pe total, cât ºi a celor aferente medicamentelor, cu ºi fãrã contribuþie personalã. ªi am aici situaþia: cheltuieli pentru servicii medicale pe 2000, 2001, 2002, prognoza pentru 2003, în miliarde.

În 2000 au fost 836 de miliarde Ñ Timiºul.

În 2001 Ñ 1.246,5 miliarde; cu 410 miliarde mai mult. În 2002 Ñ 1.579,3 miliarde.

În 2003 prognozat Ñ 1.755,4.

Asistenþã cu medicamente în ambulatoriu: au avut 129,9 miliarde în 2000; 161,1 în 2001; 2002 Ñ 200 de miliarde; 230,9 în 2003.

Medicamente cu contribuþie personalã: 51,8; 59,6; 68,3; 79 în 2003.

Medicamente fãrã contribuþie personalã: 78,1; 101,5; 131,6; 151,9.

Fondurile au crescut din 2000 în 2003 cu aproximativ 110%.

Semnificativã este creºterea la medicamentele fãrã contribuþie personalã, de la 78,1% la 151,9% Ñ 94,5%. La cele fãrã contribuþie personalã, de la 60,1% la 65,8% în 2003. Acestea sunt datele pentru judeþul Timiº care, comparativ cu... (bine, este un judeþ mare, cu clinici universitare care presteazã servicii intraspitaliceºti) mai poate beneficia la rectificare, pentru semestrul II, de o cotãparte din cei 10% prevãzuþi de Legea finanþelor publice nr. 500/2002 care vor fi redistribuiþi sã completeze Fondul de asigurãri de sãnãtate aprobat pentru 2003.

Dacã doriþi, existã toatã documentaþia, baza de date la Casa OPSNAJ. Veniþi, eventual, sã avem ºi o discuþie cu casa ºi cu direcþia de sãnãtate publicã, sã vedem dacã într-adevãr banii aceºtia au fost cheltuiþi aºa cum ei au fost planificaþi.

Vã mulþumesc.

Vã întreb, stimate coleg Mardari, dacã nu vreþi totuºi sã lãsaþi sã i se rãspundã ºi colegului dumneavoastrã. Constat cã existã o mare solidaritate între membrii P.R.M. Când ajung la microfon nu mai conteazã dacã ceilalþi nu mai ajung.

Poftiþi! Intervenisem pentru domnul Adrian Moisoiu, ca sã poatã ºi dânsul sã-ºi dezvolte interpelarea, dar asta e! Poftiþi!

Dupã cum aþi putut constata, interpelarea mea a fost adresatã domnului prim-ministru. Cu toate acestea, rãspunsul pe care l-am primit este semnat de doamna ministru al sãnãtãþii Daniela Bartoº.

De data aceasta rãspunsul nu mai este evaziv, este incomplet. Nu s-a spus nimic despre decontãrile aproape inexistente între judeþe, prin casele de asigurãri de sãnãtate, pacienþii vin la Timiºoara, dar banii de asigurãri de sãnãtate rãmân în judeþul lor de domiciliu. Nu s-a consemnat nimic în rãspuns despre numãrul de farmacii din judeþul Timiº, care comercializeazã medicamente gratuite ºi compensate. S-a rãspuns, practic, doar la una dintre cele trei probleme prezentate în interpelare: s-au prezentat niºte cifre care sugereazã o creºtere continuã a fondurilor repartizate judeþului Timiº de cãtre Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate, dar nu s-a amintit nimic de faptul cã în fiecare an 200 de miliarde din banii colectaþi în judeþul Timiº nu se mai întorc în judeþul Timiº, dimpotrivã, aceºti bani mai sunt diminuaþi ºi de cãtre pacienþii care vin din alte judeþe sã se trateze în Timiºoara, centru universitar. Nu s-a vorbit nimic despre arieratele aferente fiecãrui an. De exemplu, o bunã parte din banii repartizaþi pe anul 2003 sunt utilizaþi pentru plata datoriilor pe 2002.

În consecinþã, ºi în 2003, situaþia medicamentelor compensate ºi gratuite va rãmâne la fel.

Nu sunt mulþumit de rãspunsul primit. Consider cã este vorba de o desconsiderare a parlamentarilor din partea Executivului, respectiv din partea domnului prim-ministru, care trebuia demult sã o demitã pe doamna Daniela Bartoº, în loc sã o desemneze sã-mi rãspundã la aceastã interpelare.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stimaþi colegi,

Constat cu regret cã timpul afectat Grupului parlamentar P.R.M., potrivit art. 135, a fost demult ºi cu multe numere încãlcat.

Aº ruga Ministerul Sãnãtãþii sã rãspundã în scris celorlalte interpelãri, dar pentru cã îl respect prea mult pe domnul Adrian Moisoiu, vã rog sã...

## **Domnul Adrian Moisoiu**

**:**

Eu nu mai pun întrebarea. Sã rãspundã domnul ministru.

Vã rog, domnule ministru, rãspundeþi interpelãrii domnului Adrian Moisoiu.

Domnul deputat a formulat o interpelare, ºi anume care este temeiul legal ºi social în baza cãruia Casa OPSNAJ a emis adresa nr. 782 N/12.02.2003, prin care beneficiarii legilor speciale, respectiv Decretul-lege nr. 118/1990, Legea nr. 42/1990, Legea nr. 44/1994, Legea nr. 105/1999 ºi Legea nr. 189/2000, au dreptul la medicamente gratuite numai dacã nu au alte venituri decât pensii.

În baza prevederilor legislaþiei în vigoare ºi noii organizãri ºi funcþionãri a sistemului asigurãrilor sociale de sãnãtate din 31.10.2002 publicatã în Monitorul Oficial nr. 838/20.11.2002 ºi Hotãrârea Guvernului nr. 509 din 18.12.2002 pentru abrogarea Contractului-cadru privind condiþiile acordãrii medicamentelor cu sau fãrã contribuþie personalã, tratament ambulatoriu ºi a dispozitivelor medicale destinate recuperãrii unor deficienþe organice sau fiziologice în cadrul sistemului de asigurãri de sãnãtate, publicat în Monitorul Oficial nr. 8 la data de 9.01.2003, adresa este întemeiatã astfel: potrivit art. 5 alin. 1 din hotãrârea menþionatã, pentru fiecare boalã cronicã asiguratul are dreptul la o singurã prescripþie medicalã pe lunã, cu maximum trei medicamente, care sã acopere integral necesarul întregii luni.

Din coroborarea prevederilor art. 5 alin. 2 din actul normativ sus-menþionat cu cele ale art. 6 din Ordonanþa Guvernului nr. 150/2002 privind organizarea ºi funcþionarea sistemului de asigurãri sociale de sãnãtate rezultã cã persoanele prevãzute la art. 6 lit. c) ºi d) din Ordonanþa Guvernului nr. 150/2002, ºi anume persoanele ale cãror drepturi sunt stabilite prin Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instauratã cu începere de la 6 martie 1945, precum ºi celor deportate în strãinãtate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, Ordonanþa Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de cãtre regimul instaurat în România cu începere de la 6 septembrie 1940 pânã la 6 martie 1945 din motive etnice, aprobate prin Legea nr. 189/2000, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, prin Legea nr. 44/1994 privind veteranii de rãzboi, precum ºi unele drepturi ale invalizilor ºi vãduvelor de rãzboi, republicate, precum ºi persoanelor prevãzute la art. 2 din Legea nr. 42/1990 pentru cinstirea eroilor-martiri ºi acordarea unor drepturi urmaºilor acestora, rãniþilor, precum ºi luptãtorilor în Revoluþia din Decembrie, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, dacã nu realizeazã alte venituri decât cele provenite din drepturile bãneºti acordate de aceste legi, precum ºi cele provenite din pensii.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Poftiþi, domnule Moisoiu!

## **Doamna Viorica Afrãsinei**

**:**

Unde aþi mai auzit termenul acesta, ”ordonanþe ilegaleÒ?!

Nu este în concordanþã cu legile, doamna vicepreºedinte. Deci în sensul acesta m-am referit, pentru cã sunt 5 legi care sunt amintite.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule preºedinte, pentru înþelegere, dar domnul secretar de stat nu a dat nici un rãspuns ºi, dupã câte ºtiu, dânsul este de formaþiune militarã ºi chiar aºa s-a ºi motivat numirea dânsului pe post de secretar de stat, este exact pentru ca sã poatã sã fie punctual la întrebãrile date.

Întrebarea mea a pornit din durere, din durerea acestor oameni care sunt beneficiarii legilor speciale, care au o anumitã vârstã, care nu sunt în concordanþã cu vârsta de pensie ºi în consecinþã dreptul de a primi medicamente gratuite le-a fost luat. Dumneavoastrã mi-aþi citit articolul din Ordonanþa nr. 150 în care spuneaþi: ”cei care cotizeazã sau nu cotizeazã la casa de sãnãtateÒ. Aceasta este cu totul altceva, domnule ministru. Mã iertaþi. Rãspunsul cred cã nu a fost pregãtit ºi v-aº ruga, dacã se poate, reveniþi cu el sau recunoaºteþi cã ordonanþa este ilegalã ºi nu este în concordanþã cu legea.

Mulþumesc.

Aº ruga-o pe doamna Liliana Naum sã fie înþelegãtoare ºi sã primeascã rãspunsul scris.

L-am primit în scris.

Cu scuzele pentru faptul cã v-am fãcut sã rãmâneþi pânã acum, pe reprezentanta Ministerului Justiþiei o rog, de asemenea, sã rãspundã în scris celorlalte interpelãri pe care le are de rãspuns.

Cu aceasta, declar ºedinþa de astãzi închisã. Ne vedem mâine dimineaþã în ºedinþa în plen. Vã doresc o searã plãcutã.

## _ªedinþa s-a încheiat la ora 19,35._

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Direcþia de Trezorerie ºi Contabilitate Publicã a Municipiului Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

> **ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 40/17.IV.2003 conþine 28 de pagini.**

Preþul 34.608 lei