Stenogramă plen

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

## Stima ˛ i colegi,

V„ rog s„-mi permite ˛ i s„ declar deschis„ ∫edin ˛ a Senatului de azi, 2 iunie 2003. Lucr„rile vor fi conduse de subsemnatul, ajutat de cei doi colegi, domnul secretar Predescu Ion ∫i domnul secretar Ungheanu Mihai.

V„ anun ˛ c„, din totalul de 140 de colegi senatori, ∫i-au anun ˛ at prezen ˛ a, electronic, 118 colegi. Avem 12 colegi absen ˛ i motivat.

A ˛ i primit ordinea de zi. V„ rog, dac„ sunt observa ˛ ii la ordinea de zi? Nu sunt observa ˛ ii. V„ rog s„ vota ˛ i ordinea de zi.

Ordinea de zi a fost aprobat„ cu 104 voturi pentru,

- 3 voturi Ómpotriv„ ∫i dou„ ab ˛ ineri.

- Programul de lucru, p‚n„ la ora 19,30. Sunt obiec ˛ ii?

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

Avem o problem„ de procedur„.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

La program?

**Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

Nu.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 71/12.VI.2003

S„ aprob„m programul ∫i v„ dau cuv‚ntul imediat. Deci, v„ rog s„ vota ˛ i.

Programul de lucru a fost aprobat cu 97 de voturi pentru, 4 voturi Ómpotriv„ ∫i o ab ˛ inere.

Procedur„, v„ rog, domnul pre∫edinte Corneliu Vadim Tudor.

Domnule pre∫edinte, Onora ˛ i colegi,

Am onoarea s„ v„ anun ˛ c„ un num„r de 42 de senatori vor depune la Biroul permanent al Senatului o mo ˛ iune simpl„, ∫i dac„ Ómi permite ˛ i s„ citesc expunerea de motive, ve ˛ i afla mai mult despre ce inten ˛ ion„m.

Œn conformitate cu prevederile art. 64 din Constitu ˛ ia Rom‚niei ∫i ale art. 148—152 din Regulamentul Senatului, depunem mo ˛ iunea cu tema îDictatura Guvernului P.S.D. — o piedic„ major„ Ón calea integr„rii euroatlantice a Rom‚niei“.

Mo ˛ iunea este semnat„ de 42 de senatori.

Av‚nd Ón vedere Óndeplinirea condi ˛ iilor prev„zute de Constitu ˛ ie ∫i de Regulamentul Senatului, v„ rug„m s„ dispune ˛ i ini ˛ ierea procedurilor privind prezentarea, introducerea pe ordinea de zi ∫i dezbaterea mo ˛ iunii Ón plenul Senatului.

Anex„m la prezenta textul mo ˛ iunii ∫i lista cu semn„turile sus ˛ in„torilor acesteia.

Semneaz„ pre∫edintele Grupului P.R.M., Corneliu Vadim Tudor, ∫i pre∫edintele Grupului P.D., doamna senator Maria Petre.

V„ depunem dosarul cu lista semn„turilor.

V„ mul ˛ umim.

Am luat act de depunerea acestei mo ˛ iuni simple. Sigur, ea va fi analizat„ pentru a vedea Ón ce m„sur„ Óndepline∫te condi ˛ iile ∫i o s„ comunic„m plenului Senatului acest lucru ∫i, Ón condi ˛ iile Ón care se Óncadreaz„ Ón procedur„, data c‚nd se va dezbate, conform prevederilor din regulament.

Stima ˛ i colegi, trecem la declara ˛ ii politice.

Da ˛ i-mi voie s„ dau cuv‚ntul domnului senator Adrian P„unescu, din partea Grupului P.S.D. (social-democrat ∫i umanist).

Ave ˛ i cuv‚ntul, domnule senator.

## **Domnul Adrian P„unescu:**

Domnule pre∫edinte,

Domnilor colegi,

Declara ˛ ia mea politic„ de azi este una foarte complex„, pentru c„ realit„ ˛ ile care mi-au impus acest gest de con∫tiin ˛ „ sunt complicate.

Œnainte de a trece la declara ˛ ia propriu-zis„, a∫ vrea s„ reamintesc de aici, de la aceast„ tribun„, conducerii Senatului c„, din motive pe care nu le cunosc, proiectul meu mai vechi cu privire la Imnul Na ˛ ional ∫i la introducerea lui Ón toate structurile de natur„ intelectual„ ale acestei ˛ „ri Ónt‚rzie nemotivat.

De at‚tea ori Ón via ˛ „ am fost zguduit de nedrept„ ˛ i care li se f„ceau oamenilor din jur ∫i m„ Óntrebam, c‚nd eram copil, cum pot face oamenii nedrept„ ˛ i oamenilor ∫i Ómi juram c„, dac„ voi putea vreodat„ s„ particip la curmarea unei nedrept„ ˛ i ∫i la mic∫orarea suferin ˛ ei unui om, o voi face cu toate riscurile. R„m‚n credincios copilului care am fost ∫i ridic problema care urmeaz„.

Am mult„ pre ˛ uire pentru personalitatea complex„ a ministrului agriculturii, domnul Ilie S‚rbu, dar sunt Ón dezacord cu tratamentul care i se aplic„ unui eminent cercet„tor Ón domeniul montanologiei, domnului Radu Rey. Œl apropiem de moarte pe acest om excep ˛ ional, sco ˛ ‚ndu-l din locurile meritate Ón care s-a aflat ∫i Ónc„ se mai afl„. Œl rog pe ministrul agriculturii s„ fie mai degrab„ teolog Ón felul cum judec„ ∫i hot„r„∫te via ˛ a lui Radu Rey.

Recapitulez: **Radu Rey este omul care a sesizat, a Ón ˛ eles ∫i a pus, Ón dou„ regimuri politice, teribila problem„ a mun ˛ ilor Carpa ˛ i.** Sunt martor ∫i participant la aceast„ b„t„lie a acestui om extraordinar, o b„t„lie dus„ cu toate riscurile, p‚n„ la riscul arest„rii sale, printr-o Ónscenare care nu a reu∫it, la Vatra Dornei, Óntr-una dintre zilele sf‚r∫itului de deceniu 8.

Ast„zi, Radu Rey se afl„ Ón situa ˛ ia de a p„r„si postul de consilier al ministrului agriculturii, pentru c„ se face (ni se spune, ∫i Ón acest sens, l-am sunat ast„zi pe ministrul agriculturii, care mi-a explicat) o Óntinerire a consilierilor ∫i a celor care au de alergat pentru bunul mers al agriculturii. Eu cred c„ alerg„tura de o via ˛ „, inlcus„ Ón via ˛ a lui Radu Rey, este suficient„ pentru ca el s„ dea un sfat bun ministrului agriculturii; e nevoie de acest medic veterinar, care ∫i-a legat via ˛ a ∫i — n-a∫ vrea s„ fiu profet — Ó∫i poate lega ∫i moartea de mun ˛ ii Carpa ˛ i.

O s„ vede ˛ i, domnilor, c‚t de important este s„ ∫ti ˛ i toate acestea.

## _**Am constatat cu consternare tocmai Óntr-un asemenea context o atitudine inexplicabil„ a reprezentantului Ministerului de Externe al Germaniei, domnul consul Klaus-Peter Marte.**_

## _**Œnso ˛ ind-o pe doamna Suzane Kastner Óntr-o vizit„ inopinat„ la Teatrul German, d‚nsul dorea invitarea unui spectacol anume pentru a fi prezentat Ón Parlamentul German, spectacol ce a avut premiera acum 20 de ani ∫i nu mai figureaz„ Ón programul de stagiune.**_

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 71/12.VI.2003 ## _**Aceste manifest„ri nedorite au culminat cu cererea domnului consul, Ón prezen ˛ a unui reprezentant al consi-liului jude ˛ ean, ca directorul teatrului s„ demisioneze.**_

_Teatrul German de Stat din Timi∫oara este o institu ˛ ie public„ de cultur„,_ _**finan ˛ at„ exclusiv de statul rom‚n prin consiliul jude ˛ ean ∫i nu are rela ˛ ii de subordonare fa ˛ „ de Consulatul german.“**_

Corect„ ∫i demn„ atitudinea acestei regizoare ∫i directoare!

## _**Ne adres„m Domniei voastre, consider‚nd c„ prestigiul dumneavoastr„ cultural, deschiderea pe care o ave ˛ i c„tre multiculturalitate fac din dumneavoastr„ cel mai potrivit ambasador al cauzei teatrului nostru, rug‚ndu-v„ s„ interveni ˛ i pe l‚ng„ forurile competente pentru a reechilibra ∫i stabiliza aceast„ situa ˛ ie.**_

## _**Director, Alexandra Ossau“.**_

De la Ónceput, vreau s„ precizez c„ am o mare simpatie pentru germanii din Rom‚nia ∫i sunt solidar cu eforturile arti∫tilor de na ˛ ionalitate german„ din Timi∫oara ∫i cu dorin ˛ a lor de a-∫i p„stra identitatea, fidelitatea fa ˛ „ de Rom‚nia, care e ∫i ˛ ara lor, ∫i respectul fa ˛ „ de Germania, marea ∫i puternica ˛ ar„ european„, cu care ei sunt rude bune.

## **A sprijini Teatrul German de Stat din Timi∫oara ∫i cultura german„ din Rom‚nia Ónseamn„ a te implica Ón destinul Rom‚niei eterne ∫i a contribui la fraternitatea ∫i unitatea european„.**

M„ bucur„ toate cuvintele de bine pe care le a∫terne pe h‚rtie regizoarea Alexandra Gandi Ossau cu privire la colaborarea exemplar„ cu Forumul German ∫i cu reprezentan ˛ ii Misiunii Diplomatice Germane din teritoriu ∫i de la Bucure∫ti.

Œn ceea ce m„ prive∫te, la s„rb„torirea a 250 de ani de activitate a Teatrului German, activitate Óntrerupt„ doar de procesul de maghiarizare a Transilvaniei ∫i reluat„ acum 50 de ani, Ón forma actual„, am consacrat Óntr-o emisiune de televiziune a mea, la îRealitatea TV“, c‚teva ore bune repertoriului ∫i actorilor, regizorilor ∫i colaboratorilor acestui teatru valoros, invit‚nd pe cei mai semnificativi reprezentan ˛ i ai s„i Ón platoul de la Bucure∫ti, unde ei au dialogat, au recitat, au c‚ntat, s-au sim ˛ it c„uza∫i ai culturii din Rom‚nia acestor ani ∫i agen ˛ i pozitivi ai culturii germane din totdeauna.

Nu e neap„rat problema mea c„ reprezentantul Ministerului de Externe German din Timi∫oara, consulul Klaus-Peter Marte, nu a sprijinit Teatrul German Ón problema procur„rii unui autobuz de turneu, dar Óncepe s„ fie ∫i problema mea c„ nu s-a g„sit Ón ˛ elegere pentru aducerea din Germania a trei actori pentru Teatrul German, c‚t„ vreme, nici noi, ca majoritari, n-am putut p„stra sec ˛ iunea de actorie Ón limba german„ I.A.T.C.

Drama unui teatru pe care nu-l mai alimenteaz„ actori, vorbitori de limba german„, Óntre 30 ∫i 50 de ani, trebuie Ón ˛ eleas„.

Consider c„ nu e vorba de chestiuni personale, ci de o atitudine fa ˛ „ de noi to ˛ i a domnului consul german de la Timi∫oara, Ón preluarea abuziv„ de c„tre Domnia sa a prerogativelor Teatrului German privind organizarea s„rb„torii, Ónc‚t actorii teatrului s„ ajung„ s„ primeasc„ invita ˛ ii la propria lor s„rb„toare ∫i s„ nu aib„ dreptul de a avea ei Ón∫i∫i invita ˛ i.

Are cuv‚ntul, din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, domnul senator Ion C‚rciumaru.

## **Domnul Ion C‚rciumaru:**

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor colegi senatori,

Organiza ˛ ia Mondial„ a S„n„t„ ˛ ii a stabilit ca Ón fiecare an, pe data de 31 mai, s„ se celebreze îZiua mondial„ f„r„ tutun“ pentru a atrage aten ˛ ia asupra efectelor Ón plan personal ∫i social al acestui comportament nociv.

Œn 2003, tema propus„ pentru îZiua mondial„ f„r„ tutun“ este: îFilmul sau moda f„r„ tutun!“, iar îFii ∫i tu la mod„ f„r„ tutun!“ este sloganul propus de Organiza ˛ ia Mondial„ a S„n„t„ ˛ ii pentru 31 mai 2003.

Œn particular, Organiza ˛ ia Mondial„ a S„n„t„ ˛ ii face, astfel, un apel c„tre industria de divertisment, lumea filmului ∫i a modei, pentru a pune cap„t promov„rii unor produse care au efecte devastatoare asupra s„n„t„ ˛ ii publice ∫i pentru a sus ˛ ine o societate liber„ de tutun.

Œn zilele noastre, moda ∫i filmul sunt dou„ dintre cele mai de succes abord„ri Ón Ónfrumuse ˛ area imaginii ˛ igaretelor ∫i inducerea ideii c„ a consuma tutun este un comportament normal, baz‚ndu-se pe faptul c„ o ˛ igaret„ nu are personalitate prin ea Óns„∫i, nici clas„ social„ ∫i nici sentimente, dar Ón m‚na unor stele ale ecranului, aceasta cap„t„ o puternic„ aureol„, iar uria∫ul poten ˛ ial al modei ∫i filmului Ón influen ˛ area publicului a fost Ón ˛ eles de c„tre companiile produc„toare de tutun de mult„ vreme.

Œn opinia Organiza ˛ iei Mondiale a S„n„t„ ˛ ii, epidemia tutunului care omoar„ circa cinci milioane de persoane pe an este o boal„ care se transmite prin intermediul publicit„ ˛ ii.

O decizie Ón vederea interzicerii promov„ri tutunului Ón lumea modei sau a filmului a dus anul acesta un apel, spre responsabilitate, abordarea acestui produs promovat Ón mod liber, de∫i el ucide.

Guvernele, comunit„ ˛ ile, organiza ˛ iile, ∫colile ∫i familiile sunt chemate s„ transmit„ acest mesaj bine venit ∫i Ón Rom‚nia, Ón contextul Ón care consumul de tutun Ónregistreaz„ o cre∫tere Ón r‚ndul popula ˛ iei tinere, iar campaniile de prevenire a consumului de tutun sunt incluse Ón activit„ ˛ i asumate de ˛ ara noastr„, chiar prin intermediul documentelor de negociere pentru integrarea Ón Uniunea European„.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat, are cuv‚ntul domnul senator Aurel Pan„.

## **Domnul Aurel Pan„:**

## Mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte.

A∫ dori s„ Óncep prin a m„ declara solidar cu demersul colegului nostru, domnule senator Adrian P„unescu, Ón ceea ce prive∫te personalitatea domnului Radu Ray, chiar dac„ este incomod ca individ, sunt sigur, trec‚nd prin Ministerul Agriculturii, Alimenta ˛ iei ∫i P„durilor, c„ este singurul specialist de montanologie din Rom‚nia care ∫tie s„ trateze problema muntelui Ón spirit european.

™i acum, da ˛ i-mi voie s„ intru Ón declara ˛ ia politic„ propriu-zis„ care, bineÓn ˛ eles, are ca tem„ agricultura.

Trebuie s„ constat, Ónc„ de la Ónceput, c„ Ón r„spunsul construit pentru Cartea neagr„ a guvern„rii P.S.D., Ón perioada 2001—2002, la capitolul, îAgricultur„“, paragraful introductiv este, de fapt, o caracterizare Ón sintez„ a calit„ ˛ ilor inconfundabile ale celor care conduc ast„zi destinele din agricultur„. Poze bine retu∫ate de cunosc„tori, unici, se cred d‚n∫ii, dar care, Ón fapt, exceleaz„ prin confuzie, dezordine Ón g‚ndire ∫i lips„ de rezultate, ∫i, Ón mod perpetuu, propun doar programe, programe ∫i iar programe.

De fapt, actuala echip„ de conducere politic„ a destinului agriculturii rom‚ne∫ti este considerat„, at‚t Ón ˛ ar„, c‚t ∫i Ón exterior, Ón organismele interna ˛ ionale, drept cea mai slab„ ∫i mai incompetent„ conducere din istoria de peste 105 ani a cl„dirii Ón care se afl„ Ministerul Agriculturii, Alimenta ˛ iei ∫i P„durilor.

Dac„ parcurgem cu o simpl„ lectur„ stenogramele dezbaterilor ∫i interpel„rilor din Senat, Ón perioada 1997—2000,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 71/12.VI.2003 vom constata c„ tot ceea ce era criticabil atunci, ast„zi sunt mari virtu ˛ i de guvernare.

Despre trecut, ca ∫i despre mor ˛ i, numai de bine, cu o singur„ remarc„, P.D.S.R. critica faptul c„ agricultura era condus„ de un electronist, ∫i ca s„-i pun„ bomboana pe coliv„, P.S.D., la r‚ndul s„u, promoveaz„ curajos Ón func ˛ ia de ministru un pop„, probabil pentru a-i c‚nta agriculturii, ori de c‚te ori apare un prilej, îVe∫nica ei pomenire“.

De∫i, extrem de important„, agricultura rom‚neasc„ nu se bucur„ nici Ón acest an de sus ˛ inerea meritat„ din partea statului ∫i a ministerului de resort.

Numai o secund„, domnule senator.

Domnule senator Petre Roman ∫i doamna senator Maria Petre... Rog presa s„ se retrag„, suntem totu∫i Ón ∫edin ˛ „ de plen.

V„ mul ˛ umesc, foarte mult.

Ave ˛ i cuv‚ntul, domnule senator, Ón continuare.

## **Domnul Aurel Pan„:**

V„ mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte.

F„cea ˛ i r„spunz„toare fosta guvernare c„ nu a reu∫it s„ fac„ acest program func ˛ ional, de∫i ∫tia ˛ i foarte bine c„ reglement„rile Uniunii Europene Ón domeniu au fost finalizate Ón septembrie-octombrie 2000.

De ce nu a ˛ i fost Ón stare ca Ón trei ani de guvernare s„ face ˛ i m„car a zecea parte din c‚t a ˛ i solicitat s„ fac„ al ˛ ii Ón dou„—trei luni?

Nu considera ˛ i oare c„ dirij‚nd banii comunitari c„tre marii produc„tori de produse din carne, produse lactate sau produc„torii ∫i angrosi∫tii de cereale, ∫i nu c„tre satul rom‚nesc, compromite ˛ i spiritul ∫i litera Programului SAPARD?

Iat„ ce declara, Ón acest sens, comisarul european pentru extindere, Günther Verheugen, Óntr-un interviu pentru Euronews: îŒn zonele rurale — bineÓn ˛ eles, ale viitoarelor ˛ „ri membre ale Uniunii Europene — exist„ ceea ce poate fi denumit ∫omaj ascuns. Acolo se g„sesc mici exploata ˛ ii agricole, Ón cadrul c„rora oamenii consum„ propriile produse, f„r„ s„ intre cu ele pe pia ˛ „. Ace∫ti oameni pot tr„i astfel, dar copii lor nu sunt preg„ti ˛ i s„-i urmeze Ón acela∫i stil. A∫a c„ trebuie s„ existe acolo o dezvoltare rural„, cu Ómbun„t„ ˛ iri aduse infrastructurii ∫i o preg„tire profesional„ pe m„sur„, cu accent special pe crearea unor locuri de munc„ alternative.

De aceea, noii membri ai Uniunii Europene vor primi mai mul ˛ i bani pentru dezvoltare rural„ dec‚t actualii membri. Acesta este principalul nostru obiectiv.“

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Sunt mul ˛ i dintre dumneavoastr„ martori ai unor declara ˛ ii incendiare f„cute Ón Senat, Ón perioada 1997—2000, cam Ón intervalul 10—15 mai al fiec„rui an, ∫i anume: îpeste zece zile“ sau îÓncep‚nd cu 20 mai, Rom‚nia r„m‚ne f„r„ p‚ine.“ ™i atunci, ∫i acum, distinsul ∫i respectabilul nostru coleg era ∫i este senator al puterii, numai c„ acum, Ón fa ˛ a unei realit„ ˛ i crude, este foarte disciplinat politic ∫i nu aduce nici o atingere dezastruoasei administr„ri P.S.D. a agriculturii rom‚ne∫ti.

Este vorba, doamnelor ∫i domnilor, despre grava criz„ a gr‚ului ∫i orzului. Recolta de gr‚u din acest an nu va dep„∫i 1,8 milioane tone, din care, probabil, mai mult de jum„tate, nu va avea indici de panifica ˛ ie.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat mai are la dispozi ˛ ie dou„ minute.

Are cuv‚ntul, din partea Grupului parlamentar al Partidului Na ˛ ional Liberal, domnul senator Radu Alexandru Feldman.

## **Domnul Radu Alexandru Feldman:**

V„ mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte. Stima ˛ i colegi,

Œn urm„ cu c‚teva zile, partidul de guvern„m‚nt a Ónregistrat o fericit„ premier„ pe scena politic„ rom‚neasc„, unul dintre reprezentan ˛ ii lui de marc„ a amenin ˛ at public cu moartea un ziarist.

Evenimentul nu a avut loc Ón tribuna b„tut„ de soare a unui stadion de fotbal ∫i nici Ón finalul unei chermeze populare asezonate cu mici ∫i valuri de bere, evenimentul s-a consumat Ón incinta Prim„riei ∫i a Prefecturii Capitalei, Ón fa ˛ a unei numeroase asisten ˛ e.

Revoltat de Óndr„zneala domnului Titus Liviu Vulpe, redactor la cotidianul îAdev„rul“, de a-∫i exercita liber profesiunea, Daniel Marian Vanghelie, primarul P.S.D. al sectorului 5 Bucure∫ti, l-a apostrofat: îAm auzit c„ faci o anchet„ despre mine cu carnea stricat„ de la economat, de 3 miliarde lei, pe care am aruncat-o. B„i, tu nu m„ urm„re∫ti pe mine, ai Ón ˛ eles? C„ m-au trecut n„du∫elile. Mi-a zis cineva c„ vrei s„ scrii despre carnea stricat„ din decembrie. Fii atent, c„ eu nu ∫tiu multe. Pun b„ie ˛ ii s„ te urm„reasc„ ∫i dup„ aia trimit pe cineva s„ te bage Ón portbagaj. Nu glumesc.“ Fapt f„r„ precedent Ón Rom‚nia postcomunist„ se Óncadreaz„ Ón prevederile capitolului II Cod penal îInfrac ˛ iuni contra libert„ ˛ ii persoanei“ ∫i este sanc ˛ ionat cu amend„ penal„ sau cu Ónchisoare de la 3 luni la 3 ani.

Delega ˛ ia permanent„ a Organiza ˛ iei Bucure∫ti a P.S.D. a luat-o Ónaintea justi ˛ iei ∫i s-a reunit Óntr-o ∫edin ˛ „ extraordinar„: îsuspendarea din func ˛ ie sau vot cu blam cu avertisment p„reau sanc ˛ iunile de neevitat. Œn finalul unei analize foarte serioase — dup„ opinia pre∫edintelui organiza ˛ iei, Dan Ioan Popescu — delega ˛ ia permanent„ l-a pedepsit, dup„ merit, pe infractorul Daniel Marian Vanghelie ∫i i-a cerut îtov„r„∫e∫te“ s„-∫i fac„ autocritica. Cople∫it de ru∫ine ∫i de remu∫c„ri acesta a scris ziarului îAdev„rul“ ∫i domnului Vulpe ∫i l-a asigurat

c„ regret„ reac ˛ ia nepotrivit„, discu ˛ ia intempestiv„ dus„ Ón termeni înu tocmai etici“ ∫i ∫i-a luat angajamentul s„ nu se mai repete.

A vorbi despre Vanghelie ca despre un individ f„r„ o elementar„ educa ˛ ie ∫i instruc ˛ ie — binevoitorii afirm„ c„ a reu∫it, Ón sf‚r∫it, s„ treac„ bacalaureatul, — dar care trude∫te a∫a ∫i at‚t c‚t Ól duce capul spre binele comunit„ ˛ ii, este o eroare pe care dup„ trei ani de la alegeri nu o mai face nimeni. Potlog„ria economatelor de lux pe care primarul Vanghelie le construie∫te la pre ˛ uri exorbitante: lucr„ri de 7 milioane dolari pornite f„r„ licita ˛ ie ∫i f„r„ selec ˛ ie de ofert„; 100 de miliarde de lei din banii bucure∫tenilor din sectorul 5 b„ga ˛ i Ón economatul lui Vanghelie, dup„ un vot smuls Ón 5 minute, Óntr-o ∫edin ˛ „ ilegal„; 21,6 miliarde de lei rafturile ∫i mobilierul pentru economatul îVanghelie“; parcul de ma∫ini al Prim„riei îVanghelie“, de la cele 5 automobile îDacia“, îCielo“, îAro“ din iunie 2000, c‚nd P.S.D. a c‚∫tigat alegerile din sector, la cele 25 de ma∫ini de ast„zi: îMercedes“, îVolskwagen“, îFord“, îSkoda Octavia 4x4“, îNubira“, îLeganza“, îCielo“. Vanghelie îtoc„torul de bani“; îVaranghelii“ de imagine de 60 de miliarde de lei, prezentate ca activit„ ˛ i socioculturale Ón care 300 de miliarde de lei ard sub form„ de artificii numai 15 minute, sunt doar c‚teva dintre dosarele care Ól au ca personaj principal pe numitul Daniel Marian Vanghelie ∫i despre care Garda Financiar„, Poli ˛ ia ∫i Justi ˛ ia ar fi trebuit de mult s„ se sesizeze. Nimeni ∫i nimic nu poate s„-l tulbure, de nimeni ∫i nimic nu se teme. îB„i, voi n-a ˛ i Ón ˛ eles un lucru? Mie nu mi-e fric„, b„i, de nimeni Ón ˛ ara asta; nici de pres„, nici de controale! Mi se rupe!“. ™i r„spunsul este acela∫i indiferent dac„ cei care vor s„ ∫tie cum este cheltuit banul public se numesc: presa, prefectul Capitalei sau Curtea de Conturi. De unde neru∫inarea? De unde siguran ˛ a cu care un individ, de factura celui despre care vorbim, Ó∫i permite s„ sfideze o lume Óntreag„? R„spunsul cel mai la Óndem‚n„ ne spune c„ Óntr-un partid Ón care pentru at‚t de mul ˛ i reperele se numesc: Bechi∫, Gheorghiu, Grozavu, M‚rza, Medin ˛ u, Mischie, Opri∫an, Seraficeanu, ™tiube, Tar„u ∫i Ónc„ at‚ ˛ ia al ˛ ii, pentru Vanghelie nu exist„ nici un motiv s„ aib„ insomnii nici de grija banilor pe care Ói scoate din buzunarele oamenilor ∫i nici de teama de a nu c„lca pe lege. Nici un motiv. De vorbit, vorbe∫te cum a Ónv„ ˛ at studiind discursurile liderilor partidului. De f„cut, face ce fac to ˛ i din jurul lui. E un r„spuns simplu ∫i aparent satisf„c„tor.

Grupul parlamentar al Partidului Na ˛ ional Liberal mai are la dispozi ˛ ie 3 minute ∫i jum„tate.

Are cuv‚ntul, din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R., domnul senator Márko Béla.

## **Domnul Markó Béla:**

Domnule pre∫edinte, Stima ˛ i colegi.

Atunci c‚nd domnul senator Adrian P„unescu a venit la microfon s„-∫i ˛ in„ obi∫nuita prelegere de luni dup„-amiaz„ un moment am crezut c„ a venit s„ pomeneasc„ de un eveniment care se Óncadreaz„ Ón rela ˛ iile rom‚no-maghiare, tema Óndr„git„ de colegul nostru, dar are o cu totul alt„ conota ˛ ie.

Este vorba de Ónsemn„tatea faptului c„, ast„zi, Ón Parlamentul Ungariei se voteaz„ ratificarea intr„rii ˛ „rii noastre Ón NATO. Cu aceast„ ocazie, de altfel, se afl„ Ón ˛ ara vecin„ o delega ˛ ie a Senatului ∫i a Camerei Deputa ˛ ilor din ˛ ara noastr„, delega ˛ ie Ón care este prezent ∫i liderul Grupului parlamentar U.D.M.R. din Senat ∫i viceliderul Grupului parlamentar U.D.M.R. din Camera Deputa ˛ ilor. E fireasc„ aceast„ prezen ˛ „ ∫i e salutabil faptul c„ ast„zi putem vorbi de un sprijin clar ∫i activ al Ungariei privind integrarea ˛ „rii noastre Ón NATO ∫i Ón Uniunea European„. Este foarte important c„ Uniunea Democrat„ Maghiar„ din Rom‚nia este o organiza ˛ ie a comunit„ ˛ ii maghiare din Rom‚nia care militeaz„ pentru Ómbun„t„ ˛ irea acestor rela ˛ ii ∫i care militeaz„ pentru intrarea ˛ „rii noastre Ón acelea∫i structuri europene ∫i euroatlantice ca ∫i Ungaria.

Nu am avut parte din partea colegului nostru senator, din P.S.D., de o astfel de prelegere, prin care s„ salute acest eveniment. Dimpotriv„, s-a vorbit despre un eveniment absolut neÓnsemnat pentru U.D.M.R., ∫i anume un forum organizat la Sf‚ntu Gheorghe.

V„ rog, stima ˛ i colegi, s„ observa ˛ i contradic ˛ ia enorm„ dintre importan ˛ a celor dou„ evenimente ∫i contradic ˛ ia enorm„ dintre cele dou„ abord„ri: o op ˛ iune pentru dialog, o op ˛ iune pentru rela ˛ ii c‚t mai bune, op ˛ iune pentru colaborare ∫i cooperare ∫i, pe de alt„ parte, etichetarea U.D.M.R. ca o organiza ˛ ie iredentist„ din cauza op ˛ iunii noastre pentru transformarea regiunilor de dezvoltare actuale, pentru formarea altor regiuni de dezvoltare.

Nu am venit aici la microfon s„ m„ delimitez, la solicitarea domnului senator, de vreo ac ˛ iune sau de vreun eveniment. Nu suntem dispu∫i s„ fim solicita ˛ i de c„tre unii dirigin ˛ i autonumi ˛ i de a lua astfel de pozi ˛ ii sau de a ne delimita de anumite evenimente sau de anumite ac ˛ iuni care de fapt vizeaz„ o alternativ„ fa ˛ „ de U.D.M.R., o alternativ„ politic„, ∫i din acest punct de vedere, bineÓn ˛ eles, c„ nu putem s„ fim de acord cu astfel de forumuri sau cu astfel de ini ˛ iative, care, pur ∫i

## **Domnul Adrian P„unescu**

**:**

Drept la replic„.

Domnule senator, o s„ v„ dau drept la replic„ dup„ ce termin„m declara ˛ iile politice.

Are cuv‚ntul domnul senator Avram Cr„ciun, din partea Grupului parlamentar social-democrat ∫i umanist. V„ ascult„m, domnule senator.

12 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 71/12.VI.2003

## **Domnul Avram Cr„ciun:**

Domnule pre∫edinte, Stima ˛ i colegi.

M„ al„tur ∫i eu protestului colegilor mei antevorbitori cu privire la persoana ∫i personalitatea domnului profesor Radu Ray.

Vreau s„ v„ spun ∫i cred c„ cunoa∫te ˛ i c„ domnul Radu Ray este un om de excep ˛ ie, un profesor deosebit Ón materia pe care noi o numim dezvoltarea montanologic„.

Cu to ˛ ii ∫tim c„ anul 2002 a fost declarat îAnul interna ˛ ional al muntelui“. An declarat de Organiza ˛ ia Na ˛ iunilor Unite, an cu care ocazie s-au desf„∫urat foarte multe evenimente interna ˛ ionale pe toate continentele, Óncheindu-se cu cea de la Bi∫kek. ™i pentru noi a fost un an deosebit de important ∫i fructuos, av‚nd Ón vedere c„ Ón toate cele 28 de jude ˛ e din ˛ ara noastr„ s-au constituit structurile necesare pentru dezvoltarea acestei importante zone a ˛ „rii noastre. Cred c„ este important de ∫tiut c„ o treime din suprafa ˛ a ˛ „rii noastre este zon„ de deal ∫i munte.

De asemenea, cunoa∫tem to ˛ i c„ zonele de deal ∫i cele de munte de ˛ in importante resurse minerale, cum ar fi aur, argint, cupru, marmur„, sare, ap„ mineral„, lemne, bog„ ˛ ii ale solului ∫i subsolului, dar aceast„ zon„ a primit, de-al lungul anilor, foarte pu ˛ in din partea statului sau a firmelor care au exploatat-o. De aceea, dezvoltarea durabil„ Ón zona de deal ∫i munte se impune ca o parte component„ a dezvolt„rii celorlalte domenii de activitate ale Rom‚niei. Œn acest sens, eu cred c„ profesorul Radu Ray a Óncercat s„ Ónjghebeze o ∫coal„, cei drept, firav„, dar o ∫coal„ care se g„se∫te la Ónceput, pe care noi to ˛ i trebuie s„ o sprijinim. Cu ajutorul dumneavoastr„ s-a format Grupul de sprijin pentru dezvoltare montan„ din Senat ∫i cred c„ este pe cale de a se finaliza ∫i Grupul de sus ˛ inere al deputa ˛ ilor, Ón acest domeniu. De aceea, consider c„ Ónfiin ˛ area, la finalul anului trecut, a comitetului interministerial este de bun augur. Tot pe aceast„ cale solicit Ministerului Agriculturii, Alimenta ˛ iei ∫i P„durilor s„ vin„ cu proiectul Legii muntelui, care a fost anul trecut la Senat ∫i s-a retras, lege care este necesar„ pentru a dezvolta structurile, Ón continuare, at‚t la nivel central, c‚t ∫i la nivel jude ˛ ean. Aceast„ lege va permite, cu siguran ˛ „, apari ˛ ia Agen ˛ iei Na ˛ ionale pentru Dezvoltare Montanologic„. Vreau s„ v„ spun, de asemenea, stima ˛ i colegi, c„ domnul profesor Radu Ray este membru de prestigiu Ón institu ˛ ii interna ˛ ionale, a participat, anul trecut av‚nd un succes deosebit, reprezent‚nd ˛ ara noastr„ cu cinste acolo unde s-a prezentat.

V„ mul ˛ umesc.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, are cuv‚ntul domnul senator Ionel Alexandru.

## **Domnul Ionel Alexandru:**

V„ mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte.

Prin numeroasele sale hot„r‚ri de Guvern ∫i ordonan ˛ e de urgen ˛ „, Guvernul Adrian N„stase Óncalc„, adesea, Constitu ˛ ia ∫i legile ˛ „rii, cu o non∫alan ˛ „ strig„toare la cer.

Dintre aceste acte normative nelegale men ˛ ionez: — Ordonan ˛ a Guvernului nr. 18/2003 pentru modificarea art. 40 din Legea nr. 41/1994, Ón urma c„reia s-a introdus o nou„ tax„, pentru to ˛ i cet„ ˛ enii, chiar dac„ nu au aparate radio sau televizoare, Ónc„lc‚ndu-se, astfel, art. 153 alin (2) ∫i art. 158 alin. (1) din Constitu ˛ ie;

— Ordonan ˛ a de urgen ˛ „ a Guvernului nr. 3/2003 care modific„ art. 31 alin 1 din Ordonan ˛ a de urgen ˛ „ nr. 36/2002 privind impozitele ∫i taxele locale, Ónc„lc‚ndu-se art. 138 din Constitu ˛ ia Rom‚niei;

— Ordonan ˛ a Guvernului nr. 5/2003 privind acordarea de facilit„ ˛ i la taxa energiei termice pentru popula ˛ ie, care Óncalc„ art. 16 ∫i 58 din Constitu ˛ ia Rom‚niei;

— Hot„r‚rea Guvernului nr. 512 din 23 mai 2002 este un alt exemplu. Voi extinde un comentariu asupra acestei ordonan ˛ e. Ea se refer„ la transmiterea unor bunuri din proprietatea privat„ a statului, cum ar fi, Ón cazul de fa ˛ „, un teren de o mie de hectare, Ón realitate, 1.132 de hectare, situat Ón jude ˛ ul Br„ila, ce a fost trecut Ón proprietatea public„ a municipiului Gala ˛ i, jude ˛ ul Gala ˛ i. Analiz‚nd aceast„ hot„r‚re, constat„m c„ este nelegal„ deoarece Óncalc„ Constitu ˛ ia Rom‚niei, care la art. 72 alin. (3) lit. o) stabile∫te c„ îorganizarea teritoriului se face numai prin lege organic„“, ∫i nu printr-o simpl„ hot„r‚re de Guvern, prin care se schimb„ limitele teritoriale ale celor dou„ jude ˛ e. Acela∫i lucru prevede ∫i Legea nr. 215/2001 a administra ˛ iei publice locale, care, Ón art. 20, precizeaz„ îdelimitarea teritorial„ a jude ˛ elor se stabile∫te prin lege organic„, Ón urma organiz„rii unui referendum cu popula ˛ ia din teritoriul respectiv“. Or, Guvernul ∫i-a permis s„ schimbe limitele teritoriale ale jude ˛ ului Br„ila, trec‚nd cele peste o mie de hectare la municipiul ∫i jude ˛ ul Gala ˛ i.

O alt„ ilegalitate din hot„r‚re o constituie ∫i Ónc„lcarea Legii nr. 213/1998 privind proprietatea public„ ∫i regimul juridic al acesteia, ilegalitatea const‚nd Ón faptul c„ trecerea unui bun, Ón cazul de fa ˛ „, terenul agricol, din proprietatea privat„ a statului Ón proprietatea public„ se face

Œn ˛ eleg c„ domnul senator Iuliu P„curariu a renun ˛ at, nu mai este aici.

Domnul senator Paul P„curaru ... nu este.

Domnul senator Mircea Ionescu-Quintus?!

Domnule pre∫edinte, ave ˛ i cuv‚ntul, din partea Grupului parlamentar al Partidului Na ˛ ional Liberal.

## **Domnul Mircea Ionescu-Quintus:**

V„ mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte.

La Ónceput, vreau s„ exprim speran ˛ a c„ o ˛ ar„ vecin„ ∫i prieten„ va sus ˛ ine demersurile noastre de aderare la NATO ∫i, Ón acela∫i timp, s„-mi exprim profunda Óngrijorare c„ domnul László Tökés nu se ast‚mp„r„ Ón toate ac ˛ iunile sale de a Ónvr„jbi poporul nostru cu o minori-

tate na ˛ ional„ cu care am tr„it de-a lungul vremilor ∫i cu care putem s„ tr„im Ón perfect„ Ón ˛ elegere. Nu Ón ˛ eleg rostul acestor ac ˛ iuni, dar sunt sigur c„ majoritatea etnicilor maghiari, a∫a cum s-a ∫i exprimat de aici, se delimiteaz„ ∫i se desparte de asemenea ac ˛ iuni periculoase, pentru lini∫tea ˛ „rii noastre.

Domnule pre∫edinte,

Stimate ∫i stima ˛ i colegi,

De-ar fi s„ denumesc interven ˛ ia mea, care nu este neap„rat politic„, i-a∫ spune îGoana dup„ senza ˛ ional“ sau îŒn jurul unui divor ˛ “, parafraz‚nd titlul unei poezii semnate cu 75 de ani Ón urm„ de Gheorghe Top‚rceanu, aproape uitat, care a tr„it ∫i scris Ón dulcele t‚rg, Ónc‚nt‚ndu-mi adolescen ˛ a ∫i influen ˛ ‚ndu-mi primele Óncerc„ri literare cu neasemuitul s„u har ascuns sub v„lul umorului, al sensibilit„ ˛ ii ∫i al finei ironii.

Mi-am amintit de autorul Baladelor vesele ∫i triste, al Parodiilor originale ∫i al Migdalelor amare, pe care le recitesc Ón serile t‚rzii, spre lini∫tirea sufletului, r„sfoind c‚teva ziare ap„rute la sf‚r∫itul s„pt„m‚nii trecute, ale c„ror titluri m„ duceau cu g‚ndul la poezia amintit„, care Óncepea cu at‚t de cunoscutele versuri: îMi∫u ™t. Popescu vrea s„ divor ˛ eze, /lung prilej de vorbe ∫i de ipoteze.“

Citez din acele ziare: îMutu s-a s„turat de Alexandra ∫i ea la fel“; îAm convenit cu so ˛ ia mea desfacerea c„s„toriei“; îMutu divor ˛ eaz„.“

Citez din Top‚rceanu: îUnii spun c„ Mi∫u singur e de vin„/ C„ la ei Ón cas„ n-a fost zi senin„, / C„ nu poate nimeni s„-i mai intre-n voie / ™i-a avut norocul c-a g„sit pe Zoe / care-i rabd„ totul de c‚nd l-a luat.“

Ziarele: îScandaluri Ón familia Mutu“; îDivor ˛ cu strig„turi“ sau îAdrian a avut nenum„rate aventuri.“

Top‚rceanu: îNu respect„ seara orele de mas„,/ Rareori cu leafa nimere∫te acas„,/ Dar mai e un lucru mai fenomenal / Mi∫u ™t. Popescu este imoral,/ Parc„ ea nu ∫tie c„, de-acum un an, /Dumnealui se ˛ ine cu madam B‚rlan?!.“

## V„ mul ˛ umesc.

Are cuv‚ntul, din partea Grupului parlamentar P.S.D. (social-democrat ∫i umanist), domnul senator Adrian P„unescu.

## **Domnul Adrian P„unescu:**

## Domnule pre∫edinte,

N-a∫ fi dorit s„ insist asupra unei probleme pe care to ˛ i o ∫tim, o vedem, o sim ˛ im, dar candoarea cu care domnul senator Markó Béla m-a atacat ∫i apoi a plecat repede m„ oblig„, totu∫i, la ni∫te preciz„ri pentru adev„rul de azi ∫i pentru adev„rul istoric. **Eu nu am nevoie de ira ˛ ionalele atacuri la adresa unit„ ˛ ii na ˛ ionale ale grup„rii Tökés pentru a avea substan ˛ „ Ón declara ˛ iile mele politice. Œmi ajung ra ˛ ionalele atacuri ale domnului Markó.** Nu e nevoie s„ ne Ómprumut„m de la domnul Tökés de ceea ce g„sim, altfel aranjat, ∫i Ón cuv‚nt„rile domnului Markó. Pe de alt„ parte, eu n-am afirmat, ast„zi, nic„ieri, c„ U.D.M.R. este o organiza ˛ ie iredentist„. N-am afirmat, ast„zi, pentru c„, Ón perioada pe care o tr„im, U.D.M.R. are un discurs mai potolit, mai ra ˛ ional, orientat, e drept, Ón aceea∫i direc ˛ ie, ca ∫i ira ˛ ionalele atacuri la adresa statului rom‚n ale Forumurilor Tökés, dar un discurs mai pu ˛ in congestionat. Mai e un aspect care devine ridicol: **domnul senator Markó m„ acuz„ pe mine de antimaghiarism, dup„ ce, de la acel microfon, am l„udat Guvernul maghiar din 2003, de la Budapesta. Œnseamn„ c„ domnul Markó se crede mai maghiar dec‚t Guvernul maghiar, ceea ce r„m‚ne totu∫i de dovedit.** Am spus c„ Guvernul maghiar de la Budapesta anului 2003, am spus ∫i azi, am spus ∫i acum c‚teva s„pt„m‚ni, am repetat, e un guvern care face eforturi excep ˛ ionale pentru normalizarea rela ˛ iilor maghiaro-rom‚ne, aproape ca ∫i Guvernul anului 2003 de la Bucure∫ti, eforturi comune pentru normalizarea situa ˛ iei din aceast„ parte a Europei de Est, situa ˛ ie care era normal„ p‚n„ au venit to ˛ i f„c„torii de irealitate, de z‚zanie ∫i au creat probleme acolo unde nu erau probleme. **Guvernul maghiar nu poate fi acuzat de ceea ce nu face. Eu nu am spus nici un cuv‚nt negativ despre Guvernul maghiar. Dac„ va fi cazul, nu voi t„cea. Deocamdat„ Óns„ am constatat cu stupoare c„ domnul Markó nu-mi repro∫eaz„ ce am spus, Ómi repro∫eaz„ ce n-am spus, c„ n-am vorbit despre Parlamentul maghiar, care ast„zi nu ∫tiu ce activit„ ˛ i are. Bravo lui! Pur ∫i simplu, n-am ∫tiut. N-am ∫tiut ∫i a∫tept decizia Parlamentului maghiar pentru a-mi exprima punctul de vedere Ón deplin„ cuno∫tin ˛ „ de cauz„.** Constat c„ domnul Markó nu s-a exprimat Ón nici un fel despre **substan ˛ a** Forumurilor Tökés. V„ citez, dumnealui a spus c„ **îexist„ Ón acele forumuri o bog„ ˛ ie**

Din partea Grupului parlamentar Rom‚nia Mare, are cuv‚ntul domnul senator Mircea Mihordea.

Domnule pre∫edinte,

Stima ˛ i colegi,

Declara ˛ ia mea politic„ va fi doar de 2 minute datorit„ atmosferei ap„s„toare care a ap„rut Ón Senatul Rom‚niei. Lipsa de ventila ˛ ie, probabil, o sim ˛ i ˛ i ∫i dumneavoastr„. A∫adar, ∫i la case mai mari se poate Ónt‚mpla.

Este binecunoscut„ situa ˛ ia sinistrului care s-a produs s„pt„m‚na trecut„ Ón Baia Bor∫a, jude ˛ ul Maramure∫, ora∫ de mineri a c„ror situa ˛ ie incert„, din toate punctele de vedere, s-a agravat ∫i mai mult datorit„ acestui nefericit moment.

Œn fapt, incendiul devastator care s-a produs a mistuit patru blocuri, f„c‚nd practic nelocuibile 50 de apartamente, ceea ce a determinat ca un num„r de 200 de persoane s„-∫i g„seasc„ ad„post fie la unitatea militar„, fie la sediul Óntreprinderii miniere.

Autorit„ ˛ ile jude ˛ ene ∫i locale, analiz‚nd situa ˛ ia cu speciali∫ti, Ón teritoriu, au estimat pagubele incendiului la aproximativ 50 miliarde de lei. Spiritul de Ón ˛ elepciune ∫i de discern„m‚nt al locuitorilor din jude ˛ ul Maramure∫ ∫i, mai ales, al ortacilor, a f„cut ca cei 200 de sinistra ˛ i s„ nu duc„ lips„ de alimente, ap„ ∫i hran„ Ón acest moment.

De∫i solu ˛ ia de moment este benefic„ pentru ace∫ti n„p„stui ˛ i ai soartei, fac un apel pe aceast„ cale la Guvernul Rom‚niei, cu rug„mintea expres„ adresat„ premierului Adrian N„stase, pentru a identifica solu ˛ ii ∫i g„sirea grabnic„ a sumelor necesare cu care s„ Ónceap„ reconstruc ˛ ia ∫i repunerea Ón circuitul locativ a spa ˛ iilor distruse.

Suma alocat„ de Guvernul Rom‚niei este ast„zi de doar 3 miliarde lei, insuficient„ chiar ∫i pentru demararea lucr„rilor, ˛ in‚nd cont de pagubele produse Ón incendiu.

Felicit presa ∫i televiziunea care au g„sit un moment propice pentru a mediatiza cazul, pentru a sprijini sinistra ˛ ii, dar, dup„ p„rerea mea, degeaba.

V„ mul ˛ umesc.

Are cuv‚ntul domnul senator Eugen Marius Constantinescu, ultimul vorbitor.

Domnule pre∫edinte, Stimate colege,

Stima ˛ i colegi,

Declara ˛ ia politic„ pe care o rostesc ast„zi Ón fa ˛ a dumneavoastr„ are ca subiect modul Ón care percepe o bun„ parte din cet„ ˛ enii ˛ „rii starea na ˛ iunii, situa ˛ ia dezastruoas„ Ón care a ajuns societatea rom‚neasc„ contemporan„.

A∫ fi fost tentat s„ spun situa ˛ ia societ„ ˛ ii actuale, dar realiz„m cu to ˛ ii c„ formula nu este potrivit„, c„ societatea Ón care tr„im nu este deloc actual„, nici nu tinde s„ se actualizeze, ci, dimpotriv„, st„ cu spatele spre viitor ∫i nu cunoa∫te dec‚t prefixele îin“ ∫i îsub“, adic„ involu ˛ ie ∫i subdezvoltare.

Stima ˛ i colegi, Ón biroul meu senatorial intr„, Ón fiecare s„pt„m‚n„, zeci ∫i zeci de oameni. Semn bun? Semn r„u? Pentru noi, cei de la Partidul Rom‚nia Mare, este semn bun, pentru c„ exprim„ Óncrederea tot mai mare de care ne bucur„m noi Ón r‚ndul celor mul ˛ i ∫i am„r‚ ˛ i, cei potopi ˛ i zilnic de necazuri, dar care, din 4 Ón 4 ani, au puterea Ón m‚n„, putere reprezentat„ de ∫tampila cu inscrip ˛ ia îVotat.“

Pentru Guvernul Adrian N„stase ∫i pentru partidul care-l sus ˛ ine se pare c„ este un semn r„u. Nu-i a∫a? P„i dac„ la Guvern ∫i la birourile parlamentare din teritoriu ale parlamentarilor majorit„ ˛ ii oamenii nu mai g„sesc nici m„car m‚ng‚ierea de a fi asculta ˛ i? Este firesc ca guvernan ˛ ii s„ fie Óngrijora ˛ i c‚nd cei mul ˛ i ni se adreseaz„ nou„, chiar dac„ ∫tiu c„ nu noi ˛ inem, ast„zi, fr‚iele actualului mecanism social.

Dar, din om Ón om, s-a aflat c„ noi Ói ascult„m pe oameni, Óncerc„m s„ le rezolv„m problemele ∫i, uneori, chiar reu∫im.

Œntr-o ordine oarecum aleatorie — este greu de introdus o ierarhizare argumentat„, articulat„ Ón aceast„ problem„ — nemul ˛ umirile, necazurile care Ói m‚n„ spre noi pe cei ce ni se adreseaz„ se grupeaz„ astfel:

1) Loc de munc„. Pu ˛ ine cazuri pot fi rezolvate, dar atunci c‚nd apar, acestea declan∫eaz„ un potop de mul ˛ umiri entuziaste ∫i justificate.

2) Probleme cu s„n„tatea, lipsa medicamentelor ∫i a mijloacelor pentru procurarea acestora. Trei cazuri din aceast„ categorie, pe care le-am rezolvat, au avut sprijinul unor oameni din Ministerul S„n„t„ ˛ ii ∫i Familiei. Celelalte situa ˛ ii rezolvate au implicat, de regul„, bugetul meu pentru spargerea embargo-ului îNu eliber„m medicamente compensate!“, impus farmaciilor de c„tre C.N.A.S., sub m‚na ferm„, dar str‚mb„, a actualului Guvern, care, ∫i Ón acest an, a pr„duit deja c‚teva mii de miliarde din bugetul C.N.A.S., institu ˛ ie trecut„ abuziv Ón subordinea Guvernului, f„r„ acordul Parlamentului.

V„ mul ˛ umesc.

Stimate colege ∫i stima ˛ i colegi, trecem la urm„torul punct.

Da ˛ i-mi voie s„ v„ aduc la cuno∫tin ˛ „ faptul c„, la secretarul general al Senatului, s-au depus o serie de proiecte de lege, unde, Ón conformitate cu prevederile art. 17 alin. (2) ∫i (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func ˛ ionarea Cur ˛ ii Constitu ˛ ionale, pute ˛ i exercita dreptul dumneavoastr„ de a sesiza Curtea Constitu ˛ ional„. Este vorba despre:

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 71/12.VI.2003 — Legea pentru modificarea ∫i completarea Legii Ónv„ ˛ „m‚ntului nr.84/1995;

— Legea pentru respingerea Ordonan ˛ ei Guvernului nr. 65/2002 privind Statutul personalului de cercetare-dezvoltare;

— Legea pentru declararea ca municipiu a ora∫ului Moreni, jude ˛ ul D‚mbovi ˛ a.

Punctul urm„tor, constituirea unor comisii de mediere la urm„toarele proiecte de lege:

— Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan ˛ ei de urgen ˛ „ nr. 10/2003 pentru prelungirea termenului de depunere a actelor doveditoare prev„zute de art. 22 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate Ón mod abuziv Ón perioada 6 martie 1945 — 22 decembrie 1989.

Grupul parlamentar social-democrat ∫i umanist — 3 propuneri.

Domnule pre∫edinte, v„ propunem pe domnii senatori: Antonie Iorgovan, Octavian Opri∫ ∫i Ion Predescu.

Mul ˛ umesc.

Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare — dou„ propuneri.

Domnii senatori Aron Bela∫cu ∫i Dumitru Petru Pop.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat — o propunere.

Domnul senator Petre Roman.

Grupul parlamentar al Partidului Na ˛ ional Liberal — o propunere.

Domnul senator Nicolae-Vlad Popa.

Mul ˛ umesc.

Sunt obiec ˛ ii? V„ rog s„ vota ˛ i constituirea acestei comisii de mediere.

S-a aprobat comisia, cu 85 de voturi pentru, 5 voturi Ómpotriv„ ∫i o ab ˛ inere.

— Proiectul de Lege privind Statutul personalului de cercetare-dezvoltare.

Grupul parlamentar social-democrat ∫i umanist — 3 propuneri.

Propunem pe domnii senatori: Cornel Filipescu, Ioan Nicolaescu ∫i Gheorghe Hoha.

Mul ˛ umesc.

Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare — dou„ propuneri.

Domnul senator Gheorghe Bunduc ∫i doamna senator Angela Mihaela B„lan.

Grupul parlamentar al Partidului Na ˛ ional Liberal — o propunere.

Domnul senator P„unu-Ion Otiman.

Grupul parlamentar al U.D.M.R. — o propunere.

Grupul parlamentar al U.D.M.R. Ól propune pe domnul senator Sógor Csaba.

Dac„ sunt observa ˛ ii Ón ceea ce prive∫te constituirea acestei comisii? Nu sunt. V„ rog s„ vota ˛ i.

Comisia de mediere a fost aprobat„ cu 91 de voturi pentru, 4 voturi Ómpotriv„ ∫i o ab ˛ inere.

— Proiectul Legii pomiculturii.

Grupul parlamentar social-democrat ∫i umanist — 3 propuneri.

Propunem pe domnii senatori Vasile Mocanu, Viorel Matei ∫i doamna senator Elena Sporea.

Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare — dou„ propuneri.

Domnii senatori Dumitru Codreanu ∫i Nicolae P„tru.

Grupul parlamentar Democrat — o propunere.

Domnul senator Aurel Pan„.

Grupul parlamentar al U.D.M.R. — o propunere.

Domnul senator Pete Istvan.

Dac„ sunt observa ˛ ii? Nu. V„ rog s„ vota ˛ i ∫i aceast„ comisie de mediere.

A fost aprobat„ cu 88 de voturi pentru, 6 voturi Ómpotriv„ ∫i o ab ˛ inere.

— Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan ˛ ei nr. 69/2002 privind regimul juridic al c„r ˛ ii electronice de identitate.

Grupul parlamentar social-democrat ∫i umanist — 3 propuneri.

18 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 71/12.VI.2003

Propunem pe domnii senatori Florin Hri ˛ cu, Niculae Sin ∫i Dionisie Bucur.

Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare — dou„ propuneri.

Domnii senatori Ionel Alexandru ∫i Gheorghe Zl„vog.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat — o propunere.

Domnul senator Petre Roman.

Grupul parlamentar al Partidului Na ˛ ional Liberal — o propunere.

Doamna senator Norica Nicolai.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Sunt obiec ˛ ii? V„ rog s„ vota ˛ i constituirea comisiei de mediere.

A fost aprobat„ cu 89 de voturi pentru, dou„ voturi Ómpotriv„, 7 ab ˛ ineri.

Urm„torul punct pe ordinea de zi — raportul comisiei de mediere pentru solu ˛ ionarea textelor Ón divergen ˛ „ la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan ˛ ei de urgen ˛ „ a Guvernului nr. 176/2002 pentru stabilirea unor m„suri privind strategia de dezvoltare socioeconomic„ a Bazinului carbonifer al V„ii Jiului.

Stimate colege ∫i stima ˛ i colegi, v„ rog s„ urm„ri ˛ i textul din anexa la raport.

La nr. 1, cu referire la articolul unic, ∫i nr. 2, comisia de mediere Ón unanimitate ne propune textul Camerei Deputa ˛ ilor. Dac„ ave ˛ i obiec ˛ ii? Nu. V„ rog s„ vota ˛ i. A fost aprobat cu 99 de voturi pentru, 4 voturi Ómpotriv„ ∫i 4 ab ˛ ineri.

Raportul comisiei de mediere pentru solu ˛ ionarea textelor Ón divergen ˛ „ la proiectul de Lege privind preg„tirea economiei na ˛ ionale ∫i a teritoriului pentru ap„rare.

Sunt aici colegi, Ói v„d Ón sal„, care au f„cut parte din comisia de mediere.

La nr. 1, cu referire la art. 5 — text Senat, nu e necesar s„ supunem aprob„rii.

La nr. 2, cu referire la art. 7 — text Camera Deputa ˛ ilor. Dac„ sunt observa ˛ ii? Nu sunt. V„ rog s„ vota ˛ i. Deci, Ón unanimitate avem propunerea comisiei de mediere.

- S-a aprobat cu 93 de voturi pentru, 5 voturi Ómpotriv„,

- 5 ab ˛ ineri.

Art. 11 alin. 3, text Senat.

La numerele 4 ∫i 5, comisia de mediere ne propune, cu votul Ón unanimitate, textul Camerei Deputa ˛ ilor. Face referire la art. 13 ∫i 14. Dac„ sunt observa ˛ ii? Nu sunt. V„ rog s„ vota ˛ i.

- S-a aprobat cu 92 de voturi pentru, 5 voturi Ómpotriv„

- ∫i 7 ab ˛ ineri.

La nr. 6 — text Senat.

Stimate colege ∫i stima ˛ i colegi, la numerele 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, Ón toate situa ˛ iile, comisia ne propune, Ón unanimitate, varianta din propunerea Camerei Deputa ˛ ilor.

Dac„ exist„ vreo observa ˛ ie la vreunul dintre aceste texte? Nu sunt observa ˛ ii, v„ rog s„ vota ˛ i.

Num„rul curent 2, cu referire la art. 13, comisia ne propune un text comun. Sunt observa ˛ ii? Nu sunt. V„ rog s„ vota ˛ i.

- Cu 89 de voturi pentru, 11 voturi Ómpotriv„ ∫i

- 4 ab ˛ ineri, s-a adoptat.

- La num„rul curent 3, text Camera Deputa ˛ ilor, sunt

- obiec ˛ ii? Nu sunt. V„ rog s„ vota ˛ i.

- Cu 88 de voturi pentru, 9 voturi Ómpotriv„ ∫i

- 7 ab ˛ ineri, s-a adoptat.

- La num„rul curent 4, cu referire la art. 16 alin. 1, text

- comun propus Ón unanimitate de comisie.

La alin. 2 de la art. 16, text Ón varianta Camerei

- Deputa ˛ ilor. Sunt observa ˛ ii? Nu sunt. V„ rog s„ vota ˛ i. Cu 93 de voturi pentru, 8 voturi Ómpotriv„ ∫i

- 8 ab ˛ ineri.

La numerele curente 5, 6, 7 comisia de mediere ne propune un text comun. Sunt obiec ˛ ii? Nu sunt. V„ rog s„ vota ˛ i.

Cu 86 de voturi pentru, 11 voturi Ómpotriv„ ∫i

- 6 ab ˛ ineri, s-a adoptat.

La num„rul curent 8, text Senat.

La numerele curente 9 ∫i 10, Ón unanimitate, ni se propune textul Camerei Deputa ˛ ilor. Dac„ sunt observa ˛ ii? Nu sunt. V„ rog s„ vota ˛ i.

- Cu 86 de voturi pentru, 8 voturi Ómpotriv„ ∫i

- 5 ab ˛ ineri, s-a adoptat.

- 10 ab ˛ ineri, s-a adoptat.

Trecem la raportul comisiei de mediere pentru solu ˛ ionarea textelor Ón divergen ˛ „ la proiectul de Lege privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 68/1992 privind alegerea Camerei Deputa ˛ ilor ∫i a Senatului.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 71/12.VI.2003 Lege cu caracter organic.

Stima ˛ i colegi,

La num„rul curent 1, cu referire la art. 23 alin. 3, comisia de mediere, Ón unanimitate, ne propune textul Camerei Deputa ˛ ilor. Dac„ sunt obiec ˛ ii? Nu sunt. V„ rog s„ vota ˛ i.

- Cu 81 de voturi pentru, 13 voturi Ómpotriv„ ∫i

- 9 ab ˛ ineri, s-a adoptat.

La num„rul curent 2 alin. 1 ni se propune un text comun de c„tre Camera Deputa ˛ ilor. Sunt obiec ˛ ii? Nu sunt. V„ rog s„ vota ˛ i.

- Cu 90 de voturi pentru, 10 voturi Ómpotriv„ ∫i

- 5 ab ˛ ineri, s-a adoptat.

La alin. 2, 3, 4 ∫i 5 ni se propune textul Camerei Deputa ˛ ilor. Observa ˛ ii? V„ rog s„ vota ˛ i.

- Cu 89 de voturi pentru, 12 voturi Ómpotriv„ ∫i

- 7 ab ˛ ineri, s-a adoptat.

- La alin. 6 comisia ne propune, Ón unanimitate, un text

- comun. Obiec ˛ ii? Nu sunt. V„ rog s„ vota ˛ i.

- Cu 81 de voturi pentru, 14 voturi Ómpotriv„ ∫i

- 9 ab ˛ ineri, s-a adoptat.

Stima ˛ i colegi,

De la num„rul curent 3, p‚n„ la num„rul curent 7, ultimul, ni se propune, Ón unanimitate, textul Camerei Deputa ˛ ilor. Sunt obiec ˛ ii? Nu sunt. V„ rog s„ vota ˛ i.

Cu 88 de voturi pentru, 8 voturi Ómpotriv„ ∫i 9 ab ˛ ineri, s-a adoptat.

Stima ˛ i colegi,

Œn primul r‚nd, nu a votat toat„ lumea, de la 125...

## **Din sal„:**

Sunt 111! List„!

Repet, dac„ a∫ avea un argument din partea dumneavoastr„, a∫ spune c„ nu este o gre∫eal„. Vre ˛ i s„ ne juc„m de-a votul, ne juc„m de-a votul! Repet, nu a ˛ i avut nici o obiec ˛ ie pe tot parcursul, nu sunt modific„ri de fond, toat„ comisia de mediere, Ón unanimitate, a votat articolele.

V„ rog, dac„ dori ˛ i s„ interveni ˛ i, pofti ˛ i!

Sigur, nu trebuie s„ explic votul, nu o s„ Ól mai relu„m o dat„, el este vot valabil, dar este un vot politic, domnule pre∫edinte, pentru c„, din p„cate, Ón ceea ce prive∫te Autoritatea electoral„ permanent„, Guvernul a ignorat Ón totalitate amendamentele opozi ˛ iei, ∫i noi am cerut ca aceast„ autoritate, principial, s„ fie pus„ sub egida celei de-a treia puteri Ón stat, Ónsemn‚nd a justi ˛ iei, ∫i nu Ón subordinea Parlamentului.

Deci este un vot politic pe care opozi ˛ ia l-a dat con∫tient!

Am re ˛ inut.

Nu este cazul s„ refacem votul, se va reveni cu ea pe parcurs.

Legea a fost respins„ cu 63 de voturi pentru ∫i 48 de voturi Ómpotriv„. Mul ˛ umesc foarte mult.

## **Din sal„:**

List„!

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Rug„mintea, o list„!

Trecem la raportul comisiei de mediere pentru solu ˛ ionarea textelor Ón divergen ˛ „ la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan ˛ ei Guvernului nr. 13/2003 privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea ∫i combaterea efectelor consumului produselor din tutun.

V„ rog, urm„ri ˛ i textul Ón divergen ˛ „.

La num„rul curent 1, cu referire la art. 2, ni se propune text Camera Deputa ˛ ilor. Dac„ sunt obiec ˛ ii? V„ rog s„ vota ˛ i.

Cu 91 de voturi pentru, 5 voturi Ómpotriv„ ∫i

- 3 ab ˛ ineri, s-a adoptat.

La num„rul curent 2, text Senat.

La num„rul curent 3, cu referire la punctul 20 de la art. I, ni se propune la alin. 3[2] un text comun. Dac„ sunt observa ˛ ii? Nu sunt. V„ rog s„ vota ˛ i.

Cu 90 de voturi pentru, 7 voturi Ómpotriv„ ∫i

- 5 ab ˛ ineri, s-a adoptat.

La num„rul curent 4, text Senat.

La num„rul curent 5, text Senat.

Trecem la proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului op ˛ ional la Conven ˛ ia asupra elimin„rii tuturor formelor de discriminare fa ˛ „ de femei, adoptat la New York la 6 octombrie 1999.

Comisia pentru drepturile omului ∫i minorit„ ˛ i, v„ rog. Din partea Guvernului dau cuv‚ntul domnului secretar de stat Petre Ciotlos. **Domnul Petre Ciotlo∫** _— secretar de stat Ón Ministerul Muncii ∫i Solidarit„ ˛ ii Sociale_ **:**

Mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Prezentul proiect de lege a fost elaborat Ón vederea Óndeplinirii obliga ˛ iilor asumate prin Programul de guvernare, pentru anii 2001-2004, Ón ceea ce prive∫te politica social„ ∫i ocuparea for ˛ ei de munc„ ∫i Ón conformitate cu programul legislativ al Guvernului Rom‚niei.

Conven ˛ ia cu privire la eliminarea tuturor formelor de discriminare fa ˛ „ de femei este unul dintre documentele Organiza ˛ iei Na ˛ iunilor Unite, cu relevan ˛ „ Ón domeniul respect„rii drepturilor fundamentale ale omului ∫i interzicerii discrimin„rii pe criteriul de sex, pe care Rom‚nia l-a semnat ∫i ratificat.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 71/12.VI.2003 Acest document prevede, Ón principal, recunoa∫terea de c„tre statele-p„r ˛ i a competen ˛ ei Comitetului privind eliminarea tuturor formelor de discriminare fa ˛ „ de femei, de a primi, analiza ∫i formula recomand„ri statelor-p„r ˛ i, pe baza unor comunic„ri considerate acceptabile, transmise de persoane sau grupuri de persoane care se consider„ victime ale Ónc„lc„rii drepturilor statuate Ón Conven ˛ ia cu privire la eliminarea tuturor formelor de discriminare.

Fa ˛ „ de cele prezentate mai sus, sus ˛ inem adoptarea acestui proiect de lege Ón forma prezentat„ Ón raportul Comisiei pentru drepturile omului ∫i minorit„ ˛ i a Senatului.

Mul ˛ umesc, dau cuv‚ntul ...

Comisia pentru drepturile omului ∫i minorit„ ˛ i a fost sesizat„ pentru dezbaterea ∫i avizarea...

V„ rog s„ a∫tepta ˛ i! V„ rog s„ a∫tepta ˛ i, am spus, c‚nd v„ dau cuv‚ntul, atunci vorbi ˛ i.

Deci, pentru a prezenta raportul Comisiei pentru drepturile omului ∫i minorit„ ˛ i, are cuv‚ntul domnul pre∫edinte Mircea Teodor Iustian.

Comisia pentru drepturile omului ∫i minorit„ ˛ i a fost sesizat„ pentru dezbaterea ∫i avizarea proiectului de Lege pentru ratificarea Protocolului op ˛ ional la Conven ˛ ia asupra elimin„rii tuturor formelor de discriminare fa ˛ „ de femei, adoptat la New York la 6 octombrie 1999.

Comisia, Óntrunit„ Ón ∫edin ˛ a din data de 28 mai 2003, Ón urma dezbaterii, a avizat favorabil proiectul de lege, Ón unanimitate de voturi, f„r„ amendamente.

Proiectul a fost dezb„tut ∫i a primit aviz favorabil, f„r„ amendamente, de la Comisia pentru politic„ extern„.

Legea de ratificare face parte din categoria legilor ordinare.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

V„ mul ˛ umesc foarte mult.

Dezbateri generale, lu„ri de cuv‚nt, dac„ sunt? Œn ˛ eleg c„ nu sunt. Atunci permite ˛ i-mi, Ón conformitate cu prevederile regulamentului, s„

V„ mul ˛ umesc.

Trecem la urm„torul punct, propunerea legislativ„ privind protec ˛ ia minorilor ∫i a tinerilor afla ˛ i Ón dificultate.

V„ rog, din partea comisiei, ini ˛ iator?!

Lua ˛ i loc, domnule C‚rciumaru.

Din partea Comisiei pentru munc„ ∫i protec ˛ ie social„? V„ rog s„ lua ˛ i loc.

Cine sus ˛ ine, din partea ini ˛ iatorilor? V„ rog.

Cu permisiunea dumneavoastr„, am s„ sus ˛ in eu, domnule pre∫edinte. V„ mul ˛ umesc.

Un loc important Ón problemele actuale cu care se confrunt„ societatea rom‚neasc„ Ól ocup„ ∫i problema copiilor ∫i tinerilor afla ˛ i Ón dificultate.

A revenit Ón actualitate problema copiilor care cresc departe de p„rin ˛ i, a celor care vagabondeaz„ pe str„zi ori Ó∫i reg„sesc refugiu prin canale, precum ∫i a celor ce se afl„ Ón institu ˛ iile de ocrotire.

™ti ˛ i foarte bine, nu de pu ˛ ine ori, au fost difuzate, pe diverse canale de televiziune, prin intermediul televiziunilor str„ine, filme despre drama copiilor rom‚ni abandona ˛ i, despre mizeria cu care ace∫ti copii se confrunt„ Ón c„mine, despre mizeria Ón care ace∫ti copii tr„iesc, pe str„zi, Ón canale, unde, de multe ori, chiar au ars de vii, unii au fost uci∫i, viola ˛ i ori maltrata ˛ i.

Au fost luate, Ón termeni oficial, diferite m„suri pentru Ómbun„t„ ˛ irea vie ˛ ii acestora, a copiilor din familiile nevoia∫e ∫i a celor abandona ˛ i. Au fost alocate mari sume de bani prin Programul PHARE, Ón perspectiva Óntoarcerii la p„rin ˛ i a copiilor din institu ˛ iile de ocrotire, acestea urm‚nd a fi Ónchise. Un alt program al sistemului de protec ˛ ie ar fi cel care prive∫te serviciile alternative prin ajutoare, pentru ca familiile s„-∫i poat„ cre∫te copiii acas„. Dincolo de toate aceste programe, calcule estimative, m„suri alternative, asisten ˛ i maternali, s-a vorbit ∫i despre m„suri legislative, copiii proteja ˛ i Ón familii, de recuperare ∫i reinser ˛ ie. Totu∫i, prin m„surile ∫i eforturile financiare apreciabile, nu s-a putut rezolva fondul problemei, Ón sensul asigur„rii acestor copii a unui climat favorabil dezvolt„rii lor ulterioare, din punct de vedere educa ˛ ional, unde ∫coala trebuie s„ ocupe un loc important Ón vederea preg„tirii lor profesionale, dar mai ales a preg„tirii lor pentru via ˛ „.

Prin aceast„ lege, Ón general, noi, ini ˛ iatorii, ne-am propus s„ venim Ón sprijinul minorilor ∫i a tinerilor afla ˛ i Ón dificultate, care reprezint„ Ón sensul acestei legi acel segment institu ˛ ionalizat, care p‚n„ la v‚rsta de 18 ani nu au putut fi da ˛ i Ón plasament familial, Óncredin ˛ a ˛ i sau adopta ˛ i, iar Ón mod special venim cu un program de m„suri Ón sprijinul tinerilor ce au Ómplinit v‚rsta de 18 ani ∫i care se afl„ Ón aceste centre de ocrotire. Este bine ∫tiut c„ tinerii, o dat„ cu Ómplinirea v‚rstei de 18 ani, nu mai beneficiaz„, conform vechii legisla ˛ ii, de acest ad„post. Pentru ace∫ti tineri co∫marul abia Óncepe. Ei sunt nevoi ˛ i s„ p„r„seasc„ centrul de ocrotire. Sunt lipsi ˛ i de ad„post, de bani, ei sunt cele mai vulnerabile victime ale str„zii. De aici p‚n„ la dec„derea moral„ nu mai este de c‚t un pas. Prin aceast„ lege venim Ón sprijinul acestor tineri, Óntruc‚t am prev„zut o serie de m„suri care se reg„sesc ∫i Ón legisla ˛ ia european„, astfel Ónc‚t tinerii pot s„ locuiasc„ Ón centrele de ocrotire p‚n„ c‚nd se reintegreaz„ social, din punct de vedere al locului de munc„ sau al locuin ˛ elor, p‚n„ la Ómplinirea v‚rstei de 25 de ani. Cum spuneam, Ón majoritatea ˛ „rilor europene exist„ aceast„ m„sur„ de protec ˛ ie, de aceea noi am prev„zut, pe l‚ng„ sprijinul acordat acestor tineri afla ˛ i Ón dificultate, ∫i prevenirea vagabondajului ∫i a abandonului ∫colar care, din p„cate, Ón acest moment, nu pare s„ beneficieze de nici un program.

## V„ mul ˛ umesc foarte mult.

Cine prezint„ din partea celor dou„ Comisii: munc„ ∫i protec ˛ ie social„ ∫i s„n„tate, ecologie, tineret ∫i sport? Domnul senator C‚rciumaru, v„ rog.

Œn Raportul comun al celor dou„ comisii, propunerea legislativ„ are ca obiect de reglementare protec ˛ ia minorilor ∫i a tinerilor afla ˛ i Ón dificultate, ini ˛ iatorii consider‚nd ambigu„ actuala legisla ˛ ie Ón acest domeniu, Ón ceea ce prive∫te stabilirea resurselor financiare ∫i asigurarea condi ˛ iilor necesare. Men ˛ ion„m c„ propunerea legislativ„ are aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ ∫i al Comisiei pentru buget, finan ˛ e ∫i b„nci, aviz negativ de la Comisia pentru drepturile omului ∫i minorit„ ˛ i, iar Guvernul a formulat un punct de vedere care nu sus ˛ ine aceast„ ini ˛ iativ„. Œntrunite Ón ∫edin ˛ a din 8.04.2003, cele dou„ comisii, Ón prezen ˛ a ini ˛ iatorilor, au examinat propunerea legislativ„, a∫a cum a fost ea reformulat„, precum ∫i amendamentele propuse. Supus„ la vot, propunerea legislativ„ a Óntrunit 10 voturi pentru, dou„ Ómpotriv„ ∫i dou„ ab ˛ ineri. Œn aceste condi ˛ ii, cele dou„ comisii au decis elaborarea unui raport favorabil, cu amendamente cuprinse Ón anexa nr. 1. Prin specificul materiei reglementate, propunerea legislativ„ face parte din categoria legilor organice.

Da, v„ mul ˛ umesc.

Dezbateri generale?

O s„ dau cuv‚ntul ∫i Guvernului. S„ n-ave ˛ i emo ˛ ii, c„ v„ dau cuv‚ntul.

V„ rog, doamna senator ™elaru Rodica.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima ˛ i colegi,

Da ˛ i-mi voie s„ men ˛ ionez faptul c„, Ón domeniul protec ˛ iei copilului aflat Ón dificultate, tendin ˛ a care se manifest„ pe plan interna ˛ ional este aceea de Ónlocuire a m„surilor de protec ˛ ie a copiilor const‚nd Ón institu ˛ ionalizarea acestora cu alternative de tip familial. A∫ vrea s„ remarc„m c„ Ón cuprinsul propunerii legislative prezentate nu se reg„sesc prevederi referitoare la aceste forme alternative de servicii ∫i de institu ˛ ii de tip familial.

V„ mul ˛ umesc.

Da, v„ rog, dac„ mai sunt lu„ri de cuv‚nt? Domnul senator Radu Alexandru Feldman.

V„ mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte, Stima ˛ i colegi,

Stima ˛ i ini ˛ iatori ai acestui proiect legislativ,

Œncep prin a spune c„-l consider de o maxim„ importan ˛ „. Problema copiilor institu ˛ ionaliza ˛ i a fost una dintre cele mai dureroase ∫i, nu sunt Ón m„sur„ s„ apreciez pe drept sau pe nedrept, dintre cele mai mediatizate interna ˛ ional Ón defavoarea Rom‚niei. Mi se pare c„ este o ini ˛ iativ„ legislativ„ care trebuie sus ˛ inut„ ∫i, indiferent de modele, de practici pe care le putem invoca din activitatea interna ˛ ional„, din practicile interna ˛ ionale, a g„si un r„spuns c‚t mai convenabil ∫i c‚t mai eficient Ón Rom‚nia mi se pare c„ este un demers care trebuie sus ˛ inut. Dincolo de aceste aprecieri de ordin general, sunt c‚teva aspecte care creeaz„ o anumit„ dificultate de a fi al„turi de ini ˛ iatori, ∫i v„ Óntreb, domnule pre∫edinte, dac„ considera ˛ i oportun a le discuta acum sau dup„ ce ascult„m punctul de vedere ∫i al Guvernului.

La dezbateri generale, c‚nd vom intra pe amendamente, putem discuta.

Nu, nu este vorba de amendamente. Este vorba de lucruri perfectibile, pe care a∫ vrea s„ le propun ini ˛ iatorilor ∫i, func ˛ ie de pozi ˛ ia...

Atunci le trimitem la comisie. Atunci grupul poate s„ solicite retrimiterea la comisie.

A∫ cere retrimiterea la comisie pentru c„, repet, este un proiect de lege extrem de important, ∫i interven ˛ ii pentru o deplin„ armonizare a proiectului de lege nu ar da dec‚t c‚∫tig de cauz„.

V„ mul ˛ umesc foarte mult. Domnul senator Puskás.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 71/12.VI.2003

## Domnule pre∫edinte, Distin∫i colegi,

Ini ˛ iativa legislativ„, Óntr-adev„r, este foarte important„, pentru c„ din experien ˛ a mea de 12 ani, fiind pre∫edinte al Serviciului maltez, lucrez cu asemenea probleme. Chiar am Ónfiin ˛ at o cas„, Ón condi ˛ ii familiale, a∫a cum a spus colega noastr„, pentru cei care ies din orfelinat, cunosc situa ˛ ia copiilor, tinerilor care la 18 ani sunt da ˛ i afar„. Trebuie s„ v„ spun c„, s„pt„m‚nal, serviciul nostru ofer„ o mas„ cald„ s‚mb„ta, pentru ace∫ti tineri. Numai Ón Sf‚ntu Gheorghe sunt iarna Ón jur de 30-40 de tineri, la Bra∫ov, peste 100, Ón ambele locuri le oferim aceast„ mas„ cald„. Vara sunt mai pu ˛ ini ∫i nu au unde s„ se ad„posteasc„. Problema, a∫a cum a spus domnul senator Radu Feldman, trebuie Ómbun„t„ ˛ it„, pentru c„ exist„ o serie de factori care influen ˛ eaz„ modul Ón care aceast„ problem„ poate fi rezolvat„. Dup„ mine, chiar men ˛ inerea acestor tineri Ón casele de copii nu ar fi cea mai bun„ rezolvare, pentru c„ ∫i a∫a sunt aglomerate ∫i vin al ˛ ii ∫i al ˛ ii, dar ideea de a rediscuta Ón comisie ∫i de a g„si o rezolvare o sus ˛ inem, ∫i-i felicit„m pe ini ˛ iatori c„ s-au g‚ndit la o asemenea problem„. Din p„cate, n-am luat cuno∫tin ˛ „ mai Ónainte de aceast„ problem„, dar cred c„ vom putea contribui s„ scoatem o lege bun„ pentru ace∫ti tineri, pentru cei care sunt, Óntr-adev„r, l„sa ˛ i la voia soartei dup„ 18 ani.

V„ mul ˛ umesc.

Mul ˛ umesc. Dac„ mai sunt lu„ri de cuv‚nt? Domnul senator Iuliu P„curariu.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat consider„ c„ legea este bine venit„. Sigur, ar fi interesant de aflat dac„ m„surile alternative au dat rezultate, la ce nivel de v‚rst„ ∫i care a fost categoria de copii care a beneficiat de ele? Acuma, legea st„ cam de un an de zile la comisie, deci, dac„ putem s„ evit„m retrimiterea la comisie, ar fi cazul s-o facem.

V„ mul ˛ umesc.

V„ rog. Mai sunt lu„ri de cuv‚nt? S„ d„m cuv‚ntul ∫i reprezentantului Guvernului, domnului secretar Petre Ciotlo∫.

V„ ascult„m, domnule secretar de stat.

## **Domnul Petre Ciotlo∫:**

## Mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Propunerea legislativ„ are ca obiect de reglementare asigurarea protec ˛ iei minorilor ∫i a tinerilor afla ˛ i Ón dificultate. Potrivit ini ˛ iatorilor, actualele prevederi legislative n-ar corespunde cerin ˛ elor unor dezvolt„ri continue ∫i armonioase a copiilor afla ˛ i Ón dificultate, iar constituirea unui edificiu juridic eficient Ón jurul copilului, Ón general, ∫i a

celui aflat Ón dificultate, Ón special, nu poate dec‚t s„ constituie un spa ˛ iu important Ón integrarea Rom‚niei Ón cadrul institu ˛ iilor europene ∫i euroatlantice. Œn acest context, Óns„, trebuie men ˛ ionat c„, Ón prezent, cadrul legal privind protec ˛ ia copiilor afla ˛ i Ón dificultate este reglementat prin Ordonan ˛ a de urgen ˛ „ a Guvernului nr. 26/1997 privind protec ˛ ia copilului aflat Ón dificultate, care a fost republicat„. Prin acest act normativ s-au instituit forme de protec ˛ ie social„ Ón institu ˛ ii sau familii substitutive, respectiv Óncredin ˛ area sau plasamentul familial. De la bugetul de stat se acord„ o aloca ˛ ie lunar„ de Óntre ˛ inere pentru fiecare copil Óncredin ˛ at sau dat Ón plasament. M„suri de sprijinire a tinerilor afla ˛ i Ón dificultate se reg„sesc ∫i Ón alte reglement„ri legale Ón vigoare, ca de exemplu: Legea nr. 116/2000 privind prevenirea ∫i combaterea marginaliz„rii sociale, Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigur„rilor pentru ∫omaj ∫i stimularea ocup„rii for ˛ ei de munc„, Legea nr. 705/2001 privind sistemul na ˛ ional de asisten ˛ „ social„, Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, Ordonan ˛ a de urgen ˛ „ a Guvernului nr. 12/2001 privind Ónfiin ˛ area Autorit„ ˛ ii Na ˛ ionale pentru Protec ˛ ia Copilului ∫i Adop ˛ ie, aprobat„ prin Legea nr. 252/2001, Hot„r‚rea Guvernului nr. 539/2001 pentru aprobarea strategiei guvernamentale Ón domeniul protec ˛ iei copilului aflat Ón dificultate, Ón perioada 2001-2004 ∫i a Planului opera ˛ ional pentru implementarea strategiei guvernamentale Ón domeniul protec ˛ iei copilului aflat Ón dificultate, pe perioada 2001-2004. Multe dintre m„surile preconizate Ón aceast„ propunere legislativ„ sunt deja reglementate Ón actele normative enumerate mai sus. Plec‚nd de la necesitatea reform„rii sistemului de protec ˛ ie a copilului ∫i armoniz„rii legisla ˛ iei interne Ón materie cu prevederile acquis-ului comunitar ∫i cu celelalte norme interna ˛ inale, Guvernul va ini ˛ ia 4 proiecte de acte normative Ón domeniul protec ˛ iei copilului, Óntre acestea figur‚nd ∫i Legea copilului, care se afl„ Ón curs de definitivare ∫i care va reglementa Ón mod coerent ∫i unitar Óntreaga problematic„ privind protec ˛ ia ∫i promovarea interesului superior al copilului. De asemenea, Ministerul Tineretului ∫i Sportului a elaborat un proiect de Lege a tineretului, care va reglementa cadrul necesar asigur„rii de condi ˛ ii sociale, economice ∫i culturale pentru afirmarea ∫i Ómplinirea tinerei genera ˛ ii. Acela∫i minister, Ómpreun„ cu Autoritatea Na ˛ ional„ pentru Protec ˛ ia Copilului ∫i Adop ˛ ie, Departamentul de Politici Sociale ∫i Ministerul Muncii ∫i Solidarit„ ˛ ii Sociale vor coordona elaborarea unei strategii na ˛ ionale Ón acest domeniu. Tehnic vorbind, Ón vederea determin„rii precise a sferei persoanelor care intr„ sub inciden ˛ a propunerii legislative era necesar„ o definire mult mai riguroas„ a conceptului de minori ∫i tineri afla ˛ i Ón dificultate, defini ˛ iile propuse la art. 1 nefiind corelate cu prevederile art. 20 din Conven ˛ ia cu privire la drepturile copilului, ratificat„ de Rom‚nia prin Legea nr. 18/1990, republicat„. Œn ceea ce prive∫te capitolul II din propunerea legislativ„, care reglementeaz„ atribu ˛ iile Autorit„ ˛ ii Na ˛ ionale pentru Protec ˛ ia Copilului ∫i Adop ˛ ie, acestea sunt prev„zute Ón mod detaliat Ón Hot„r‚rea Guvernului nr. 216/2001 privind organizarea ∫i func ˛ ionarea Autorit„ ˛ ii Na ˛ ionale pentru Protec ˛ ia Copilului ∫i Adop ˛ ie. De asemenea, proiectul prevede

Prevederile referitoare la educa ˛ ie sunt foarte generale.

Œn context...

Pute ˛ i sintetiza, domnule secretar de stat?

## **Domnul Petre Ciotlo∫:**

Am terminat.

V„ rog frumos.

## **Domnul Petre Ciotlo∫:**

Œn context, preciz„m c„ Ón Legea Ónv„ ˛ „m‚ntului, precum ∫i Ón actele normative emise Ón baza acesteia, exist„ dispozi ˛ ii privitoare la educa ˛ ie, care se refer„ la to ˛ i copiii.

Av‚nd Ón vedere considerentele prezentate, nu sus ˛ inem adoptarea acestei ini ˛ iative legislative.

## **Domnul Dumitru Codreanu**

**:**

Pu∫c„riile sunt pline de copii.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Din partea Autorit„ ˛ ii Na ˛ ionale pentru Protec ˛ ia Copilului, ave ˛ i cuv‚ntul. V„ rog, foarte pe scurt.

## **Doamna Vali Sonia Botezatu** _— subsecretar de stat_

_la Autoritatea Na ˛ ional„ pentru Protec ˛ ia Copilului_ **:**

Œn primul r‚nd, proiectul de lege nu este Ón spiritul Conven ˛ iei ONU, ratificat„ de Rom‚nia, ∫i a strategiei guvernamentale Ón domeniul protec ˛ iei copilului aflat Ón dificultate, pentru perioada 2001—2004, acte normative care se axeaz„ cu prec„dere pe prevenirea institu ˛ ionaliz„rii ∫i pe dezinstitu ˛ ionalizare, concomitent cu crearea de servicii alternative.

Œn al doilea r‚nd, acest proiect de lege nu are Ón vedere ceea ce s-a realizat p‚n„ Ón acest moment, m„ refer la descentralizarea sistemului de protec ˛ ie a copilului. Deci Ón momentul de fa ˛ „, sistemul de protec ˛ ie a copilului aflat Ón dificultate este descentralizat.

Œn al treilea r‚nd, nu are Ón vedere proiectele de lege care sunt deja elaborate, care au fost agreate de Comisia European„ ∫i, dealtfel, de to ˛ i partenerii no∫tri interna ˛ ionali ∫i care, Ón cel mai scurt timp, vor fi Ónaintate Parlamentului spre aprobare.

Pentru toate aceste considerente, noi nu sus ˛ inem aceast„ ini ˛ iativ„ legislativ„.

## **Domnul Dumitru Badea**

**:**

Domnule pre∫edinte, pot, ca ini ˛ iator, s„ iau cuv‚ntul?

## **Domnul Dumitru Petru Pop**

**:**

L„sa ˛ i-i Ón strad„. L„sa ˛ i Ón strad„ copiii ∫i vor muri de foame. Cine este d‚nsa, c„ nu ∫tim cum o cheam„?

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Deci am Óncheiat dezbaterile generale. Numai o secund„. Œnainte de a continua... Repet. Am dat cuv‚ntul la dezbateri generale la toat„ lumea care a dorit s„ ia cuv‚ntul. Deci nu am mers chiar pe un lider de grup, cum prevede regulamentul.

## **Domnul Dumitru Badea**

**:**

Domnule pre∫edinte...

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

S-a f„cut o propunere, trebuia de atunci s„ sistez discu ˛ iile, s„ se retrimit„ la comisii pentru a se analiza, pentru a se veni cu noi amendamente, a∫a cum s-a f„cut din partea Grupului parlamentar al Partidului Na ˛ ional Liberal. Sunt ∫i o serie de argumente pe care le-a adus Guvernul pentru a ne pune de acord cu ceea ce am semnat ∫i am ratificat; este vorba de Conven ˛ ia privind drepturile copilului.

Œn al treilea r‚nd, trebuie mers pe formula pe care o cunoa∫te ˛ i, inclusiv cu influen ˛ ele financiare, deci argumente pentru rediscutare. Deci v„ propun retrimiterea la comisie pentru toate aceste argumente.

Rog ca reprezentan ˛ ii Guvernului s„ fie prezen ˛ i la comisii ∫i toate problemele astea s„ le pun„ acolo pentru analiz„.

V„ rog s„ vota ˛ i.

Cu 97 de voturi pentru, 7 Ómpotriv„ ∫i o ab ˛ inere, s-a aprobat retrimiterea la comisii.

Ne oprim aici, stima ˛ i colegi. Trecem la Óntreb„ri ∫i interpel„ri.

## **Domnul Dumitru Petru Pop**

**:**

Merge ˛ i Ón gar„ ∫i vede ˛ i cum mor copiii de foame!

Dar cine este d‚nsa?

## **Din sal„:**

Nu e corect...

Stima ˛ i colegi, v„ rog foarte mult. Putem Óncepe. S„ intr„m pe partea de r„spuns la Óntreb„ri.

Ministerul S„n„t„ ˛ ii ∫i Familiei. Cine este? Nu este prezent, da?

Ministerul Administra ˛ iei Publice. Nu este prezent, da? Domnule secretar de stat, v„ rog s„ nota ˛ i ∫i s„ le

transmite ˛ i c„ nu ne juc„m de-a Óntreb„rile ∫i interpel„rile. Ministerul de Interne solicit„ am‚nare. Ministerul Lucr„rilor Publice.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 71/12.VI.2003 Domnul secretar de stat Traian Panait, da? Pofti ˛ i, lua ˛ i loc. Suntem la cele 3. Ministerul de Interne solicit„ am‚nare legat de Poli ˛ ia de Frontier„ a Rom‚niei, îMasa T„cerii“ ∫i îMoldosid“.

V„ rog, domnule senator.

Ministerul de Interne mi-a trimis un r„spuns — nu ∫tiu de ce mai cere am‚narea —, pe care Ól am aici. Este sigur c„ subordona ˛ ii domnului Ioan Rus l-au dezinformat Ón mod grosolan.

Se d„ vina pe ∫ofer — vezi, Doamne! — c„ nu a ∫tiut unde s„ opreasc„, c„ a stat 4 minute, c„... absolut tot ce scrie aici este o minciun„ ∫i v-a∫ ruga s„-i transmite ˛ i domnului ministru de interne s„ cear„ o informare corect„, fiindc„ Ói aduc declara ˛ iile a 40 de oameni din autocar. S„ cear„ s„ se vin„ cu o informare corect„ asupra faptelor care au avut loc la punctul de trecere a frontierei Vama Bor∫ Ón seara zilei de Pa∫te. Prima zi de Pa∫te.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Eu refuz s„ cred c„ ministrul de interne v-a dat o declara ˛ ie Ón acest sens. V„ rog s„ lua ˛ i loc. Domnule senator, pu ˛ in„ disciplin„.

## **Domnul Iuliu P„curariu**

**:**

V„ ar„t r„spunsul.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Lua ˛ i loc. Voi discuta cu Domnia-sa.

## **Domnul Iuliu P„curariu**

**:**

Uita ˛ i aici. Eu v„ ar„t r„spunsul. Dac„ este fals, eu...

Iar ceea ce scrie aici...

Nu orice afirma ˛ ie Ónseamn„ c„ este fals„.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Dumneavoastr„ ave ˛ i dreptul s„ pune ˛ i o nou„ Óntrebare sau interpelare, Ón care s„ aduce ˛ i argumente. Pute ˛ i s„ o face ˛ i. V„ rog s„ r„m‚ne ˛ i aici, ∫i c‚nd vom trece la partea a doua, unde se vor pune Óntreb„ri ∫i interpel„ri, v„ ve ˛ i referi ˛ i la cazul Ón spe ˛ „ ∫i ve ˛ i solicita prezen ˛ a ministrului de interne pentru a da un r„spuns, dac„ considera ˛ i c„ nu a fost suficient sau incorect.

Domnule secretar de stat Traian Panait, domnul senator Gheorghe Zl„vog a avut o interpelare legat„ de pasarela pietonal„ din ora∫ul Piatra Olt. Corect?

## **Domnul Gheorghe Zl„vog**

**:**

Corect. Acum o am.

Acum vre ˛ i s„ o sus ˛ ine ˛ i?

Da, sigur.

V„ rog, v„ ascult„m.

Domnule ministru, ora∫ul Piatra Olt este cunoscut ca un important nod feroviar, fiind traversat de o re ˛ ea de c„i ferate care Ómparte ora∫ul Ón dou„. Œn partea de nord sunt peste 500 de gospod„rii cu o popula ˛ ie de aproximativ 1.550 de locuitori, iar Ón partea de sud se afl„ toate institu ˛ iile statului.

Comunicarea dintre aceste dou„ zone o constituie doar o alee pavat„ cu dale din beton care poate fi trecut„ numai cu piciorul de c„tre locuitori. Din aceste motive exist„ foarte mari probleme Ón asigurarea leg„turilor Óntre satele componente ale ora∫ului, orice deplasare din nord Ón sud necesit‚nd Óntre 2 p‚n„ la 7 kilometri Ón plus, pe c‚mp sau pe drumuri impracticabile.

Œn anii trecu ˛ i a existat o pasarel„ pietonal„, care a fost Ónchis„ abuziv de c„tre sta ˛ ia C.F.R. Piatra Olt ∫i Regionala C.F.R. Craiova, lucru care a condus la crearea unor grave disfunc ˛ ionalit„ ˛ i Ón activitatea locuitorilor, cea mai umilitoare dintre acestea fiind aceea de transportare a sicrielor din nord spre sud, pe bra ˛ e, peste cele 10-12 linii de cale ferat„.

Œn scopul Ómbun„t„ ˛ irii calit„ ˛ ii vie ˛ ii ∫i rezolv„rii nevoilor locuitorilor n„p„stui ˛ i din acest ora∫, v„ solicit„m, domnule ministru, s„ analiza ˛ i situa ˛ ia ∫i s„ dispune ˛ i redeschiderea pasarelei pietonale din ora∫ul Piatra Olt. V„ mul ˛ umesc.

V„ mul ˛ umesc, domnule senator. Domnule secretar de stat, v„ rog, v„ ascult„m.

**Domnul Traian Panait** _— secretar de stat Ón Ministerul Lucr„rilor Publice, Transporturilor ∫i Locuin ˛ ei_ **:**

V„ mul ˛ umesc.

Domnule pre∫edinte, Domnilor senatori,

Referitor la interpelarea dumneavoastr„, adresat„ domnului ministru Miron Tudor Mitrea, ∫i Ónregistrat„ la Senat Ón data de 28 mai 2003, v„ comunic„m urm„toarele:

La ora actual„ este Ón func ˛ iune o pasarel„ pietonal„ peste liniile sta ˛ iei Piatra Olt la km 205 plus 892 care asigur„ accesul pietonilor Ón zon„.

Consider„m c„ interpelarea de fapt se refer„ la reÓnfiin ˛ area unui pasaj la nivel auto cu calea ferat„ Ón zona sta ˛ iei, solicitare venit„ ∫i Ón anii anteriori din partea organelor locale. Aceast„ solicitare nu se poate rezolva favorabil deoarece ar contraveni prevederilor SR 1244-1-96, adic„ vizibilitate redus„, numeroase linii de cale ferat„ care trebuie traversate, solu ˛ ia fiind utilizarea celor dou„ pasaje la nivel existente Ón zon„, ∫i anume: la km 203 plus 200, dotat„ cu semibarier„ automat„ SAB ∫i km 207 plus 169, dotat„ cu indicatoare rutiere.

Totodat„, men ˛ ion„m c„, Ón urma sesiz„rii Prim„riei Ora∫ului Piatra Olt din luna martie 2001, Ón 15 aprilie 2001 s-a Óntrunit la fa ˛ a locului o comisie la care au participat to ˛ i factorii implica ˛ i, inclusiv reprezentan ˛ ii Prim„riei Piatra Olt, care au stabilit c„ Ón zona sta ˛ iei Piatra Olt nu

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 71/12.VI.2003 se poate Ónfiin ˛ a pasajul la nivel solicitat, urm‚nd a se utiliza cele dou„ pasaje la nivel existente, men ˛ ionate mai sus, Prim„riei locale revenindu-i sarcina s„ amenajeze drumul comunal, pentru a se asigura un acces mai bun la trecerea de nivel de la km 203 plus 200.

Cu deosebit„ considera ˛ ie, semneaz„ Miron Tudor Mitrea.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Nu mai exist„ deloc. Bun. Poate v-a ˛ i uitat pe drumuri diferite.

## **Domnul Gheorghe Zl„vog**

**:**

Vorbim de lucruri diferite.

Da.

Domnul senator Zl„vog, v„ rog.

Sunt surprins c„ dumneavoastr„ afirma ˛ i c„ exist„ aceast„ pasarel„ pietonal„, c‚nd ea nu mai func ˛ ioneaz„, a∫a cum bine am spus. Aceste informa ˛ ii le am de la locuitorii ora∫ului. Nu mai func ˛ ioneaz„, fiind desfiin ˛ at„ de foarte mult timp. Despre pasarela aceasta pietonal„ este vorba, nu de pasaj de trecere la nivel sau de altceva. Aceast„ pasarel„ pietonal„ nu func ˛ ioneaz„, nu a∫a cum spune ˛ i dumneavoastr„ c„ func ˛ ioneaz„. Eu nu ∫tiu de unde ave ˛ i dumneavoastr„ aceast„ informa ˛ ie. Eu v„ spun c„ cet„ ˛ enii din ora∫ mi-au semnalat aceast„ chestiune ∫i eu am ridicat-o Ón fa ˛ a dumneavoastr„.

V„ mul ˛ umesc, domnule senator. Domnule secretar de stat?

Domnule senator, Ón zilele Ón care dumneavoastr„ ave ˛ i program Ón teritoriu, dac„ sunte ˛ i de acord, ˛ in‚nd cont c„ acest sector este Ón subordinea mea, vin personal ∫i ne Ónt‚lnim la fa ˛ a locului.

C‚nd dori ˛ i dumneavoastr„.

## **Domnul Traian Panait:**

V„ rog doar s„-mi comunica ˛ i dumneavoastr„.

## **Domnul Gheorghe Zl„vog**

**:**

Da.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Domnule senator Zl„vog, dumneavoastr„ a ˛ i fost acolo sau a ˛ i auzit?

## **Domnul Gheorghe Zl„vog**

**:**

Duminic„.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Deci a ˛ i fost acolo. V„ rog s„ lua ˛ i leg„tura cu domnul secretar de stat ∫i vineri sau s‚mb„t„ v„ revede ˛ i la acea pasarel„, vede ˛ i dac„ func ˛ ioneaz„ sau nu func ˛ ioneaz„. Ea exist„, dar nu mai func ˛ ioneaz„.

## **Domnul Gheorghe Zl„vog**

**:**

Nu mai exist„.

V„ rog, Ministerul Agriculturii... Mul ˛ umesc, domnule secretar de stat.

V„ mul ˛ umesc.

Domnul secretar de stat Valeriu Steriu, da? Lua ˛ i loc, domnule secretar de stat.

Domnul senator Gheorghe Acatrinei. Deci P.R.M. mai are la dispozi ˛ ie 7 minute.

V„ ascult„m, domnule senator.

Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,

Œn ultimii 13 ani de zile Rom‚nia a cunoscut o c„dere catastrofal„ a exporturilor...

V„ rog, mai aproape de microfon. ™ti ˛ i c„ este radiodifuzat„ aceast„ parte a ∫edin ˛ ei... Deci s„ aud„ ∫i cet„ ˛ eanul punctul dumneavoastr„ de vedere.

Œn ultimii 13 ani, Rom‚nia a cunoscut o c„dere catastrofal„ a exporturilor, renun ˛ ‚nd aproape complet la contractele cu parteneri tradi ˛ ionali, Ón timp ce ˛ „rile vecine, foste comuniste, au promovat o politic„ agresiv„ Ón domeniu.

fi ara noastr„ a pierdut importante pie ˛ e de desfacere, cauza fiind o proast„ politic„ Ón domeniul comer ˛ ului exterior. Au sc„zut livr„rile la extern de utilaj petrolier ∫i minier, pentru care Rom‚nia era recunoscut„ Ón lume. Din gr‚narul Europei, ˛ ara noastr„ a ajuns s„ importe masiv produse alimentare. Nu mai livr„m peste grani ˛ „ ma∫ini-unelte, autoturisme, autocamioane, tractoare, exportul rom‚nesc fiind guvernat de haos la ora actual„.

Este adev„rat c„, Ón conformitate cu datele statistice, st„m bine la livr„rile externe de lemn, Óns„ acesta este un export Ón stare brut„, dup„ care este retrimis Ón Rom‚nia sub form„ de mobil„. La textile, exportul Ónseamn„ produc ˛ ie Ón lohn, societ„ ˛ ile rom‚ne∫ti fiind preferate pentru m‚na de lucru ieftin„. De altfel, exportul produselor cu valoare ad„ugat„ mic„ a devenit o practic„ ∫i un mijloc de a crea facilit„ ˛ i ∫i de a men ˛ ine la un nivel sc„zut deficitul comercial.

Œn fapt, ∫i aceasta, ca ∫i multe altele, este un mod de a ne bate joc de avu ˛ ia na ˛ ional„. Œn aceste circumstan ˛ e, ne adres„m primului-ministru Adrian N„stase ∫i solicit„m m„suri urgente de asanare a acestor practici din exportul rom‚nesc, fiind unul dintre sectoarele care ar putea s„ consolideze Ón mod serios produsul intern brut.

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 71/12.VI.2003

V„ mul ˛ umesc.

Deci, Grupul P.R.M. mai are la dispozi ˛ ie 4 minute ∫i jum„tate.

Domnul secretar de stat Valeriu Steriu, v„ ascult„m.

## **Domnul Valeriu Steriu** _— secretar de stat Ón Ministerul Agriculturii, Alimenta ˛ iei ∫i P„durilor_ **:**

La interpelarea dumneavoastr„, Ónregistrat„ la Senat Ón data de 21.05.2003 ∫i adresat„ primului-ministru, domnul Adrian N„stase, v„ comunic„m urm„toarele:

Iarna 2002—2003 s-a caracterizat prin temperaturi excesiv de sc„zute, sub limita biologic„ de rezisten ˛ „ a plantelor, fapt care a condus la calamitarea unor suprafe ˛ e mari de culturi Ónfiin ˛ ate Ón toamn„, cum ar fi gr‚u de toamn„, orz ∫i orzoaic„ de toamn„, rapi ˛ „.

Œn anul 2002, la ini ˛ iativa Parlamentului Rom‚niei, s-a promovat Legea nr. 381 privind acordarea desp„gubirilor Ón caz de calamit„ ˛ i naturale Ón agricultur„, act normativ care vine Ón sprijinul produc„torilor agricoli care au de suferit Ón urma factorilor naturali nefavorabili.

Condi ˛ iile climatice din perioada iernii 2002—2003 au fost nefavorabile dezvolt„rii normale a culturilor Óns„m‚n ˛ ate Ón toamna anului 2002, fapt ce a impus ca, la Ónceputul lunii aprilie, s„ fie aprobat„ Hot„r‚rea de Guvern nr. 440 privind declararea st„rii de calamitate natural„ Ón agricultur„ ∫i stabilirea nivelului maxim al sumelor care pot fi acordate ca desp„gubiri.

Œn baza acestei hot„r‚ri, Ministerul Agriculturii, Alimenta ˛ iei ∫i P„durilor a trecut la acordarea acestor desp„gubiri pentru culturile agricole afectate total Ón iarna anului 2002—2003, pentru ca produc„torii agricoli s„ poat„ reÓns„m‚n ˛ a culturile calamitate.

Referitor la seceta din aceast„ prim„var„, pentru a dep„∫i situa ˛ ia actual„ ∫i a le evita pe cele viitoare, v„ aducem la cuno∫tin ˛ „ urm„toarele:

La aceast„ dat„, sunt preg„tite s„ func ˛ ioneze 1.846 de sta ˛ ii de pompare, care pot asigura ap„ pentru 1,3 milioane de hectare, iar infrastructura amenaj„rilor interioare de iriga ˛ ii este preg„tit„ pentru 870.000 de hectare, pentru care sunt asigurate sursa de ap„, alimentarea cu energie electric„, instala ˛ ii de irigat ∫i sunt Óncheiate precontracte de livrare a apei.

Domnul senator Acatrinei, sunte ˛ i mul ˛ umit de r„spuns?

Sunt de acord cu r„spunsul.

Mul ˛ umesc foarte mult.

Mul ˛ umesc.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Mul ˛ umesc, domnule secretar de stat.

Tot la interpel„ri... Domnul secretar de stat Radu Damian de la Ministerul Educa ˛ iei ∫i Cercet„rii este aici? V„ rog s„ pofti ˛ i!

Are cuv‚ntul domnul senator Gheorghe Bunduc, Partidul Rom‚nia Mare.

## **Domnul Gheorghe Bunduc**

**:**

S-o citesc din nou?

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Dac„ a ˛ i prezentat-o, a∫tepta ˛ i r„spunsul. Deci Óntrebarea dumneavoastr„ era legat„ de Óncadrarea personalului didactic.

## **Domnul Gheorghe Bunduc**

**:**

Da. Sunt c‚teva metodologii care se contrazic.

Corect? Bun.

Deci, domnule secretar de stat, v„ rog s„ da ˛ i r„spunsul.

## **Domnul Radu Damian** _— secretar de stat Ón Ministerul Educa ˛ iei ∫i Cercet„rii_ **:**

V„ mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte. Stima ˛ i domni senatori,

Stimate domnule senator,

Urmare interpel„rii dumneavoastr„, Ónregistrat„ la Senat la 21 mai 2003, v„ comunic„m urm„toarele.

Cu privire la ordinele ministrului educa ˛ iei ∫i cercet„rii invocate de dumneavoastr„, ar„t„m:

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 71/12.VI.2003 Prevederile Ordinului ministrului educa ˛ iei ∫i cercet„rii nr. 3.835 din 16 mai 2001 au fost abrogate implicit prin prevederile art. 2 din Ordinul ministrului educa ˛ iei ∫i cercet„rii nr. 3.342 din 2002.

Prevederile Ordinului ministrului educa ˛ iei ∫i cercet„rii nr. 3.342 din 2002 pentru aprobarea Metodologiei privind Óncadrarea personalului didactic din Ónv„ ˛ „m‚ntul preuniversitar Ón anul ∫colar 2002—2003, ca urmare a aplic„rii planului-cadru de Ónv„ ˛ „m‚nt, au fost abrogate expres prin art. 69 din anexa nr. 1 la Ordinul ministrului educa ˛ iei ∫i cercet„rii nr. 4.927 din 2002 pentru aprobarea Metodologiei privind mi∫carea personalului didactic din Ónv„ ˛ „m‚ntul preuniversitar.

Ordinul ministrului nr. 4.927 din 2002 prevede la art. 1 alin. 15 litera f) c„, Óncep‚nd cu anul ∫colar 2003—2004, cadrele didactice cu studii medii titularizate pe o catedr„ de educa ˛ ie tehnologic„ sau preg„tire practic„ care nu se afl„ Óntr-o form„ de preg„tire universitar„ sunt considerate necalificate ∫i vor fi retribuite corespunz„tor.

Educa ˛ ia tehlogogic„ este disciplin„ Ón planul de Ónv„ ˛ „m‚nt ∫i poate fi predat„ de c„tre un cadru didactic care Óndepline∫te condi ˛ iile de studii prev„zute la art. 7 alin. 1 litera d) sau e) din Legea nr. 128/1997, pentru a fi profesor.

Pentru ca o persoan„ Óncadrat„ ca maistru-instructor s„ poat„ preda ca personal didactic calificat disciplina educa ˛ ie tehnologic„, aceasta trebuie s„ Óndeplineasc„ condi ˛ iile de studii prev„zute la art. 7 litera d), studii superioare de scurt„ durat„, sau litera e), studii superioare de lung„ durat„, din Legea nr. 128/1997.

A∫ dori s„ v„ r„spund Ón urm„torul mod ∫i, cu aceast„ ocazie, poate, s„ aduc c‚teva elemente care s„ fac„ mai bine Ón ˛ eleas„ politica Ministerului Educa ˛ iei ∫i Cercet„rii. A∫ vrea s„ v„ spun c„ Ón centrul acestei politici se afl„ elevul, adic„ cel care Ónva ˛ „, cursantul. Profesorul este cel care are obliga ˛ ia s„-∫i ridice nivelul de preg„tire profesional„, ∫i dac„ sunt Óncadra ˛ i pe posturile respective persoane care nu Óndeplinesc condi ˛ iile de studii, deci de calificare, conform Statutului, sigur c„ ei pot trece pe disciplina component„, preg„tire practic„.

Referitor la Óntrebarea dac„ cineva mai poate fi student la o v‚rst„ mai — s„ spunem — departe de cei 20 sau 25 de ani — r„spunsul este categoric da. Este o politic„ a Uniunii Europene, de Ónv„ ˛ are pe tot parcursul vie ˛ ii. Œn limba englez„ se traduce — ∫i n-a∫ face un barbarism aici, dac„ doar citez din literatur„ — se nume∫te îlife long learning“. Noi l-am tradus prin îeduca ˛ ia pe tot parcursul vie ˛ ii“. Al ˛ ii spun îeduca ˛ ie permanent„“.

Deci nu Ói oblig„m. D‚n∫ii, dac„ doresc s„ devin„ profesori ∫i s„ r„m‚n„ profesori, pot s„ se Ónscrie la o form„ care, Ón prezent, este disponibil„ sub forma Ónv„ ˛ „m‚ntului cu frecven ˛ „ redus„, Ónv„ ˛ „m‚nt la distan ˛ „. Sunt nenum„rate forme de calificare ∫i cred c„, dac„ ne g‚ndim la elevi ∫i la ce trebuie s„ Ónsemne un absolvent al unui astfel de tip de Ónv„ ˛ „m‚nt, cred c„ nu facem o gre∫eal„ ∫i nu Óncerc„m, cumva, s„ r„pim din drepturile acestor oameni, printre care se num„r„ ∫i dreptul de a-∫i completa instruirea.

V„ mul ˛ umesc.

## V„ mul ˛ umesc.

Domnul secretar de stat Radu Damian, a doua Óntrebare era legat„ de Grupul ™colar Agricol ™endriceni ∫i era pus„ de domnul senator Dumitru Codreanu — Partidul Rom‚nia Mare.

Ave ˛ i r„spunsul?

Da, sigur. Dac„ pot s„-l citesc...

V„ rog, ave ˛ i cuv‚ntul.

Da.

Domnul senator Gheorghe Bunduc. V„ rog.

Mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte.

Eu am Ón ˛ eles r„spunsul dumneavoastr„, domnule secretar de stat, dar ceea ce nu Ón ˛ eleg eu este politica pe care o duce Ministerul Educa ˛ iei ∫i Cercet„rii, ∫i anume mai sunt oameni care mai au p‚n„ la pensie 2-3 ani ∫i noi Ói oblig„m s„ devin„ tineri studen ˛ i. Cum Ón ˛ elege ˛ i acest lucru? Oamenii se pensioneaz„ m‚ine-poim‚ine. Œi oblig„m s„ fac„ facultatea, c‚nd ei Ó∫i preg„tesc pensia?

V„ mul ˛ umesc. Stimate domnule pre∫edinte, Stimate domnule senator,

Stima ˛ i senatori,

Œn conformitate cu dispozi ˛ iile art. 166 alin. (4) din Legea Ónv„ ˛ „m‚ntului nr. 84/1995, republicat„, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, bunurile imobile apar ˛ in‚nd unit„ ˛ ilor de Ónv„ ˛ „m‚nt preuniversitar de stat fac parte din domeniul public de interes local ∫i sunt Ón administrarea consiliilor locale.

Œncep‚nd cu anul 1995, toate cheltuielile materiale, respectiv ∫i cele privind repara ˛ iile capitale, iar din anul 1999, ∫i cele privind cheltuielile de capital, respectiv

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 71/12.VI.2003 investi ˛ ii, obiective noi, consolid„ri, reabilit„ri pentru unit„ ˛ ile de Ónv„ ˛ „m‚nt preuniversitar de stat, sunt Ón sarcina autorit„ ˛ ilor administra ˛ iei publice locale.

Œn mod excep ˛ ional, Ón condi ˛ iile Ón care fondurile necesare unor astfel de lucr„ri dep„∫esc posibilit„ ˛ ile bugetelor locale, Óncep‚nd cu anul 2002, Ministerul Educa ˛ iei ∫i Cercet„rii a fost abilitat s„ intervin„ Ón completarea fondurilor din bugetele locale, cu sume stabilite prin bugetul de stat Ón bugetul ministerului, Ón raport cu valoarea lucr„rilor ∫i Ón limita bugetului anual.

Grupul ™colar Agricol ™endriceni a beneficiat Ón anul 2002 de sprijin din partea Ministerului Educa ˛ iei ∫i Cercet„rii, prin alocarea sumei de 3.750 de milioane lei. Fa ˛ „ de complexitatea lucr„rilor, de valoarea lucr„rilor r„mase de executat, de peste 14 miliarde lei, apreciem c„ este necesar„ atragerea de c„tre autoritatea local„ ∫i a altor surse de finan ˛ are pentru finalizarea investi ˛ iei, Ón completarea celor prev„zute prin bugetul local.

Œn m„sura Ón care fondurile alocate Ministerului Educa ˛ iei ∫i Cercet„rii prin bugetul de stat pe 2003 pentru acest gen de investi ˛ ii sunt necesare pentru asigurarea sprijinului financiar echitabil la nivelul Óntregii ˛ „ri, vom avea Ón vedere ∫i continuarea finan ˛ „rii investi ˛ iei respective.

Domnul senator, sunte ˛ i mul ˛ umit de r„spuns?

Domnule pre∫edinte, v„ mul ˛ umesc.

fi in s„-i mul ˛ umesc domnului secretar de stat pentru r„spunsul dat, dar vreau s„-i reamintesc c„ dac„ acea comun„ ™endriceni, din jude ˛ ul Boto∫ani, ar avea posibilitatea sau ar avea fonduri pentru terminarea acestor lucr„ri, ar fi o treab„ extraordinar„.

Vreau s„ v„ amintesc, domnule secretar de stat, jude ˛ ul Boto∫ani este un jude ˛ s„rac, Ón general, consiliile locale nu au de unde s„ adune aceste fonduri, iar Ón liceul respectiv, vreau s„ v„ spun, ∫i cu m‚ndrie afirm, am fost ∫i eu elev al acestui liceu, este un loca∫ de Ónv„ ˛ „m‚nt extraordinar de frumos, cu tot ceea ce trebuie pentru un elev, v-am mai spus ∫i Ón interpelare c„ nu ∫tiu ce se are cu Ónv„ ˛ „m‚ntul agricol, Ón general, pentru c„ suntem, pe undeva marginaliza ˛ i, probabil cum este ∫i agricultura, la ora actual„, marginalizat„, dar este un liceu, este o cl„dire extraordinar de frumoas„ ∫i eu am afirmat c„ s-au acordat o parte din fondurile respective necesare pentru terminarea lucr„rilor, dar s-au f„cut cele din jur, deci s-a f„cut c„minul, s-au f„cut garajele, s-au f„cut toate care au fost, laboratoarele, acestea a∫teapt„ s„ fie utilizate, Ón schimb nu se poate intra Ón cl„direa principal„, nu sunt clase.

Eu afirm Ón plenul Senatului c„ Ón condi ˛ iile Ón care la Liceul Agricol ™endriceni nu se va interveni cu fonduri, eu am discutat ∫i cu domnul inspector general de la Boto∫ani, s„ g„sim de undeva o surs„, nu de la local, de la primar, v„ spun cert, am avut o discu ˛ ie cu primarul ∫i cu inginerul constructor, nu au bani. Ei, la un

moment dat, la noi, Ón jude ˛ ul Boto∫ani, anul trecut, Ón luna a ∫asea, a ∫aptea, am Ónchis din cele 72 de prim„rii vreo patruzeci ∫i ceva, pentru c„ nu mai aveau bani. De unde s„-∫i ia bani?

Dac„ dumneavoastr„, ∫i am rugat-o ∫i pe doamna ministru, c‚nd a fost la Boto∫ani, dac„ g„sim prin speciali∫tii dumneavoastr„ o surs„ de finan ˛ are ca s„ putem termina liceul acela, ar fi o treab„ extraordinar„.

De altfel, domnule secretar de stat, dumneavoastr„, pe noi, cel pu ˛ in pe mine, ca parlamentar, m-a ˛ i ajutat destul de mult atunci c‚nd am intervenit cu anumite situa ˛ ii de rezolvat cu elevi, eu ∫tiu: de mutat de la un liceu la altul, cu un olimpic ∫i a∫a mai departe.

™i eu v„ mul ˛ umesc, domnule senator, ∫i, de altfel, din r„spunsul pe care doamna ministru vi l-a adresat se desprinde clar inten ˛ ia de a sprijini at‚t Liceul Agricol din ™endriceni, Ón m„sura posibilit„ ˛ ilor, evident, pentru c„ noi nu putem promite minuni, este o sum„ destul de mare, dar vom Óncepe, Óns„ vreau s„ v„ spun c„ sprijinim Ónv„ ˛ „m‚ntul agricol, inclusiv la nivel liceal, c‚t ∫i universitar, prin m„suri speciale ∫i vom continua s„ o facem. V„ mul ˛ umesc.

™i eu v„ mul ˛ umesc, domnule secretar de stat. Suntem tot la interpel„ri.

Domnul Radu Alexandru Feldman are de f„cut o interpelare.

V„ rog, Óncepe ˛ i cu interpelarea ∫i dup„ aceea Óntrebarea.

V„ mul ˛ umesc foarte mult, domnule pre∫edinte.

Interpelarea mea se adreseaz„, Ón egal„ m„sur„, domnului Petru Lificiu, ministrul apelor ∫i protec ˛ iei mediului, ∫i domnului Octav Cozm‚nc„, ministrul administra ˛ iei publice.

Stimate domnule ministru,

Situa ˛ ia protej„rii rezerva ˛ iilor naturale din Rom‚nia este un subiect asupra c„ruia mass-media a atras Ón repetate r‚nduri Óngrijor„toare semnale de alarm„.

A∫a cum bine se ∫tie, Ón Rom‚nia, num„rul zonelor ce cuprind elemente rare ale naturii sunt extrem de numeroase ∫i, din p„cate, nu o dat„ ne-am dovedit nu numai indiferen ˛ i, dar chiar du∫mani ai acestor adev„rate minuni ale naturii.

V„ rog, domnule ministru, s„ ne informa ˛ i Ón ce m„sur„, at‚t din punct de vedere patrimonial, c‚t ∫i ecologic, rezerva ˛ iile naturale din Rom‚nia au c„zut sub inciden ˛ a Legii fondului funciar ∫i a Legii fondului silvic ∫i dac„ au avut loc Ómpropriet„riri Ón aceast„ zon„.

Solicit r„spunsul Ón scris.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 71/12.VI.2003

Da, mul ˛ umesc. ™i Óntrebarea, v„ rog.

V„ mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte.

Œntrebarea se adreseaz„ ∫i ea at‚t domnului ministru al culturii ∫i cultelor, domnul academician R„zvan Teodorescu, c‚t ∫i domnului Octav Cozm‚nc„, ministrul administra ˛ iei publice.

Stimate domnule ministru,

Problema retroced„rii propriet„ ˛ ilor ce se cuvin cultelor a fost Óndelung dezb„tut„ ∫i sus ˛ inut„ cu argumente ∫i documente de necontestat.

V„ rog, domnule ministru, s„ ave ˛ i bun„voin ˛ a s„ m„ informa ˛ i despre situa ˛ ia la zi, Ón procente, pentru fiecare jude ˛ , cu privire la titlurile de proprietate care au fost emise pentru unit„ ˛ ile de cult cu personalitate juridic„, conform Legii fondului funciar ∫i a Legii fondului silvic.

Solicit r„spunsul Ón scris.

V„ mul ˛ umesc foarte mult.

V„ mul ˛ umesc foarte mult, domnule senator.

Are cuv‚ntul domnul senator Iuliu P„curariu, Grupul democrat.

Ave ˛ i o interpelare, v„ rog.

Da, v„ mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte.

Interpelarea mea se adreseaz„ domnului prim-ministru. Œn aceast„ interpelare aduc la cuno∫tin ˛ „ un grav caz de Ónc„lcare a legii de c„tre pre∫edintele Consiliului Jude ˛ ean Cluj ∫i de c„tre Consiliul Local Cluj-Napoca.

Despre ce este vorba?

S.C. îTransilvania“ S.A. Cluj-Napoca se g„se∫te Ón situa ˛ ia de a nu-∫i putea intabula o suprafa ˛ „ de teren pe care o administreaz„, datorit„ refuzurilor celor dou„ institu ˛ ii amintite de a-i livra documenta ˛ ia necesar„.

Societatea respectiv„ a ac ˛ ionat Ón contencios at‚t Consiliul Jude ˛ ean Cluj, c‚t ∫i Consiliul Local, ob ˛ in‚nd o sentin ˛ „ definitiv„ ∫i irevocabil„ pentru elaborarea documenta ˛ iei care s„ ateste dreptul de proprietate ∫i, implicit, intabularea.

Cu toate acestea, cele dou„ institu ˛ ii refuz„ s„ pun„ Ón aplicare execu ˛ ia silit„ declan∫at„ de societatea respectiv„.

Mai mult, societatea respectiv„ a f„cut un memoriu prefectului jude ˛ ului, Ón care l-a anun ˛ at despre aceast„ situa ˛ ie, dar memoriul nu a primit nici un r„spuns. De ce aceast„ interpelare se adreseaz„ primului-ministru?

Pentru c„ Domnia sa trebuie s„ vad„, suntem Ón fa ˛ a unei situa ˛ ii Ón care nu se respect„ autoritatea lucrului judecat, Ón al doilea r‚nd este vorba de demnitari ai partidului de guvern„m‚nt, iar Domnia sa este prim-ministru ∫i pre∫edinte al Partidului Social Democrat. Œntreb„rile sunt urm„toarele:

Ce m„suri va lua Guvernul ca asemenea situa ˛ ii, care nu sunt singulare, s„ nu se mai repete?

Ce m„suri va lua pentru a rezolva problema S.C. îTransilvania“ S.A., problem„ care treneaz„ de opt ani de zile?

V„ mul ˛ umesc.

Da, v„ mul ˛ umesc foarte mult. Avea ˛ i ∫i o Óntrebare de pus?

Da.

V„ rog s„ pune ˛ i ∫i Óntrebarea.

Œntrebarea se adreseaz„ domnului ministru Octav Cozm‚nc„ ∫i se refer„ la faptul c„ Ón ultimul an s-au Ónfiin ˛ at, Ón ultimii ani, c‚teva zeci de noi comune Ón Rom‚nia.

Prin lege, Ón aceste comune, prefectul jude ˛ ului nominalizeaz„ un primar interimar.

Œntrebarea mea este urm„toarea:

Din informa ˛ iile mele, Ón toate situa ˛ iile, ace∫ti primari interimari au apar ˛ inut P.S.D. sau U.D.M.R., cu implica ˛ ii directe asupra rezultatelor alegerilor locale anticipate.

V„ rog s„ nominaliza ˛ i comunele nou-Ónfiin ˛ ate Ón care primarul intermar a apar ˛ inut altei forma ˛ iuni politice dec‚t celei men ˛ ionate anterior.

V„ mul ˛ umesc.

™i eu v„ mul ˛ umesc.

Dau cuv‚ntul domnului senator Corneliu Bichine ˛ . Œn ˛ eleg c„ ave ˛ i, la fel, o interpelare ∫i o Óntrebare.

V„ ascult„m interpelarea, Ónt‚i, v„ rog.

Da, ∫i a∫ ad„uga la Óntrebarea domnului senator, pentru domnul Octav Cozm‚nc„, dac„ exist„ vreun primar al altui partid nominalizat ∫i de ce?

Interpelarea mea este adresat„ domnului ministru R„zvan Teodorescu, ministrul culturii ∫i cultelor.

La solicitarea pe care v-am adresat-o anul trecut privind sus ˛ inerea financiar„ a ultimei edi ˛ ii a Festivalului umorului îConstantin T„nase“, organizat la Vaslui, a ˛ i r„spuns Ón fa ˛ a Senatului, domnule ministru, printr-un îda“ nuan ˛ at.

Œn fapt, banii pentru buna organizare a manifest„rilor culturale men ˛ ionate au fost foarte, foarte pu ˛ ini, greul c„z‚nd pe cei din Vaslui ∫i, mai ales, pe sponsorii genero∫i ai unui jude ˛ s„rac.

Doresc, preocupat fiind ∫i de problemele culturale ale jude ˛ ului Vaslui, a cunoa∫te din vreme Ón ce mod v„ ve ˛ i implica dumneavoastr„, ca ministru, Ón organizarea ∫i sus ˛ inerea financiar„ a marilor manifest„ri comemorative

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 71/12.VI.2003 la Ómplinirea a 500 de ani — iat„ cum trece vremea — de la trecerea Ón nefiin ˛ „ a celui care a fost îmic la stat, mare la sfat“ ∫i, de multe ori îm‚niosul ∫i degrab„ v„rs„toriul de s‚nge nevinovat“, Óns„ Óntotdeauna vivace, prompt ∫i eficient. Avea ™tefan cel Mare un colesterol extraordinar!

Ce p„cat c„ ™tefan cel Mare nu a avut peste veacuri urma∫i de anvergura sa.

Mi-ar pl„cea s„ identific unul prin Bucure∫ti, deoarece c‚t am umblat prin jude ˛ ul Vaslui nu am z„rit Ónc„ nici unul.

Ei, ce zice ˛ i, domnule ministru?!

Desc„leca ˛ i ∫i la Movila lui Burcel, la anul?!

Iar Óntrebarea este adresat„ domnului ministru Tiberiu Ovidiu Mu∫etescu.

La solicitarea noii conducerii a Societ„ ˛ ii Comerciale îMoldosin“ S.A. Vaslui, a liderului de sindicat ∫i, mai ales, a celor 560 muncitori super califica ˛ i r„ma∫i la lucru, v„ rog s„ interveni ˛ i cu puterea decizional„ pe care o ave ˛ i, ca unitatea s„ fie privatizat„ Ón maximum o lun„ de zile.

Solicit acest lucru deoarece dorim cu to ˛ ii, indiferent de partidul c„ruia Ói apar ˛ inem, ca cei angaja ˛ i, deja foarte pu ˛ ini, s„-∫i poat„ p„stra locurile de munc„, iar unitatea s„ reintre pe f„ga∫ul economic pozitiv. Nu execut„rile silite ∫i amenin ˛ „rile sinistre ale S.C. îElectrica“ S.A., lun„ de lun„, sunt solu ˛ ii pentru redresarea fabricii, ci privatizarea imediat„ ∫i, mai ales, corect„.

V„ mul ˛ umesc.

Dau cuv‚ntul domnului senator Hermann Fabini, Grupul Partidului Na ˛ ional Liberal, pentru interpelare, da? V„ rog, ave ˛ i cuv‚ntul.

Mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte.

Interpelarea mea este adresat„ doamnei ministru Silvia Ciornei, ministrul Óntreprinderilor mici ∫i mijlocii ∫i coopera ˛ ie.

Œn factura de electricitate pentru luna aprilie a unor societ„ ˛ i comerciale cu r„spundere limitat„, S.R.L.-uri din Sibiu, a ap„rut specificat„ suma de 2.400.000 lei, tax„ radio ∫i TV, pentru primul trimestru 2003, adic„ 400.000 lei pentru radio ∫i 400.000 lei pentru televiziune pe lun„. Cele dou„ firme de la care am primit aceast„ informa ˛ ie au ∫apte, respectiv trei angaja ˛ i.

Potrivit informa ˛ iilor comunicate de Serviciul agen ˛ i economici ai S.C. îElectrica“ Sibiu se poate face o cerere prin care poate fi solicitat„ reducerea taxei de la 400.000 lei la 250.000 lei, dac„ firma este microÓntreprindere, adic„ sub 10 angaja ˛ i, ∫i cifra de afaceri sub 100.000 euro pe an. Nu exist„ posibilitatea reducerii taxei TV Ón situa ˛ ia Ón care Ón firma respectiv„ nu exist„ televizor, ceea ce este absolut normal pentru o firm„ care supravie ˛ uie∫te prin munca angaja ˛ ilor.

Astfel, taxa minim„ ce trebuie pl„tit„ este de 500.000 lei, adic„ de peste 33 de ori mai mult dec‚t pl„te∫te o persoan„ fizic„.

Cele dou„ firme creeaz„ locuri de munc„ ∫i Ó∫i pl„tesc cu con∫tiinciozitate taxele ∫i impozitele c„tre stat.

Se ∫tie c„ Ón ˛ „ri dezvoltate un procent de 80-90% din PIB este creat de I.M.M.-uri. Aceste dou„ firme pl„tesc la fel de mult sau, Ón cazul Ón care fac cereri ∫i demersuri obositoare, ceva mai pu ˛ in dec‚t îSidex“ Gala ˛ i sau îTractorul“ Bra∫ov.

Din punctul meu de vedere, nu taxa Ón sine constituie o problem„, ci felul Ón care s-a propus s„ fie colectat„.

Œn forma actual„, este evident c„ aceast„ tax„ este Óndreptat„ Ómpotriva I.M.M.-urilor, adic„ tocmai Ómpotriva acelor Óntreprinderi care creeaz„ locuri de munc„, care pl„tesc impozite ∫i taxe c„tre stat, Ón realitate Ómpotriva acelora care ar trebui s„ fie trata ˛ i ca baza economic„ a societ„ ˛ ii noastre.

Fa ˛ „ de cele prezentate mai sus, v„ rog, doamna ministru, s„-mi comunica ˛ i dac„ aprecia ˛ i ca echitabil„ reglementarea existent„ ∫i, dac„ nu, Ón ce m„sur„ firmele Ón cauz„ pot conta pe sus ˛ inerea dumneavoastr„ Ón Guvern, Ón sensul g„sirii unor solu ˛ ii acceptabile, cum ar fi e∫alonarea Ón func ˛ ie de num„rul de angaja ˛ i sau de cifra de afaceri. Demersul dumneavoastr„ ar fi benefic Óntruc‚t situa ˛ ia actual„ este de natur„ s„ descurajeze pe cei prea pu ˛ ini care, prin ini ˛ iativ„ persoanl„, Óncearc„ s„ creeze valoare prin munc„ cinstit„.

V„ mul ˛ umesc foarte mult.

Dac„ cuv‚ntul domnului senator Ilie Petrescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, Pentru interpelare, v„ rog.

Interpelarea este adresat„ Ministerului Industriei ∫i Resurselor, domnului ministru Dan Ioan Popescu.

Obiectul ∫i motivarea interpel„rii.

Av‚nd Ón vedere Programul de guvernare 2000-2004 ∫i promisiunile din campania electoral„ din anul 2000, Ón jude ˛ ul Gorj a fost aprobat„ Ónc„ din anul 1992 alimentarea cu gaze naturale a zonelor miniere defavorizate din municipiul Motru, ∫i anume Ro∫iu ˛ a, Plo∫na, Leurda, Vor„∫ti, R‚pa ∫i comunele limitrofe: Sanmarine∫ti, Govova, B„ciule∫ti, C„tune ∫i Pati∫.

Œn acest sens, v„ rog s„-mi trimite ˛ i programul cu investi ˛ ii alimentare gaze naturale.

1. De unde se alimenteaz„ cu gaze naturale aceste localit„ ˛ i?

2. Dac„ s-au demarat lucr„rile pentru alimentarea cu gaze?

3. P‚n„ unde se ajunge cu alimentarea cu gaze Ón anul 2004?

Avea ˛ i ∫i o Óntrebare, domnul senator. V„ rog s„ pune ˛ i ∫i Óntrebarea.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 71/12.VI.2003

Œntrebarea este adresat„ Ministerului Culturii ∫i Cultelor, domnului academician R„zvan Teodorescu. Domnule ministru,

V„ rog s„ m„ informa ˛ i, Ón numele gorjenilor care m-au trimis Ón Parlamentul Rom‚niei, cu privire la restaurarea operelor sculptorului Constantin Br‚ncu∫i, îMasa t„cerii“, îAleea scaunelor“ ∫i îPoarta s„rutului“.

1. Valoarea investi ˛ iei alocat„ de c„tre minister.

2. Preconizare ∫i finalizarea celor men ˛ ionate mai sus. V„ mul ˛ umesc.

Senator de Gorj al Partidului Rom‚nia Mare.

Aceasta Ón timp ce guvernarea dumneavoastr„ se laud„ c„ a dus Rom‚nia pe culmi de progres ∫i civiliza ˛ ie.

Œn acest sens, v„ Óntreb, domnule prim-ministru, unde sunt rezultatele cre∫terii economice Ón ultimii doi ani ∫i aproape ∫i jum„tate, de 5%, Ón situa ˛ ia Ón care popula ˛ ia, marea ei majoritate, abia Ó∫i asigur„ existen ˛ a?

Solicit r„spuns Ón scris ∫i oral.

V„ mul ˛ umesc, foarte mult.

Domnul senator Ionel Alexandru, Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare.

V„ mul ˛ umesc ∫i eu.

Dau cuv‚ntul domnului senator Gheorghe Zl„vog, Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare.

Interpelarea, v„ rog, Ónt‚i.

Interpelarea am citit-o, domnule pre∫edinte, mi s-a ∫i r„spuns la ea.

Voi adresa acum o Óntrebare domnului Octav Cosm‚nc„, ministrul administra ˛ iei publice locale.

V„ rog.

## Domnule ministru,

Se cunoa∫te, la nivelul Ministerului Administra ˛ iei Publice c„ Ón ora∫ul Piatra Olt, sistemul de alimentare cu ap„ potabil„ nu mai func ˛ ioneaz„ de peste cinci ani?

Cum este posibil ca administra ˛ ia local„ s„ priveasc„ cu nep„sare cum locuitorii unui ora∫ se aprovizioneaz„ cu ap„ potabil„ de la distan ˛ e de peste un kilometru, mai r„u ca Ón mediul rural?

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

V„ mul ˛ umesc.

™i eu v„ mul ˛ umesc. Domnul senator Gheorghe Acatrinei.

## Domnule pre∫edinte,

Am avut dou„ Óntreb„ri, la una din Óntreb„ri, care a fost adresat„ Agen ˛ iei Na ˛ ionale de Reglementare Ón Domeniul Gazelor Naturale, mi s-a Ónm‚nat r„spunsul ∫i sunt mul ˛ umit de r„spunsul dat.

A doua Óntrebare se adreseaz„ domnului prim-ministru.

Conform datelor statistice, un rom‚n consum„ lunar opt kilograme de p‚ine, jum„tate de kilogram de carne, aproape trei kilograme de cartofi, pu ˛ in peste 200 de grame de pe∫te ∫i doar 150 de grame de fasole.

V„ mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte.

Interpelarea este adresat„ domnului ministru Ilie S‚rbu.

Domnule ministru,

La Ónceputul lunii mai a.c., s-a aprobat recursul la cererea privind deschiderea procedurii de faliment a Insulei Mari a Br„ilei.

Œn prima instan ˛ „ de judecat„, din luna ianuarie a.c. Agen ˛ ia Domeniilor Statului a sus ˛ inut respingerea cererii administratorului judiciar Sierra Quadrant de falimentare a Insulei Mari a Br„ilei, deoarece aceast„ unitate se Óncadra Ón programul stabilit de planul de reorganizare a I.M.B.-ului aprobat de dumneavoastr„ Ónc„ din anul 2001.

Acest plan se e∫aloneaz„ pe patru ani, iar pe primii doi ani, 2001 ∫i 2002, s-au ob ˛ inut deja profit semnificativ.

V„ rog s„-mi explica ˛ i din ce cauz„ Agen ˛ ia Domeniilor Statului s-a r„zg‚ndit la recursul sus-men ˛ ionat, care sunt motivele ∫i de ce Ministerul Agriculturii, Alimenta ˛ iei ∫i P„durilor nu a intervenit pentru sus ˛ inerea propriului plan de reorganizare a Insulei Mari a Br„ilei?

Œn final, v„ rog s„ ne transmite ˛ i, odat„ cu r„spunsul, o copie integral„ a contractului de arend„ Óntre Agen ˛ ia Domeniilor Statului ∫i arenda∫ul Culi ˛ „ T„r‚ ˛ „, Óncheiat Ón august 2001.

A∫tept r„spuns scris ∫i oral.

V„ mul ˛ umesc.

™i eu v„ mul ˛ umesc.

Are cuv‚ntul domnul senator Ioan Aurel Rus, pentru a adresa o Óntrebare.

Da, o Óntrebare adresat„ domnului ministru Petru Lificiu, Ministerul Apelor ∫i Protec ˛ iei Mediului.

V„ ascult„m.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 71/12.VI.2003

De∫i Ónc„ din anul 2001 am ridicat problema grav„ de la Ilva Mic„, jude ˛ ul Bistri ˛ a-N„s„ud, unde la o viitur„ r‚ul Some∫ poate inunda ∫i chiar distruge 16 case, sta ˛ ia de pompare a apei pentru depoul C.F.R. ∫i drumul jude ˛ ean ce leag„ ora∫ele N„s„ud de S‚ngeorz—B„i, Rodna, ∫i, Ón continuare, nu s-a Óntreprins nici o ac ˛ iune.

Care s„ fie cauza?

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

Mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte.

™i eu v„ mul ˛ umesc.

Domnul secretar de stat Valeriu Steriu, din partea Ministerului Agriculturii, Alimenta ˛ iei ∫i P„durilor.

Nu.

V„ mul ˛ umesc foarte mult.

Œn ˛ eleg c„ nu mai sunt colegi care doresc s„ adreseze Óntreb„ri ∫i care s„ fac„ interpel„ri.

Domnul Mihai Ungheanu, cumva?

Nu.

Mul ˛ umesc.

Pentru interpelarea domnului senator Tri ˛ „ F„ni ˛ „, cu privire la sprijinul produc„torilor agricoli din zonele calamitate o s„ oferim r„spunsul Ón scris domnului senator.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Nu este Ón sal„, domnul senator Tri ˛ „ F„ni ˛ „. V„ rog, s„-i trimite ˛ i Ón scris. Mai ave ˛ i vreun r„spuns scris?

V„ mul ˛ umesc foarte mult.

Permite ˛ i-mi s„ declar Ónchis„ ∫edin ˛ a plenului Senatului de ast„zi.

Ne vom vedea m‚ine Ón comisii.

Mul ˛ umesc foarte mult.

**EDITOR: PARLAMENTUL ROM¬NIEI — CAMERA DEPUTA fi ILOR**

Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, str. Izvor nr. 2–4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucure∫ti, cont nr. 2511.1—12.1/ROL Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i nr. 5069427282 Direc ˛ ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru rela ˛ ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ∫i 402.21.78, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 71/12.VI.2003 con ˛ ine 32 de pagini.**

Pre ˛ ul 39.552 lei