Stenogramă plen

## **Doamna Paula Maria Iv„nescu:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.

Iau cuv‚ntul pe baza prevederii regulamentare care se refer„ la proceduri, aduc‚ndu-v„ aminte celor care a˛i fost prezen˛i Ón prima zi a sesiunii ordinare, miercuri, 1 septembrie, c„ s-a produs un atac grav la regulile ∫i Regulamentul Camerei Deputa˛ilor prin Óntreruperea f„r„ motiv, abuziv„, a ∫edin˛ei de c„tre domnul pre∫edinte al Camerei Deputa˛ilor Valer Dorneanu.

Noi ne-am Ónv„˛at Ón ace∫ti patru ani de zile c„ Parlamentul a fost c„lcat Ón picioare de Guvernul P.S.D., dar nu credeam c„ un parlamentar cum este domnul Valer Dorneanu va face acela∫i lucru cu o non∫alan˛„ care este greu de acceptat. De aceea, Ón numele Grupurilor parlamentare ale Partidului Democrat ∫i ale Partidului Na˛ional Liberal, care sunt unite sub sigla Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“, solicit„m domnului Valer Dorneanu, dac„ mai are onoare, s„ demisioneze din func˛ia de pre∫edinte, pentru c„ de foarte multe ori a f„cut abuzuri, dar niciodat„ ca cel de la 1 septembrie.

Deci chiar dac„ dumnealui nu este Ón acest moment Ón sal„, noi sper„m c„ d‚nsul scrie la demisie, c„ut‚ndu-∫i frazele cele mai adecvate.

V„ rog frumos, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, s„ transmite˛i dolean˛a noastr„ domnului Valer Dorneanu, ∫i s„ sper„m c„ Parlamentul va fi ceea ce trebuie s„ fie Ón realitate ∫i va fi o tribun„ a democra˛iei ∫i nu a dictaturii P.S.D.-ului sau oricum s-o numi partidul de guvern„m‚nt.

Vom transmite propunerea dumneavoastr„ domnului pre∫edinte.

Stima˛i colegi,

Trecem la ordinea de zi. Œncepem cu proiectul de Lege privind Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Poli˛iei Comunitare pentru ordine public„ la nivelul unit„˛ilor administrativ-teritoriale.

Invit Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic ∫i Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„ s„ vin„ Ón loj„.

V„ amintesc c„ este Ón procedur„ de urgen˛„ ∫i a∫ solicita pre∫edintelui comisiei s„ propun„ timpii de dezbatere.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

V„ propun ca timp de dezbatere, nelimitat, p‚n„ la epuizarea dezbaterilor, Óntruc‚t este un proiect extrem de important ∫i at‚t opozi˛ia, c‚t ∫i Partidul Social Democrat cred c„ ∫i-au adus extrema lor contribu˛ie la acest

proiect, Óns„ a∫ insista foarte mult pe interven˛ii nu mai mult de dou„ minute.

Apreciem modul constructiv Ón care comisia propune aceast„ dezbatere.

- Cine este pentru? V„ rog s„ vota˛i. V„ mul˛umesc. Dac„ sunt voturi Ómpotriv„? Dac„ sunt ab˛ineri? O ab˛inere. Votat.

V„ mul˛umesc.

Rog comisia s„ prezinte raportul, av‚nd Ón vedere c„ suntem Ón procedur„ de urgen˛„.

Raport comun asupra proiectului de Lege privind Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Poli˛iei Comunitare pentru ordine public„ la nivelul unit„˛ilor administrativ-teritoriale:

Œn conformitate cu prevederile art. 89 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, cu modific„rile ∫i complet„rile intervenite prin hot„r‚rea Camerei Deputa˛ilor, Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„ ∫i Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic au fost sesizate spre dezbatere ∫i avizare Ón fond, Ón procedur„ de urgen˛„, cu proiectul de Lege privind Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Poli˛iei Comunitare pentru ordine public„ la nivelul unit„˛ilor administrativ-teritoriale.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil acest proiect de lege, cu observa˛ii ∫i propuneri.

De asemenea, Consiliul Economic ∫i Social a avizat favorabil proiectul de lege.

Proiectul de lege prevede transformarea Corpului Gardienilor Publici Óntr-o structur„ de tip poli˛ie comunitar„, cu atribu˛ii sporite Ón domeniul asigur„rii ordinii publice la nivelul unit„˛ilor administrativ-teritoriale.

Proiectul face parte din categoria legilor ordinare ∫i se adopt„ potrivit art. 76 alin. (2) din Constitu˛ie.

La lucr„rile finale au fost prezen˛i un num„r de 23 de deputa˛i, din totalul de 24 de membri ai Comisiei pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„, ∫i 20 de deputa˛i din totalul de 21 de membri ai Comisiei pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic.

La dezbateri au participat ∫i reprezentan˛ii Ministerului de Interne.

Proiectul de lege, potrivit art. 75 din Constitu˛ie ∫i art. 86 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, este de competen˛a decizional„ a Camerei Deputa˛ilor.

Senatul a adoptat acest proiect de lege Ón ∫edin˛a din 24 iunie.

Œn urma dezbaterilor, membrii Comisiei pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„, cu 21 de voturi pentru ∫i dou„ Ómpotriv„, ∫i cei ai Comisiei pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic, cu unanimitate, au hot„r‚t s„ supun„ plenului Camerei Deputa˛ilor adoptarea acestui proiect de lege.

V„ mul˛umesc.

Dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul Ón dou„ minute? Domnul Marcu, v„ rog!

La dezbateri generale, c‚te dou„ minute fiecare.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 111/11.IX.2004

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Asupra acestui proiect de lege vreau s„ fac c‚teva considera˛ii din punctul de vedere al Partidului Rom‚nia Mare ∫i, Ón final, asupra op˛iunii noastre de vot Ón privin˛a lui.

Proiectul acesta nu este pe departe cel mai bun exemplu de reu∫it„ nici pentru cei care l-au Óntocmit, dar nici pentru membrii Comisiei pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„ ∫i ai Comisiei pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic, care l-au discutat. Aceasta, din motive obiective, dar ∫i subiective.

Dintre cele obiective, a∫ enumera: termenul foarte scurt Ón care am fost pu∫i Ón situa˛ia s„ Ól discut„m; de asemenea, existen˛a unei mari diversific„ri a func˛ion„rii unor asemenea structuri Ón ˛„rile Uniunii Europene, fapt care ne-a f„cut s„ nu avem un exemplu pe care s„ Ól putem admite aproape Ón nici un capitol, toate ˛„rile care aplic„ un asemenea sistem au mari diferen˛e; de asemenea, a∫ enumera starea actual„ a economiei, starea actual„ a administra˛iei locale etc.

Dintre cele subiective, cu prec„dere Óns„ fa˛„ de cele obiective, sunt recunoscute de c„tre noi interesele mari financiare, locale, economice, particulare sau de institu˛ii, influen˛e Ón acest sens Ón r‚ndul parlamentarilor, dispute Ón interiorul partidelor, pentru c„ exist„ ∫i acum Ónc„ multe op˛iuni ∫i variante, Ón cadrul partidelor, asupra acestui proiect de lege.

Au fost dificult„˛i Ón abordarea lui chiar Ón comisii. Œn primul r‚nd, a p„rut foarte brusc acest proiect de lege. Poate v„ Óntreba˛i de ce l-am Ónt‚rziat ∫i de ce nu l-am putut discuta miercuri. Din toate motivele posibile. Œn primul r‚nd, dintr-o eroare pe care Biroul permanent a f„cut-o, introduc‚ndu-l pe ordinea de zi Ón prima zi de sesiune extraordinar„, dup„ o vacan˛„ de dou„ luni, Ón care toat„ lumea a avut grij„ mai mult pentru preg„tirea alegerilor care urmeaz„.

Se ∫tia Óns„ dinainte de necesitatea acestei legi ∫i putea fi planificat„ astfel Ónc‚t s„ poat„ fi judecat„ responsabil. Aduc Ón acest sens o critic„ Biroului, care a f„cut programul, critic„ manifestat„ p‚n„ Ón final ∫i prin modul Ón care s-a recunoscut c„ nu s-a putut judeca Ón prima zi, Ón prip„, a∫a cum a dorit Biroul permanent, acest proiect de lege ∫i s-a am‚nat tocmai pentru ast„zi, adic„ cu Ónc„ vreo patru zile.

Domnule Marcu, v-a∫ ruga s„ Óncheia˛i.

Imediat termin. L„sa˛i, c„, a∫a cum a˛i a∫teptat ∫i v-am Ónghi˛it prostia pe care a˛i f„cut-o b„g‚ndu-ne repede luni sau c‚nd a fost data trecut„, Ónghi˛i˛i-ne ∫i pe noi acum, s„ v„ critic„m pu˛in. Nu ne da˛i drept? P„i cine vre˛i s„ v„ critice?!

Dar am stabilit c„ interven˛ia este de dou„ minute.

Nu am stabilit deloc timpul Ón care eu am dreptul s„ spun punctul de vedere al partidului asupra acestui proiect de lege. Am stabilit punctul de vedere al discu˛iilor pe proiect. Fi˛i aten˛i ce am votat.

Interesul sc„zut s-a manifestat printr-o prezen˛„ foarte sc„zut„. ™i eu spun asta ca s„ Ónve˛e ∫i ceilal˛i m„car Ón sesiunile urm„toare din necazurile pe care unul dintre cei care conduc ∫edin˛ele de comisie le Ónt‚mpin„ atunci c‚nd Biroul permanent sau partidul de guvern„m‚nt Ón momentul acela dore∫te s„ arate presei c„ trebuie neap„rat s„ facem o sesiune extraordinar„, care nici m„car nu se ˛ine p‚n„ Ón final, pentru c„ de 16 ori am tr„it acest moment ∫i ∫tiu c„ mai niciodat„ nu s-a finalizat corespunz„tor, dar d„ bine la imagine!

Prezen˛a a fost foarte sc„zut„. Am fost nevoit s„ accept o prezen˛„ sub limita admis„ de regulament, f„r„ s„ pot pune la vot, numai ca s„ Óndeplinesc cerin˛a aceasta a Biroului permanent, pe care nu m„ las„ s„ Ól critic domnul pre∫edinte.

Interesul sc„zut al unor parlamentari din ambele comisii, a∫ afirma chiar dezinteres al multor deputa˛i din cadrul comisiilor, preocup„ri multiple ale parlamentarilor Ón pragul alegerilor, altele dec‚t cele care se discutau — se vorbea la telefon continuu, mul˛i nu erau aten˛i la ceea ce se discuta —, greutatea abord„rii Ón comun, m„ determin„ s„ dau un sfat tuturor celor care urmeaz„ s„ mai pun„ Ón discu˛ii, Ón comun, un proiect de lege: s„ ˛in„ cont c„ nu Óntotdeauna se poate discuta corect; de cele mai multe ori nu se discut„. Am fost nevoit s„ Óntrerup dup„ vreo 6, 7 ore de discu˛ii, Ón care nici m„car un r‚nd nu am putut trece din proiectul de lege, ∫i am propus s„ ne separ„m ∫i s„ ne facem fiecare discu˛iile separat, ca s„ Óntocmim Ón final un proiect de raport Ón comun. A∫a se poate lucra.

Spun asta foarte clar: lipsa eticii profesionale a unora dintre noi care vorbesc mult, r„pesc timp mult Ón ∫edin˛e, dar Ón cel mai bun caz se Óntreab„, retoric uneori: îCum ar fi dac„...?“. Nu vin mai niciodat„ cu o propunere direct„, iar c‚nd intervenim ca s„ se re˛in„ o propunere suntem certa˛i c„ nu Ói l„s„m s„ vorbeasc„.

Dorin˛a unora de a bloca discu˛iile... ™i noi ∫tim c„ exist„ Óntre unii dintre noi dorin˛a ca acest proiect de lege s„ nu treac„.

Domnule deputat, haide˛i s„ Óncheia˛i. Aceasta este o chestiune de organizare a comisiei dumneavoastr„. Nu ne da˛i nou„ acum procedurile dumneavoastr„ din comisie, v„ rog frumos.

Dar cui s„ le d„m, domnule pre∫edinte?

6 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 111/11.IX.2004

Referi˛i-v„ la lege ∫i Ónchide˛i, pentru c„ a∫a am stabilit.

## Sta˛i pu˛in! Cui s„ le d„m?

Eu fac aici un lucru care este bine s„ fie urmat de c„tre to˛i, pentru c„ to˛i ∫tiu la fel de bine ca mine ce vorbesc eu acum, dar nu vor s„ recunoasc„ sau nu au avut ocazia, pentru c„ nu ne l„sa˛i s„ vorbim.

Œnchei totu∫i. Astfel se face c„ am muncit mult mai mult dec‚t trebuia ∫i, Ón final, a ie∫it legea a∫a slab„ cum este, ∫i suntem con∫tien˛i c„ nu este unul dintre cele mai bune exemple pe care le-am tr„it p‚n„ Ón momentul acesta. De exemplu, constat„m c„ este o structur„ f„r„ fond. Fondul ei, chiar de la buna apari˛ie a primului r‚nd din lege, nu este explicit. Nu se spune c„ se desfiin˛eaz„ Corpul Gardienilor Publici ∫i c„ se Ónfiin˛eaz„ Corpul Poli˛iei Comunitare. De altfel, nici cuv‚ntul îcomunitar“ nu este cel mai reprezentativ pentru limba rom‚n„.

Dup„ c‚te ∫tim noi, Ón Uniunea European„ cuv‚ntul îcomunitar“ se refer„ la institu˛ii ale mai multor ˛„ri. îComunitar“ se refer„ la institu˛ii ale mai multor ˛„ri, nu la comune sau ∫tiu eu... Pot s„ zic îpoli˛ie local„“ sau îpoli˛ie de proximitate“, dar nu comunitar„, pentru c„ provoc„m, Ón g‚ndurile celor care citesc o astfel de lege, c‚nd suntem accepta˛i pentru Uniunea European„, o confuzie. Nu se ∫tie ce se dore∫te.

V-a∫ ruga s„ Ónchide˛i.

## Bun, imediat!

Cu toate acestea, noi am avut tot interesul, chiar Ómpotriva unora care ne-au blocat, ∫i v„ spun asta foarte clar, ca aceast„ lege s„ treac„. Am avut numai eu, de exemplu, 18 amendamente, dintre care au fost re˛inute numai vreo ∫ase, restul nu. Este bine ∫i a∫a, m„car. Deci am vrut s„ treac„ aceast„ lege, cu toate c„ ea mai urmeaz„ s„ fie Ómbun„t„˛it„ de viitoarea legislatur„, mai mult ca sigur. Noi am vrut s-o Ómbun„t„˛im de acum, dar nu s-a putut din dou„ motive: din lipsa prezen˛ei, Ón principal a partidului de guvern„m‚nt, la ∫edin˛„ ∫i din faptul c„ nu s-au acceptat, dec‚t foarte pu˛in ∫i nesemnificativ, amendamente.

Re˛in‚nd rezervele noastre asupra acestui proiect, care mai are multe de ref„cut ulterior, pentru a putea fi m„car denumit acceptabil, Ón concep˛ia noastr„, Partidul Rom‚nia Mare este de acord cu votul asupra ei ∫i ne pronun˛„m ca atare, ca s„ fie acceptat. V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Domnul deputat Barbu, v„ rog!

## Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Proiectul de Lege privind Poli˛ia Comunitar„ nu este un proiect care s„ mul˛umeasc„ nici un grup parlamentar ∫i nici nu cred c„ este un proiect care s„ Ómbun„t„˛easc„, Ón vreun fel, obliga˛iile pe care le are un primar de a asigura ordinea ∫i lini∫tea Ón localitatea pe

care o conduce, nu se constituie Óntr-un instrument serios pentru ca aceast„ obliga˛ie a alesului local s„ fie Óndeplinit„. Mai mult, acest proiect de lege nu face altceva dec‚t s„ transforme Corpul Gardienilor Publici Óntr-o a∫a-zis„ poli˛ie comunitar„, dar care, de fapt, nu are nici un fel de rol de poli˛ie, ci mai degrab„ de paznic.

A∫ vrea s„ v„ spun c„ acest proiect aduce, ast„zi, Ón fa˛a noastr„, doar o Óncercare a partidului de guvern„m‚nt de a bifa Ónc„ un proiect de lege la care s-a angajat, afl„m din cuv‚ntul predecesorului cuv‚nt„tor c„ este, de fapt, un angajament privat, ∫i nu un angajament al Guvernului Rom‚niei, ceea ce ne surprinde de-a dreptul dac„ acest lucru este adev„rat.

Trebuie s„ v„ spunem c„, din aceste motive, a∫tept‚ndu-ne ca Poli˛ia Comunitar„ s„ preia ceva din ceea ce Poli˛ia Rom‚n„ are Ón partea de ordine public„, m„car at‚t, dac„ nu ∫i din partea de judiciar, acest proiect de lege, din punctul nostru de vedere, al reprezentan˛ilor Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“ ∫i ai Grupului parlamentar al Partidului Democrat, nu este un proiect pe care s„-l vot„m, sus˛ine ∫i promova. Drept urmare, solicit„m, domnule pre∫edinte, s„ supune˛i la vot retrimiterea lui la comisie, pentru a fi Ómbun„t„˛it, pentru a se crea, cel pu˛in, o structur„ de nivel jude˛ean care m„car s„ instruiasc„ din punct de vedere profesional. S„ ne amintim c„ aceste persoane sunt purt„toare de armament. Vom avea Ón fiecare jude˛, probabil, zeci de poli˛ii comunitare cu feluri diferite de ac˛iune, uniforme ∫i mod de a ac˛iona. Drept urmare, solicitarea noastr„ cred c„ este Óndrept„˛it„ ∫i v„ rug„m s„ supune˛i la vot retrimiterea ei la comisie.

Mul˛umesc.

## **Domnul Constantin Ni˛„:**

V„ propun s„ ascult„m to˛i reprezentan˛ii partidelor politice, dup„ care voi supune la vot propunerea dumneavoastr„.

Domnul deputat Viorel Coifan.

## **Domnul Augustin Lucian Bolca∫**

**:**

Cu privire la propunere!

## Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Stima˛i colegi,

Iat„ o lege care, cel pu˛in dup„ titlu, este foarte atractiv„ ∫i ar putea p„c„li u∫or pe cei care nu au r„bdare s-o citeasc„.

Cu certitudine, siguran˛a cet„˛eanului trebuie s„ fie o prioritate pentru orice stat de drept. Œn mod normal, un sistem de poli˛ii asigur„ aceast„ siguran˛„ a cet„˛eanului, dar, indiferent de ˛„rile, de mijloacele pe care le folose∫te, exist„ cel pu˛in dou„ atribute care definesc o poli˛ie local„ — poli˛ia comunitar„ este un titlu cam ciudat, dar nu insist asupra semanticii —, ∫i anume s„ se g„seasc„ Ón subordinea unei autorit„˛i publice alese Ón mod democratic, iar a doua caracteristic„, s„ Óndeplineasc„ func˛ii care sunt aproape de cet„˛ean, conform bine cunoscutului principiu al subsidiarit„˛ii.

A∫ dori s„ spun urm„torul lucru: Legea nr. 215/2001, Legea administra˛iei publice locale, la art. 68 punctul i), spune c„ îprimarul asigur„ ordinea public„ ∫i lini∫tea locuitorilor prin intermediul poli˛iei, jandarmeriei, gardienilor publici, pompierilor ∫i unit„˛ilor de protec˛ie civil„, care au obliga˛ia s„ r„spund„ solicit„rilor sale“; la lit. j): îÓndrum„ ∫i supravegheaz„ activitatea gardienilor publici, conform

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 111/11.IX.2004 angajamentelor contractuale.“ Dac„ citim legea care se nume∫te cea a Poli˛iei Comunitare ∫i care, Ón mod corect, ar fi trebuit s„ se numeasc„ Legea reorganiz„rii Corpului Gardienilor Publici, vom vedea la art. 17 exact acela∫i atribut, ∫i anume c„ primarul este cel care Óndrum„, supravegheaz„ ∫i controleaz„ activitatea Poli˛iei Comunitare conform atributelor stabilite prin lege.

Uit‚ndu-ne la atribu˛iile Poli˛iei Comunitare, vom observa c„, de fapt, nu are atribu˛ii de poli˛ie, ci de paz„, ordine, Ónso˛ire, dar cel pu˛in un atribut important lipse∫te, cel al dirij„rii circula˛iei rutiere, din moment ce primarul, conform Legii nr. 215, la art. 68 lit. q), are urm„toarea obliga˛ie: îasigur„ Óntre˛inerea, reabilitarea drumurilor publice, precum ∫i instalarea semnelor de circula˛ie“, deci el este responsabil cu re˛eaua rutier„, dar nu are mijlocul ca s„ verifice cum se circul„ pe aceste drumuri.

## **Domnul Constantin Ni˛„:**

Mul˛umesc ∫i eu. Domnul deputat Márton Árpád.

**Domnul Augustin Lucian Bolca∫**

**:** Pentru retrimitere!

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor,

Se poate verifica c„, de la Ónfiin˛area ei, uniunea noastr„ a militat pentru demilitarizarea poli˛iei ∫i pentru ca acele activit„˛i care sunt legate strict de localnici s„ fie atribuite unei p„r˛i a poli˛iei subordonate autorit„˛ilor locale.

Iat„, Ón sf‚r∫it, c„ Ón aceast„ legislatur„ s-a realizat demilitarizarea poli˛iei ∫i suntem Ón fa˛a unei legi care face Ónc„ un pas. Cu toate acestea, suntem con∫tien˛i c„ aceast„ lege are foarte multe dintre caren˛ele pe care le-au enumerat aici antevorbitorii mei. Ea se realizeaz„ nu prin reorganizarea unei p„r˛i a poli˛iei sau nu prin contopirea institu˛iei gardienilor publici ∫i a unei p„r˛i a activit„˛ii de poli˛ie, ci, din contr„, se face prin transformarea institu˛iei autorit„˛ii gardienilor publici Ón Poli˛ie Comunitar„. Totu∫i, ea, prin numele ei, devine Poli˛ie Comunitar„ ∫i cred c„ acest pas este foarte important, la fel de important ca ∫i demilitarizarea poli˛iei. Trebuie s„ se fac„ Ónc„ pa∫i...

Dac„ nu se va decide retrimiterea la comisie a acestei legi, noi o vom vota, dar vom Óncerca Ón anii care vor urma s„-i aducem Ómbun„t„˛iri. La fel, vom sus˛ine acel amendament depus de colegul nostru Toró Tibor, care ne reprezint„ Ón aceast„ comisie, ca acel articol care este prezent at‚t Ón Statutul func˛ionarilor publici, c‚t ∫i Ón Statutul poli˛i∫tilor s„ fie prezent ∫i Ón aceast„ lege.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc. Domnul deputat Metin Cerchez.

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Doamnelor ∫i domnilor,

A∫a cum au specificat ∫i colegii mei, nu ∫tiu de ce a fost nevoie de aceast„ grab„, pentru c„ o lege bun„ ar Ónsemna ∫i o reprezentare parlamentar„ bun„ Ón fa˛a cet„˛enilor, dar, pentru faptul c„ nu s-a Ónchis acel capitol îJusti˛ie, administra˛ie intern„“, nu vreau s„ cred c„ ne face s„ vot„m o lege proast„ ∫i spun acest lucru pentru c„ a numi gardienii publici poli˛i∫ti comunitari, atunci c‚nd, de fapt, ei nu sunt poli˛i∫ti, ei nu sunt subordona˛i sub nici o form„ Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor, este o mare gre∫eal„. Ini˛iatorul nu vreau s„ zic c„ a vrut s„ fac„ sluj Ón fa˛a reprezentan˛ilor Uniunii Europene, dar aceast„ lege, practic, a devenit un fel de stru˛oc„mil„. Atunci c‚nd s-a demilitarizat poli˛ia, s-a spus, Óntr-adev„r, c„ anumite structuri ale poli˛iei municipale vor trece Ón subordinea administra˛iei publice locale, lucru care se Ónt‚mpl„ ∫i Ón Uniunea European„.

Iat„, la ora actual„ exist„, Ón segmentul Poli˛iei, ordine public„ ∫i ace∫ti poli˛i∫ti sunt pl„ti˛i din bani publici, exist„ Jandarmeria care are acela∫i statut, acela de a asigura ordinea public„, ∫i sunt pl„ti˛i din bani publici, exist„ gardienii publici care sunt pl„ti˛i din bani publici, tot pentru ordine public„, ca s„ nu v„ mai spun c„ la Constan˛a mai exist„ ∫i firme de bodyguarzi care iau vreo c‚teva miliarde de lei anual, din bani publici, tot pentru ordine public„, iar cet„˛eanul, scuza˛i-m„, nu prea este Ón siguran˛„ pe strad„ cu at‚tea structuri care au aceea∫i activitate, aceea de ordine public„.

Or, s„ vii s„ spui acum c„ gardianul public este poli˛ist, doar cu numele, pentru c„, Ón realitate, dac„ o s„ v„ uita˛i Ón lege, el, practic, nu face altceva dec‚t s„ prind„, s„ zicem, un ho˛ ∫i s„-l duc„ la poli˛ist. C‚nd i-am cerut domnului ministru secretar de stat s„ ne aduc„ aspecte din proiecte de lege sau, efectiv, legi din ˛„ri ale Uniunii Europene, vreau s„ spun, ∫i dac„ v„ uita˛i, iar colegii din comisii ∫tiu acest lucru, c„ nu sunt exemple concludente, iar unul este din Canada, or, noi vrem s„ ader„m la Uniunea European„. Nu ar fi r„u

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 111/11.IX.2004 acest lucru, s„ prelu„m ce este bun ∫i Ón alte legisla˛ii, inclusiv din nu ∫tiu ce ˛ar„ sud-african„ sau african„, dar a da at‚˛ia bani, bani publici, repet, doar pentru un moft, a spune Uniunii Europene c„ la ora actual„, vezi, Doamne!, s-a rezolvat problema Poli˛iei Comunitare, mi se pare prea mult.

™i eu v„ mul˛umesc. Domnul deputat Bolca∫.

## Domnilor colegi,

M„ voi pronun˛a numai asupra cererii de restituire a acestui proiect de lege. Vreau s„ pornesc de la ideea c„ m„ al„tur tuturor criticilor care au fost formulate p‚n„ Ón prezent ∫i tocmai de aceea solicit respingerea cererii de restituire la comisie.

Œntr-adev„r, ne afl„m Ón prezen˛a unui proiect de lege care, de la bun Ónceput vreau s„ spun, s-a vorbit Ón numele grupului parlamentar, este necesar nu pentru integrarea noastr„ Ón Uniunea European„, Ón primul r‚nd, ci ne este necesar nou„. Este unul dintre pu˛inele proiecte de lege care continu„ o tradi˛ie institu˛ional„ a Rom‚niei antebelice, aceea a gardienilor publici care erau Ón slujba organelor administra˛iei locale. A fost o institu˛ie bun„, s-a Óncercat punerea ei pe picioare. La ora actual„ se Óncearc„ transformarea ∫i modernizarea ei ∫i de aceea legea trebuie votat„.

Ceea ce m„ intereseaz„ — ∫i de ce m„ al„tur criticilor? Pentru c„ se pot aduce, Óntr-adev„r, multiple critici acestui proiect de lege, Óncep‚nd cu titlul, care, din punctul meu de vedere, este aberant ∫i Ómpotriva normelor de tehnic„ legislativ„ — este c„ reprezint„, totu∫i, o lege pe care trebuie s-o respect„m. Dar nu exist„ nici un element Ón aceast„ lege care s„ nu poat„ fi dezb„tut, datorit„ multitudinii de amendamente ce s-au f„cut p‚n„ acum.

## Domnilor care critica˛i,

V„ rog s„ lua˛i cuv‚ntul ∫i s„ v„ spune˛i p„rerea constructiv„ pe fiecare articol. A∫a vom face ∫i noi. La sf‚r∫itul dezbaterilor, dac„ vom vedea, Óntr-adev„r, c„ nu ne putem l„muri, atunci se va pune problema unei eventuale trimiteri la comisie, pentru c„ a∫a spune regulamentul: dac„ nu se pot rezolva problemele Ón dezbaterile parlamentare. De aceea m„ pronun˛ Ómpotriva restituirii, cu solicitarea adresat„ domnului pre∫edinte ca, prin interven˛ii la obiect, s„ Óncerc„m s„ fim constructivi pe proiectul de lege ∫i atunci vom vedea cum vom vota.

Œnc„ o problem„: s-a Óncet„˛enit, de la reluarea sesiunii extraordinare ∫i a actualei sesiuni, ideea ca

reprezentan˛ii Partidului Na˛ional Liberal ∫i Partidului Democrat s„ se pronun˛e Ón numele Alian˛ei D.A.

Domnule pre∫edinte,

Mul˛umesc. Stima˛i colegi,

Œnainte de a da cuv‚ntul reprezentantului ini˛iatorului, Ministerul Administra˛iei, v-a∫ supune, totu∫i, la vot propunerea domnului deputat Barbu, Ón a∫a fel Ónc‚t toat„ lumea s„ fie, de la st‚nga la dreapta sau de la dreapta la st‚nga, mul˛umit„.

Deci v„ supun aprob„rii propunerea de a trimite proiectul de lege la comisie.

Cine este pentru? V„ rog s„ num„ra˛i. 16 voturi pentru. Œmpotriv„? V„ rog s„ vota˛i. 66 voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? 11 ab˛ineri.

Propunerea, deci, de a fi trimis„ la comisie a c„zut ∫i vom dezbate proiectul de lege a∫a cum este prev„zut Ón ordinea de zi.

V„ rog, domnule secretar de stat, s„ v„ spune˛i cuv‚ntul.

## **Domnul Mircea Alexandru** _— secretar de stat Ón Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor_ **:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor,

Œntr-adev„r, proiectul de lege care se dezbate ast„zi Ón plen a fost foarte intens, foarte mult dezb„tut ∫i Ón comisii ∫i este evident c„ preocup„rile ca legea s„ fie c‚t mai bun„ s-au transmis ∫i Ón plen.

Fac precizarea c„ proiectul de lege supus ast„zi dezbaterii este determinat de evolu˛ia de democra˛ie a societ„˛ii rom‚ne∫ti, evolu˛ia c„tre democra˛ie. Una dintre valen˛ele democra˛iei este ∫i apropierea institu˛iilor de comunitate. Dup„ cum se ∫tie, una dintre institu˛iile fundamentale ale statului este Poli˛ia Rom‚n„, numai c„ aceasta se define∫te, conform art. 1 din Legea nr. 218, ca f„c‚nd parte din Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor ∫i fiind o institu˛ie specializat„ a statului, subliniez acest lucru, a statului, care exercit„ atribu˛ii privind ap„rarea drepturilor, libert„˛ilor fundamentale, a propriet„˛ii private ∫i a∫a mai departe.

Legea de organizare a Poli˛iei Rom‚ne s-a dovedit a fi o lege bun„, un cadru legislativ adecvat pentru combaterea criminalit„˛ii Ón condi˛iile specifice societ„˛ii rom‚ne, dar legea Ón sine nu reglementeaz„ organizarea dec‚t la nivel na˛ional, Poli˛ia respectiv„ func˛ion‚nd ca un sistem unitar ∫i uniform pe Óntreg teritoriul ˛„rii. Comunit„˛ile Óns„ au nevoi particulare specifice pentru men˛inerea ordinii publice, Ón special Ón momente ocazionale sau pe genuri de fapte.

## **Domnul Constantin Ni˛„:**

Mul˛umesc.

Stima˛i colegi, trecem la dezbaterea pe articole a legii. La titlul legii comisia propune modificarea titlului legii. Dac„ sunt observa˛ii la aceast„ modificare?

## **Domnul Augustin Lucian Bolca∫**

**:**

Sunt observa˛ii!

V„ rog, domnule deputat!

Fa˛„ de textul ini˛ial, comisia propune modificarea: îLege privind Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Poli˛iei Comunitare“.

Titlul legii este contrar, cum v-am mai spus, Legii privind tehnica legislativ„. Art. 25, dac„-mi amintesc perfect, al acestei legi spune c„ Ón cuprinsul unei legi, cu at‚t mai mult Ón titlu, se folosesc no˛iuni f„r„ echivoc. La noi se creeaz„ dintr-o dat„ un echivoc serios, pentru c„ a vorbi despre o institu˛ie comunitar„ Ónseamn„, Ón limbajul juridic curent, a ne referi la institu˛ii apar˛in‚nd Comunit„˛ii Europene. La noi nu se folose∫te, nici Ón legisla˛ie ∫i nici Óntr-o circula˛ie uzual„ juridic„, termenul de îcomunitar“ pentru a desemna, Ón exclusivitate, comunit„˛i locale. Termenul de îcomunit„˛i locale“ este, practic, neologistic introdus ∫i Ón literatura juridic„. Œn aceste condi˛ii, se creeaz„ confuzii: cui apar˛ine aceast„ poli˛ie? Comunit„˛ii Europene sau comunit„˛ilor locale?

Confuzia e l„murit„ tot de Legea privind tehnica legislativ„, care spune: Ón aceste condi˛ii, trebuie s„ se fac„ preciz„ri. Or, precizarea este Ón titlul ini˛ial al acestei legi: îLege privind Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Poli˛iei...“ — s„rim peste îcomunitare“ — î...pentru ordine public„, la nivelul unit„˛ilor administrativ-teritoriale“.

De aceea v„ propun s„ respinge˛i amendamentul ∫i s„ p„stra˛i titlul legii adoptat de Senat, cu omisiunea cuv‚ntului îcomunitare“.

Mul˛umesc.

Comisia, v„ rog. Reprezentantul comisiei, v-a∫ ruga s„ v„ spune˛i punctul de vedere.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Iat„ c„ domnul Bolca∫ r‚de, pentru c„, de fapt, e amendamentul meu ∫i Domnia sa mi-l contrazice. Eu nu am nimic Ómpotriv„, ideea pentru care l-am scurtat eu este c„, Ón general, o lege nu con˛ine ∫i explica˛ia defini˛iei, care se d„, de fapt, Ón text. Titlul legii trebuie s„ fie succint, ca atare foarte scurt ∫i explicit.

Except‚nd faptul c„ nici eu nu sunt de acord cu îPoli˛ia Comunitar„“ ∫i, foarte bine, s„ r„m‚n„, pur ∫i simplu, îPoli˛ia pentru ordine public„“, eu am constatat c„ nu e suficient explicitat cuv‚ntul îrolul“ poli˛iei prin cuvintele îordine public„“, deoarece, prin diversificarea atributelor poli˛iei, Ón art. 2, pare-mi-se, sunt vreo zece atribute care intr„ Ón competen˛ele ei ∫i nu toate sunt pentru ordine public„, numai pentru ordine public„. Dac„ a∫ zice exclusiv îordine public„“, a∫ spune c„ fracturez pu˛in toate atributele poli˛iei explicitate ulterior ∫i de aceea am zis s„ o tai. Era ∫i mai scurt ∫i nici nu definea complet ceea ce a∫ fi vrut de fapt printr-o lungire a titlului.

Œns„, dac„ Domnia sa a invocat o lege pe care, iat„, eu, dup„ 8 ani, nu am citit-o suficient ∫i este bine s„ o citim cu to˛ii, este vorba de Legea pentru... — domnule Bolca∫, cum se nume∫te? — ...Legea pentru tehnic„ legislativ„, ea are foarte multe puncte pe care noi nu le lu„m Ón seam„ ∫i aici sunt multe care ne-au sc„pat. Iat„, de exemplu, c‚nd spun: îs„ se execute conform legii“. Este un cuv‚nt redundant care se scrie Ón Legea privind tehnica legislativ„, c„ nu se folose∫te ca atare, ci trebuie specificat: conform articolului cutare alin. 1 din legea cutare. Noi ne obi∫nuisem to˛i s„ zicem îconform legii“. Trebuie s„ avem pu˛in grij„, dup„ p„rerea mea, chiar ∫i Ón aceast„ lege.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 111/11.IX.2004 Una peste alta, suntem de acord Ón ce ne prive∫te s„ revenim la forma ini˛ial„ ∫i chiar s„ t„iem cuv‚ntul îcomunitar“, care introduce o bulversare a Ón˛elegerii de c„tre institutele comunitare din Uniunea European„ Interna˛ional„.

V„ mul˛umesc.

Œn numele dumneavoastr„… Presupun c„ comisia nu va fi Ón Óntregime de acord cu problemele dumneavoastr„. Foarte pe scurt, domnule, v„ rog!

Am o solu˛ie de compromis Óntre cele dou„ curente deja prezentate.

V„ rog!

Lege privind Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Poli˛iei de ordine public„ pentru comunit„˛ile locale.

Domnule secretar de stat, v„ rog s„ v„ exprima˛i punctul de vedere.

## Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

V„ rog s„ re˛ine˛i faptul c„, Óntr-adev„r, normele de tehnic„ legislativ„ stabilite prin Legea nr. 24, care a fost ulterior modificat„, cer ca titlul s„ fie explicit ∫i vreau s„ fac aprecierea, dac„ Ómi permite˛i, c„ Ón comisie, prin amendamentul respectiv, s-a r„spuns la aceast„ solicitare Ón sensul c„ este definit„ îPoli˛ia Comunitar„“ ∫i vede˛i, v„ rog, ultima tez„, Poli˛ia comunitar„ pentru ordine public„ ca fiind un serviciu public local specializat, denumit Ón continuare îPoli˛ie Comunitar„“. Nu putem s„ numim aceast„ poli˛ie nici poli˛ie local„, pentru c„ poli˛ia local„ este acea entitate a Poli˛iei na˛ionale care ac˛ioneaz„ la nivel local ∫i care include inclusiv poli˛ia judiciar„, inclusiv poli˛ia de combatere a fraudelor financiare ∫i a∫a mai departe, ∫i singurul termen pe care Ól accept„m sau pe care suntem nevoi˛i s„-l accept„m este acesta.

Poate fi, deci, Ónc„ o dat„ discut‚nd, pentru c„ aceast„ lege, repet, a fost discutat„ de foarte multe ori, poate fi admis„ ca o variant„ mai fericit„ ∫i ca o chestiune de compromis, Ómi permit acum s„ fac aceast„ afirma˛ie, îPoli˛ia comunit„˛ii locale“ ∫i atunci ar fi o chestiune care ar r„spunde mai bine, eventual, ca s„ Ónl„tur„m aceast„ sintagm„ de îPoli˛ie Comunitar„“ despre care s-a spus c„ poate crea confuzii. Eu cred c„ titlul putea fi admis Ón forma actual„, dar, dac„ introducem termenul de îPoli˛ie a comunit„˛ii locale“, ceea ce este acoperitor ∫i Ón textul, ∫i Ón filozofia legii, va trebui s„ oper„m Ón tot textul aceast„ denumire.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Constantin Ni˛„:**

## Stima˛i colegi,

Eu Ómi fac datoria s„

Comisia a revenit la text ∫i, ca atare, nu Ól mai pute˛i supune Ón forma ini˛ial„ dac„ noi nu ni-l mai Ónsu∫im Ón continuare. Noi suntem de acord, am c„zut de acord, dac„ ave˛i vreun punct de vedere contrar, este bine s„ Ól l„murim acum.

Este bun„ ideea domnului chestor Mircea cu îPoli˛ia comunit„˛ii locale“, nu este îPoli˛ie Comunitar„“. Aceasta era rezerva noastr„ ∫i de aceea eu zic c„ mai bine Ól punem la vot, domnule pre∫edinte, chiar a∫a cum a zis d‚nsul, îprivind Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Poli˛iei comunit„˛ii locale pentru ordine public„ la nivelul unit„˛ilor administrativ-teritoriale“.

Dac„ este a∫a, noi ne-o Ónsu∫im cu mare bucurie. Vrem s„ o repar„m, n-au treab„ orgoliile. Iat„, eu nu am deloc orgolii, am retras ce am zis, ideea pentru care am spus-o s-a Ónsu∫it Óntr-un fel, dar parc„ nu este cea mai bun„ solu˛ie ∫i, ca atare, revin la textul ini˛ial.

Vreau s„ v„ spun c„ acesta este punctul dumneavoastr„ de vedere. Cealalt„ parte a comisiei nu este de acord ∫i atunci eu trebuie s„ supun ceea ce a ie∫it din comisie, a∫a este regulamentar. Œmi pare r„u. V„ rog!

**Domnul Marcu Tudor** _**(** din loja comisiei)_ **:**

Atunci de ce ne mai Óntreba˛i?

Eu m-am opus amendamentului comisiei, reprezentantul ministerului a g„sit o solu˛ie de compromis, care mi se pare absolut rezonabil„, îPoli˛ia comunit„˛ilor locale“.

Retrag obiec˛iunea mea ∫i v„ rog s„ pune˛i la vot ∫i aceast„ propunere agreat„ de minister. Mi se pare rezonabil.

## **Domnul Constantin Ni˛„:**

Œnc„ o dat„ repet, Ón condi˛iile Ón care comisia Ón Óntregime nu este de acord, eu trebuie s„

## **Domnul Augustin Bolca∫ Lucian**

**:**

Este corect regulamentar.

## Domnule pre∫edinte,

S-a instituit aici o cutum„, o obi∫nuin˛„ ca s„ fie reprezentat„ o comisie de un om sau maximum doi. Iat„, dou„ comisii care au peste 40 de oameni Ón componen˛„ sunt reprezentate de c„tre 3 oameni. Dintre to˛i, unul are o func˛ie, altul alt„ func˛ie, ne cert„m pe func˛ii ∫i pe importan˛„ Ón cadrul unei comisii de doi oameni. Cine are dreptate? Unul din noi zice nu, „l„lalt zice da. ™i care este ce spune comisia? Eu v„ rog s„ intra˛i Ón atributele dumneavoastr„ de pre∫edinte, s„ face˛i un apel c„tre membrii comisiilor c‚˛i sunt prin sal„, c„, uite!, v„d pe unii c„ stau pe acolo ∫i ne admir„ c‚t de frumos vorbim sau c‚t de prost sau ur‚t. S„ intre ∫i s„ stea acolo ∫i s„ ne judec„m pu˛in, c„ a∫a r„m‚n numai eu cu Oltei sau cu domnul de la administra˛ie public„ ∫i nu ∫tim care este realitatea.

Eu nu ˛in deloc s„ ias„ ceva cum zic eu, dar s„ facem un corp comun. Nu putem Ón doi, c„ nici nu ne Ón˛elegem.

V„ rog s„ face˛i apelul pe care l-am solicitat.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 111/11.IX.2004

## **Domnul Constantin Ni˛„:**

Domnule deputat, eu Ómi fac datoria ∫i supun la vot ceea ce a votat comisia. Este o p„rere a dumneavoastr„, v-a˛i exprimat-o, o apreciez, dar eu Ómi fac datoria a∫a cum spune regulamentul.

Deci v„

Œmpotriv„? 36 de voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri? 3 ab˛ineri.

Adoptat„ pozi˛ia comisiei, deci r„m‚ne îLegea Poli˛iei Comunitare“.

Titlul capitolului 1.

Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.

Votat Ón unanimitate.

Art. 1. La art. 1 comisia propune modificarea acestuia. Dac„ sunt observa˛ii?

V„ rog, domnul deputat Leon„chescu, o lu„m pe r‚nd.

Domnule secretar, ierta˛i-m„! _(™i-a manifestat dorin˛a s„ vin„ la microfon ∫i domnul Augustin Lucian Bolca∫)._

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Exist„ aici o redactare care, din punct de vedere lingvistic, deranjeaz„ foarte mult. Citesc partea final„ a art. 1 alin. 1: î...Poli˛ia Comunitar„ pentru ordine public„, ca serviciu public local specializat... etc.“ Aceast„ capcan„ lingvistic„, aceast„ cacofonie trebuie evitat„ ∫i eu propun urm„toarea redactare, Ón partea final„ a acestui alineat: î...Poli˛ia comunitar„ pentru ordine public„, denumit„ Ón continuare _Poli˛ia Comunitar„_ , ca serviciu public local ∫i specializat“. Deci nu se modific„, practic, substan˛a, ci ordinea cuvintelor Ón fraz„.

Fac aceast„ propunere, sigur, ∫i pentru omogenizare, pentru c„ aceast„ capcan„ lingvistic„ este evitat„ foarte bine la pagina 6, pozi˛ia 11, la art. 5 alin. 1. Deci propunerea mea vine pe un fapt existent la pozi˛ia 11.

Ceea ce m„ surprinde este faptul c„ exist„ 3 amendamente respinse la acest alineat cu aceea∫i capcan„ lingvistic„, ceea ce Ónseamn„ c„ trebuie s„ fim foarte aten˛i la acest lucru, indiferent de pozi˛ia de pe care facem amendamentele.

V„ mul˛umesc.

Da. Domnul deputat Bolca∫, v„ rog, dup„ care comisia o s„ r„spund„ la toate Óntreb„rile.

Aici sunt dou„ probleme ∫i nu este vorba de o capcan„ lingvistic„, ci este vorba de o capcan„ juridic„, pentru c„ Ón structura pe care o presupune aceast„ Lege a Poli˛iei Comunitare — vede˛i c„ m-am supus votului — nu ne afl„m Ón prezen˛a unui serviciu public, ci a unei institu˛ii publice, a∫a cum a existat Ón proiectul ini˛ial, iar modificarea f„cut„ de Senat este fundamental gre∫it„. Nu v„ re˛in aten˛ia f„c‚nd deosebirea Óntre institu˛ie ∫i serviciu public, cu at‚t mai mult cu c‚t anumite persoane Ó∫i imagineaz„ c„ ∫i justi˛ia este serviciu public, ceea ce este o fantasmagorie. Dar aici avem, Óntr-adev„r, de-a face cu institu˛ii publice de interes local care fac, Óntr-adev„r, un serviciu public ∫i atunci formularea complet„, ∫i exist„ aceast„ formulare Ón dreptul administrativ, este:

1. Poli˛ia Comunitar„ este institu˛ie public„ ce Óndepline∫te un serviciu public local. Aceasta este defini˛ia corect„.

2. Spre deosebire de varianta Senatului, textul adoptat de comisie face obligatorie constituirea acestei Poli˛ii Comunitare nu numai pe criteriul de unitate administrativteritorial„, ci ∫i pe unitate de num„r de locuitori, ceea ce este absolut absurd. A fi obligatorie Ón municipii, Ón ora∫e, Ón sectoare este o normalitate. Alin. 2 este corect — se poate Ónfiin˛a ∫i la nivelul comunelor. Acest joc cu cifra de 5.000 — comune care, totu∫i, nu sunt ora∫e — mi se pare cam hazardat.

Deci solicit p„strarea formul„rii Senatului, respingerea amendamentului f„cut de comisie, cu men˛iunea ini˛iatorului, îinstitu˛ie public„ ce presteaz„ un serviciu public local“.

V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc.

Domnul deputat Bruda∫cu, v„ rog. V-a∫ ruga totu∫i s„ v„ limita˛i la dou„ minute, pentru c„ a∫a s-a stabilit la Ónceput ∫i am votat.

Mul˛umesc.

Eu, chiar mai pu˛in, dar dac„ m-a˛i incitat o s„-mi consum minutele.

Eu voiam s„ v„ supun o redactare diferit„, o modificare de redactare a acestui art. 1 Ón forma Senatului, pentru c„ nu mi se pare inspirat„ limitarea sau precizarea num„rului de locuitori ∫i, de aceea, indiferent dac„ Ói spunem institu˛ie sau serviciu, a∫ dori s„ fi˛i de acord ca aceast„ tent„ cacofonic„ s„ fie mutat„ Ón alt„ zon„, respectiv ∫i a bunurilor de interes public: se Ónfiin˛eaz„ ca institu˛ie care presteaz„ un serviciu public local specializat la nivelul municipiilor, ora∫elor, precum ∫i la nivelul sectoarelor municipiului Bucure∫ti Poli˛ia Comunitar„ sau Poli˛ia comunit„˛ilor locale, denumit„ Ón continuare _Poli˛ia comunit„˛ilor locale_ . Nu se face modificarea propus„ anterior, adic„ nu asigur„ suficient„ coeren˛„ ∫i cursivitate textului pe care Ól dezbate.

Domnul deputat Petru Naidin, dup„ care domnul Márton ∫i dup„ aceea comisia. V-a∫ ruga s„...

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

La amendamente respinse la acest articol, eu am o anumit„ tez„ pe care am receptat-o de la reprezentan˛ii Uniunii Na˛ionale a Corpurilor Gardienilor Publici din Rom‚nia. Am considerat normal s„ v„ prezint ∫i s„ introduc aceste amendamente, Óntruc‚t ∫i d‚n∫ii ap„r„ interesele a cel pu˛in 30.000 de gardieni publici pe care nu este bine s„-i l„s„m c‚t de cur‚nd ∫omeri.

Deci am cerut ca Poli˛ia Comunitar„ s„ se Ónfiin˛eze prin hot„r‚re a Consiliului jude˛ean sau a Consiliului General al Municipiului Bucure∫ti, ca institu˛ie public„ cu personalitate juridic„ ∫i Ón plan al unit„˛ilor administrativteritoriale s„ func˛ioneze aceste subunit„˛i ale Poli˛iei comunitare jude˛ene. Mi-au argumentat reprezentan˛ii Uniunii Na˛ionale, ∫i vreau s„ m„ Óncadrez Ón cele dou„ minute, faptul c„ este necesar ca aceast„ Poli˛ie comunitar„ jude˛ean„ s„ func˛ioneze Óntruc‚t poate s„ coordoneze mai fluent, mai unitar Óntreaga activitate,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 111/11.IX.2004 poate s„ asigure preg„tirea de specialitate profesional„ ∫i juridic„ a Óntregului efectiv, poate s„ asigure unitar echipamentul cu mijloace tehnice din dotare, poate s„ efectueze o selec˛ie riguroas„ a personalului Ón acest sens. ™i Ónchei, este normal, prin Legea nr. 215, pe care o cunoa∫tem cu to˛ii, ∫i prin Constitu˛ie, îConsiliul jude˛ean, ca o autoritate a administra˛iei publice locale, coordoneaz„ activitatea consiliilor comunale ∫i or„∫ene∫ti“ ∫i ∫tim foarte bine ce func˛ioneaz„ de la Direc˛ia pentru protec˛ie social„, Direc˛ia pentru protec˛ia copilului ∫i a∫a mai departe.

™i un punct de vedere al meu, pe care ini˛iatorul a∫ dori, la microfon, s„ mi-l detalieze. Conform Legii nr. 213 din 1998 privind proprietatea public„ ∫i regimul juridic al acesteia, domeniul public al jude˛elor, c‚t ∫i domeniul privat este cuprins aici ∫i m„ Óntreb cine Dumnezeu ap„r„ acest domeniu public ca active situate Óntre dou„ unit„˛i administrativ-teritoriale, pentru c„, Ón condi˛iile Ón care cl„direa consiliului jude˛ean se afl„ Ón municipiu re∫edin˛„ de jude˛, evident c„ prim„ria respectiv„ se va ocupa pe baz„ de contract s„ apere acel activ? Ce se Ónt‚mpl„, revin, cu terenurile, cl„dirile, citez din Legea nr. 213, cum ar fi: biblioteci, muzee, spitale jude˛ene, bunuri, re˛ele de alimentare, drumuri ∫i a∫a mai departe, care intr„ din jurisdic˛ia de suprafa˛„ a dou„ unit„˛i administrativ-teritoriale?

Domnul Márton Árpád.

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor,

Aici, printr-o Óncercare de amendare a acestei legi, de fapt, revenire la textul ini˛ial, s-a adus Ón discu˛ie o problem„ major„ a acestei legi. Dorim sau nu dorim s„ avem o institu˛ie, serviciu, s„ o denumim cum dorim, dar care este subordonat autorit„˛ii publice locale ∫i care se ocup„ de ordinea din localit„˛ile noastre? Dorim sau nu dorim? Dac„ nu dorim, atunci Óncerc„m s„ restr‚ngem acele localit„˛i la care este obligatoriu ∫i la restul l„s„m la voia autorit„˛ii respective. Dac„ dorim, atunci zicem, Óntr-adev„r, Ón toate comunele, toate municipiile, ora∫ele ∫i comunele, ∫i eu concep formula care a fost dat„ ca o excep˛ie de la regul„, pentru acele comune mai mici care n-au banul necesar ca s„ func˛ioneze dou„ institu˛ii paralele, c„, de fapt, ∫eful de post ∫i poli˛istul comunitar vor avea atribu˛iuni, din p„cate, paralele Ón continuare, conform acestei legi.

Ei, bine, aia s„ fie excep˛ia. Cam acolo m„ duce cu g‚ndul aceast„ formulare ∫i nu a∫ dori s„ renun˛„m la formularea îobligativitatea la peste 5.000 de locuitori“, pentru c„, de fapt, atunci, marea majoritate a localit„˛ilor acestei ˛„ri nu va avea Ón mod obligatoriu astfel de poli˛ie ∫i atunci cum vom realiza noi acea idee de a avea o popula˛ie urban„ conform cerin˛elor Uniunii Europene, cu serviciile respective, ale unei localit„˛i urbane?

V„ mul˛umesc.

## ™i eu v„ mul˛umesc.

A∫ ruga comisia s„-∫i prezinte punctul de vedere la toate propunerile f„cute.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Respect pentru to˛i cei care au f„cut propuneri. M„car de ar fi fost propuneri f„cute a∫a Ón cadrul comisiei de c„tre to˛i membrii ∫i aveam mai l„murite multe probleme… Numai c„ am luat Ón discu˛ie ∫i noi Ómpreun„, ambele comisii ∫i cu domnul Mircea, ∫i am g„sit de cuviin˛„ s„ r„m‚n„ urm„toarea formulare a art. 1: se elimin„ îlocalit„˛ilor cu peste 5.000 de locuitori“. De ce spunem aceasta?

Œn primul r‚nd, c„ a fost o interven˛ie a unuia dintre noi ∫i ceilal˛i n-au fost de acord, ∫i, Ón fine, s-a f„cut procesul-verbal cum s-a f„cut, dup„ cum v„ ziceam, Ón comun. Nu este solu˛ia pe care am g„sit-o noi la sf‚r∫itul zilei ∫edin˛ei avute Ón comun. Ca atare, nici nu g„sim necesar s„ g„sim un num„r, nici nu ∫tiu de ce 5.000, ∫i nu 4.000 sau 10.000, deoarece orice comun„, ∫i aici era vorba de comune, nu de localit„˛i, orice comun„ are dreptul, asta-i spun domnului Márton, s„ Ónfiin˛eze o astfel de poli˛ie dac„ are posibilit„˛i. De obicei, comunele nu prea au posibilit„˛i, nici financiare ∫i nici de structur„, ca s„ Ónfiin˛eze o astfel de Poli˛ie a comunit„˛ii locale ∫i, ca atare, noi am r„mas cu obligativitatea numai la ora∫e. Dac„ Óns„ se dore∫te, la orice nivel ar fi num„rul membrilor comunei, sub 5.000 sau peste 5.000, sau orice alt„ cifr„ puteam s„ spunem noi, nu are dec‚t s„ o Ónfiin˛eze, pentru c„ legea Ón articolele urm„toare permite acest lucru.

Mai departe, Ón rest, orientarea de alt„ natur„, indiferent de care, c„de˛i de acord asupra enumer„rii propozi˛iilor din fraz„ pentru a se evita cacofonia, Óntre noi fie vorba, prin acea virgul„, poate nu era o expresie fericit„, dar se considera evitat„, suntem Óntru totul de acord.

Œn continuare, noi mai avem, domnule pre∫edinte, ∫i amendamentele care urmeaz„, acestea tot la art. 1. Nu pune˛i Ónc„ la vot nici propunerea pe care o fac comisiile asupra ultimei formule a art. 1, deoarece mai urmeaz„ c‚teva amendamente respinse.

V„ mul˛umesc.

™i Ónc„ ceva. A fost vorba de domnul Bolboac„, de domnul Naidin, a∫a este, dar domnul pre∫edinte al Uniunii Corpurilor Gardienilor Publici din Rom‚nia, cu Ion Bolboac„, a fost prezent Ón ambele zile Ón care s-a f„cut discu˛ia asupra acestui proiect de lege ∫i nu a avut un astfel de amendament. Poate este pertinent.

Stima˛i colegi, la amendamentele... V„ rog, v„ rog, domnule Oltei.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

V„ rog, domnul Bolca∫ a vorbit de institu˛ie. Pe parcursul legii noi am adoptat termenul de îserviciu“ pentru c„ aceasta nu va avea personalitate juridic„. Dac„ vorbim de institu˛ie, atunci trebuie s„-i d„m ∫i caracterul de personalitate juridic„ ∫i atunci v„ rug„m s„ vota˛i s„ r„m‚n„ îserviciu public de interes privat“, da?

Mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 111/11.IX.2004

## Stima˛i colegi,

Eu voi supune, totu∫i, votului dumneavoastr„ propunerea comisiei cu modific„rile aduse de c„tre domnul deputat Marcu, cu eliminarea localit„˛ilor cu peste 5.000 ∫i cu propunerea domnului deputat Oltei.

Domnule Stroe, ave˛i amendament? Bun.

Eu pun la vot acesta, dup„ care sigur ave˛i un amendament, Ól supunem ∫i pe acela la vot, de acord, da?

Cine este pentru propunerea comisiei Ón variantele administra˛iei?

Cine este pentru? V„ rog s„ vota˛i. 75 de voturi pentru. Œmpotriv„? 17 voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri? Dou„ ab˛ineri. Adoptat art. 1.

S-a Ónscris Ónt‚i domnul coleg Radu Stroe. Are un amendament.

Stai un pic, Radu, e bine cum zic eu. O procedur„, domnule pre∫edinte!

V„ rog!

Dac„ noi am votat acum textul a∫a, toate amendamentele mele ∫i ale lui Radu, ∫i ale celorlal˛i nu mai pot fi acceptate. De aceea eu v„ propusesem s„ le audia˛i Ón prealabil pe toate, cu argumentele noastre, ∫i l„muream pu˛in pe cei care voteaz„, pe noi ∫i poate g„seam o op˛iune a unuia dintre amendamentele noastre, dec‚t aceea care deja ne-a blocat, ne-a Ónchis. Noi degeaba le mai vorbim acum. Asta voiam.

## Domnule deputat,

Dumneavoastr„ sunte˛i un deputat cu state vechi Ón Parlamentul Rom‚niei, ∫ti˛i foarte bine care este regulamentul.

pu˛ine, dar minim necesare ca aceast„ poli˛ie, Óntr-adev„r, s„ fie comunitar„, s„ fie trecute la noua structur„ pe care dumneavoastr„ ast„zi a˛i numit-o Poli˛ie Comunitar„. V„ mul˛umesc.

## ™i eu v„ mul˛umesc.

Amendamentul dumneavoastr„ era la alin. 2, nu, domnule Stroe? Sau a˛i renun˛at la amendament? Da. V„ rog, domnule Marcu!

## Domnule pre∫edinte,

V„ rog ∫i pe dumneavoastr„, stima˛i colegi, s„ Ón˛elege˛i faptul c„ noi am dorit s„ facem o Ómbun„t„˛ire a legii. Ultimul om care are orgolii Ón privin˛a re˛inerii unui punct al lui pe o lege sunt eu. Nu ˛in deloc la a∫a ceva. De aceea, poate unele, pe parcurs, sunt ∫i pu˛in contradictorii, nu am ∫tiut cum se voteaz„, s-a votat a∫a, nu ne-a pl„cut, am mai f„cut o propunere, a fost o activitate lucrativ„, acum m„ ia la televiziune c„ de ce vorbesc a∫a neelegant! Deci am lucrat c‚t am putut mai bine.

Iat„ de ce v„ spun c„ sunt dou„ propuneri ale mele la art. 1 alin. 1 care par oarecum contradictorii: Ónt‚i c„ accept îprecum ∫i la nivelul comunelor“, c„ este necesar s„ fie scris Ón alineatul acesta ∫i despre comune, care ulterior sunt nominalizate, ∫i a doua propunere, tot la art. 1 alin. 1, care a fost f„cut„ ulterior, am socotit necesar s„ l„murim ce vrem noi cu aceast„ lege. L-am Óntrebat pe domnul Bolboac„, pe domnul Mircea, pe to˛i cei dintre noi, pe reprezentantul Guvernului, ce se vrea. Se face o poli˛ie nou„? ™i au spus nu. Se reorganizeaz„ poli˛ia gardienilor publici.

Ca atare, b„lm„jeala care e Ón tot textul de lege de aici apare, c„ nu ∫tim ce vrem ∫i de aceea eu am spus: haide˛i s„ o hot„r‚m, se transform„ pur ∫i simplu Corpul Gardienilor Publici Ón poli˛ie comunitar„ local„ ∫i atunci era foarte clar. Œn locurile Ón care nu exist„ poli˛ie, Ón care nu exist„ corp al gardienilor publici, se Ónfiin˛eaz„ o unitate, o structur„ nou„ Ón baza acestei legi. Dar era foarte clar ce vrem, c„ a∫a l-am Óntrebat: domnule Bolboac„, ce face˛i dumneavoastr„ cu Corpul Gardienilor Publici peste un an?

Da, dar iat„ care este regulamentul: se pune la vot propunerea comisiei, dar nu Ónainte de a fi discutate toate. Œn final se pune propunerea comisiei prima, dup„ ce s-au audiat toate celelalte.

Da, unii colegi de ai dumneavoastr„, inclusiv domnul Petre Naidin, ∫i-au exprimat amendamentul, deci urmeaz„ domnul Radu Stroe ∫i le supunem la vot dup„ aceea, pe r‚nd, dac„ dori˛i.

V„ rog, domnule deputat!

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œntr-adev„r, forma m„n‚nc„ fondul. Este inutil s„ mai discut„m acum amendamente, c‚nd colegii no∫tri au ridicat m‚na, poate unii ∫tiind despre ce este vorba, poate al˛ii ne∫tiind despre ce este vorba. Eu nu voi mai sus˛ine amendamentul, dar voi spune c„ am dorit ca aceast„ Poli˛ie Comunitar„ s„ nu fie Ónfiin˛at„ printr-o simpl„ tr„s„tur„ din condei, prin transformarea Corpului Gardienilor Publici Ón Poli˛ie Comunitar„. Am dorit ca anumite activit„˛i, anumite fonduri, anumite for˛e calificate,

## Domnule deputat,

La alin. 2 ∫i 3 sunt acele elemente pe care dumneavoastr„ le spune˛i, domnule.

Cu at‚t mai mult! Cu textul de aici noi am pierdut o zi Óntreag„ s„ vedem dac„ se face, Óntr-adev„r, transformarea Corpului Gardienilor Publici Ón Poli˛ia Comunitar„ local„.

Deci a˛i stabilit-o la alin. 3, Ón comisie.

Dac„ e a∫a, atunci Ónseamn„ c„ sunte˛i de acord cu amendamentul meu. Uite ce frumos spune: îCorpul Gardienilor Publici se transform„ prin reorganizare, conform prezentei legi, Ón Poli˛ie Comunitar„ local„“, dac„ vre˛i, îla nivelul municipiilor, ora∫elor, precum ∫i al sectoarelor municipiului Bucure∫ti“. ™i, a∫ mai completa, chiar la comune, unde este cazul. ™i a˛i venit exact la propunerea mea, dar am vrut de la Ónceput s„ ∫tim ce

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 111/11.IX.2004 vrem. De aceea am procedat a∫a, c„ altfel era la Ónceput o b„lm„jeal„, se Ónfiin˛eaz„ nu ∫tim cum ∫i pe parcurs ziceam c„ se transform„, dar nici chiar acolo prea ferm. Aici fermitatea m„ oblig„ s„ Ón˛eleg sensul legii, de aceea am pierdut o jum„tate de zi, c„ nu am ∫tiut ce vrem.

V„ mul˛umesc pentru Ón˛elegere.

## **Domnul Constantin Ni˛„:**

Domnule Naidin, Dumneavoastr„ v-a˛i prezentat amendamentul. Eu Ól

Am ∫i eu o nel„murire, c„ sunt greu de cap.

V„ rog! Œmi pare r„u, eu ∫tiu c„ sunte˛i u∫or de cap.

Sunt mai greu de cap, domnule pre∫edinte. Noi am votat ini˛ial un punct de vedere al ini˛iatorului, respectiv al Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor, prin care defineam ceea ce discut„m noi drept poli˛ia comunit„˛ilor locale. P„i, dac„ este a∫a...

Nu, nu am votat a∫a ceva.

Dac„ este a∫a ∫i...

Am tran∫at acest lucru, domnule deputat, prin vot. A r„mas Poli˛ie Comunitar„. V„ rog s„ fi˛i...

Regret c„ nu a˛i acceptat un punct de vedere al ministerului, pentru c„ nu putem... Care poli˛ie comunitar„? Poli˛ie european„? A c„rei comunit„˛i?

## **Domnul Constantin Ni˛„:**

Da. Haide˛i, c„ este definit„, v„ rog. Da. Bun. Trecem la alineatul 2 al art. 1. Comisia nu a avut observa˛ii. Dac„ dumneavoastr„ ave˛i observa˛ii? Amendamentul domnului deputat Marcu a fost preluat Ón alin. 2.

Sunt observa˛ii? Nu sunt.

Cine este pentru? V„ rog s„ vota˛i!

V„ mul˛umesc.

Adoptat.

Alin. 3, de asemenea, comisia n-a avut observa˛ii. Dac„ dumneavoastr„ ave˛i? Nu sunt.

Adoptat.

Sensul este acela∫i cu ce spune˛i dumneavoastr„. A fost preluat aici.

Domnule, dac„ vi s-a preluat aici, de ce s„... Dori˛i s„ vi-l

Dac„ sensul este acela∫i, vreau s„ ∫tiu...

Sensul este acela∫i cu ce spune˛i dumneavoastr„. P„i, citim Ómpreun„, domnule deputat.

La art. 2 alin. 1, de asemenea, comisia propune modificarea textului Senatului. Dac„ dumneavoastr„ ave˛i observa˛ii? Nu ave˛i.

Votat Ón unanimitate.

Alin. 2 ∫i 3, de asemenea, comisia n-a avut observa˛ii. Votat Ón unanimitate.

La titlul capitolului II dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate.

Art. 4. Comisia n-a avut observa˛ii. Dac„ dumneavoastr„ ave˛i? Nu sunt. Alin. 1, vorbesc. Votat Ón unanimitate.

- Alin. 2. Dac„ sunt observa˛ii la alin. 2? Comisia

- propune modificarea alin. 2.

Da, v„ rog s„-l sus˛ine˛i, domnule deputat.

E bun„ graba, dar m„car s„ trecem peste ele c‚t de c‚t, s„ nu se vad„ c„ le-am omis. Eu nu vreau s„ se omit„ acesta, pentru c„ el, socotesc eu, art. 4 alin. 1 introdus de mine ∫i care sun„ a∫a: îPoli˛ia Comunitar„ se Ónfiin˛eaz„ prin hot„r‚re a consiliilor locale ale municipiilor, sectoarelor municipiului Bucure∫ti, ora∫elor ∫i comunelor, dup„ caz, ∫i se subordoneaz„ acestora.“

De ce v„ spun aceasta? Deoarece subordonarea fa˛„ de pre∫edin˛ii consiliilor jude˛ene sau primari este subordonarea unei institu˛ii fa˛„ de un singur om, ca ∫i cum ar fi un ministru.

Nu ∫tiu cum e Ón alte ˛„ri, v„ spun c„ eu am aici toat„ materia pe care mi-a dat-o pentru studiu domnul Mircea, nu am g„sit aproape deloc paralelisme Óntre ˛„rile pe care le-am luat Ón studiu Ón privin˛a acestei poli˛ii. Nu am putut s„ ne facem o p„rere. Este at‚t de mare diversificarea Ón func˛ionare a acestor poli˛ii, Ónc‚t nu ne poate crea o idee diriguitoare. ™i, ca atare, nu ∫tim de unde a venit neap„rat-neap„rat s„ le d„m la primari. Eu socotesc c„ primarii sunt persoane importante, totu∫i nu sunt mini∫tri, poli˛ia se subordoneaz„ unui ministru, dac„ nu, unei institu˛ii. Institu˛ia aceea este consiliul local al ora∫elor, comunelor, municipiului Bucure∫ti ∫i a∫a mai departe.

Sus˛in… ca s„ nu mai ias„ Óncurc„turi Ón disputele care se creeaz„ Óntre primari ∫i consilieri sau pur ∫i simplu s„ fac„ primarul, abuziv, la un moment dat, ce vrea el, c„ e totu∫i un singur om, iar democra˛ia c„tre care tindem ne poate duce la g‚ndul c„ mai bine controleaz„, structureaz„, Óndrum„ activitatea un consiliu dec‚t un om. Aceasta am vrut s„ spun. V„ rog s„ aproba˛i textul meu.

V„ mul˛umesc.

V„ rog, domnule deputat!

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Consiliul local este legislativul localit„˛ii respective. Deci adoptarea hot„r‚rilor de c„tre consiliul local sunt duse la Óndeplinire de c„tre primar. Dac„ primarul nu-∫i Óndepline∫te atribu˛iile Ón ceea ce prive∫te poli˛ia comunitar„, consiliul local Ól trage la r„spundere pe primar, c„ruia i se subordoneaz„ aceast„ poli˛ie. Nu putem s„ subordon„m un serviciu public de interes local ∫i privat unui organism cum este consiliul local. Deci, v„ rog s„ r„m‚n„ subordonare strict„ persoanei care este primarul.

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 111/11.IX.2004

Da, stima˛i colegi, am votat varianta comisiei. Domnul Marcu.

Numai 10 secunde. Deci s„ ne l„murim m„car, poate vot„m Ón cuno∫tin˛„ de cauz„.

A zis domnul Oltei un lucru deosebit. O institu˛ie local„ n-o putem subordona unui consiliu local — s-a b‚lb‚it, nici n-a ∫tiut de ce nu —, ci unei persoane. E o logic„ aici? Eu zic c„ nu e. De ce s„ nu putem? Ba chiar foarte bine putem. Aceasta este esen˛a democra˛iei, c„ altfel ajungem iar la o dictatur„ local„, mic„, acolo, cum s-a Ónt‚mplat Ón prim„rii. Nu dau exemplu. Pentru viitoarea guvernare sau cealalt„, Ón prim„riile din Bucure∫ti sau din alte ora∫e, nu eram noi Ómpotriva abuzurilor f„cute de un primar? Cine ∫i ce-i zicea? Nu Óncepea cu procese, cu ce...

Au trecut 10 secunde.

Imediat! Am terminat. Consiliul local subordoneaz„ o institu˛ie local„, ∫i nu un om subordoneaz„ o institu˛ie local„. Aceasta este esen˛a democra˛iei. Eu a∫a Ón˛eleg. Argumente nu am avut de ce s„ nu fie a∫a.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Constantin Ni˛„:**

Argumentul este clar, domnule deputat. Primarul execut„ hot„r‚rile consiliului local.

V„ mul˛umesc.

Problema personalit„˛ii juridice nu are nici o leg„tur„ cu subordonarea, ca s„ v„ lini∫tesc de la Ónceput. Problema personalit„˛ii juridice are leg„tur„ Óns„ cu altceva, cu unul dintre atributele ei fundamentale care este patrimoniul. Or, eu nu pot s„ confer patrimoniu dec‚t unei structuri cu personalitate juridic„ ∫i acestei structuri trebuie s„-i confer acest patrimoniu.

Œn al doilea r‚nd, personalitatea juridic„ Ómi permite s„ Ónchei acte juridice civile Ón nume propriu, atribu˛ie ce deja am definit-o Ón articolele anterioare. Problema este alta. Pentru prima dat„ se pune foarte acut Ón eviden˛„ diferen˛a Óntre textul Senatului ∫i textul adoptat de comisie, diferen˛a Óntre institu˛ie ∫i serviciu. Concep˛ia Senatului, care este corect„ aici, este c„ ne afl„m Ón prezen˛a unei institu˛ii publice. Pentru c„ prin aceasta Ói marc„m ∫i autoritatea, ∫i structura, ∫i subordonarea. Pentru aceea, amendamentul comisiei care spune c„ e vorba de serviciu public solicit s„ fie respins, men˛in‚nd textul Senatului.

Da, comisia, v„ rog. Domnule deputat Oltei, v„ rog s„ v„ expune˛i punctul de vedere.

Amendament respins.

Art. 4 alin. 2, comisia propune modificarea acestuia. Ave˛i un amendament, da? V„ rog!

Din p„cate, s-a strecurat o mic„ gre∫eal„ aici, pentru c„ noi, la comisiile reunite, am votat altceva. A fost amendamentul meu Ón care am cerut ca îla nivelul municipiilor, sectoarelor municipiului Bucure∫ti, ora∫elor, comunelor, Poli˛ia Comunitar„ se organizeaz„ ca serviciu public f„r„ personalitate juridic„“ ∫i to˛i membrii, cei care am fost prezen˛i atunci, am fost de acord, îÓn cadrul aparatului propriu al consiliului local, Ón condi˛iile legii.“

Justificare: bugetul acestui serviciu, c„ el func˛ioneaz„ ca direc˛ie, serviciu, birou sau compartiment Ón subordinea prim„riei, este constituit sau se rupe din bugetul comunit„˛ii. Deci primarul ∫i, respectiv, consiliul local Ói d„ buget acestui serviciu public. El este prezent la ordine, la analiz„ operativ„ Ón cadrul prim„riei, la dispozi˛ia primarului. Acesta este, de fapt, sensul legii. Ca acest serviciu, aceast„ direc˛ie s„ fie Ón subordinea primarului, aproape de cet„˛ean ∫i ca primarul s„-∫i duc„ la Óndeplinire una dintre atribu˛ii, conform Legii nr. 215 — ap„rarea securit„˛ii cet„˛eanului, ordinii ∫i lini∫tii publice. Deci at‚ta timp c‚t bugetul se d„ din bugetul local, at‚ta timp c‚t primarul coordoneaz„ ∫i supravegheaz„ activitatea acestei poli˛ii comunitare, este normal s„ nu aib„ personalitate juridic„. Altminteri, se duce undeva

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

La articolul anterior, noi am votat deja ∫i am definit ca îserviciu public de interes local ∫i privat“, deci ar trebui s„ revenim la ce am f„cut anterior, ceea ce nu mai putem. Este adev„rat c„ domnul Dinu are dreptate, a fost o gre∫eal„ de redactare, s-a hot„r‚t Ón cele dou„ comisii s„ fie definit„ ca serviciu f„r„ personalitate juridic„.

V„ mul˛umesc.

Ar fi bine s„ expune˛i tot articolul pentru stenogram„ pentru modificare, ca s„ fie corect punctul de vedere. Deci: îLa nivelul municipiilor, sectoarelor..., Poli˛ia Comunitar„ se organizeaz„, dup„ caz, ca serviciu public f„r„ personalitate juridic„...“

î...f„r„ personalitate juridic„ (direc˛ie, serviciu, birou ∫i compartiment), Ón cadrul aparatului propriu al consiliilor locale, Ón condi˛iile legii“.

Corect! Bun.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 111/11.IX.2004

Ierta˛i-m„, la articolele urm„toare — ∫i v-a∫ ruga s„ merge˛i pe corelare — vorbi˛i despre preluarea patrimoniului Corpului Gardienilor Publici. P„i, un serviciu f„r„ personalitate juridic„ nu preia nimic ∫i atunci cu chestia asta cu prelucrarea a˛i r„mas Ón balon cu toat„ povestea. Asta este problem„ juridic„, nu administrativ„.

Consiliul local are personalitate juridic„ ∫i poate s„ aib„ Ón subordine...

Ierta˛i-m„, Ón aceast„ lege pe care vre˛i s„ o vot„m ∫i eu vreau s„ o vot„m acum spune˛i c„ patrimoniul se preia de c„tre Poli˛ia Comunitar„. Acum schimb„m toat„ legea ∫i toat„ filozofia acestei legi? Ca orice femeie frumoas„, orice lege are filozofia ei ∫i dac„ nu-i urm„re∫ti firul, s-ar putea s„ aib„ g‚nduri amestecate despre tine.

Ini˛iatorul, v„ rog frumos s„ ne scoate˛i din impas. V„ rog, domnule Coifan!

A∫ vrea totu∫i s„ fac o precizare. Art. 21 din lege spune c„ îPatrimoniul Corpului Gardienilor Publici“ — care sunt institu˛ie public„ la ora actual„ — îse preia conform legii de c„tre consiliile jude˛ene, respectiv de c„tre Consiliul General al Municipiului Bucure∫ti, care au obliga˛ia de a repartiza, Ón termen de 90 de zile, autorit„˛ilor administra˛iei publice locale Ón cadrul c„rora se Ónfiin˛eaz„ poli˛ia comunitar„.“ Or, asta Ónseamn„ c„ totul este OK. Deci poate s„ fie serviciu public f„r„ personalitate.

## **Domnul Constantin Ni˛„:**

## Corect! Bun.

## **Domnul Constantin Ni˛„:**

## ™i eu v„ mul˛umesc.

O s„

Voturi Ómpotriv„? Un vot Ómpotriv„. Ab˛ineri? 8 ab˛ineri.

Votat textul comisiei.

Am spus ∫i Ón comisie, consiliile locale nu au aparate proprii. Zice˛i-le ce vre˛i, cum vre˛i, dar nu le zice˛i aparate proprii, c„ n-au.

Dar cine are, domnule?

Primarul?

Amendamentul meu nu-l discut„m?

Care amendament? V„ rog s„-l prezenta˛i!

## Domnule pre∫edinte, v„ mul˛umesc.

Dup„ cum observa˛i, eu nu mai exprim punctul de vedere al comisiei, deoarece am foarte multe amendamente ∫i ar Ónsemna s„ fiu subiectiv. M-am retras Ón dreapta ca s„-mi pot sus˛ine amendamentele.

Nu sunt de acord cu ce spune domnul Oltei c„ a hot„r‚t comisia, dar parc„ nu-mi vine s„-mi impun punctul de vedere ap„r‚ndu-mi un amendament propriu Ón numele comisiei.

Iat„, ∫i aici am un astfel de amendament Ón care vreau ca subordonarea aceasta sau locul Ón care se Ónfiin˛eaz„ Poli˛ia Comunitar„ local„, eu Ón continuare a∫a o denumesc, mie mi se pare mai corect„, Ón cadrul aparatului propriu al prim„riilor, ∫i nu al consiliului local. Deoarece nu a˛i fost de acord ca subordonarea s„ se fac„ consiliului local Ón cadrul c„ruia zice˛i acum s„ func˛ioneze ∫i a˛i f„cut o stru˛o-c„mil„ prin votul anterior, subordon„m primarului, dar, de fapt, func˛ioneaz„ Ón cadrul consiliului, eu revin acum ∫i repar stru˛o-c„mila,

Iat„, domnilor, nu ∫tim...

Domnule secretar de stat, domnule Alexandru, v„ rog s„ preciza˛i exact aici, c„ nu ∫tiu ce a˛i discutat dumneavoastr„ Ón comisie, stima˛i colegi.

V„ rog frumos!

## Domnule pre∫edinte,

Punctul de vedere al Guvernului cu privire la textul, Ón general, inclusiv la acest articol 4 alin. 2, este cel care a fost preluat de Senat, pentru c„ Senatul n-a f„cut nici un amendament. Deci eu sus˛in varianta Senatului. Este Ónc„ corect„ observa˛ia, o sus˛in eu, Óns„ Ón comisie s-a deliberat, s-a discutat foarte mult ∫i am convenit c„ este corect„ varianta de la alineatul 2, deci acest amendament unde se specific„ ambele comisii. Numai c„ este corect„ aprecierea ∫i ∫tiu c„ s-a discutat Ón ambele comisii c„ aparatul propriu este al prim„riei, nu al consiliului local.

Atunci, cum zice aparatul propriu... Ón comisie...

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 111/11.IX.2004

P„i a∫a v„d c„ s-a consemnat aici.

V„ rog s„ discuta˛i cu comisia ∫i s„ ne spune˛i un punct corect.

Sunt de acord s„ vota˛i ∫i propunerile opozi˛iei.

Aparatul propriu al prim„riei...

Dar cine a spus, c„ a˛i avut destule?! Domnule secretar de stat,

V„ rog s„ v„ consulta˛i cu comisia pentru un punct de vedere corect.

Domnule pre∫edinte,

Da˛i o ∫ans„ acestei legi, c„ este o aiureal„ p‚n„ acum, asculta˛i ce v„ spun eu!

Nu e bine a∫a...

Ave˛i dreptate, tragedia e c„ Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic a votat Ón unanimitate acest proiect de lege.

## **Domnul Constantin Ni˛„:**

Toat„ lumea este de acord: f„r„ aparat propriu, deci f„r„ personalitate juridic„, Ón condi˛iile legii, Ón cadrul consiliului local. Corect, f„r„ aparat propriu. Toat„ lumea este de acord cu aceast„ chestiune, da?

Votat Ón unanimitate, f„r„ acest amendament.

## Domnilor colegi,

Eu am depus un amendament la art. 4 alin. 3 ∫i pentru a nu v„ re˛ine foarte mult am s„ v„ spun c„ diferen˛a fa˛„ de textul comisiei... eu am spus doar at‚t, c„: îNivelul de organizare, structura organizatoric„ ∫i categoriile de personal se stabilesc anual de consiliile locale“. Œn timp ce textul comisiei venea ∫i spunea a∫a: îNivelul de organizare, structura organizatoric„ ∫i categoriile de personal se stabilesc anual de consiliile locale, cu consultarea unit„˛ilor teritoriale ale poli˛iei rom‚ne, Ón func˛ie de bugetul alocat, num„rul popula˛iei, Óntinderea fiec„rui municipiu, ora∫, comun„ etc.“

Da˛i, v„ rog... dac„ vre˛i s„ d„m competen˛„ ∫i autonomie, l„sa˛i-o la m‚na consiliului local, f„r„ s„ mai introducem poli˛ia Ón text, f„r„ s„ mai introducem alte elemente.

V„ mul˛umesc.

Domnilor colegi,

Nu vreau s„ fac prea multe divaga˛ii, dar iat„ c„ parc„ era mai bine s„ trimitem din nou la comisie, s„ o mai pritocim pu˛in, indiferent cine s-a angajat s„ o fac„. Ea tot intra p‚n„ la mijlocul lui noiembrie sau sf‚r∫itul lui noiembrie, c„-i acordasem 60 de zile acolo, nu muream de ea, dar acum ne Óncurc„m ∫i noi aici, uite, cu tot felul de minuni.

Eu vreau s„ v„ sus˛in amendamentul meu, art. 4 alin. 3, Ón care am introdus cuv‚ntul îfacultativ“, deoarece este o disput„ mai mare care nu s-a tran∫at, de fapt, p‚n„ acum Ón privin˛a obligativit„˛ii tuturor structurilor care au Ón obiectiv paz„ sau au arme asupra lor, sau ordine public„, sau mai multe astfel de atribute, care sunt oarecum paralele cu atributele poli˛iei, ca aceast„ poli˛ie s„ aib„ un cuv‚nt de spus, definitoriu asupra acestor structuri. Eu am zis, ∫i sunt militar b„tr‚n ∫i ∫tiu ce Ónseamn„ s„ ˛ii arma asupra ta, c„ asupra modului de Óntrebuin˛are a armamentului, de p„strare, de reparare ∫i alte competen˛e pe care le are poli˛ia Ón acest domeniu, poli˛ia s„ aib„ un cuv‚nt definitiv, dar numai asupra acestei ramuri din activitatea celorlalte structuri din afara poli˛iei, care de˛in armament, ∫i, ca atare, am zis c„ acea structur„, organizare ∫i personal se stabilesc anual de consiliile locale, cu consultarea facultativ„ a poli˛iei. Pentru c„ dac„-i dau f„r„ cuv‚ntul îfacultativ“ oblig organele locale s„ stea Óntotdeauna Ón subordinea poli˛iei, Óntr-un fel sau altul, subordine pe care eu o consider a fi corect„ numai Ón privin˛a m‚nuirii armamentului, nu ∫i a structurii, nu ∫i a personalului, nu ∫i a misiunilor, nu ∫i a controlului ∫i a tuturor celorlalte care sunt atribute pur ∫i simplu ale consiliului local. De aceea am introdus cuv‚ntul îfacultativ“, ca s„ fie clar c„ poli˛ia nu poate dicta unde ∫i cum vrea asupra oric„rui fenomen paralel cu fenomenul poli˛iei.

Sper c„ m-a˛i Ón˛eles ∫i nu vreau s„ diversific mai mult disputele foarte mari care se afl„ Óntre aceste structuri, at‚t la Ónfiin˛area Corpului Gardienilor Publici, c‚t ∫i la celelalte, Ón raport cu competen˛ele poli˛iei asupra lor.

V„ mul˛umesc.

L„sa˛i îfacultativ“, c„ e mai bine, v„ spun, ∫i nu fi˛i a∫a reticen˛i la ce spun, c„ nu spun pentru mine, nu eu voi conduce aceste structuri, nu sunt nici primar, la urma urmei... Spun pentru cei care sunt acolo, Ón jude˛, Ón locale ∫i trebuie s„ fie clar cum func˛ioneaz„, ave˛i ∫i dumneavoastr„ primari, avem ∫i noi ∫i toat„ lumea ∫i nu vrem s„ fie o brambureal„ Ón aceste atribute.

V„ rog, domnule deputat!

## Domnule pre∫edinte,

C‚t timp am fi avut o poli˛ie comunitar„ obligatorie peste un anumit num„r de locuitori, a∫a cum era Ón proiectul venit de la comisie cu raportul de acolo, atunci am fi putut, eventual, s„ ne g‚ndim c„ ar trebui ca, unitar, peste tot s„ se accepte anumite baremuri ∫i Óns„∫i poli˛ia care este totu∫i o institu˛ie competent„ s„-∫i spun„ cuv‚ntul.

Dar, din moment ce la nivelul tuturor comunelor am l„sat la latitudinea consiliilor locale s„ aib„ sau s„ nu aib„ o astfel de poli˛ie, p„i, dac„ poate s„ nu aib„, de ce s„ vin„ poli˛ia ∫i s„ zic„: îDar dac„ ai, s„ ∫tii c„ trebuie s„ ai at‚˛ia oameni“. Atunci va zice: îBine, nu

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 111/11.IX.2004 am“, ∫i pentru asta are dreptul. Deci este ilogic. Intervine o problem„ de logic„ Ón momentul acesta, din moment ce s-a eliminat obligativitatea Ónfiin˛„rii acestor poli˛ii la nivel de comun„.

aviz poli˛ia pentru organizarea ∫i func˛ionarea planurilor Poli˛iei Comunitare.

V„ mul˛umesc.

V„ rog s„ v„ prezenta˛i.

## Domnule pre∫edinte, Domnilor colegi,

La acest articol, cu alin. 3, eu cred c„ textul trecut de comisie este restrictiv, Ón condi˛iile Ón care noi am considerat c„ Ón consiliul local se stabile∫te nivelul de organizare, structura organizatoric„ ∫i categoriile de personal care se stabilesc de consiliile locale.

Dac„ eu vin ∫i cer consultativ, facultativ poli˛iei, care oricum face parte... comandantul poli˛iei face parte din acele consilii, comisii locale, dar nici nu trebuie s„ decid„ ei.

## Categoric!

V„ rog s„ v„ spune˛i punctul de vedere ∫i nu intra˛i Ón dialog cu sala.

Deci sus˛in s„ vota˛i amendamentul de la alin. 3 Ón forma urm„toare: îNivelul de organizare, structura organizatoric„ ∫i categoriile de personal se stabilesc anual de consiliile locale“, Ón condi˛iile Ón care noi, cu un articol mai sus, am considerat c„ nu d„m personalitate juridic„ acestor structuri.

V„ mul˛umesc.

Domnule deputat Oltei, v„ rog, comisia, care este...?

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

## A∫ vrea s„ fac urm„toarele preciz„ri.

Œn primul r‚nd la amendamentul domnului Radu Stroe ∫i al domnului Iriza Marius, am considerat c„ Ón textul articolului este bine s„ definim toate situa˛iile care trebuie luate Ón calcul atunci c‚nd se organizeaz„ poli˛ie comunitar„, pentru ca s„ nu ajungem Ón situa˛ia ca ast„zi un consiliu local cu primar s„ organizeze aceast„ structur„ ∫i m‚ine s„ constate c„ nu are bani ∫i s„-i dea afar„. Deci noi vrem s„ prindem toate aceste situa˛ii privind modul de... amendamentul domnului Marcu...

Nu putem s„ fim de acord s„ introducem no˛iunea de îfacultativ“, pentru c„ noi ∫i Ón Legea de organizare ∫i func˛ionare a Poli˛iei Rom‚ne ∫i Ón Legea de organizare ∫i func˛ionare a societ„˛ilor de paz„ am b„gat c„ aceste planuri ale lor sunt avizate de organul de poli˛ie. ™i atunci, la aceast„ structur„ trebuie s„ introducem, Ón mod obligatoriu, pentru c„ exist„ ni∫te planuri de cooperare ∫i colaborare Óntre ei pentru situa˛iile diverse Ón care ei Ó∫i desf„∫oar„ ac˛iunea.

Œn aceste condi˛ii, dac„ nu se d„ avizul, nici planurile acelea de cooperare ∫i coordonare nu pot fi puse cap la cap, ∫i deci risc„m ca la o misiune oarecare s„ se Ómpu∫te unii pe al˛ii. ™i atunci este normal s„ dea acest

Domnule deputat Marcu,

Trebuia la comisie s„ lucra˛i mai bine articolele, ∫i nu aici, Ón plen, s„ Óntrerupe˛i.

Primele articole ∫i la noi au fost dificil de discutat, dup„ aceea nu mai sunt grele. Œns„ acestea sunt esen˛a lor.

Iat„ de ce intervin. Am vrut poli˛ie local„, ∫i nu poli˛ia Ministerului de Interne, care are o poli˛ie separat„.

Prin acest aviz am anulat esen˛a legii, de a Ónfiin˛a o poli˛ie autonom„ local„.

Avizul pe care l-a dat gre∫it — de aceea se ∫i desfiin˛eaz„ Corpul Gardienilor Publici — nu poate fi invocat ca un argument, pentru c„ se desfiin˛eaz„ ∫i vrem s„ facem unul local, care nu mai are leg„tur„ cu cel anterior. ™i, ca atare, nu vreau subordine la Ministerul de Interne, care automat, prin acel aviz, Ó∫i va subordona, Óntr-un fel sau altul, direct mai mult dec‚t indirect, aceste poli˛ii locale.

Asta vre˛i? Nu ave˛i argumente s„ spune˛i de ce. C„ se pot corela planurile. Doamne fere∫te, se pot corela Ón permanen˛„! Au Ómpreun„ Ón consiliul acela local un reprezentant, dar nu-i dau aviz. ™ti˛i ce Ónseamn„ aviz? Aviz Ónseamn„: îDe acord! face˛i a∫a.“ Aceea este subordonare. Or, primarul nu poate s„ fac„ ce dore∫te Consiliul local cu acest corp al poli˛iei comunitare locale, pentru c„ este tributar, este subordonat — s„ zic —, dac„ nu intereselor, m„car unor anumite concepte ale poli˛iei.

Eu socotesc c„ tributar poate fi numai la folosirea armamentului. Nu sunte˛i militari ∫i nu ∫ti˛i ce disput„ este Óntre d‚n∫ii. Domnul Oltei se preface c„ nu Ón˛elege. Disputa este de ani de zile. Poli˛ia dore∫te s„ subordoneze tot ce mi∫c„ Ón jur. ™i S.R.I.-ul, ∫i toate celelalte structuri, Ón anumite concepte, Ón anumite nuan˛e.

Noi nu vrem asta, m„car la aceast„ comunitate. Asta vre˛i? Asta ave˛i! Lua˛i-l îfacultativ“ sau îdefinitoriu“ de drept ∫i obligatoriu. C„ dac„ nu spun facultativ, este obligatoriu. Se subordoneaz„ din nou poli˛iei. ™i atunci de ce o mai scot de acolo?

V„ mul˛umesc.

## Domnule deputat,

Nu ne mai certa˛i a∫a, v„ rog eu frumos...

## V„ rog s„ m„ ierta˛i.

Am explicat de mai multe ori, ∫i doamnei Paula Iv„nescu o dat„, eu am o deficien˛„ de auz ∫i de acolo din sal„ c‚nd Ómi ajunge la ureche eu aud mai pu˛in dac„ vorbesc Óncet. Nu este nici o replic„. ™i, de altfel, m„ ∫ti˛i c„ eu a∫a vorbesc tot timpul. Am o problem„ cu auzul. Aud mai greu. Sunt transmisionist, am avut c„∫tile pe urechi o groaz„ de ani ∫i mi s-a afectat auzul. Mul˛umesc.

## **Domnul Constantin Ni˛„:**

## Mul˛umesc ∫i eu.

Eu v„ supun s„ vot„m textul comisiei, ca s„ Ónchidem aceste dezbateri, pentru c„ nu-∫i mai au rostul.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 111/11.IX.2004 Deci v„

Œmpotriv„? 21 voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri? O ab˛inere.

Votat„ varianta comisiei.

La art. 5 alin. 1 comisia, de asemenea, propune modificarea acestuia. Sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat.

La art. 5 alin. 2, v„ rog, de asemenea, comisia propune modificarea acestuia. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat alin. 2 al art. 5.

La art. 6 alin. 1 punctul a) comisia modific„ acest punct. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.

Votat„ varianta comisiei.

La punctul b) comisia nu a avut observa˛ii. Dac„ ave˛i dumneavoastr„? Nu ave˛i.

Votat„ varianta comisiei.

La punctul c) comisia propune modificarea acestuia. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.

Votat„ varianta comisiei.

La punctul d), de asemenea, comisia propune modificarea. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei.

Art. 6 alin. 2, de asemenea, comisia propune modificarea acestuia. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.

Votat„ varianta comisiei.

Art. 7, comisia propune eliminarea acestuia. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.

Votat„ varianta comisiei.

Titlul capitolului II, dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat titlul capitolului III.

Art. 8 alin. a), comisia propune modificarea acestuia. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.

Votat„ varianta comisiei.

Alin. b), de asemenea, comisia propune modificarea acestuia. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.

Votat alin. b) Ón varianta comisiei.

Alin. c). Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.

Votat„ varianta Senatului.

Alin. d). Comisia propune modificarea. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.

Votat„ varianta comisiei.

Alin. e), de asemenea, comisia propune modificarea. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.

Votat„ varianta comisiei.

Alin. f), g), h), i), j), k), comisia nu a avut nici un fel de observa˛ie.

Dac„ ave˛i dumneavoastr„? P‚n„ la j) dac„ ave˛i observa˛ii? Nu ave˛i.

Votat„ varianta Senatului.

Alin. k).

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Stima˛i colegi,

Œn mod logic, dup„ lit. j) ar urma s„ propunem, ∫i fac acest lucru, o nou„ redactare sub lit. k) a urm„torului text: _îControleaz„ starea surselor publice ∫i private de ap„ potabil„ ∫i semnaleaz„ cazurile de poluare accidental„ sau_

_provocat„.“_ ™i atunci, ceea ce urmeaz„ se repozi˛ioneaz„ Ón consecin˛„.

Este nevoie de o asemenea prevedere, ∫i este bine s„ intre ∫i sub vizorul Poli˛iei Comunitare, pentru c„ problema st„rii surselor de ap„ potabil„, pe m„sur„ ce densitatea Ón localit„˛ile noastre cre∫te, devine fundamental„. Degeaba control„m alte elemente, cum este la lit. j): îgestionarea de∫eurilor menajere Ón localitate“, dac„ nu ne orient„m ∫i c„tre sursele de ap„ potabil„.

V„ mul˛umesc.

Comisia, v„ rog, punctul de vedere.

V„ mul˛umesc.

Domnul profesor Leon„chescu are perfect„ dreptate, dar trebuie s„ ˛inem cont c„ noi avem o poli˛ie de mediu care se ocup„ de aceast„ problem„. ™i atunci nu putem s„ b„g„m Poli˛ia Comunitar„ s„ Óndeplineasc„ atribu˛iile poli˛iei de mediu. Altcumva, or s„ se Ónt‚lneasc„ pe traseu ∫i n-or s„ aib„ ce s„ fac„ sau nu mai ∫tim cine r„spunde ∫i cine d„ solu˛ii ∫i cine sanc˛ioneaz„. Poli˛ia de mediu, care are ∫i personalitate juridic„, poate s„ ia cele mai aspre m„suri Ómpotriva celor care afecteaz„ Óntr-un fel sau altul sursele de ap„.

V„ mul˛umesc.

Domnule profesor Leon„chescu, mai ave˛i ceva de spus?

V„ rog!

Sunt foarte mul˛i factori interesa˛i Ón problema surselor de ap„ potabil„, inclusiv Inspectoratul igienico-sanitar al jude˛ului, prin organele din teritoriu, ∫i organele de mediu, ∫i poli˛ia, ∫i structuri civile ∫.a.m.d., inclusiv O.N.G.-urile. Dar dac„ am atacat aceast„ problematic„ la lit. j) ∫i ne ocup„m de probleme de de∫euri, iat„, controleaz„ modul de organizare, de depozitare a de∫eurilor menajere, industriale etc., automat trebuie s„ le d„m Ón sarcin„ ceva similar ∫i Ón domeniul surselor de ap„ potabil„, pentru c„ de problema de∫eurilor menajere sau industriale se ocup„ ∫i factorii de mediu.

Deci, argumentul dumneavoastr„ nu este suficient, pe c‚t„ vreme propunerea mea vine Ón sprijinul protej„rii popula˛iei.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Constantin Ni˛„:**

Domnule profesor,

Dumneavoastr„ trebuia s„ face˛i un amendament, ∫ti˛i foarte bine, ∫i din acest motiv...

Eu v„

Domnule pre∫edinte,

Œn Biroul permanent am discutat c„ putem interveni ∫i Ón plen la aceste trei legi: Poli˛ia Comunitar„ ∫i legile electorale. Aceasta pentru c„ ritmul de elaborare a rapoartelor Ón comisie a fost a∫a cum ∫ti˛i; nu s-au putut discuta Ón profunzime sub toate aspectele, ∫i eu insist pe amendamentul absolut nou pe care l-am f„cut, Ón condi˛iile hot„r‚rii Biroului permanent. Eu nu ies din hot„r‚rea Biroului permanent.

Dar dac„ vre˛i s„ trecem peste sursele de ap„ potabil„, s„ le d„m altora Ón gestiune, iar Poli˛ia noastr„ Comunitar„ s„ nu se opreasc„ la ele, facem o imens„ gre∫eal„, pentru c„, pe timp de noapte, Poli˛ia Comunitar„ are sub control localitatea. Poate observa dac„ cineva arunc„ noxe Óntr-o f‚nt‚n„ de ap„ potabil„ ∫i polueaz„ ∫i chiar provoac„ mari necazuri.

Este un amendament nou, care nu Ónlocuie∫te alte amendamente. Nu exist„ altceva Ón loc.

Am Ón˛eles, domnule profesor.

Œn aceast„ suit„ de sarcini, insist, e bine s„ se ocupe de apa potabil„ ∫i Poli˛ia Comunitar„.

## **Domnul Constantin Ni˛„:**

Supun aprob„rii propunerea domnului profesor Leon„chescu.

Cine este pentru? 11 voturi pentru.

Œmpotriv„? V„ rog s„ vota˛i! 31 de voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri?

Ce s-a Ónt‚mplat?

## **Domnul Marcu Tudor**

**:**

Am num„rat ∫i eu, ∫i nu-i a∫a. Ori nu voteaz„, ori...

## **Domnul Constantin Ni˛„:**

P„i, 13... 30 am spus, domnule, nu 40. Domnule profesor,

17 mi-a˛i spus, ∫i 30 am spus, domnule... Supunem la vot Ónc„ o dat„ dac„ dori˛i. Œi acuza˛i pe colegii dumneavoastr„, domnule deputat Marcu.

## **Domnul Marcu Tudor**

**:**

Poate nu voteaz„, asta este altceva, dar dac„ nu voteaz„, nu-i num„ra˛i.

Supun Ónc„ o dat„ votului.

Cine este pentru amendamentul domnului profesor Leon„chescu, domnului deputat Leon„chescu? 21 de voturi pentru.

Œmpotriv„? V„ rog s„ vota˛i! 24 de voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Nu sunt. Amendamentul a c„zut.

La lit. l) comisia propune modificarea acestui punct. Dac„ sunt observa˛ii?

Votat„ varianta comisiei.

La lit. m), n), o), p), comisia nu a avut observa˛ii. Dac„ dumneavoastr„ ave˛i? Nu ave˛i. Votat„ varianta Senatului.

Art. 9 alin. 1 ∫i 2, comisia nu a avut observa˛ii. Dac„ ave˛i dumneavoastr„?

La alin. 1 ∫i 2, pofti˛i domnule Dinu!

A∫ vrea ca la amendamentul acesta s„ nu se voteze politic, altminteri facem tot o lege politic„. Sus˛in s„ ie∫im din zona politicului. Textul ini˛ial spune a∫a: îOrganizarea ∫i executarea activit„˛ii de paz„ a bunurilor ∫i asigurarea ordinii publice, strategie, se fac pe baza unui plan de paz„“.

Planul de paz„ ∫i ordine public„ se propun, am propus eu vizavi de ceea ce a propus Guvernul, s„ se propun„ de primar ∫i s„ se aprobe de consiliul local, cu avizul de specialitate al Direc˛iei generale de poli˛ie. De ce? Pentru c„ planul acesta de paz„ al unei localit„˛i este o ac˛iune foarte important„. At‚ta timp c‚t el se pl„te∫te de la bugetul local (vorbesc de Poli˛ia Comunitar„, e pl„tit„ de la bugetul local) trebuie s„ fie privit ca un act normativ extrem de important. El nu poate avea forma unui act obi∫nuit care se bag„ Ón mapa primarului, primarul pune o ∫tampil„ acolo ∫i d„ cu o semn„tur„. Acest plan trebuie s„ fie supus dezbaterii consiliului local. Numai a∫a se va putea face fa˛„ unui plan, Óntr-adev„r, Ón care cei în“ consilieri locali s„ fie ∫i ei Ón cuno∫tin˛„ de cauz„ de ceea ce trebuie s„ se fac„ legat de paza comunit„˛ii.

Deci, programul sau amendamentul meu la art. 9 alin. 2: îPlanul de paz„ ∫i ordine public„ se propun de primar ∫i se aprob„ de consiliul local ca fiind un act extraordinar de important“.

Mul˛umesc.

V„ rog, comisia, la art. 9 alin. 1.

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Planul de paz„ este un document care trebuie Óntocmit de un specialist. Haide˛i s„ ne g‚ndim c„ avem primari ∫i avem consilieri care au fost solda˛i Ón armat„ sau au f„cut armata cine ∫tie pe unde, pe la Diribau. Cum s„ poat„ s„ Óntocmeasc„ primarul un asemenea document? Documentul se Óntocme∫te de speciali∫ti ∫i se aprob„ de cel care subordoneaz„ structura respectiv„. ™i acesta, am votat mai devreme, este primarul. Dac„ lui i se subordoneaz„, el trebuie s„ aprobe documentul. Este foarte clar!

Mul˛umesc.

V„ rog, domnule deputat Dinu!

## **Domnul Gheorghe Dinu:**

## Domnule coleg,

Eu n-am spus c„ planul acesta se Óntocme∫te de c„tre primar, c„ nu se Óntocme∫te de primar. Este clar c„ nu se Óntocme∫te de c„tre primar. Se Óntocme∫te de c„tre ∫eful acela pe care Ól punem director, ∫ef de serviciu al Corpului Poli˛iei Comunitare, dar ca instrument sau ca act normativ care se supune unei dezbateri ∫i unei aprob„ri, acest plan se propune de c„tre primar

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 111/11.IX.2004 consiliului local, ca unitate abilitat„ s„ voteze ceva vizavi chiar ∫i de o contribu˛ie financiar„ pe care o d„ bugetul local la plata acestor oameni, a Poli˛iei Comunitare. Asta am vrut eu s„ spun, nu c„-l Óntocme∫te nu-∫tiu-cine, func˛ionarul, primarul care Óntocme∫te un plan de paz„. Vorbim de mersul juridic al aprob„rii acestui act normativ extrem de important pentru comunitate.

Domnule pre∫edinte, Asculta˛i pu˛in amendamentul!

V„ rog!

Trec de la alin. 2, amendamentul meu, la alin. 1 deoarece acolo Ói este locul, pentru c„ este mai bine a∫a. ™i atunci zicem c„, din punctul meu de vedere, planurile de paz„ ∫i ordine public„ s„ se aprobe de primari cu avizul consultativ — zic eu — al poli˛iei locale. ™i comisia mai introduce dup„ aceea Ónc„ un cuv‚nt, cine Ól face, ca s„ fim egali cu noi Ón∫ine, s„ ∫tie cine face, cine controleaz„, cine aprob„.

V„ mul˛umesc.

Deci, la alin. 1 trebuie s„ finaliz„m cumva. V„ rog s„ propune˛i varianta final„ pentru stenogram„ ∫i pentru a-l supune votului.

Domnule pre∫edinte,

Lucrurile se complic„. Am explicat mai devreme c„, prin Legea de organizare ∫i func˛ionare, poli˛ia are ∫i atribu˛ii. Dac„ eu bag acum îconsultativ“ aici, deci numai aviz de specialitate consultativ al poli˛iei locale, eu nu pot s„ fiu de acord Ón numele comisiei cu no˛iunea de îconsultativ“, pentru c„ Ónc„lc„m cealalt„ lege, care o avem votat„ de 2 ani: Legea de organizare ∫i func˛ionare a Poli˛iei Rom‚ne. Aceasta spune c„ d„ avizul pentru societ„˛ile de paz„, Pentru...

A∫a este!

…aviz consultativ.

Nu aviz consultativ, ci aviz de specialitate. ™i atunci v„ propun: îPlanurile de paz„ ∫i ordine se aprob„ de primari cu avizul de specialitate al poli˛iei locale“.

Domnilor, am trecut la alin. 2, f„r„ s„-l vot„m pe alin. 1.

Eu trebuie s„ supun colegilor ceea ce a propus comisia.

Vreau s„-l completez pe alin. 1.

## **Domnul Constantin Ni˛„:**

P„i, completa˛i-l pe alin. 1, c„ nu merge.

La alin. 1: îOrganizarea ∫i executarea activit„˛ii...“. Alin. 1 r„m‚ne a∫a cum este.

Supun aprob„rii art. 9 alin. 1, Ón varianta ini˛ial„. Cine este pentru? V„ rog s„ vota˛i! Mul˛umesc. Dac„ sunt voturi Ómpotriv„? Un vot Ómpotriv„. Dac„ sunt ab˛ineri? Nu sunt. Votat.

La alin. 2, cu observa˛ia f„cut„: îPlanurile de paz„ ∫i ordine se aprob„ de primari, cu avizul poli˛iei locale“. R„m‚ne?

## **Domnul Marcu Tudor**

**:**

î...de specialitate“, pentru c„ poate s„ fie individual acolo, s„ fie local„, Óntr-adev„r, nu s„ depind„ de altul...

Domnule ministru,

V„ rog s„ regla˛i aceast„ chestiune: îconsultativ ∫i neconsulativ“.

Domnule pre∫edinte, Am stabilit din capul locului c„ aceast„ Poli˛ie Comunitar„ se subordoneaz„ primarului. Am zis: îaproape exclusiv primarului“.

Pe cale de consecin˛„, v„ rog s„ accepta˛i formula c„ îPlanurile de ordine se aprob„ de c„tre primar“ — pentru c„ este persoana care reprezint„ autoritatea local„ — îcu avizul de specialitate“ ∫i accept„m ∫i mi se pare potrivit, îconsultativ, al poli˛iei locale“, pentru c„ primarul va r„spunde dac„ se Ónt‚mpl„ prea multe lucruri ∫i nu a ˛inut cont de avizul consultativ. ™i atunci este ∫i o solu˛ie de compromis, ∫i este ∫i o solu˛ie elastic„ ∫i flexibil„. V„ mul˛umesc.

## **Domnul Constantin Ni˛„:**

## Domnule pre∫edinte,

A∫a cum am anticipat ∫i la dezbaterile generale, exist„ un amendament la pozi˛ia 14, depus Ón numele grupului nostru parlamentar, Ón care se solicit„ un alin. 3 la art. 15, Ón consonan˛„ cu prevederile constitu˛ionale, cu prevederile din legile care reglementeaz„ activitatea poli˛iei ∫i a administra˛iei publice locale, respectiv cea a institu˛iei func˛ionarului public, care sun„ astfel: îŒn unit„˛ile administrativ - teritoriale Ón care propor˛ia persoanelor apar˛in‚nd unei minorit„˛i na˛ionale atinge 20% din popula˛ie, func˛ionarii publici din cadrul Poli˛iei Comunitare care prin activitatea lor sunt Ón contact nemijlocit cu popula˛ia au obliga˛ia s„ cunoasc„ ∫i limba matern„ a minorit„˛ii Ón cauz„“.

Putem porni de la ideea c„ Ón Legea func˛ionarului public exist„ o astfel de prevedere pentru to˛i func˛ionarii publici, numai c„ Ón aceast„ lege exist„ o prevedere conform c„reia ace∫ti poli˛i∫ti ar fi func˛ionari publici speciali, deci ceva ie∫it din comun, ∫i s-ar putea s„ se interpreteze, de∫i mul˛i dintre ei, Óntr-adev„r, reprezint„ comunitatea, lucreaz„ Ón s‚nul comunit„˛ii; ar fi bine s„ prelu„m acest articol. Toat„ formularea este deja preluat„ Ón foarte multe legi ale noastre, deci nu v„d cum ar fi o problem„.

V„ mul˛umesc.

V„ rog, domnule ministru!

## Domnule pre∫edinte,

Acest amendament s-a discutat. Œn principiu suntem de acord. Reglementarea, ca atare, exist„ Ón Legea privind func˛ionarii publici. Poli˛i∫tii comunitari, angaja˛ii Poli˛iei Comunitare sunt func˛ionari publici ∫i at‚t; deci nu sunt func˛ionari publici cu statut special, ca ∫i poli˛i∫tii. Prin urmare, exist„ o reglementare care prevede expres c„ to˛i func˛ionarii publici au aceast„ obliga˛ie care este prev„zut„ Ón amendamentul dumneavoastr„. Nu a fost Ónsu∫it, deci, pentru a evita dubla reglementare, dar reglementarea exist„ ferm, a∫ zice, ∫i corect Ón Legea privind func˛ionarii publici.

Cred c„ are dreptate domnul ministru ∫i nu mai trebuie... V„ declara˛i de acord cu explica˛ia, da? E-n regul„! La art. 16, de asemenea, comisia propune modificarea acestuia. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.

Votat art. 16 Ón varianta comisiei.

- La titlul capitolului VI dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat.

- La art. 17 alin. a) comisia nu a avut observa˛ii. Dac„

- dumneavoastr„ ave˛i? Nu ave˛i.

Votat„ varianta Senatului.

- La alin. b) comisia a propus modificarea acestuia.

- Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.

- Votat„ varianta comisiei.

- La alin. c), d), e), f), g), h) comisia nu a avut

- observa˛ii. Dac„ ave˛i dumneavoastr„ observa˛ii? Nu ave˛i.

Votat„ varianta Senatului.

- La capitolul VII dac„ sunt observa˛ii? Comisia nu a

- avut observa˛ii. Nu ave˛i observa˛ii.

- Votat„ varianta Senatului.

- Art. 18 alin. 1. Comisia propune modificarea acestuia.

- Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.

- Votat„ varianta comisiei.

- La alin. 2, de asemenea, comisia propune modificarea. Dac„ ave˛i observa˛ii? Nu ave˛i. Votat„ varianta comisiei.

- La art. 19 comisia nu a avut observa˛ii. Dac„

- dumneavoastr„ ave˛i? Nu ave˛i.

- Votat„ varianta Senatului.

- Titlul capitolului VIII. Dac„ sunt observa˛ii? Comisia nu

- a avut.

- Votat„ varianta Senatului.

- La art. 20 comisia propune modificarea acestuia. Dac„

- sunt observa˛ii? Nu sunt.

- Votat„ varianta comisiei.

- La art. 21, de asemenea, comisia propune modificarea

- acestuia. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.

- Votat„ varianta comisiei.

- La art. 22 comisia propune eliminarea. Dac„ sunt

- observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei.

- La art. 23 comisia propune modificarea. V„ rog!

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Este ultimul meu amendament ∫i de mine a˛i sc„pat. V-am zis c„ cele mai u∫oare sunt la sf‚r∫it. Dar acesta este un amendament de esen˛„. Iat„ de ce. Cum spune textul venit de la Senat? îDrepturile ∫i obliga˛iile n„scute din contractele Óncheiate de Corpul gardienilor publici se preiau de c„tre Poli˛ia Comunitar„“. Este corect, a∫a ∫i trebuie.

Eu, Óns„, zic c„ nu Óntotdeauna toate contractele, Ón toate amendamentele, Ón toate literele lor trebuie obligatoriu s„ fie preluate de o structur„ nou„, cu alte atribute. Preluarea acestor contracte trebuie v„zut„ prin lumina, prin prisma acestei legi. De aceea, eu zic c„ unele dintre contractele Óncheiate de Corpul gardienilor publici nu trebuie obligatoriu s„ fie preluate de poli˛ia local„, cu at‚t mai mult cu c‚t unele au fost chiar contestate. Eu nu iau toate lacunele existente, probabil, ale unor localit„˛i, Ón contractele poli˛iei Corpului gardienilor publici automat ∫i la poli˛ia local„. Vreau s„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 111/11.IX.2004 îsp„l“ acele lacune, s„ le elimin ∫i s„ fac o poli˛ie nou„, local„, cu structura nou„, cu atribute noi ∫i a∫a mai departe. De aceea se ∫i transform„ Corpul gardienilor publici, c„ altfel Ól l„sam a∫a ∫i ziceam c„ este civil.

™i iat„ cum sun„ amendamentul meu: îDrepturile ∫i obliga˛iile care intr„ Ón competen˛ele Poli˛iei Comunitare, Ón sensul prezentei legi, reie∫ite din contractele Óncheiate de Corpul gardienilor publici, se preiau de c„tre Poli˛ia Comunitar„“. Numai contractele acelea care respect„ aceast„ lege! Altfel, eu nu pot obliga Poli˛ia Comunitar„ s„ preia lacune ale unor contracte din vechea poli˛ie, Corpul gardienilor publici, ∫i care chiar Óncalc„ aceast„ lege. Contravin ei, p‚n„ la urm„! Nu-l oblig s„ Óncalce legea, chiar eu, prin text de lege. Este o abera˛ie!

De aceea, v„ rog s„ Ón˛elege˛i cuvintele: îcare intr„ Ón competen˛ele Poli˛iei Comunitare, Ón sensul prezentei legi, reie∫ite din contracte“, ca fiind ceea ce dorim de la aceast„ Poli˛ie Comunitar„.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Constantin Ni˛„:**

Comisia, v„ rog!

## Stima˛i colegi,

V„ propun s„ trecem la punctul 2, la Óntreb„ri ∫i interpel„ri. Sper c„ sunte˛i de acord cu aceast„ chestiune, av‚nd Ón vedere c„ nu mai avem timp s„ lu„m ∫i cel„lalt proiect de lege.

Mul˛umesc.

Stima˛i colegi,

O singur„ observa˛ie a∫ avea. Uita˛i-v„, aici, mi s-a adus la art. 4 alin. 2, v-a∫ ruga s„ fi˛i de acord ca Ón fraza final„ s„ apar„: îÓn cadrul aparatului propriu de specialitate al consiliilor locale, Ón condi˛iile legii“. V-a∫ ruga s„ fi˛i de acord cu aceast„ observa˛ie, la art. 4 alin. 2.

Cine este pentru? Mul˛umesc. Dac„ sunt observa˛ii? Ab˛ineri? Œmpotriv„? Nu sunt. Votat.

Stima˛i colegi,

La interpel„ri, pe scurt, au depus 18 colegi.

A∫ Óncepe cu domnul Mircea Costache, dac„ este. A˛i depus Ón scris?

## **Domnul Costache Mircea**

**:**

Da.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Trebuie s„ fie foarte clar c„ acolo unde s-a Óncheiat un contract, prevederile acestui contract trebuie respectate, indiferent c„ ne place sau nu ne place.

Deci, dac„ am optat c„ se Ónfiin˛eaz„ Poli˛ia Comunitar„, prin reorganizarea Corpului gardienilor publici, contractele acestuia care se g„sesc Ón desf„∫urare trebuie respectate.

Tot Ón textul legii noi, mai devreme, am introdus faptul c„ Poli˛ia Comunitar„ poate s„ desf„∫oare ac˛iuni contra cost. Deci, acelea care sunt Ón desf„∫urare, vrem nu vrem, trebuie s„ le ducem la Óndeplinire.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Constantin Ni˛„:**

™i eu v„ mul˛umesc.

A˛i depus Ón scris. Domnul Ioan Sonea, pe scurt.

Mul˛umesc. Este vorba de rezolvarea situa˛iei unui cet„˛ean care are nevoie de aprobare pentru a pleca Ón Ungaria, pentru o opera˛ie la ochi.

Mul˛umesc.

Domnul Eugen Ple∫a.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Sunt cam fierbin˛i microfoanele acestea.

S-a muncit serios!

Ab˛ineri?

Votat„ varianta comisiei.

La art. 24 comisia nu a avut observa˛ii. Dac„ ave˛i dumneavoastr„? Nu ave˛i.

Votat„ varianta Senatului.

La art. 25, de asemenea, comisia nu a avut observa˛ii. Dac„ dumneavoastr„ ave˛i? Nu.

Votat„ varianta Senatului.

La art. 26 comisia propune modificarea acestuia. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.

Votat„ varianta comisiei.

La art. 27 comisia propune eliminarea acestuia. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.

Votat„ varianta comisiei.

La art. 28 dac„ sunt observa˛ii? Comisia nu a avut. Votat„ varianta Senatului.

La art. 29, 30, de asemenea, comisia nu a avut observa˛ii. Dac„ dumneavoastr„ ave˛i? Nu ave˛i. Votat„ varianta Senatului.

Am parcurs Óntreaga lege. La votul final, probabil de m‚ine, o vom vota.

Fac o interpelare pe care o adresez domnului ministru al justi˛iei, Cristian Diaconescu, ∫i spun a∫a, Ón c‚teva cuvinte, c„ se constat„ o preocupare tot mai intens„ Ón aservirea la interesele unor persoane particulare, care, profit‚nd de atitudinea tolerant„ sau chiar interesat„ a unor magistra˛i, doresc s„ evacueze Ón strad„ activit„˛ile unor institu˛ii de interes public din imobilele trecute Ón istorie, Ón proprietatea statului, Ón jude˛ul Mure∫.

Astfel, s-a ajuns Óntr-o situa˛ie delicat„ Ón cazul Poli˛iei din T‚rgu-Mure∫, poli˛ia jude˛ean„, cea din Reghin ∫i din Sighi∫oara.

Œn plus, sanatoriul din localitatea Br‚ncovene∫ti, gazd„ de necesitate a peste 250 de bolnavi psihici ∫i a zeci de copii f„r„ ad„post, acest sanatoriu este v‚nat de ni∫te revendicatori de circumstan˛„, pentru a fi speculat. Culmea, c„ ace∫ti turi∫ti ai l„comiei din Ungaria niciodat„ nu au dat aten˛ie morm‚ntului celui de care se reped s„ profite, acesta fiind Óngrijit consecvent ∫i cu respect de personalul de serviciu. Toate se Ónt‚mpl„ cu complicitatea magistra˛ilor mure∫eni.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 111/11.IX.2004 V„ rog s„ dispune˛i imediat o verificare obiectiv„ a aplic„rii legilor Ón aceste instan˛e mure∫ene. Legea nr. 112/1995 ∫i Legea nr. 10/2001 sunt invocate, dar aplicate necinstit, Óntr-un dispre˛ total fa˛„ de r„spunderea pentru drepturile statului rom‚n, bun doar de jefuit. Mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc. Domnul Ludovic Mardari.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Interpelarea mea este adresat„ domnului prim-ministru Adrian N„stase ∫i se refer„ la ritmul lent Ón care lucreaz„ comisia special constituit„ pe l‚ng„ Ministerul Justi˛iei privind acordarea calit„˛ii de lupt„tor Ón rezisten˛a anticomunist„, pentru deporta˛ii Ón B„r„gan.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc. Doamna Lia Olgu˛a Vasilescu a depus Ón scris. Dori˛i s„ spune˛i c‚teva cuvinte?

Œntr-adev„r, am depus-o Ón scris, domnule pre∫edinte, dar mai am de f„cut o rectificare pe care am uitat s-o precizez Ón interpelarea scris„, ∫i anume, c„ deja prefectura a acordat din partea Guvernului Rom‚niei o anumit„ sum„ pentru Filarmonica îOltenia“. A r„mas doar ca ∫i Ministerul Culturii s„ se ˛in„ de cuv‚nt.

Œn rest, ceea ce este Ón interpelarea adresat„ ministrului culturii ∫i cultelor, referitor la fondurile pentru Filarmonica îOltenia“, r„m‚ne valabil.

V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc.

Domnul Dan Bruda∫cu a depus Ón scris, domnul Eugen Nicolescu a depus Ón scris, domnul ™tefan Baban a depus Ón scris.

Dori˛i s„ spune˛i c‚teva cuvinte?

V„ rog, domnule deputat!

™tergerea de datorii, promisiune electoral„ sau eficien˛„ economic„, o interpelare adresat„ domnului

ministru Dan Mircea Popescu se refer„ cu prioritate la domeniul sectorului minier.

Iar cea de-a doua este adresat„ domnului Miron Mitrea, ministrul transporturilor, construc˛iilor ∫i turismului. Este vorba despre turism. Pe scurt, îTurismul rom‚nesc, Óncotro?“.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc ∫i eu.

Domnul Adrian Moisoiu este absent, domnul Ioan Miclea a depus Ón scris, domnul Gheorghe Dinu a depus Ón scris, doamna Mihaela Ionescu a depus Ón scris, domnul C„t„lin Micula a depus Ón scris.

Domnul Valentin Iliescu.

V„ rog, domnule deputat!

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Interpelarea mea este adresat„ domnului prim-ministru Adrian N„stase ∫i se refer„ la lipsa de implicare sau, dac„ vre˛i, chiar recentul e∫ec diplomatic al administra˛iei Adrian N„stase, Ón privin˛a construirii Canalului BÓstroe.

Aceast„ politic„ a Guvernului Adrian N„stase confirm„ faptul c„, de fapt, Ón plan extern, ceea ce se face se face doar ca un exerci˛iu de imagine public„, de cosmetizare extern„ a unei realit„˛i caracterizat„ doar de corup˛ie ∫i proast„ administrare. Guvernul Adrian N„stase a f„cut dovada atitudinii umile fa˛„ de autorit„˛ile statului din fostul bloc sovietic, este vorba de Ucraina, ∫i incapacit„˛ii de a-∫i sus˛ine interesele na˛ionale, lucru cu at‚t mai grav cu c‚t toat„ legisla˛ia interna˛ional„, acordurile ∫i conven˛iile ne erau sut„ la sut„ favorabile. A∫tept„m din partea domnului prim-ministru un punct de vedere cu m„surile concrete Óntreprinse de Guvernul Adrian N„stase pentru solu˛ionarea acestei situa˛ii.

Mul˛umesc.

Domnul deputat Ilie Merce este absent.

Domnul deputat Ioan Oltean a depus Ón scris, domnul Nicu Cojocaru a depus Ón scris, doamna Smaranda Ionescu a depus Ón scris.

Constat c„ toate interpel„rile au fost epuizate. Œnchidem ∫edin˛a de ast„zi.

V„ mul˛umesc.

## _™edin˛a s-a Óncheiat la ora 19,20_

Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, Str. Parcului nr. 65, sectorul 1 **,** Bucure∫ti, IBAN: RO75RNCB5101000000120001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti

∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 224.09.71/150, fax 225.00.43, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, tel./fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 111/11.IX.2004 con˛ine 24 de pagini.**

Pre˛ul 45.600 lei