Stenogramă plen

Stenogramă plen · · 1 martie 2005 · monitorul.ai

Domnule pre∫edinte, bun„ diminea˛a! M„ numesc Munteanu Ioan.

Domnilor deputa˛i, Stima˛i colegi,

Ast„zi vreau s„ fac urm„toarea declara˛ie politic„: de ce Guvernul T„riceanu anuleaz„ Ordonan˛a de urgen˛„ nr. 61 din 2004 privind sprijinul b„nesc Ón valoare de 2,5 milioane de lei pe hectar acordat de˛in„torilor de p‚n„ la 5 hectare de teren arabil.

De ce, Ón jude˛ul Neam˛, cei peste 89.000 de beneficiari, c‚t au fost Ón anul 2004, s„ fie p„gubi˛i de aproape 220 de miliarde lei?

Aceste subven˛ii, c„rora li s-au ad„ugat condi˛ii meteo favorabile, au dus la ob˛inerea Ón anul 2004 a celor mai mari produc˛ii medii la hectar din toate timpurile.

Spre deosebire de anii anteriori, c‚nd zeci de mii de hectare de teren r„m‚neau necultivate, este pentru prima dat„ c‚nd, datorit„ primelor acordate de c„tre Guvernul N„stase, aceste suprafe˛e s-au redus la 2—3 sute de hectare Ón jude˛ul Neam˛ ∫i, probabil, c‚teva mii Ón ˛ar„. Ceea ce ne propune acum Guvernul T„riceanu este ceea ce a folosit ∫i Conven˛ia Democratic„, adic„ o cuponiad„.

Ce Ónseamn„ aceasta? Œnseamn„ ca sumele corespunz„toare s„ fie convertite Ón bonuri valorice pe care proprietarii de teren s„ le poat„ folosi pentru a cump„ra Óngr„∫„minte, pesticide, semin˛e.

Situa˛ia actual„ na∫te c‚teva Óntreb„ri.

De ce semin˛e, dac„ acestea erau subven˛ionate, dincolo, de cele 2,5 milioane pentru hectar? Œngr„∫„minte, de unde, Ón condi˛iile Ón care num„rul combinatelor produc„toare s-a redus drastic?! Pesticide? Cum s„ le foloseasc„ proprietarii de teren pe suprafe˛e mici?

Œn aceste condi˛ii, vom vedea Ón cur‚nd prin pie˛e, t‚rguri, oboare, o nou„ categorie de negustori: trafican˛ii de cupoane care, contra unor sume modeste, vor cump„ra aceste bonuri valorice. Evident, nu pentru afaceri personale, ci pentru a le vinde ulterior pe bani buni de˛in„torilor de mari suprafe˛e de teren.

™i iat„ cum subven˛ia agricol„ at‚t de necesar„ proprietarilor de teren se reduce, datorit„ bun„voin˛ei

Guvernului T„riceanu, la c‚teva sute de mii de lei realiza˛i prin v‚nzarea cupoanelor.

Cu ce sunt totu∫i ajuta˛i agricultorii?

Potrivit Ordonan˛ei de urgen˛„ nr. 10 din 2005, ei vor primi subven˛ie pentru motorin„ de 5.000 de lei pe litru, respectiv p‚n„ la maximum 84 litri motorin„, ceea ce reprezint„ 420.000 de lei, Ón func˛ie de tehnologia culturilor. Aten˛ie! Aceast„ sum„ se deconteaz„ tot din cei 2,5 milioane lei pe hectar. Cum Ó∫i va procura un ˛„ran motorina pentru 1,5 hectare de teren, de exemplu? Pleac„ Ón jude˛ul nostru cu bidonul spre Piatra-Neam˛, achit„ transportul, m„n‚nc„ o p‚ine ∫i 200 de grame de salam ∫i se Óntoarce cu bidonul gol, pentru c„ banii s-au terminat.

Ministrul Gheorghe Flutur vine ∫i ne spune acum c„ proprietarii care nu de˛in minimum un hectar de teren nu vor beneficia de nici un fel de subven˛ii. Ce se va Ónt‚mpla cu ace∫ti oameni? C‚teva mii Ón Neam˛, c‚teva milioane Ón toat„ ˛ara, care au suprafe˛e mai mici de un hectar. Œntrebare ∫i r„spuns din partea alian˛ei.

De ce aceast„ situa˛ie? Pentru c„ locuitorii satelor au votat cu P.S.D.?

Consecin˛e imediate ∫i pe termen lung? Œn fa˛a unei asemenea politici, tot mai mul˛i vor fi cei care vor vota cu Partidul Social Democrat. Dac„ la alegerile din 2004 ne-au votat 52% din mediul rural ∫i 48% din mediul urban, fi˛i sigur c„ la viitoarele alegeri acestora li se vor ad„uga ∫i alte categorii sociale ∫i de v‚rst„, or„∫eni, tineri, intelectuali, muncitori, pensionari, Ón general, for˛a de munc„ activ„, oamenii care vor descoperi c„ schimbarea pe care o a∫teptau nu era deloc a∫a cum ∫i-au imaginat-o.

™i nu va fi foarte greu, deoarece suntem ajuta˛i s„-l c‚∫tig„m chiar de c„tre cei care guverneaz„ acum ˛ara Óntr-un mod greu de Ón˛eles.

Œn contextul actual, sloganul lui B„sescu din campania electoral„, îS„ tr„i˛i bine!“, devine pe zi ce trece o batjocur„ la adresa oamenilor. Nemul˛umi˛ii sunt din ce Ón ce mai mul˛i ∫i cu certitudine refuz„ s„ tr„iasc„ dup„ noile standarde oferite de mult dorita schimbare.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Aurel Vl„doiu

#13589

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Declara˛ia mea se refer„ la faptul c„ Ón jude˛ul V‚lcea a Ónceput o adev„rat„ v‚n„toare politic„ a tuturor directorilor de la direc˛ii deconcentrate.

Prin aceast„ declara˛ie doresc s„ aduc la cuno∫tin˛a dumneavoastr„ faptul c„, Ón V‚lcea, noua putere politic„ a pornit o adev„rat„ v‚n„toare de vr„jitoare Ómpotriva tuturor celor care au c‚∫tigat ni∫te posturi ca urmare a unor merite deosebite.

Pentru liderii Alian˛ei politice nu conteaz„ c„ ace∫ti directori au fost numi˛i pe criterii de competen˛„ sau Ón virtutea unor concursuri c‚∫tigate ca urmare a competen˛ei acestora. Nu conteaz„ nici faptul c„ mul˛i dintre ace∫tia sunt func˛ionari publici. Ceea ce doresc s„ subliniez este modul de-a dreptul deplorabil Ón care se desf„∫oar„ aceast„ campanie, prin atacuri la persoan„, prin presiuni constante, amenin˛„ri suburbane, Ónscen„ri de cea mai joas„ spe˛„.

Aceste presiuni au fost exercitate asupra tuturor conduc„torilor de institu˛ii publice deconcentrate din V‚lcea, Ónc„ din prima zi a instal„rii guvernului Alian˛ei P.N.L.-P.D.

Œn continuare, voi enumera doar c‚teva exemple care s„ constituie argumente pentru ceea ce am spus mai Ónainte.

Conducerea P.N.L. din V‚lcea i-a adresat o amenin˛are f„˛i∫„ domnului inspector general de la Ónv„˛„m‚nt, domnul profesor Gheorghe Vieru, c„ruia i-a sugerat c„ ar fi foarte bine s„ renun˛e la post de bun„voie, pentru a evita o v„rsare de s‚nge.

Inspectorul-∫ef al Agen˛iei de Mediu V‚lcea, Horia Popescu, a primit repetate amenin˛„ri din partea Alian˛ei.

T‚n„rul inginer Daniel R„dulescu, director la îRomsilva“ V‚lcea, numit numai cu ∫ase luni Ón urm„, Ón baza unui concurs de competen˛„ profesional„, a fost schimbat cu un pre∫edinte al unei organiza˛ii comunale P.N.L., Adam Jignaru, al c„rui singur merit este acela, Ón acest domeniu silvic, c„ a recunoscut c„ este ∫i a fost coleg cu domnul Surdu, de facultate.

Domnule ministru al agriculturii, Ón˛eleg c„ la V‚lcea a˛i numit un director pe criterii ce ˛in mai mult de nepotism.

Directorul Maternit„˛ii V‚lcea, doctorul Marin Stoica, un manager de excep˛ie, a fost victima unei oribile Ónscen„ri, este cunoscut cazul mediatizat de Televiziunea îAntena 1“, cu avortonii care au fost g„si˛i la ghena de gunoi. Œn aceea∫i zi, Stoica se afla la minister pentru un examen. Pentru aceste lucruri a fost schimbat din func˛ie.

Dorin˛a Alian˛ei este aceea de a schimba pe to˛i directorii pentru a-i pune pe cei din cadrul Alian˛ei, pe criteriul: f„r„ competen˛„ ∫i f„r„ a fi de profesie.

Œn concluzie, stima˛i domni mini∫tri, v„ rog s„ preciza˛i punctul de vedere cu privire la situa˛ia prezentat„ mai sus ∫i, cu autoritatea de care dispune˛i, s„ g„si˛i solu˛iile care se impun pentru aceste cazuri care sunt deosebit de grave Ón jude˛ul V‚lcea.

V„ mul˛umesc.

™tefan Baban

#16535

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

îO prim„ radiografie a actualului Guvern“

Dup„ mai bine de o lun„ ∫i jum„tate de guvernare a noii puteri, sunt deja semne distincte c„ luna de miere s-a terminat de mult ∫i nu Ón cel mai fericit caz. Una dintre lec˛iile pe care actuala putere ar fi trebuit s„ o Ónve˛e, c‚t de repede, probabil, este aceea c„ popula˛ia este s„tul„ de imprevizibil, iar partenerii de dialog, de incertitudini. Lucrurile acestea ar putea-o costa nu numai credibilitatea, dar pentru Rom‚nia ar fi un adev„rat dezastru: s-ar pierde astfel resurse economice ∫i financiare, dar Ón special unitatea.

Au ap„rut deja destule opinii care ∫i-au manifestat public primele decep˛ii, legate at‚t de promisiunile electorale, c‚t ∫i de modul inedit ∫i copil„resc de lucru al puterii instalate dup„ alegerile din 2004.

Nu s-a putut trece Ón contul noii guvern„ri dec‚t o serie semnificativ„ de incoeren˛e, pripeli, neconcordan˛e, adic„, mai pe Ón˛elesul tuturor, b‚lbe.

De la aprobarea cotei unice de impozitare ∫i p‚n„ la negocierile cu F.M.I.-ul, care se va l„sa c‚t mai cur‚nd cu scumpiri Ón mas„ ∫i care vor afecta radical bugetele ∫i a∫a ∫ubrede ale familiilor rom‚nilor, actualul Guvern a f„cut din imprevizibil ∫i din incertitudine principala strategie.

Mai pe larg, putem demonstra c„ povestea cotei unice este perfect definitorie pentru modul Ón care actualii guvernan˛i iau decizii: pripit, f„r„ avizul Parlamentului, f„r„ consultarea principalilor parteneri externi ∫i, Ón acela∫i timp, f„r„ a avea o reprezentare clar„ a resurselor de care dispune, ca ∫i asupra consecin˛elor de durat„ ∫i de profunzime datorate aplic„rii acestei m„suri economice.

Ceea ce caracterizeaz„ actuala guvernare este Ón primul r‚nd lipsa unei idei privind guvernarea acestei ˛„ri. Mai direct spus, Alian˛a D.A. ∫i ai s„i colaboratori s-au trezit dintr-o dat„ cu o p„l„rie prea mare pentru capul lor. Lipsa de coeren˛„ a ac˛iunilor Guvernului, Ón totalitate ∫i a mini∫trilor, Ón particular, a ajuns proverbial„ doar Ón c‚teva luni.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 16/1.III.2005 Bulib„∫eal„-bulib„∫eal„, asta pare a fi deviza actualei conduceri a ˛„rii, care Óntr-un timp destul de lung nu a reu∫it s„ schimbe to˛i secretarii de stat ∫i conduc„torii de institu˛ii publice centrale ∫i descentralizate. Oare aceast„ alian˛„ nu dispune de profesioni∫ti sau nu dore∫te s„ schimbe ceva pentru a g„si un vinovat atunci c‚nd rezultatele guvern„rii vor fi dezastruoase?

Un alt motiv semnificativ care arat„ ∫ubrezenia actualei coali˛ii este comportamentul din ce Ón ce mai nervos al partenerilor de guvernare. Chiar dac„ s-a semnat un protocol de colaborare Óntre cei patru pre∫edin˛i ai partidelor din coali˛ie, Ón teritoriu, problema ∫i, mai ales, disputele nu sunt la fel de clare.

Pentru fiecare post de conducere, adic„ pentru fiecare ciolan bun de ros, listele cu presupu∫ii ∫efi sunt schimbate de la o s„pt„m‚n„ la alta, Ón func˛ie de interese ∫i mai pu˛in de profesionalism. Nu este de mirare debandada care domne∫te Ón sistemul public din Rom‚nia, aflat„ acum sub imperiul presiunilor politice, al dezinteresului profesional ∫i, mai ales, al pl„tirii poli˛elor politice.

Dac„ la toate acestea ad„ug„m ∫i am‚narea fuziunii, mult tr‚mbi˛ate, de altfel, dintre P.N.L. ∫i P.D., avem deja o radiografie sumbr„ a evenimentelor politice din Rom‚nia. ™i suntem cu to˛ii con∫tien˛i c„ politicul influen˛eaz„ economicul, socialul e.t.c., astfel c„ via˛a noastr„ nu va fi Ón nici un caz mai bun„, chiar dac„ sloganul îS„ tr„i˛i bine!“ mai r„sun„ Ón urechile noastre.

Ca o trist„ concluzie, putem spune c„ de∫i dup„ instalare Guvernul T„riceanu p„rea c„ ∫tie foarte bine ce are de f„cut ∫i era extrem de previzibil, dup„ prima lun„ de guvernare deja s-a transformat Óntr-o echip„ plin„ de nesiguran˛„ ∫i nehot„r‚re. Este incert ce parametri macroeconomici Ó∫i propune ca ˛int„ pentru 2005 Rom‚nia; de∫i ne afl„m Ón luna februarie, nu ∫tim dac„ vom putea face fa˛„ m„surilor negociate cu F.M.I., nu ∫tim sigur dac„ infla˛ia se va Óncadra Ón limitele prestabilite prin negociere, nu ∫tim ce se va Ónt‚mpla cu medicamentele compensate, cu pensiile, cu salariile bugetarilor, Ón concluzie, nu ∫tim ∫i nu suntem siguri pe nimic.

Tot acest lung ∫ir de incertitudini Ón care variantele sunt imprevizibile, dar guvernan˛ii nu se pot hot„rÓ pentru care dintre ele s„ opteze, au darul doar s„ Óngrijoreze ∫i s„ nemul˛umeasc„ aleg„torii, Ón special, ∫i cet„˛enii acestei ˛„ri asupra st„rii de fapt pentru viitorii ani.

Imaginea care prinde contur zi de zi ∫i care, mai devreme sau mai t‚rziu, se va cimenta pe retina tuturor rom‚nilor, va fi cea a unei guvern„ri nehot„r‚te, care b‚jb‚ie ∫i care se complace Ón incertitudini ∫i nehot„r‚ri. ™i, s„ fim sinceri, nu aceasta este schimbarea pe care ∫i-au dorit-o rom‚nii!

V„ mul˛umesc.

Kerekes Károly

#21554

## **Domnul Kerekes Károly:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Sunt anumite lucruri care nu se schimb„, chiar dac„ un guvern se schimb„ cu altul. La nivelul organelor teritoriale ale Guvernului, acestea nu se schimb„ sau se schimb„ foarte greu.

A∫a se Ónt‚mpl„ ∫i Ón privin˛a aplic„rii Ordonan˛ei Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive etnice de c„tre regimurile instaurate Ón Rom‚nia Ón perioada 6 septembrie 1940 — 6 martie 1945. Aceast„ ordonan˛„, aprobat„ prin Legea nr. 189/2000, Ón majoritatea jude˛elor ardelene se aplic„, urmare interpret„rii gre∫ite, rom‚nilor, ∫i nu persoanelor apar˛in‚nd minorit„˛ilor care au suferit din cauza apartenen˛ei lor la o etnie.

Printr-o declara˛ie politic„ anterioar„, Ón legisla˛ia trecut„, am sesizat acest lucru Guvernului N„stase. Œns„ nu s-a schimbat nimic, cu toate c„ at‚t Curtea Constitu˛ional„, prin Decizia nr. 303 din 10 iulie 2003, c‚t ∫i fostul premier, Adrian N„stase, Óntr-un r„spuns dat la interpelarea mea din 23 decembrie 2003, au conchis c„ nu beneficiaz„ de m„surile reparatorii persoana care nu a fost str„mutat„ din culpa statului rom‚n, persoana care a suferit persecu˛ii din motive etnice s„v‚r∫ite pe teritoriul care a fost administrat de c„tre alte state, Ón cazul nostru, Ardealul de Nord, administrat de Ungaria Ón urma Dictatului de la Viena din anul 1940.

Fa˛„ de aceasta, practica caselor jude˛ene de pensii, cu sarcini de aplicare a acestei ordonan˛e, este Ón continuare gre∫it„. Cu excep˛ia jude˛elor Ón care directorii caselor jude˛ene sunt persoane de na˛ionalitate maghiar„, casele jude˛ene de pensii din alte jude˛e ardelene consider„ c„ aceast„ ordonan˛„ se aplic„ numai refugia˛ilor de na˛ionalitate rom‚n„, care s-au refugiat din Ardealul de Nord Ón Ardealul de Sud, Ón urma Dictatului de la Viena din anul 1940.

Dar Ón aplicarea ordonan˛ei pot fi reg„site nu numai interpret„ri gre∫ite, dar ∫i lipsuri uluitoare de cultur„ istoric„ din partea juri∫tilor.

Astfel, notarul public Manoil„ Ana-Damiana din ora∫ul Ludu∫, jude˛ul Mure∫, prin Óncheierea de autentificare nr. 72 din 9 august 2004, autentific„ o declara˛ie de martor din care rezult„ c„ Ón anul 1940 Ardealul a fost ocupat de c„tre armata austro-ungar„.

Tot a∫a, printr-o Ónt‚mpinare depus„ de Casa Jude˛ean„ de Pensii Cluj, consilierul juridic Antoci Adriana afirm„: îLegea nr. 189/2000 acord„ anumite drepturi numai persoanelor care au fost persecutate etnic de c„tre regimurile instaurate Ón Rom‚nia, respectiv regimurile austro-ungare Ón perioada 6 septembrie 1940 — 6 martie 1945.“

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 16/1.III.2005 Din p„cate, ace∫ti juri∫ti nici m„car Ón timpul studen˛iei nu au reu∫it s„ re˛in„ la disciplina îIstoria statului ∫i dreptului rom‚nesc“ urm„torul text din cursul universitar: îTratatul cu Austria, semnat de Rom‚nia, ca ˛ar„ aliat„ cu puterile Antantei, a constituit dezagregarea monarhiei bicefale habsburgice, a imperiului austro-ungar.“

Dac„ acesta este nivelul de cultur„ istoric„ al unora care aplic„ legea, ad„ug‚nd ∫i rea-credin˛a, precum ∫i indiferen˛a ministerului de resort, atunci nu ne putem mira c„ acest act normativ cu caracter reparatoriu nu-∫i atinge scopul.

A Ónceput o nou„ guvernare, eu a∫ dori ca problemele sesizate s„ fie recep˛ionate de noul guvern, de noua conducere a Ministerului Muncii ∫i Solidarit„˛ii Sociale, precum ∫i de cea a Casei Na˛ionale de Pensii ∫i s„ pun„ cap„t inechit„˛ilor, s„ elimine lipsa de profesionalism ce se manifest„ Ón stabilirea drepturilor prev„zute de Ordonan˛a Guvernului nr. 105/1999.

Depun ∫i Ón scris declara˛ia mea politic„, anex‚ndu-i probele administrate, cu rug„mintea s„ fie transmis„ ministerului de resort ∫i Casei Na˛ionale de Pensii.

Mul˛umesc pentru aten˛ie.

Petru T„rniceru

#25710

Mul˛umesc.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

A∫ dori s„ v„ re˛in aten˛ia ast„zi cu o chestiune la ordinea zilei aflat„ Ón centrul preocup„rilor Alian˛ei, dar ∫i, Ón egal„ m„sur„, ale opiniei publice.

Prin introducerea cotei unice de impozitare, s-a dorit Ónainte de toate o simplificare a sistemului de taxe ∫i impozite.

Œntr-o lume Óntoars„ cu susul Ón jos, Ón care nu ∫tie st‚nga ce face dreapta, simplitatea este a∫teptat„ cu sufletul la gur„, ca o adev„rat„ eliberare. Noua putere a mizat cu siguran˛„ pe acest aspect. Dintr-o dat„, dup„ 15 ani, stufoasa birocra˛ie dup„ care se stabileau taxele ∫i impozitele se reducea la procentul fix de 16%. Relaxarea, at‚t de mult a∫teptat„, a plecat Ónainte de a fi sosit.

Dup„ faimoasa introducere f„cut„ chiar Ón noaptea instal„rii Guvernului T„riceanu, a urmat o serie lung„ de ajust„ri de impozite ∫i taxe. Li s-a pierdut firul. Guvernul T„riceanu ∫i-a propus s„ fac„ una ∫i c‚nd colo se treze∫te c„ face multe ∫i m„runte.

Guvernul ia hot„r‚ri cu duiumul. Ai impresia c„ Executivul Ó∫i ˛ine ∫edin˛ele pe unde apuc„, de c‚te ori i

se treze∫te cheful. Nu exist„ o comunicare simpl„, coerent„, logic„, nu se leag„ nici ministerele Óntre ele, de parc„ fiecare ministru ar face parte dintr-o guvernare diferit„.

Œntr-un cuv‚nt, Ón capitolul comunicare, Guvernul T„riceanu st„ c‚t se poate de r„u. Pentru noua guvernare, perioada de gra˛ie s-a sf‚r∫it. Ultimul sondaj de opinie demonstreaz„ ∫i el acest lucru.

Mai repede dec‚t se tope∫te z„pada, Alian˛a a pierdut deja 20 de procente. Cum pe vremea realiz„rii sondajului m„surile impopulare luate de Guvern erau necesare, se pare c„ viteza cu care o ia la vale Alian˛a se va accentua, chiar dac„ acum exist„ un protocol de colaborare ∫i chiar dac„ P.S.D.-ul nu ∫i-a revenit complet dup„ pierderea alegerilor de anul trecut.

Erodarea politic„ Óncepe tot de la nivelul Guvernului. Prin urmare, pentru a o stopa, premierul trebuie s„ fac„ ceva, at‚t Ón calitate de ∫ef de partid, c‚t ∫i Ón calitate de prim-ministru. Dup„ primele semnale, Guvernul T„riceanu va reu∫i s„ simplifice rela˛iile cet„˛eanului cu institu˛iile statului. S„ sper„m c„ este doar o problem„ de timp ∫i c„ guvernan˛ii nu au reu∫it Ónc„ s„ se adune. Cum spuneam, perioada de gra˛ie s-a terminat, iar guvernan˛ilor trebuie s„ li se bage min˛ile Ón cap.

P‚n„ atunci Óns„, cum rom‚nii cred Ón miracole ∫i a∫teapt„, se Ónveste∫te mult„ Óncredere Ón institu˛iile europene plasate Ón ultimele sondaje imediat dup„ biseric„. Onorat„ de cele 74 de procente, paradoxal, invers propor˛ional cu gradul de informare despre activitatea ∫i institu˛iile Uniunii Europene, aceasta a ∫i reac˛ionat.

Rom‚nii au tendin˛a s„ perceap„ Uniunea European„ ca pe un adev„rat cavaler, Ón armur„ str„lucitoare, pe cal alb ∫i s„ salveze ˛ara. Acest lucru e periculos, spune Uniunea European„, deoarece nu va fi posibil„ rezolvarea tuturor problemelor, depinde de rom‚ni s„ cure˛e Rom‚nia, s„ o fac„ s„ str„luceasc„. Noi asigur„m doar oportunit„˛i. Nou„, Óns„, oportunit„˛ile ne ies pe dos.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Petru C„lian

#28920

V„ mul˛umesc.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Deoarece provin din mediul de afaceri, declara˛ia mea politic„ ast„zi nu poate s„ fie alta dec‚t intitulat„ sugestiv îS„ taxa˛i bine!“.

Œn perioada campaniei electorale, partidele politice, Ómpreun„ cu uniunea cultural„ U.D.M.R., aflate acum la guvernare, au f„cut promisiuni diverse, promisiuni Ón urma c„rora rom‚nii le-au acordat un num„r Ónsemnat de voturi.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 16/1.III.2005 Am s„ m„ refer Ón cadrul acestei declara˛ii politice la situa˛ia precar„ Ón care se afla ∫i se vor afla at‚t microÓntreprinderile, c‚t ∫i societ„˛ile comerciale private.

Prin m„surile fiscale anun˛ate cu mult entuziasm, Óntreprinz„torii priva˛i sperau ca ∫i Ón Rom‚nia mediul de afaceri s„ fie mai sigur ∫i mai s„n„tos. Aceast„ speran˛„ Óncepe s„ apun„, deoarece Ón urma dubl„rii impozitului pe venituri de la 1,5% la 3%, Ón cazul microÓntreprinderilor, acestea vor deveni o specie rar„ Ón viitor, la fel ca floarea de col˛.

Pentru argumentarea acestei afirma˛ii, dau ca exemplu situa˛ia microÓntreprinderilor din jude˛ul Cluj. Aici, la Ónceputul lunii ianuarie, erau func˛ionale 14.300. Pe parcursul lunii ianuarie ∫i jum„tatea lunii februarie ∫i-au Óncetat activitatea 1.400, r„m‚n‚nd doar 12.900 microÓntreprinderi.

Consider c„ prin aceast„ m„sur„ fiscal„ se stimuleaz„ Ón primul r‚nd activitatea subteran„, deoarece pentru a putea r„m‚ne m„car pe linia de plutire exista doar aceast„ variant„ nefericit„.

Revenind la perioada campaniei electorale, Óntreprinz„torii priva˛i Ó∫i amintesc cu nostalgie despre relaxarea fiscal„ ∫i, Ón special, de scutirea de la plata impozitului pe profitul reinvestit.

Dac„ Ón privin˛a relax„rii fiscale s-a dat cu o m‚n„ ∫i s-a luat cu dou„, scutirea de la plata impozitului pe profitul reinvestit r„m‚ne doar o amintire. Aceast„ m„sur„ era extrem de important„, deoarece p‚n„ Ón momentul ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„, I.M.M.-urile trebuie s„ fie preg„tite din toate punctele de vedere pentru a corespunde standardelor europene Ón domeniu.

Œn cazul Ón care nu vor fi luate m„suri fiscale corespunz„toare de urgen˛„, dup„ momentul ader„rii cel pu˛in jum„tate din firmele private rom‚ne∫ti Ó∫i vor Ónceta activitatea p‚n„ Ón anul 2008.

Efectele situa˛iei create at‚t Ón cazul microÓntreprinderilor, dar ∫i Ón cazul firmelor private vor fi dezastruoase, deoarece apare riscul cre∫terii alarmante a ∫omajului, precum ∫i sc„derea drastic„ a puterii de cump„rare.

Fac un apel la toate partidele politice aflate la guvernare, rug‚ndu-i pe reprezentan˛ii lor s„-∫i aminteasc„ de cet„˛enii care le-au acordat Óncrederea. Orice secund„ pierdut„ Ón aceast„ perioad„ Ónseamn„ mult. M„surile fiscale trebuie luate Ón favoarea mediului de afaceri, nu Ón defavoarea lor.

Sloganul îS„ tr„i˛i bine!“, prin care Alian˛a P.N.L.-P.D. a c‚∫tigat alegerile, s-a transformat urgent, el sun‚nd astfel: îS„ taxa˛i bine!“

Ce s„ Ón˛eleag„ cet„˛enii din tot ceea ce face˛i dumneavoastr„?

Consider c„ dezam„girea este at‚t de mare Ónc‚t ei nu mai Ón˛eleg nimic.

V„ mul˛umesc.

Sergiu Andon

#32177

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Vineri, 18 februarie a.c., a avut loc la T‚rgovi∫te o Ónt‚lnire a liderilor ce compun Alian˛a Intersindical„ D‚mbovi˛a, deci a reprezentan˛ilor tuturor salaria˛ilor, cu parlamentari, pe tema inten˛iilor de modificare a Codului muncii. Au fost de fa˛„ deputa˛i ∫i senatori din toate partidele politice ce reprezint„ Ón Parlamentul Rom‚niei aleg„torii din jude˛.

Dezbaterile pe tema modific„rii Codului muncii nu sunt o noutate, iar ultima s„pt„m‚n„ a fost marcat„ de o intensificare a Ónt‚lnirilor ∫i negocierilor pe aceast„ tem„, inclusiv la nivelul conducerii Guvernului. Ceea ce consider c„ a fost deosebit Ón Ónt‚lnirea de la T‚rgovi∫te ∫i c„ trebuie semnalat de la Ónalta tribun„ a Parlamentului Rom‚niei este caracterul radical, starea de profund„ nemul˛umire, abordarea Ón spirit de revolt„, de c„tre toate sindicatele, indiferent de ramura de activitate sau de afilierea lor. Am Ón˛eles c„ starea de indignare ce ne-a fost exprimat„ la T‚rgovi∫te reflect„ o situa˛ie protestatar„ cristalizat„ la nivel na˛ional.

Ca jurist, nu pot contesta c„ actualul Cod al muncii este perfectibil.

Ca adept al economiei concuren˛iale, nu pot nega c„ actualul Cod al muncii con˛ine rigidit„˛i care fac pia˛a muncii din Rom‚nia mai pu˛in supl„ ∫i competitiv„.

Dar ca om, ca deputat ∫i cet„˛ean, nu pot s„ nu observ ∫i s„ nu m„ alarmez c„ inten˛ia normal„ de Ómbun„t„˛ire a actualului cod s-a transformat Óntr-o curs„ iresponsabil„ a Ómpov„r„rii ∫i umilirii celor ce tr„iesc din salarii.

Datorit„ exager„rilor, datorit„ unei be˛ii reformatoare unilaterale, s-a ajuns s„ fie discreditat ∫i ceea ce era Ón mod ra˛ional susceptibil de Ómbun„t„˛ire legislativ„.

Salaria˛ii ∫i liderii lor sindicali au dreptate. Dup„ ce s-a distrus infrastructura economiei na˛ionale, acum sunt atacate drepturile elementare ale supravie˛uitorilor.

Este incalificabil ∫i intolerabil cum se pot pune Ón discu˛ie desfiin˛area unor drepturi garantate prin legea fundamental„ a statului — Constitu˛ia Rom‚niei — recunoscute dup„ decenii de evolu˛ie ∫i consfin˛ite Ón orice stat capitalist modern.

M„ refer la: negocierea contractelor colective de munc„; interzicerea muncii suplimentare obligatorii; dreptul la securitatea salaria˛ilor la locul de munc„; posibilitatea angaj„rii pe durat„ nedeterminat„; accesul minim la informa˛iile economice de care depind ∫i drepturile salaria˛ilor; ocrotirea fa˛„ de abuzuri; prevenirea sclaviei de facto.

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Dorim s„ cre∫tem dinamismul ∫i competitivitatea economiei rom‚ne∫ti, s„ facem salaria˛ii mai performan˛i ∫i s„ asigur„m atingerea acestor ˛inte prin mijloace

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 16/1.III.2005 legislative, inclusiv prin Ómbun„t„˛irea Codului muncii. Dar aceste obiective nu pot, nu trebuie s„ se realizeze prin m„suri de nedreptate social„ ∫i civic„, prin Ónc„lcarea Constitu˛iei ∫i a acordurilor interna˛ionale la care am aderat.

Sunt convins c„ abera˛iile care s-au vehiculat Ón propunerile preliminare de modificare a Codului muncii nu ar trece prin Parlament, dar consider util ∫i cinstit s„ prevenim din vreme ini˛iatorii modific„rilor s„ manifeste discern„m‚nt, obiectivitate, respect constitu˛ional, responsabilitate social„.

Œn lumea contemporan„ nu exist„ numai F.M.I. Exist„, printre altele, ∫i Organiza˛ia Interna˛ional„ a Muncii, exist„ un drept interna˛ional al protec˛iei sociale. A∫ spune c„ ele sunt chiar mai presus de cuv‚ntul F.M.I., iar dac„ nu ar exista, noi r„m‚nem datori s„ g‚ndim ∫i s„ ac˛ion„m cu Constitu˛ia Rom‚niei Ón cuget, ∫i cu dragostea ∫i respectul fa˛„ de aleg„tori, Ón sim˛iri.

Iat„ de ce am considerat necesar s„ intervin ∫i s„ v„ comunic admonestarea drastic„ pe care au transmis-o clasei politice ∫i patronatului reprezentan˛ii tuturor sindicatelor din jude˛ul D‚mbovi˛a.

V„ mul˛umesc.

Becsek-Garda Dezsö-Kálmán

#36224

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Domnul pre∫edinte Traian B„sescu, Ón ultimele s„pt„m‚ni, de mai multe ori vorbea despre necesitatea organiz„rii alegerilor anticipate. Domnia sa uit„, Óns„, c„ perioada preelectoral„, electoral„ ∫i postelectoral„ creeaz„ condi˛ii prielnice pentru manevrele mafiei lemnului Ón Rom‚nia.

M-a∫ referi la cazul inculpa˛ilor de la Ocolul Silvic Gheorgheni, Ón complicitate cu cei de la Direc˛ia Silvic„ Miercurea-Ciuc, care de dou„ ori au Óncercat s„ schimbe probele rechizitoriului efectuat de c„tre Parchetul de pe l‚ng„ Curtea de Apel T‚rgu-Mure∫, Ón timpul campaniei electorale.

Œn prezent, folosindu-se de faptul c„ la nivel central printr-o ordonan˛„ de urgen˛„ se a∫teapt„ reorganizarea inspectoratelor, reprezentan˛ii mafiei lemnului se folosesc de acest vid al Executivului pentru a distruge Ón continuare fondul forestier na˛ional, nelu‚nd Ón considerare organele de control ale statului.

Astfel, Ón ziua de 17 februarie, s-a deplasat echipa de control a G„rzii Na˛ionale de Mediu la Ocolul Silvic din Gheorgheni, ∫i, spre stupoarea lor, nimeni nu era de g„sit la locul de munc„, Ón afara contabilului-∫ef.

Inspectorii-∫efi de la Bucure∫ti au f„cut apel la conducerea Direc˛iei Silvice Miercurea-Ciuc, dar directorul

institu˛iei lipsea ∫i el, astfel s-a putut discuta cu directorul tehnic, domnul inginer Bakö Csaba care, Ón loc s„ controleze cauza neprezent„rii la locul de munc„ a personalului silvic de la acest ocol, a Óncercat s„ mu∫amalizeze absen˛ele nemotivate ale colegilor s„i.

Nici Ón ziua urm„toare, la data de 18 februarie, nu s-a prezentat la locul de munc„ ∫eful de ocol, inginerul r„spunz„tor pentru cultura ∫i refacerea p„durilor, cum se Ónt‚mpl„ de obicei Ón ultima jum„tate de an, Ón fiecare zi.

Deci mafia lucreaz„ Ón continuare pe cont propriu, contribuind la distrugerea fondului forestier na˛ional, ∫i se pare c„ este sus˛inut„ de unele organe centrale care r„spund de silvicultur„.

Declara˛ia mea se bazeaz„ pe faptul c„ ace∫ti indivizi sunt men˛inu˛i Ón continuare Ón func˛ie, cu toate c„ au dosar penal Ón leg„tur„ cu abuzul Ón serviciu contra intereselor publice, falsuri Ón acte publice din domeniul silviculturii, blocheaz„ retrocedarea p„durilor ∫i, Ón majoritatea cazurilor, pun ca o condi˛ie pentru retrocedare v‚nzarea terenului forestier pentru personalul silvic de stat.

Domnule pre∫edinte Traian B„sescu, eu Ón˛eleg, eu Óncerc s„ Ón˛eleg inten˛ia dumneavoastr„ de a cur„˛a via˛a politic„ din Rom‚nia, dar trebuie s„ v„ aduc la cuno∫tin˛„ faptul c„ Ón timpul campaniei mafio˛ii au defri∫at mun˛i Óntregi. Œnc„ o campanie electoral„ Ón decurs de un an ar Ónsemna distrugerea necondi˛ionat„ a fondului forestier de stat ∫i privat. Mafia se folose∫te de situa˛iile c‚nd la nivelul institu˛iilor exist„ o instabilitate ∫i lips„ de control.

Dac„ vre˛i s„ lupta˛i sincer Ómpotriva corup˛iei, trebuie s„ lua˛i m„suri de urgen˛„ pentru pedepsirea infractorilor, ceea ce nu se Ónt‚mpl„.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Vasile Pu∫ca∫

#42025

## Domnule pre∫edinte,

## Domnilor colegi,

Declara˛ia mea se refer„ la îNecesitatea unor investi˛ii publice pentru continuarea preg„tirii interne pentru aderare“.

Œn decembrie 2004, Rom‚nia a finalizat negocierile de aderare la Uniunea European„. Acesta a fost rezultatul unui efort comun de preg„tire intern„, la care au participat, al„turi de fostul guvern, toate partidele politice,

societatea civil„, asocia˛iile patronale ∫i sindicale, practic Óntreaga societate rom‚neasc„.

La 25 aprilie 2005, sper„m c„ Guvernul Rom‚niei va semna Tratatul de aderare, ia la 1 ianuarie 2007 Rom‚nia ar putea deveni membr„ a Uniunii Europene. Œncheierea negocierilor ∫i semnarea Tratatului de aderare nu Ónseamn„ Óns„ ∫i finalizarea procesului de preg„tire pentru aderare. Mai sunt necesare multe eforturi Ón acest sens. Reforma legislativ„ ∫i institu˛ional„ din ultimii ani trebuie completat„ ast„zi cu m„suri concrete de aplicare a acquis-ului comunitar.

Cu toate acestea, Guvernul actual, Ón loc s„ fie preocupat de continuarea acestui proces de preg„tire intern„ a Rom‚niei pentru aderare, a∫a cum a declarat la Ónvestire, s-a hazardat s„ introduc„ ni∫te m„suri fiscale care se dovedesc a fi lipsite de o viziune strategic„ a intereselor ˛„rii pe termen scurt ∫i mediu.

Stima˛i colegi,

Putem Ón˛elege amatorismul ∫i dogmatismul Guvernului, Óns„ nu putem accepta ca cet„˛enii Rom‚niei s„ suporte efectele negative ale unui experiment insuficient studiat ∫i incorect aplicat.

Mai mult de 4 milioane de rom‚ni vor avea o cre∫tere salarial„ Ón medie de doar 100.000 lei, Ón vreme ce 300.000 de persoane cu salarii de peste 20 milioane de lei beneficiaz„ de 94% din suma colectat„ Ón urma aplic„rii noii cote de impozitare. Ne afl„m, astfel, Ón fa˛a unei grave discrimin„ri sociale, ∫i aceasta Ón condi˛iile Ón care dorim s„ ader„m la Uniunea European„.

Dar politica fiscal„ a actualul Guvern pune sub semnul Óntreb„rii, prin efectele sale, Ónsu∫i procesul de aderare. Œn condi˛iile diminu„rii surselor bugetare, investi˛iile publice vor fi limitate sau chiar vor fi blocate.

Una dintre condi˛iile finaliz„rii procesului de preg„tire pentru aderare este aplicarea acquis-ului comunitar. Pentru a pune Ón aplicare legisla˛ia european„ ∫i pentru a ne integra Ón politicile europene, Rom‚nia trebuie s„ realizeze o serie de investi˛ii publice Ón domenii precum: justi˛ie, administra˛ie public„, securizarea frontierelor, s„n„tate, mediu.

Cum vor putea fi realizate dezideratele moderniz„rii noastre, c‚nd din cauza unei politici fiscale incoerente se promoveaz„ demagogia electoral„ la rangul de politic„ de stat?!

Cu dou„ luni Ónainte de semnarea Tratatului de aderare ∫i cu mai pu˛in de doi ani Ónainte de aderarea la Uniunea European„, solicit„m imperativ Guvernului s„ se concentreze asupra preg„tirii interne a Rom‚niei pentru aderare.

Œn acela∫i timp, solicit„m ministrului finan˛elor publice s„ ne comunice care sunt resursele de cofinan˛are a programelor Uniunii Europene (PHARE, ISPA ∫i SAPARD) pentru anul 2005, Ón contextul acestor schimb„ri ale structurii bugetului; care vor fi resursele de finan˛are pentru investi˛ii publice Ón domenii precum justi˛ie, administra˛ie public„, infrastructur„, securizare a frontierelor, s„n„tate, educa˛ie, mediu, absolut necesare

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 16/1.III.2005 calendarului pe care Rom‚nia l-a asumat Ón preg„tirea pentru aderare Ón 2005, ∫i care vor fi resursele pentru sus˛inerea angajamentelor Rom‚niei Ón vederea ader„rii la Uniunea European„.

Mul˛umesc.

Ilie Merce

#45739

## Stima˛i colegi,

Scandalul interna˛ional declan∫at de presa britanic„ privind îcopiii comanda˛i prin po∫t„“, Ón care este implicat„ firma îGlobal Art“ din Bucure∫ti, ∫i cazul îAdriana Iliescu“ repun Ón discu˛ie patru probleme de mare actualitate: clonarea uman„, procrearea asistat„ medical, ingineria genetic„ ∫i transplantul de organe.

Contrabandi∫tii de ovule au profitat de vidul legislativ din Rom‚nia, dezvolt‚nd o afacere pe c‚t de imoral„, pe at‚t de profitabil„, ∫tiind c„ nu pot fi tra∫i la r„spundere penal„ din cauza lipsei de incrimin„ri exprese a unor astfel de fapte (îNullum crimen sine legem“).

Partidul Rom‚nia Mare a sesizat aceast„ anomalie legislativ„ ∫i a propus Parlamentului introducerea unui articol nou Ón Constitu˛ie, dup„ actualul art. 22.

Titlul articolului: îClonarea uman„, procrearea asistat„ medical, ingineria genetic„ ∫i transplantul de organe“, cu urm„torul con˛inut:

î1. Fiin˛a uman„ ∫i modul s„u de via˛„ sunt protejate prin lege Ómpotriva abuzurilor pe calea ingineriei genetice.

2. Pe teritoriul Rom‚niei este interzis„ orice form„ de clonare a fiin˛ei umane, precum ∫i interven˛ii Ón patrimoniul genetic al game˛ilor ∫i embrionilor umani.

3. Utilizarea patrimoniului germinal ∫i genetic uman Ón scopul procre„rii asistate medical se face Ón condi˛iile legii, cu asigurarea protec˛iei demnit„˛ii umane, a persoanei ∫i a familiei. Recurgerea la metoda de procreare asistat„ medical este posibil„ numai Ón cazuri de sterilitate ori c‚nd exist„ pericolul transmiterii unei boli grave pe cale genetic„. Patrimoniul genetic al unei persoane nu poate fi analizat, Ónregistrat ∫i comunicat f„r„ acordul acesteia.

4. Transplantul de organe, de ˛esuturi ∫i de celule umane se face numai Ón condi˛iile legii. Cedarea organelor, ˛esuturilor ∫i celulelor umane este gratuit„. Comer˛ul cu organe, ˛esuturi ∫i celule umane este interzis“.

Pe baza acestui text constitu˛ional, Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare a preg„tit o propunere legislativ„ foarte modern„, av‚nd reglement„ri similare ˛„rilor din Uniunea European„, cu sanc˛iuni drastice Ómpotriva celor care comit abuzuri ∫i ilegalit„˛i Ón acest domeniu.

Din p„cate, Comisia parlamentar„ pentru redactarea proiectului de revizuire a Constitu˛iei Rom‚niei a propus

respingerea amendamentului, fiind Ón necuno∫tin˛„ de cauz„, ori a tratat cu superficialitate acest subiect. Via˛a ne-a dat, Ónc„ o dat„, dreptate, mai repede dec‚t ne-am fi a∫teptat.

S-a dovedit c„, Óntr-adev„r, Rom‚nia este un sat f„r„ c‚ini, Ón care orice este posibil, inclusiv exportul de embrioni umani, f„r„ nici o restric˛ie.

Cele dou„ scandaluri interna˛ionale care au afectat negativ imaginea Rom‚niei au nu numai o dimensiune ∫tiin˛ific„, ci ∫i conota˛ii morale, etice ∫i religioase.

C‚teva Óntreb„ri tulbur„toare se impun de la sine: p‚n„ unde ∫i p‚n„ la ce v‚rst„ poate fi suplinit„ voin˛a lui Dumnezeu? P‚n„ unde ˛ine destinul ∫i unde Óncepe blestemul?

Mul˛umesc.

Ionica Constan˛a Popescu

#48858

Bun„ diminea˛a! Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Œn numele celor peste 160.000 de locuitori ai V„ii Jiului, fac un apel public adresat institu˛iilor abilitate ale statului, Ón vederea sus˛inerii deschiderii Centrului MedicoSocial din ora∫ul Uricani.

Suportul din partea statului implic„ alocarea sumei de 8 miliarde de lei pentru reamenajarea ∫i transformarea fostului spital or„∫enesc, Ón prezent dezafectat, Óntr-un spa˛iu adecvat acord„rii de asisten˛„ medico-social„.

Cer, pe aceast„ cale, sprijinul Ministerului Muncii ∫i Protec˛iei Sociale, precum ∫i al Ministerului Finan˛elor Publice. Adresez domnilor mini∫tri Gheorghe Barbu ∫i Ionu˛ Popescu rug„mintea de a analiza cu maxim„ aten˛ie care este importan˛a acord„rii sumei de 8 miliarde Ón via˛a medical„ ∫i social„ din Valea Jiului, pentru c„ acest centru medico-social este proiectat a deservi Óntreaga zon„.

Œn prezent, pe tot teritoriul jude˛ului Hunedoara exist„ un singur astfel de centru, situat Ón localitatea Baia de Cri∫, adic„ Ón extremitatea opus„ a jude˛ului, dac„ ne raport„m la situarea geografic„ a V„ii Jiului.

Echipa actual„ de la conducerea Prim„riei ora∫ului Uricani a f„cut demersurile necesare privind Óntocmirea caietelor de sarcini, ob˛inerea aprob„rilor necesare Ón plan jude˛ean ∫i depunerea documenta˛iei la Ministerul Muncii ∫i Protec˛iei Sociale.

Centrul Medico-Social de la Uricani va avea pentru Ónceput o capacitate de 30 de locuri, cu posibilitatea extinderii ulterioare. Pe l‚ng„ ajutorul acordat persoanelor Ón dificultate, care au nevoie de asisten˛„ medico-social„, deschiderea centrului de la Uricani ar avea implica˛ii ∫i asupra cre„rii de noi locuri de munc„, pentru c„ Ón

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 16/1.III.2005 institu˛ie vor lucra cel pu˛in 50 de persoane, de la medici ∫i asisten˛i, la personal de Óntre˛inere.

Aduc Ón sprijinul interven˛iei mele argumente bazate pe cifre, din care rezult„ importan˛a adopt„rii m„surilor care s„ permit„ deschiderea c‚t mai urgent„ a Centrului Medico-Social din ora∫ul Uricani.

Institu˛ia va deservi o zon„ cu o popula˛ie de circa 162.000 de locuitori, Ón marea lor majoritate cu serioase probleme de s„n„tate, dar ∫i financiare. Jude˛ul Hunedoara este jude˛ul cu rata cea mai mare a ∫omajului din ˛ar„, iar ponderea cea mai mare a ∫omerilor este concentrat„ Ón Valea Jiului.

Din totalul locuitorilor jude˛ului, peste 30% sunt ∫omeri, care nu au posibilitatea s„ suporte costurile actului medical Ón caz de necesitate ∫i ale actului postmedical.

Peste 30% din popula˛ia V„ii Jiului se afl„ Ón prezent la pensie, Ón special Ón urma masivelor disponibiliz„ri din ultimii ani, ∫i ca rezultat al faptului c„ v‚rsta de pensionare la categoria de salaria˛i cea mai des Ónt‚lnit„ Ón Valea Jiului, minerii anume, este una mai sc„zut„ dec‚t Ón mod uzual. Din totalul de circa 50.000 de pensionari ai V„ii Jiului, aproape 15.000 de oameni sunt pensiona˛i pe caz de boal„. Principala boal„ este cea profesional„, care Ói afecteaz„ pe cei care lucreaz„ Ón minerit.

Pentru cei 160.000 de hunedoreni din Valea Jiului, care tr„iesc Ón mediul urban ∫i rural, exist„ Ón zon„ numai 4 spitale.

Iat„ de ce, ca reprezentant al jude˛ului Hunedoara, a∫adar ∫i al locuitorilor V„ii Jiului, insist pentru acordarea sprijinului financiar ∫i administrativ Ón vederea deschiderii c‚t mai grabnice a Centrului Medico-Social de la Uricani. Mul˛umesc.

Király Andrei Gheorghe

#52437

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stimate doamne,

Stima˛i domni deputa˛i,

Declara˛ia mea politic„ se refer„ la una dintre problemele Ónv„˛„m‚ntului, Óns„ are un impact mult mai mare la nivelul Óntregii societ„˛i.

Œn dezvoltarea fiec„rui stat Ónv„˛„m‚ntul are o contribu˛ie decisiv„ Ón realizarea aspira˛iilor Óntregii societ„˛i.

La fel ∫i la noi, pentru c„ Legea Ónv„˛„m‚ntului, prin art. 2, declar„: îŒnv„˛„m‚ntul constituie prioritate na˛ional„“. Celelalte articole Ónt„resc prin con˛inut cele declarate mai sus. Astfel, art. 5 prevede îdrepturi egale de acces la toate nivelurile ∫i formele de Ónv„˛„m‚nt“, iar art. 9 prevede frecventarea obligatorie a Ónv„˛„m‚ntului de 9 clase, ∫i art. 7 Ónt„re∫te toate acestea, spun‚nd: îŒnv„˛„m‚ntul de stat este gratuit“.

Av‚nd Ón vedere c„ o bun„ parte dintre elevi sunt obliga˛i s„ naveteze distan˛e apreciabile, chiar p‚n„ la prima unitate ∫colar„ gimnazial„, nemaivorbind de liceeni, legiuitorul a prev„zut prin art. 176: îElevii ∫i studen˛ii beneficiaz„ de tarif redus cu 50% pentru transportul local, de suprafa˛„ ∫i subteran, precum ∫i pentru transportul intern auto, feroviar, naval, Ón tot timpul anului“.

Cu toate acestea, de 15 ani prevederile legii sunt aplicate par˛ial, chiar dac„ din 1996 guvernele au emis mai multe hot„r‚ri, ultima Ón noiembrie 2003, cu nr. 1.367, la care s-a ad„ugat Ordinul ministrului educa˛iei ∫i cercet„rii cu nr. 972/5572 din 4 decembrie 2003 privind aprobarea Normelor metodologice pentru acordarea facilit„˛ilor de transport pe calea ferat„ ∫i metrou, f„r„ s„ elaboreze o asemenea metodologie pentru transport intern auto Óntre localit„˛i, de la sate spre centre de comun„, ora∫e ∫i municipii.

Doresc s„ subliniez c„ doar Ón jude˛ul Arad sunt aproape 5.000 de elevi naveti∫ti din aceast„ categorie, iar dintre ace∫tia foarte mul˛i naveteaz„ spre o unitate ∫colar„ din cadrul sistemului obligatoriu de Ónv„˛„m‚nt, f„r„ ca abonamentele pe mijloacele de transport auto s„ beneficieze de reducerea de 50% prev„zut„ de lege.

Av‚nd Ón vedere costul foarte mare al acestor abonamente, mul˛i copii sunt nevoi˛i s„ abandoneze studiile sau s„ aib„ o frecven˛„ foarte slab„.

Aceast„ situa˛ie, tolerat„ de 15 ani, contravine legii, pentru c„ nu asigur„ drepturi egale de acces la toate nivelurile ∫i formele de Ónv„˛„m‚nt.

Dac„, Óntr-adev„r, Ónv„˛„m‚ntul constituie o prioritate na˛ional„, executarea prevederilor legale este obligatorie ∫i este oportun„ elaborarea metodologiei privind transportul auto al elevilor Óntre localit„˛i.

V„ mul˛umesc.

Gheorghe S‚rb

#55153

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Declara˛ia mea se refer„ la posibila abandonare a proiectului autostr„zii Bor∫—Bra∫ov, o gre∫eal„ fatal„ pentru Transilvania ∫i nu numai.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Vin ast„zi Ón fa˛a dumneavoastr„ pentru a lua atitudine fa˛„ de declara˛iile domnului pre∫edinte Traian B„sescu, care sugera abandonarea proiectului autostr„zii Bor∫—Bra∫ov. Am considerat necesar demersul meu, deoarece m„ Óngrijoreaz„ faptul c„ orice îimpuls“ transmis de domnul pre∫edinte este transpus îorbe∫te“ Ón practic„ de c„tre echipa executiv„.

Dezaprob Ón totalitate etichetarea autostr„zii Bor∫— Bra∫ov drept ineficient„, deoarece dezvoltarea ∫i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 16/1.III.2005 modernizarea infrastructurii rutiere reprezint„ cerin˛a fundamental„ pentru atragerea de investi˛ii str„ine ∫i pentru dezvoltarea economiei na˛ionale.

Consider c„ alegerea localit„˛ii Bor∫ ca punct de pornire a construc˛iei acestei autostr„zi nu a fost deloc Ónt‚mpl„toare. Œn primul r‚nd, localitatea bihorean„ Bor∫, conform studiilor efectuate, este cel mai tranzitat punct de frontier„ de pe grani˛a de vest a Rom‚niei.

Un alt am„nunt important este faptul c„ Ministerele Transporturilor de la Bucure∫ti ∫i Budapesta, Ón timpul guvern„rii Partidului Social Democrat, au purtat discu˛ii legate de conectarea autostr„zii la infrastructura maghiar„, mai exact autostrada M 35, care va asigura leg„tura dintre Budapesta ∫i Debre˛in.

C‚t prive∫te estimarea f„cut„ de domnul B„sescu, conform c„reia aceast„ autostrad„ ar urma s„ preia doar 15% din traficul de vest—est, mi se pare deplasat„, dac„ avem Ón vedere faptul c„ aceasta va prelua traficul rutier at‚t din zona central„ a Rom‚niei, c‚t ∫i din Moldova ∫i din vestul ˛„rii.

Œn nici un caz nu consider c„ trebuie neglijat„ modernizarea coridorului paneuropean 4 N„dlac— Constan˛a, ci, dimpotriv„, afirm c„ ambele proiecte, N„dlac—Constan˛a ∫i Bor∫—Bra∫ov, trebuie s„ fie complementare.

Domnul pre∫edinte B„sescu ∫i-a manifestat, de asemenea, Óngrijorarea pentru impactul construc˛iei autostr„zii asupra mediului Ónconjur„tor.

Este incontestabil faptul c„ echilibrul ecologic se va schimba, dar concluziile studiului de mediu au ar„tat c„ autostrada se poate construi. Inclusiv ∫eful delega˛iei Comisiei Europene la Bucure∫ti, Jonathan Scheele, afirma pe 3 iunie anul trecut îLegisla˛ia rom‚n„ cere ca toate proiectele de aceast„ natur„ s„ fie supuse unui studiu de impact asupra mediului, iar Ón acest domeniu legisla˛ia rom‚n„ respect„ Ón Óntregime directivele Uniunii Europene“.

Despre impactul asupra localit„˛ilor s„se∫ti, consider c„ zonele respective pot fi revitalizate prin dezvoltarea economiei locale, Ón principal prin cre∫terea num„rului de turi∫ti ∫i atragerea de investi˛ii directe Ón zon„.

Asupra jude˛elor pe teritoriul c„rora urmeaz„ s„ fie construit„ autostrada Bihor—S„laj—Cluj—Mure∫—Sibiu— Bra∫ov, dar nu numai, renun˛area la acest proiect va avea un impact extrem de negativ. Avantajele acestui proiect pentru locuitorii zonelor tranzitate sunt enorme. Din acestea doresc s„ enum„r doar c‚teva: dezvoltarea economic„ a Rom‚niei ∫i accelerarea ritmului de integrare a ˛„rii noastre Ón structurile europene; facilit„˛i Ón domeniul comunic„rii, liberei circula˛ii ∫i al rela˛iilor economice Óntre cet„˛enii rom‚ni ∫i cet„˛enii statelor membre ale Uniunii Europene; crearea a cel pu˛in 100.000 de locuri; Óncheierea unor contracte importante pentru furnizori ∫i constructori din ˛ara noastr„; dezvoltarea unor servicii conexe (hoteluri, benzin„rii, restaurante) pe parcursul acestei autostr„zi; cre∫terea valorii terenurilor din apropierea autostr„zii; leg„tura

direct„ ∫i eficient„ sub raportul costurilor, pentru to˛i Óntreprinz„torii din Rom‚nia; dezvoltarea turismului ∫i agroturismului rom‚nesc.

Nu doresc s„ fiu avocatul firmei Bechtel, dar consider c„ ar fi o gre∫eal„ pentru imaginea extern„ a Rom‚niei rezilierea contractului cu una dintre cele mai puternice ∫i mai prestigioase firme de specialitate din lume; chiar ∫i din punct de vedere al costurilor materiale, aceast„ decizie nu ne este deloc favorabil„.

Œn cazul rezilierii contractului Compania Na˛ional„ de Autostr„zi ar fi chemat„ Ón justi˛ie ∫i ar trebui s„ pl„teasc„ daune. Œn plus, orice zi de Ónt‚rziere duce la cre∫terea costurilor finale.

De∫i pentru noi — ca partid de opozi˛ie — renun˛area la acest contract constituie Ónc„ un motiv temeinic pentru a critica actuala guvernare, iar nerespectarea unor puncte incluse Ón programul de guvernare fiind Ón avantajul nostru, totu∫i interesul pentru aceast„ problem„ trebuie s„ fie unul politic, ∫i nu politicianist.

Suntem cu to˛ii con∫tien˛i de faptul c„ acest subiect a fost Ónc„ de la Ónceput foarte diferit comentat de oficialii Uniunii Europene ∫i cei ai Statelor Unite.

Pozi˛ia noastr„ Ón cadrul acestei dispute dintre cele dou„ mari puteri economice este foarte sensibil„, deoarece ˛ara noastr„ este membr„ NATO ∫i viitoare membr„ a Uniunii Europene. Consider c„ ar fi o gre∫eal„ s„ c„dem prad„ competi˛iei acerbe dintre cei doi actori politici interna˛ionali; interesul na˛ional trebuie s„ primeze. De aceea, trebuie s„ r„m‚nem tributari intereselor regionale ∫i na˛ionale ale cet„˛enilor care ne-au delegat responsabilitatea prezent„rii lor. Œn acest sens, profit de ocazie pentru a relansa apelul c„tre to˛i parlamentarii din jude˛ele incluse Ón proiectul autostr„zii, autorit„˛ile jude˛ene ∫i alte oficialit„˛i, indiferent de culoarea politic„, Ón vederea cre„rii unui front comun de sprijin pentru realizarea autostr„zii.

Aceast„ cale este Europa, este imperios necesar„! Acest proiect trebuie ∫i va fi realizat numai Ómpreun„! Mul˛umesc.

Iuliu Ioan Furo

#60993

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Doamnelor ∫i domnilor,

Foarte pe scurt vreau s„ m„ refer la dou„ probleme: la situa˛ia pensionarilor din Rom‚nia ∫i la unele probleme ale st„rii de s„n„tate.

Dup„ cum se ∫tie, Ón septembrie 2004, Guvernul P.S.D. a aplicat o indexare ∫i majorare a pensiilor cu 9,5%. Œn ianuarie 2005 s-a efectuat cre∫terea punctului de pensie, ceea ce a Ónsemnat o indexare cu 3%. Œn anul 2005 nu vor mai fi index„ri. De la 1 aprilie 2005 cresc tarifele la utilit„˛i ∫i altele, iar pensionarii care au

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 16/1.III.2005 depus documenta˛ia pentru stagiul de vechime ad„ugat, este vorba de absolven˛ii Ónv„˛„m‚ntului superior, a∫teapt„ din luna august 2004 s„ primeasc„ r„spuns ∫i s„ primeasc„ un supliment de circa 200.000 de lei la pensie.

Se pune Óntrebarea: ce se Ónt‚mpl„ Ón perspectiv„ cu pensionarii, Ón aceste condi˛ii, dar nu numai cu ei?

™i a∫ vrea s„ m„ refer pe scurt la Centrul Medical de Diagnostic ∫i Tratament Ambulatoriu din Bucure∫ti, subordonat Ministerului Ap„r„rii Na˛ionale, apar˛in‚nd Casei de Asigur„ri O.P.S.N.A.J.

Are un management total necorespunz„tor. Sunt aronda˛i la acest centru 150.000 de persoane. Este Óncadrat cu 4 cardiologi, 2 oftalmologi ∫i a∫a mai departe. Ce face un cardiac care este programat, de la data solicit„rii pentru consulta˛ie, la un interval de 14 — 30 de zile? La telefon este imposibil s„ realizezi o programare, b„tr‚nii stau la coad„ de la ora 6 diminea˛a p‚n„ la 7, c‚nd se deschide centrul de programare. Func˛ionarii de la program„ri sunt nepolitico∫i, plictisi˛i ∫i nep„s„tori.

Re˛etele compensate sunt atribuite de c„tre 8 cabinete de urgen˛„, Óncadrate cu 35 de medici de familie, cu circa 3.000 de persoane per medic, iar ca s„ ob˛ii o re˛et„ compensat„ trebuie s„ stai la r‚nd circa 3, 4 ore, ceea ce este foarte dificil pentru un bolnav.

Farmacia acestui centru nu este aprovizionat„ cu medicamente, laboratorul nu dispune de reactivi pentru analize. Œn cazul Ón care dore∫ti s„ realizezi, totu∫i, o consulta˛ie, se poate face, dar contra cost, circa 240.000 lei peste r‚ndul celor care a∫teapt„ la r‚nd.

Oare Camera Deputa˛ilor, Biroul permanent, ∫tie c„ de vreo dou„ s„pt„m‚ni la cabinetul medical nu mai exist„ medic dec‚t diminea˛a, cu excep˛ia zilei de luni? Ce se Ónt‚mpl„, totu∫i, cu acest centru care deserve∫te inclusiv Camera Deputa˛ilor?

A∫ vrea s„ amintesc c„ speran˛a de via˛„ Ón Rom‚nia este cu 14 ani sub speran˛a de via˛„ din Slovenia, dup„ statisticile Organiza˛iei Mondiale a S„n„t„˛ii, iar procentul din P.I.B., dup„ cum este cunoscut, pentru s„n„tate, este mult sub media ˛„rilor europene.

Credem c„ este necesar„ eliminarea decalajelor, Ón perspectiva ader„rii la Uniunea European„.

Dac„ vom merge Ón acest ritm, foarte pe scurt, sloganul din campania electoral„ îS„ tr„i˛i bine!“ se va transforma: îS„ muri˛i bine!“.

V„ mul˛umesc.

Kelemen Hunor

#66010

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Stima˛i colegi,

Acum o s„pt„m‚n„, pe data de 15 februarie, de la acest microfon, distinsa noastr„ coleg„, doamna deputat Lia Olgu˛a Vasilescu, Ón declara˛ia ei politic„, a f„cut c‚teva afirma˛ii hilare Ón leg„tur„ cu funda˛ia îCommunitas“ ∫i cu Uniunea Democrat„ Maghiar„ din Rom‚nia, afirma˛ii care nu au nimic de-a face nici cu realitatea, nici cu normele juridice Ón vigoare.

Œn fond, n-ar fi nici o problem„ cu astfel de afirma˛ii, dac„ ele n-ar proveni de la o persoan„, membr„ a corpului legislativ la al doilea mandat, care, Ón mod firesc, ar trebui s„ cunoasc„ at‚t legisla˛ia, c‚t ∫i realitatea din ˛ara noastr„.

Œncep‚nd din anul 1994, organiza˛iile cet„˛enilor apar˛in‚nd minorit„˛ilor na˛ionale reprezentate Ón Parlamentul Rom‚niei primesc, pentru activitatea lor

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 16/1.III.2005 cultural„, educa˛ional„, legat„ de identitatea lor na˛ional„, aloca˛ii din bugetul de stat. Aceste aloca˛ii, de atunci, sunt destinate pentru organiza˛iile cet„˛enilor, membri Ón Consiliul Minorit„˛ilor Na˛ionale.

Vreau s„ atrag aten˛ia distinsei doamne deputat c„ modul de utilizare a acestor aloca˛ii bugetare este stabilit de lege ∫i controlat permanent de c„tre organele competente ale statului.

Uniunea Democrat„ Maghiar„ din Rom‚nia a organizat modul de distribuire a acestor aloca˛ii cu participarea societ„˛ii civile ∫i organiza˛iile profesionale maghiare din Rom‚nia, alc„tuind Ón acest scop comisii de specialitate Ónc„ din 1994.

Legea bugetului de stat pe anul 2001 a adus noi modific„ri Ón subven˛ionarea organiza˛iilor minorit„˛ilor na˛ionale. Uniunea Democrat„ Maghiar„ din Rom‚nia, de la aceast„ dat„ a nominalizat, din partea comunit„˛ii maghiare, Funda˛ia îCommunitas“ ca persoan„ juridic„ competent„.

Œn urma nominaliz„rii, Funda˛ia îCommunitas“ a fost Ónregistrat„ ca organiza˛ie ce prime∫te aloca˛ii din bugetul de stat. Prin urmare, Ón momentul de fa˛„, aceast„ funda˛ie este — conform scopurilor sale stabilite Ón actul de Ónfiin˛are — organiza˛ia care se ocup„ Ón exclusivitate cu gestionarea ∫i distribuirea fondurilor din bugetul de stat, destinate comunit„˛ii maghiare din Rom‚nia, cu scopul de a sus˛ine ac˛iunile culturale ∫i educa˛ionale privind p„strarea identit„˛ii na˛ionale.

Din aceste fonduri nu este sus˛inut„ sau sponsorizat„ Uniunea Democrat„ Maghiar„ din Rom‚nia, a∫a cum afirm„ reprezentanta P.R.M.

Funda˛ia îCommunitas“ nu face altceva dec‚t gestioneaz„ ∫i distribuie pe baz„ de proiecte sumele alocate cu acest scop din bugetul de stat, respect‚nd legisla˛ia privind cheltuirea banilor publici.

Din declara˛ia doamnei deputat reiese c„ Domnia sa este deranjat„ de faptul c„ Ón Guvernul Rom‚niei sunt ∫i mini∫tri de na˛ionalitate maghiar„. Doamna Vasilescu uit„ un singur lucru: mini∫trii la care face referire sunt cet„˛eni rom‚ni cu acelea∫i drepturi ∫i obliga˛ii care orice cet„˛ean al acestei ˛„ri.

Prin aceast„ declara˛ie a doamnei deputat a fost atacat„ comunitatea maghiar„ din Rom‚nia. Probabil vor urma ∫i celelalte minorit„˛i na˛ionale. Sunt convins c„ o astfel de practic„, ar„t‚nd cu degetul c„tre minorit„˛ile na˛ionale, ca cea mai important„ problem„ contemporan„ a Rom‚niei, nu va aduce nici un beneficiu ˛„rii noastre.

Da˛i-mi voie, stima˛i colegi, s„ citez o singur„ propozi˛ie din declara˛ia doamnei Vasilescu: îChiar ∫i noi, extremi∫tii de la P.R.M., suntem de acord ca minorit„˛ile s„ fie sponsorizate din buzunarul nostru, ca s„ se poat„ exprima mai bine ∫i s„ ne vad„ mai frumo∫i“.

V„ asigur, stimat„ doamn„ deputat, c„ dup„ aceast„ declara˛ie politic„ extremi∫tii de la P.R.M., cum v„ autodefini˛i, nu sunt v„zu˛i mai frumo∫i de c„tre membrii comunit„˛ii maghiare din Rom‚nia.

V„ mul˛umesc.

Vasile Filip Soporan

#69907

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Vreau s„ fac o declara˛ie politic„: îArgumente pentru continuitate ∫i profesionalism Ón administra˛ia public„“.

M-am hot„r‚t s„ fac aceast„ declara˛ie constat‚nd c„ exist„ o mare diferen˛„ Óntre afirma˛iile celor afla˛i la putere ∫i faptele lor, Ón ceea ce prive∫te func˛ionarea administra˛iei publice.

Constat cu Óngrijorare faptul c„ cei care Ó∫i desf„∫oar„ activitatea Ón sistemul administrativ ∫i cel de asigurare a utilit„˛ilor publice sunt timora˛i nu sub presiunea ac˛iunilor profesionale care sunt cuprinse Ón cadrul programului de guvernare, de altfel insuficient conturat la nivelul rela˛iei Óntre puterea central„ ∫i autorit„˛ile deconcentrate, ci mai mult sub presiunea permanentelor ac˛iuni de intimidare politic„.

Au fost ∫i sunt puncte de vedere ale unor lideri ai actualei puteri prin care, Ón mod direct, se afirm„ necesitatea c„ o dat„ cu schimbarea politic„ este necesar„ o schimbare a celor care conduc serviciile deconcentrate.

Analiza pe care o fac poart„ amprenta experien˛ei pe care am acumulat-o Ón calitate de prefect al jude˛ului Cluj.

Pentru demersul de integrare Ón structurile Uniunii Europene este nevoie de continuitate ∫i profesionalism. Ac˛iunile care vizeaz„ integrarea european„ au fost aduse la nivelul competen˛elor structurilor deconcentrate ∫i ale celor descentralizate.

Pot s„ afirm c„ Ón ultimii 4 ani, la nivelul jude˛elor, s-a construit o structur„ profesionist„, devotat„ interesului general al Rom‚niei, cunosc„toare a noilor proceduri, corect„ ∫i angajat„ Óntr-o nou„ rela˛ie cu cet„˛eanul ∫i nevoile lui. Ast„zi se dore∫te o schimbare care nu vizeaz„ ac˛iunile ∫i atitudinile profesionale, ci mai degrab„ gesturile ∫i simpatiile politice.

A existat o presiune similar„ ∫i Ón anul 2001, dar a existat Ón˛elepciunea de a g‚ndi ca un Óntreg programul de guvernare ∫i evaluarea resurselor umane. Rezultatele, prin aplicarea acestei strategii, au fost dintre cele mai bune.

Mai mult sau mai pu˛in exprimat„, tendin˛a de schimbare a structurilor de conducere a serviciilor deconcentrate pe criterii clientelare politice reprezint„ un grav atentat la buna func˛ionare a administra˛iei publice.

Implicarea institu˛iei prefectului, Ón anul 2005, Ón acest proces pune sub semnul Óntreb„rii dorin˛a actualului Guvern de a aduce administra˛ia public„ la nivelul celei din Uniunea European„ ∫i prin prisma faptului c„ prefectul urmeaz„ s„ devin„ la Ónceputul anului 2006

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 16/1.III.2005 Ónalt func˛ionar public. Aceast„ perioad„ este important„ pentru modul Ón care se va realiza depolitizarea institu˛iei prefectului.

Dup„ modul Ón care se ac˛ioneaz„, observ„m c„ p‚n„ la sf‚r∫itul anului 2005 se dore∫te schimbarea structurilor ∫i, Ón principal, politizarea acestora. Acesta este un obiectiv principal, pentru c„ Óncep‚nd cu 1 ianuarie 2006 va trebui s„ avem structuri apolitice, iar prefec˛ii Ón func˛ie vor fi declara˛i, Ón baza unor concursuri, Ónal˛i func˛ionari publici.

Pentru depolitizarea administrativ„, anul 2005 ar trebui s„ fie anul de preg„tire, Ón care ra˛iunea ∫i competen˛a s„ domine dorin˛a unora de a ajunge nejustificat la putere. Consider c„ acesta este unul dintre principalele examene pe care puterea trebuie s„-l treac„ Ón anul 2005.

V„ mul˛umesc.

Mih„i˛„ Calimente

#73395

Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Œn cotidianul îIndependent“ de miercuri, 16 februarie 2005, v„d cu stupoare un articol care Óncepe cu litere de-o ∫chioap„, Óngro∫ate: îP.S.D. someaz„ Guvernul: Stop politicii algoritmului“ ∫i apoi aceea∫i aberant„ ∫i obsedant„ acuz„ cu algoritmul care este folosit pentru ocuparea func˛iilor care, chipurile, va avea efecte distructive asupra economiei na˛ionale.

Comunicatul pe care P.S.D. l-a trimis redac˛iei se Óncheie cu vechea ∫i uzata afirma˛ie despre rezultatele economice dezastruoase din perioada 1997—2000.

Din decembrie 2004 Rom‚nia are un nou guvern. O nou„ for˛„ politic„ conduce Rom‚nia. Œn˛eleg c„ P.S.D. nu a Ón˛eles nici p‚n„ acum c„ a pierdut alegerile. Dac„ nu o ∫tie, Ói comunic„m pe aceast„ cale.

Agen˛iile na˛ionale de reglementare, respectiv A.N.R.M., A.N.R.S.C., A.N.R.E., au sarcini importante Ón actul de guvernare, conduc„torii lor av‚nd rang de subsecretar de stat. Crede P.S.D. c„ poate Guvernul T„riceanu s„ Ó∫i realizeze programul de guvernare cu oameni pu∫i acolo de Guvernul Adrian N„stase? Programul Alian˛ei nu are nici o leg„tur„ cu programul P.S.D. Œn aceste condi˛ii, cum pot oamenii P.S.D. s„ guverneze al„turi de mini∫trii Alian˛ei? Sau poate c„ primul-ministru T„riceanu trebuia s„ men˛in„ Ón func˛ie ∫i Óntreaga echip„ guvernamental„ a lui Adrian N„stase.

Œn acest moment, ˛ara este condus„ de o alian˛„, ∫i Ón 1997 a fost tot o alian˛„. E normal ca partidele care alc„tuiesc alian˛a s„-∫i Ómpart„ sarcinile guvern„rii conform protocoalelor Óncheiate Ónainte de alegeri.

Œntotdeauna P.S.D.-ului i-a fost mai u∫or. Partidul-stat a guvernat singur ∫i nu a trebuit s„ Ómpart„ puterea cu

nimeni. Deci a purces Óntotdeauna Ón mod discre˛ionar la Ónlocuiri c‚nd a fost la putere.

Nu s-au limitat la func˛iile de decizie care slujesc la o bun„ guvernare, ci au f„cut Ónlocuiri care au ajuns p‚n„ la de-acum celebra femeie de serviciu.

Parc„ s„pt„m‚na trecut„, domnul senator Ion Iliescu tuna ∫i fulgera Ómpotriva politicilor Guvernului Adrian N„stase, care, culmea, a subordonat, dup„ spusele aceluia∫i senator Ion Iliescu, p‚n„ ∫i partidul. La ce baroni se referea Ion Iliescu atunci c‚nd se lamenta de imaginea de partid corupt a P.S.D.? La care re˛ele de interese ∫i grupuri de tip mafiot f„cea trimitere acela∫i senator c‚nd depl‚ngea pierderea alegerilor din decembrie 2004?

Dac„ nu ∫ti˛i, v„ spunem noi. Exact la acei oameni pe care Ói depl‚nge˛i ast„zi c„ sunt Ónlocui˛i din func˛ii.

Œn ce ˛ar„ din lume a˛i v„zut ca, dup„ c‚∫tigarea alegerilor, noua putere s„ guverneze cu oamenii celor care au pierdut?

Rezultatele economice din perioada 1997—2000, cu toate ezit„rile ∫i gre∫elile guvern„rii de atunci, nu au f„cut dec‚t s„ asaneze ∫i s„ aduc„ pe linia de plutire economia rom‚neasc„. De altfel, ultimul an al guvern„rii a ∫i demonstrat-o, fiind primul an Ón care economia nu a mai avut pierderi.

Marea realizare a guvern„rilor P.S.D. a fost jaful sistematic la care a supus ˛ara. De la turci ∫i fanario˛i, un asemenea jaf nu s-a mai v„zut!

Dar Óntre 2001 ∫i 2004? Cum a ajuns Guvernul Adrian N„stase s„ fie considerat ca cel mai corupt guvern din istoria Rom‚niei? De ce toate forurile interna˛ionale ∫i chiar Uniunea European„ ne cer asanarea corup˛iei din ˛ar„ ca prim„ m„sur„ ∫i cea mai important„ a noii puteri? Crede˛i c„ aceast„ cerin˛„ poate fi satisf„cut„ guvern‚nd cu re˛eaua mafiot„ instalat„ de Guvernul Adrian N„stase Ón Rom‚nia? R„spunsul e simplu: imposibil!

Dar p‚n„ la urm„, eu cred c„ P.S.D.-ul cunoa∫te aceast„ situa˛ie. Ceea ce face acum, prin toat„ presa, este, de fapt, o Óncercare de boicotare a guvern„rii ∫i, mai mult, o Óncercare de a acoperi toate furturile, abuzurile ∫i silniciile Ónf„ptuite de speciali∫tii P.S.D. din jude˛e.

Acolo Ói este cel mai tare fric„ P.S.D.-ului s„ nu se afle ce s-a Ónt‚mplat Óntre 2001 ∫i 2004!

La nivelul Bucure∫tiului, presa central„ a relatat, cu lux de am„nunte, despre jaful generalizat la nivel guvernamental, Óns„ Ón jude˛e, unde de multe ori presa local„ era a P.S.D.-ului sau terorizat„ de P.S.D., f„r„delegile au fost Ónsutite.

De aceea, trebuie s„ r„m‚n„ aceia∫i oameni pentru a Óncerca s„ salveze ce mai poate fi salvat din imaginea de partid corupt, cu structuri de interese de tip mafiot pe care P.S.D. le-a instalat peste tot Ón ˛ar„.

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 16/1.III.2005

Costache Mircea

#78005

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Ca de obicei, am s„ Óncerc s„ concentrez la maximum cele ce aveam de spus ast„zi ∫i m„ voi referi la o problem„ diferit„ fa˛„ de cele ridicate de colegii preocupa˛i de domeniul s„n„t„˛ii, de domeniul economic, de alte domenii ale vie˛ii imediate ∫i m„ voi referi la domeniul culturii, pentru c„ o societate normal„ ar trebui s„ aib„ nu numai un comportament economic, un comportament fiscal, un comportament educa˛ional, ci ∫i un comportament cultural.

La Óntrebarea dac„ suntem sau nu o societate normal„ sau o societate profund bolnav„, se poate constata cu u∫urin˛„, r„sfoind presa de zi cu zi ∫i presa cultural„, presa literar„, Óndeob∫te, c„ nu mai ∫tim s„ ne respect„m ∫i s„ ne cultiv„m valorile, din varii motive.

Œn timp ce popoarele lumii Ó∫i venereaz„ eroii, cultiv„ valorile ∫i promoveaz„ personalit„˛ile marcante, ridic‚ndu-le statui, reedit‚ndu-le operele, cultiv‚ndu-le memoria Ón fel ∫i chip, la noi se devoaleaz„ Ón fa˛a tinerei genera˛ii, Ón special, o Ónfior„toare panoram„ a de∫ert„ciunilor.

R„sfoind, cum spuneam, presa, at‚t presa literar„, c‚t ∫i cotidianele, Ón zilele trecute, c‚nd la 20 februarie se Ómplineau 81 de ani de la na∫terea marelui scriitor patriot Eugen Barbu, puteam Ónt‚lni invective, b‚rfe ieftine, etichet„ri infamante, un nou Berevoie∫ti cultural, unde scormonitorii Ón mizerii aduceau Ón fa˛a publicului cele mai elucubrante etichet„ri la adresa marelui scriitor.

Nu s-a g„sit nimeni, poate c„ s-a stins spiritul critic rom‚nesc, Ón cultura rom‚n„, care s„ promoveze opera, care s„ readuc„ Ón actualitate imaginea autorului monumentalelor romane îGroapa“, îPrincipele“, îS„pt„m‚na nebunilor“, îIncognito“, îFacerea lumii“ ∫i a∫a mai departe, a nemuritoarelor povestiri îPe ploaie“, îPr‚nzul de duminic„“, îOaie ∫i ai s„i“, îNu ne mai place munca de jos“.

S-au g„sit Óns„ condeie bolnave care s„ Ól acuze de pedofilie ∫i de alte rele p„m‚nte∫ti, care au revoltat pe unii dintre cititorii aten˛i ai operei marelui scriitor ∫i pe celebra actri˛„ Marga Barbu, so˛ia scriitorului, care ne-a asigurat c„ Eugen Barbu avea cele mai s„n„toase moravuri, dar, p‚n„ una, alta, spiritul critic din cultura rom‚n„ lipse∫te, o societate bolnav„ se poart„ a∫a cum s-au purtat zilele acestea cu memoria marelui scriitor.

Œn loc s„-i fi dezvelit o plac„ comemorativ„ la Senat, pentru c„ a fost ∫i membru al Senatului Rom‚niei o scurt„ perioad„, nefast„, de altfel, care i-a scurtat via˛a, s-au g„sit corbii scormonitori, cum spuneam, Ón mizerii

ale trecutului, unele poate inventate, nici nu ne intereseaz„...

™i care crede˛i c„ ar fi vina mare a lui Eugen Barbu? Verticalitatea ∫i patriotismul. C‚nd al˛ii se ploconeau Ón fa˛a secretarului general al partidului de p‚n„ Ón 1989, el i se adresa numai cu îtovar„∫e pre∫edinte“, recunosc‚ndu-i numai calitatea de ∫ef de stat, Ón mod polemic, bineÓn˛eles.

Mai t‚rziu a Óndr„znit, ca primul academician ∫omer al Rom‚niei, desfiin˛‚ndu-se revista îS„pt„m‚na“, s„ Ónfiin˛eze revista îRom‚nia Mare“, care a avut un a∫a impact Ónc‚t, Ón numai un an de zile, din cititorii unei reviste a ap„rut un partid, caz unic Ón istorie. Probabil ∫i acest lucru nu i se poate ierta lui Eugen Barbu, ∫i atunci i se ignor„ opera ∫i i se re˛ine numai aducerea la lumin„ a unei for˛e na˛ionale care, iat„, st‚rne∫te ur„, invidie ∫i reac˛ii adverse.

Eu urez Ón special tinerilor mileniului III rom‚nesc luciditate ∫i Óndemn s„ tr„iasc„ Ón cultul valorilor nepieritoare ale patriei ∫i s„ citeasc„ opera marilor no∫tri scriitori, pentru c„ vor avea numai de c‚∫tigat.

V„ mul˛umesc.

Traian Dobre

#81721

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Voi face o declara˛ie politic„ referitoare la Codul muncii.

Din postura de deputat, reprezentant al P.S.D., m-am Óntrebat de nenum„rate ori, dup„ ce Guvernul T„riceanu a decis s„ modifice substan˛ial Codul muncii, pe cine va avantaja aceast„ modificare? Recunosc, este necesar„ modificarea, dar nu a∫a cum este g‚ndit„ de Ministerul Muncii.

Informa˛iile care mi-au parvenit, inclusiv prin intermediul mass-media, Ói au drept perdan˛i at‚t pe angaja˛i, c‚t ∫i pe angajatori. Mai mult, modificarea celor 276 de articole din totalul de 298 articole ale Codului muncii se dore∫te a fi f„cut„ Óntr-un timp record.

Problema este de ce at‚t de repede, adic„ imediat dup„ introducerea impozitului Ón cot„ unic„ de 16%?!

Œn ultim„ instan˛„, prin propunerile radicale de modificare a Codului muncii, Guvernul reu∫e∫te dou„ performan˛e neatinse din 1990 Óncoace: unificarea mi∫c„rii sindicale ∫i, separat, unificarea mi∫c„rii patronale, amenin˛‚nd grav pacea social„.

Modul defectuos Ón care este abordat„ o problem„ at‚t de complex„ ∫i cu efecte determinante Ón plan economic ∫i social este Óns„, din p„cate, Ón aceea∫i not„ pripit„ ∫i neprofesional„, caracteristic„ Óntregii activit„˛i desf„∫urate de Guvernul actual.

18 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 16/1.III.2005

Felul Ón care se propune modificarea Codului muncii este contraproductiv ∫i Ón contradic˛ie cu legisla˛ia de baz„ Ón materie.

Propunerile de modificare Ónaintate de Ministerul Muncii ating grav drepturile ∫i libert„˛ile sindicale, precum ∫i pe cele ale angaja˛ilor. Dac„ m„ g‚ndesc la faptul c„ argumentul principal al Ministerului Muncii a fost acela c„ aceste propuneri au fost discutate ∫i cu Banca Mondial„, atunci nu pot s„ nu-mi exprim mirarea fa˛„ de declara˛iile premierului, f„cute chiar la preluarea mandatului, care f„cea referire la imposibilitatea imixtiunii B„ncii Mondiale ∫i a Fondului Monetar Interna˛ional Ón politica fiscal„ a Rom‚niei. Atunci, Ón contextul modific„rilor Codului muncii, de ce se poate?

Nu sunt opozantul transform„rilor Ón bine din aceast„ ˛ar„, indiferent Ón ce domeniu s-ar produce, Óns„ nu crede˛i c„ este normal s„ avem r„bdare pentru a vedea ∫i rapoartele Inspec˛iei Muncii care, de altfel, au fost cerute at‚t de sindicate, c‚t ∫i de patronate?

Eu cred c„ acestea vor c‚nt„ri dominant, cu at‚t mai mult cu c‚t speciali∫tii Ón domeniu, c‚t ∫i anali∫tii economici, au atras ∫i atrag aten˛ia asupra problemelor reale ce ar urma s„ apar„ Ón urma aplic„rii variantei propuse a Codului muncii.

Dac„ mai aducem Ón discu˛ie ∫i faptul c„ patronatele au zeci de propuneri de modificare venite care nu se reg„sesc Ón varianta Ministerului Muncii, atunci m„ Óntreb, ∫i v„ Óntreb la r‚ndu-mi, cui va folosi acest Cod al muncii, modificat Ón aceast„ form„?

Pe de alt„ parte, atrag aten˛ia c„, Ón momentul de fa˛„, prin prisma integr„rii Ón Uniunea European„, Rom‚nia nu are nevoie de convulsii sociale ∫i de acest aspect trebuie s„ ˛in„ seama, Ón primul r‚nd, cei de la putere.

V„ mul˛umesc.

Emil Strung„

#85174

Œmi pare foarte r„u! A∫a c„ v„ rog s„ re˛ine˛i, e un nume neao∫ rom‚nesc, a∫a cum sunt sigur c„ Ói place domnului pre∫edinte de ∫edin˛„.

M-am Ónscris la cuv‚nt deoarece s-ar p„rea c„ la aceast„ rubric„ exist„ o cutum„: opozi˛ia trebuie s„

vorbeasc„, puterea trebuie s„ tac„; ∫i Óncerc s„ Óndrept, s„ echilibrez cumva acest raport.

Am urm„rit cu aten˛ie interven˛iile la aceast„ rubric„ de mar˛i, s„pt„m‚na trecut„, capitolul declara˛ii politice, ∫i prima Óntrebare pe care mi-o pun este dac„ s„ dau un titlu acestei scurte interven˛ii (ini˛ial, am vrut s„ renun˛), g‚ndindu-m„ c„ marii oratori care au luat cuv‚ntul de la tribuna Parlamentului, Petre Carp sau Tache Ionescu, nu obi∫nuiau s„ Ó∫i titreze discursurile. Dar pentru c„ s-ar p„rea c„ este o regul„ sau o cutum„, dac„ este s„ g„sesc un titlu, atunci cel mai potrivit mi se pare, at‚t pentru interven˛ia mea, c‚t ∫i, Ón general, pentru toate interven˛iile de mar˛i diminea˛a, a fi: îVox clamantis in deserto“.

S„pt„m‚na trecut„, ascult‚nd interven˛iile a doi distin∫i deputa˛i, pe dou„ teme diferite, am avut inten˛ia s„ le r„spund pe loc. Dar pentru c„ regula sau cutuma din Parlament nu permite acest lucru, am renun˛at s„ o fac pe loc ∫i Óncerc s„ le r„spund ast„zi.

Primul, un deputat al partidului de guvern„m‚nt, al c„rui nume, din p„cate, nu l-am re˛inut, Ó∫i punea eterna Óntrebare: cum a fost posibil ca partidul Domniei sale, care a guvernat ˛ara miraculos, s„ piard„ alegerile? Dac„ s-ar fi Óntrebat cum a pierdut alegerile Ón pofida mitei ∫i a fraudei electorale la toate nivelurile, i-a∫ fi Ón˛eles nedumerirea. La Óntrebarea pus„ Ón ace∫ti termeni, pu˛in ireali, r„spunsul este simplu: guvernarea P.S.D. nu a fost pe m„sura a∫tept„rilor, nemul˛umirea provocat„ a fost enorm„, a∫a c„ numai mita ∫i frauda electoral„ au fost Ón m„sur„ s„ limiteze propor˛iile dezastrului.

A doua interven˛ie care m-a surprins a fost a unei doamne deputat dintr-un partid f„r„ trecut, f„r„ prezent ∫i, Ón consecin˛„, f„r„ viitor, care Óncearc„ s„ sanctifice iubirile ∫efului s„u de partid. Œntr-adev„r, trebuie s„ recunosc c„ prin interven˛ia sa a avut par˛ial dreptate, iubirea este un sentiment sublim, numai c„ trebuie s„ fii prudent Ón ceea ce spui Ón leg„tur„ cu acest lucru, pentru c„ de la sublimul îLuceaf„rului“ lui Eminescu la îIubirea este un lucru foarte mare“ din ecranizarea lui B„ie∫u nu este dec‚t un singur pas. Œn cazul iubirii ∫efului de partid la care Domnia sa f„cea referire, cu amanta minor„ pasat„ Óntre prieteni, iubirea nu mai este nici sublim„, nici ridicol„, ci este de natur„ penal„.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Liviu Timar

#87940

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Din cauz„ c„ se apropie prim„vara, iar lucr„torii agricoli trebuie s„ ias„ Ón c‚mp, am s„ prezint foarte pe scurt dou„ probleme pe care le Ónt‚mpin„ produc„torii agricoli ∫i, Ón acela∫i timp, m„ Óngrijoreaz„ produc˛iile care se vor ob˛ine Ón acest an. ™i am s„ m„ explic de ce.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 16/1.III.2005 Pentru anul 2005, va fi foarte greu ca produc„torii agricoli s„-∫i procure Óngr„∫„mintele necesare ∫i vreau s„ m„ explic: fiindc„ combinatul de Óngr„∫„minte chimice cel mai mare din ˛ara rom‚neasc„, AZOMURE™, a scumpit, Óncep‚nd cu data de 11 februarie, cu 31—36%, pre˛ul la Óngr„∫„mintele chimice.

M„ Óntreb ce se va Ónt‚mpla de la 1 aprilie, c‚nd scumpirea gazului va fi cu Ónc„ 20—25%? La aceast„ dat„, un kilogram de Óngr„∫„minte chimice cost„ 14.800 de lei, deci 3 kilograme de gr‚u pentru 1 kilogram de Óngr„∫„minte chimice. La o fertilizare de 300 de kilograme de Óngr„∫„minte chimice pe hectar, ce ˛„ran Ó∫i permite s„ dea 4,5 milioane de lei pe hectar pentru a ob˛ine o produc˛ie corespunz„toare? M„ Óntreb, Ón acela∫i timp, ce m„suri va lua Ministerul Agriculturii Ón aceast„ direc˛ie?

De asemenea, o alt„ problem„, foarte pe scurt ∫i foarte greoaie care se Ónt‚mpl„ la aceast„ dat„ este modul Ón care ˛„ranii Ó∫i pot procura motorina necesar„ de zi cu zi. Ce se Ónt‚mpl„? Un produc„tor agricol se deplaseaz„, bineÓn˛eles, la un depozit PECO; i se face o factur„ pro-forma, i se Ónm‚neaz„ aceast„ factur„ pro-forma; trebuie s„ mearg„ la o banc„ (de obicei, depozitele sunt cam la 10—15 kilometri de banca respectiv„), pl„te∫te accizele la motorin„; se Óntoarce la PECO ∫i dup„ aceea ridic„ motorina necesar„. Mi se pare anormal ∫i cred c„ trebuie luate m„surile necesare. Mul˛umesc foarte mult.

Gabriela Cre˛u

#89847

## **Doamna Gabriela Cre˛u:**

Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea de ast„zi este despre ˛ara Ón care femeile sunt mijloace de transport, iar copiii, p‚ini proaspete.

Stima˛i colegi,

Exist„ lucruri importante ∫i lucruri pu˛in importante. De cele importante ne ocup„m ∫i despre ele vorbim, cele neimportante sunt t„cute.

E important s„ fac„ bani mai mul˛i cei care au. Solu˛ia miraculoas„ este pia˛a liber„, total nereglementat„, neoliberalismul triumf„ Ón orice domenii.

Se propune schimbarea Codului muncii, rapid. E important, pentru c„ ne trebuie mai mult„ munc„, pe bani mai pu˛ini. Diferen˛a dintre un ou, o marf„ oarecare tranzac˛ionat„ pe pia˛„, ∫i un om, persoan„ angajat„, nu este important„.

Œn acest context politic, ieri a trecut prin Parlament o lege care, aparent, vine Ómpotriva curentului neoliberal la mod„ ∫i reglementeaz„ o pia˛„: pia˛a de copii! Ast„zi, legea este la votul final. Forma ini˛ial„ a legii era uman„ ∫i Ón respectul vie˛ii. Propunea consilierea obligatorie a femeii gravide care dore∫te s„ renun˛e la sarcin„, din grij„ pentru femeie, din respect pentru copilul care se

putea totu∫i na∫te. Acest lucru unora li se p„rea important.

Dup„ doi ani de complet„ri ∫i amend„ri, Ón forma sa final„ legea are alt con˛inut ∫i alte semnifica˛ii: nu mai prive∫te un act uman ∫i medical, ci reglementeaz„ o pia˛„. ™i o reglementeaz„ astfel Ónc‚t 5 articole ale Constitu˛iei Rom‚niei sunt ignorate! Toate, referitoare la drepturile femeii ∫i ale copilului.

E important s„ reglement„m o pia˛„, cea a produselor genetice, pentru a nu se produce abuzuri. Dar pentru o lege care reconfigureaz„ rela˛ii fundamentale Ón cultura noastr„: maternitate, paternitate, filia˛ie, ∫i redefine∫te prima dintre no˛iuni, cea de mam„, era mai important ca legiuitorul s„ nu treac„ gr„bit peste experien˛a specific„, interesul ∫i opinia celei ce face, aproape la fiecare articol, obiectul reglement„rii: femeia.

Cu o grij„ demn„ de o cauz„ mai bun„, legea urm„re∫te ca nu cumva o femeie s„ recurg„ la o inseminare artificial„ f„r„ s„ aib„ al„turi un b„rbat, chiar dac„ nu e tat„l biologic. Probabil c„ pentru a men˛ine rela˛iile din cultura noastr„ acest lucru este important.

Cei 15 colegi din Comisia pentru s„n„tate ∫i familie ∫i cei 7 invita˛i, speciali∫ti reputa˛i, care au alc„tuit raportul de fond, to˛i b„rba˛i, n-au observat Óns„ c„, al„turi de ei, nu era nici o femeie. Poate ar fi evitat astfel s„ trateze femeia ca pe un mijloc de transport ∫i copilul ca pe o p‚ine proasp„t„, de livrat imediat.

Dar ei nu sunt vinova˛i, Ón m„sura Ón care Biroul permanent a considerat c„ legea nu e de competen˛a Comisiei pentru egalitate Óntre femei ∫i b„rba˛i, pentru c„ reproducerea, nu-i a∫a, nu-i prive∫te ∫i pe unii, ∫i pe ceilal˛i.

Œn aceast„ situa˛ie, cred c„ legiuitorul ar trebui s„-∫i r„spund„ la o Óntrebare: noi, de fapt, ce fel de rela˛ii umane reproducem aici?

Ion Mocioalc„

#94049

Exist„ Ón aceast„ perioad„ o anumit„ percep˛ie despre activitatea fostului Minister al Finan˛elor, din timpul guvern„rii P.S.D., minister condus de Mihai T„n„sescu. Percep˛ia este, desigur, negativ„ ∫i ea este indus„ de actuala conducere a Ministerului Finan˛elor Publice, Ón spe˛„, de ministrul Ionu˛ Popescu. El a f„cut afirma˛ii destul de grave la adresa fostului ministru T„n„sescu, cum c„ de la minister ar lipsi vreo 10.000 de miliarde de lei, bani nejustifica˛i suficient.

Œn acest caz, ce s„ spunem noi de cele cel pu˛in 32.000 de miliarde lei care vor lipsi din bugetul statului prin aplicarea cotei unice de impozitare de 16%? Aceasta e marea Óntrebare. La Óntrebarea asta trebuie s„ r„spund„ copilul teribil al finan˛elor rom‚ne∫ti, Ionu˛ Popescu. Pentru c„ nici unul dintre colegii s„i, nici m„car premierul C„lin Popescu T„riceanu, n-a r„spuns mul˛umitor la asta.

Ve˛i spune c„ galop„m prea mult pe aceast„ tem„, cea cu cota unic„ de impozitare. R„spunsul e Óns„ c„ decizia poate deteriora profund echilibrul financiar ∫i economic al Rom‚niei pe termen lung. ™i asta f„r„ m„car s„ satisfac„ o bun„ parte dintre cet„˛eni, ci dimpotriv„. Mihai T„n„sescu a fost unul dintre cei mai buni mini∫tri de finan˛e din perioada postdecembrist„ ∫i acest lucru s-a v„zut Ón abordarea constructiv„ ∫i echilibrat„ pe care a avut-o ministerul Ón elaborarea bugetelor ∫i Ón celelalte ac˛iuni ale sale. Ionu˛ Popescu nu mai ∫tie pe unde s„-∫i scoat„ c„ma∫a acum. Ar da Ónapoi cu aceast„ cot„ unic„, dar nu mai are cum.

S-ar putea ca Ón acest climat financiar ∫i economic balan˛a extern„ a Rom‚niei s„ fie dezastruoas„ p‚n„ la mijlocul acestui an. Chiar ∫i guvernatorul B.N.R., Mugur Is„rescu, a apreciat c„ anul financiar 2005 va fi unul nefast. Dar tensiunile artificiale induse de actuala guvernare abat aten˛ia de la promisiunile pe care le-au f„cut ∫i de care deja nu-∫i mai amintesc. Probabil sunt mai importante protocoalele, consiliile coali˛iei, care ne reamintesc de celebrele îCoCoPoPo“. Suntem curio∫i s„ vedem cum Ionu˛ Popescu va putea astupa g„urile ce se vor ivi Ón finan˛ele rom‚ne∫ti. Poate prin impozitarea bac∫i∫urilor chelnerilor ∫i coafezelor.

Cele cel pu˛in 32.000 de miliarde de lei lips„ se reflect„, nu Ón ultimul r‚nd, Ón bugetele locale. La Cara∫Severin, de pild„, jude˛ul pe care-l reprezint Ón Parlament, vor fi lips„ circa 200 de miliarde. Puterea local„ a Alian˛ei a f„cut recent exerci˛ii de sinceritate ∫i a recunoscut acest lucru, b„lm„jind Óns„ de diferen˛a dintre impozitul pe profit, de la 63 la 83%, care va r„m‚ne Ón bugetele locale. Ar fi ceva, dar Ón condi˛iile unei recesiuni

economice, cum putem fi siguri c„ aceast„ cot„ va Ónsemna ceva? Ea poate sc„dea, Ón func˛ie de evolu˛ia economic„, cea care nu Óntotdeauna e Óncurajatoare.

Cert e c„ Ónainte de-a ne juca cu ni∫te mecanisme at‚t de sensibile, ar fi bine s„ analiz„m situa˛ia financiar„ exact„. Astfel de m„suri, chiar promise Ón campania electoral„, sun„ populist, dar ele pot strica ireversibil ni∫te mecanisme ce erau odinioar„ bine puse la punct.

Dumitru Bentu

#97131

Am intitulat declara˛ia politic„ de ast„zi îPromovarea“. Indiferent de nivelul func˛iei de conducere, cel care accede la ea invoc„, Ón numele eficien˛ei ∫i al succesului, Ón ultim„ instan˛„, necesitatea unei echipe proprii.

Firesc, normal, acceptabil.

Sunt argumente Ón favoarea actualului pre∫edinte al Rom‚niei, oric‚t de îoriginal ∫i exotic“ ar fi el.

Œn Palatul Cotrocenilor g‚nde∫te ∫i ac˛ioneaz„ Ón ace∫ti termeni, miz‚nd Ónc„ pe un substan˛ial suport popular, dar care i-a jucat feste memorabile unuia dintre predecesorii s„i, mineralogul.

O succint„ trecere Ón revist„ a unor persoane care au fost propuse, ∫i unele chiar au ob˛inut func˛ii publice de larg„ notorietate, poate amorsa interpret„ri asupra criteriilor care au stat la baza deciziei de promovare.

S„ exemplific„m: la Prefectura Capitalei a fost propulsat„ o doamn„ care dispune de un indice ridicat de atractivitate ∫i care consider„, cel pu˛in a∫a a afirmat Óntr-un interviu, calit„˛ile fizice esen˛iale Ón evolu˛ia socioprofesional„.

Pu˛inele ac˛iuni ∫i ini˛iative de p‚n„ acum sunt totu∫i surprinz„toare.

Pentru doamna prefect iarna are doar conota˛ii alecsandriene ∫i doar îap„sarea“ Ónaltei func˛ii a determinat-o s„ ne recite spontan:

îSoarele rotund ∫i palid, se prevede printre nori,

Ca un vis de tinere˛e peste anii trec„tori“.

Domnia sa constatase cu real„ consternare faptul c„ asocia˛iile de locatari (proprietari) nu aveau Ón dotare, cit„m îlope˛i din acelea mari, de lemn“, pentru a se transforma Ón asocia˛ii de lop„tari.

La audierile pentru func˛ia de ministru al integr„rii europene, domni∫oara propus„ de domnul pre∫edinte a Óncercat s„ submineze vigilen˛e androgin„ a comisiei prin argumente care, de regul„, men˛in aten˛ia treaz„ ∫i privirea focalizat„.

Au urmat firesc lacrimi ∫i deziluzii.

O alt„ doamn„ din imediata apropiere, ba chiar proximitatea locatarului de la Cotroceni sau din B„neasa, sau din Mih„ileanu 2, a devenit consilier de stat, probabil Ón amintirea momentelor de consiliere (derulate avant la lettre) de tip îGolden Blitz“.

™i exemplele ar putea continua.

S„ fim bine Ón˛ele∫i. Nu suntem nici pe departe, sau cel pu˛in c‚t domnul pre∫edinte, misogini.

Consider„m FEMEIA unul dintre momentele de maxim„ inspira˛ie a Creatorului.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 16/1.III.2005 Chiar ∫i atunci Óns„ c‚nd este Ón situa˛ia de a face dovada unor calit„˛i absolut necesare unor presta˛ii de maxim„ responsabilitate ∫i de accentuat„ utilitate public„, eventualele tu∫e analitice trebuie acceptate ca expresie a aceluia∫i respect.

Vlad Gabriel Hogea

#101416

Declara˛ie politic„: îBani din... timbre!“

Respect‚nd vechile tradi˛ii, o serie de administra˛ii po∫tale din ˛„ri cu democra˛ie consolidat„ pun Ón circula˛ie, Ón fiecare an, diferite emisiuni po∫tale con˛in‚nd timbre cu supratax„. Iat„ c‚teva exemple: 1. îPentru Crucea Ro∫ie“; 2. îPentru bolnavii de tuberculoz„“; 3. îPentru binefacere“; 4. îPentru tineret“; 5. îPentru sport“; 6. îPentru patrie“. Sumele adunate din aceste suprataxe sunt virate (donate), prin Ministerul Finan˛elor Publice, unor institu˛ii guvernamentale sau funda˛iilor specializate Ón ac˛iuni de promovare a m„surilor de ajutorare a persoanelor cu probleme speciale sau pentru investi˛ii speciale.

Œnainte de instaurarea regimului comunist, ∫i Ón Rom‚nia au existat ac˛iuni similare ini˛iate de Po∫ta Rom‚n„ Ón sprijinul unor categorii de popula˛ie

defavorizate sau Ón lupta Ómpotriva unor maladii cu puternic impact social.

Dup„ schimbarea regimului politic, survenit„ la 30 decembrie 1947, prin proclamarea Republicii Populare Rom‚ne, s-a considerat c„ aceste probleme... nu mai exist„ (?!), a∫a c„ emisiunile po∫tale cu supratax„ au disp„rut. Totu∫i, din anul 1959 (dup„ s„rb„torirea Centenarului Timbrului Rom‚nesc) ∫i p‚n„ Ón 1998, Po∫ta Rom‚n„ a lansat anual, de Ziua M„rcii Po∫tale Rom‚ne∫ti, c‚te o emisiune cu supratax„ Ón favoarea mi∫c„rii filatelice na˛ionale (ba chiar Ón anul 1971, un bloc de 6 timbre, cu supratax„, Ón sprijinul organiz„rii, la Bucure∫ti, a Expozi˛iei Filatelice îBalkanfila“).

Œncep‚nd cu anul 1999, dup„ 40 de ani de apari˛ie neÓntrerupt„ a timbrelor cu supratax„, ni∫te func˛ionari zelo∫i, dar neprofesioni∫ti, ai Po∫tei Rom‚ne au dispus desfiin˛area suprataxei care venea Ón sprijinul ac˛iunilor de binefacere, dar ∫i al mi∫c„rii filatelice.

Sesiza˛i fiind asupra acestei st„ri de lucruri de c„tre d-nii Corneliu Bristan (Funda˛ia îFraternitatea“ Ia∫i) ∫i Florin Patapie-Raicu (Societatea Filatelic„ îMoldova“ Ia∫i), am considerat c„ este necesar s„ aducem Ón aten˛ia Parlamentului oportunitatea relu„rii unor asemenea vechi ∫i bune ini˛iative, Ón mod gre∫it curmate Ón urm„ cu c‚˛iva ani.

Œntruc‚t este vorba de atragerea de fonduri de la popula˛ie, prin suprataxe po∫tale, trebuie ini˛iat„ o lege special„, Ónso˛it„ de norme de aplicare, care s„ asigure emiterea de timbre po∫tale Ón beneficiul Crucii Ro∫ii, al bolnavilor TBC ∫i de SIDA, al persoanelor cu handicap etc.

Emisiuni similare de timbre se bucur„ de mare succes Ón r‚ndul filateli∫tilor din ˛„ri europene cu administra˛ii po∫tale de veche tradi˛ie, cum sunt: Fran˛a, Germania, Italia, Elve˛ia, Olanda, Belgia, Cehia, Grecia, Danemarca, Finlanda, Iugoslavia, Malta, dar ∫i Ón ˛„ri de pe alte continente (Statele Unite ale Americii, Canada, India, Ecuador, Cuba, Mexic, Coreea de Sud, Filipine, Maroc, Burundi ∫.a.).

Œn fiecare an, Po∫ta German„ ∫i Ministerul Federal de Finan˛e pun Ón circula˛ie c‚teva emisiuni de timbre cu supratax„, purt‚nd denumiri generice: îPentru sport“, îPentru tineret“, îOpere de binefacere“, îCrucea Ro∫ie“. Sumele de bani str‚nse prin acest procedeu al suprataxelor sunt substan˛iale, deoarece valoarea suprataxei este, uneori, egal„ cu jum„tate din valoarea de francare a timbrului. Aceste timbre sunt foarte c„utate de filateli∫tii din toat„ lumea, ceea ce constituie un avantaj pentru statul emitent: prin schimburi interna˛ionale se poate promova imaginea ˛„rii respective, prin alegerea unor subiecte adecvate specificului na˛ional.

De-a lungul timpului s-au folosit, Ón principal, dou„ procedee de colectare a fondurilor pe m„rcile pentru binefacere. Œn prima variant„, acestea se prezint„ sub forma unor timbre distincte, aplicate al„turi de timbrul de francatur„. A doua variant„ presupune emisiunea po∫tal„ sub form„ de supratax„ (uneori benevol„, alteori

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 16/1.III.2005 obligatorie), Ónscris„ Ón desenul m„rcii po∫tale respective sau supratip„rit„ pe aceasta. Primele timbre cu supratax„ s-au tip„rit Ón 1897, Ón statele New South Wales ∫i Victoria din continentul australian, Ón beneficiul construirii unui spital.

Œn timp, tot mai multe state au Ónceput s„ emit„ timbre cu supratax„.

Œn Rom‚nia, prima emisiune po∫tal„ cu supratax„ Ón scopuri de binefacere, intitulat„ îTorc„toarea“, apare Ón anul 1906. Apoi, emisiuni de acest gen au fost o constant„ a Po∫tei Rom‚ne, av‚nd diverse teme: 1. îAsisten˛a bolnavilor TBC“ (1913); 2. îTimbre de ajutor“ (1915—1918, 1921); 3. îAsisten˛„ social„“ (1921—1928); 4. îPentru cerceta∫ii Rom‚niei“ (1931—1932, 1934— 1936); 5. îPentru fondul avia˛iei“ (1931—1932, 1936, 1940); 6. îPentru construirea unui sanatoriu TBC“ (1932); 7. îPentru tineret“ (1935—1936); 8. îPentru sport“ (1937, 1943—1946); 9. îPentru Ónzestrarea Armatei“ (1939— 1940); 10. îPentru Crucea Ro∫ie“ (1941, 1943, 1945); 11. îŒn folosul Filarmonicii Rom‚ne“ (1947); 12. îCasa ™coalelor“ (1947); 13. îInvalizi, orfani, v„duve de r„zboi“ (1947—1948); 14. îPentru Ónfometa˛ii din secet„“ (1947) — ∫i lista nu este complet„.

Œn acest moment, cea mai practic„ ∫i mai eficient„ metod„, at‚t din punct de vedere financiar, c‚t ∫i pentru filateli∫ti, este marca po∫tal„ cu supratax„ Ónscris„ prin adi˛ionare (cu+) la valoarea taxei de serviciu po∫tal. Durata de colectare a fondurilor poate fi limitat„ la o anumit„ perioad„ de timp, sau poate avea caracter continuativ, p‚n„ la epuizarea tirajului.

Œn cazul Rom‚niei, ultima variant„, f„r„ limitare Ón timp, este cea mai potrivit„, ˛in‚nd cont c„, prin tradi˛ie, m„rcile po∫tale rom‚ne∫ti au valabilitate de francare f„r„ nici o limitare calendaristic„. Atragem aten˛ia asupra faptului deosebit de important privind valorile suprataxelor po∫tale.

Aceste valori trebuie aplicate Ón mod obligatoriu numai pe timbrele de francare curent„ a coresponden˛ei, ∫i nu pe timbre cu valori nominale mari. Secretul colect„rii unor fonduri relativ importante — Ón raport cu num„rul popula˛iei ∫i puterea ei de cump„rare — const„ Ón tiraje mari ale acestor emisiuni de timbre ∫i valori modice ale suprataxelor Ón scopuri de binefacere.

Doar aplic‚nd aceast„ strategie vom ob˛ine cel pu˛in trei mari beneficii: 1. Reluarea tradi˛iei caritabile ∫i umanitare a poporului rom‚n; 2. Recoltarea de fonduri Ón beneficiul ac˛iunilor descrise mai sus; 3. Promovarea imaginii Rom‚niei pe plan mondial, prin circula˛ia m„rcilor po∫tale cu subiecte de binefacere, m„rci care au o foarte mare c„utare printre filateli∫ti.

Putem spune c„, f„r„ s„ cheltuim nici un ban, m„rcile po∫tale, care trebuie s„ con˛in„ subiecte emblematice specifice ˛„rii noastre, vor purta Ón lume imaginea Rom‚niei, cu frumuse˛ea ∫i bog„˛iile ei.

Anca Mira Victoria Petrescu-M„rcule˛

#108080

Subsemnata M„rcule˛-Petrescu Anca, deputat Ón Parlamentul Rom‚niei, prin prezenta, solicit demiterea secretarului general al Camerei Deputa˛ilor, Mihai Unghianu, din func˛ia pe care o de˛ine, pentru urm„toarele considerente.

1. Este de notorietate faptul c„ domnul Mihai Unghianu a dat dovad„ de nenum„rate ori de un comportament total neadecvat func˛iei pe care o de˛ine. Recent, s-a manifestat Ón mod iresponsabil Ón fa˛a unor oaspe˛i str„ini, cre‚nd situa˛ii ce pot avea, Ón plan diplomatic, consecin˛e greu de evaluat.

Concret, Ón timpul vizitei delega˛iei Parlamentului European, la data de 9 februarie 2005, Ón prezen˛a domnului Julian Priesley, secretar general al acestui Ónalt for interna˛ional, domnul Mihai Unghianu a avut o atitudine incalificabil„ ∫i impardonabil„. La primirea domnului secretar general al Parlamentului European de c„tre Comisia pentru politic„ extern„, din care fac ∫i eu parte, Ón calitate de vicepre∫edinte, s-a stabilit continuarea dialogului, prin prezentarea Ónal˛ilor oaspe˛i a cl„dirii Palatului Parlamentului, Ón prezen˛a mea, ∫i ca autor al edificiului, poate singura persoan„ care putea da explica˛ii profesionale ∫i necesare la acest nivel.

Acest fapt i-a creat domnului Mihai Unghianu o nejustificat„ iritare ∫i enervare, acesta devenind violent verbal ∫i comportamental, Ón prezen˛a oaspe˛ilor, Óncheiat„ cu p„r„sirea de c„tre d‚nsul a delega˛iei. Comportamentul acesta a fost sever taxat de c„tre secretarul general al Parlamentului European, care a solicitat ca la vizita pre∫edintelui Parlamentului European, domnul Josep Borrell Fontelles, s„ fie prezentat„ cl„direa de c„tre mine, ca arhitect.

2. Acela∫i tip de comportament l-a caracterizat pe secretarul general ∫i Ón timpul inaugur„rii oficiale a S„lii Senatului, care a avut loc la 15 septembrie 2004, c‚nd, Ón prezen˛a reprezentan˛ilor Senatului, s-a adresat subsemnatei cu un limbaj de o vulgaritate de neÓnchipuit, fapt pe care l-am sanc˛ionat Ón scris, printr-un protest oficial adresat pre∫edin˛ilor celor dou„ Camere, la vremea respectiv„.

Acest gen de atitudine s-a manifestat constant. Domnul Mihai Unghianu a ajuns chiar la amenin˛„ri ∫i injurii, Ón situa˛ia Ón care, Ón calitatea mea de ∫ef al proiectului, am sesizat ilegalit„˛i Ón investi˛iile pe care le derulase, respectiv mult mediatizatul drum din incinta parcului, pentru care alocase 8 miliarde de lei, f„r„ a avea documentele tehnice necesare. Aceste manifest„ri au fost surprinse de c„tre pres„, care le-a f„cut publice Ón emisiuni de ∫tiri pe posturile centrale de televiziune.

3. Œn derularea investi˛iilor Camerei Deputa˛ilor pentru Palatul Parlamentului Ón anul 2004, a creat situa˛ii ce contraveneau legii, prin prezent„rile f„cute Ón memorandumul prin care solicita deblocarea celor 8 miliarde de lei pentru acest drum inutil. Œn urma dezv„luirilor din pres„, a fost obligat s„ renun˛e la

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 16/1.III.2005 aceast„ investi˛ie inutil„, Ón fundamentarea c„reia se observ„ documente cu grave incoeren˛e (de exemplu: hot„r‚rea Guvernului Ón baza c„reia se cere deblocarea sumei este datat„ ulterior datei la care a fost aprobat memorandumul).

4. Œn memorandumul pentru deblocarea fondurilor la Palatul Parlamentului pentru anul 2005, secretarul general a introdus Óntr-un capitol separat suma de 1,6 miliarde de lei, pentru îproiectele de prefezabilitate ∫i fezabilitate Ón incinta parcului“, f„r„ respectarea unei minime legalit„˛i. O astfel de investi˛ie nu poate fi ini˛iat„ ∫i realizat„ dec‚t Ón baza unei teme de proiectare aprobat„ de Parlamentul Rom‚niei ∫i prezentat„ Ón ambele Camere (terenul fiind comun). Nu au existat nici m„car documentele necesare aprob„rii de urbanism. Ca urmare, din nou, s-a supus Biroului permanent al Camerei Deputa˛ilor un document pentru deblocarea banilor de la buget, ilegal„.

05 · other · adoptat

Dezbaterea ∫i adoptarea proiectului Legii pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 118/2004 privind acordarea unor drepturi salariale personalului Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor

67 de discursuri

Lia Olgu˛a Vasilescu
#112940
Doream s„ iau cuv‚ntul ast„zi pe o cu totul alt„ tem„ dar declara˛ia politic„ a domnului chestor Kelemen Hunor m„ oblig„ s„ revin la subiectul de s„pt„m‚na trecut„, ∫i anume la dubla finan˛are, de la statul rom‚n, de care beneficiaz„ U.D.M.R., aceast„ organiza˛ie care este ∫i cal, ∫i m„gar, adic„ ∫i organiza˛ie nonguvernamental„, dar ∫i partid politic aflat la guvernare. Numai faptul c„ domnul Hunor s-a scuzat mai mult de 10 minute ∫i a transpirat Óncerc‚nd s„ ne explice c‚t de merituo∫i sunt ei ca s„ primeasc„ bani din dou„ surse, dar tot din buzunarul contribuabilului rom‚n, demonstreaz„ c„ organiza˛ia sa, at‚t aceea politic„, dar ∫i cea apolitic„, are o problem„ foarte mare ∫i pentru care, Ón orice ˛ar„ din lume, mai pu˛in Rom‚nia, ar fi r„spuns penal. Nu ne intereseaz„ ce proiecte face U.D.M.R. ca s„ ia bani prin funda˛ia îCommunitas“, fiindc„ tot fraud„ se cheam„.
Œn ceea ce prive∫te citatul redat din declara˛ia mea politic„ Ón care m„ refeream la noi, îextremi∫tii“ din P.R.M., trebuie s„ men˛ionez c„ am folosit ghilimele de rigoare. Dac„ nu ∫tie ce sunt acelea ghilimele, domnul Hunor poate veni s„-l meditez la limba rom‚n„, av‚nd Ón
vedere c„ sunt ∫i profesor. Sunt convins„ c„ ∫i al˛i colegi de-ai Domniei sale au oare∫ice probleme cu limba ˛„rii care i-a adoptat. ™i nu numai cu limba acesteia, nici cu legea ei nu se Ómpac„ prea bine.
Petre Popeang„
#114342
îEfecte ale restructur„rii sectorului minier“
Œn baza programelor de restructurare a economiei na˛ionale convenite cu Uniunea European„ Ón cadrul negocierilor Óncheiate la sf‚r∫itul anului 2004, pentru sectorul minier se prevede reducerea masiv„ a acestei importante activit„˛i, apreciat„ alt„dat„ ca strategic„.
Potrivit acestui program, p‚n„ Ón anul 2007, anul prezumtiv al ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„, diminuarea activit„˛ii din sectorul minier va avea drept consecin˛„ disponibilizarea a peste 25.000 de lucr„tori din acest sector.
Numai Ón anul 2005, Guvernul urmeaz„ a disponibiliza, ca urmare a celor convenite cu Fondul Monetar Interna˛ional la recent Óncheiatele negocieri, un num„r de peste 6.000 mineri.
Necesitatea restructur„rii sectoarelor economice na˛ionale, Ón vederea alinierii la acquis-ul comunitar, nu se pune Ón discu˛ie, dar modul, condi˛iile ∫i mai ales rezultatele acestor negocieri ar fi trebuit astfel realizate Ónc‚t efectele s„ aib„ un impact c‚t mai mic asupra st„rii sociale a popula˛iei.
De aceea, consider c„ activitatea de minerit, Óncadrat„ Ón Capitolul 14 îEnergie“, nu a fost negociat„ pornind de la realit„˛ile economiei rom‚ne∫ti, Ón cadrul c„reia de˛ine o pondere important„, av‚nd Ón vedere at‚t aportul la venitul na˛ional, c‚t ∫i num„rul semnificativ al celor care lucreaz„ Ón acest sector. Tot Ón leg„tur„ cu acest aspect mai trebuie amintit faptul, tot at‚t de important, c„, date fiind condi˛iile geografice ale zonelor miniere, familiile celor care lucreaz„ Ón acest sector, Ón cele mai multe cazuri, numeroase, depind din punct de vedere material aproape Ón totalitate de cei care lucreaz„. Nu Ón ultimul r‚nd, la negocierile cu Uniunea European„ mai trebuia ˛inut seama ∫i de faptul c„ multe din exploat„rile miniere sunt Ónc„ poten˛iale din punct de vedere al z„c„m‚ntului ∫i pot conferi economiei na˛ionale, din acest punct de vedere, o anumit„ stare de independen˛„.
De altfel, politica economic„ a statelor din Uniunea European„ este astfel conceput„ Ónc‚t s„ evite o stare de dependen˛„ total„ de importuri pentru acest sector, majoritatea ˛„rilor comunitare promov‚nd ac˛iuni de subven˛ionare, prin programe, a activit„˛ii de minerit, considerat„, Ón toate aceste state, activitate strategic„.
La nivelul Uniunii Europene a fost elaborat„ chiar o instruc˛iune cu caracter normativ, Regulamentul nr. 1407/2002 al Consiliului European privind subven˛ionarea de c„tre statele membre a industriei c„rbunelui. Œn aceste condi˛ii, politica tuturor guvernelor de p‚n„ acum, preluat„ ∫i de Guvernul T„riceanu, Ón ceea ce prive∫te restructurarea sectorului minier este de neÓn˛eles. Prin
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 16/1.III.2005 restructurare nu trebuie Ón˛eleas„, Ón mod obligatoriu, diminuarea sau sistarea unor activit„˛i productive.
Restructurarea presupune dezvoltarea unui complex de strategii destinate moderniz„rii unei activit„˛i Ón scopul alinierii la condi˛iile comunitare astfel concepute Ónc‚t s„ cuprind„ Ón mod obligatoriu ∫i m„suri de reconversie profesional„ pentru eventualul personal disponibilizat.
Dan Dumitru Zamfirescu
#120591
Doresc s„ v„ supun aten˛iei un punct de vedere legat de unele nereguli grave care s-au constatat Ón privatizarea S.C. SIDERCA — S.A. din C„l„ra∫i.
Astfel: Ón cursul anului 2002, fostul A.P.A.P.S. a v‚ndut companiei italiene AFV ACCIAIERIE BELTRAME S.p.A. fluxul viabil al Societ„˛ii Comerciale SIDERCA — S.A. Ón cadrul unui vast ∫i îm„re˛“ (a se citi ghilimelele) program de restructurare ∫i redresare financiar„, Ón vederea privatiz„rii societ„˛ii men˛ionate. Fluxul viabil, compus din O˛el„ria electric„ cu turnare continu„ ∫i Laminorul de profile grele ∫i ∫in„ de cale ferat„, a fost evaluat de dou„ societ„˛i cu state vechi Ón domeniul metalurgiei — IPROLAM ∫i IPROMET — la suma de circa 92 milioane dolari, dar a fost v‚ndut de c„tre A.P.A.P.S. cu numai 16 milioane dolari plus T.V.A., sum„ Ón care a fost inclus„ ∫i o datorie a SIDERCA — S.A. c„tre B.C.R. de 5 milioane dolari.
A.P.A.P.S., S.C. SIDERCA — S.A. ∫i AFV ACCIAIERIE BELTRAME S.p.A. — prezentat„ ca av‚nd o produc˛ie anual„ de dou„ milioane de tone de o˛el lichid ∫i specializat„ Ón produc˛ia de profile lungi, cu ∫apte fabrici Ón Italia, Germania, Fran˛a, Luxemburg ∫i Elve˛ia — au Óncheiat, la data de 9.08.2002 (cu ceva mai mult de o lun„ Ónainte ca AFV ACCIAIERIE BELTRAME s„ intre Ón supraveghere financiar„ — 25.09.2003) Conven˛ia privind constituirea unei societ„˛i mixte, respectiv S.C. DONASID — S.A.
Grupul BELTRAME promitea Ónfiin˛area a minimum 1.000 de locuri de munc„, p‚n„ la maximum 2.000, ∫i un capital de lucru de 20 de milioane de euro. Œn ceea ce prive∫te cele 900 de miliarde de lei datorii ale SIDERCA, aflate la A.V.A.B. Ón acel moment, Ovidiu Mu∫etescu afirma c„ va v„rsa Ón contul acestei datorii redeven˛ele ob˛inute de pe urma pachetului de 49% din ac˛iunile DONASID p‚n„ la stingerea debitului, dup„ care SIDERCA va fi lichidat„, iar BELTRAME va prelua Ón totalitate controlul acestei societ„˛i. Nu s-a v„rsat nici un ban, pentru c„ DONASID nu a avut niciodat„ o activitate economic„ real„ ∫i deci nu a produs profit.
Actul de constituire a noii societ„˛i, DONASID — S.A., contrazice Óns„ Ón mod flagrant structura ac˛ionariatului stabilit„ anterior, noii ac˛ionari fiind: S.C. SIDERCA — S.A. (capital subscris de 30%), Compania Na˛ional„ de C„i Ferate CFR“ S.A. (aport de capital de 10%), firma
Corneliu Ciontu
#127247
## **Domnul Corneliu Ciontu:**
V„ mul˛umesc.
Cu aceasta, v„ mul˛umesc ∫i dumneavoastr„ pentru participare ∫i v„ urez o zi dup„ voia Domniilor voastre.
Adrian N„stase
#127564
Stima˛i colegi,
Declar deschis„ ∫edin˛a de ast„zi a Camerei Deputa˛ilor.
V„ anun˛ c„ din totalul celor 332 de deputa˛i ∫i-au Ónregistrat prezen˛a la lucr„ri 264, sunt absen˛i 68, particip„ la alte ac˛iuni parlamentare 11 colegi.
Intr„m Ón ordinea de zi ∫i urmeaz„ s„ lu„m Ón dezbatere ini˛iativele legislative Ónscrise pe ordinea de zi.
Proiectul Legii privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 142/2004 pentru suspendarea aplic„rii prevederilor Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 101/2004 privind preluarea de c„tre Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului a unor crean˛e fiscale asupra Societ„˛ilor Comerciale RAFO— S.A. One∫ti ∫i CAROM — S.A. One∫ti.
Potrivit prevederilor art. 108 alin. 3 din Regulamentul Camerei, acest proiect de lege urmeaz„ a fi dezb„tut Ón procedur„ de urgen˛„.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 16/1.III.2005 Invit biroul Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, sesizat„ Ón fond, s„ fac„ propunerile regulamentare. Domnule deputat, ave˛i cuv‚ntul.
Aurel Gubandru
#128630
Domnule pre∫edinte,
Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,
Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci a Camerei Deputa˛ilor v„ propune ca timpi: 10 minute pentru dezbateri generale ∫i maximum dou„ minute pentru fiecare interven˛ie Ón parte.
V„ mul˛umesc.
Adrian N„stase
#128909
V„ mul˛umesc.
Dac„ sunt observa˛ii? Domnul deputat Nicol„escu.
Gheorghe Eugen Nicol„escu
#129005
Lucian Augustin Bolca∫
#129047
Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,
Grupul nostru parlamentar a f„cut amendamente, depuse Ón termen util, Ónregistrate sub nr. 19/3.02.2005, la comisie, at‚t la titlul legii, c‚t ∫i la articolul unic. Spre surprinderea noastr„, comisia a ignorat total existen˛a acestor amendamente, raportul nu le pomene∫te ∫i nu sunt sesizate acolo.
Œn aceste condi˛ii, Ón primul r‚nd, domnule pre∫edinte, v-a∫ ruga ca, pe linia Biroului permanent, s„ sanc˛iona˛i aceast„ disfunc˛ionalitate, aceast„ neglijen˛„, ∫i nu vreau s„ fiu prezum˛ios, poate nu Ónt‚mpl„toare, a comisiei.
Œn al doilea r‚nd, Ón conformitate cu art. 101 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, fiind vorba de amendamente depuse, dar nemen˛ionate Ón raport, v„ rog s„-mi permite˛i s„ le dezvolt. A∫tept permisiunea dumneavoastr„.
## Domnule pre∫edinte,
Propunerea comisiei pentru dezbateri generale 10 minute este foarte mult, av‚nd Ón vedere c„ proiectul de lege are un singur articol, un articol unic. Maximum 5 minute v„ propun ∫i rog plenul s„ fie de acord.
Adrian N„stase
#130108
V„ rog s„ repeta˛i propunerea, se aude foarte slab aici.
Gheorghe Eugen Nicol„escu
#130197
Instala˛ie nou„ de sunet...
Adrian N„stase
#130268
Nu, nu este... Din p„cate...
Gheorghe Eugen Nicol„escu
#130329
Deci v„ propun numai 5 minute pentru dezbateri generale.
Adrian N„stase
#130429
Bun. ™i comisia, c‚t a propus?
Aurel Gubandru
#130492
10 minute.
Adrian N„stase
#130535
## **Domnul Adrian N„stase:**
Dar sunte˛i de acord cu aceast„ propunere? Bun.
Vot · Amânat
Dezbaterea ∫i adoptarea proiectului Legii pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 118/2004 privind acordarea unor drepturi salariale personalului Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor
Adrian N„stase
#130913
V„ rog, domnule deputat, s„ a∫tepta˛i o clip„, poate, un comentariu din partea comisiei la observa˛ia de principiu, iar apoi, Ón func˛ie de acest r„spuns, vom continua.
Lucian Augustin Bolca∫
#131114
Pot s„ prezint ∫i num„rul de Ónregistrare. V„ rog.
Adrian N„stase
#131205
V„ rog, domnule deputat Gubandru.
Aurel Gubandru
#131271
Œntruc‚t Ón ∫edin˛a de acum dou„ s„pt„m‚ni ordonan˛a privind Midia a fost adoptat„, Ón ∫edin˛a Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci de s„pt„m‚na trecut„ s-a luat Ón discu˛ie numai ordonan˛a privind RAFO One∫ti ∫i CAROM One∫ti ∫i, Ón aceste condi˛ii, Ón ∫edin˛a de ast„zi, nu putem s„ lu„m Ón calcul ordonan˛a privind îRompetrol Rafinare“ Constan˛a.
V„ mul˛umesc.
Adrian N„stase
#131670
V„ mul˛umesc. Domnul deputat Bolca∫.
Lucian Augustin Bolca∫
#131739
Deci am dezlegat misterul, este un mod profund vicios ∫i neregulamentar de func˛ionare a comisiei. Aten˛ionez public comisia c„, Ón condi˛iile Ón care se depune un amendament la un proiect de lege determinat, comisia este obligat„ s„ Ól ia Ón dezbatere ∫i s„-∫i exprime punctul de vedere acolo, nu s„-l ignore.
Consider aceast„ atitudine nu numai o deficien˛„ din necunoa∫terea regulamentului, ci ∫i o atitudine de dispre˛ fa˛„ de amendamentele depuse de un grup parlamentar.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 16/1.III.2005 Œn aceste condi˛ii, uzez de prevederile regulamentului ∫i, cu permisiunea domnului pre∫edinte, o s„ dezvolt amendamentul la titlul legii.
Adrian N„stase
#132465
V„ rog s„ a∫tepta˛i o clip„, domnule deputat. Stima˛i colegi,
Domnul deputat are dreptate, conform art. 101 alin. 2, Ón condi˛iile Ón care dumneavoastr„ avea˛i anumite observa˛ii Ón leg„tur„ cu amendamentul respectiv, trebuia s„-l introduce˛i Ón raport ∫i s„-l trece˛i c„ este respins, cu argumentele respective. Faptul c„ l-a˛i ignorat este un aspect neregulamentar.
Œn aceste condi˛ii, domnul deputat Bolca∫ are dreptul s„-∫i prezinte, Ón baza art. 101, amendamentul Ón plen, urm‚nd, sigur, s„ decidem asupra lui.
Pe aceast„ chestiune de procedur„, domnule Nicol„escu, dori˛i s„ interveni˛i? V„ rog.
Gheorghe Eugen Nicol„escu
#133102
## Domnule pre∫edinte,
Cred c„ sunt dou„ lucruri aici. Unul este de procedur„, a∫a cum spune colegul de la Grupul parlamentar al P.R.M., ∫i unul este, dac„ vre˛i, de logic„.
A∫ Óncepe cu cel de logic„ ∫i cred c„ aceasta a fost ∫i op˛iunea Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci. A se face un amendament la un proiect de lege cu referire la o cu totul alt„ reglementare dec‚t cea din proiectul de lege respectiv este, dup„ opinia mea, un lucru anormal ∫i nu are nici o leg„tur„ cu logica. Œn aceast„ accep˛iune, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci a considerat — ∫i eu cred c„ pe bun„ dreptate — c„ nu poate lua Ón considera˛ie un amendament care nu are nici o leg„tur„ cu proiectul de lege la care ne referim.
™i, ca atare, m„ Óntorc acum la problema de procedur„ ∫i ne referim la amendamente, conform art. 101 alin. 2, respinse de comisia sesizat„ Ón fond sau amendamente depuse la comisie. P„i, dac„ aceste amendamente nu au nici o leg„tur„ cu proiectul de lege, nici procedura nu poate fi invocat„ Ón aceast„ situa˛ie.
Ca atare, v„ rog s„ intr„m pe dezbaterea propriu-zis„ a raportului pe care Ól propune comisia ∫i s„ nu lu„m Ón considera˛ie lucruri care nu au nici o leg„tur„ cu acest proiect de lege.
Adrian N„stase
#134360
## Domnule deputat,
Nu sunt de acord cu ceea ce a˛i spus ∫i am s„ repet un lucru care mi se pare evident. Nu discut„m pe fond, colegii au dreptul s„ fac„ amendamente, iar comisia are dreptul de a le respinge. Dar acest lucru trebuie s„ figureze Ón raport, ∫i cu ra˛iunea, inclusiv cea care era men˛ionat„, c„ nu au leg„tur„ cu obiectul reglement„rii.
Prin faptul c„ nu exist„, din punct de vedere formal, nu este trecut Ón raport acest amendament, el poate s„ fie prezentat Ón plen. Sigur, contraargumentul va fi adus, bineÓn˛eles, ∫i comisia va ar„ta dac„ amendamentul este
sau nu este pertinent. Dar nu cred c„ la acest moment poate s„ fie blocat„ propunerea de a prezenta public amendamentul respectiv.
Mai ales, colegii cred c„ nici nu ∫tiu discu˛ia pe fond de care a˛i vorbit dumneavoastr„ ∫i de care a vorbit domnul Gubandru.
V„ rog, domnule Nicol„escu. ™i, dup„ aceea, o s„ le dau cuv‚ntul ∫i celorlal˛i doi colegi.
Gheorghe Eugen Nicol„escu
#135320
Dac„ tot vrem s„ fim scrupulo∫i Ón aplicarea regulamentului, atunci corela˛i cu alin. 4: îŒn plenul camerei nu pot fi depuse amendamente de fond“. Ce vrea domnul Bolca∫ este amendament de fond, ca atare, regulamentul ne interzice acest lucru.
Adrian N„stase
#135606
Domnul Bolca∫ ∫i apoi domnul Cristian Dumitrescu.
Lucian Augustin Bolca∫
#135688
Regula general„ este ca Ón plen s„ nu poat„ fi depuse amendamente Ón fond. Dar exist„ o excep˛ie ∫i este expres prev„zut„ Ón regulament, acele amendamente care nu au fost prev„zute Ón raportul comisiei.
Deci este dreptul meu s„-l sus˛in. ™i discu˛ia pe fond poate s„ fie interesant„ din acest punct de vedere.
Adrian N„stase
#136039
## V„ mul˛umesc.
Tot pe o chestiune de procedur„, domnul Cristian Dumitrescu are cuv‚ntul.
Cristian Sorin Dumitrescu
#136163
## Domnule pre∫edinte,
## Domnilor colegi,
Atunci c‚nd nu avem text expres, ne Óntoarcem la principii. Care este principiul fundamental al activit„˛ii noastre? Acela de a legifera. Cum se realizeaz„? Prin intermediul procedurilor legislative. Una dintre aceste proceduri este depunerea de amendamente. Aceast„ depunere de amendamente este fundamental„ pentru a Ón˛elege ∫i pentru a ne realiza activitatea noastr„ legislativ„.
Care este situa˛ia Ón acest moment? Este vorba despre un amendament. Acest amendament, chiar dac„ se invoc„ diverse motive, trebuia s„ fie specificat Ón raportul comisiei. Deci un amendament nu poate fi Ón nici un fel dec‚t de plen eliminat.
Invocarea alin. 4, c„ nu se depun amendamente de fond. Da. Œntrebarea este: acest amendament a fost depus? R„spunsul este da. Domnul deputat Bolca∫ a depus acest amendament, are Ónregistrat acest amendament la comisie.
Dintr-o interpretare care nu este nici m„car imputabil„ — Ón opinia mea — comisiei nu a fost discutat. Rezultatul: el trebuie s„ fie discutat Ón plen, pentru c„ nu
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 16/1.III.2005 este depus Ón plen, ci este invocat Ón plen ca fiind depus ∫i neluat Ón discu˛ie Ón comisie.
Adrian N„stase
#137426
Domnul deputat Gheorghiof.
Titu Nicolae Gheorghiof
#137485
reglement„m pe toate, ∫i atunci este un ansamblu global, ori nu.
Adrian N„stase
#137591
## Domnule deputat,
V„ rog s„-mi permite˛i s„ conduc ∫edin˛a a∫a cum cred eu c„ e potrivit.
## Domnule pre∫edinte,
## Stima˛i colegi,
Sunt de acord cu ideea colegului meu Bolca∫, e normal, un amendament, chiar dac„ cel care l-a Óndreptat l-a Óndreptat gre∫it, era necesar Ón raport s„ se prevad„ o situa˛ie de respingere, ca fine de neprimire, s„-i zic a∫a. ™i, ca atare, noi s„ trecem la dezbaterea potrivit prevederilor regulamentare.
V-a∫ ruga, Ón schimb, s„ observa˛i, domnule pre∫edinte, c„ art. 112 alin. 2 prevede c„ atunci c‚nd termenul a expirat, se trece la discu˛ia fiec„rui articol Ón parte ∫i vot. Chiar ∫i posibilitatea ca domnul Bolca∫, distinsul meu coleg ∫i, Óntr-un fel, pot s„ spun ∫i Ómi permit s„ spun, domnule Bolca∫, prieten de legislatur„, s„-∫i expun„ punctul de vedere.
Dar s„ trecem mai departe, pentru c„ timpul a expirat, at‚t c‚t s-a aprobat pentru a se dezbate aceast„ ordonan˛„ de urgen˛„.
V„ mul˛umesc.
Adrian N„stase
#138566
## Stima˛i colegi,
V„ propun s„ trecem la prezentarea amendamentului. Domnule Bolca∫, v„ rog s„-l prezenta˛i foarte pe scurt, dup„ care s„ putem vota. Avem foarte pu˛in timp ∫i, de aceea, v„ rog s„ prezenta˛i extrem de sumar, doar s„ citi˛i amendamentul respectiv.
Lucian Augustin Bolca∫
#138864
Amendamentul prevede completarea titlului ∫i, pe urm„, amendamentul al doilea, completarea articolului unic cu privire la suspendarea ∫i a unor dispozi˛ii din Ordonan˛a de urgen˛„ nr. 118/2003 privind m„suri pentru reglementarea unor obliga˛ii bugetare ale Societ„˛ii Comerciale îRompetrol Rafinare“ — S.A. Constan˛a.
Din punct de vedere politic, este un semnal c„ aceste suspend„ri nu au nici o nuan˛„ ∫i coloratur„ politic„.
Adrian N„stase
#139332
## Domnule deputat Bolca∫,
Ne-am Ón˛eles c„ prezenta˛i doar amendamentul, pentru c„ suntem Ón procedur„ de urgen˛„.
Lucian Augustin Bolca∫
#139481
Da, domnule pre∫edinte. ™i eu voi spune, Ón continuare, din punct de vedere juridic exist„ impedimentul care a fost ridicat Ón fa˛a Domniilor voastre, privind leg„tura cu obiectul ordonan˛ei, voi r„spunde Ón c‚teva cuvinte: ordonan˛a are ca obiect reglementarea unor raporturi Ón domeniul petrolier. Or, ori le
Lucian Augustin Bolca∫
#139832
V„ rog. Am terminat ∫i cu motivarea amendamentului.
Adrian N„stase
#139924
## V„ mul˛umesc.
Punctul de vedere al comisiei? Suntem Ón procedur„ de urgen˛„, de aceea n-am s„ mai dau cuv‚ntul colegilor din sal„. Am ascultat amendamentul, ascult„m acum justificarea care a fost prezentat„ ini˛ial de c„tre comisie, dar care, de data aceasta, s„ vizeze direct amendamentul care s-a formulat.
V„ rog, domnule deputat.
Aurel Gubandru
#140295
## Domnule pre∫edinte,
## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,
Comisia Ó∫i men˛ine punctul de vedere, pentru c„ nu puteam s„ lu„m Ón calcul amendamentul care se refer„ la o lege adoptat„ anterior ∫edin˛ei comisiei noastre. Este adev„rat c„ pe fond cele dou„ legi se refereau la domeniul petrolier. Pe fond! Dar s„ nu uit„m c„ aceast„ ordonan˛„ nu se refer„ dec‚t la anularea altei ordonan˛e, anterioare.
™i atunci, noi am fost Ón situa˛ia, comisia, s„ nu lu„m Ón calcul acest amendament. Probabil c„ pe regulament ar fi trebuit s„-l lu„m Ón calcul, s„-l respingem motivat ∫i ast„zi s„-l fi avut la amendamente respinse.
Dar, av‚nd Ón vedere aceast„ situa˛ie, ne men˛inem punctul de vedere ini˛ial.
V„ mul˛umesc.
Adrian N„stase
#141039
V„ mul˛umesc. Am Ón˛eles.
Deci v„ rog s„ re˛ine˛i... Nu chestiuni de procedur„. Da, v„ rog, domnule deputat.
Daniel Ionescu
#141181
## Domnule pre∫edinte,
## Stima˛i colegi,
Am Ón m‚n„ raportul comisiei care spune a∫a: îLa lucr„rile comisiei au participat 24 de deputa˛i din totalul de 25 de membri ai comisiei. Raportul comisiei a fost adoptat cu 12 voturi pentru ∫i 9 Ómpotriv„ din voturile celor prezen˛i.“
V„ rog s„ retrimite˛i la comisie acest raport pentru a vedea dac„ acest vot este corect, pentru c„ num„rul total de 24 nu se formeaz„ din 12 plus 9.
V„ mul˛umesc.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 16/1.III.2005
Adrian N„stase
#141728
Punctul de vedere al comisiei?
Aurel Gubandru
#141791
## Domnule pre∫edinte,
Au fost prezen˛i 24 de deputa˛i la lucr„rile comisiei. Œn momentul votului erau 21 prezen˛i ∫i de aceea comisia a consemnat 12 voturi pentru ∫i 9 Ómpotriv„.
V„ mul˛umesc.
Eugen Gheorghe Nicol„escu
#142019
™i nici nu sunt to˛i obliga˛i s„ voteze! ( _Din sal„_ .)
Adrian N„stase
#142119
## **Domnul Adrian N„stase:**
V„ mul˛umesc pentru explica˛ii.
Stima˛i colegi,
Cred c„ nu este nici un fel de problem„ Ón leg„tur„ cu aspectul men˛ionat. Explica˛ia comisiei este clar„.
V„ rog acum s„ trecem la examinarea amendamentului formulat de domnul deputat Bolca∫.
Punctul de vedere al comisiei a fost prezentat Ón sensul respingerii acestui amendament. Am vrut s„ clarific sensul votului, iar acum
Vot · approved
Dezbaterea ∫i adoptarea proiectului Legii pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 118/2004 privind acordarea unor drepturi salariale personalului Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor
32 pentru
Adrian N„stase
#142676
Stima˛i colegi,
Trecem acum la titlul legii, a∫a cum a venit la Camer„.
Dac„ sunt alte observa˛ii? Nu mai sunt. Au fost observa˛iile domnului Bolca∫.
Vot · Amânat
Dezbaterea ∫i adoptarea proiectului Legii pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 118/2004 privind acordarea unor drepturi salariale personalului Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor
Adrian N„stase
#143685
## **Domnul Adrian N„stase:**
Da, domnule deputat, accept observa˛iile dumneavoastr„. Rectific. Œn aceste condi˛ii, articolul unic a fost adoptat.
Adrian N„stase
#143864
Trecem la votul final sau a∫tept„m, punem votul final la ora 11?
Eugen Gheorghe Nicol„escu
#143931
Domnule pre∫edinte, mergem mai departe.
Adrian N„stase
#144014
## **Domnul Adrian N„stase:**
Da, atunci l„s„m votul acesta, Ól punem deocamdat„ Ón frigider p‚n„ la ora 11... votul final ∫i trecem la urm„torul proiect de lege...
Cine este pentru? 154 de voturi pentru.
Voturi Ómpotriv„? Nici un vot Ómpotriv„.
Ab˛ineri? V„ rog s„ num„ra˛i. 20 de ab˛ineri.
Cu 154 de voturi pentru ∫i 20 de ab˛ineri, titlul legii este aprobat.
Trecem mai departe, articolul unic.
Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt observa˛ii.
Vot · approved
Dezbaterea ∫i adoptarea proiectului Legii pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 118/2004 privind acordarea unor drepturi salariale personalului Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor
123 pentru
Adrian N„stase
#144566
Œmpotriv„? V„ rog s„ num„ra˛i. 66 de voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Sunt 19 ab˛ineri.
Stima˛i colegi,
Cvorumul pe care l-am anun˛at a fost de 264 de deputa˛i, ceea ce Ónseamn„ c„ majoritatea, Ón condi˛iile acestea, este de 133 de deputa˛i. Rezultatul votului este urm„torul: 123 de voturi pentru, 66 Ómpotriv„ ∫i 19 ab˛ineri. Insuficiente pentru adoptarea acestui articol. Domnul Gheorghiof.
Titu Nicolae Gheorghiof
#144960
## Domnule pre∫edinte,
Cu tot respectul pe care vi-l port, anterior acestui vot a˛i f„cut un alt vot. Acolo s„ presupunem c„ dumneavoastr„ a˛i anun˛at pe cei care au semnat lista
Eugen Gheorghe Nicol„escu
#145181
Domnule pre∫edinte, una Ón˛elege˛i ∫i alta spune˛i. Poate nu se aude bine prin instala˛ie.
Adrian N„stase
#145315
Domnule deputat, nu, dac„ dori˛i, putem s„ trecem imediat la vot, dar am crezut c„ este Ón interesul Camerei ∫i inclusiv al grupurilor dumneavoastr„ ca peste 10 minute c‚nd Óncepem voturile finale ∫i c‚nd probabil c„ vor fi mai mul˛i oameni Ón sal„ s„ realiz„m acest vot.
Crede˛i c„ putem s„ facem votul acum, nu e nici un fel de problem„. Iau act de acest lucru ∫i supun proiectul de lege la vot de Óndat„.
Eugen Gheorghe Nicol„escu
#145756
## Domnule pre∫edinte,
A∫a cum am procedat ∫i ieri, la toate proiectele de lege, care n-au caracter organic, dup„ ce se termin„ dezbaterea pe articole s-a votat ∫i proiectul de lege Ón ansamblu. Acum de ce s„ proced„m altfel? Proced„m Ón aceea∫i manier„ ∫i l„s„m pe vot final la ora 11 ce este lege organic„. Haide˛i s„ nu schimb„m procedura de la o zi la alta.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 16/1.III.2005
Adrian N„stase
#146232
## **Domnul Adrian N„stase:**
Domnule deputat, explica˛ia era foarte simpl„ ∫i o ∫tia˛i. La celelalte legi organice, la celelalte legi, practic nu au fost probleme, pentru c„ votul nu a fost Ómp„r˛it. Considera˛i c„ nu sunt probleme, eu supun la vot de Óndat„, a∫a cum pot s„ fac acest lucru de fiecare dat„ c‚nd Ómi cere˛i acest lucru, f„r„ s„ recurgem la votul final de la ora 11.
Vot · approved
Dezbaterea ∫i adoptarea proiectului Legii pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 118/2004 privind acordarea unor drepturi salariale personalului Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor
128 pentru
Adrian N„stase
#146736
Œmpotriv„? 64 de voturi Ómpotriv„.
Ab˛ineri? V„ rog s„ num„ra˛i. 26 de ab˛ineri.
Rezultatul votului: 128 de voturi pentru, 64 Ómpotriv„, 26 de ab˛ineri. Cu majoritate de voturi, proiectul de lege a fost aprobat.
Continu„m. Proiectul Legii privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 119/2004 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare ∫i privatizare a unor societ„˛i na˛ionale, companii na˛ionale ∫i societ„˛i comerciale cu capital majoritar de stat, precum ∫i a societ„˛ilor comerciale ∫i regiilor autonome subordonate autorit„˛ilor administra˛iei publice locale.
Potrivit prevederilor art. 108, acest proiect de lege urmeaz„ a fi dezb„tut Ón procedur„ de urgen˛„. Invit biroul Comisiei pentru munc„ ∫i protec˛ie social„ sesizat„ Ón fond s„ fac„ propunerile.
Ion MÓnzÓn„
#147614
## Domnule pre∫edinte,
## Stima˛i colegi,
Comisia pentru munc„ ∫i protec˛ie social„ a fost sesizat„ pentru dezbatere pe fond, Ón procedur„ de urgen˛„, cu proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 111/2004 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare ∫i privatizare a unor societ„˛i na˛ionale, companii na˛ionale ∫i societ„˛i comerciale cu capital majoritar de stat, precum ∫i a societ„˛ilor comerciale ∫i regiilor autonome subordonate autorit„˛ilor administra˛iei publice locale.
La Óntocmirea prezentului raport, comisia a avut Ón vedere avizele Consiliului Legislativ, Comisiei pentru politic„ economic„ ∫i Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.
Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, conform prevederilor art. 73 din Constitu˛ia Rom‚niei. La dezbaterea proiectului au participat din partea Guvernului domnul Mircea Alexandru, secretar de stat la Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor, ∫i, ca invita˛i, domnul Nicolae Chesnoiu, chestor, ∫i Ilie C„l„ra∫u, comisar-∫ef la Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor.
Proiectul de lege a fost aprobat de Senat Ón ∫edin˛a din 3 februarie 2005, potrivit art. 75 din Constitu˛ia Rom‚niei, republicat„, ∫i art. 86 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor. Camera Deputa˛ilor este Camer„ decizional„.
Œn urma dezbaterilor, Ón ∫edin˛a din 10 februarie 2005, comisia propune admiterea f„r„ modific„ri a proiectului de lege. Propunem 3 minute pentru dezbateri generale, un minut pentru interven˛ie.
V„ mul˛umesc.
Adrian N„stase
#149257
## **Domnul Adrian N„stase:**
Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt observa˛ii.
Vot · Amânat
Dezbaterea ∫i adoptarea proiectului Legii pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 118/2004 privind acordarea unor drepturi salariale personalului Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor
Ion MÓnzÓn„
#150534
Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,
Proiectul Legii are ca obiect de reglementare modificarea ∫i completarea Legii nr. 129/1998 privind Ónfiin˛area, organizarea ∫i completarea ∫i Ónfiin˛area Fondului rom‚n de dezvoltare social„, Ón scopul aplic„rii strategiei Guvernului pentru Ómbun„t„˛irea situa˛iei comunit„˛ilor de romi.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 16/1.III.2005 Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, a fost adoptat de Senat Ón ∫edin˛a din 3 februarie 2005. Camera Deputa˛ilor este camer„ decizional„.
Œn urma dezbaterilor din 10 februarie 2005, comisia propune admiterea, f„r„ modificare a proiectului de lege.
Adrian N„stase
#151233
## **Domnul Adrian N„stase:**
V„ mul˛umesc.
Vot · approved
Dezbaterea ∫i adoptarea proiectului Legii pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 118/2004 privind acordarea unor drepturi salariale personalului Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor
unanim pentru
Adrian N„stase
#151458
Titlul legii. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt observa˛ii.
Vot · approved
Dezbaterea ∫i adoptarea proiectului Legii pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 118/2004 privind acordarea unor drepturi salariale personalului Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor
unanim pentru
Vot · Amânat
Dezbaterea ∫i adoptarea proiectului Legii pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 118/2004 privind acordarea unor drepturi salariale personalului Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor
Ion MÓnzÓn„
#152351
## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,
Proiectul de lege are ca obiect reglementarea de acordare a unor drepturi salariale personalului Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor, const‚nd Ón stabilirea valorii de referin˛„ sectorial„ la 1.600.600 lei pentru perioada ianuarie—septembrie 2005 ∫i, respectiv, 1.728.648 de lei Óncep‚nd cu luna octombrie 2005. Totodat„, prin proiectul de ordonan˛„ de urgen˛„ se prevede suspendarea Ón anul 2005 a aplic„rii dispozi˛iilor art. 6 din Ordonan˛a Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea ∫i alte drepturi ale poli˛i∫tilor, aprobat„ cu modific„rile din Legea nr. 353/2003, prin modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, dispozi˛ii care se refer„ la acordarea sporului de fidelitate
de p‚n„ la 20% din salariul de baz„, precum ∫i reducerea cu 5% a limitei de reconstituire a fondului de premiere, prev„zut la art. 24 alin. 1.
Comisia propune plenului adoptarea proiectului Legii pentru eliminarea diferen˛elor salariale existente Óntre personalul administra˛iei ∫i internelor ∫i personalul militar din celelalte institu˛ii din sistemul de ap„rare na˛ional„, ordine public„ ∫i securitate na˛ional„.
Proiectul de lege a fost adoptat de Senat Ón ∫edin˛a din 3 februarie 2005. Camera Deputa˛ilor este camer„ decizional„.
Œn urma ∫edin˛ei din 10 februarie 2005, comisia propune admiterea cu modific„ri a proiectului de lege.
Adrian N„stase
#153746
## **Domnul Adrian N„stase:**
V„ mul˛umesc.
Dac„ sunt observa˛ii Ón ceea ce prive∫te timpii, intervalul de timp pentru dezbateri? Dac„ nu sunt,
Vot · approved
Dezbaterea ∫i adoptarea proiectului Legii pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 118/2004 privind acordarea unor drepturi salariale personalului Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor
228 pentru
Adrian N„stase
#155225
Œmpotriv„? Un vot Ómpotriv„.
Ab˛ineri? Dou„ ab˛ineri.
Cu 228 de voturi pentru, un vot Ómpotriv„ ∫i dou„ ab˛ineri, reexaminarea, la cererea pre∫edintelui Rom‚niei, a Legii privind s„n„tatea reproducerii ∫i reproducerea uman„ asistat„ medical, textul care a fost finalizat Ón cursul dezbaterii de ieri a fost aprobat.
Œn Óncheiere, vreau s„ v„ informez c„ v„ pute˛i exercita dreptul de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale pentru urm„toarele legi:
— Legea pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 105/2004 privind unele m„suri pentru eliberarea ∫i Ónm‚narea titlurilor de proprietate asupra terenurilor agricole ∫i forestiere;
— Legea pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 126/2004 privind trecerea Teatrului Na˛ional din T‚rgu-Mure∫, jude˛ul Mure∫, Ón subordinea Ministerului Culturii ∫i Cultelor;
— Legea pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 96/2004 privind trecerea Teatrului Na˛ional din Craiova Ón subordinea Ministerului Culturii ∫i Cultelor;
— Legea privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 116/2004 pentru modificarea art. 5 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 142/2000 privind Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Agen˛iei SAPARD pentru implementarea tehnic„ ∫i financiar„ a Instrumentului special de preaderare pentru agricultur„ ∫i dezvoltare rural„;
— Legea privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 142/2004 pentru suspendarea aplic„rii prevederilor Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului
nr. 101/2004 privind preluarea de c„tre Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului a unor crean˛e fiscale asupra societ„˛ilor comerciale RAFO S.A. — One∫ti ∫i CAROM — S.A. One∫ti;
— Legea privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 119/2004 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare ∫i privatizare a unor societ„˛i na˛ionale, companii na˛ionale ∫i societ„˛i comerciale cu capital majoritar de stat, precum ∫i a societ„˛ilor comerciale ∫i regiilor autonome subordonate autorit„˛ilor administra˛iei publice locale;
EDITOR: PARLAMENTUL ROM¬NIEI — CAMERA DEPUTAfiILOR
#158263
Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, Str. Parcului nr. 65, sectorul 1 **,** Bucure∫ti, IBAN: RO75RNCB5101000000120001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 224.09.71/150, fax 225.00.43, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, tel./fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“
&JUYDGY|007130]
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 16/1.III.2005 con˛ine 32 de pagini.**
Pre˛ul: 61.600 lei vechi/6,16 lei noi

Cuprins

Stenograma

Dezbaterea ∫i adoptarea proiectului Legii pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 118/2004 privind acordarea unor drepturi salariale personalului Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor