Stenogramă plen

Mul˛umesc ∫i eu.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Emil Strung„. Va urma doamna Roberta Anastase.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Stima˛i colegi,

Titlul declara˛iei politice de ast„zi este îElectroni liberi, kala∫nikoave ∫i br„˛„ri dacice“.

Œn toate comunit„˛ile umane, Ón special Ón blocurile de locuin˛e de la margine de cartier, se g„se∫te o familie Ón cadrul c„reia g„l„gia, scandalul ∫i violen˛a fac imposibile via˛a oamenilor normali. Nu au efect nici rug„min˛ile vecinilor, nici avertismentele sau sanc˛iunile date de autorit„˛i. Se ivesc situa˛ii ilare, c‚nd nevasta b„tut„ la s‚nge Ó∫i ap„r„ so˛ul be˛iv ∫i violent, reclam‚nd dreptul la îintimitate“ ∫i îneamestecul Ón treburile interne ale familiei“.

Prin compara˛ie, acesta este ∫i comportamentul P.S.D.-ului Ón comunitatea clasei politice rom‚ne∫ti. Scandalul Hayssam a ad‚ncit ∫i mai mult falia Óntre cele dou„ aripi fr‚nte din partid: îiliescanii“, chipurile, îs„raci ∫i cinsti˛i“, dar ∫i criptocomuni∫ti iremediabili acuz„ grupul

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 84/21.VI.2005 c‚∫tig„tor al îbaronilor“, pe care cu nici un pre˛ nu mai ai voie s„-i Óntrebi cum au f„cut primul milion de dolari, cum c„, pe c‚nd erau ministeriabili, nu numai c„ ∫tiau de Ónv‚rtelile dubioase ale lui Hayssam, dar c„ s-ar fi Ónh„mat la moderarea acestor Ónv‚rteli. La r‚ndul lor, domnii Geoan„ ∫i N„stase constat„ cu stupoare ∫i satisfac˛ie nedisimulat„ c„ tocmai îpapa∫a“ Iliescu Ól plimba pe arab cu tr„surica zbur„toare prin cele str„in„t„˛i ∫i c„ tocmai îÓnaltul“ Antonie Iorgovan, convertit de cur‚nd Ón îmare inchizitor moral“ al partidului, s-a ocupat, printre alte opere de moralitate, ∫i de sporirea profitului firmelor lui Hayssam, aflate Ón litigii multiple.

Este de r‚s, dac„ nu ar fi de pl‚ns, s„ consta˛i c„ fiecare arip„ spune adev„rul c‚nd o acuz„ pe cealalt„, ∫i mint de Ónghea˛„ electronii lega˛i Ón atom c‚nd se disculp„. ™i uite-a∫a se dezl„n˛uie r„zboiul fratricid: bubuie kala∫nikoavele, pumnii se Ónal˛„ amenin˛„tori ca steagurile din opera lui Maiakovski ∫i electronii lega˛i devin electroni liberi; toat„ lumea este nervoas„ nevoie mare, iar spectacolul este jalnic.

Iat„, Óns„, c„ la orizont se ive∫te un îtsunami“ devastator, menit s„ destrame Ón buc„˛ele Óntreg esafodajul partidului-stat, care a Ónt‚rziat cu cel pu˛in ∫ase ani avansarea Rom‚niei spre normalitate.

Ion Iliescu este Ónvinuit Ón dosarul Mineriadei din 13—15 iunie 1990. Reac˛ia primului mare Ónvinuit a fost exact cea scontat„, adic„ cea a imbecilului ajuns la zoo, care, v„z‚nd girafa, a exclamat: îA∫a ceva nu exist„“. Œn ceea ce prive∫te conducerea aleas„ a partidului, p„rerile sunt Ómp„r˛ite. Aripa apreciat„ de Ion Iliescu drept mai prost„nac„ las„ pisica Ón ograda justi˛iei, Ón timp ce aripa mai arogant„ — dup„ aceea∫i apreciere — sare Ón ap„rarea ît„tucului“ tr„dat, acuz‚nd parchetul de influen˛e politice ∫i depl‚ng‚nd chiar momentul Ón care s-a dispus Ónvinuirea, ca ∫i cum adev„rul despre una dintre cele mai ru∫inoase pagini din istoria recent„ a ˛„rii ar trebui s„ a∫tepte p‚n„ va da und„ verde îPartidul Sentimentelor Dubioase“ sau, prin abreviere, P.S.D. Sensibilitatea domnului N„stase la auzul cuv‚ntului îÓnvinuire“ se explic„ prin faptul c„ rafinatul nostru iubitor de art„ este Ónvinuit Óntr-un obscur dosar de Ónc„lcare a legalit„˛ii privind protejarea patrimoniului cultural na˛ional mobil. Ceva cu ni∫te br„˛„ri sau... c„tu∫e dacice, nu este foarte clar. Oricum, domnul N„stase se simte, probabil, foarte bine Ón compania domnilor Vadim ∫i Cristoiu Ón ap„rarea onoarei ∫ifonate a domnului Iliescu.

Ca s„ Óncheiem Óntr-o not„ optimist„, vom remarca faptul c„ sunt ∫i situa˛ii fericite c‚nd vecinii scandalagii, uza˛i de at‚ta r„utate, decid s„ se separe, s„-∫i Ómpart„ bunurile ∫i s„-∫i ia c‚mpii, peste amintirea lor a∫tern‚ndu-se o uitare nemeritat„ — pentru ei — ∫i benefic„ — pentru noi.

Mul˛umesc.

## Mul˛umesc.

O invit la microfon pe domni∫oara Roberta Anastase. Va urma domnul deputat ™tefan Baban.

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

De ani buni de zile ne confrunt„m cu acelea∫i probleme Ón cazul Societ„˛ii Rom‚ne de Radiodifuziune ∫i a Societ„˛ii Rom‚ne de Televiziune. Cuvinte precum îcenzur„“, îaservire politic„ ∫i economic„“, deturnarea banilor publici de la scopul ∫i destina˛ia lor nu mai reprezint„ nici o noutate pentru nici unul dintre noi.

™tim cu to˛ii c„ avem obliga˛ia constitu˛ional„ de a asigura fiec„rui cet„˛ean rom‚n dreptul la informa˛ii, la o pres„ public„ impar˛ial„, critic„, f„r„ cenzur„ sau imixtiuni Ón politica editorial„ a jurnali∫tilor.

F„r„ a Óndeplini aceast„ obliga˛ie, nu putem considera Óncheiat procesul de consolidare a statului de drept Ón Rom‚nia.

A∫adar, Ómi este destul de greu s„ Ón˛eleg recentele declara˛ii ale domnului Valentin Nicolau legate de respingerea Raportului SRTV pe anul 2004.

Faptul c„ institu˛ia condus„ de Domnia sa a fost supus„ presiunilor politice ale fostului partid de guvern„m‚nt reprezint„ un fapt cu totul regretabil ∫i periculos. Este unul din motivele pentru care acest raport a fost respins de comisiile de specialitate.

Œns„ trebuie s„-i reamintim domnului Valentin Nicolau c„ recentele acuze proferate de Domnia sa at‚t la adresa membrilor comisiilor de anchet„, c‚t ∫i a Guvernului Rom‚niei reprezint„ un act la fel de Óngrijor„tor. Din postura Domniei sale de director general al Televiziunii Rom‚ne, post public finan˛at Ón cea mai mare parte din banii contribuabilului rom‚n, nu ar fi trebuit s„ fac„ astfel de declara˛ii, ci mai degrab„ s„ explice toleran˛a la presiunile politice ∫i deficien˛ele constatate Ón managementul SRTV.

Œn plus, putem s„ remarc„m cu u∫urin˛„ c„ declara˛iile domnului Valentin Nicolau sunt puternic partizane politic ∫i, implicit, ridic‚nd semne de Óntrebare asupra capacit„˛ii dumnealui de a fi impar˛ial ∫i, implicit, de a impune o politic„ impar˛ial„ institu˛iei pe care o conduce.

Œn final, domnul Nicolau face unele confuzii grave, acuz‚nd actuala putere de faptele ∫i imixtiunile politice ale fostei puteri.

Stima˛i colegi,

Al„turi de respingerea Raportului de activitate al SRTV pe anul 2004 trebuie s„ conlucr„m pentru a asigura celor dou„ institu˛ii vitale pentru democra˛ia rom‚neasc„ un cadru legislativ care s„ Ónl„ture o dat„ pentru totdeauna astfel de probleme.

Televiziunea ∫i Radioul public apar˛in Rom‚niei, apar˛in rom‚nilor ∫i Ón nici un caz nu mai trebuie s„ fie un instrument de dezinformare la dispozi˛ia unui partid politic anume sau a unui grup de interese.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc ∫i eu.

Œl invit pe domnul deputat ™tefan Baban. Va urma domnul Becsek-Garda Dezideriu.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 84/21.VI.2005

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

îAderarea Rom‚niei la U.E., un vis mult prea Óndep„rtat“?

Du∫ul rece primit s„pt„m‚na trecut„ ne-a trezit la realitate. Ne-am Ómb„tat din opinii, din bel∫ug, cu laude ∫i bucuriile ader„rii Rom‚niei la U.E. Ón 2007.

Toat„ mass-media a fost asaltat„ de personalit„˛i politice at‚t autohtone, c‚t ∫i interna˛ionale care radiau de fericire c„ suntem Ón r‚ndul statelor civilizate.

Ne-au trezit la cruda realitate cei asemenea nou„, care nu fac politica nici unui partid dec‚t a propriului interes ∫i care au hot„r‚t c„ nu mai sunt dispu∫i s„ fac„ sacrificii pentru a l„rgi familia european„, c„ nu mai sunt dispu∫i de a omeni Ón casele lor oaspe˛i fl„m‚nzi ∫i nerecunosc„tori.

Marea lovitur„ am primit-o de la aliata noastr„ cea mai puternic„ ∫i cea mai loial„: Fran˛a. Votul negativ spus Constitu˛iei Europene, dat de francezi, a fost un dureros, dar realist semnal de alarm„: cum s„ dore∫ti un nou membru al familiei europene c‚nd deja îpe˛itorii“ au spart bancomate, au furat din magazine ∫i locuin˛e, au furat ma∫ini ∫i au cer∫it din suta Ón suta de metri. Nu conteaz„ c„ Rom‚nia a dat personalit„˛i importante care au tr„it Ón Fran˛a, nu conteaz„ c„ mul˛i studen˛i rom‚ni au burse de studii Ón aceast„ ˛ar„, nu conteaz„ c„ provenim din marea familie latin„. Francezii s-au s„turat s„ ne tot ajute, iar noi s„ primim pomana ∫i s„ consider„m c„ a∫a trebuie. Indiferent dac„ a vrut sau nu s„ sacrifice un premier ∫i un guvern, poporul francez, prin votul pe care l-a dat, nu a vrut s„ se sacrifice doar pe baza unor promisiuni ∫i a unei fr„˛ii de s‚nge cu noi. Vorbele de Ómb„rb„tare rostite de pre∫edintele francez, Jacques Chirac, nu pot ∫terge, pentru cei reali∫ti, rezultatul dorin˛ei unei na˛iuni care face jocurile din U.E.

Un alt du∫ rece ne-a fost aplicat de Olanda. ™i la fotbal, ∫i la politic„, ace∫ti europeni ne-au spus cu glas tare c„ nu vor s„ fie vecini cu ˛„ri care stau ∫i a∫teapt„ aderarea Ia U.E., dar nu prea fac nimic. Mai ales Ón cazul Rom‚niei, pentru c„ Bulgaria a trecut de mult de faza declara˛iilor belicoase, a pus osul la treab„ ∫i s-ar putea s„ avem surpriza ca, Ón 2007, o ˛ar„ slav„ s„ fac„ parte din U.E., iar noi s„ mai a∫tept„m ceva ani...

Ceea ce ar trebuie sa ne Óngrijoreze este faptul c„ Olanda, o ˛ar„ liberal„ din toate punctele de vedere, a sanc˛ionat drastic ∫i dur Constitu˛ia Europei, atr„g‚nd aten˛ia Ónc„ o dat„, la doar 3 zile, c„, dac„ vrei s„ faci parte din marea familie, trebuie s„ ai o zestre satisf„c„toare pentru a putea face fa˛„ cerin˛elor ∫i dolean˛elor membrilor familiei. Alte ˛„ri, precum Marea Britanie, au renun˛at din start la acest referendum, pentru a nu mai ad‚nci ∫i mai mult criza din s‚nul U.E.

Nici Ón acest ceas, s„ sper„m c„ nu al doisprezecelea, oficialit„˛ile rom‚ne∫ti nu s-au trezit la cruda realitate. Au continuat s„ comenteze c„ votul negativ la adresa Constitu˛iei Europene nu ne afecteaz„

deloc pe noi, c„ am primit numeroase mesaje de Ómb„rb„tare pentru a continua pe drumul pe care am pornit, c„ toat„ Europa sprijin„ aderarea Rom‚niei ∫i Bulgariei, c„ n-avem motive de Óngrijorare, deoarece economia rom‚neasc„ duduie etc. O fi duduind ea, dar fereasc„ sf‚ntul s„ pocneasc„, pentru c„, dac„ ne lu„m dup„ func˛ionarea unui aparat electric, duduitul este faza dinaintea defect„rii aparatului. ™i at‚t ne-ar mai trebui ca s„ explodeze ∫i bruma de economie pe care o avem...

Ce n-au avut curajul s„ spun„ guvernan˛ii Rom‚niei au spus-o oficialit„˛ile europene aflate la Bucure∫ti: dac„ reforma economic„ nu se continu„, dac„ lupta cu corup˛ia nu are sor˛i de izb‚nd„, dac„ Guvernul nu se implic„ ∫i faptic, nu doar la nivel speculativ, Ón reformarea profund„ ∫i dureroas„ a tuturor domeniilor de activitate din economia rom‚neasc„, avem ∫anse minime, ce tind spre zero, pentru ca Ón anul 2007 s„ ne reg„sim Ón Uniunea European„. Reprezentan˛ii statelor civilizate din Europa sunt perfect con∫tien˛i c„ nu-∫i pot sacrifica cet„˛enii doar de dragul unor grafice politice, economice ∫i sociale, deoarece ace∫tia Ói sanc˛ioneaz„ dur ∫i necru˛„tor.

Œn acest moment, aderarea Rom‚niei la U.E. este Ón impas. Trebuie ca toate for˛ele politice ∫i sociale, to˛i cet„˛enii ˛„rii s„ pun„ um„rul pentru dep„∫irea greut„˛ilor cu care ne confrunt„m. Dar pentru a ∫ti cum s„ le Ónt‚mpin„m ∫i dep„∫im trebuie s„ le cunoa∫tem, iar asta este prima sarcin„ pe care trebuie s„ ∫i-o asume actualul Guvern. C„ va pierde sau nu din popularitate, va da dovad„ de sinceritate Ón fa˛a propriului popor, care poate conta mult mai mult dec‚t orice concurs electoral c‚∫tigat. Apoi se va apuca de treab„, s„ gestioneze, dar s„ se implice Ón politica economic„, financiar„ ∫i social„ a Rom‚niei, pentru c„, de peste 6 luni, Ón afar„ de declara˛ii, vizite, multiple modific„ri ale Codului fiscal ∫i numiri sau destituiri din func˛ii, la orice nivel de institu˛ie, alt„ activitate nu a fost perceput„ de cet„˛eni. Iar dac„ se g‚nde∫te actualul Guvern la anticipate, Ón toamn„, pentru a fi sigur c„ mai sunt ∫anse de ∫edere la Palatul Victoria trebuie s„ munceasc„ ∫i s„ Ónceap„ s„ aplice m„car 5—6 puncte din programul electoral cu care s-a l„udat Ón recenta campanie electoral„. Pentru c„, Ón caz contrar, a∫a cum aderarea Rom‚niei Ia U.E. devine un punct din ce Ón ce mai Óndep„rtat, a∫a ∫i actuala alian˛„ ar putea sim˛i actul de guvernare Ón perioada imediat urm„toare. Totul depinde de realism, de cinste ∫i, mai ales, de curajul de a spune unui popor adev„rul gol-golu˛.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Becsek-Garda Dezideriu. Va urma domni∫oara Ionica Popescu. Œncerca˛i pu˛in„ sintez„, ca s„ d„m posibilitatea mai multor colegi. Mai avem 25 de minute.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 84/21.VI.2005

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Œn timp ce Óncerc s„ atrag aten˛ia oficialilor din Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale, Ón special a celor de la Departamentul P„durilor ∫i Regiei Na˛ionale a P„durilor îRomsilva“, de o jum„tate de an constat sus˛inerea oficial„ a mafiei lemnului din partea acestor institu˛ii, care, Ón loc s„ ia m„surile necesare pentru stoparea fenomenului infrac˛ional, Ói protejeaz„ pe mafio˛i, at‚t pe linie profesional„, c‚t ∫i pe linie politic„. Deci prin interpel„ri, Óntreb„ri ∫i declara˛ii politice i-am nominalizat pe cei care au prejudiciat fondul forestier na˛ional de stat, am prezentat abaterile disciplinare, infrac˛iunile care au stat la baza dosarelor penale, dintre care unii au ajuns chiar la instan˛ele judec„tore∫ti, constat cu nedumerire c„ ace∫ti ingineri silvici sunt proteja˛i Ón continuare de c„tre institu˛iile men˛ionate.

Cazul cel mai concret Ól reprezint„ situa˛ia creat„ de desfiin˛area Ocolului Silvic de Stat Gheorgheni.

Regia Na˛ional„ a P„durilor, Ministerul Agriculturii au men˛inut Ón func˛ie, prin crearea de noi locuri de munc„, pe to˛i ho˛ii de p„duri, pe cei care aveau dosare penale, Ón timp ce personalul silvic care ∫i-a desf„∫urat activitatea profesional„ Ón mod cinstit a fost concediat, pentru a nu deranja continuarea ho˛iei din p„duri.

De∫i am aten˛ionat ministerul de resort Ón acest sens, printr-o Óntrebare adresat„ domnului ministru Gheorghe Flutur, de∫i nu am acceptat r„spunsul ministerului, prezentat de domnul secretar de stat Nicolae Flaviu Lazin, oficialii din minister ∫i-au astupat urechile Ón fa˛a st„rii infrac˛ionale prezentate de mine ∫i i-au protejat Ón continuare pe mafio˛i.

Astfel, pentru domnul Melles Elo˝d, implicat Ón cinci dosare penale, printre care Ón dou„ s-a Ónceput urm„rirea penal„ cu rechizitoriul finalizat, s-a creat un loc special de munc„, prin care Domnia sa r„spunde pentru coordonarea activit„˛ilor districtelor 1 ∫i 2, din zona Gheorgheni ∫i Lacul Ro∫u, prin care r„spunde pentru pepiniera central„ Berchia, din zona Gheorgheni, ∫i p„str„v„ria Lacul Ro∫u.

Nu Ón˛eleg rostul Ónfiin˛„rii acestui post, pentru c„ sunt persoane abilitate care r„spund pentru activitatea gestion„rii, at‚t a p„str„v„riei, c‚t ∫i a pepinierei, s„ nu mai vorbesc despre brigadierii districtelor nr. 1 ∫i 2. Men˛ionez acest lucru pentru c„ Ón r„spunsul Ministerului Agriculturii privind necesitatea desfiin˛„rii Ocolului de Stat Gheorgheni s-a argumentat cu lipsa rentabilit„˛ii.

Œn fapt, Óns„, pentru majoritatea angaja˛ilor de la Ocolul Silvic de Stat Gheorgheni s-au creat noi locuri de munc„, care sunt finan˛ate din fondul Regiei Na˛ionale a P„durilor, prin Societatea îCivis“ — S.A., care prezint„ pierdere suplimentar„ fa˛„ de pierderea la care s-a referit domnul secretar de stat Nicolae Flaviu Lazin Ón r„spunsul prezentat Ón Camera Deputa˛ilor.

Ceea ce este mult mai grav Ól reprezint„ faptul c„ domnului Melles Elo˝d, prin noile atribu˛ii de serviciu care se leag„ de noul post creat, i se permite continuarea

activit„˛ii infrac˛ionale, mafiote prin care a distrus p„durile, Ón ultimii 5 ani, din zona Gheorghenilor, Lacul Ro∫u ∫i Ón situa˛ia pepinierei forestiere Berchia, unde a decontat Ón mod fictiv puie˛i forestieri, prin care, prin acest loc de munc„, se poate continua ac˛iunea de sp„lare a banilor, prin continuarea decont„rilor ∫i Ómp„duririlor fictive.

S„ nu mai vorbim despre cazul p„str„v„riei Lacul Ro∫u, unde, din cauza folosirii pentru alte scopuri a fondului aprobat pentru modernizarea acestui sector, s-a ajuns la un dezastru ∫i pierderi catastrofale.

Œn r„spunsul ministerului se afirm„ c„ desfiin˛area Ocolului de Stat Gheorgheni a fost necesar„ pentru Ónt„rirea pazei p„durilor. Œns„, Ón realitate, a fost desfiin˛at numai postul de ∫ef de paz„, iar titularul acestui post era concediat pentru a crea und„ verde ho˛iei.

Domnule ministru Gheorghe Flutur, de ce sus˛ine˛i Ón mod oficial ho˛ia ∫i pe infractori? De ce nu trage˛i la r„spundere pe domnul Melles Elo˝d, care, Óncep‚nd cu anul 2001, a blocat retrocedarea p„durilor fo∫tilor proprietari, retroced‚nd p„duri, Ón special, mafio˛ilor, contrar legii.

De ce crea˛i locuri de munc„ nerentabile pentru minister, dup„ desfiin˛area Ocolului de Stat Gheorgheni, pentru acei ingineri silvici Ómpotriva c„rora s-a pus Ón mi∫care urm„rirea penal„, pentru abuz Ón serviciu, evaziune fiscal„, deturnare de fonduri, incompatibilitate, sp„lare de bani, fals, fals intelectual ∫i uz de fals?

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Mul˛umesc ∫i eu.

O invit pe domni∫oara Ionica Popescu. Va urma domnul Ioan Mircea Pa∫cu.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Bun„ diminea˛a, stima˛i colegi.

Vreau s„ v„ fac o m„rturisire: am hot„r‚t ca ast„zi s„ nu mai pornesc televizorul! ™i v„ spun ∫i de ce: pentru c„ ∫tiu ce va fi la televizor. Se d„ Ón reluare, pentru al paisprezecelea an consecutiv, acela∫i film. Un film cu imagini adev„rate, cu imagini terifiante, Ón care fra˛ii se bat Óntre ei. Un film Ón care ni se prezint„ o Óntreag„ categorie de oameni ca fiind ru∫inea societ„˛ii, ca fiind lupt„torii Ómpotriva intelectualilor, a studen˛ilor ∫i a femeilor gravide. Un film Ón care minerii, ∫i toat„ Valea Jiului, o dat„ cu ei, sunt blama˛i ∫i infiera˛i, ca ∫i cum ar fi singurii vinova˛i pentru atrocit„˛ile care s-au petrecut acum 15 ani Ón Pia˛a Universit„˛ii, ca ∫i cum ar fi to˛i vinova˛i pentru iunie 1990! Un film Ón care, Óns„, acei mineri prezen˛i la Bucure∫ti, ∫i nu to˛i minerii, au fost doar actori. Regizorii sunt folclor, autori necunoscu˛i. Un film care le ad‚nce∫te disperarea celor peste 150.000 de locuitori ai V„ii Jiului, ∫i care le prelunge∫te agonia declan∫at„ o dat„ cu evenimentele din iunie ’90 ∫i continuat„ ulterior cu disponibiliz„rile masive care au pus

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 84/21.VI.2005 pe drumuri aproape jum„tate din for˛a de munc„ din Vale.

Istoria nu trebuie uitat„, trebuie rememorat„ ∫i trebuie s„ Ónv„˛„m din ea. Dar cu ochii spre viitor.

lat„ de ce aceia care ∫tiu adev„rul despre mineriade sunt obliga˛i, dac„ nu Ón fa˛a noastr„, atunci Ón fa˛a lui Dumnezeu ∫i a urma∫ilor celor uci∫i sau schilodi˛i Ón timpul acestor mineriade, s„ vorbeasc„. Sunt obliga˛i Ón fa˛a tuturor minerilor ∫i familiilor acestora, care vor fi venit sau nu la Bucure∫ti Ón iunie 1990.

Ascunderea adev„rului despre iunie ’90 continu„ s„-i men˛in„ pe locuitorii V„ii Jiului Óntr-o profund„ eclips„ moral„ ∫i economic„. Moral„, pentru c„ sunt acuza˛i la gr„mad„ pentru ce au f„cut, dar mai ales pentru ce n-au f„cut mul˛i dintre ei. Economic, pentru c„ perpetuarea acelor imagini are darul de a Óndep„rta orice eventual investitor str„in din zon„. C‚nd e∫ti investitor ∫i dai click pe Internet, iar despre Valea Jiului afli doar ce ni se arat„ zilele acestea la televizor, nu mai faci, din p„cate, drumul p‚n„ acolo s„ vezi c„ oamenii sunt calzi, harnici ∫i primitori.

Nu vin acum s„ sus˛in inocen˛a perfect„ a unora dintre minerii care s-au deplasat sau care au f„cut posibil„, prin instigare ∫i sus˛inere, deplasarea unor mineri la Bucure∫ti. Unii dintre ei au lovit, Óntr-adev„r, con∫tient sau incon∫tient, oamenii. Au gre∫it. Dar nu doar ei trebuie s„ pl„teasc„!

Œn 15 ani de democra˛ie, evenimentele tragice din iunie ’90 au r„mas la fel de enigmatice, Ón 15 ani de democra˛ie, cei care au instigat, cei care au manipulat ∫i cei care au pus la cale deplasarea unor mineri la Bucure∫ti au r„mas Ón aceea∫i umbr„. Este de datoria noastr„, a tuturor, s„ cerem ∫i s„ facem lumin„.

Avem aceast„ datorie fa˛„ de cei care Ón 1990 ∫i-au pierdut via˛a Ón Pia˛a Universit„˛ii. Avem aceast„ datorie fa˛„ de cei care au lost lovi˛i ∫i schilodi˛i. Avem aceast„ datorie fa˛„ de mineri. Pe care cei mai mul˛i dintre noi Ói v„d ca pe ni∫te c„l„i, ∫i nu ca pe ni∫te victime, cum au fost, la r‚ndul lor, ∫i cum continu„ s„ fie, at‚ta vreme c‚t vinova˛ii de Mineriada de la Universitate nu vor pl„ti ∫i nu vor fi cunoscu˛i.

Œn calitate de reprezentant al jude˛ului Hunedoara, unde tr„ie∫te, de azi pe m‚ine cea mai blamat„ — Ón aceste zile — categorie de oameni, aduc un pios omagiu celor care Ón iunie ’90 au pl„tit cu via˛a dorin˛a lor de a fi liberi Ón ˛ara lor. Sunt cu sufletul al„turi de cei care au fost lovi˛i ∫i mutila˛i. ™i le cer scuze! Œn numele vinova˛ilor pe care nu-i cunoa∫tem ∫i care nu au onoarea s„ fac„ acest gest!

™i Ón aceea∫i calitate, de parlamentar de Hunedoara, sunt al„turi de minerii din Valea Jiului ∫i de familiile lor, acuza˛i la gr„mad„ ∫i privi˛i ca paria. Nu to˛i sunt vinova˛i!

Dac„ Ón Rom‚nia exist„ ∫i criminali, ∫i violatori ∫i alt gen de infractori, nu Ónseamn„ c„ rom‚nii to˛i sunt criminali, infractori ∫i violatori!

S„ nu uit„m acest lucru, atunci c‚nd ridic„m piatra ∫i vrem s„ lovim cu ea!

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc ∫i eu.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Ioan Mircea Pa∫cu. Va urma domnul Gheorghe Gabor. Am s„ comunic la final, la secretariat, colegii care au depus declara˛iile, pentru a nu pierde timp.

## Domnule pre∫edinte,

Œn ultimele zile, suntem martorii unui val de ac˛iuni judec„tore∫ti cu pronun˛at„ tent„ politic„, Ón r‚ndul c„rora se Ónscrie ∫i redeschiderea dosarului 13—15 iunie 1990, petrecut„ dup„ preluarea puterii de actuala coali˛ie aflat„ la guvernare.

Tot acest spectacol juridic — ridicat la cote care Ól fac pe omul simplu s„ se Óntrebe cu team„ unde vom ajunge — nu Ó∫i are r„d„cinile Ón dorin˛a de a asigura domnia legii, ci Ón plan exclusiv politic.

Punerea sub acuza˛ie a fostului pre∫edinte, domnul Ion Iliescu, pentru fapte departe de a fi elucidate, petrecute cu 15 ani Ón urm„, vezi, de pild„, cum, dintr-o tr„s„tur„ de condei, ac˛iunea agresiv„ Óndreptat„ Ómpotriva for˛elor de ordine din data de 13 iunie 1990 este prezentat„ acum drept provocare a for˛elor de ordine, Ón condi˛iile Ón care evenimentele respective au Ónregistrat participarea unui mare num„r de al˛i actori, ce fie nu au fost chema˛i, fie au fost chiar sco∫i expres din cauz„, constituie cea mai clar„ dovad„ Ón acest sens.

Œn primul r‚nd, se urm„re∫te, astfel, scoaterea din joc a domnului Ion Iliescu, un factor de prim„ m„rime pe scena politic„ rom‚neasc„. Se Óncearc„, astfel, Ómpiedicarea unei ac˛iuni politice din partea Domniei sale, ∫tiut fiind c„, atunci c‚nd a inspirat crearea unei forma˛iuni politice, aceasta a ∫i c‚∫tigat alegerile, Ón numai c‚teva luni — 1992, iar c‚nd s-a aflat la conducerea P.D.S.R,. Ón perioada 1996—2000, partidul a revenit din opozi˛ie la putere.

Œn al doilea r‚nd, Óntr-un plan mai larg, se urm„re∫te destructurarea social-democra˛iei, Ón primul r‚nd prin ac˛iunea concertat„ Óndreptat„ Ómpotriva partidului din care fac parte, P.S.D., ∫i a reprezentan˛ilor s„i la nivel local ∫i central.

Acolo, Ón teritoriu, s-a declan∫at o adev„rat„ furie antiP.S.D, c„reia Ói cad victime ∫i speciali∫ti one∫ti ∫i recunoscu˛i, care ∫i-au dovedit valoarea Ón planul administra˛iei locale.

™i, culmea, purt„torii acestei furii nu sunt nimeni al˛ii dec‚t cei care, Ón opozi˛ie fiind, ∫i-au rotunjit substan˛ial averile de pe urma rezultatelor bune ale guvern„rii P.S.D. din perioada anterioar„.

Œn al treilea r‚nd, se urm„re∫te o reconfigurare a Ónsu∫i spectrului politic Ón ansamblul s„u, prin scind„ri provocate, urmate de dezert„ri ∫i asocieri la o forma˛iune politic„ Ón cristalizare, menit„ probabil s„ Óndeplineasc„ un singur scop, ∫i acela legat exclusiv de alegerile preziden˛iale din 2009.

Personal, cred Ón valorile democra˛iei, care presupun ca actul de guvernare s„ constea Ón administrarea mai

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 84/21.VI.2005 bun„ a ˛„rii, ∫i nu Ón distrugerea opozi˛iei, de∫i este adev„rat c„, dac„ nu po˛i oferi p‚ine, te str„dui s„ oferi de dou„ ori mai mult circ!

De asemenea, cred c„ momentul interna˛ional actual, extrem de complicat, ∫i chiar tensionat, dup„ punerea sub semnul Óntreb„rii a proiectului european, nu ne permite pur ∫i simplu s„ ne vulnerabiliz„m singuri.

Prin introducerea discordiei pe plan intern, ca urmare a tendin˛ei tot mai evidente de vendet„ politic„, actuala coali˛ie aflat„ la guvernare Ó∫i asum„ o mare responsabilitate.

™i a∫a, tot mai mul˛i lideri europeni evoc„ posibilitatea am‚n„rii intr„rii Rom‚niei ∫i Bulgariei Ón U.E. pe considerente care ˛in de logica intern„ a Uniunii.

Ce se va Ónt‚mpla dac„ noi vom fi cei care le oferim scuza, prin ceea ce se Ónt‚mpl„ pe plan intern?

Cu siguran˛„, 2008, ∫i nu 2007, va fi anul intr„rii noastre Ón Uniunea European„, iar actuala coali˛ie nu va putea fugi de r„spundere.

Iar aceasta cu at‚t mai mult cu c‚t gaura neagr„ provocat„ de adoptarea cotei unice de impozitare va continua s„ perturbeze profund via˛a economic„ ∫i social„ a ˛„rii, f„r„ vreo perspectiv„ de a fi astupat„, prin m„rirea aberant„ a fiscalit„˛ii, care s-a pr„v„lit ca un val tsunami peste capul milioanelor de rom‚ni.

Crede cumva puterea c„ deschiderea vechilor dosare ∫i instrumentarea lor politic„, prin inculparea fostului pre∫edinte Ion Iliescu, reprezint„ solu˛ia la problemele create de managementul defectuos al ˛„rii?

Mai mult, crede cumva puterea c„ at‚t rom‚nii, Ón ˛ar„, c‚t ∫i cercurile U.E., Ón afar„, vor Ónchide ochii la infinit la reinstaurarea controlului politic asupra justi˛iei, chiar dac„ este prezentat„ sub masca eficientiz„rii luptei Ómpotriva corup˛iei? Ei, bine, se Ón∫al„!

Oamenii, care o duc din ce Ón ce mai r„u, preocupa˛i de revenirea tensiunii la cote maxime Ón societatea rom‚neasc„, pe care o credeau dep„∫it„ o dat„ pentru totdeauna, vor gr„bi procesul de Ónlocuire a actualei guvern„ri.

Iar, atunci, cei ce cred ast„zi c„ Ó∫i permit totul se vor trezi la realitate, Óntreb‚ndu-se, poate, unde le-a fost mintea c‚nd au declan∫at actuala v‚n„toare de vr„jitoare, ∫i va fi prea t‚rziu pentru ei. Vorba proverbului: Cine seam„n„ v‚nt, va culege furtun„!

Din p„cate, va fi t‚rziu ∫i pentru ˛ar„, care, ca ∫i Ón perioada 1996—2000, va pl„ti din nou un tribut greu aventurii venirii la guvernare a acelora∫i for˛e politice care au provocat dezastrul de la sf‚r∫itul deceniului trecut. Œn plus, cercurile europene vor vedea ∫i ele ce trebuie v„zut ∫i vor ac˛iona Ón consecin˛„.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Mul˛umesc.

Œl invit la microfon pe domnul deputat Gheorghe Gabor, va urma domnul Mircea St„nescu. Mai avem 10 minute.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Declara˛ia mea politic„ se intituleaz„ îLibertate ∫i responsabilitate“.

Discut‚nd cu un t‚n„r plecat la studii Ón Statele Unite ale Americii asupra modului Ón care este perceput„ din exterior schimbarea intervenit„ Ón politica noastr„ dup„ alegerile din anul 2004, acesta sesiza c„ cea mai important„ deosebire fa˛„ de guvernarea precedent„ este diferen˛a de limbaj, modul Ón care noua putere se adreseaz„ ˛„rii.

Hot„r‚rea de a Óndeplini promisiunile electorale este aspectul principal care se desprinde din ac˛iunile noului Guvern. Aceasta se realizeaz„, Óns„, Óntr-un limbaj nou, deoarece discursul promovat din noiembrie 2004 este unul autentic, un limbaj f„uritor de cultur„, care este de natur„ a determina schimb„ri Ón mentalitatea oamenilor. Oamenii reac˛ioneaz„ pozitiv la comunicarea direct„, la punerea deschis„ a problemelor, f„r„ s„ mai aud„ scuze penibile, ironii murdare sau discursuri sfor„itoare, care nu f„ceau altceva dec‚t s„ agite spiritele pentru a se ascunde realit„˛ile dureroase care ne cople∫eau.

Iat„ c‚teva aspecte ale noului discurs promovat de liderii Alian˛ei D.A.: lipsa concentr„rii excesive pe mo∫tenirea fostei guvern„ri ∫i focusarea pe ceea ce este de f„cut, considerarea cet„˛enilor ca parteneri responsabili, care trebuie s„ contribuie activ la schimbarea societ„˛ii ∫i nu s„ a∫tepte ceva impus de sus, recunoa∫terea simpl„ ∫i con∫tient„ c„ fiecare dintre noi, politicienii, suntem doar slujba∫i Ón beneficiul celor care ne-au ales ∫i c„ func˛iile pe care le de˛inem fie Ón Guvernul ˛„rii, fie Ón Parlamentul acesteia nu ne dau mai multe drepturi, ci, dimpotriv„, mai multe responsabilit„˛i. Aceast„ deschidere Ól f„cea pe t‚n„rul meu interlocutor s„ remarce c„ o propozi˛ie simpl„ de genul îEste normal ca fiecare cet„˛ean s„-∫i pl„teasc„ taxele fa˛„ de stat“ poate avea efecte la fel de benefice pe termen lung ca ∫i o lege organic„, deoarece Ón mintea oamenilor se Ónregistreaz„ normalitatea. Oamenii se vor sim˛i responsabiliza˛i datorit„ discursului serios, direct ∫i la obiect, str„in limbii de lemn folosite de guvern„rile anterioare.

Respectul reciproc Ón abordarea problemelor importante cu care ne confrunt„m cu to˛ii nu mai permite glumele ieftine, indiferent dac„ suntem la putere sau Ón opozi˛ie, iar figurile triste, blazate ∫i pline de importan˛„, care r„spund problemelor puse ocolind, de fapt, r„spunsul corect ∫i cinstit, nu mai pot s„ am„geasc„ pe nimeni. Lumea Óncepe s„ vad„ c„ se poate ∫i Ón alt fel. Se poate avea un prim-ministru mai interesat de ceea ce trebuie f„cut dec‚t de propria imagine, mai interesat de r„spunderea pe care o are dec‚t de num„rul de apari˛ii la televizor; se poate avea o clas„ politic„ unde fiecare politician este con∫tient c„, Ón primul r‚nd, are r„spundere fa˛„ de cei care l-au ales. R„spunderea nu este doar o vorb„, ci o atitudine prin care, efectiv, ne sim˛im obliga˛i s„ contribuim la Ómbun„t„˛irea vie˛ii de zi cu zi a semenilor no∫tri, chiar ∫i Ón aspecte care nu pot

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 84/21.VI.2005 fi legiferate: atitudinea la locul de munc„, comportamentul Ón societate, Ón ∫coal„, Ón familie, pe strad„.

Liberalismul modern Ón˛elege c„ nu exist„ libertate Ón afara responsabilit„˛ii. Oamenii s-au obi∫nuit Ón ultimul timp cu faptul c„ suntem liberi s„ facem ce vrem, dar uit„ c„ libertatea adev„rat„ o reprezint„ respectarea legilor ∫i respectarea celorlal˛i indivizi, libertatea fiec„ruia dintre noi Óntinz‚ndu-se doar p‚n„ la grani˛a la care se afl„ libertatea celuilalt individ. Nimeni nu poate fi liber Ónc„lc‚nd dreptul la libertate al semenului s„u. Nu trebuie, Óns„, a se confunda libertatea cu libertinismul.

Noi, clasa politic„ actual„, suntem primii care trebuie s„ demonstr„m c„ am Ón˛eles acest lucru, c„ suntem, Ón primul r‚nd, responsabili ∫i c„ numai un om liber Ón acest fel poate s„ fie responsabil. Societatea rom‚neasc„ are nevoie ast„zi de acest fel de liberalism, are nevoie s„ Ón˛eleag„ c„ primul lucru pe care Ól aduce libertatea este r„spunderea, este responsabilitatea.

Œntorc‚ndu-m„ la impresia pe care mi-o relata t‚n„rul doctorand, interlocutorul meu, schimbarea de limbaj, limbaj pe care Ól numea surprinz„tor de aerisit pentru obosita noastr„ clas„ politic„, d„ mai multe speran˛e dec‚t promovarea oric„rei legi. Cum noi suntem Ón forul legiuitor ∫i de˛inem ∫i posibilit„˛i de ac˛iune, nu ne r„m‚ne dec‚t s„ demonstr„m, cu fapte, c„ politica noastr„ va schimba mentalitatea ∫i ˛ara Ón bine.

Mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Œl invit la microfon pe domnul deputat Mircea St„nescu. Domnul Ioan fiundrea este? Da. Va urma domnul fiundrea.

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Vreau s„ readuc Ón aten˛ia dumneavoastr„ scandalul care mocne∫te de c‚˛iva ani Ón interiorul Serviciului de Telecomunica˛ii Speciale, legat de readucerea la conducerea acestei institu˛ii a unor directori compromi∫i, care nu sunt str„ini de devalizarea acestei unit„˛i. Este vorba, Ón special, de actualul director al S.T.S., generalul Tudor T„nase, ∫i adjunc˛ii s„i, generalul Ion Tudosie ∫i generalul Alexandru Grumaz, care sunt acuza˛i, prin diferite rapoarte ap„rute Ón pres„, de grave nereguli Ón gestionarea bugetului S.T.S., cu trimiteri exacte la contracte de zeci de milioane de dolari, derulate f„r„ licita˛ie ∫i la pre˛uri nejustificat de mari.

Œn acest sens, au fost publicate ample materiale — Ón îRom‚nia liber„“ din 22 decembrie 2004 ∫i îZiua“ din 31 mai 2005 — extrem de documentate, c„rora nu li s-a dat curs.

Cel mai grav fapt este c„ actualul director al S.T.S., generalul Tudor T„nase, a fost dat afar„ Ón 1997 din func˛ia de director tehnic al serviciului pentru grave abateri, dup„ ce a fost prins de procurorii militari c„ folosea camioanele institu˛iei pentru a c„ra materiale de construc˛ie la vila sa din Breaza. La baza destituirii

actualului director al S.T.S. a stat Dosarul penal nr. 5P/1997, Ón care Sec˛ia Parchetelor Militare a stabilit c„, prin Ónregistrarea Ón fals a camioanelor S.T.S. ca fiind Ón misiuni operative, au fost transportate materiale de construc˛ii la vilele din Breaza ale generalului Tudor T„nase ∫i a generalului Ion Tudosie, care, pe atunci, lucra la Curtea de Conturi, cu sarcina de a verifica financiar preventiv S.T.S.

Directorul S.T.S. a fost amendat contraven˛ional de procurorii militari, stabilindu-se c„ a produs unit„˛ii un prejudiciu de peste 28 de milioane de lei. Din 2001, Óns„, generalii T„nase ∫i Tudosie au fost readu∫i la conducerea S.T.S., Ón pofida informa˛iilor furnizate de diferite institu˛ii ale statului, c‚t ∫i de mass-media, iar Ón prezent sunt implica˛i Ón achizi˛ii scandaloase de ma∫ini militare ∫i tehnic„ special„, camuflate sub paravanul secretului de stat.

Acum e timpul ca ace∫tia s„ plece de la conducerea Serviciului de Telecomunica˛ii Speciale. V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc ∫i eu.

Œl invit la microfon pe domnul deputat Ioan fiundrea, va urma domnul Mircia Giurgiu.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Declara˛ia politic„ este adresat„ Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii, domnului Mircea Miclea.

Obiectul declara˛iei politice: emigrarea valorilor rom‚ne∫ti ∫i Mineriada.

Domnule ministru,

V„ adresez Óntreaga mea considera˛ie pentru modul elegant ∫i, se pare, eficient Ón care conduce˛i acest minister al speran˛elor pentru Rom‚nia viitoare.

De 15 ani, luna iunie a devenit, din nefericire, un remember al dramelor ∫i violen˛elor pe care le-am tr„it Ón timpul Mineriadei. Atunci, apelurile elitei intelectuale rom‚ne∫ti adresat lichelelor p„reau surde ∫i f„r„ r„spuns. De atunci, tot mai mul˛i tineri intelectuali, ∫oca˛i de corec˛iile s„lbatice cu care au fost trata˛i de mineri, au declan∫at exodul creierelor spre Occident.

Ar trebui, Ón mod normal, s„ fim m‚ndri c„ la prestigioase universit„˛i americane predau peste 100 de rom‚ni ∫i al˛i 200 sunt doctoranzi, iar la Harvard sunt accepta˛i peste 60% din olimpicii matematicieni rom‚ni. Dar ∫tim cu to˛ii c„ aceste valori nu se mai Óntorc Ón ˛ar„, la un salariu de zeci de ori mai mic dec‚t Ón Occident ∫i la un ∫ir interminabil de umilin˛e ∫i a∫tept„ri de∫arte.

Œn urm„ cu o lun„, adresam colegilor din Parlament rug„mintea de a contacta cel pu˛in un t‚n„r universitar plecat din ˛ar„ cu scopul de a g„si solu˛ii de aducere a acestora din nou acas„. Eu am Óntreprins un asemenea demers ∫i rezultatul a fost dezam„gitor. T‚n„rul matematician, fost olimpic, actualmente, doctor la o

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 84/21.VI.2005 prestigioas„ universitate american„, mi-a spus c„ a plecat din cauza Mineriadei ∫i cu siguran˛„ nu se mai Óntoarce Ón ˛ar„. Conchidem c„ orice demers am Óntreprinde ∫i la orice nivel, aceste valori devin ni∫te iubiri pierdute.

## Domnule ministru,

V„ adresez rug„mintea de a ne informa, acum, Ón iunie, c‚nd o alt„ genera˛ie de tineri Ó∫i Óndreapt„ pa∫ii spre universit„˛i occidentale, c‚˛i elevi, studen˛i ∫i cercet„tori rom‚ni au p„r„sit ˛ara dup„ Mineriada din 1990.

Cu speran˛a c„ vom reu∫i s„ stop„m acest exod al inteligen˛ei rom‚ne∫ti, dup„ ce vom ∫ti cu exactitate c‚te valori am pierdut, transmit tuturor absolven˛ilor din ∫coli ∫i universit„˛i succes ∫i speran˛a c„ niciodat„ Ón Rom‚nia genera˛iile viitoare nu vor mai cunoa∫te barbariile vreunei mineriade.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Mircia Giurgiu, va urma domnul Mihai Apostolache. Vreo 5 minute o s„ mai Óncerc„m s„ mai continu„m.

## **Domnul Mircia Giurgiu:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

## Stima˛i colegi,

Titlul declara˛iei mele politice de ast„zi este: Primul conflict de munc„ la C.E.C.

S„pt„m‚na trecut„, miercuri, a fost Ónregistrat la Ministerul Muncii conflictul de munc„, din cauza faptului c„ nu s-a reu∫it negocierea contractului colectiv de munc„. Am preg„tit un material scris.

Pentru prima dat„ Ón istoria b„ncilor din Rom‚nia, salaria˛ii C.E.C. sunt la un pas de a declan∫a greva general„, ca urmare a divergen˛elor ap„rute la negocierea contractului colectiv de munc„. Ac˛iunile angaja˛ilor C.E.C. sunt determinate ∫i de faptul c„ Ón institu˛iile Ón care lucreaz„ domne∫te o atmosfer„ de teroare.

Negocierile pe marginea contractului colectiv de munc„ se afl„ Óntr-un grav impas, sugestiile sindicali∫tilor lovindu-se de opacitatea conducerii C.E.C. Blocul Na˛ional Sindical sus˛ine revendic„rile salaria˛ilor. Ace∫tia au solicitat majorarea salariilor, acordarea de pl„˛i compensatorii Ón caz de disponibilizare ∫i reducerea cu cel mult 1.000 a num„rului de posturi.

Salaria˛ii C.E.C. au propus dou„ variante Ón ceea ce prive∫te majorarea salarial„: 15% Óncep‚nd cu data de 1 iunie 2005 ∫i o alt„ cre∫tere, de 5%, din luna decembrie a acestui an, ori o majorare Ón dou„ tran∫e de 10%, una din 1 iunie 2005 ∫i cealalt„ din 1 decembrie 2005. Œn schimb, reprezentan˛ii administra˛iei au oferit o cre∫tere de 10% din 1 iunie ∫i Ónc„ 5% din decembrie, varianta propus„ de conducere fiind de 12% din iunie ∫i anularea primei de Cr„ciun.

Œn ceea ce prive∫te pl„˛ile compensatorii, sindicali∫tii au cerut 12 salarii la disponibilizare, pentru cei cu o vechime Ón c‚mpul muncii de 15—20 de ani, ∫i 15 salarii pentru cei cu o vechime mai mare de 20 de ani, administra˛ia oferind 9, respectiv, 12 salarii compensatorii, propunere neacceptat„ de salaria˛i.

Œn aceste condi˛ii, at‚t sindicali∫tii din C.E.C., c‚t ∫i Blocul Na˛ional Sindical solicit„ medierea Ministerului Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei, pentru a se decide Ónceperea sau nu a grevei generale.

Ar mai fi de ad„ugat faptul c„ integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„ nu presupune doar eforturi financiare importante din partea administra˛iei, ci ∫i altceva, respectarea drepturilor salaria˛ilor.

Ast„zi o s„ m„ refer ∫i la ceea ce se Ónt‚mpl„ de o s„pt„m‚n„, este vorba de greva celor de la C.F.R. Administra˛ia, Ómpreun„ cu Ministerul Transporturilor, Ón loc s„ Óncerce s„ negocieze ∫i s„ rezolve acest conflict, fiindc„ Ón fiecare zi aduce pierderi destul de mari, nu face altceva dec‚t s„-i cheme Ón instan˛„, pe diferite c„i. ™i instan˛ele de judecat„, de aceast„ dat„, este pentru prima oar„ c‚nd au hot„r‚t c„ greva este legal„.

A∫a cum de altfel s-a ∫i procedat, sindicatele au urmat toate etapele legale pentru declan∫area grevei generale, a∫a c„ normal ar fi ca administra˛ia ∫i conducerea ministerului s„ negocieze ∫i s„ dezamorseze acest conflict.

V„ mul˛umesc.

## Mul˛umesc.

Œi dau cuv‚ntul domnului Mihai Apostolache, va urma domnul Sorin Paveliu. Mai este? Nu. Atunci, doamna Monica Ridzi.

## Stima˛i colegi,

Ne afl„m, din nou, Ón fa˛a unei probe care dovede∫te neputin˛a, lipsa de ∫tiin˛„ ori, poate, lipsa de voin˛„ politic„ a Guvernului actual: greva ceferi∫tilor! Œn Rom‚nia au mai fost astfel de greve, dar nu Ómi amintesc vreuna care s„ fi fost declarat„ legal„, a∫a cum a fost aceasta.

De fapt, ce cer protestatarii? Respectarea legii ∫i Ón ceea ce Ói prive∫te: rea∫ezarea grilei de salarizare potrivit prevederilor legale ∫i alocarea a 20 de tichete de mas„.

Cum a pornit Guvernul Alian˛ei D.A. negocierile cu ei? Spun‚ndu-le, zile Ón ∫ir, înu“! Un înu“ motivat doar de angajamentele asumate de c„tre Rom‚nia, de a nu majora salarii Ón cazul societ„˛ilor neperformante din punct de vedere economic.

Eu nu am toate datele problemei, pentru c„ Guvernul nu s-a ostenit ca, din proprie ini˛iativ„, s„ le prezinte public. Œn consecin˛„, nu pot ∫ti exact ce efort financiar ar presupune Óndeplinirea revendic„rilor f„cute de grevi∫ti.

Nu ∫tiu nici cum arat„ bugetul de venituri ∫i cheltuieli al C.F.R., ca s„ Óncerc s„ identific ∫i resursele pentru acoperirea solicit„rilor salaria˛ilor.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 84/21.VI.2005 C‚teva lucruri, Óns„, le cunosc foarte bine, pentru c„, Ón aceste zile, mi le-au confirmat ∫i cet„˛enii cu care am stat de vorb„:

1. Foarte afecta˛i au fost pensionarii, beneficiarii Legii nr. 147/2000, care nu ∫i-au mai putut folosi cupoanele de transport cu tarif redus pe C.F.R.

2. Au fost afecta˛i ∫i naveti∫tii, care circul„, de regul„, pe baza unui abonament.

3. Au fost afecta˛i elevii ∫i studen˛ii, care au renun˛at s„ mai mearg„ acas„ la sf‚r∫it de s„pt„m‚n„ sau au f„cut-o Ón condi˛ii nesigure, cu cheltuial„ mai mare, asum‚ndu-∫i riscul de a face autostopul sau a∫tept‚nd ore Ón ∫ir binecunoscutele microbuze, acum, at‚t de aglomerate.

4. ™i-au stricat vacan˛a rom‚nii care, tocmai pentru c„ nu fac parte dintre cei boga˛i, au preferat s„ ∫i-o fac„ la pre˛ de extrasezon.

5. Au avut de pierdut, enorm, exportatorii, care nu ∫i-au putut respecta termenele de livrare.

6. Au pierdut ∫i importatorii, nevoi˛i s„-∫i blocheze containerele Ón port, pe taxe imense.

7. A pierdut C.F.R., prin neÓncasarea banilor de la cel pu˛in 70% dintre poten˛ialii clien˛i.

8. Va pierde C.F.R., pentru c„ cei care au avut de suferit acum se vor reorienta c„tre alte formule de transport, mai sigure ∫i mai serioase.

™i lista, cu siguran˛„, ar putea s„ continue pe orizontal„, cu societ„˛i pornind de la bufetul g„rii ∫i chio∫curile de ziare de pe peron ∫i p‚n„ la hotelurile, restaurantele ∫i magazinele de pe litoral.

Sunt doar c‚teva observa˛ii, cred eu, de bun-sim˛, care ar trebui s„ le dea mult de g‚ndit celor care, iat„, au dovedit c„ gestioneaz„ dup„ ureche o situa˛ie de criz„ ca cea pe care o travers„m!

Œn presa de ieri am citit c‚teva declara˛ii ale unora dintre liderii grevi∫tilor: chiar dac„ greva va fi declarat„ ilegal„, aceasta tot va continua 16 zile! Situa˛ia ar putea sc„pa de sub control! Am pierdut degeaba 48 de ore de negocieri!

M‚ine se Óncheie anul ∫colar. Studen˛ii, la r‚ndu-le, au nevoie de transportul pe C.F.R. De asemenea, Óncep bacalaureatul ∫i admiterea. Este momentul ca aceast„ situa˛ie de criz„ s„ Ónceteze sau cei care nu sunt capabili s„ o gestioneze s„ Ó∫i depun„ demisia, Ón favoarea altora, mai buni!

Mul˛umesc.

Mul˛umesc.

O invit pe doamna Monica Iacob Ridzi s„ ia cuv‚ntul.

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor parlamentari,

Ast„zi se Ómplinesc 15 ani de la acele tragice Ónt‚mpl„ri care, dup„ ce au zguduit ˛ara ∫i au ∫ocat lumea Óntreag„, au intrat Ón istorie sub denumirea pa∫nic„ de îevenimentele din 13—15 iunie“. Atunci, tulbur„rile

sociale din Capital„ luaser„ amploare, ele sc„paser„, practic, de sub controlul autorit„˛ilor, de∫i erau departe de ceea ce s-ar putea numi rebeliune legionar„.

Cum organele de ordine ale vremii au dovedit o neimplicare sor„ cu tr„darea, s-a recurs la o solu˛ie de pacificare de-a dreptul diabolic„: aducerea minerilor.

Timpul scurs de atunci a f„cut s„ creasc„ num„rul necunoscutelor din aceast„ complicat„ ecua˛ie socialpolitic„. Ca om n„scut ∫i crescut Ón Valea Jiului, nu pot s„-mi reprim c‚teva Óntreb„ri legitime: ce for˛e necurate au declan∫at aceste cumplite evenimente? Cine a stat la baza acelor decizii delirante? A fost o mostr„ de infantilism politic sau un scenariu bine ticluit? Oare nu existau c„i legale de restabilire a ordinii Óntr-un stat care se dorea a fi de drept?

S-a g„sit solu˛ia cu minerii, cea mai ieftin„ ∫i cea mai stupid„. Vreme de 15 ani s-a dat de Ón˛eles c„ ace∫tia au venit chema˛i de sim˛ul datoriei, anima˛i de Ónaltul lor spirit civic.

Niciodat„ o nelegiuire nu poate fi curmat„ printr-o alt„ nelegiuire. Mult mai vinovat„ dec‚t sabia este m‚na care o ridic„.

Œn politic„, nu exist„ p„cat mai mare dec‚t manipularea. Iar minerii au fost manipula˛i! Chiar dac„ nu Ói disculp„ moral, acest lucru trebuie spus r„spicat. S„ avem t„ria de a spune lucrurilor pe nume, m„car Ón clipele jubiliare.

Doamnelor ∫i domnilor parlamentari,

Vreau s„ v„ asigur c„, ast„zi, oamenii din Valea Jiului Ón˛eleg dimensiunea cople∫itoare a r„ului s„v‚r∫it: fr‚narea procesului de democratizare a statului, pierderea credibilit„˛ii externe a Rom‚niei, Ónt‚rzierea reformelor. Œn fa˛a ˛„rii, Valea — con∫tient„ — a Jiului cere ast„zi iertare!

La 15 ani de la acele triste evenimente, justi˛ia promite s„ fac„ lumin„ ∫i, bineÓn˛eles, dreptate. Dreptatea ∫i adev„rul trebuie s„ ias„ la iveal„, cei vinova˛i de aceast„ manipulare s„ r„spund„ Ón nume propriu Ón fa˛a legii. S„ punem astfel cap„t culpabiliz„rii colective a minerilor, stigmatiz‚nd o categorie socio-profesional„ at‚t de larg„, cu merite deosebite Ón istorie.

Sunt multe de Ónv„˛at din lec˛ia amar„ a evenimentelor din 13—15 iunie. ™i dac„ socotim c„ a sosit ceasul reconcilierii na˛ionale, s„ ne g„sim for˛a de a ne privi sinceri Ón ochi. Calitatea suprem„ a omului este puterea de a ierta.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Corneliu Ciontu:**

Mul˛umesc ∫i eu ∫i v„ urez o zi pe placul dumneavoastr„.

Declara˛ie politic„ privind starea actual„ a Drumului Na˛ional 10

Inunda˛iile ∫i alunec„rile de teren din jude˛ul Buz„u au produs pagube de peste 830 de miliarde de lei. Ploile

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 84/21.VI.2005 abundente din prima parte a lunii mai au produs alunec„ri de teren Ón 22 de localit„˛i, iar viiturile au distrus 18 poduri ∫i pode˛e ∫i au inundat 1.500 de hectare de teren.

Drumul Na˛ional 10 reprezint„ o component„ important„ a vie˛ii economice ∫i sociale a jude˛elor Buz„u, Covasna ∫i Bra∫ov. Leg„tura rutier„ realizat„ de Drumul Na˛ional 10 este un traseu preponderent de munte, sinuos ∫i cu mari probleme de stabilitate, c‚t ∫i de disloc„ri de st‚nci.

Urmare a ploilor abundente din perioada aprilie—iunie 2005, DN 10 a fost afectat Ón mod deosebit pe raza mai multor localit„˛i. Zonele afectate Ón mod deosebit sunt zona kilometrului 27+000, Ón dreptul localit„˛ii M„gura, unde au fost reactivate alunec„rile de teren, c‚t ∫i zona kilometrului 93+400. Degrad„rile au impus restric˛ia circula˛iei pe o lungime de circa 100 metri.

La kilometrul 56+700, Ón zona comunei P„ltineni s-a produs pe partea dreapt„ a drumului o alunecare de teren de circa 30 metri liniari c„tre amplasamentul c„ii ferate, pe un taluz de circa 6 metri Ón„l˛ime.

De asemenea, zone deosebit de afectate prin surparea terasamentului ∫i a alunec„rilor de teren s-au semnalat ∫i Ón zona localit„˛ilor Nehoia∫u — kilometrul 69+900, Siriu — kilometrul 81+000, Ón vecin„tatea lacului de acumulare.

Cea mai grav„ problem„ o constituie fenomenul de c„deri de st‚nci ∫i de bolovani, ce implic„ un risc major pentru participan˛ii la trafic Ón zona kilometrului 79+000 — 93+000. Din cauza structurii eterogene a masivului muntos — roc„ sedimentar„, amestec de argil„ ∫i bolovani —, precum ∫i a destabiliz„rii masivului muntos din faza de construc˛ie a drumului, stabilitatea taluzului poate fi afectat„ Ón orice perioad„ de ploi sau ca urmare a procesului Ónghe˛-dezghe˛.

Pentru a evita accidentele Ón zonele afectate, autorit„˛ile locale au semnalizat ∫i au direc˛ionat traficul rutier pe o singur„ band„.

Urmare a fenomenelor produse ∫i a degrad„rilor Ónregistrate, circula˛ia rutier„ de la kilometrul 79 p‚n„ la kilometrul 93+400 a fost oprit„ din data de 08.05.2005.

Prin aceast„ declara˛ie politic„ doresc s„ trag un semnal de alarm„ autorit„˛ilor centrale, responsabililor ∫i factorilor de decizie din cadrul Ministerului Mediului ∫i Gospod„ririi Apelor ∫i a Ministerului Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului. Autorit„˛ile trebuie s„ reg‚ndeasc„ Óntregul sistem de ap„rare Ómpotriva dezastrelor, care, Ón acest moment, nu dep„∫e∫te nivelul anilor 80. Rom‚nia are mari restan˛e Ón ceea ce prive∫te execu˛ia lucr„rilor de amenajare a teritoriului, precum ∫i Ón ceea ce prive∫te lucr„rile de ap„rare Ómpotriva inunda˛iilor. A∫a cum ∫tim, Ón timpul guvern„rii N„stase, banii de la buget aloca˛i diminu„rii riscurilor Ón cazul calamit„˛ilor naturale nu au fost folosi˛i eficient, au fost redirec˛iona˛i spre alte proiecte sau spre achizi˛ii care nu au avut nici o leg„tur„ cu domeniul Ómbun„t„˛irilor funciare.

Dac„ vrem ca infrastructura Rom‚niei s„ ajung„ la nivelul standardelor europene, nu putem realiza lucr„ri de reabilitare doar c‚nd vin inunda˛iile, c‚nd se Ónregistreaz„ alunec„ri de teren sau c„deri de st‚nci. Rom‚nia nu este capabil„ Ón acest moment s„ fac„ fa˛„ unor situa˛ii de urgen˛„. Este clar faptul c„ nu avem speciali∫ti, echipamente ∫i nici m„car o strategie de ac˛iune Ón situa˛iile de urgen˛„. Aceast„ situa˛ie creat„ de subfinan˛area ∫i deturnarea fondurilor din guvernarea trecut„ Ón acest domeniu trebuie Ónlocuit„ de o strategie pe termen mediu ∫i lung, de expertiz„ ∫i voin˛„ politic„.

Declara˛ie politic„ privind îComunitatea de informa˛ii, necesitate a realit„˛ii sistemului interna˛ional“

Comunitatea interna˛ional„ a fost profund zdruncinat„ Ón acest Ónceput de secol prin multitudinea ∫i dimensiunile atacurilor teroriste. Survenite Óntr-un moment de acalmie relativ„, c‚nd balan˛a de puteri p„rea a se fi echilibrat Ón cele din urm„, atacurile teroriste, ∫i cel din 11 septembrie 2001, Ón special, au determinat o reevaluare ampl„ a sistemului de securitate ∫i a conceptului Ón sine. Aceast„ ampl„ reform„ a Óncercat s„ r„spund„ noilor provoc„ri ap„rute la adresa securit„˛ii interna˛ionale, amenin˛„ri asimetrice ∫i incontrolabile care afecteaz„ mai ales popula˛ia civil„. Astfel, a fost nevoie de schimb„ri importante Ón politica de securitate ∫i ap„rare na˛ional„, necesit‚nd ∫i restructur„ri ale principalelor servicii de informa˛ii, a c„ror activitate este esen˛ial„ Ón gestionarea eficient„ a sistemului de ap„rare.

Concluziile comisiilor de anchet„ privind atacurile teroriste de la 11 septembrie au eviden˛iat anumite deficien˛e ∫i lipsa de cooperare a serviciilor de informa˛ii, fapt ce a determinat restructurarea acestora, potrivit noilor cerin˛e impuse de r„zboiul Ómpotriva terorismului. De asemenea, opiniile exper˛ilor au condus la concluzia c„ exist„ oportunitatea ca noua structur„ de informa˛ii s„ capete forma ∫i func˛iile capabile s„ fac„ fa˛„ mediului de securitate aflat Ón profunde schimb„ri.

Consacrarea — la scar„ mondial„ — a conceptului de îcomunitate de informa˛ii“ a fost determinat„ de necesitatea asigur„rii securit„˛ii na˛ionale, ca parte integrant„ a securit„˛ii sistemului interna˛ional, dar ∫i de nevoia asigur„rii coordon„rii, a realiz„rii coeren˛ei de ac˛iune ∫i a utiliz„rii eficiente a resurselor disponibile de c„tre structurile informative na˛ionale.

Rom‚nia, ca stat membru NATO, a Ón˛eles necesitatea adapt„rii reformei proprii a sistemului de securitate la standardele euroatlantice ca singura modalitate de a deveni un partener viabil al acestor state Ómpotriva terorismului. Calea de adoptare a acestor standarde era evident„, modelele democratice cu tradi˛ie reprezent‚nd un exemplu edificator. Dar ceea ce eficientizeaz„ cu adev„rat noile m„suri adoptate nu poate fi dec‚t punerea lor Ón practic„.

Criza provocat„ de r„pirea celor trei jurnali∫ti rom‚ni Ón Irak ∫i modul cum au func˛ionat celula operativ„ ∫i grupul de analiz„ de la Palatul Cotroceni au readus Ón

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 84/21.VI.2005 discu˛ie Ónfiin˛area comunit„˛ii de informa˛ii Ón Rom‚nia, ca expresie a interoperabilit„˛ii ∫i coordon„rii Óntre serviciile speciale rom‚ne∫ti. Pre∫edintele Traian B„sescu a reu∫it, pe perioada derul„rii crizei, s„ pun„ Ón practic„ acest deziderat, chiar dac„ nu exist„ Ónc„ un document constitutiv. Dar realitatea demonstreaz„ c„ sistemul de ap„rare din Rom‚nia are nevoie de crearea ∫i func˛ionarea acestei comunit„˛i de informa˛ii. Timp de aproape dou„ luni putem spune c„ la Palatul Cotroceni a func˛ionat o astfel de comunitate a serviciilor de informa˛ii, sub directa conducere a ∫efului statului, ceea ce demonstreaz„ capacitatea ∫i, totodat„, utilitatea dezvolt„rii unei astfel de institu˛ii.

Constituirea comunit„˛ii de informa˛ii Ón Rom‚nia este un imperativ at‚t din ra˛iuni externe, c‚t ∫i interne. Printre acestea se eviden˛iaz„ necesitatea planific„rii ∫i coordon„rii unitare a activit„˛ii structurilor de informa˛ii ∫i a realiz„rii unor documente de informare corelate, destinate Consiliului Suprem de Ap„rare a fi„rii, precum ∫i celorlal˛i factori de decizie din stat; asigurarea unui feedback unitar func˛ional ∫i eficient Óntre autorit„˛ile statului ∫i componentele comunit„˛ii de informa˛ii, Ón vederea ap„r„rii securit„˛ii na˛ionale; perfec˛ionarea cadrului de cooperare Óntre membrii comunit„˛ii de informa˛ii ∫i, respectiv, Óntre ace∫tia ∫i autorit„˛ile ∫i institu˛iile statului; eliminarea redundan˛elor, a paralelismelor ∫i a suprapunerilor contraproductive, precum ∫i a disip„rii resurselor alocate.

Conform Constitu˛iei Rom‚niei, revizuit„ Ón 2003, îPre∫edintele Rom‚niei este comandantul for˛elor armate ∫i Óndepline∫te func˛ia de pre∫edinte al Consiliului Suprem de Ap„rare a fi„rii“ — art. 92. Œn mod firesc, ∫i comunitatea de informa˛ii nou creat„ va fi condus„ tot de pre∫edintele ˛„rii ∫i coordonat„ de ∫eful Departamentului Securit„˛ii Na˛ionale. Ceea ce este, Óns„, imperativ Ón acest proces este realizarea acelei coordon„ri ∫i comunic„ri at‚t Óntre membrii acestei comunit„˛i, dar ∫i Óntre ace∫tia ∫i deciden˛ii politici, condi˛ie esen˛ial„ de respectare a principiilor democra˛iei ∫i ale statului de drept, dar ∫i de consolidare a statutului Rom‚niei ca partener viabil Ón structurile euroatlantice.

îFr„m‚nt„ri Ón r‚ndul partidelor parlamentare“

Partidul Democrat se preg„te∫te pentru o identitate european„, sper‚nd ca din acest joc politic s„ ias„ Ónt„rit ∫i s„ preia comanda Alian˛ei D.A., Óns„ nu este sigur c„ va promova examenul de aderare la Partidul Popular European. Unul dintre impedimente Ól va constitui, cu siguran˛„, rela˛ia cu ve∫nic problematicul s„u aliat, P.N.L., care se afl„ ast„zi Óntr-o mare dilem„. Dac„ refuz„ s„ fuzioneze cu P.D. ∫i s„ mearg„ la bra˛ cu acesta Ón Partidul Popular European, liberalii r„m‚n, practic, de c„ru˛„. Dac„ intr„ Ón P.P.E., partidul Br„tienilor Ó∫i pierde tradi˛ia, veche de 130 de ani, identitatea ∫i principiile liberalismului. Deocamdat„, conflictul dintre cei doi poli ai Alian˛ei D.A. Ónc„ mai mocne∫te, dar are ∫anse s„ se

termine Óntr-o amici˛ie din care s„ ˛‚∫neasc„ multe sc‚ntei.

Œn P.S.D., atmosfera s-a Óncins peste cota de avarie. Dup„ seismul din aprilie, apele s-au limpezit: pe de o parte, social-democra˛ii s„raci, de cealalt„, P.S.D.-i∫tii percepu˛i drept corup˛i ∫i Ómbuiba˛i. Este greu de anticipat care va fi ponderea celor dou„ P.S.D.-uri pe e∫ichierul politic. S-ar putea ca aripa condus„ de Ion Iliescu s„ Ónregimenteze, pentru Ónceput, mai pu˛ini parlamentari. Œn mod sigur, la viitoarele alegeri, aceasta va c‚∫tiga Ón detrimentul celeilalte grup„ri, total nepopular„ Ón r‚ndul electoratului. De aici a pornit atacul la adresa P.R.M. ∫i Óncercarea de a-l transforma Óntr-o anex„ a aripii socialdemocrate. Liderii social-democra˛i, care p‚ndesc de mult„ vreme s„ Ónghit„ P.R.M.-ul, nu Ón˛eleg c„ nu-i suficient s„ smulgi un activist, doi lipsi˛i de con∫tiin˛„ doctrinar„ ∫i de moralitate fa˛„ de partidul care i-a lansat spre v‚rfurile vie˛ii politice. Ar trebui captat„ o mas„ de sute de mii de oameni, ceea ce nu va fi posibil niciodat„ Ón cazul membrilor P.R.M.

Un singur om, pre∫edintele fondator, Corneliu Vadim Tudor, cel care a condus aceast„ forma˛iune prin at‚tea furtuni politice Ón lupta cu for˛ele antina˛ionale, a f„cut s„ se nasc„ un asemenea partid justi˛iar ∫i incisiv. Domnul Corneliu Vadim Tudor i-a conferit orientarea politic„ solid„, acea doctrin„ s„n„toas„ izvor‚nd din principiile de tradi˛ie ale na˛ionalismului luminat, fundamentat de marii c„rturari ai neamului nostru ∫i vrednici patrio˛i precum Mihail Kog„lniceanu, Nicolae Iorga, Vasile P‚rvan ∫i at‚˛ia al˛ii. Corneliu Vadim Tudor a fost mereu Ón prima linie a b„t„liei. Ap„r‚ndu-∫i partidul ∫i doctrina justi˛iar„, Corneliu Vadim Tudor ∫i-a pierdut Ón dou„ r‚nduri imunitatea parlamentar„, victim„ a conjura˛iei ˛esute de parlamentarii social-democra˛i, liberali, democra˛i, ˛„r„ni∫ti ∫i udemeri∫ti, care s-au str„duit din r„sputeri s„ scoat„ partidul ∫i pe liderul s„u din via˛a politic„. Nici aceia care au ajuns Ónt‚mpl„tor Ón P.R.M., nici social-democra˛ii, nici liberalii, ˛„r„ni∫tii, udemeri∫tii ∫i at‚˛ia al˛ii n-au Ón˛eles c„ forma˛iunea creat„ de pre∫edintele Vadim este un partid de lider, care nu poate fi dobor‚t dup„ interesul unuia sau altuia.

Corneliu Vadim Tudor ne surprinde, Ón acela∫i timp, Ónc„ o dat„, prin marea sa capacitate de a descifra mersul evenimentelor interna˛ionale. El a spus primul c„ rezultatul referendumului francez echivaleaz„ cu o a doua c„dere a Bastiliei ∫i, iat„, se pune Ón discu˛ie chiar renun˛area la noua Constitu˛ie European„, av‚nd Ón vedere lipsa de perspectiv„ Ón ceea ce prive∫te impunerea acesteia. Corneliu Vadim Tudor a atras aten˛ia asupra cultului valorilor na˛ionale de pe b„tr‚nul continent, asupra preocup„rii pentru p„strarea specificit„˛ii ∫i diversit„˛ii sale spirituale, a r„d„cinilor sale cre∫tine, asupra refuzului accept„rii unui continent federativ, Ón care oricine intr„ pe por˛ile sale s„ poat„ circula nestingherit peste grani˛e ∫i culturi cu sentimentul libert„˛ii ∫i al deta∫„rii depline fa˛„ de marile crea˛ii din jur. Corneliu Vadim Tudor r„m‚ne o personalitate puternic„, aflat„ Ón dialog permanent cu reprezentan˛i de frunte ai

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 84/21.VI.2005 vie˛ii interna˛ionale. Ultimul mesaj de binecuvÓntare pentru Domnia sa ∫i pentru cei dragi i-a sosit pre∫edintelui Corneliu Vadim Tudor din partea Papei Benedict al XVI-lea.

Œn declara˛ia politic„ de s„pt„m‚na trecut„ f„ceam referire la acuza˛iile nefondate ale domnului Ioan Mircea Pa∫cu, care afirmase c„ îreprezentan˛ii P.N.L. fac presiuni asupra ale∫ilor locali ai P.S.D. pentru ca ace∫tia s„ demisioneze din func˛iile Ón care au fost ale∫i Ón urm„ cu un an“. Revin din alt unghi la aceast„ tem„, care se pare c„ reprezint„ o obsesie a P.S.D. Dac„ ar fi vorba doar de o obsesie nu ar fi nimic grav, dar, din p„cate, este vorba de multe neadev„ruri ∫i de atacuri nefondate.

Am s„ dau o serie de citate auzite sau citite ∫i care Ói au drept autori pe unii frunta∫i ai P.SD. îTerorism politic“, îo epurare politic„ mai ceva ca Ón anii ’50!“ Acest lucru Ól reclama pe toate canalele media domnul Liviu Dragnea, pre∫edinte de consiliu jude˛ean din partea P.S.D. îNeostalinism s„lbatic! Neobol∫evism“, aceste cuvinte le-a rostit ™erban Nicolae, fost consilier al lui Ion Iliescu, actualmente, senator P.S.D.

Dac„ prin absurd ar exista cineva care s„ ia Ón serios afirma˛iile de mai sus, atunci, politicienii P.S.D. Ó∫i desf„∫oar„ activitatea sub teroarea unor politruci adesea cu pistolul la vedere ∫i care Ói oblig„ s„ fac„ totul Ómpotriva con∫tiin˛ei lor. ™i, nu Ón ultimul r‚nd, al˛ii, mai slabi de Ónger, cedeaz„ ∫i se Ónroleaz„ cu av‚nt tipic oportunistului de duzin„ Ón cohorta celor afla˛i la putere. Este adev„rat, cam a∫a au stat lucrurile Ón anii 1946— 1950. ™i domnii din P.S.D. cunosc aceste practici din ce le-au povestit ta˛ii ∫i bunicii lor, care, la vremea respectiv„, implementau stalinismul Ón Rom‚nia.

Sunt convins c„ nici o persoan„ nu ia Ón seam„ fantasmagoriile celor doi frunta∫i P.S.D.-i∫ti. ™i dac„ mai ˛ine cont ∫i de faptul c„, Óntr-un an de zile, P.S.D. a pierdut 10 primari, atunci orice persoan„ cu bun-sim˛ poate spune c„ acuza˛iile tandemului Dragnea—Nicolae nu sunt doar simple minciuni, ci doar o mostr„ de obr„znicie ∫i de prostire Ón fa˛„ a rom‚nilor.

Dar dac„ domnii Dragnea, ™erban Nicolae ∫i, deloc ultimul pe list„, Mircea Geoan„ sunt Óngrijora˛i de ceea ce pot p„˛i ale∫ii locali, ar fi foarte util s„ reciteasc„ unele rapoarte realizate de Asocia˛ia îPro Democra˛ia“. Ar afla poate ∫i Domniile lor c„, Ón perioada 2000—2001, un num„r de 534 de primari ai opozi˛iei de atunci s-au Ónregimentat Ón P.S.D. Dup„ alegerile locale din 2000, partidul care la vremea aceea Ól avea drept pre∫edinte pe domnul Adrian N„stase de˛inea 35,5% din totalul primarilor, iar Ón anul 2001 ajunsese la un procent de 53,6%, pentru ca Ón 2003 s„ se m‚ndreasc„ cu 64,4%. Œn cifre absolute, P.S.D. a Ónceput Ón 2000 cu 1.050 de primari, a ajuns la 1.584 Ón anul 2001 ∫i 1.947 Ón anul 2003.

Deci domnilor Dragnea, Nicolae, Geoan„, Pa∫cu etc., c‚nd ve˛i merge s„ reclama˛i P.N.L. sau P.D. sau pe cine vre˛i dumneavoastr„ la organismele europene, v„

rug„m s„ nu uita˛i s„ reclama˛i ∫i P.S.D. pentru ceea ce a f„cut Óntre 2000 ∫i 2004 cu primarii opozi˛iei!

E vremea justi˛iei!

Guvernul Rom‚niei a decis s„ Ó∫i asume, Ón fa˛a Parlamentului, cu toat„ responsabilitatea, pachetul de legi pentru reglementarea juridic„ a propriet„˛ii ∫i reforma Ón justi˛ie. Este vorba despre o necesitate vital„ a poporului rom‚n, a∫teptat„ de 15 ani, ∫i reprezint„ cheia de acces a Rom‚niei c„tre Uniunea European„. Mai mult dec‚t at‚t, este dovada de net„g„duit c„ mesajul de lupt„ real„ Ómpotriva corup˛iei, asumat de Alian˛a D.A. Ón campania electoral„, nu a fost o tem„ de sedus votan˛i, ci un semnal clar de schimbare a modului Ón care Rom‚nia merit„ s„ fie condus„.

Esen˛a legilor justi˛iei const„ Ón necesitatea ca aceast„ putere a statului s„ se afle Ón m‚inile unor oameni morali ∫i apolitici. Ca Ón orice domeniu performant, justi˛ia are nevoie de profesioni∫ti: tineri forma˛i Ón perioada postcomunist„ ∫i profesioni∫ti cu coloan„ vertebral„. Este nevoie ca aceste categorii de oameni s„ se Ónscrie la concursurile care vor fi organizate pentru ocuparea func˛iilor de conducere Ón justi˛ie.

Pachetul legislativ con˛ine, de asemenea, prevederi care creeaz„ cadrul necesar pentru o independen˛„ real„ a magistra˛ilor rom‚ni, a judec„torilor ∫i procurorilor.

Dup„ ce a mimat de-a lungul anilor lupta cu corup˛ia, protej‚ndu-∫i proprii baroni, dup„ ce ∫i-a subordonat grosolan justi˛ia, Partidul Social Democrat ∫i-a mai pus o speran˛„ de t„r„g„nare a reformei Ón justi˛ie Óntr-o mo˛iune de cenzur„. Este probabil ultima zv‚cnire a îhrebenciucilor, mischiilor ∫i opri∫enilor“, asumat„, din p„cate, de Óntregul partid ce vrea s„-∫i schimbe fa˛a, dar nu ∫i n„ravurile.

Ceea ce nu Ón˛eleg ace∫ti urma∫i ai g‚ndirii iliesciene este c„ justi˛ia este un factor esen˛ial de echilibru ∫i stabilitate social„ Ón statul de drept. Pentru realizarea acestui deziderat, reforma sistemului judiciar, fundamental pentru bolnava societate rom‚neasc„, presupune restructurarea institu˛ional„ propriu-zis„, urmat„ de o reformare a mentalit„˛ii oamenilor din sistem. Este ∫i motivul pentru care to˛i magistra˛ii care doresc s„ ocupe un post Ón conducerile cur˛ilor de apel, parchetelor de pe l‚ng„ aceste cur˛i, tribunalelor ∫i judec„toriilor trebuie s„ sus˛in„ un concurs. Pentru prima dat„, importante nu mai sunt doar cuno∫tin˛ele juridice, drept dovad„, din comisiile de examinare vor face parte psihologi, exper˛i Ón comunicare ∫i Ón management.

Stima˛i colegi,

Am asistat cu neputin˛„ de-a lungul anilor la decizii injuste ale tribunalelor rom‚ne∫ti, Ónt‚lnim la audien˛ele din teritoriu victime ale sentin˛elor nedrepte Ón spatele c„rora se g„sesc anumite interese ∫i nu avem puterea de a Óndrepta nimic. Acum este momentul ca balaurii din sistemul juridic s„ fie elimina˛i, acum avem oportunitatea de a face ceva pentru to˛i cei c„rora a trebuit s„ le d„m dreptate, ridic‚nd ru∫inos din umeri!

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 84/21.VI.2005 Justi˛ia este unul dintre domeniile Ón care poate fi activat„ clauza de salvardare, pun‚ndu-ne Ón pericol aderarea Rom‚niei la Uniunea European„. De∫i nu inten˛ionez s„ fiu patetic, vreau s„ subliniez c„ tr„im un moment istoric, pe care vreau s„ Ól abord„m cu responsabilitate ∫i maturitate. Œmi doresc ca, de aceast„ dat„, toate partidele parlamentare s„ apreciem la adev„rata valoare pachetul de legi ale justi˛iei, pentru a ne demonstra respectul fa˛„ de cei care ∫i-au pus speran˛a Ón noi ∫i pentru a le retrezi speran˛a celor care se simt Ónvin∫i de sistem!

îŒn goana dup„ privilegiile pierdute, baronii P.S.D. se ˛in de scandaluri“

Œn timp ce P.S.D. se zv‚rcole∫te din cauza dosarului îOmar Hayssam“ ∫i a leg„turilor acestuia cu unii lideri din conducerea partidului precum Adrian N„stase ∫i Antonie Iorgovan, neinspiratul pre∫edinte Mircea Geoan„, Ón loc s„ cure˛e partidul de cei corup˛i ∫i care au leg„turi cu crima organizat„ ∫i terorismul transfrontalier, Ói trimite scrisori premierului T„riceanu Ón care se pl‚nge de îepurare politic„“. Iat„, de pild„, ce-i scrie pre∫edintele P.S.D. unui premier liberal: îP.S.D. a prezentat cazuri concrete privind abuzurile reprezentan˛ilor Guvernului Ón jude˛e asupra ale∫ilor locali ai partidului nostru. (...) Din p„cate, semnalele primite din ˛ar„ arat„ o amplificare a acestor ac˛iuni, apropiindu-ne de o situa˛ie similar„ cu cea de la Ónceputul anilor ’50, c‚nd epurarea politic„, practicat„ de regimul comunist, a decapitat ∫i destabilizat Óntreaga administra˛ie public„, arunc‚nd Rom‚nia Ón haos ∫i arbitrar.“

Citind acest fragment patetic din scrisoarea domnului Geoan„, ai impresia c„, Óntr-adev„r, situa˛ia ale∫ilor acestui partid îistoric“, prin numele s„u, este tragic„. Eu, unul, nu mi-am putut permite s„ r„m‚n indiferent la acest strig„t de durere ∫i am purces la o investiga˛ie. Am consultat bazele de date proprii cu monitorizarea presei pentru a identifica eventualele cazuri de îepurare politic„“, dup„ cum le nume∫te prezidentul P.S.D.

Stima˛i colegi parlamentari, la ce concluzie crede˛i c„ am ajuns? E jale mare, domnilor! Œntr-adev„r, domnul Geoan„ a avut dreptate. Mass-media muste∫te de cazuri de îepurare politic„“. Ba chiar ∫i O.N.G.-urile nu mai prididesc cu semnalarea unor astfel de cazuri Ón rapoartele pe care le dau publicit„˛ii. Cazul îOmar Hayssam“ este insignifiant Ón compara˛ie cu ceea ce li se Ónt‚mpl„ ale∫ilor P.S.D.

Domnule Geoan„, nimeni nu are nimic cu ale∫ii partidului dvs. Ace∫tia sunt liberi s„ fac ceea ce poftesc, cu condi˛ia s„ respecte legea ∫i numai legea. Modul Ón care se vor achita de Óndatoririle lor de ale∫i va fi sanc˛ionat de electorat. Œns„ nu putem s„ nu reac˛ion„m, adic„ s„-i îepur„m politic“ pe cei care Óncalc„ legea Ón mod flagrant, asemenea vicepre∫edintelui Consiliului Jude˛ean Vaslui, P.S.D.-istul Vasile Mihalache.

Domnul vicepre∫edinte Mihalache a fost destituit de prefectul jude˛ului Vaslui, deoarece de˛inea ∫i func˛ia de

pre∫edinte al Autorit„˛ii Teritoriale de Ordine Public„ — A.T.O.P. Prin urmare, domnul vice-P.S.D.-ist de C.J. Vaslui a fost demis, pardon, îepurat politic“, deoarece se afla Óntr-o stare de incompatibilitate.

Œn situa˛ia de incompatibilitate Ón care s-a aflat domnul Vasile Mihalache se mai afl„ mul˛i ale∫i ai P.S.D. V„z‚nd c„ legea Ói constr‚nge la îepurare politic„“, ale∫ii P.S.D. Ó∫i mobilizeaz„ activul de partid la ac˛iuni de intimidare Ómpotriva celor care trebuie s„ vegheze la respectarea legii. Recent, organiza˛ia P.S.D. Vaslui a anun˛at c„ va organiza un miting de protest Ón Pia˛a Civic„ din municipiu fa˛„ de abuzurile prefectului. Œn acest mod Ón˛eleg ale∫ii P.S.D. s„ respecte legea.

Distin∫i colegi, un politolog american celebru, Giovanni Sartori, consider„ c„ o democra˛ie este consolidat„ atunci c‚nd ea devine îthe only game in town“. Ce Ónseamn„ acest lucru Óntreba˛i-l pe d-l Mircea Geoan„, fost ambasador Ón S.U.A. ∫i, de altfel, un excelent vorbitor de limb„ englez„. Din p„cate pentru societatea rom‚neasc„, nici pre∫edintele dvs., nici activul de partid, nici ale∫ii locali ai P.S.D. nu au Ónv„˛at s„ aplice ∫i s„ respecte regulile de baz„ ale democra˛iei. Democra˛ia Ónseamn„ s„ respec˛i legea ∫i atunci c‚nd e∫ti la putere, ∫i atunci c‚nd e∫ti Ón opozi˛ie. ™i mai Ónseamn„ s„ respec˛i legea chiar dac„ prevederile ei nu vin Óntotdeauna Ón Ónt‚mpinarea dorin˛elor cuiva.

Tot Ón fragmentul pe care l-am citat mai sus, domnul Geoan„ vorbe∫te de o îsitua˛ie similar„ cu cea de la Ónceputul anilor ’50“ _._ Situa˛ia aceea la care v„ referi˛i dvs. a fost creat„ de Ónainta∫ii P.S.D., ai P.D.S.R., F.D.S.N., F.S.N. sau P.C.R. Nu conteaz„ ce titulatur„ au purtat, deoarece to˛i se trag de la aceea∫i mam„: mama comunismului de factur„ stalinist„. Trecutul politic al P.S.D.-ului de ast„zi, nu cel interbelic, se reg„se∫te de acum Ón c„r˛ile de istorie a comunismului, precum cartea politologului Vladimir Tism„neanu: îStalinism pentru eternitate“.

îSala de sport din Lancr„m — o dovad„ a «respectului» pe care P.S.D. Ól are fa˛„ de legile Rom‚niei“

Situa˛ia s„lii de sport din Lancr„m, construit„ prin Ónc„lcarea cras„ a legii de c„tre Guvernul P.S.D., condus de Adrian N„stase, este deja arhicunoscut„.

Aceast„ sal„ de sport a fost ridicat„ Ón zona de protec˛ie a unui monument istoric, c„lc‚ndu-se Ón picioare legile rom‚ne∫ti, doar din dorin˛a ca Adrian N„stase s„ poat„ raporta Óndeplinit programul s„u guvernamental de construc˛ie a unor astfel de obiective ∫i s„ c‚∫tige pariul cu Ion f riac. Nu a contat nici legea, care interzicea clar acest lucru, nici dorin˛a exprimat„ de sutele de intelectuali care s-au pronuntat public pentru respectarea dorintei testamentare a poetului Lucian Blaga: îiar dincolo de morm‚nt s„-mi v„d R‚pile Ro∫ii“.

Partidul Na˛ional Liberal a luat act de acest gest incalificabil, Ónc„ de atunci, iar acum, prin vocea ministrului Mona Musc„, a cerut imperativ demontarea acestei cl„diri ∫i redarea lini∫tii marelui Lucian Blaga.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 84/21.VI.2005 Aceast„ sal„ de sport se poate dovedi util„ pentru comunitatea din Lancr„m, dar a∫ezarea sa Ón imediata apropiere a morm‚ntului poetului luminii nu doar c„ Óncalc„ legea, dar nu respect„ nici cele mai elementare norme de arhitectur„. A∫a au g‚ndit speciali∫tii P.S.D., c„ un mastodont de o˛el se Óncadreaz„ foarte bine Óntr-o zon„ dominat„ de arhitectura unei frumoase biserici ce an de an devine loc de pelerinaj cu ocazia Festivalului Interna˛ional îLucian Blaga“.

Primarul de atunci al Sebe∫ului, actualul deputat P.S.D. Mugurel S‚rbu, a acceptat f„r„ cea mai mic„ urm„ de Ómpotrivire ordinul primit de la ∫eful s„u de partid, Adrian N„stase, ∫i a emis ilegal autoriza˛ia de construc˛ie pentru acest mastodont. Ca reprezentant al cet„˛enilor care i-au acordat Óncrederea lor, datoria lui Mugurel S‚rbu era s„ protejeze comunitatea pe care o reprezint„ ∫i interesele cet„˛enilor de aici, g„sind o alt„ loca˛ie, proprie pentru construirea acestui obiectiv. Dar a∫a cum Lucian Blaga a fost ani de-a r‚ndul trimis Ón uitare de regimul comunist, regimul neocomunist al P.S.D. a continuat s„-l blameze pe marele poet ∫i filosof, ascunz‚ndu-l dup„ o enormitate de o˛el.

Œn loc s„ fac„ din Lucian Blaga ∫i din festivalul interna˛ional ce se desf„∫oar„ an de an pe aceste meleaguri un motiv de m‚ndrie, o emblem„ a Sebe∫ului, cu care jude˛ul Alba s„ poat„ ridica m‚ndru capul Ón r‚ndul marii culturi europene, speciali∫tii P.S.D. au considerat normal s„ fac„ din Lucian Blaga un motiv de scandal. Iat„, deci, o dovad„ exemplar„ a modului Ón care P.S.D.-ul Ón˛elege s„ fac„ administra˛ie ∫i s„ valorifice obiectivele ce pot constitui puncte forte Ón dezvoltarea comunit„˛ilor locale.

Œn ultimul timp, un ordin al Ministrului Culturii este c„lcat Ón picioare ∫i opera˛iunea de dezasamblare a s„lii nu numai c„ nu a Ónceput, dar lucr„rile la construc˛ia acesteia continu„. Este un abuz incalificabil ∫i o sfidare adus„ legii, bunului-sim˛, memoriei lui Blaga ∫i sutelor de intelectuali care s-au pronun˛at public pentru respectarea dorin˛ei testamentare a poetului.

Œn situa˛ia dat„, Ón calitate de deputat P.N.L. de Alba, solicit demolarea imediat„ a s„lii de sport construite Ón condi˛ii ilegale, Ón imediata vecin„tate a morm‚ntului poetului, pentru c„ Óntr-un stat de drept nu putem asista impasibili la distrugerea monumentelor istorice ∫i la Ónc„lcarea non∫alant„ a legilor ˛„rii.

Œn aceste zile se Ómplinesc 15 ani de la cea mai mare manifesta˛ie anticomunist„ prin care s-a dorit ruperea definitiv„ de bol∫evism ∫i, totodat„, 15 ani de la cel mai crud ∫i atroce eveniment din istoria postdecembrist„, care ∫i-a pus amprenta unei negre pece˛i asupra unui ideal numit democra˛ie, la care au aspirat rom‚nii vreme de c‚teva decenii ∫i pe care l-au considerat atins Ón decembrie 1989.

Ca o replic„ la adresa democra˛iei, manifesta˛ia anticomunist„ a fost zdrobit„ de b‚tele ∫i topoarele minerilor, sprijini˛i de agen˛i ai securit„˛ii, poli˛ie, sub

coordonarea unui grup politic neocomunist condus de Ion Iliescu. Se dorea instaurarea unui regim autoritar, cu un dictator care s„ mimeze democra˛ia, care dorea st‚rpirea din fa∫„ a principiilor democratice, prin Óncerc„rile de manipulare a opiniei publice Ón ideea discredit„rii partidelor politice din opozi˛ie, considerate a fi du∫manii poporului ∫i aflate Ón slujba imperiali∫tilor occidentali. Culmea, victimele Mineriadei au fost intelectualii, studen˛ii ∫i sediile partidelor istorice.

Scopul evenimentelor s‚ngeroase din iunie 1990 a fost consolidarea puterii iliesciene, amenin˛at„ de liderii partidelor istorice, de reac˛ia opiniei publice ∫i a intelectualilor, prin Óngenuncherea Ón mod cinic a principiilor democra˛iei, intimidarea poten˛ialilor adversari politici ∫i a gazetelor care aveau curajul s„ se opun„.

Tragicele evenimente din iunie 1990 au aruncat Rom‚nia Ón Óntuneric, Ón afara lumii civilizate, reprezent‚nd o pat„ neagr„ aruncat„ asupra democra˛iei.

De 15 ani, Óntre 13—15 iunie are loc o trist„ ∫i jenant„ aniversare. Se mai aniverseaz„ un an de c‚nd, Óntr-o ˛ar„ cu preten˛ii la recunoa∫tere european„, a fost posibil„ punerea la cale ∫i s„v‚r∫irea de atrocit„˛i cu r„d„cini at‚t de primitive. Imaginile acestor evenimente au str„b„tut Óntregul mapamond, st‚rnind indignare ∫i dispre˛. Œntreaga lume a asistat stupefiat„ la un spectacol regizat, Ón care protagoni∫tii erau minerii Ómbr„ca˛i Ón negru, Ónarma˛i cu b‚te, agres‚nd cu cruzime intelectuali, studen˛i ∫i devast‚nd l„ca∫uri de cultur„.

Ciudat ∫i inexplicabil, ru∫inos ∫i jenant este faptul c„, dup„ 15 ani, nu s-au g„sit r„spunsurile la multitudinea de Óntreb„ri referitoare la atrocit„˛ile care s-au s„v‚r∫it Ón Pia˛a Universit„˛ii, nu s-a g„sit nici un vinovat ∫i nimeni nu a fost acuzat.

Neg„sirea acestor r„spunsuri fr„m‚nt„ ∫i las„ consternat„ opinia public„ intern„ ∫i interna˛ional„. Mai mult, justi˛ia este cea chemat„ s„ aduc„ adev„ruri Ón fa˛a opiniei publice, pentru stabilirea celor care se fac vinova˛i de acele tragice evenimente, c‚nd au fost uci∫i ∫i r„ni˛i grav oameni nevinova˛i, precum ∫i tragerea lor la r„spundere conform faptelor s„v‚r∫ite.

Domnilor colegi, rom‚nii au dreptul s„ cunoasc„ adev„rurile despre acele evenimente ∫i am convingerea c„ justi˛ia va face lumin„ Ón dosarul Mineriadei din iunie 1990 ∫i cei vinova˛i vor fi pedepsi˛i pe m„sura faptelor, indiferent de personalitatea f„ptuitorului. Mineriada din 13—15 iunie 1990 a avut efecte deosebit de negative Ón privin˛a credibilit„˛ii Rom‚niei Ón problema integr„rii sale at‚t Ón NATO, c‚t ∫i Ón Uniunea European„, efecte pe care le resim˛im ∫i ast„zi.

Problema propriet„˛ii Ón Rom‚nia a r„mas nerezolvat„ Ón cei 15 ani scur∫i de la Revolu˛ie. De fiecare dat„ c‚nd legile au trecut prin Parlament, au fost trunchiate, modificate ∫i a rezultat o legisla˛ie deficitar„. Œn plus, au fost men˛inute privilegiile celor care au profitat de pe urma ac˛iunilor de confiscare a propriet„˛ii.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 84/21.VI.2005 Ca deputat de Arge∫, pot spune c„ cele mai multe solicit„ri ale celor care vin la cabinetele mele parlamentare din jude˛ sunt legate de nerestituirea propriet„˛ilor, cu toate consecin˛ele care decurg de aici. De aceea, consider demersul Guvernului absolut obligatoriu fa˛„ de cei care a∫teapt„, de 15 ani, s„ Ó∫i primeasc„ propriet„˛ile Ónapoi.

Pachetul de legi privind proprietatea prevede retrocedarea Ón natur„ ca principiu fundamental. Prin restituirea Ón natur„ a propriet„˛ilor confiscate, statul rom‚n ia pentru prima dat„ atitudine Ómpotriva unui abuz incalificabil.

Asigurarea unei desp„gubiri juste se refer„ la cazul Ón care restituirea Ón natur„ nu este posibil„, pentru c„ nu mai exist„ respectivele propriet„˛i, nu pentru c„ sunt de˛inute de alte persoane cum ar fi partide politice, institu˛ii publice. Solu˛ia g„sit„ de Guvern, aceea de acordare a unor titluri de plat„ care vor fi cotate la burs„, este de natur„ s„ rezolve problema identific„rii unor resurse financiare f„r„ ca bugetul de stat s„ fie afectat. Œn acest fel, nivelul desp„gubirilor nu va fi plafonat, evaluarea bunurilor care nu pot fi retrocedate f„c‚ndu-se la valoarea real„.

Œn ceea ce prive∫te terenurile agricole ∫i forestiere, este pentru prima dat„ c‚nd se va aplica regula vechiului amplasament la retrocedarea terenului ca regul„, nu la bunul plac al comisiei de Ómpropriet„rire, a∫a cum a fost p‚n„ acum. Prin acest pachet al legilor fondului funciar se dore∫te s„ se realizeze finalizarea retroced„rii propriet„˛ilor, dar ∫i Ónscrierea lor Ón registrele funciare. Doar a∫a ne vom atinge obiectivul, acela de a transforma agricultura, care Ón prezent este o agricultur„ de subzisten˛„, bazat„ pe gospod„rii cu suprafe˛e mici de teren, Óntr-o agricultur„ modern„, la care suprafa˛a medie s„ creasc„, Ón perspectiv„, la 20 hectare.

Consider c„ Partidul Social Democrat nu are dreptul moral s„ critice un set de legi menit s„ rezolve pentru totdeauna una din cele mai grave probleme de dup„ revolu˛ie, aceea a propriet„˛ii.

Am convingerea c„, prin asumarea r„spunderii pe pachetul de legi privind legile propriet„˛ii, Guvernul condus de primul ministru C„lin Popescu-T„riceanu aduce Rom‚nia mai aproape de Uniunea European„.

Declara˛ie politic„ intitulat„: îSpeciali∫ti SAPARD invita˛i la Vatra Dornei“

Am invitat speciali∫ti din cadrul Agen˛iei SAPARD Ón Vatra Dornei, jude˛ul Suceava, nu pentru o manifestare a∫a cum proceda p‚na acum P.S.D.-ul, ci pentru a preg„ti viitorii formatori pentru accesarea fondurilor SAPARD.

Cel mai important lucru Ón acest moment este s„ con∫tientiz„m consultan˛ii pentru a putea forma, la r‚ndul lor, persoane capabile s„ implementeze programele SAPARD.

De asemenea, trebuie f„cut„ diferen˛a Óntre beneficiarul programului SAPARD ∫i activitatea de consultant, pe care va trebui s„ o dezvolt„m, astfel Ónc‚t,

Ón momentul ader„rii la Uniunea Europeana, s„ avem c‚t mai mul˛i speciali∫ti Ón atragerea fondurilor externe.

Cererile pentru finan˛area prin programul SAPARD se vor primi la agen˛ie p‚n„ la 31 decembrie 2006, dar programele se vor derula Ón continuare, p‚n„ la finalizarea lor. Este important de ∫tiut c„ aceste fonduri sunt cuprinse Ón Acordul multianual de finan˛are, care se aplic„ tuturor statelor care au pornit acest program SAPARD de preaderare.

O dat„ Ónv„˛at„ lec˛ia acces„rii fondurilor dup„ modelul SAPARD, vom ∫ti s„ solicit„m ∫i fondurile de interven˛ie ∫i fondurile structurale dup„ aderarea Rom‚niei la U.E.

De succesul programului SAPARD depind urm„toarele fonduri pe care le vom primi dup„ aderare, pe componenete specifice, pentru ca vom fi monitoriza˛i la s‚nge de Uniunea European„.

De aceea este important, a∫a cum spuneam ∫i Óntr-o alt„ declara˛ie politic„, s„ nu mai facem mese rotunde sau semninarii numai pentru a cheltui banii, ci discu˛iile interactive, chiar Ón contradictoriu, sunt cele care vor fi constructive pentru cei care ast„zi vor s„ fac„ Óntr-adev„r ceva constructiv Ón aceast„ ˛ar„.

Nu ne ascundem c„ avem probleme, c„ ˛„ranul simplu nu poate accesa aceste fonduri, c„ cei 50% pe care trebuie s„-i depun„ nu sunt la Óndem‚na oricui. M„ al„tur ministrului agriculturiii, domnul Gheorghe Flutur, Ón demersul s„u de a dezvolta, ∫i pe aceast„ cale, zona montan„.

O dat„ cu votarea Ón Parlament a pachetului de legi privind proprietatea, vom putea ajuta real proprietarul rom‚n.

Problema intabul„rii p„m‚ntului, a Ónscrierii Ón registrul exploata˛iilor agricole este foarte important„, deoarece programul informatic verific„ doar titlurile de proprietate, nu ∫i adeverin˛ele, iar declara˛iile P.S.D.-ului, prin care s-au dat titluri de proprietate pentru 90% dintre proprietari, au fost doar simple declara˛ii, f„r„ acoperire Ón realitate.

S-a pus un accent deosebit pe m„surile Ón curs de acreditare, adic„: m„sura 1.2 — îControlul de calitate veterinar ∫i fitosanitar“, 3.2. — îConstituirea grupurilor de producatori. Metode agricole de produc˛ie proiectate pentru protec˛ia mediului“ ∫i 3.5 — îSilvicultura“.

Esen˛ial pentru zona Dornelor va fi s„ putem accesa fonduri pe agroturism, me∫te∫uguri, moderniz„ri de ferme ∫i, Ón cur‚nd, pe m„sura 3.5 — îSilvicultura“. Vom face tot posibilul s„ trecem prin Parlament, c‚t mai repede cu putin˛„, Legea privind constituirea grupurilor de produc„tori, elementul-cheie pentru m„sura 3.2., ∫i Legea privind constituirea fondurilor, pentru garantarea celor 50% din valoarea proiectelor, s„ ajut„m cu adev„rat ˛„ranul rom‚n.

Chiar dac„ discu˛iile au fost pur tehnice, participan˛ii erau Ón cuno∫tint„ de cauz„, proiectele prezentate nu erau ni∫te nout„˛i, au fost doar clarificate aspectele legislative ∫i birocratice de c„tre speciali∫tii invita˛i, iar zona Dornelor a fost vazut„ cu al˛i ochi de ace∫tia, ca o zon„ cu mare poten˛ial pentru derularea proiectelelor SAPARD.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 84/21.VI.2005

Œn urm„ cu o s„pt„m‚n„, am fost obligat s„ iau pozi˛ie asupra unor exprim„ri mai pu˛in calculate ale pre∫edintelui Camerei, domnul Adrian N„stase. Reamintesc c„ a fost vorba, printre altele, de expresia, care nu face deloc cinste unui om politic, îParlamentul nu este un ghi∫eu pentru Ónregistrat pachete“. Nu au trecut nici dou„ zile ∫i pre∫edintele Camerei Deputa˛ilor a recidivat. De aceast„ dat„, nu printr-o scrisoare deschis„, ci prin declara˛ii date presei. îParlamentul nu este o firm„ la care T„riceanu ∫i colegii s„i sunt ac˛ionari unici“, îParlamentul nu este sub tutela P.N.L.“ Care au fost ra˛iunile acestor afirma˛ii: pur ∫i simplu, domnul N„stase nu este de acord cu inten˛iile unor partide politice de a modifica Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, Ón sensul introducerii unor amendamente care ar da posibilitatea ca ∫i pre∫edintele Camerei s„ poat„ fi revocat.

Iat„, deci, c„ atunci c‚nd viceliderului P.S.D. nu-i convine ceva, trece necontrolat la ofensiv„. Dar mai grav mi se pare un alt aspect. Cum vor ac˛iona senatorii ∫i deputa˛ii P.S.D. c‚nd se vor afla Ón Parlamentul European ∫i un alt grup parlamentar dec‚t cel al sociali∫tilor va avea o ini˛iativ„ politic„ ce nu le va conveni? Vor spune, oare, c„ Parlamentul European este o firm„ la care cei din P.P.E., de exemplu, sunt ac˛ionari unici? P‚n„ una alta, domnul N„stase ∫i colegii s„i din P.S.D., care nu contenesc s„ acuze actuala putere de practici staliniste, de fapt, practici la care s-au dedat mul˛i dintre p„rin˛ii celor care sunt Ónrola˛i ast„zi Ón partidul celor trei roze — ar trebui s„ ∫tie c„ oficialii europeni nu monitorizeaz„ doar ce fac guvernan˛ii, ci ∫i ceea ce fac reprezentan˛ii opozi˛iei.

P.S. De∫i peste foarte pu˛in timp vor intra Ón dezbatere rapoartele de activitate ale TVR, doresc s„ relev un aspect care cu siguran˛„ nu va fi discutat Ón plenul comun. Pre∫edintele director general demisionar al TVR, domnul Valentin Nicolau, acuz„ de mai mult„ vreme actuala guvernare c„ nu dore∫te s„ elaboreze o nou„ lege de organizare ∫i func˛ionare a TVR, care s„ elimine influen˛a politicului asupra institu˛iei pe care a p„storit-o. Mi-am pus Óntrebarea, de ce domnul Nicolau nu a solicitat schimbarea acestei legi, pe care o consider„ proast„, Ón momentul Ón care a preluat mandatul, mai ales c„ a venit Ón TVR de pe postura de consilier personal al primului-ministru din acea vreme ∫i avea trecere la Adrian N„stase? Œn alt„ ordine de idei, eu Ói critic pe colegii mei de partid care sus˛in c„, Óntre 2002 ∫i 2004, fosta putere a f„cut presiuni asupra TVR. Eroare! Nu au existat presiuni. A existat obedien˛„ 100% fa˛„ de Cabinetul N„stase ∫i P.S.D.

V„ mul˛umesc,

## îDr„gaica“

Œn perioada 11—24 iunie 2005, Consiliul Municipal Buz„u a organizat T‚rgul Dr„gaica, s„rb„toare cu r„d„cini Ón mitologiile greac„ ∫i roman„.

Potrivit tradi˛iei, Dr„gaica urse∫te fetele de m„ritat, de aceea, c‚nd i se nesocote∫te ziua, st‚rne∫te furtuni ∫i vijelii, aduce grindina ∫i las„ florile f„r„ leac ∫i miros.

Œn mitologia rom‚neasc„, Dr„gaicele sau S‚nzienele sunt catalogate drept z‚ne rele, iele, care se manifest„ pe 24 iunie, de ziua Sf‚ntului Ioan Botez„torul, de var„. Fetele se adun„ ∫i o aleg pe cea mai frumoas„ dintre ele, c„reia Ói dau numele de îDr„gaica“. O petrec pe ogoare cu mare alai ∫i o g„tesc cu o cunun„ de spice, fiind declarat„ regina holdelor. La Óntoarcerea de la c‚mp, alaiul de fete, Ón frunte cu Dr„gaica, Ónso˛it de un b„iat cu un steag Ómpodobit cu spice de gr‚u ∫i flori de c‚mp, cutreier„ satele ∫i danseaz„ dansul Dr„gaica.

Pentru prima dat„, t‚rgul este men˛ionat Óntr-un document emis de Alexandru Ipsilanti la 26 august 1778, av‚nd ca scop ini˛ial desfacerea l‚nii, ∫i se ˛inea Ón lunile de dup„ tunderea oilor. Organizat ini˛ial Ón Mun˛ii Buz„ului, pe V‚rful Penteleu, ca loc de ÓntÓlnire a comercian˛ilor din cele trei ˛„ri rom‚ne, Ardealul, Muntenia ∫i Moldova, Ón anul 1864 este mutat Ón ora∫ul Buz„u, prin ordin al ministrului comer˛ului.

Œn fiecare an, acesta devine locul de Ónt‚lnire al produc„torilor de bunuri de larg consum din Buz„u ∫i din alte zone ale ˛„rii. T‚rgul a c„p„tat o reputa˛ie na˛ional„ ∫i interna˛ional„ la edi˛ia din 2003, la care au fost prezen˛i 230 de comercian˛i din toate col˛urile ˛„rii ∫i peste 85.000 de vizitatori, record pentru istoria t‚rgului. Œn anul 2004, t‚rgul Dr„gaica din municipiul Buz„u a avut peste 28.000 de vizitatori, spa˛iul Ónchiriat fiind de aproximativ 5.000 metri p„tra˛i.

Anul acesta, T‚rgul Dr„gaica a debutat cu un spectacol de muzic„ popular„ Ón care au evoluat nume sonore. Autorit„˛ile locale au profitat de prezen˛a solistului Benone Sinulescu pentru a-i Ónm‚na Diploma de cet„˛ean de onoare al municipiului Buz„u, titlu ce i-a fost atribuit de Consiliul Local Municipal Buz„u.

De asemenea, au fost prezente reprezentantele Bihorului: Florica Bradu, Florica Ungur, Florica Zaha ∫i Florica Duma. Œn final, a evoluat privighetoarea c‚ntecului rom‚nesc, Maria Ciobanu.

™i de aceast„ dat„, s„rb„toarea de renume a Buz„ului s-a bucurat de prezen˛a multor vizitatori, at‚t din Óntregul jude˛, c‚t ∫i din cele Ónvecinate.

Simbolul Dr„gaicei va d„inui ani mul˛i de acum Ónainte ∫i, de fiecare dat„, buzoienii Ói vor acorda importan˛a ce i se cuvine.

Declara˛ie politic„ intitulat„: îDeputatul Anghel Stanciu este cercetat penal pentru furt calificat“

P.R.M. Ia∫i a depus luni o plÓngere penal„ Ómpotriva fostului pre∫edinte al filialei jude˛ene, Anghel Stanciu, ∫i a altor ∫apte persoane care nu mai fac parte din Partidul Rom‚nia Mare, pentru s„v‚r∫irea infrac˛iunii de furt calificat, prev„zut„ ∫i pedepsit„ de Codul penal.

Stanciu ∫i complicii s„i au refuzat, Ón mod sistematic, s„ predea arhiva P.R.M. Ia∫i, ∫tampilele vechi, baza de date, actele contabile ∫i Óntreg inventarul mobil, Ón ciuda

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 84/21.VI.2005 apelurilor noastre repetate, care au fost mediatizate, Ón ultimele zile, de toat„ presa local„. Planeaz„ suspiciunea c„ Ón eviden˛a contabil„ a P.R.M. Ia∫i exist„ mari nereguli, vistieria fiind, practic, devalizat„, pe care Anghel Stanciu ∫i minusculul s„u grup Óncearc„ s„ le ascund„. Œn acest sens trebuie s„ se autosesizeze institu˛iile abilitate s„ cerceteze cazul: poli˛ia economic„, Garda financiar„ ∫i Curtea de Conturi.

Men˛ion„m c„ sÓmb„t„, 11 iunie 2005, o comisie a P.R.M. Ia∫i a Óncercat preluarea arhivei ∫i a bunurilor amintite, dar Anghel Stanciu ∫i complicii acestuia s-au opus acestui demers. De asemenea, solicit„m domnului primar Gheorghe Nichita clarificarea urgent„ a situa˛iei juridice a sediului P.R.M. Ia∫i din str. 14 Decembrie 1989 nr. 2B, la intrarea c„ruia membrii grupului Stanciu, care au Ónl„turat Ónsemnele partidului nostru ∫i au schimbat Óncuietorile, au aplicat, la derut„, sigilii false — benzi de h‚rtie, f„r„ nici o ∫tampil„, pe care scrie îproprietatea Prim„riei Municipiului Ia∫i“! La ora actual„, filiala jude˛ean„ Ia∫i a Partidului Rom‚nia Mare ∫i birourile parlamentare ale deputa˛ilor Vlad Hogea ∫i Vladimir F‚r∫irotu nu dispun de nici o Ónc„pere Ón care s„-∫i desf„∫oare activitatea, situa˛ie absolut inacceptabil„, drept pentru care se impune aprobarea de c„tre municipalitate, Ón cel mai scurt timp, a cererilor noastre de repartizare a unor spa˛ii corespunz„toare.

Totodat„, P.R.M. Ia∫i anun˛„ c„ le-a retras sprijinul politic ale∫ilor locali care au p„r„sit partidul s„pt„m‚na trecut„, urm‚ndu-l pe Anghel Stanciu, dat afar„ din P.R.M. pentru tr„dare ∫i f„r„delegi grave — este vorba de vicepre∫edintele consiliului jude˛ean, Iovu Brezuleanu, de consilierii jude˛eni Florin Popa ∫i Cristian Stanciu, de viceprimarul Constantin Neculau ∫i de consilierii municipali Antimir Da∫u ∫i Aneta Manolache. Cerem scuze electoratului ie∫ean pentru c„ ni∫te oameni lipsi˛i de valoare ∫i de caracter vor ocupa, Ón continuare, respectivele func˛ii, ca urmare a nepotismului practicat de fostul pre∫edinte al P.R.M. Ia∫i, Anghel Stanciu, inclusiv la Óntocmirea listelor de candida˛i pentru alegerile locale. Preciz„m c„, p‚n„ Ón acest moment, din totalul celor peste 9.700 de membri ai P.R.M. Ia∫i au p„r„sit partidul aproximativ 10—15 persoane din anturajul lui Stanciu, al c„ror ata∫ament fa˛„ de Partidul Rom‚nia Mare ∫i fa˛„ de domnul pre∫edinte Corneliu Vadim Tudor a fost, de altfel, dintotdeauna, unul Óndoielnic.

Interven˛ie politic„ intitulat„: îAutonomia administra˛iei locale, paravan pentru abuzurile unor primari“

Unii primari Ón˛eleg s„-∫i foloseasc„ mandatul acordat de cet„˛eni, prin ac˛iuni dictatoriale, Ón interesul personal ∫i al grupului de sus˛in„tori din campanie. Cum ajung Ón fruntea ob∫tii, Óncep s„ aplice tot ce e mai r„u ∫i d„un„tor societ„˛ii din ce au v„zut la mai marii lor. Œncep s„ iroseasc„ banii publici, s„ stimuleze clientela de partid, s„-i pedepseasc„ pe contestatari ∫i pe opozan˛i, s„ amenin˛e ∫i s„ Ónjure pe cine nu trece Ón tab„ra infrac˛ional„, patronat„ de edilul-∫ef.

C‚t de r„sp‚ndit„ e molima micii g„in„rii, numeroaselor infrac˛iuni ∫i a marii nesim˛iri din administra˛ia local„ ne arat„ zilnic presa. Dar, mai ales, ne semnaleaz„ frecvent cet„˛enii oprima˛i de proprii ale∫i s„ le slujeasc„ interesele.

De o astfel de realitate trist„ am luat cuno∫tin˛„ vizit‚nd recent comuna S„h„teni, jude˛ul Buz„u. Aici am aflat de la cet„˛eni o seam„ de nemul˛umiri ∫i de repro∫uri la adresa primarului Vi∫oiu Valeriu. Inten˛ion‚nd s„ ias„ Ón eviden˛„ cu ceva realiz„ri, a construit peste r‚ul N„ianca dou„ pode˛e care au blocat, cu rugozit„˛ile v„ii neÓngrijite, scurgerea apelor, care au inundat, Ón 25 mai a.c., 140 gospod„rii, pricinuind pagube Ónsemnate cet„˛enilor.

Beneficiarii Legii nr. 76 ∫i ai Legii nr. 416 sunt trata˛i discre˛ionar. Unii primesc ajutoarele, de∫i nu Óndeplinesc condi˛iile legale, iar al˛ii, Óndrept„˛i˛i, nu primesc sumele cuvenite, din motive politice sau, pur ∫i simplu, fiind pedepsi˛i de primar ∫i de camarila sa. Cet„˛enii se mai pl‚ng de licita˛iile trucate Ón urma c„rora primarul Vi∫oiu trage foloase b„ne∫ti, cum ar fi: licita˛ia pentru foraj ap„ potabil„, Ón valoare de 1 miliard, f„cut„ Ón timp ce pompa era deja Ón func˛iune, f„r„ a verifica ∫i alte oferte. Licita˛ia pentru achizi˛ionarea unei hale prin firma EVA CONT, Ón valoare de 540 milioane lei, a avut loc pe holul Tribunalului Buz„u. Hala nu are, actualmente, nici o utilizare. Primarul a participat personal la licita˛ia pentru cump„rarea unui camion pe care reprezentantul legal al societ„˛ii prim„riei, Dabija Gelu, Ól putea lua cu 80 milioane lei, iar Vi∫oiu l-a adjudecat la 110 milioane. Recent, a stabilit, f„r„ acordul consiliului local ∫i f„r„ licita˛ie, alocarea sumei de 700 milioane lei pentru plata unei vole pentru decolmatarea p‚r‚ului N„ianca, de∫i prim„ria are un buldo-excavator Ón dotare, cump„rat ∫i acesta, printr-o persoan„ fizic„, la suma de 400 milioane lei. Prin societatea Ónfiin˛at„ de prim„rie, primarul Vi∫oiu a v‚ndut aproximativ 21 metri cubi de lemne de foc, de∫i combustibilul fusese primit printr-un program guvernamental cu titlu gratuit.

El re˛ine din drepturile beneficiarilor de ajutor social Óntre 200 ∫i 500 de mii lei lunar, acord„ ajutor social unor persoane care nu Óndeplinesc condi˛iile legale, cum sunt: Suditu Marian, finul primarului, familia St„nescu, familia Stanciu ∫.a.m.d. Pe al˛ii i-a pl„tit f„r„ s„ se prezinte la lucru, precum Olteanu C„t„lina, Dragomir Mihai, Must„˛ea Elena, Pahon˛u Elena ∫.a.m.d.

P‚n„ ∫i ajutoarele primite pentru sinistra˛i le-a atribuit clientelar celor care fur„ pentru primar ∫i care nu au fost inunda˛i, ca Dinu Ion, Albu C„lin, Alexandru Bolborici etc., Ón timp ce unii sinistra˛i nu au primit nimic.

Œn timpul ∫edin˛elor consiliului local, primarul Vi∫oiu profereaz„ Ónjur„turi ∫i vorbe murdare c„tre cei ce-l critic„, folosind ca mijloc de represiune prezen˛a ∫efului de post, nelipsit de la ∫edin˛ele consiliului local, pentru intimidare.

Imediat dup„ vizita mea Ón S„h„teni, ∫eful de post s-a prezentat la domiciliul consilierului P‚rvu Marian, l„s‚nd s„ se Ón˛eleag„ c„ primarul e la curent cu cele relatate

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 84/21.VI.2005 ∫i c„ va lua m„suri. De altfel, primarul ∫i ∫eful de post i-au instigat pe unii cet„˛eni s„ fac„ pl‚ngeri penale Ómpotriva lui P‚rvu Marian pe motive neÓntemeiate ∫i Ól amenin˛„ c„ nu se vor l„sa p‚n„ nu Ól vor determina îs„ treac„ la ei“...

Abuzurile ∫i ilegalit„˛ile s„v‚r∫ite de primar ∫i de clica sa sunt cu mult mai numeroase ∫i ele demonstreaz„ cu prisosin˛„ ce Ón˛eleg unii prin democra˛ie, prin autonomie administrativ„ ∫i prin servirea interesului public.

Credin˛a lor c„ nu li se poate Ónt‚mpla nimic st„ Ón putregaiul care a cuprins societatea rom‚neasc„ de la v‚rf ∫i p‚n„ la baz„ ∫i c„ Ón ˛ara noastr„ justi˛ia ∫i legalitatea sunt pure iluzii.

Aceasta e provincia, a∫tept centrul!

Œn ∫edin˛a din 1 iunie, Guvernul a aprobat Strategia privind informatizarea sistemului judiciar Ón perioada 2005—2009, acesta fiind un pas extrem de important Ón reforma justi˛iei.

Suntem con∫tinen˛i cu to˛ii de faptul c„ informatizarea tribunalelor, parchetelor, cur˛ilor de apel ∫i a celorlalte institu˛ii din sistem are drept scop reducerea birocra˛iei, a corup˛iei, prin repartizarea aleatorie a cauzelor ∫i dosarelor penale, solu˛ionarea mai rapid„ a litigiilor, cre∫terea gradului de securizare a informa˛iilor cu caracter personal sau secret, precum ∫i accesului cet„˛enilor la jusi˛ie.

Ceea ce trebuie s„ ∫tim este c„ informatizarea sistemului judiciar va avea, potrivit strategiei adoptate de Guvernul T„riceanu, 11 m„suri. Prioritar„ este dotarea cu tehnic„ de calcul ∫i produse software a tuturor institu˛iilor sistemului judiciar, care se va realiza Ón perioada 2005— 2007.

Printre celelalte priorit„˛i se num„r„: crearea unei re˛ele informatice securizate prin care s„ fie interconectate toate institu˛iile sistemului judiciar; implementarea unei politici de securitate comune la nivelul Óntregului sistem judiciar; publicarea informa˛iilor de interes public din activitatea instan˛elor ∫i parchetelor Ón portalul care ar urma s„ se realizeze p‚n„ Ón 2007; crearea de info-chio∫curi la nivelul instan˛elor de judecat„, pentru corecta informare a cet„˛eanului.

De asemenea, strategia propune ∫i crearea sistemului de arhivare electronic„ a documentelor Ón mod unitar, la nivelul Óntregului sistem judiciar, cu particulariz„ri Ón ceea ce prive∫te dosarele aflate pe rolul instan˛elor, dosarele de urm„rire penal„, dosarele de penitenciar si dosarele aferente O.N.R.C. — Oficiul Na˛ional al Registrului Comer˛ului.

Av‚nd Ón vedere situa˛ia actual„ ∫i faptul c„ p‚n„ Ón prezent echipamentele IT acoper„ aproximativ 35% din necesar, Strategia privind informatizarea sistemului judiciar vine pentru a u∫ura accesul cet„˛enilor la justi˛ie, pentru a crea standardele necesare Ón contextul integr„rii europene.

Sper„m ca rezultatele eforturilor depuse de Guvernul T„riceanu s„ fie relevante ∫i ca acesta s„ fie un pas

important Ón reforma justi˛iei, reform„ de care avem at‚ta nevoie!

Declara˛ie politic„ intitulat„: îEne Dinga se joac„ cu integrarea“

C„ alian˛a de la guvernare manifest„ Ón continuare o lips„ acut„ de coeren˛„ nu mai e deja nici un secret pentru nimeni. De fapt, aproape imediat dup„ euforia alegerilor, coali˛ia a Ónceput s„ sc‚r˛‚ie din cauza diferen˛elor de viziune dar, mai ales, a orgoliilor liderilor. Oricine Ó∫i aminte∫te, de altfel, prima mare b‚lb‚ial„ politic„ impardonabil„, cu retragerea lui Stolojan.

Incoeren˛ele ∫i c‚ntatul pe mai multe voci Ón coali˛ie a continuat, Óns„, av‚nd drept baz„, Ón primul r‚nd, bucluca∫a idee a alegerilor anticipate. Agitatorul principal al ideii, pre∫edintele Traian B„sescu, a folosit-o de regul„ pentru a ar„ta pisica liberalilor, dar a ∫i dat numeroase semnale c„ ar fi capabil chiar s„ impun„ un asemenea scrutin electoral, potrivit Ón aceast„ perioad„ ca nuca-n perete. Premierul C„lin Popescu-T„riceanu a fost printre primii oponen˛i ai ideii de anticipate, ceea ce i-a adus o serie de discu˛ii cu B„sescu. Recent, premierul a spus c„ a organiza acum alegeri anticipate ar fi extrem de periculos pentru integrarea noastr„ Ón Uniunea European„. Un astfel de scrutin organizat Ón toamn„ ar amor˛i pur ∫i simplu membrii executivului. T„riceanu a folosit chiar termenul îcatastrofale“, vizavi de posibilele alegeri anticipate. Cine Ól contrazice, Óns„? Nimeni altul dec‚t Ene Dinga, ministrul integr„rii europene, care spune c„ alegerile anticipate n-ar determina prelungirea cu un an a integr„rii noastre ∫i c„ administra˛ia central„ Ó∫i va putea pe mai departe Óndeplini obliga˛iile. Pozi˛ia aceasta a ministrului e parc„ destinat„ unui grup de elevi de la clasele primare. Dac„ Ónsu∫i Dinga, responsabil de integrare, se joac„ cu destinul Rom‚niei pe termen nedefinit, de dragul unor idei aventuriste ieftine, legate de alegeri anticipate, ne punem serios Óntrebarea dac„ n-ar fi nevoie mai repede de o remaniere guvernamental„ serioas„. Mai ales Ón zona care r„spunde de aderarea Rom‚niei la U.E.

Œn urm„ cu exact 15 ani, Ón Pia˛a Universit„˛ii se derula cel mai negru episod din istoria postdecembrist„, un atac asupra libert„˛ilor fundamentale ale oamenilor, un eveniment ce a Ónsemnat involu˛ia Rom‚niei, retrogradarea Ón istorie cu cel pu˛in 20 de ani.

Hoarde de ortaci, Ónarma˛i cu b‚te ∫i r„ngi, cu un sentiment deosebit de con∫tiin˛„ civic„, asa cum spunea Ion Iliescu, pre∫edintele ˛„rii la acea or„, veni˛i s„ stabileasc„ ordinea Ón Bucure∫ti ∫i mai apoi s„ planteze flori, au curmat cu barbarie ∫i brutalitate o manifesta˛ie pa∫nic„, anticomunist„, care cerea aflarea adev„rului despre Revolu˛ia din Decembrie ’89.

Aceste evenimente au adus cu ele izolarea interna˛ional„, arunc‚nd ˛ara Óntr-un beci al istoriei, ale c„rui efecte Ónc„ se mai resimt. Abuzurile ∫i violen˛ele

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 84/21.VI.2005 din acele zile au oripilat Óntreaga lume, imaginile represiunii f„c‚nd Ónconjurul planetei.

Pseudomili˛iile lui Ion Iliescu ∫i-au f„cut datoria: au lovit, au arestat, au anchetat ∫i chiar omor‚t îgolanii“ ∫i îhuliganii“ prezen˛i Ón Pia˛a Universit„˛ii, care cereau democra˛ie ∫i scandau lozinci anticomuniste. Œn acele momente, s„ fi fost student sau intelectual reprezenta cel mai mare delict, pentru care riscai mutilarea, lipsirea de libertate sau chiar condamnarea la o moarte violent„, a∫a cum s-a Ónt‚mplat cu multe dintre persoanele aflate Ón pia˛„ la acea dat„.

Cu siguran˛„, acest episod s‚ngeros din iunie 1990 ar fi fost evitat dac„ ar fi existat o lege a lustra˛iei. Este, de fapt, ceea ce s-a sus˛inut Ón acele zile Ón Pia˛a Universit„˛ii: cur„˛area clasei politice de fo∫tii propagandi∫ti comuni∫ti, fo∫tii activi∫ti, nomenclaturi∫ti ∫i tor˛ionari bol∫evici.

Sper„m c„, sprijini˛i de acest context al evenimentelor nedorite din 13—15 iunie 1990, Legea lustra˛iei, legea care urm„re∫te Ónl„turarea tuturor celor care au de˛inut p‚rghiile sistemului represiv comunist, Óncerc‚nd astfel o repara˛ie moral„, s„ se bucure de sus˛inerea tuturor celor care con∫tientizeaz„ barbariile din timpul regimului comunist, dar ∫i din timpul regimului neocomunist iliescian.

De∫i unii ar putea-o considera tardiv„, o astfel de lege vine s„ Ónl„ture posibilitatea ca, datorit„ vechilor metehne, unii lideri s„ convoace for˛ele populare pentru a asigura o lini∫tit„ domnie despotic„, plant‚nd flori cu t‚rn„copul peste ru∫inea de a fi liber.

M„car acum, o dat„ cu crearea unui cadru legislativ stabil, dup„ 15 ani de t„cere complice, justi˛ia trebuie s„ sanc˛ioneze ceea ce p‚n„ acum, din varii motive, a omis.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Œn interven˛ia mea de ast„zi vreau s„ m„ refer la situa˛ia creat„ Ón unele localit„˛i din jude˛ul Arge∫, Ón urma ploilor abundente c„zute Ón aceast„ zon„ a ˛„rii. Dup„ cum v„ este cunoscut, precipita˛iile intense, Ónso˛ite de grindin„ ∫i v‚nturi puternice, au afectat sute ∫i chiar mii de a∫ez„ri de pe cuprinsul ˛„rii noastre. Œn anumite locuri, Ón c‚teva ore, acumul„rile de ap„ au distrus case, drumuri, poduri, au inundat mari suprafe˛e arabile, p„∫uni ∫i f‚ne˛e, mii de f‚nt‚ni, au produs alunec„ri de teren.

De furia apelor, dup„ cum v„ spuneam, n-a sc„pat nici jude˛ul Arge∫. Din ultimele date centralizate de direc˛iile de specialitate rezult„ c„, la nivelul jude˛ului Arge∫, sunt afectate de inunda˛ii 137 case, peste 280 de gospod„rii ∫i aproape 3500 de hectare de teren agricol. Men˛ionez c„, la nivelul jude˛ului Arge∫, valoarea pagubelor produse de inunda˛iile din acest an se ridic„ la peste 120 miliarde de lei. Zonele cu cele mai mari distrugeri cauzate de viituri se afl„ pe raza localit„˛ilor Nuc∫oara, Lunca Corbului, Aninoasa, Valea Ia∫ului, Recea, Br„dule˛ etc. Sunt izolate, datorit„ drumurilor

distruse, satele ™endrile∫ti, Mor„∫ti, C„rpeni∫, Urluie∫ti ∫i Zanfire∫ti.

Desigur, la nivelul jude˛ului, direc˛iile de specialitate, consiliul jude˛ean, prefectura au luat o serie de m„suri pentru Ónl„turarea ∫i remedierea efectelor inunda˛iilor Ón perimetrele unde se poate ac˛iona cu for˛e proprii. M„ refer aici la decolmatarea ∫an˛urilor ∫i pode˛elor, la eliminarea apei din beciurile caselor. Chiar dac„ apele au Ónceput s„ se retrag„, r„m‚n efectele acestora, cum sunt cele ∫ase poduri comunale c„zute sau kilometri de drumuri distruse.

Pentru Ónceperea lucr„rilor de remediere sau chiar de construire a podurilor ∫i drumurilor distruse este nevoie de bani care s„ acopere Ón Óntregime aceste cheltuieli. ™tim c„ sunt zone ca Timi∫, Alba, V‚lcea, Olt, Buz„u, Satu Mare mult mai afectate de inunda˛ii dec‚t jude˛ul nostru, dar sper„m c„ Guvernul T„riceanu va face o analiz„ am„nun˛it„ a situa˛iei existente Ón Arge∫ ∫i va sus˛ine financiar lucr„rile necesare Ónl„tur„rii efectelor inunda˛iilor Ónregistrate.

™i Ónc„ ceva. Ca specialist Ón domeniul forestier, am str„b„tut Ón ani de zile multe a∫ez„ri rurale. Era o lege nescris„, a bunului-sim˛, ca fiecare gospodar s„-∫i amenajeze ∫i s„-∫i Óntre˛in„ ∫an˛urile din jurul gospod„riei, dar mai ales cele de pe marginea drumului. Œn ultima vreme se constat„, cu am„r„ciune, c„ aceste ∫an˛uri nu numai c„ nu sunt Óntre˛inute, dar Ón unele localit„˛i au disp„rut. ™i atunci nu ne mai mir„m c„ apa acumulat„ pe drumuri intr„ direct Ón cur˛ile ∫i casele oamenilor. Sper ca fiecare primar de acum Óncolo s„ Óntocmeasc„ o situa˛ie a drumurilor din a∫ez„rile pe care le conduc ∫i, Ómpreun„ cu consiliul local, s„ Óntreprind„ m„surile ce se impun pentru cur„˛irea ∫an˛urilor, pentru decolmatarea pode˛elor, astfel Ónc‚t apa din precipita˛ii s„ nu mai afecteze, pe c‚t posibil, construc˛iile de pe raza localit„˛ilor.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

## Declara˛ie politic„: îZiua Ora∫ului Va∫c„u“

S‚mb„t„, 11 iunie, a fost s„rb„torit„ Ziua Ora∫ului Va∫c„u, localitate de la poalele Mun˛ilor Bihorului ∫i Codru Moma. S-au Ómplinit 86 de ani de c‚nd a fost eliberat Va∫c„ul, Ónt‚iul, din suita localit„˛ilor rom‚ne∫ti, p‚n„ la statornicirea definitiv„ a hotarelor ˛„rii.

Prima conflagra˛ie mondial„ a avut drept rezultat Ón aceast„ parte a lumii destr„marea Imperiului AustroUngar, pe ruinele c„ruia s-au constituit primele state na˛ionale moderne. For˛a perimat„ a sabiei a fost Ónlocuit„ cu principiul dreptului na˛ionalit„˛ilor la autodeterminare. Marea Adunare Na˛ional„ de la Alba Iulia, 1 decembrie 1918, a consacrat acest drept ∫i a hot„r‚t unirea Transilvaniei, Banatului, Cri∫anei ∫i Maramure∫ului cu patria-mam„. Trupele ungure∫ti ∫i secuie∫ti de ocupa˛ie n-au cedat, Óns„, de bun„voie, voin˛ei noastre na˛ionale ∫i s-au dedat la acte de violen˛„ ∫i atrocit„˛i inimaginabile. La 2 martie 1919 are loc un adev„rat m„cel Ón satul Sighi∫tel, Óncheiat cu 60 de mor˛i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 84/21.VI.2005 ∫i 40 de case arse. Œn noaptea de 3—4 aprilie, acela∫i an, avoca˛ii lupt„tori pentru cauza na˛ional„ a rom‚nilor, Ioan Ciorda∫ ∫i Nicolae Bolca∫, sunt lua˛i de la casele lor, du∫i Ón comuna Lunca ∫i uci∫i Ón mod bestial de hoardele dezorganizate conduse de Kálmán Werböczy. La numai 10 zile, Ón acela∫i mod ∫i Ón acela∫i loc, e ucis Nicolae Bogdan, directorul b„ncii î™oimul“ din Va∫c„u, pentru vina de a fi militat pentru cauza legitim„ a rom‚nilor.

Œn plin„ desf„∫urare, Conferin˛a de Pace de la Paris este de acord ca trupele rom‚ne s„ treac„ alineamentul provizoriu dintre cele dou„ puteri, pentru a proteja popula˛ia rom‚neasc„ din teritoriile ocupate. La numai 4 zile dup„ martirajul lui Nicolae Bogdan, Regimentul 9 V‚n„tori ∫i Horea, dup„ o rapid„ traversare a mun˛ilor, a p„truns Ón Bihor, Ón Joia Mare, la 17 aprilie, elibereaz„ primele localit„˛i, printre care ∫i Va∫c„ul, iar peste dou„ zile, la 19 aprilie, Ón preziua Œnvierii M‚ntuitorului ∫i a speran˛elor poporului rom‚n, a fost eliberat Beiu∫ul.

Programul artistic care a urmat, con∫tiincios preg„tit, corul profesionist al seniorilor, al tineretului, repertoriul c‚ntecelor populare, pasiunea interpre˛ilor, m„iestria orchestrei ne-au provocat c‚teva revela˛ii pl„cute: v„∫c„uanii ∫tiu s„ cinsteasc„ prin c‚ntece de laud„ sacrificiul Ónainta∫ilor pentru ideea de libertate, dreptate ∫i demnitate na˛ional„. S‚ngele popular muzical pulseaz„ mai mult la periferii. Cel pu˛in, Va∫c„ul este un ˛inut m„rgina∫ care ∫tie s„ valorifice tezaurul de sim˛ire al poporului rom‚n. S‚ngele etnic, s‚ngele rom‚nesc muzical, nu se face ap„ niciodat„. At‚ta timp c‚t vor exista oameni ca Ón Va∫c„u, spiritualitatea rom‚neasc„, cinstirea Ónainta∫ilor, gratitudinea poporului rom‚n nu sunt amenin˛ate. Ne-a Ónt„rit aceast„ convingere s„rb„torirea Zilei Ora∫ului Va∫c„u.

îDeclara˛ie politic„ privind evenimentele din iunie 1990“ Œn aceste zile anivers„m un eveniment de care nu a∫ fi dorit s„ ne amintim vreodat„. Mai bine zis, un eveniment pe care Rom‚nia nu Ól merita, cu at‚t mai pu˛in cu c‚t s-a produs la doar 6 luni de la Revolu˛ie.

Am participat la Revolu˛ie ∫i cred c„ ceea ce s-a Ónt‚mplat Ón 13—15 iunie este o ru∫ine pentru idealurile cu care am ie∫it Ón 1989 Ón strad„. E ru∫inos c„ unele cercuri au Óncercat s„-∫i impun„ puterea politic„ prin reducerea la t„cere a oric„ror opinii contrare îliniei oficiale“.

Asta dovede∫te c„ Ion Iliescu nu a dorit o schimbare real„ de regim dup„ 1989, ci doar o schimbare de persoane. Folosindu-se de tehnici de manipulare testate ∫i dezvoltate de c„tre fosta Securitate, Ion Iliescu a Ónvr„jbit cet„˛enii Rom‚niei. I-a asmu˛it pe unii contra celorlal˛i, Ónc„lc‚nd principiile statului de drept. A autorizat un grup de interese s„ se substituie organelor statului.

Mai grav, Óns„, este faptul c„ a creat un precedent. Istoria ultimilor 15 ani a fost marcat„ de un ∫antaj constant al acestui grup de interese, o presiune asupra institu˛iilor statului exercitat„ cu ciocanul Ón m‚n„.

Niciunde Ón Europa nu poate fi conceput„ o astfel de modalitate de ac˛iune. Europa c„tre care ne Óndrept„m pune la loc de cinste statul de drept ∫i libertatea de opinie a oric„rui cet„˛ean.

Este o lec˛ie pe care trebuie s„ o Ónve˛e fiecare dintre noi, pentru c„ suntem aici Ón Parlament ca reprezentan˛i ai unor cet„˛eni cu opinii diverse. Iar dreptul la opinie l-au c‚∫tigat rom‚nii prin s‚nge, Ón 1989. Metoda îpumnului Ón gur„“ nu dovede∫te altceva dec‚t dispre˛ul fa˛„ de oamenii care ∫i-au pus speran˛a Ón noi, oameni care merit„ Ón primul r‚nd dreptul la opinie.

Œmi exprim convingerea c„ astfel de manipul„ri ca cea de acum 15 ani nu vor mai fi posibile Ón Rom‚nia, indiferent cine ar dori s„ le foloseasc„ Ón propriul interes.

Respectul fa˛„ de ˛ar„ ∫i institu˛iile ei nu se clameaz„ pe toate drumurile, ci se dovede∫te, f„r„ preten˛ia de a primi o recunoa∫tere Ón acest sens.

Declara˛ie politic„ despre îvina de a fi primar P.S.D.“ Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Asist„m Ón aceast„ perioad„ la o situa˛ie f„r„ precedent, din punct de vedere al epur„rii politice, prin manifest„rile de presiune pe care le exercit„ actuala putere asupra primarilor P.S.D.

De ∫ase luni de zile, ale∫ii locali care au c‚∫tigat func˛ia de primar sub culorile social-democra˛iei, Ón iunie 2004, sunt supu∫i unor controale repetate din partea prefec˛ilor ∫i subprefec˛ilor recent numi˛i de Alian˛a D.A. ∫i de partenerii lor de guvernare, precum ∫i din partea unor institu˛ii ale statului care nu, au conform legii, nici un fel de atribu˛ii privind verificarea eviden˛elor contabile ∫i hot„r‚rilor emise de un consiliu local, cu at‚t mai pu˛in abilitate Ón controlul activit„˛ii unui primar.

Ceea ce Ói sup„r„ cel mai tare pe actualii guvernan˛i este faptul c„, de∫i au trecut 6 (∫ase) luni de prigoan„, primarii P.S.D. nu dau nici un semn de sl„biciune, nu se dezic de partidul care i-a condus la c‚∫tigarea alegerilor ∫i prefer„ s„ r„m‚n„ cu demnitate pe frontul de lupt„, ca ni∫te conduc„tori adev„ra˛i care nu-∫i tr„deaz„ nici prin c„ile, nici convingerile politice, dar, mai ales, nu-i tr„deaz„ pe aleg„tori, pe oamenii care, Ón iunie 2004, au votat P.S.D., ∫i nu Alian˛a D.A.

Pentru repetatele manifest„ri de presiune pe care le-a exercitat ∫i continu„ s„ le exercite actuala Putere asupra primarilor P.S.D., conducerea Partidului Social Democrat a depus un memoriu comisarului european pentru extindere, Olli Rehn, precum ∫i comisarului pentru justi˛ie, Franco Fratini.

Œnsu∫i pre∫edintele executiv al P.S.D., Excelen˛a sa domnul Adrian N„stase, s-a adresat vicepre∫edintelui Comisiei Europene, Franco Fratini, pentru a semnala gravele imixtiuni ale reprezentan˛ilor actualei puteri de la Bucure∫ti Ón administra˛ia public„ local„, precum ∫i Ón actul de justi˛ie.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 84/21.VI.2005 Œmi exprim convingerea c„, primind ajutorul institu˛iilor europene, actuala putere Ó∫i va revizui comportamentul ∫i va Ónv„˛a s„ respecte legile ˛„rii.

V„ mul˛umesc.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Intitulez declara˛ia politic„ de ast„zi îFalse priorit„˛i Ón guvernarea Alian˛ei D.A.“.

Timp de 70 de zile, 28 martie—5 iunie a.c., autorit„˛ile statului ∫i pre∫edintele Rom‚niei au avut ca preocupare prioritar„ eliberarea celor trei jurnali∫ti rom‚ni ∫i Ónso˛itorul lor ∫i, apoi, preg„tirea conferin˛ei de pres„ ∫i a filmului r„pirii. A continuat politica denigr„rii cu orice pre˛ a guvern„rii P.S.D. ∫i a politiz„rii institu˛iilor statului. Acum, dup„ victoria eliber„rii jurnali∫tilor, cu primirea lor transmis„ Ón direct cu gesturi, precum la Revolu˛ia din Decembrie, vine la r‚nd asumarea r„spunderii Guvernului pentru pachetul de legi privind proprietatea ∫i justi˛ia.

P.S.D. consider„ drept priorit„˛i reale pentru Guvernul T„riceanu cre∫terea economic„ ∫i ca urmare a nivelului de via˛„, potrivit sloganului electoral îS„ tr„i˛i bine!“, interven˛ia coerent„ ∫i sprijinirea popula˛iei din zonele sinistrate de la inunda˛ii, realizarea prevederilor din capitolele negociate pentru integrarea european„, dezvoltarea democra˛iei parlamentare ∫i locale, func˛ionarea Ón interesul cet„˛enilor a institu˛iilor statului etc., asumarea r„spunderii pentru 18 legi, cu sute de articole, puncte ∫i alineate, care Ónseamn„ ca senatorii ∫i deputa˛ii s„ voteze Ón bloc cu îda“ ∫i înu“ ∫i s„ fie ignorat forul legislativ al ˛„rii. A nu supune dezbaterii Ón Parlamentul Rom‚niei 18 legi Ón pachet, legi care privesc proprietatea ∫i reforma justi˛iei, reprezint„ un demers Ómpotriva democra˛iei, o atitudine care contravine promisiunilor din campania electoral„ ∫i nesocote∫te electoratul rom‚n care ∫i-a desemnat democratic ale∫ii Ón Senat ∫i Camera Deputa˛ilor.

Avem Ón vedere c„ pachetul de legi cuprinde un mare num„r de reglement„ri Ón dou„ domenii fundamentale pentru democra˛ia din Rom‚nia: proprietatea ∫i justi˛ia.

Œn privin˛a propriet„˛ii din agricultur„, ne-au atras aten˛ia cre∫terea de 60 de ori a impozitelor agricole, introducerea rentei viagere, valorificarea produselor agricole, impozitul pe dob‚nzile bancare ∫i venitul din v‚nz„rile imobiliare ∫.a. Œntre m„surile pentru reforma din agricultur„ se afl„ ∫i at‚t de l„udata rent„ viager„. Greu, Óns„, de g„sit oameni care s„-∫i v‚nd„ p„m‚ntul pe suma de peste 3 milioane de lei pe an. F„r„ cartofii ∫i porumbul de pe aceast„ suprafa˛„, f„r„ o vac„ ∫i un porc, supravie˛uirea ˛„ranului nu este cu putin˛„.

Mai re˛inem c„ impozitele pe dob‚nzile bancare vor afecta 4—5 milioane de oameni, din care aproape jum„tate sunt produc„tori agricoli.

Un alt demers l„udat de domnul prim-ministru este fondul îProprietatea“. Despre economia rom‚neasc„ ∫eful executivului a spus la Suceava c„ duduie... func˛ioneaz„ nu bine, ci foarte bine, iar despre acest fond ne spune

acum c„ va fi cel mai solid fond de investi˛ii din Rom‚nia, ∫i chiar din Europa.

Multe modific„ri sunt aduse ∫i func˛ion„rii justi˛iei. P.S.D. consider„ c„ este clar definit p‚n„ acum Ón aceast„ reform„ trecerea justi˛iei sub influen˛a Guvernului, sau m„car a pre∫edintelui Rom‚niei, de vreme ce procurorii ∫i judec„torii de la instan˛ele judec„tore∫ti centrale vor fi numi˛i prin concurs la propunerea ministrului justi˛iei ∫i cu acordul Pre∫edin˛iei.

A∫tept„m cu interes, dar mai ales cu Óngrijorare, ziua de mar˛i, 14 iunie a.c., c‚nd Guvernul ∫i-a propus s„-∫i asume r„spunderea Ón Parlament pentru pachetul de legi privind proprietatea ∫i justi˛ie. P.S.D. va dezvolta c„ile ∫i formele democratice ale monitoriz„rii, particip‚nd la toate m„surile Guvernului luate Ón sprijinul cet„˛enilor ∫i Ón interesul na˛ional.

Declara˛ie politic„: îObiective ale rectific„rii bugetare 2005“

Oare Ó∫i mai aminte∫te cineva de ceea ce numeam cu evlavie, spre sf‚r∫itul anului trecut, economie de pia˛„ func˛ional„?!

Dup„ succesul votului din Parlamentul European ∫i festivitatea semn„rii tratatului de aderare, am r„suflat u∫ura˛i ∫i parc„ am uitat de agita˛ia angoasant„ cu care c„utam verdictul Comisiei Europene Ón alambicatele fraze ale Raportului de ˛ar„ din noiembrie 2004.

Acum ne agit„m, la fel de angoasa˛i, Ón jurul celebrei problematici JAI ∫i tremur„m la g‚ndul c„ am putea gre∫i vreo rubric„ a declara˛iilor de avere, ceea ce ar putea declan∫a clauza de salvgardare.

Despre economia de pia˛„ func˛ional„ mai vorbesc, pe ici, pe colo, c‚˛iva dintre cei care se autointituleaz„ anali∫ti economici, dar, Ón general, interesul pentru aceast„ cerin˛„ a integr„rii a devenit extrem de redus. Se consider„ c„ este o problem„ rezolvat„ ∫i, chiar dac„ nu este pe deplin competitiv„, economia Rom‚niei este destul de func˛ional„ pentru a fi parte a pie˛ei unice europene.

Particip‚nd, la Ónceputul lunii aprilie, la Œnt‚lnirea parlamentar„ privind implica˛iile politice ∫i bugetare ale extinderii Uniunii Europene pe perioada 2007—2013, organizat„ la Bruxelles de c„tre Parlamentul European, mi-am dat seama c‚t de mult gre∫im ∫i c‚t de mult risc„m atunci c‚nd minimaliz„m efortul de permanent„ perfec˛ionare a ceea ce noi credem c„ este economia func˛ional„ de pia˛„ rom‚neasc„. Din dezbaterile acestei reuniuni a reie∫it cu claritate faptul c„ politica bugetar„ a ˛„rilor membre este considerat„ a fi unul dintre cele mai importante criterii de compatibilitate cu normele, politicile ∫i principiile comunitare. De modul Ón care este conceput„ ∫i implementat„ depind at‚t gradul de valorificare, la nivel na˛ional, a avantajelor pie˛ei unice, c‚t ∫i gradul de destabilizare, la nivel na˛ional, ca urmare a dezavantajelor pie˛ei unice.

Cu alte cuvinte, raportul dintre costurile ∫i beneficiile integr„rii este esen˛ialmente influen˛at, Ón sens pozitiv sau

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 84/21.VI.2005 negativ, de maniera pozitiv„ sau negativ„ Ón care evolueaz„ politica bugetar„ a fiec„rei ˛„ri membre. Acest lucru este cu at‚t mai adev„rat Óntr-o ˛ar„ candidat„ ca Rom‚nia cu c‚t se dovede∫te a fi Óntru totul adev„rat chiar Ón ˛„ri fondatoare ale Uniunii, cum ar fi Germania sau Italia.

Economia de pia˛„ func˛ional„ este, Óntr-adev„r, func˛ional„ atunci c‚nd politica bugetar„ devine cel mai important mijloc, poate chiar unicul, de interven˛ie economic„ a statului, care renun˛„ progresiv, dar definitiv, la alte forme ∫i tipuri administrative de interven˛ie cu caracter anticoncuren˛ional.

Rom‚nia anului 2005 nu a atins acest stadiu. Politica bugetar„ nu a reu∫it, Ónc„, s„ devin„ cel mai important mijloc de politic„ economic„ a statului, p„str‚nd multe din elementele mo∫tenite din perioada Ón care bugetul nu era nimic altceva dec‚t o pu∫culi˛„ guvernamental„ condus„ prin regulile contabilit„˛ii primare.

Cred c„ momentul rectific„rii bugetare din acest an ar trebui s„ marcheze un pas important pe calea reconsider„rii politicii bugetare ∫i, Ón consecin˛„, pe calea realiz„rii unei adev„rate ∫i performante economii de pia˛„ func˛ionale.

Ar trebui s„ fie a∫a, deoarece, pe de o parte, apare oportunitatea corec˛iei unei concep˛ii bugetare diferite ce a apar˛inut guvernului precedent, iar pe de alt„ parte deoarece, la doar un an ∫i jum„tate distan˛a de dat„ previzibil„ a integr„rii, s-ar cere o politic„ bugetar„ apt„ de a introduce unele elemente capabile s„ permit„ Rom‚niei, dup„ 1 ianuarie 2007, nu doar protec˛ia fa˛„ de unele elemente adverse ale pie˛ei unice, dar ∫i capacitatea de valorificare a avantajelor integr„rii, prin sporirea poten˛ialului de absorb˛ie a fondurilor comunitare.

Astfel, eu v„d momentul acestei prime rectific„ri bugetare practicate de c„tre Cabinetul T„riceanu ca pe un moment de r„scruce, Ón care noua viziune bugetar„ a actualei guvern„ri, exprimat„ sintetic prin cota unic„, s„ se impun„ conceptul ∫i structural asupra unui buget elaborat de c„tre precedenta guvernare. Poate fi momentul Ón care coabitarea for˛at„ dintre politicile bugetare ale precedentei ∫i actualei guvern„ri ar Ónceta, spre marele avantaj al actualei guvern„ri, care s-ar vedea Ón situa˛ia eliber„rii de restric˛ii conceptuale.

Din p„cate, exist„ ∫i altfel de restric˛ii dec‚t cele conceptuale. Sunt restric˛iile impuse de limita deficitului bugetar, al deficitului contului curent, de imposibilitatea evalu„rii corecte, la aceast„ dat„, a efectelor cotei unice, de costurile programelor de restructurare din domeniul c„ilor ferate ∫i al mineritului, de costurile fortuite ale inunda˛iilor, de accelerarea aplic„rii programelor relative la criteriile de integrare — JAI, de exemplu, etc. etc.

Œn acest caz, exist„ pericolul revigor„rii, ∫i nu elimin„rii restric˛iilor conceptuale. Astfel, supus unui tsunami de revendic„ri din parte diferitelor ministere, Ministerul de Finan˛e ar putea reduce Óntreaga rectificare doar la o opera˛iune de reÓmp„r˛ire a unei pr„jituri mai mici la mai multe guri, practica binecunoscuta politicilor bugetare ale tuturor guvernelor de dup„ 1990.

O oper„ eminamente de concep˛ie ∫i inova˛ie s-ar transforma Óntr-o banal„ oper„ de binefacere Ón favoarea mini∫trilor mai insisten˛i sau mai bine aprecia˛i la Bruxelles.

Nu cred c„ Ministerul de Finan˛e va fi capabil s„ combat„ acel tunami de revendic„ri ministeriale, dar sper s„ poat„ construi din timp c‚teva diguri de ap„rare. Acestea ar consta Ón impunerea unor criterii europene ale rectific„rii, adic„ respectarea cu prioritate a obiectivelor actualei politici bugetare europene. Acestea sunt: obiectivul dezvoltare-cercetare-educa˛ie, obiectivul debirocratizare, descentralizare, democratizarea administra˛iei ∫i justi˛iei, obiectivul coeziune economic„ ∫i social„ obiectivul agricultur„ ∫i dezvoltare rural„.

Este evident c„ obiectivele Europei Ón 2005 corespund ∫i obiectivelor Rom‚niei Ón 2005 nu numai din punctul de vedere al problemelor rom‚ne∫ti concrete ∫i acute, dar ∫i din punctul de vedere al preg„tirii pentru orizontul mai Óndep„rtat al integr„rii.

Œmi place s„ cred c„ rectificarea din acest an nu va mai fi doar o simpl„ reÓmp„r˛ire, ci ∫i Ónceputul preg„tirii politicii bugetare rom‚ne∫ti pentru examenul pe care Ól va da Ón 2007.

Pentru ca to˛i rom‚nii s„ devin„ europeni, doar c‚teva mii dintre noi completeaz„, Ón 2005, formularele declara˛iilor de avere, dar dac„ vrem ca, dup„ 2007, milioane de rom‚ni s„ aib„ ce declara, atunci nu ne sunt de-ajuns doar o justi˛ie ∫i o administra˛ie corect„ ∫i eficient„, ci, Ón primul r‚nd, o politic„ bugetar„ care s„ ∫tie cum s„ ne Ómbog„˛easc„ folosind avantajele pe care ni le va oferi pia˛a unic„ european„.

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor,

## Stima˛i colegi,

Doresc s„ prezint ast„zi, Ón fa˛a dumneavoastr„, un caz extrem de grav, un exemplu c‚t se poate de elocvent Ón ceea ce prive∫te modul defectuos Ón care s-au negociat unele capitole Ón vederea ader„rii la Uniunea European„. M„ refer aici la capitolul 22 — îMediul“, Ón special la iazul de decantare Valea S„li∫tei, apar˛in„tor filialei RO™IAMIN — S.A., Ro∫ia Montan„, a MINVEST, Deva. Acest depozit de steril trebuie s„ func˛ioneze Ón continuare, de∫i el trebuia Ónchis anul trecut, conform angajamentelor de negociere cu Uniunea European„. Potrivit unor studii recente, Óntocmite de speciali∫ti, iazul, care deserve∫te exploatarea minier„ de la Ro∫ia Montan„ nu poate fi oprit. O Ónchidere a acestuia ar declan∫a un cataclism de propor˛ii Ón zona Mun˛ilor Apuseni.

Astfel, conform normelor pentru proiectarea, execu˛ia ∫i exploatarea iazurilor de decantare din industria minier„ este necesar„ o etap„ final„ de exploatare. Œn cazul iazului de la Valea S„li∫tei, etapa final„ trebuie s„ dureze cel pu˛in Óntre 14—16 luni de zile dup„ Ónchiderea minei. Astfel, func˛ionarea Ón continuare a iazului Valea S„li∫tei este absolut necesar„ pentru a preÓnt‚mpina o catastrof„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 84/21.VI.2005 Ón zon„. O eventual„ avarie a iazului ar avea un efect dezastruos pentru Óntreaga zon„, cu consecin˛e din cele mai nefaste, precum dispari˛ia total„ a localit„˛ilor din aval, care ar fi rase de pe fa˛a p„m‚ntului, s„ nu mai vorbim de costurile impresionante necesare pentru Ónl„turarea avariei.

Stima˛i colegi, conform angajamentelor rezultate din procesul de negociere pentru aderarea la Uniunea European„, capitolul 22 — îMediu“, iazul de decantare Valea S„li∫tei trebuia Ónchis Ónc„ de anul trecut! Acest aspect demonstreaz„, f„r„ echivoc, c„ negocierile fostului Guvern, Ón special, ale fostei conduceri a Ministerului Industriilor ∫i Comer˛ului, cel pu˛in Ón acest caz, au fost f„cute Ón genunchi. Altfel nu se explic„ faptul c„ iazul Valea S„li∫tei figureaz„ la Ónchidere Ónc„ din 2004 Ón capitolul îMediu“ de negociere cu Uniunea European„, de∫i mina de la Ro∫ia Montan„ func˛ioneaz„ Ón continuare. Œn acela∫i timp, iazul de decantare Valea S„rta∫ului, care apar˛ine exploat„rii Baia de Arie∫, trebuie Ónchis abia Ón acest an, Ón ciuda faptului c„ mina respectiv„ a fost Ónchis„ anul trecut. Este evident c„ iazurile de decantare nu se pot Ónchide dup„ cum s-a stabilit Ón negocierile cu Uniunea European„, cu at‚t mai mult cu c‚t, Ón acest moment, Rom‚nia nu are banii necesari pentru asemenea procese complexe.

Exemplul iazului de decantare de la Ro∫ia Montan„ nu este singular. Fosta guvernare P.S.D. a mai comis astfel de gre∫eli inexplicabile, iar acum exponen˛ii opozi˛iei Óncearc„ s„ arunce pisica moart„ Ón ograda actualei puteri, Óncerc‚nd s„ ne discrediteze Ón ceea ce prive∫te ducerea la bun sf‚r∫it a angajamentelor.

Consider c„ reprezentan˛ii fostului Guvern, Ón spe˛„ negociatorii de la Ministerul Industriilor, condus de domnul Dan Ioan Popescu, trebuie s„-∫i asume gre∫elile f„cute. Œn cazul iazului Valea S„li∫tei s-a demonstrat c„ unele negocieri, materializate prin angajamente ferme Ón fa˛a Uniunii Europene, s-au f„cut ∫i semnat Ón necuno∫tin˛„ de cauz„, ignor‚ndu-se realit„˛ile din teren.

Strict referitor la domeniul minier, fostul Guvern a omis s„ verifice programele de Ónchidere a minelor ∫i a iazurilor de decantare, durata ∫i costurile care implic„ desf„∫urarea acestor opera˛iuni de amploare. Œn acest fel se explic„ faptul c„ P.S.D. a negociat Ónchiderea imediat„ a unor sectoare, fapt realizabil Ón doi, trei ani de zile, ajung‚ndu-se la situa˛ii flagrante de nerespectare a angajamentelor asumate.

Œn tot acest timp, fosta putere, vinovat„ de producerea acestor gafe, arunc„ vina Ón spatele Alian˛ei D.A., Óntr-o Óncercare disperat„ de disculpare Ón ochii opiniei publice. Œn nici un caz noul Guvern nu trebuie s„ suporte consecin˛ele nefaste ale erorilor politice ale P.S.D.-ului, care a negociat haotic anumite capitole. Reprezentan˛ii acestuia trebuie s„ Ó∫i asume gre∫elile, chiar s„ pl„teasc„ pentru ele, iar noi suntem nevoi˛i acum s„ le Óndrept„m, pentru a demonstra Uniunii Europene c„ Rom‚nia merit„ aderarea la 1 ianuarie 2007.

Declara˛ie politic„: îTezele liberale ∫i contradictorii ale premierului C„lin Popescu T„riceanu privind cre∫terea economic„ ∫i puterea de cump„rare a popula˛iei“

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Stima˛i colegi,

Cu pu˛in timp Ón urm„, premierul T„riceanu a declarat c„ economia rom‚neasc„ merge foarte bine ∫i chiar duduie. De cur‚nd, Óns„, Domnia sa a afirmat Ón fa˛a investitorilor autohtoni ∫i str„ini din domeniul automobilelor, c„ au fost luate m„surile necesare pentru a aduce cre∫terea economic„ la un nivel care este, s„ spunem, mai rezonabil, mai firesc pentru o ˛ar„ cum este Rom‚nia.

Reducerea ritmului cre∫terii economice de la 8,3% Ón 2004, la 5,5—6,0% Ón acest an, dup„ p„rerea sa, se impune pentru a evita supraÓnc„lzirea economiei ∫i o cre∫tere extrem de ridicat„ pe pia˛a intern„.

Premierului T„riceanu Ói scap„ sau, pur ∫i simplu, nu poate s„ Ón˛eleag„ c„:

— potrivit datelor B„ncii Mondiale, Ón anul 2003, Rom‚nia a fost ∫i continu„ s„ fie purt„toarea lanternei ro∫ii, situ‚ndu-se pe ultimul loc al nivelului P.I.B./locuitor Óntre cele 27 de ˛„ri membre sau candidate ale Uniunii Europene;

— aceast„ r„m‚nere Ón urm„ a productivit„˛ii alimenteaz„ p„rerile unor parlamentari ∫i demnitari eurosceptici care se pronun˛„ Ómpotriva ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„; — Óntre cre∫terea economic„ ∫i posibilitatea sporirii puterii de cump„rare a popula˛iei, a nivelului de trai ∫i a calit„˛ii vie˛ii, Ón general, exist„ o str‚ns„ intercondi˛ionare, care se reflect„ ∫i Ón cererea pe pia˛a intern„;

— reducerea sau eliminarea decalajelor economice fa˛„ de ˛„rile membre ale Uniunea European„ presupune realizarea unor ritmuri mai accelerate ale cre∫terii economice Ón compara˛ie cu cele realizate de aceste ˛„ri; eliminarea decalajului nostru economic fa˛„ de Grecia, care a realizat un ritm al cre∫terii economice de 4% Ón anul 2003, Ón condi˛iile orient„rii exprimate de premierul T„riceanu pentru un ritm de 5—6%, ar necesita o perioad„ de circa 100 de ani.

Œntrebarea pe care o pun domnului prim-ministru liberal, reprezentant al celor pu˛ini ∫i boga˛i, este dac„ cei mul˛i ∫i s„raci pot a∫tepta trei genera˛ii pentru a ajunge la nivelul de dezvoltare ∫i de trai din ˛„rile membre ale Uniunii Europene?

Premierul T„riceanu afirm„, de asemenea, c„ puterea de cump„rare este Óntr-o cre∫tere permanent„, ceea ce conduce la o cerere extrem de ridicat„, ∫i care nu Óntotdeauna poate s„ fie acoperit„ de o ofert„ intern„. Domnia sa scap„ din vedere c‚teva elemente esen˛iale, ∫i anume:

— cu toat„ cre∫terea c‚∫tigului salarial mediu real pe economie, de 29%, realizat„ Ón perioada decembrie 2000—aprilie 2005, nivelul acestuia reprezint„ numai circa 83% fa˛„ de 1990;

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 84/21.VI.2005 — circa 80% din totalul salaria˛ilor pe economie realizeaz„ un c‚∫tig salarial mediu net la sau sub nivelul mediu pe economie, ceea ce se refer„ la circa 3,6 milioane de salaria˛i;

— pensia medie real„ de asigur„ri sociale de stat a reprezentat Ón luna aprilie a.c. numai 56,9% fa˛„ de nivelul din octombrie 1990, de∫i Ón perioada decembrie 2000—aprilie 2005 a crescut cu 22,5%;

— din num„rul total de 6 milioane pensionari numai 13.000, adic„ numai 0,2% din total, au pensii peste 7,5 milioane lei/lunar, iar 159.000, respectiv 2,6% din total, au pensii mai mari de 5 milioane lei.

Œn mod firesc, premierul T„riceanu ar trebui s„ r„spund„ la Óntrebarea dac„ aceste categorii sociale, care reprezint„ cea mai mare parte a popula˛iei, sunt r„spunz„toare pentru cererea extrem de ridicat„ pe pia˛a rom‚neasc„. Oricum, Óns„, nu aceste categorii sociale alimenteaz„ o astfel de cerere pentru construc˛ia de case noi, achizi˛ia de autoturisme, produse electrocasnice etc.

Aceste categorii sociale resimt din greu cre∫terea Ón ritm alert a pre˛urilor la energia electric„, gaze naturale, combustibili, servicii comunale — ap„, canal, salubritate, servicii de transport urban ∫i feroviar, servicii po∫tale etc. La aceste scumpiri se adaug„ cre∫terea ∫i apari˛ia unor noi impozite ∫i accize, reducerea gradului de compensare acoardat pentru medicamente ∫i scumpirea acestora etc., ceea ce conduce la un nivel de trai precar al acestora, precum ∫i la acumularea unor mari nemul˛umiri sociale.

Grevele declan∫ate Ón cadrul unor segmente importante din economie, Ónv„˛„m‚nt, s„n„tate, po∫t„, transporturi feroviare, unele unit„˛i economice, precum ∫i amenin˛area cu greva Ón alte sectoare reflect„ aceste nemul˛umiri sociale. Ele ar putea s„ devin„, la un moment dat, explozive, dac„ nu se vor adopta, din timp, m„suri adecvate.

Cu acest prilej, repet solicitarea mea anterioar„ ca premierul C„lin Popescu-T„riceanu s„ prezinte Camerei Deputa˛ilor strategia ∫i m„surile concrete ale Guvernului Rom‚niei pentru o cre∫tere economic„ accelerat„ ∫i reducerea sau eliminarea decalajelor economice, precum ∫i pentru ameliorarea nivelului de trai ∫i a puterii de cump„rare pentru cei mul˛i ∫i s„raci, inclusiv prin stimularea sporirii ofertei interne de produse ∫i servicii de calitate, capabil„ s„ se confrunte cu concuren˛a pe pia˛a european„.

Œn aceast„ privin˛„, mai mult ca oric‚nd, este nevoie de fapte concrete, ∫i nu de vorbe.

Declara˛ie politic„: îNecesitatea unui acord politic privind educa˛ia, necesitatea redefinirii scopului ∫i obiectivelor strategice ale Ónv„˛„m‚ntului de stat obligatoriu“

Œn lumea civilizat„ este o banalitate s„ se men˛ioneze rela˛ia de dependen˛„ a calit„˛ii cet„˛enilor unei ˛„ri de calitatea sistemului de Ónv„˛„m‚nt de stat obligatoriu.

Numeroasele handicapuri pe care mul˛i dintre cona˛ionalii no∫tri le au Ón adaptarea la comunicare

eficient„ ∫i integrarea Ón comunit„˛ile str„ine au ca origini decalajele pe care le Ónregistreaz„ Ónv„˛„m‚ntul rom‚nesc de stat obligatoriu fa˛„ de sistemele de Ónv„˛„m‚nt din ˛„rile dezvoltate.

Sigur, se poate obiecta c„ a devenit tradi˛ie ca la olimpiadele interna˛ionale pe discipline ∫colare elevii rom‚ni s„ se numere printre frunta∫ii lumii ∫i ai Europei. Este cunoscut c„ excep˛ia confirm„ regula. Supunem aten˛iei calitatea sistemului de Ónv„˛„m‚nt pentru to˛i copiii ∫i tinerii Rom‚niei, ∫i nu doar condi˛ia elitelor.

Constat„m o neadaptare a formelor de preg„tire a ∫colarilor fa˛„ de nevoile societ„˛ii Ón privin˛a cuno∫tin˛elor practice necesare unui t‚n„r cet„˛ean pentru a Ón˛elege exact institu˛iile statului ∫i raporturile dintre ele.

Programele de Ónv„˛„m‚nt, prin con˛inuturile lor, preg„tesc prea pu˛in pentru integrarea cu succes a tinerilor Ón grupuri sociale ∫i profesionale.

Elementele fundamentale de etic„ ∫i moral„, de teoria grupurilor, de management organiza˛ional ∫i comunicare eficient„ r„m‚n str„ine pentru cei mai mul˛i absolven˛i de liceu, ca s„ nu mai vorbim de absolven˛ii de ∫coal„ general„.

Execrabila salarizare a personalului didactic face ca mai ales Ón mediu rural s„ se func˛ioneze Ón Ónv„˛„m‚ntul pre∫colar, primar ∫i gimnazial cu un procent cov‚r∫itor de cadre necalificate corespunz„tor postului didactic ocupat.

Œn continuare se formeaz„ mul˛i tineri Ón ∫coli profesionale pentru meserii care nu au cerere pe pia˛a muncii nici acum, dar mai ales Ón perspectiv„. Œn acela∫i timp, Óns„, alte meserii ∫i aptitudini cu mare c„utare pe pia˛a muncii lipsesc din bagajul de cuno∫tin˛e al tineri genera˛ii.

fi„rile cele mai avansate din lume au ca o prioritate na˛ional„ sistemul de stat de educa˛ie ∫i Ónv„˛„m‚nt, ∫i asta nu doar Ón declara˛ii politice, ci ∫i Ón procente din P.I.B.-ul na˛ional alocate anual din bugetul de stat.

Constat„m c„ la noi este o serioas„ diferen˛„ Óntre declara˛iile oficiale ∫i realitatea din sistem. Efectul este c„ tinerii, ca produs al sistemului de Ónv„˛„m‚nt de stat obligatoriu, de cele mai multe ori, dup„ absolvirea studiilor obligatorii, r„m‚n cu serioase nevoi de instruire pentru a se integra Ón societate sau Óntr-un loc de munc„.

Fa˛„ de starea de fapt, descris„ prin aprecierile anterioare, propunem urm„toarele: realizarea unui acord na˛ional privind strategia de dezvoltare a Ónv„˛„m‚ntului rom‚nesc pentru urm„torii 20 de ani, fundamentarea acestei strategii pe viziunea asupra evolu˛iei Rom‚niei ∫i pe seturi de principii ∫i valori care se constituie Ón standarde ale na˛iunilor lumii civilizate, aplicarea Ón sistemul de Ónv„˛„m‚nt a metodelor societ„˛ii educa˛ionale ∫i ale societ„˛ii informa˛ionale, proiectarea Ón Ónv„˛„m‚ntul de stat a specialit„˛ilor profesionale Ón func˛ie de prognozele necesarului de resurse umane ale economiei na˛ionale ∫i ale cererilor viitoare de pe pia˛a muncii, reconsiderarea importan˛ei ∫i rolului disciplinelor umaniste pentru fundamentarea educa˛iei copiilor ∫i tinerilor pe principii ∫i metode etice ∫i morale, crearea

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 84/21.VI.2005 unui plan na˛ional pentru garantarea posibilit„˛ii fiec„rui copil ∫i t‚n„r de a de˛ine un computer ∫i asigurarea ∫anselor de instruire Ón domeniul tehnologiei informa˛ionale, definirea ∫i crearea standardelor de calitate Ón domeniul Ónv„˛„m‚ntului pentru a fi compatibilizate Ónv„˛„m‚ntul din Rom‚nia cu acela al ˛„rilor cele mai dezvoltate.

Calitatea vie˛ii viitoare a cet„˛enilor Rom‚niei depinde fundamental de calitatea educa˛iei copiilor ∫i tinerilor de azi. Ace∫tia sunt cei care vor deveni cet„˛eni Ón viitorul apropiat, iar calitatea educa˛iei lor depinde fundamental de calitatea sistemului de Ónv„˛„m‚nt, ale c„rui politici le decid responsabilii politici ai prezentului.

Este banal s„ constat„m c„, dac„ fiecare guvernare Óncepe cu propria viziune despre educa˛ie ∫i reformeaz„ diferit fa˛„ de cei care p‚n„ cu c‚tva timp Ón urm„ modificau esen˛ial ceea ce au ini˛iat preceden˛ii, Ón acest fel va trece timpul, vor trece guvern„rile ∫i educa˛ia cet„˛enilor se va desf„∫ura inconsecvent ∫i f„r„ un ˛el anume.

Dac„, Óns„, toate institu˛iile ∫i persoanele cu responsabilit„˛i, competen˛e ∫i atribu˛ii vor participa la ac˛iunea na˛ional„ de orientare ∫i conducere a sistemului na˛ional de educa˛ie c„tre un acela∫i ideal, atunci se creeaz„ premisele ca peste ani s„ se dezvolte calitatea ∫i un nivel mai ridicat de educa˛ie al cet„˛enilor Rom‚niei.

R„m‚ne ca Óncep‚nd cu pre∫edintele ˛„rii, primulministru ∫i guvernul pe care Ól conduce, apoi partidele politice parlamentare, institu˛iile reprezentative privind educa˛ia, printr-o ac˛iune comun„, coerent„, convergent„ ∫i responsabil asumat„, s„ realizeze acordul politic pentru educa˛ia na˛ional„.

Œn municipiul Gala˛i, sistemul de alimentare cu ap„ se Óntinde pe o suprafa˛„ de 2.700 hectare ∫i deserve∫te 99,6% din popula˛ia ora∫ului — aproximativ 297.500 locuitori — ∫i un procent mic din popula˛ia satelor adiacente. Sistemul de ap„ potabil„ este alc„tuit din dou„ fronturi de captare, dou„ sta˛ii de tratare a apei, conducte principale, rezervoare, sta˛ii de pompare ∫i peste 500 kilometri de re˛ea de distribu˛ie.

Œn prezent, cantitatea de ap„ necesar„ provine din sursa subteran„, aproximativ 15%, iar restul de aproximativ 85% este asigurat de sursa de suprafa˛„ Dun„rea. Apa brut„ este furnizat„ ∫i facturat„ de c„tre Combinatul Siderurgic îIspat Sidex“ Gala˛i de la sta˛ia de pompare c„tre sta˛iile de tratare, unde se face ∫i contorizarea acesateia.

Priza de alimentare cu ap„ a ora∫ului a fost pus„ Ón func˛iune, Ón perioada anilor 1972—1975, pentru alimentarea cu ap„ Ón comun a Combinatului Siderurgic Gala˛i ∫i a popula˛iei municipiului Gala˛i. La acel moment, pentru exploatarea Ón comun a Prizei Dun„rii a fost Óntocmit un protocol semnat de muncipalitate care prevedea ca 5 pompe s„ fie destinate asigur„rii debitului

necesar combinatului, iar 32 pompe s„ alimenteze municipiul.

Œn momentul Ón care Guvernul a privatizat Combinatul Siderurgic Gala˛i, nu a fost prev„zut„ Ón contractul de privatizare de c„tre Ministerul Industriilor nici o clauz„ special„ care s„ reglementeze modul de operare a obiectivului Priza Dun„rii. Municipalitatea a realizat demersurile la vremea respectiv„ pentru a atrage aten˛ia asupra importan˛ei prizei de ap„ pentru ora∫, dar contractul de privatizare prevede c„ S.C. îIspat Sidex“ — S.A. este proprietarul tuturor mijloacelor fixe aferente acestui obiectiv.

Œn momentul de fa˛„, func˛ionarea pompelor la aversa MV 803 prezint„ inconveniente grave, cu implica˛ii mari asupra costului apei distribuite la consumatori. Œn vederea asigur„rii unor costuri de pompare, Óntre˛inere ∫i operare minime, s-a propus Ónlocuirea celor 3 pompe existente cu alte pompe fiabile. Dar, Ón conformitate cu prevederile legale, din resurse bugetare nu pot fi realizate investi˛ii la obiective care nu apar˛in domeniului public. Singura solu˛ie este contrctarea apei brute Ón condi˛ii c‚t mai avantajoase de la S.C. îIspat Sidex“ — S.A. ∫i asigurarea c„ aceasta se va face Ón regim de furnizare continu„.

Dup„ o perioad„ de stagnare a evolu˛iei tarifului la apa brut„, de la nivelul de 406 lei/m3 f„r„ T.V.A., îIspat Sidex“ a solicitat Ón acest an o cre∫tere de tarif la 961,346 lei m3 f„r„ T.V.A. Œn contractul pentru achizi˛ia de ap„ brut„ de la îSidex“, la art. 5 alin. 2, este prev„zut: îDac„ cump„r„torul refuz„ Ón scris s„ accepte noul pre˛, contractul Ónceteaz„ f„r„ nici un fel de obliga˛ii sau r„spunderi din partea S.C. «Ispat Sidex» — S.A. Gala˛i.“ Legea serviciilor publice nr. 326/2001 nu se poate aplica unei companii private care furnizeaz„ ap„ pentru consumul popula˛iei.

Aceast„ situa˛ie este destul e grav„, iar oficialii Uniunii Europene au atras aten˛ia, cu ocazia misiunii de evaluare a cererii de fian˛are ISPA din august 2004, asupra aspectelor legate de gestionarea contractului cu îSidex“. Una dintre condi˛iile impuse de Uniunea European„ pentru aprobarea finan˛„rii de 60 de milioane de euro pentru investi˛ii Ón infrastructura de ap„ ∫i canalizare este ca municipalitatea s„ dea asigur„ri c„ instala˛iile care furnizeaz„ ap„ brut„ ora∫ului sunt Ón stare bun„, iar pe termen lung nu exist„ riscuri importante legate de cre∫teri de tarif nejustificate din partea îSidex“.

Analiz‚nd cele de mai sus, se impune: reglementarea modului de avizare ∫i aprobare a tarifului pentru apa brut„ furnizat„ de c„tre agen˛ii economici cu capital privat unor companii de utilit„˛i publice care livreaz„ ap„ popula˛iei; Legea nr. 326/2001 trebuie completat„ cu prevederi referitoare la aceast„ categorie de ap„ brut„, pentru ca Autoritatea Na˛ional„ de Reglementare Ón Domeniul Serviciilor Publice s„-∫i poat„ extinde activitatea ∫i asupra acestor categorii de produc„tori de ap„; renegocierea contractului cu îIspat Sidex“, care s„ permit„ introducerea Ón acest contract a unei clauze

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 84/21.VI.2005 speciale, care s„ ofere garan˛ii municipalit„˛ii c„ va fi asigurat„ alimentarea cu ap„ a municipiului Gala˛i.

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Stima˛i colegi,

Prin Ónfiin˛area Direc˛iei Generale de Asisten˛„ Social„ ∫i Protec˛ia Copilului Giugiu, prin comasarea Direc˛iei Jude˛ene de Asisten˛„ Social„ Giurgiu ∫i a Direc˛iei Generale Jude˛ene pentru Protec˛ia Copilului Giurgiu, ∫i Ón baza Legii nr. 343/2004 privind protec˛ia special„ ∫i Óncadrarea Ón munc„ a persoanelor cu handicap, aceasta a preluat trei centre de asisten˛„ a persoanelor cu handicap existente pe teritoriul jude˛ului Giurgiu, ∫i anume: Centrul de Recuperare ∫i Reabilitare Neuropsihiatric„ C„rpeni∫, Centrul de Recuperare ∫i Reabilitare Neuropsihiatric„ Bolintin Vale ∫i Centrul de Integrare prin Terapie Ocupa˛ional„ T‚ntava, cu un num„r de circa 350 de asista˛i, pentru care sunt necesare 74 de miliarde de lei. P‚n„ Ón prezent, s-au alocat 19 miliarde de la sus˛inerea sistemului de protec˛ie a persoanelor cu handicap, deficitul fiind de 55 de miliarde de lei.

Deoarece sunt reprezentantul acestui jude˛, nu pot s„ Ónchid ochii Ón fa˛a acestei mari probleme, c„reia trebuie s„-i g„sim solu˛ionare c‚t mai cur‚nd. Trebuie s„ g„sim mijloace de a asigura acestor oameni, ∫i de acum Ónainte, poate, Ón condi˛ii mai bune, hrana, c„ldura ∫i medicamentele de care au nevoie. Œns„, dac„ facem un calcul simplu, ne d„m seama c„ banii primi˛i p‚n„ acum de la Guvern nu acoper„ dec‚t 25% din necesarul Ónregistrat la nivelul jude˛ului.

Ce este de f„cut? Nu putem face nici un fel de diferen˛iere Óntre ace∫tia, ci trebuie s„ fim al„turi de fiecare dintre ei. Mai mult, au ap„rut deja Ón r‚ndul asista˛ilor probleme de s„n„tate care, dac„ nu sunt luate c‚t mai cur‚nd Ón aten˛ia unor speciali∫ti, se pot agrava.

Trebuie men˛ionat ∫i faptul c„, din cei 350 de asista˛i ai Direc˛iei Generale de Asisten˛„ Social„ ∫i Protec˛ia Copilului Giurgiu, 20% provin din jude˛e vecine, f„r„ nici un suport material din partea direc˛iilor proprii.

Cu toate c„ dorin˛a noastr„ este de a asigura asisten˛a tuturor celor 350 de asista˛i Óntr-un mod necondi˛ionat, avem nevoie ∫i de suportul celorlalte jude˛e implicate. Av‚nd Ón vedere situa˛ia dificil„ pe care v-am semnalat-o, consider extrem de necesar„ interven˛ia organelor abilitate Ón acest sens.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Declara˛ie politic„: îImplica˛iile noului Cod fiscal pentru economia rom‚neasc„“

## Domnule prim-ministru,

Œn 6 luni de guvernare s-a reu∫it performan˛a unui dezechilibru profund Ón aproape toate domeniile de activitate. M„surile adoptate atrag dup„ sine noi dezastre, Óngrop‚nd tot mai ad‚nc posibilit„˛ile de redresare ale societ„˛ii rom‚ne∫ti. Sunt declara˛ii dure, Óns„ nu suficient

de concludente fa˛„ de greul care apas„ tot mai mult pe umerii celor care v-au dat votul, Ón speran˛a unui trai mai bine.

Gre∫eala cotei unice oblig„ la o serie de m„suri disperate, ∫i nu Ón˛elegem de ce trebuie s„ pl„teasc„ o Óntreag„ na˛iune eroarea unei decizii luate sub impulsul puterii. Parc„ a˛i ales s„ pedepsi˛i societatea rom‚neasc„ prin validarea modific„rilor aduse noului Cod fiscal.

Cum spera˛i o Ómbun„t„˛ire economic„ introduc‚nd m„suri care opresc dezvoltarea economiei, care minimalizeaz„ puterea de cump„rare ∫i sperie investitorii str„ini? Dorin˛a de a scoate bani îdin piatr„ seac„“ a fost at‚t de puternic„, Ónc‚t s-a depus un adev„rat exerci˛iu al creativit„˛ii Ón g„sirea unor noi izvoare de venituri pentru bugetul golit Ón urma unei decizii contestate chiar ∫i de Fondul Monetar Interna˛ional.

Cum considera˛i c„ se va dezvolta societatea privat„, Ón contextul Ón care a˛i dublat impozitul pentru Óntreprinderile mici ∫i mijlocii? E un am„nunt de cultur„ general„ faptul c„ economia societ„˛ilor occidentale a luat av‚nt datorit„ Óntreprinz„torilor mici ∫i mijlocii, c„rora li s-a facilitat dezvoltarea, un am„nunt pe care Ól omite˛i datorit„ golului de venit ce trebuie acoperit.

Un alt aspect e cel legat de pensii. Ne preg„tim s„ introducem fondurile private de pensii, care s„ aib„ caracter obligatoriu pentru lucr„torii din economia rom‚neasc„. Ne preg„tim s„ introducem schemele ocupa˛ionale de pensii care, Ómpreun„, vor angrena cel pu˛in 3—4 milioane de oameni.

Conform practicii interna˛ionale, 20% din aceste fonduri ar trebui tranzac˛ionate pe pia˛a de capital. Œn acest context, beneficiile ob˛inute din investi˛ii vor fi mai mici dec‚t cota de 16% cu care urmeaz„ s„ fie impozitate acestea Óncep‚nd cu 1 ianuarie 2006 ∫i, drept consecin˛„, pensiile viitoare vor fi drastic diminuate. Faptul c„ nu a˛i luat Ón calcul riscurile unei viitoare evolu˛ii pe pia˛a de capital arat„, pe de o parte, necunoa∫tere, iar, pe de alt„ parte, nep„sare fa˛„ de viitorii pensionari ai acestei ˛„ri, ai c„ror venituri sunt sub nivelul cerin˛elor minime zilnice.

Œn acest fel, m„sura aprobat„ de cur‚nd va afecta nivelul de trai al oamenilor ∫i nivelul de protec˛ie social„ de care ace∫tia au nevoie. Flagrant este faptul c„ nici o ˛ar„ civilizat„ nu impoziteaz„ de dou„ ori contribu˛iile capitalizate pentru pensii! Œn fuga de a aduce la buget c‚t mai multe venituri, a˛i uitat de implica˛iile pe care aceste m„suri le vor crea Ón viitor. De fapt, v-a˛i demonstrat dispre˛ul fa˛„ de p„tura cea mai vulnerabil„ a Rom‚niei, ∫i anume pensionarii.

S-a reu∫it chiar o performan˛„, o premier„ Ón Rom‚nia, introducera accizei la energia electric„, ∫i ne a∫tept„m cur‚nd ∫i la accize pe aerul respirat sau pe lumina soarelui.

Cum a˛i considerat c„ noul Cod fiscal poate aduce stabilitate, dac„ nu vorbe∫te dec‚t despre major„ri ∫i noi taxe? Oare nu tot rom‚nul simplu va fi cel care va suferi, Ón urma impozitelor pe tranzac˛iile imobiliare?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 84/21.VI.2005 A∫tept„m s„ adopta˛i m„car o m„sur„ care s„ u∫ureze posibilit„˛ile de dezvoltare economic„, dac„ nu din datorie moral„ fa˛„ de contribuabil, m„car pentru a v„ justifica existen˛a Ón fruntea unui Guvern care sper„ la o recunoa∫tere european„.

Declara˛ie politic„: îUn bir care provoac„ panic„“

Apar noi biruri pe p„m‚nt Ón Rom‚nia. Prin pachetul de legi referitoare la proprietate, pentru care Executivul Ó∫i va asuma Ón scurt timp r„spunderea, guvernan˛ii au decis s„ m„reasc„ impozitul pe terenurile agricole, de la 1 ianuarie 2006. Scopul declarat al acestei decizii este acela de a descuraja dezvoltarea agriculturii rurale de subzisten˛„ ∫i, dimpotriv„, de a sus˛ine Ónfiin˛area fermelor ∫i a marilor exploata˛ii agricole.

Œn teorie, totul sun„ bine. Mai r„u este c‚nd mergem Ón r‚ndul ˛„ranilor. Practica ne arat„ c„ nu exist„ ace∫ti bani pe care Guvernul inten˛ioneaz„ s„-i scoat„ din buzunarele c‚rpite ale ˛„ranilor pentru a umple golurile de la buget. pentru c„ este vorba de sume foarte mari pentru ˛„ranul rom‚n.

Astfel, dac„, Ón prezent, un hectar de teren este impozitat anual, indiferent de calitatea sa ori de modul Ón care este folosit, cu numai 11.000 de lei, de la anul, aceast„ sum„ datorat„ statului poate cre∫te p‚n„ la 600.000 de lei, Ón func˛ie de calitatea ∫i de destina˛ia terenului. A∫adar, este vorba de o cre∫tere de aproximativ 50 de ori a impozitului agricol. Acest veritabil bir pe p„m‚nt provoac„ deja panic„ Ón r‚ndurile ˛„ranilor s„raci, care reprezint„ imensa majoritate a locuitorilor din mediul rural.

Noii guvernan˛i au promis modernizarea agriculturii. Afirm cu toat„ sinceritatea c„ n-ar fi r„u s„ avem un sector agricol performant. Am ∫i f„cut eforturi pentru asta. Œn patru ani, adic„ Ón perioada 2001—2004, Guvernul P.S.D. a reu∫it s„ creeze premisele necesare unei cre∫teri a produc˛iei agricole cu 31,9%.

Acum, premisa de dezvoltare a agriculturii porne∫te str‚mb. Nu prin propunerea unei strategii na˛ionale coerent pentru acest sector, ci prin impunerea de noi impozite. Œn loc s„ ajute ˛„ranul, noile m„suri urm„resc s„-l deposedeze de p„m‚nt.

Ar fi perfect ca agricultura rom‚neasc„ s„ se desf„∫oare pe suprafe˛e mari de teren. E adev„rat, doar a∫a acest sector Ón suferin˛„ poate deveni eficient pe pia˛a concuren˛ial„ a Uniunii Europene. Dar este nevoie de m„suri bine g‚ndite pentru a ob˛ine performan˛e, ∫i nu paliative.

Nu pune˛i carul Ónaintea boilor, domnilor guvernan˛i! S-ar putea s„ se r„stoarne c„ru˛a ∫i s„ moar„ boii!

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Declara˛ia politic„ de ast„zi are titlul îSup„rare“.

Multe se pot spune despre personalitatea actualului premier, dar faptul c„ nu ar fi un om sensibil, niciodat„.

Acest lucru poate Ól avantajeaz„ Ón spa˛iul unor rela˛ii extraprofesionale. Œn postura de prim-ministru al Rom‚niei, sensibilitatea Domniei sale Ói joac„ feste ∫i se transform„ adesea Ón sup„rare.

Iat„, se deschide orizontul unei mo˛iuni de cenzur„ ∫i domnia sa se sup„r„, coment‚nd Ón stil propriu inten˛iile unei opozi˛ii îantina˛ionale“, ca ∫i cum rolul acesteia ar fi acela de a admira extatic toate ac˛iunile guvernamentale. Se fac, de c„tre aceea∫i opozi˛ie îneÓn˛eleg„toare“, referiri la modul Ón care este conceput„ a∫a-zisa reform„ Ón justi˛ie sau la îreg‚ndirea“ legilor propriet„˛ii ∫i apare un nou motiv de sup„rare, epistolar„, de data aceasta.

Este clar c„ nu-i roz„ nici agenda asumat„ de actualul Executiv pentru integrarea european„, din moment ce primim cartona∫e galbene. Comentariul avizat al fostului ministru de externe, actualul pre∫edinte al P.S.D., domnul Mircea Geoan„, Ón loc s„ fie receptat ca expresie a contribu˛iei ∫i altor for˛e politice la atingerea acestui obiectiv cardinal pentru Rom‚nia, declan∫eaz„ un nou puseu de sup„rare pentru premier.

Cei de la îBechtel“ vor s„ lucreze la un obiectiv cvasistrategic pentru infrastructura rutier„ ∫i amendeaz„ prin mijloace specifice ezit„rile Guvernului — totu∫i, T„riceanu — Ón finan˛area proiectului, dar, surpriz„ sau obi∫nuin˛„ de acum, domnul prim-ministru se sup„r„.

™i pentru c„ tot am ajuns aici, v„ mai aminti˛i sup„rarea-iritare sub auspiciile c„reia decurge îÓntrevederea“ cu n„p„stui˛ii din îDelta Banatului“?

Œi suger„m, Óns„, actualului premier ∫i alte motive de sup„rare, care ar trebui rapid s„ se transforme Ón Óngrijorare: calvarul f„r„ de sf‚r∫it al îcompensatelor“, situa˛ia pensionarilor îrecalcula˛i“ sau nu, grevele actuale ∫i cele poten˛iale, sc„derea nivelului de trai.

Atunci c‚nd, Óns„, este relaxat, Guvernul lucreaz„ eficient ∫i generos. Œn aceste zile a fost m„rit„ aloca˛ia de hran„ pentru copiii de la 0—1 ani, determin‚nd efuziuni specifice, de real„ satisfac˛ie, Ón interiorul acestei grupe de v‚rst„.

Revenind Óns„ la tonul grav, impus, de altfel, de realitatea imediat„, Ói transmitem domnului prim-ministru urm„toarele: Ón aceast„ onorabil„ ∫i responsabil„ func˛ie, nu trebuie s„ te superi, ci s„ suferi!

Declara˛ie politic„: îDiversiunea «Iliescu»“ Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„,

Stima˛i colegi,

Cred c„ sunte˛i familiariza˛i cu to˛ii cu privire la evenimentele ce au invadat mass-media s„pt„m‚na trecut„, Ón plin scandal al ziari∫tilor. M„ refer la diversiunea îIliescu“, creat„ de un grup de persoane apropiate actualei puteri, menit„ s„ abat„ aten˛ia de la numeroasele probleme cu care se confrunt„ Ón acest moment societatea civil„.

Œmi permit s„ aduc Ón fa˛a dumneavoastr„ aceast„ manipulare a opiniei publice, Ón calitate de lupt„tor Ón Revolu˛ia din Decembrie 1989, care s-a implicat Ón toate ac˛iunile care au avut ca scop instaurarea democra˛iei Ón

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 84/21.VI.2005 Rom‚nia. Toate acestea Ómi confer„ dreptul de a acuza demersurile celor care Óncearc„, prin mijloace condamnabile, s„-i denigreze pe cei care ∫i-au asumat r„spunderea pentru cel mai important eveniment al Rom‚niei din ultimii 50 de ani, Revolu˛ia din Decembrie 1989.

Nu Ón˛eleg motiva˛iile acestor demersuri, Óntruc‚t consider c„ atacurile aduse celor care au Ónf„ptuit Revolu˛ia Ónseamn„ pentru cet„˛enii Rom‚niei Óns„∫i contestarea actualelor institu˛ii democratice ∫i a statului de drept pe baza c„ruia ne desf„∫ur„m cu to˛ii activitatea, inclusiv cei are avem onoarea de a fi reprezentan˛ii cet„˛enilor Ón acest Ónalt for legislativ.

De asemenea, denigrarea ∫i acuzarea celui mai important lider al Revolu˛iei din Decembrie 1989 ∫i cuplarea Ón acest moment a dou„ evenimente total diferite, dar prezentate Ómpreun„, pentru a nu se putea face distinc˛ia Óntre bine ∫i r„u: Revolu˛ia Rom‚n„ ∫i Mineriada, nu este Ónt‚mpl„toare, ci este rezultatul unei strategii politice premeditate, menite s„-∫i r„sfr‚ng„ ecoul r„sun„tor asupra opiniei publice, distr„g‚nd aten˛ia de la problemele grave cu care se confrunt„ societatea rom‚neasc„ ∫i modul lor de rezolvare.

Ce este mai grav este faptul c„ actuala putere Ón˛elege s„ conduc„, printr-un mod foarte îdemocratic“, dictatura ordonan˛elor de urgen˛„, c„lc‚nd Ón picioare toate legile care nu Ói convine, motiv‚nd simplu: îNumai astfel putem respecta calendarul integr„rii europene!“

De ce un ministru poate Ónc„lca o lege sub anumite pretexte ∫i un cet„˛ean este condamnat pentru simplul fapt c„ cer∫e∫te pentru a-∫i hr„ni copiii Óntr-o ˛ar„ a c„rei Constitu˛ie spune clar c„ îNimeni nu este mai presus de lege?“ De ce Guvernul Ó∫i asum„ r„spunderea Ón baza unor proiecte vitale pentru ˛ar„ privind reforma Ón domeniile propriet„˛ii ∫i justi˛iei, programat„ Ón aceast„ dup„-amiaz„?

Ne punem astfel Óntrebarea, fireasc„, de altfel, dac„ nu exist„ interese ale unor grupuri mai puternice dec‚t ne-am Ónchipuit, care doresc ob˛inerea unor beneficii deosebit de importante, ∫tiindu-se faptul c„ Ón acest domeniu s-au dezvoltat numeroase re˛ele mafiote, care continu„ s„ jefuiasc„ ˛ara sub umbrela Legii propriet„˛ii. Oare de aceea se recurge la aceast„ procedur„, pentru a evita un e∫ec? Pentru a nu da explica˛ii ce ar putea fi cerute din partea opiniei publice pe marginea textelor promovate Ón legile mai sus amintite, texte care vor crea puternice convulsii Ón cadrul societ„˛ii civile la momentul aplic„rii lor? ™i m„ refer aici Ón special la Legea propriet„˛ii, unde spinoas„ mi se pare problematica retroced„rii unor bunuri imobile preluate Ón mod abuziv de c„tre regimul comunist, Ón care s„ prevaleze principiul restituirii Ón natur„, aceasta Ón situa˛ia Ón care cererea de locuin˛e dep„∫e∫te cu mult oferta autorit„˛ilor.

Am observat cu dezam„gire spa˛iul amplu pe care toat„ mass-media l-a acordat comentariilor pe marginea a∫a-ziselor Ónvinuiri aduse domnului Iliescu pentru implicarea Ón derularea evenimentelor din Decembrie 1989 ∫i a Mineriadei, dar nu la fel de interesat„ s-a

dovedit pentru informarea popula˛iei cu privire la legile amintite mai sus.

De asemenea, membrii Guvernului nu s-au gr„bit s„-∫i desemneze reprezentan˛ii care s„ explice opiniei publice ce Ónseamn„, ce implic„ ∫i care sunt efectele aplic„rii prevederilor legilor din domeniile propriet„˛ii ∫i justi˛iei, mai ales c„ Ón momentul de fa˛„ se afl„ Ón vigoare Legea nr. 161/2003, care prevede expres c„ orice act normativ, Ónainte de adoptarea lui, trebuie precedat de o dezbatere public„.

Nu neg importan˛a elucid„rii modului de desf„∫urare a Revolu˛iei din Decembrie 1989 ∫i a Mineriadei ∫i v„ asigur de dorin˛a noastr„, a celor care am fost direct implica˛i, Ón a clarifica o dat„ pentru totdeauna aceste momente, dar este imperios necesar s„ l„s„m institu˛iile abilitate ale statului s„-∫i fac„ datoria.

Dup„ cum ∫ti˛i, Ón momentul de fa˛„ se desf„∫oar„ un amplu proces de verificare a tuturor celor care pretind c„ au participat la revolu˛ie ∫i, tot Ón acest sens, prin Legea nr. 56/2004, s-a Ónfiin˛at Institutul Revolu˛iei din Decembrie 1989, care are ca obiect analiza de c„tre istorici a premiselor interne ∫i interna˛ionale Ón care s-a desf„∫urat Revolu˛ia din Decembrie 1989.

Am putea considera c„ la originea acuza˛iilor Óndreptate Ómpotriva liderilor revolu˛iei se afl„ ∫i aceste dou„ ac˛iuni, care Ói sperie pe cei care ar putea fi depista˛i c„ au ob˛inut calit„˛i ce nu le meritau. De aceea, cer Guvernului, partidelor politice parlamentare ∫i tuturor factorilor responsabili s„ nu politizeze cele dou„ momente importante din istoria postdecembrist„ ∫i s„ lase institu˛iile abilitate ale statului s„-∫i spun„ cuv‚ntul. V„ mul˛umesc.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Zilele acestea, 13, 14, 15 iunie 2005, se Ómplinesc 15 ani de c‚nd minerii au intrat Ón Bucure∫ti pentru a îreinstala ordinea“, ordine care a costat mult imaginea Rom‚niei.

Œn acele zile de trist„ amintire au fost Ónc„lcate toate principiile democra˛iei, democra˛ie pl„tit„ at‚t de scump de poporul rom‚n Ón decembrie 1989.

Vreau, pe aceast„ cale, s„-mi aduc omagiul fa˛„ de acei îgolani“, dup„ cum erau numi˛i de reprezentan˛ii puterii din acea vreme, care au luptat cu at‚ta ardoare pentru ca noi, ast„zi, s„ ne bucur„m de privilegiul de a tr„i Óntr-o ˛ar„ democratic„, ∫i Ón care, ca s„ amintesc doar dou„ din cele mai importante caracteristici ale sale, ne putem bucura de dreptul la proprietate ∫i de protec˛ia justi˛iei.

Iat„ c„ ast„zi, o zi cu o a∫a important„ semnifica˛ie pentru lupta Ómpotriva comunismului Ón Rom‚nia, Guvernul condus de C„lin Popescu-T„riceanu Ó∫i va asuma r„spunderea pentru un pachet de legi extrem de important, care aduce modific„ri esen˛iale la mai multe legi, deja existente, cele privind regimul propriet„˛ii Ón

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 84/21.VI.2005 Rom‚nia ∫i regimul justi˛iei, pachet de legi menit s„ consolideze democra˛ia ∫i statul de drept.

Œn calitate de deputat al Rom‚niei, Ón numele celor care m-au desemnat s„ Ói reprezint Ón Parlament ∫i Ón baza principiilor democra˛iei, ast„zi voi vota îda“ pentru adoptarea pachetului de legi privind regimul propriet„˛ii ∫i regimul justi˛iei, pentru consolidarea democra˛iei ∫i pentru Rom‚nia.

## **Domnul Marian Sorin Paveliu:**

Declara˛ie politic„: îMinistrul s„n„t„˛ii trebuie s„ adopte m„suri ferme pentru respectarea Legii spitalelor ∫i pentru demiterea func˛ionarilor publici superiori care se fac vinova˛i de incompeten˛„ Ón elaborarea la timp a actelor normative de punere Ón aplicare a acestei legi“

Partidul Social Democrat a reu∫it, Ón 4 ani de guvernare, s„ bulverseze complet sistemul sanitar, prin dou„ metode aplicate cu consecven˛„ bun„ de o cauz„ mai dreapt„: subfinan˛area grosolan„ ∫i managementul de proast„ calitate. Pentru c„ un r„u nu vine niciodat„ singur, func˛ionarii Ministerului S„n„t„˛ii, ca ∫i mul˛i al˛ii din alte ministere, au fost Ónr„d„cina˛i puternic de scaune prin Legea func˛ionarului public.

A∫a se face c„, pe l‚ng„ criza zilnic„ a ultimelor 6 luni, generat„ de asumarea unor cheltuieli imense, care nu se reg„sesc Ón buget, ministrul s„n„t„˛ii trebuie s„ se confrunte ∫i cu iner˛ia unor func˛ionari incompeten˛i.

M„ voi referi Ón declara˛ia politic„ de ast„zi numai la faptul c„ legea care reglementeaz„ Ón principal responsabilit„˛ile, modul de finan˛are ∫i de conducere al principalului sector de activitate din s„n„tate, spitalele, a r„mas doar o simpl„ declara˛ie de inten˛ie, publicat„ Ón îMonitorul Oficial“.

Conform acestei legi, anual, ministrul s„n„t„˛ii trebuie s„ prezinte Parlamentului un raport din care s„ reias„ concordan˛a dintre nevoile ˛„rii ∫i num„rul de paturi de spital pe fiecare zon„, acest raport reprezent‚nd un instrument de baz„ Ón fundamentarea bugetului anual consolidat al s„n„t„˛ii.

Guvernul Partidului Social Democrat a eludat aceast„ obliga˛ie Ón anul 2004.

Solicit pe aceast„ cale ca, Ón conformitate cu prevederile Legii spitalelor, ministrul s„n„t„˛ii s„ prezinte, Ón fa˛a Parlamentului, raportul pe anul 2004, dar ∫i pe cel din 2003, privind num„rul de spitale, num„rul de paturi de spital, raportat la num„rul de locuitori, gradul de dotare a spitalelor, principalii indicatori de morbiditate ∫i mortalitate, situa˛ia acredit„rii spitalelor publice, zonele ∫i jude˛ele ˛„rii Ón care necesarul de servicii medicale spitalice∫ti nu este acoperit, precum ∫i Planul na˛ional de paturi pentru anul 2005, alc„tuit Ón func˛ie de indicatorii de utilizare ∫i de mortalitatea, morbiditatea din fiecare zon„.

Av‚nd Ón vedere ignorarea, Ón cea mai mare parte, a prevederilor Legii spitalelor, pentru a stopa actualele disfunc˛ionalit„˛i din spitalele publice, trebuie ca Ón termen de 30 zile s„ se fac„ publice actele normative adecvate, de aplicare a Legii nr. 270/2003, ∫i s„ se dea dovad„ de

fermitate, aplic‚nd sanc˛iunile administrative prev„zute de lege func˛ionarilor publici care s-au f„cut vinova˛i de tergiversarea elabor„rii acestor acte normative.

Lunga list„ a ordinelor de ministru ce trebuiau emise Ón baza Legii spitalelor, precum ∫i raportul anual pe care ministrul s„n„t„˛ii trebuie s„-l prezinte Parlamentului au un impact esen˛ial asupra modului de alc„tuire a bugetului pentru anul 2006, primul alc„tuit de Guvernul T„riceanu Ón actuala legislatur„. Fundamentarea corect„ ∫i concordan˛a cu situa˛ia actual„ din domeniul sanitar, inclusiv la nivelul asisten˛ei medicale spitalice∫ti, are un rol esen˛ial Ón prevenirea disfunc˛ionalit„˛ilor din sistemul sanitar, care conduc la suferin˛„ sau pierderi de vie˛i omene∫ti.

Astfel, spitalele clinice, care reprezint„ aproximativ 25% din totalul spitalelor, consum„ aproximativ 75% din bugetul alocat Óngrijirilor spitalice∫ti. Finan˛area acestor categorii de spitale trebuie s„ se fac„ numai Ón urma negocierii dintre Ministerul S„n„t„˛ii ∫i Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii, finalizate printr-un ordin comun. Legea prevede stabilirea prin ordin de ministru a competen˛elor fiec„rui tip de spital, a num„rului de paturi din fiecare sec˛ie, decizii care au certe consecin˛e asupra finan˛„rii fiec„rui spital Ón parte.

Pentru a preÓnt‚mpina repetarea unei astfel de situa˛ii, prin care o lege care reglementeaz„ segmentul cel mai important al asisten˛ei medicale s„ r„m‚n„ f„r„ urm„ri Ón practic„, Ómpreun„ cu un grup de parlamentari din arcul coali˛iei de la guvernare, am elaborat ∫i vom propune Parlamentului pentru dezbatere, Ón regim de urgen˛„, un proiect de modificare a Legii spitalelor, care s„ dea comunit„˛ii locale o mai mare putere de control asupra acestui tip de unit„˛i sanitare, s„ impun„ Ón conducerea spitalelor manageri dedica˛i exclusiv acestei activit„˛i, care s„ asigure o mai mare independen˛„ financiar„ a activit„˛ii spitalului, ∫i care s„ eviden˛ieze responsabilit„˛ile ∫i sanc˛iunile ce pot fi aplicate Ón aplicarea legii.

Anex„: Lista ordinelor de ministru care nu au fost emise Ón aplicarea Legii spitalelor nr. 270/2003, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare.

1. Ordin de ministru privind competen˛ele fiec„rui tip de spital;

2. Ordin privind criteriile pentru desf„∫urarea activit„˛ilor de cercetare ∫tiin˛ific„ medical„;

3. Ordin privind criteriile pentru desf„∫urarea activit„˛ilor de Ónv„˛„m‚nt;

4. Ordin comun al ministrului s„n„t„˛ii ∫i familiei ∫i al ministrului educa˛iei ∫i cercet„rii pentru aprobarea metodologiei de contractare a colabor„rii dintre spitalele ∫i institu˛iile de Ónv„˛„m‚nt medical;

5. Ordin pentru aprobarea normelor privind condi˛iile de cazare, igien„, alimenta˛ie ∫i de prevenire a infec˛iilor nosocomiale;

6. Ordin privind num„rul minim de paturi din sec˛ii sau compartimente ale spitalelor;

7. Ordinul privind aprobarea Planului na˛ional anual de paturi;

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 84/21.VI.2005 8. Ordin pentru aprobarea institutelor, centrelor medicale clinice ∫i spitalele clinice care desf„∫oar„ activit„˛i de cercetare ∫tiin˛ific„ medical„, care pot avea Ónc„ un director general adjunct medical;

9. Ordin pentru aprobarea regulamentului pentru ocuparea func˛iilor de director general, director general adjunct medical, a celorlalte func˛ii de director ∫i a func˛iei de contabil-∫ef;

10. Ordin privind Metodologia anual„ de calcul al indicatorilor de performan˛„ ai managementului spitalului, ∫i valorile medii na˛ionale vor fi distribuite de Ministerul S„n„t„˛ii, anual, direc˛iilor de s„n„tate public„ jude˛ene ∫i a municipiului Bucure∫ti, precum ∫i ministerelor ∫i institu˛iilor cu re˛ea sanitar„ proprie.

11. Ordin comun al Ministerului S„n„t„˛ii ∫i Familiei, Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii ∫i al Casei Na˛ionale de Asigur„ri de S„n„tate privind normele de finan˛are a spitalelor clinice ∫i universitare, Ón func˛ie de

complexitatea serviciilor medicale ∫i a activit„˛ilor de Ónv„˛„m‚nt.

12. Ordin privind obliga˛ia de a Ónregistra, stoca, prelucra ∫i transmite informa˛iile legate de activitatea spitalului;

13. Raport prezentat Ón fa˛a Parlamentului Rom‚niei

privind:

- a) num„rul de spitale, pe diferite categorii;

- b) num„rul de paturi de spital raportat la num„rul de

- locuitori;

- c) gradul de dotare a spitalelor;

- d) principalii indicatori de morbiditate ∫i mortalitate;

- e) situa˛ia acredit„rii spitalelor publice;

- f) zonele ∫i jude˛ele ˛„rii Ón care necesarul de servicii

- medicale spitalice∫ti nu este acoperit.

- V„ mul˛umesc.

Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, Str. Parcului nr. 65, sectorul 1 **,** Bucure∫ti, IBAN: RO75RNCB5101000000120001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 318.51.29/150, fax 318.51.15, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, tel./fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“

&JUYDGY|007819]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 84/21.VI.2005 con˛ine 32 de pagini.**

Pre˛ul: 61.600 lei vechi/6,16 lei noi