Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·30 octombrie 2006
Senatul · MO 154/2006 · 2006-10-30
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 23—28 octombrie
Adoptarea proiectului Legii pentru ratificarea Conven˛iei dintre Rom‚nia ∫i Spania Ón domeniul securit„˛ii sociale, semnate la Madrid la 24 ianuarie
Adoptarea proiectului Legii pentru ratificarea Acordului dintre Rom‚nia ∫i Republica Bulgaria privind securitatea social„, semnat la Sofia la 21 octombrie
Adoptarea propunerii legislative pentru modificarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 195/2002 privind circula˛ia pe drumurile publice
· procedural · adoptat
· procedural
· other
· other
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· other
193 de discursuri
Doamnelor ∫i domnilor colegi, v„ invit Ón sala de ∫edin˛„.
Doamnelor ∫i domnilor colegi, v„ rog s„ v„ ocupa˛i locurile Ón sal„.
Œl rog pe domnul senator Ilie S‚rbu s„ fac„ apelul.
Bun„ diminea˛a!
Antonie ™tefan Mihail prezent Apostol Neculai prezent Arca∫ Viorel prezent Ardelean Aurel delega˛ie Arion Viorel prezent Athanasiu Alexandru euroobservator Basgan Ion prezent Berceanu Radu Mircea Guvern Blaga Vasile Guvern Bobe∫ Marin prezent Cazacu Cornelia delega˛ie C‚mpeanu Radu Anton prezent C‚rlan Dan prezent Chelaru Ion absent Cintez„ Mircea absent Ciornei Silvia prezent„ Cioroianu Adrian Mihai euroobservator Cismaru Ivan prezent Copos Gheorghe prezent Corodan Ioan prezent Cozm‚nc„ Octav absent Cre˛u Corina euroobservator Cre˛u Ovidiu Teodor prezent Cucuian Cristian prezent Cuta∫ George Sabin prezent Daea Petre prezent David Cristian Guvern David Gheorghe prezent Diaconescu Cristian absent Dina Carol prezent Dinescu Valentin prezent D‚ncu Vasile euroobservator Duca Viorel Senior euroobservator Dumitrescu Ion Mihai prezent Dumitrescu Gheorghe Viorel prezent Dumitru Constantin absent Eckstein Kovács Péter prezent Fekete Szabó Andras Levente prezent Filipescu Teodor absent Florescu Ion prezent Flutur Gheorghe Guvern Frunda György absent Funar Gheorghe prezent G„ucan Constantin prezent
|Geoan„ Mircea Dan|absent| |---|---| |Georgescu Radu Cristian|absent| |Gheorghe Constantin|prezent| |Ha∫otti Puiu|prezent| |Ila∫cu Ilie<br>Iliescu Ion|delega˛ie<br>delega˛ie| |Ilu∫c„ Daniel|prezent| |Ion Vasile|prezent| |Iorga Nicolae Marian|prezent| |Iorgovan Antonie<br>Io˛cu Petru Nicolae|concediu medical<br>prezent| |Iv„nescu Paula Maria<br>Jurcan Dorel|prezent„<br>prezent| |Loghin Irina|prezent„| |Lupoi Mihail<br>Mardare Radu C„t„lin<br>Marinescu Marius<br>Markó Béla<br>Mele∫canu Teodor Viorel<br>Mereu˛„ Mircea Gheorghe|delega˛ie<br>prezent<br>prezent<br>Guvern<br>prezent<br>prezent| |Mih„escu Eugen<br>Mih„ilescu Petru ™erban|euroobservator<br>prezent| |Moisuc Viorica Georgeta Pompilia|prezent„| |Moraru Ion<br>Mor˛un Alexandru Ioan|prezent<br>euroobservator| |Neagoe Otilian|prezent| |Neagu Nicolae|prezent| |Németh Csaba|prezent| |Nicolae ™erban|delega˛ie| |Nicolai Norica|prezent„| |Novolan Traian|prezent| |Onaca Dorel Constantin|prezent| |Oprea Mario Ovidiu|prezent| |Oprescu Sorin Mircea|absent| |Pascu Corneliu|prezent| |P„curaru Nicolae Paul Anton|absent| |P„unescu Adrian|absent| |Pere∫ Alexandru|absent| |Pete ™tefan|prezent| |Petre Maria|prezent„| |Petrescu Ilie|prezent| |Popa Aron Ioan|prezent| |Popa Dan Gabriel|prezent| |Popa Nicolae Vlad|euroobservator| |Popescu Dan Mircea|prezent| |Popescu Ionel|prezent| |Popescu Irinel|absent| |Popescu Mihail|prezent| |Prodan Tiberiu Aureliu|prezent| |Puskás Valentin Zoltán|prezent| |R„doi Ion|absent| |R„doi Ovidiu|prezent| |R„dulescu Cristache|prezent| |Roibu Aristide|absent| |Sab„u Dan|prezent| |S‚rbu Ilie|prezent| |Silistru Doina|prezent„| |Simionescu Aurel Gabriel|prezent|
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 154/30.X.2006 Sógor Csaba absent Solcanu Ion delega˛ie Stan Petru prezent St„noiu Rodica Mihaela prezent„ Stoica Ilie delega˛ie Str„til„ ™erban Cezar absent Stroe Radu Guvern Szabó Károly Ferenc prezent ™erb„nescu Verginia prezent„ ™erbu Gheorghe Vergil delega˛ie ™ere∫ Ioan Codru˛ Guvern ™tefan Viorel prezent ™ter Sever prezent Talpe∫ Ioan prezent T„n„sescu Dan Claudiu prezent T„r„cil„ Doru Ioan prezent Terinte Radu prezent Theodorescu R„zvan Emil delega˛ie TÓlv„r Angel absent Toma Ion prezent Tomoiag„ Liliana Lucia prezent„ Tudor Corneliu Vadim delega˛ie fi‚buleac Mihai prezent f c„u Silvia Adriana euroobservator fiÓrle Radu prezent Ungheanu Mihai prezent Ungureanu Vasile Ioan D„nu˛ absent Vasilescu Gavril„ prezent V„c„roiu Nicolae prezent V„rg„u Ion absent Vedina∫ Verginia prezent„ Verestóy Attila delega˛ie Voiculescu Dan prezent Vosganian Varujan prezent Vraciu Jan prezent
V„ rog s„ v„ ocupa˛i locurile Ón sal„.
Declar deschise lucr„rile Ón plenul Senatului din 19 octombrie 2006.
Lucr„rile sunt prezidate de subsemnatul, Ón calitate de pre∫edinte de ∫edin˛„, asistat de domnul senator Ilie S‚rbu ∫i domnul senator Gavril„ Vasilescu, Ón calitate de secretari.
Stima˛i colegi, ∫i-au Ónregistrat prezen˛a, Ón urma apelului, 76 de colegi. Av‚nd Ón vedere c„ la ora actual„, pentru ast„zi deci, ne-au fost comunica˛i 32 de colegi care sunt absen˛i motivat, v„ adresez rug„mintea s„ Óncerc„m s„ st„m Ón sal„, Óntruc‚t suntem extrem de pu˛ini. Œn plus, avem ∫i numeroase legi organice.
Pentru Ónceput, v„ voi supune aprob„rii ordinea de zi pentru ∫edin˛a de ast„zi.
Dac„ Ón leg„tur„ cu ordinea de zi de ast„zi sunt observa˛ii?
Domnul senator Funar.
Microfonul central.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Doamnelor ∫i domnilor senatori,
A∫ propune s„ aprob„m ordinea de zi de ast„zi Óncep‚nd cu ora 9,30, or„ la care ∫i-a f„cut apari˛ia Ón sal„ pre∫edintele de ∫edin˛„.
A∫ vrea s„ v„ anun˛ c„ m„ voi adresa Ón scris Biroului permanent al Senatului ∫i voi propune s„-i cump„r„m un ceas de∫tept„tor pre∫edintelui de ∫edin˛„, s„ nu mai Ónt‚rzie.
Am o rug„minte, domnule senator...
Nu putem Óncepe lucr„rile...
## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**
Deci, domnule senator, am o rug„minte.
Pute˛i s„ v„ exprima˛i a∫a cum dori˛i, f„r„ atacuri personale. Eu am nevoie de un ceas de∫tept„tor ca s„ m„ de∫tept mai devreme. Dumneavoastr„ ave˛i nevoie de un ceas mult mai complicat care s„ v„ de∫tepte pur ∫i simplu.
V„ rog foarte mult, haide˛i s„ Óncerc„m s„ ne apuc„m de treab„, f„r„ s„ ne atac„m unii pe al˛ii, c„ fiecare dintre noi are limb„ s„ vorbeasc„!
Deci propunerea dumneavoastr„, problema dumneavoastr„ Ón leg„tur„ cu ordinea de zi v„ rog frumos s„ o expune˛i.
Ave˛i cuv‚ntul.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Deocamdat„ este 1—0 pentru mine, c„ dumneavoastr„ a˛i Ónt‚rziat.
Domnule senator Funar,
Œntr-adev„r, limbajul dumneavoastr„ este un limbaj de stadion de fotbal, dar v„ atrag aten˛ia c„ sunte˛i Ón Senatul Rom‚niei, nu marc„m goluri ∫i nu ˛inem scoruri.
Deci v„ rog foarte mult s„ v„ prezenta˛i observa˛iile Ón leg„tur„ cu ordinea de zi.
Ave˛i cuv‚ntul.
Da, domnule pre∫edinte.
Am propus, ∫i repet acest lucru, s„ apar„ ordinea de zi astfel: program Ónceput efectiv la ora 9,30, or„ la care dumneavoastr„ v-a˛i prezentat Ón sal„.
Mul˛umesc.
## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**
V„ mul˛umesc foarte mult.
Cu observa˛ia domnului senator Funar, ca pe ordinea de zi, pe materialul pe care-l avem, ∫i Ón stenogram„ s„
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 154/30.X.2006 se precizeze c„ am Ónceput ∫edin˛a la ora 9,30, supun aprob„rii dumneavoastr„ ordinea de zi.
V„ rog foarte mult s„ v„ pronun˛a˛i prin vot.
Cine este Ón favoarea aprob„rii?
V„ rog.
Cu 52 de voturi pentru, niciun vot Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere, a fost aprobat„ ordinea de zi.
Trecem la primul punct de pe ordinea de zi, probleme organizatorice: aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 23—28 octombrie 2006.
Stima˛i colegi, supun aprob„rii dumneavoastr„ programul de lucru al Senatului pentru perioada 23—28 octombrie 2006, cu rug„mintea pentru domnul senator Funar, eventual, s„ propun„ de fiecare dat„ la Ónceputul ∫edin˛ei s„ scriem ora Ónceperii. Orele care sunt trecute aici sunt orele indicative pe care vi le propunem pentru ∫edin˛„.
Este un program normal, programul tipic: luni ∫i joi, ∫edin˛„ Ón plen; mar˛i ∫i miercuri, lucr„ri Ón comisiile permanente; vineri ∫i s‚mb„t„, activitate Ón circumscrip˛iile electorale.
Dac„ sunt observa˛ii Ón leg„tur„ cu programul de lucru pentru s„pt„m‚na viitoare?
Dac„ nu,
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
Stima˛i colegi, v„ propun ca programul nostru de lucru de ast„zi s„ fie maximum p‚n„ la ora 13,00, Óntruc‚t la ora 13,00 avem ∫edin˛a Birourilor permanente reunite ale celor dou„ Camere. Deci, dac„ rezist„m, va fi maximum p‚n„ la ora 13,00.
Trecem acum la punctul 2 de pe ordinea de zi: proiectul de Lege pentru ratificarea Conven˛iei dintre Rom‚nia ∫i Spania Ón domeniul securit„˛ii sociale, semnate la Madrid la 24 ianuarie 2006.
V„ rog s„ m„ scuza˛i! Dac„ Ón leg„tur„ cu programul de lucru de ast„zi ave˛i vreo observa˛ie?
Deci sunte˛i de acord cu activitatea p‚n„ la ora 13,00.
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
Trecem la adoptarea proiectelor de lege.
Avem la punctul 2 de pe ordinea de zi proiectul de Lege pentru ratificarea Conven˛iei dintre Rom‚nia ∫i Spania Ón domeniul securit„˛ii sociale, semnate la Madrid la 24 ianuarie 2006.
Particip„ domnul C„t„lin Ionel D„nil„, secretar de stat, din partea ini˛iatorului.
Raport din partea Comisiei pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„.
Domnule secretar de stat, ave˛i cuv‚ntul. Microfonul nr. 10, v„ rog.
## **Domnul C„t„lin Ionel D„nil„** _**—** secretar de stat_
_Ón Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei_ **:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
A∫a cum a˛i men˛ionat ∫i dumneavoastr„, proiectul de lege are ca obiect de reglementare ratificarea Conven˛iei dintre Rom‚nia ∫i Spania Ón domeniul securit„˛ii sociale, semnate la Madrid la 24 ianuarie 2006.
Conven˛ia reglementeaz„ acordarea presta˛iilor de securitate social„ Ón caz de boal„ ∫i maternitate, b„tr‚ne˛e, deces, accidente de munc„ ∫i boli profesionale, respectiv ∫omaj. Conven˛ia se aplic„ tuturor lucr„torilor care au fost sau sunt supu∫i legisla˛iei unuia sau ambelor state contractante, precum ∫i urma∫ilor ∫i membrilor de familie, Ón m„sura Ón care drepturile acestora sunt derivate din calitatea de urma∫ sau membru de familie.
Este prev„zut„, de asemenea, egalitatea de tratament a tuturor persoanelor cu cet„˛enii proprii, precum ∫i posibilitatea exportului presta˛iilor de securitate social„.
Fa˛„ de cele prezentate mai sus, v„ supunem aten˛iei aprobarea acestui proiect de lege. Mul˛umesc.
Mul˛umesc, domnule secretar de stat C„t„lin Ionel D„nil„.
Œl invit pe pre∫edintele Comisiei pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„, domnul senator Aron Popa, s„ prezinte raportul comisiei. Microfonul nr. 7, v„ rog.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
V„ informez c„ acest proiect de lege a primit aviz favorabil de la Comisia pentru politic„ extern„ ∫i Comisia pentru drepturile omului, culte ∫i minorit„˛i.
Œn cadrul comisiei noastre am dezb„tut acest proiect de lege ∫i am hot„r‚t, Ón unanimitate, prin vot, s„ adopt„m un raport de admitere.
V„ mul˛umesc.
## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**
Mul˛umesc ∫i eu.
Dezbateri generale.
Dac„ sunt interven˛ii referitoare la proiectul de lege? Dac„ nu, stima˛i colegi, o s„
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 154/30.X.2006 Trecem la punctul 3 pe ordinea de zi. Este vorba de proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Rom‚nia ∫i Republica Bulgaria privind securitatea social„, semnat la Sofia la 21 octombrie 2005.
Ini˛iator comun.
Particip„ domnul C„t„lin Ionel D„nil„, secretar de stat. V„ rog, microfonul nr. 10. Ave˛i cuv‚ntul.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
A∫a cum a˛i men˛ionat, proiectul de lege are ca obiect ratificarea Acordului dintre Rom‚nia ∫i Republica Bulgaria Ón domeniul securit„˛ii sociale.
Acordul privind securitatea social„ respect„ principiile fundamentale ale coordon„rii sistemului de securitate social„. Acestea urm„resc aplicarea unei singure legisla˛ii, egalitatea de tratament, men˛inerea drepturilor ob˛inute, respectiv exportul presta˛iilor de securitate social„ ∫i men˛inerea drepturilor Ón curs de achizi˛ie sau totalizarea perioadelor de asigurare.
Fa˛„ de cele prezentate mai sus, v„ supunem aprob„rii acest proiect de lege.
Mul˛umesc.
V„ mul˛umesc ∫i eu.
Din partea Comisiei pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„, domnul senator Popa Aron. Microfonul nr. 7.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Comisia pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„ a luat Ón dezbatere proiectul de lege ∫i a hot„r‚t Ón unanimitate s„ adopte un raport de admitere, pe care Ól supunem spre dezbatere ∫i adoptare plenului.
V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc ∫i eu. Dezbateri generale. Dac„ sunt interven˛ii cu caracter general? Domnul senator Ion Vasile. Microfonul nr. 3, v„ rog.
## Domnule pre∫edinte,
Este o chestiune de... Cred c„ este o eroare. Cu speran˛a c„ acest proiect nu este ∫i nu prive∫te securitatea na˛ional„, ci securitatea social„, v-a∫ ruga s„ se corecteze, s„ nu r„m‚n„ Ón stenogram„ ca atare.
## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**
Eu v„ cer scuze. BineÓn˛eles c„ proiectul se refer„ la securitatea social„.
Mul˛umesc staff-ului, care mie mi-a scris pe material c„ prive∫te securitatea na˛ional„. Mi-am permis s„ fac corectura respectiv„. O s„ v„ rog s„ m„ trece˛i la prim„ ∫i pe mine c‚nd primi˛i dumneavoastr„ primele.
Deci bineÓn˛eles c„ se refer„ la securitatea social„. Doamna senator Vedina∫, dori˛i s„ interveni˛i?
## **Doamna Verginia Vedina∫**
**:**
™i la noi pe materiale scrie tot securitatea na˛ional„.
## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**
Cer scuze tuturor.
Pentru stenogram„, ratific„m Acordul dintre Rom‚nia ∫i Republica Bulgaria privind securitatea social„, acord semnat la Sofia...
## **Domnul Valentin Dinescu**
**:**
S„ nu se Ón˛eleag„ c„ a˛i abandonat securitatea na˛ional„ Ón favoarea celei sociale!
## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**
Œn niciun caz! Œn niciun caz!
...semnat la Sofia la 21 octombrie 2005.
Dac„ nu sunt alte interven˛ii cu caracter general, v„ propun, stima˛i colegi, s„ ne pronun˛„m prin vot.
Avem raport de admitere.
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
Trecem la punctul 4 pe ordinea de zi: propunerea legislativ„ pentru modificarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 195/2002 privind circula˛ia pe drumurile publice.
Rog pe domnul secretar de stat Alexandru Mircea s„-∫i ocupe locul Ón banca Guvernului. Deci Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor, domnul secretar de stat Alexandru Mircea.
Microfonul nr. 10, v„ rog.
## **Domnul Alexandru Mircea** _**—** secretar de stat_
_Ón Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor_ **:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Este o ini˛iativ„ legislativ„ a unor domni senatori. Prin aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ se propune...
Numai un moment v„ Óntrerup.
V„ cer scuze, pentru c„ mi s-a atras aten˛ia, cred c„ de c„tre domnul senator Ion Vasile sau de cineva din partea dreapt„..., st‚ng„ a s„lii.
Este un proiect legislativ. Ini˛iator este domnul deputat P.D. Ioan Oltean ∫i voiam s„ verific dac„ a fost invitat ∫i este cumva Ón sal„.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 154/30.X.2006 A fost invitat, dar nu este. Deci, din p„cate, nu-l poate prezenta.
O s„-l rog pe domnul secretar de stat s„-∫i continue prezentarea punctului de vedere al Guvernului. Ave˛i cuv‚ntul.
Œmi cer scuze, domnule pre∫edinte.
Sunt dou„ ini˛iative legislative pe ordinea de zi. Deci, Ón momentul de fa˛„, discut„m ini˛iativa legislativ„ a domnului deputat Ioan Oltean.
Œn leg„tur„ cu aceast„ ini˛iativ„ legislativ„, vreau s„ semnalez faptul c„ ini˛iatorul, care este avocat, a constatat faptul c„ Ón aplicarea normelor privind circula˛ia pe drumurile publice unele reglement„ri sunt Ón mod incorect corelate ∫i d‚nsul nu face altceva dec‚t propune corelarea textelor respective, motiv pentru care Guvernul sus˛ine aceast„ ini˛iativ„ legislativ„.
V„ mul˛umesc.
## V„ mul˛umesc ∫i eu.
Din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, domnul pre∫edinte Péter Eckstein Kovács.
Microfonul 7.
## Mul˛umesc.
Raportul este de admitere, cu un singur amendament. Consiliul Legislativ a dat aviz favorabil, iar Guvernul a transmis un punct de vedere negativ, care a fost modificat la discu˛iile din comisie.
Œn raport cu obiectul de reglementare, propunerea face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Camer„ sesizat„.
V„ mul˛umesc. Dezbateri generale? Domnule senator, v„ rog.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
De regul„, atunci c‚nd Guvernul transmite Ón scris un punct de vedere negativ, Ón cadrul dezbaterilor la comisie se Ónt‚mpl„ s„ se aduc„ modific„ri ini˛iativei, modific„ri care determin„ schimbarea punctului de vedere al Guvernului.
De aceast„ dat„, Guvernul ne-a transmis, sub semn„tura prim-ministrului, un punct de vedere negativ, nu s-au produs niciun fel de modific„ri Ón cadrul dezbaterilor de la comisie, dar vine domnul secretar de stat Ón fa˛a Senatului ∫i ne spune c„ Guvernul este de acord cu ini˛iativa.
Personal nu ∫tiu ce s„ iau de bun: documentul semnat de domnul prim-ministru sau expunerea domnului secretar de stat? A∫ vrea o explica˛ie legat„ de acest comportament.
Mul˛umesc.
Mul˛umesc, domnule senator Viorel ™tefan. O s„-l rog pe domnul senator Funar, microfonul 2, s„ intervin„.
Ave˛i cuv‚ntul.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.
Intervin ∫i eu pe procedur„, pe aceea∫i tem„, ∫i continuu ideile formulate de c„tre domnul senator Viorel ™tefan.
Nu este pentru prima dat„ c‚nd se Ónt‚mpl„ acest lucru, respectiv Guvernul, sub semn„tura... — am aflat c„ este paraf„, ∫i nu semn„tura, pentru c„ premierul nu vede aceste puncte de vedere, ∫i am venit cu o propunere legislativ„ Ón acest sens —, deci, revenind, Guvernul, sub semn„tura prim-ministrului, Ón∫tiin˛eaz„ Parlamentul c„ nu este de acord cu o propunere legislativ„, iar un subordonat al premierului, un secretar de stat, Ól contrazice, contrazice ∫i Óntreg Guvernul ∫i ne prezint„ un alt punct de vedere.
Eu a∫ propune ca, p‚n„ c‚nd nu se clarific„ Ón cadrul Guvernului cine e mai mare, prim-ministrul sau un secretar de stat, s„ am‚n„m luarea Ón discu˛ie a acestei propuneri legislative.
Eu v„ mul˛umesc, Óns„ propunerea dumneavoastr„ este f„r„ obiect, domnul senator, Óntruc‚t a fost rezolvat„ problema cine e mai mare Ón cadrul Guvernului, prim-ministrul sau un secretar de stat, prin lege.
V-a∫ spune, Óns„, respectuos c„, a∫a cum m-a Ónv„˛at mama mea — Dumnezeu s-o odihneasc„! —, numai boul este consecvent p‚n„ la cap„t! Deci oricine Ó∫i poate schimba o opinie, dac„ Ón procesul legislativ se aduc amendamente ∫i se ajunge la concluzia c„ este o ini˛iativ„, p‚n„ la urm„, legislativ„ care poate fi acceptat„.
Eu o s„-l rog Óns„ pe domnul secretar de stat s„ reac˛ioneze la cele dou„ interven˛ii ale domnilor senatori Viorel ™tefan ∫i Gheorghe Funar.
Œnainte Óns„, domnul senator Dinescu, pe procedur„. V„ rog. Microfonul 1.
## Domnule pre∫edinte,
V„ rog s„ renun˛a˛i la a ne face ∫i pe noi p„rta∫i la eventualele animozit„˛i dintre dumneavoastr„ ∫i domnul senator Funar ∫i v„ rog s„ v„ revizui˛i interven˛ia de adineauri, pentru c„, Ón leg„tur„ cu animalele, ∫i noi avem p„rin˛i.
V„ mul˛umesc foarte mult.
Ave˛i dreptate, deci retrag ce am spus. Re˛ine˛i Óns„ c„ totu∫i esen˛a este valabil„: oricine Ó∫i poate modifica p‚n„ la urm„ pozi˛ia.
Domnule ministru, v„ rog. Microfonul 10.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 154/30.X.2006
## Da.
Deci s-au f„cut amendamente la comisie. S-a discutat Ómpreun„ cu comisia acest proiect de lege ∫i am ajuns la concluzia c„ el poate fi adoptat.
V„ mul˛umesc foarte mult.
Stima˛i colegi, ne afl„m Ón fa˛a unei ini˛iative legislative a domnului deputat Oltean, fa˛„ de care Guvernul a avut un aviz negativ.
Œn urma dezbaterilor Ón comisie, a fost adoptat un amendament la ini˛iativa respectiv„. Amendamentul Ól g„si˛i Ón raportul comisiei. Este un amendament la art. 91 indice 5 paragraful 2. Œn urma adopt„rii acestui amendament, Guvernul ∫i-a modificat punctul de vedere ∫i este de acord cu propunerea legislativ„ a domnului deputat Ioan Oltean.
Œn consecin˛„, o s„ v„ supun la vot raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, un raport de admitere...
Nu, nu, v„ rog frumos!
Stima˛i colegi, rog respectuos conducerea Grupului parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D. s„ m„ urm„reasc„.
Stima˛i colegi, avem un raport de admitere din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, cu un amendament admis. Deci o s„ v„ supun la vot.
Domnul comisar european Vosganian, v„ rog s„ v„ ocupa˛i locul Ón sal„!
Deci v„ supun la vot, pentru a treia oar„, raportul de admitere al Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri ∫i v„ rog s„ v„ exprima˛i prin vot.
Cu 42 de voturi pentru, 18 voturi Ómpotriv„ ∫i dou„ ab˛ineri, a fost adoptat raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, care con˛ine un amendament admis.
O s„ v„ supun acum la vot propunerea legislativ„ pentru modificarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 195/2002 privind circula˛ia pe drumurile publice.
V„ rog respectuos, stima˛i colegi, s„ vota˛i. V„ rog s„ v„ exprima˛i prin vot.
Rog s„ voteze toat„ lumea.
Cu 40 de voturi pentru, 27 voturi Ómpotriv„ ∫i dou„ ab˛ineri, propunerea legislativ„ pentru modificarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 195/2002 a fost adoptat„.
Trecem la punctul 5 de pe ordinea de zi: propunere legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 213/1998 privind proprietatea public„ ∫i regimul juridic al acesteia.
Este o propunere legislativ„ ini˛iat„ de un senator ∫i de deputa˛i.
Da.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Stima˛i colegi,
Soarta propunerilor legislative f„cute mai ales de senatorii ∫i deputa˛ii din opozi˛ie o ∫tim. Deci ori ni se r„spunde c„ nu este oportun„, ori ni se spune c„ s-a rezolvat Óntre timp, ori... M„ rog, argumente ∫i argumente.
Acela∫i lucru observ ∫i Ón raportul de respingere al Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, Ón care propunerea noastr„, care cred c„ este o propunere judicioas„, dup„ opinia mea, ni se spune c„ este rezolvat„, invoc‚ndu-se dreptul de preemp˛iune — care este cu totul altceva, ∫i este pe l‚ng„ — paralelismele..., tocmai invoc‚ndu-se dreptul de preem˛iune, care nu r„spunde obiectului nostru.
™i, Ón sf‚r∫it, ni se spune c„ cel pu˛in o parte dintre aceste probleme au fost rezolvate de Guvern, pentru c„ Guvernul are grij„ Óntotdeauna s„ ˛in„ ini˛iativele legislative ale parlamentarilor de la opozi˛ie Ón sertar, p‚n„ rezolv„ par˛ial problema. Ni se spune c„ s-a rezolvat ulterior, prin Legea nr. 286/21 iulie 2006.
Este rolul dumneavoastr„ s„ stabili˛i dac„ aceste argumente aduse sunt conving„toare.
V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc doamnei senator Rodica St„noiu.
Din partea Guvernului particip„ doamna secretar de stat Katalin Kibedi.
Ave˛i cuv‚ntul, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.
Microfonul 10.
## **Doamna Kibedi Katalin Barbara** _**—** secretar de stat_
_Ón Ministerul Justi˛iei_ **:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Distins Senat,
Œntr-adev„r, ∫i Ón punctul de vedere comunicat de c„tre Guvern ini˛iativa legislativ„ nu este sus˛inut„, f„c‚ndu-se trimitere la mai multe texte din acte legislative, unde este adev„rat c„ formularea nu este identic„, dar se reg„se∫te Óntr-o formul„ similar„ ∫i ea este nominalizat„ at‚t de dispozi˛iile Legii nr. 213/1998, c‚t ∫i de cele ale Legii nr. 7/1996 privind cadastrul.
™i, Óntr-adev„r, o modificare de ultim„ or„, care este men˛ionat„ Ón raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, este cea a Legii administra˛iei publice locale nr. 215, care a intrat Ón vigoare Ón luna iulie a acestui an.
Ne men˛inem acest punct de vedere. Mul˛umesc.
Mul˛umesc ∫i eu doamnei secretar de stat Katalin Kibedi.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 154/30.X.2006 Din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, domnul pre∫edinte Péter Eckstein Kovács.
Microfonul 7.
Mul˛umesc.
Raportul este de respingere, cu majoritate de voturi. S-a considerat de c„tre majoritatea membrilor comisiei c„, ulterior depunerii ini˛iativei legislative, s-a schimbat cadrul legal ∫i care impieteaz„ asupra acestui proiect, de altfel bine-venit.
Comisia pentru administra˛ie public„ a avizat negativ propunerea legislativ„, iar Guvernul a trimis un aviz prin care solicit„ respingerea.
Œn raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este prima Camer„ sesizat„.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
La dezbateri generale, doamna senator Vedina∫. Microfonul 2.
## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Eu vreau s„ sus˛in Ón fa˛a Domniilor Voastre, domnilor colegi, faptul c„, Ón opinia mea ∫i a grupului nostru parlamentar, problema nu este rezolvat„ prin solu˛iile legislative pe care le invoc„ Guvernul Ón punctul s„u de vedere.
V„ rog s„ observa˛i, domnule pre∫edinte ∫i dragi colegi, c„ propunerea colegei noastre are Ón vedere, la art. 21 indice 1, dou„ proceduri juridice: una vizeaz„ trecerea Ón domeniul privat a unor bunuri din domeniul public ∫i cealalt„ introducerea Ón domeniul public. Textul care, Ón opinia Guvernului ∫i a comisiei, ar acoperi ∫i ar atrage un paralelism de reglementare, vizeaz„ exclusiv trecerea din domeniul public, deci numai una din procedurile pe care le propune doamna senator Rodica St„noiu.
Cel de-al doilea argument pentru care noi consider„m c„ nu este paralelism vizeaz„ faptul c„ textul din Legea nr. 215/2006, care, Óntr-adev„r, a fost introdus prin recenta Lege nr. 286/2006, face vorbire despre un drept de preem˛iune.
Solu˛ia pe care o propune colega... C‚nd vorbim despre drept de preem˛iune, Ónseamn„ c„ recunoa∫tem _ab initio_ faptul c„ mai multe subiecte de drept vor putea concura pentru ob˛inerea unui drept, dar, dintre ele, unul are drept de preem˛iune. Solu˛ia pe care o propunem noi este... — aceea pe care o propune doamna St„noiu ∫i o sus˛inem noi —, este aceea ca, Ón contextul Ón care pe un asemenea tip de teren s-a construit o anumit„ construc˛ie, s„ nu se mai pun„ problema ca altcineva Ón afar„ de titularul acelei construc˛ii s„ poat„ s-o cumpere. Deci nu mai exist„ chestiunea de drept de preem˛iune, exist„, pur ∫i simplu, recunoa∫terea titularului unei
construc˛ii dreptul de a cump„ra acel teren, Ón baza hot„r‚rii consiliului local cu majoritatea calificat„ de 2/3.
Noi consider„m c„ Ón acest fel s-ar face mai mult„ ordine Ón ceea ce prive∫te regimul domeniului public ∫i privat al statului ∫i al unit„˛ii administrativ-teritoriale. Nu v„ ascund c„, de multe ori, la Comisia pentru administra˛ie public„ constat c„ Ónse∫i autorit„˛ile publice nu au prea clar reprezentat„ diferen˛a Óntre domeniul public ∫i domeniul privat, Óntre faptul c„ unul se supune regimului de putere public„ ∫i altul regimului de drept privat ∫i, pentru aceste considerente, apreciem c„ propunerea doamnei senator este judicioas„ ∫i noi o vom sus˛ine.
™i eu Ói mul˛umesc doamnei senator Verginia Vedina∫. Dac„ la dezbateri generale mai dore∫te cineva s„ intervin„?
Dac„ nu, o s„ solicit o reac˛ie din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.
Domnul senator Péter Eckstein Kovács. Microfonul 7.
## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Textul propus de ini˛iatori sun„ Ón felul urm„tor: îPrin derogare de la prevederile legale privitoare la licita˛iile publice, terenurile aflate Ón proprietatea privat„ a statului sau a unit„˛ilor administrativ-teritoriale aferente unor construc˛ii vor fi v‚ndute dob‚nditorilor dreptului de proprietate asupra construc˛iilor.“
Este un text imperativ, care ar obliga unitatea... unit„˛ile administrativ-teritoriale de a vinde acest teren proprietarului construc˛iei, ceea ce ridic„ multiple probleme, Ón primul r‚nd aceea dac„ proprietarul construc˛iei dore∫te sau nu dore∫te s„ dob‚ndeasc„ dreptul de proprietate ∫i asupra terenului aferent.
Prin acest act normativ ulterior, Guvernul a considerat ∫i Parlamentul a adoptat un drept de preem˛iune, prin care proprietarul construc˛iei este un _primus inter pares_ , are posibilitatea s„-∫i adjudece ∫i terenul aferent. Dar este o facultate, o posibilitate.
Este Óndestul„tor ∫i este o form„ preferabil„ texului propus de c„tre ini˛iatori.
V„ mul˛umesc.
Œn mod excep˛ional, Ói voi da a doua oar„ cuv‚ntul, Ómpotriva regulamentului, doamnei Vedina∫, din partea P.R.M.
## V„ mul˛umesc respectuos, domnule pre∫edinte.
Eu consider c„ s-a f„cut o interpretare for˛at„ a textului ∫i c„ astfel cum este el redactat Ón niciun caz nu instituie obliga˛ia autorit„˛ilor s„ v‚nd„. Se spune c„, îprin derogare de la prevederile...“, îse vor vinde f„r„ licita˛ie public„“. Un text de lege trebuie interpretat Ón integralitatea lui.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 154/30.X.2006 Deci prima parte, îprin derogare“, trebuie coroborat„ cu îf„r„ licita˛ie public„“, iar interpretarea care rezult„ din aceast„ coroborare este c„ derogarea atrage dup„ sine nu obliga˛ia autorit„˛ilor de a vinde, ci o obliga˛ie ca, dac„ vor hot„rÓ s„ v‚nd„, s„ o fac„ f„r„ licita˛ie public„. V„ mul˛umesc.
## V„ mul˛umesc.
Stima˛i colegi, a˛i ascultat argumentele ini˛iatorului ∫i, Ón final, Ói voi da Ónc„ o dat„ cuv‚ntul doamnei senator Rodica St„noiu.
V„ rog. Microfonul 8.
V„ mul˛umesc.
Eu am fost foarte scurt„, dar acum, c‚nd am auzit argumentul suplimentar adus de pre∫edintele Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, nu pot s„ nu iau cuv‚ntul ∫i s„ spun c„, dac„ acestea au fost argumentele juridice care au dus la respingere, chiar sunt extrem de mirat„ de interpretarea textului.
A∫ vrea Ónc„ o dat„ s„ se Ón˛eleag„ c„ este vorba de proprietatea unit„˛ilor administrativ-teritoriale ∫i s„ nu Ón˛elegem altceva ∫i s„ d„m interpret„ri gre∫ite. Este vorba de inventarul bunurilor din domeniul public intrate Ón aceast„ categorie, ∫i nu de altceva.
™i, Ón al doilea r‚nd, preem˛iunea este preem˛iune, ceea ce propunem noi este altceva. ™i nu este vorba dec‚t de accentul textului, care este pe modalitatea de transfer al dreptului de proprietate, ∫i Ón niciun caz pe obligarea celui care are acest drept s„ fac„ a∫a ceva.
Dac„ acesta a fost argumentul principal al respingerii textului, v„ rog s„ m„ crede˛i c„ sunt extrem de contrariat„!
V„ mul˛umesc, doamna senator. Domnul senator Gavril„ Vasilescu. V„ rog. Microfonul central.
## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Ini˛ial am vrut s„ nu iau cuv‚ntul, dar s-au spus multe lucruri aici. Cred c„ Ón leg„tur„ cu acest lucru am mai vorbit cu ocazia unei ini˛iative legislative.
Spuneam atunci, sus˛in acum — ∫i de fapt este o realitate, indiferent de voin˛a unuia sau altuia — c„ Ón Rom‚nia nu poate exista un proprietar de construc˛ie f„r„ s„ aib„ un drept asupra terenului.
De-a lungul vremii, Óncep‚nd cu 1974, odat„ cu Legea nr. 58, terenurile au trecut Ón proprietatea statului ca efect al legii, dac„ se vindeau sau dac„ se mo∫teneau Ón baza mo∫tenirii testamentare. De asemenea, Ónainte de aceast„ dat„, s-au dat oamenilor terenuri Ón folosin˛„ pe durata existen˛ei construc˛iilor ∫i ∫i-au construit case.
Œn acela∫i timp, dup„ decembrie 1989, printr-o gre∫eal„ pe care a f„cut-o Parlamentul, statul a v‚ndut case cet„˛enilor f„r„ s„ constituie niciun fel de drept
asupra terenurilor. De fapt, ceea ce trebuie f„cut este Óndreptarea unei gre∫eli pe care Parlamentul a f„cut-o la vremea respectiv„.
De ce? Pentru c„ nu se poate s„ fii proprietarul unei construc˛ii f„r„ s„ ai un drept. Nu spun neap„rat de proprietate. Este dreptul de superficie pe care Ól are proprietarul construc˛iei asupra terenului. Vorbesc de constructor nu numai de bun„-credin˛„, dar este de bun„-credin˛„, dar, Ón acela∫i timp, pentru situa˛iile Ón care construc˛ia a fost dob‚ndit„ conform legisla˛iei, a fost edificat„ conform legisla˛iei de la vremea respectiv„. Deci acest lucru trebuie rezolvat. Este Ón spiritul a tot ceea ce se spune ∫i vrem s„ facem.
Le-am dat oamenilor posibilitatea s„ Ó∫i construiasc„ sau le-am v‚ndut case ∫i nu le-am acordat niciun fel de drept asupra terenurilor, ∫i acum dorim ca aceste terenuri s„ fie licitate. P„i, dac„ el e licitat ∫i acela pe care l-am l„sat s„-∫i construiasc„ sau c„ruia i-am v‚ndut casa nu are bani s„ cumpere terenul respectiv, ce facem? Œi demol„m casa? Vine altcineva proprietar ∫i spune: îSe poate, dar dumneata, ∫i dac„ legiuitorul nu a vrut s„-˛i dea dumitale terenul, eu am nevoie s„-mi degajezi terenul respectiv.“
Deci, dincolo de toate problemele care se pun cu Ónc„rc„tur„ politic„, c„ nu este de acord Guvernul, c„ ini˛iativa vine de nu ∫tiu unde, de fapt trebuie s„ repar„m ceva ce Parlamentul a gre∫it: atunci c‚nd a scos la v‚nzare, a dat o lege prin care s-au scos case la v‚nzare...
Domnule senator, pute˛i scurta? Sprijini˛i sau nu proiectul?
Domnule pre∫edinte, este o problem„. Numai o clip„...
Domnul senator, sunte˛i Ón favoare sau Ómpotriv„?
L„sa˛i-m„ s„ trag concluzia, s„ spun ceea ce vreau!
V„ rog, domnule senator.
Pentru c„ este un lucru foarte important ∫i eu cunosc acest lucru ca profesionist ∫i ca om care m„ izbesc atunci c‚nd... Nu prea mai am acum timp s„-mi exercit ∫i profesia de notar, dar asta e alt„ problem„.
Vinzi o construc˛ie ∫i nu ∫tii care este proprietatea terenului ∫i omul acela nu are niciun drept. De fapt, dac„ nu ai niciun drept asupra terenului, Ónseamn„ c„ gre∫it ai devenit proprietarul terenului.
Or, gre∫eala s-a produs Ón Parlamentul ˛„rii. Trebuie s„ Óndrept„m acest lucru.
V„ mul˛umesc.
10 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 154/30.X.2006
V„ mul˛umesc. Stima˛i colegi, sper c„...
Domnul Viorel ™tefan, din partea Grupului P.S.D., probabil.
V„ rog, domnule senator, microfonul 3.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Eu a∫ vrea ca Ónainte de a asculta punctul de vedere al reprezentantului Guvernului s„ sesizez faptul c„ dezbaterile s-au concentrat pe tema legat„ de statutul dreptului de proprietate Ón leg„tur„ cu terenul aferent construc˛iilor, dar s-a ignorat una dintre tezele pe care ini˛iatorul a introdus-o Ón propunere, cea legat„ de modul Ón care se poate face transferul din domeniul privat Ón domeniul public.
Eu nu am g„sit nici Ón raportul comisiei, nici Ón punctul de vedere al Guvernului vreo precizare Ón leg„tur„ cu acest aspect ∫i de aceea a∫ vrea s„ ascult„m din partea reprezentantului Guvernului un punct de vedere.
Unde este reglementat„ procedura prin care o proprietate privat„ poate fi transferat„ Ón domeniul public? V„ mul˛umesc.
## V„ mul˛umesc.
Dac„ doamna secretar de stat Kibedi dore∫te s„ reac˛ioneze?
Microfonul 10.
Dup„ care dau cuv‚ntul ini˛iatorului, doamna senator St„noiu.
## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Œnt‚i r„spund preciz„rilor f„cute de doamna senator Vedina∫.
Noi am subliniat c„ reglement„rile din Legea nr. 213/1998 nu sunt identice cu cele propuse Ón ini˛iativa legislativ„, dar se g„sesc similitudini ∫i, dac„ lu„m textele de lege din actele normative pe care le-am Ón∫iruit, practic g„sim solu˛ia juridic„ pentru ceea ce Ón aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ reprezint„ o Ónsumare.
La art. 10 alin. 2 din Legea nr. 213/1998 se reglementeaz„, textual, trecerea din domeniul public Ón domeniul privat ∫i se ∫i precizeaz„ cum anume se face ∫i Ón ce condi˛ii.
Œn continuare, Ón art. 8 alin. 1, la fel, trecerea bunurilor din domeniul privat al statului sau al unit„˛ilor administrative, iar aici indic„ cele 4 forme, care sunt, Ón genere, reluate ∫i este aceea∫i similitudine, deci trecerea din domeniul public Ón domeniul privat se face, Ón genere, prin acela∫i regim, respectiv: hot„r‚rea Guvernului, a consiliului jude˛ean, local sau a Consiliului General al Municipiului Bucure∫ti. ™i invers se reglementeaz„ la fel, doar c„ dispozi˛iile pe care le precizeaz„ aceast„ lege
Óntotdeauna fac trimitere la Constitu˛ie sau dac„ legea nu dispune altfel.
Acum ceea ce a venit Ón plus, pentru c„, Óntr-adev„r, era o precizare Ón leg„tur„ cu acea formulare: îf„r„ licita˛ie public„“. Sigur c„ formula mai fericit„, ca s„ nu se trag„ concluzia c„ ar fi o dispozi˛ie imperativ„, ar fi putut fi îpot fi v‚ndute“, ∫i atunci puteam.
Acum, prin modificarea Legii nr. 215/2001, s-a solu˛ionat, Ón sensul c„ se precizeaz„ exact. Dac„ ve˛i vedea, Ón punctul nostru de vedere exact dreptul de preem˛iune l-am pus sub semnul Óntreb„rii, c„ nu este textual reglementat, iar acum Legea nr. 215/2001, prin modificare, a rezolvat ∫i aceast„ problem„.
De asemenea, am mai indicat noi ∫i Legea nr. 31/1990, care rezolv„ problema autoriza˛iilor de construc˛ie, Legea nr. 50/1991, unde, la fel, se arat„ condi˛iile Ón care terenurile care sunt destinate construirii pot fi v‚ndute, concesionate ori Ónchiriate.
™i atunci noi, prin coroborare, doream s„ ne facem Ón˛ele∫i c„, de fapt, solu˛ia juridic„ exist„. V„ mul˛umesc.
## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**
## V„ mul˛umesc.
Stima˛i colegi, cred c„ sunte˛i Ón posesia tuturor argumentelor care s„ v„ permit„ s„ adopta˛i o decizie prin vot.
Œn consecin˛„,
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
Mul˛umesc ini˛iatorului, doamna senator Rodica St„noiu.
Domnul Valentin Dinescu.
V„ rog. Microfonul 1.
## Domnule pre∫edinte,
Suntem din nou Ón situa˛ia de a face interpret„ri Ón leg„tur„ cu cvorumul de ∫edin˛„. Noi am stabilit c„ atunci c‚nd admitem faptul c„ nu to˛i parlamentarii prezen˛i Ón sal„ Ó∫i exprim„ votul, avem nevoie totu∫i de un num„r minim de voturi exprimate, Ón spe˛„ 35 Ón cazul legilor ordinare ∫i 69 Ón cazul legilor organice.
Nu. V„ rog s„ mai face˛i apel Ónc„ o dat„ la toat„ lumea s„ voteze. Au votat numai 67 de parlamentari, senatori, Ón loc de 69, c‚t ar fi trebuit pentru a lua Ón calcul votul de respingere.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 154/30.X.2006
V„ mul˛umesc. Domnule senator, ave˛i dreptate.
Vreau s„ v„ spun c„ am procedat la o num„rare acum, Ón momentul Ón care vorbea˛i dumneavoastr„. Domnul secretar Gavril„ Vasilescu i-a num„rat pe cei prezen˛i fizic Ón sal„. Suntem 71.
Nu am nimic Ómpotriv„, av‚nd Ón vedere interven˛ia dumneavoastr„, s„ supunem Ónc„ o dat„ la vot proiectul de lege.
Œnc„ o dat„ fac apel la to˛i colegii senatori s„ se exprime prin vot, dar vreau s„ v„ rog s„ pornim de la ideea c„ totu∫i trebuie s„ ∫i putem lucra.
V„ rog, domnule senator Dinescu. Microfonul 1.
Eu v„ rog s„ lua˛i Ón calcul buna mea inten˛ie, pentru c„ vom fi pu∫i Ón situa˛ia de a avea legi organice Ón interesul Guvernului care nu vor trece, pentru c„, dac„ nu se voteaz„ a∫a, cu 67 de voturi nu trece o lege organic„.
## V„ mul˛umesc.
Este perfect adev„rat. Suntem Óns„ acum Óntr-o situa˛ie Ón care proiectul de lege organic„ nu a trecut. Domnul senator Szabó.
V„ explic dup„ ∫edin˛„.
Bine. Mul˛umesc mult.
Colegul nostru, domnul senator Dinescu, a intervenit pe procedur„ ∫i a solicitat respectarea regulamentului. A avut o interven˛ie foarte corect„.
Regret, domnule pre∫edinte, c„ i-a˛i permis distinsului coleg Szabó s„ dea o alt„ interpretare. D‚nsul nu a Ón˛eles c„ a fost o interven˛ie pe procedur„. Eventual traduce˛i-i, domnule pre∫edinte, dup„ ∫edin˛„, Ón limba rom‚n„.
Mul˛umesc.
## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**
V„ mul˛umesc frumos ∫i fac din nou un apel la domnul senator Funar s„ nu mai fac„ atacuri la persoan„.
Sigur, suntem liberi s„ ne exprim„m orice opinii, dar vreau s„ v„ spun...
## **Domnul Valentin Dinescu**
**:**
Domnul Szabó m-a atacat pe mine Ón mod absolut violent.
Microfonul nr. 1, v„ rog.
## Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,
V„ rog s„ accepta˛i ideea mea c„ interven˛ia distinsului meu antevorbitor nu a avut nimic comun cu punctul din ordinea de zi pe care Ól avem noi de discutat ∫i c„ nu are nicio relevan˛„ Ón leg„tur„ cu acceptarea sau neacceptarea proiectului de lege, ba, mai mult, confirm„ faptul c„ proiectul de lege a c„zut.
Eu regret foarte mult c„ a c„zut, dar trebuie s„ iau cuno∫tin˛„ de aceast„ realitate cumplit„.
V„ mul˛umesc.
## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**
™i eu v„ mul˛umesc.
Domnule Funar, v-a∫ ruga respectuos, haide˛i s„ nu Óncerc„m... Deci v„ rog respectuos, domnule Funar! M„car Óncerca˛i s„ fi˛i scurt. Microfonul nr. 2, v„ rog.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Am acest avantaj fa˛„ de dumneavoastr„. Intervin pe procedur„. Colegul nostru...
C„ sunte˛i mai scurt la statur„? La ce v„ referi˛i?
Apelul este valabil pentru toat„ lumea. V„ rog respectuos, Óns„, s„ ˛ine˛i seama de faptul c„ interven˛ia domnului Szabo ∫i a domnului Dinescu ar fi avut... din punctul de vedere al interven˛iei domnului Dinescu, ar fi avut o relevan˛„, Óntr-adev„r, dac„ am fi adoptat legea organic„ cu 35 de voturi pentru ∫i 28 Ómpotriv„.
Œn condi˛iile date, Óns„, a fost un vot care nu a permis s„ se adune majoritatea necesar„ pentru a trece o lege organic„. Era un vot care a respins ini˛iativa legislativ„.
Din sal„
#47218Mai putem s-o mai supunem o dat„ la vot!
## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**
Œn mod excep˛ional, pentru c„ suntem colegi ∫i au mai fost asemenea cazuri, o s„ fac un apel la dumneavoastr„ s„ v„ ocupa˛i locurile Ón banc„ to˛i distin∫ii senatori.
Chiar ∫i cei foarte importan˛i, doamna Norica Nicolai, domnul Vosganian, domnul Aron Popa.
Domnul Eckstein Kovács Péter, v„ rog s„ lua˛i loc. Domnul senator Varujan... Domnule senator, v„ rog s„ lua˛i loc.
Deci, la cererea unui coleg, de∫i, Ónc„ o dat„ v„ spun, dup„ p„rerea mea, pe procedur„, nu se justific„, dar e o cerin˛„ din partea unui grup, o s„ v„ supun din nou la vot.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 154/30.X.2006 Deci repet„m votul referitor la propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 213/1998 privind proprietatea public„ ∫i regimul juridic al acesteia.
Deci v„ rog respectuos pe to˛i colegii prezen˛i Ón sal„ s„ vota˛i dac„ sunte˛i pentru adoptarea ini˛iativei doamnei senator St„noiu sau Ómpotriv„. V„ rog s„ vota˛i.
Inclusiv domnul Viorel ™tefan!
V„ rog respectuos s„ vota˛i cum dori˛i dumneavoastr„, numai s„ vota˛i!
Din p„cate, proiectul de lege prezentat de doamna senator St„noiu nu a fost adoptat. A Óntrunit numai 23 de voturi pentru, 38 Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere.
Trecem la punctul urm„tor, punctul 6: propunerea legislativ„ de modificare a Legii nr. 60/1991, publicate Ón îMonitorul Oficial“, Partea I, nr. 888/2004, privind organizarea ∫i desf„∫urarea adun„rilor publice.
Este o ini˛iativ„ legislativ„ a unui grup de senatori din Partidul Rom‚nia Mare.
Din partea ini˛iatorilor, observ c„ este domnul senator Funar.
O s„ v„ rog s„ v„ prezenta˛i ini˛iativa legislativ„. Microfonul nr. 8.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Am pornit la aceast„ propunere legislativ„, pe de o parte, de la prevederile Constitu˛iei Rom‚niei, care, la art. 30 alin. (7), precizeaz„ c„: îsunt interzise de lege def„imarea ˛„rii ∫i a na˛iunii, Óndemnul la separatism teritorial“.
Am constatat c„ Legea nr. 60/1991 are unele lacune, care sunt speculate diabolic de c„tre ministrul de stat Markó Béla, care, mai ales Ón toamna acestui an, dar a f„cut-o ∫i Ón prim„var„, la Odorheiul Secuiesc, acum, Ón aceast„ toamn„, Ón mai multe adun„ri publice, inclusiv Ón cea de acum vreo s„pt„m‚n„ de la Luti˛a, a pus Ón discu˛ie problema autonomiei teritoriale. Am constatat c„ legea, Ón forma actual„, Ói permite numai primarului s„ interzic„ acele adun„ri publice Ón cadrul c„rora se solicit„ autonomia teritorial„ pe criterii etnice.
Sesiz‚nd aceste lacune ale Legii nr. 60/1991, modificat„ ∫i completat„, Ómpreun„ cu mai mul˛i colegi senatori am venit cu c‚teva mici modific„ri ∫i complet„ri ale acestei legi, pe care vi le supunem aten˛iei.
Respectiv, la art. 9: îSunt interzise adun„rile publice prin care se urm„re∫te propagarea ideilor viz‚nd autonomia teritorial„ pe criterii etnice“.
De asemenea, am propus ca, Ón afar„ de primar, prefectul sau primul-ministru sau pre∫edintele ˛„rii s„ aib„ dreptul legal s„ interzic„ adun„rile publice, atunci c‚nd de˛in date de la organele specializate din care rezult„ c„ desf„∫urarea acestor adun„ri publice ar duce la Ónc„lcarea prevederilor art. 2 ∫i ale art. 9 din aceast„ lege.
De asemenea, am propus completarea contraven˛iilor, respectiv organizarea ∫i desf„∫urarea de adun„ri publice
nedeclarate ori neÓnregistrate s„ fie sanc˛ionat„, ∫i am propus majorarea cuantumului amenzilor.
Am constatat, domnule pre∫edinte, cu surprindere, c„ Guvernul Rom‚niei, contrar prevederilor Constitu˛iei Rom‚niei ∫i contrar a ceea ce se Ónt‚mpl„ Ón ˛„rile Uniunii Europene, este de acord s„ se desf„∫oare Ón continuare adun„ri publice Ón cadrul c„rora se cere autonomia teritorial„. Deci Guvernul respinge, Ón punctul s„u de vedere, propunerea noastr„ legislativ„.
Domnule Funar, eu am din nou... Nu! V„ rog eu frumos!
Am din nou rug„mintea la dumneavoastr„, rug„minte pe care v-am adresat-o de 3 ori ast„zi, s„ Óncerca˛i s„ v„ men˛ine˛i Óntr-un cadru de limbaj normal Ón Senatul Rom‚niei, f„r„ invective, f„r„ etichet„ri.
Deci v„ rog respectuos, ca s„ putem lucra! Dac„ dorin˛a dumneavoastr„ este doar s„ se Ónt‚mple altceva Ón Senatul Rom‚niei, este dorin˛a dumneavoastr„, eu o respect, dar nu pot fi de acord cu ea.
Deci am o rug„minte, at‚t fa˛„ de persoane, fa˛„ de colegii dumneavoastr„, c‚t ∫i fa˛„ de partidele ∫i structurile politice reprezentate Ón Parlament, s„ v„ ab˛ine˛i de la orice etichet„ri care ar putea fi interpretate ca injurii de c„tre al˛i colegi, care vor protesta.
V„ rog Ón continuare s„ face˛i un efort. ™tiu c„ e greu!
Din partea Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor, este prezent domnul secretar de stat Alexandru Mircea. Microfonul nr. 9, v„ rog.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.
Am s„ sus˛in punctul de vedere al Guvernului Ón leg„tur„ cu ini˛iativa legislativ„ care face obiectul ordinii de zi.
Ini˛iativa legislativ„ are ca obiect modificarea Legii nr. 60/1991 privind organizarea ∫i desf„∫urarea adun„rilor publice, Ón sensul de a se prevedea interzicerea, citez: îadun„rilor publice prin care se urm„re∫te propagarea
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 154/30.X.2006 ideilor viz‚nd autonomia teritorial„ pe criterii etnice ∫i Ónc„lcarea siguran˛ei na˛ionale“.
De asemenea, se propune, a∫a cum spunea ∫i distinsul domn senator adineauri, ca, al„turi de primarul localit„˛ii, interzicerea organiz„rii adun„rilor publice s„ poat„ fi dispus„ de c„tre prefect, primul-ministru ∫i pre∫edintele Rom‚niei, citez: î...atunci c‚nd se de˛in date de la organele specializate din care rezult„ c„ desf„∫urarea acestora ar duce la Ónc„lcarea dispozi˛iilor art. 2 ∫i ale art. 9 din lege“.
Guvernul nu sus˛ine adoptarea acestei ini˛iative legislative pentru urm„toarele considerente: apreciaz„ c„ modificarea lit. a) a art. 9 din Legea nr. 60/1991 privind organizarea ∫i desf„∫urarea adun„rilor publice nu poate fi sus˛inut„, deoarece desf„∫urarea unei adun„ri publice nu poate fi interzis„ _ab initio_ doar pentru faptul c„ Ón timpul desf„∫ur„rii ei se pot exprima anumite idei viz‚nd autonomia teritorial„ pe criterii etnice.
Cu privire la propunerea de instituire pentru prefect, prim-ministru sau pre∫edintele Rom‚niei a obliga˛iei de a interzice organizarea unor adun„ri publice, apreciem c„ aceasta trebuie s„ se coreleze cu obliga˛iile constitu˛ionale care revin acestor autorit„˛i. Mul˛umesc.
V„ mul˛umesc ∫i eu.
Din partea Comisiei pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„, doamna senator Norica Nicolai. Microfonul nr. 7, v„ rog.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,
Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„ a analizat aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ ∫i v„ propune un raport de respingere, cu urm„toarea motiva˛ie.
Analiza noastr„ a privit Ón primul r‚nd legalitatea, oportunitatea acestei ini˛iative legislative ∫i a constatat c„ ea se afl„ Ón dezacord cu prevederile constitu˛ionale, care, de altfel, legifereaz„ o serie de chestiuni pe care autorul le-a avut Ón vedere Ón ini˛iativa prezentat„ Parlamentului, legiferare prev„zut„ Ón art. 30 alin. (7) din Constitu˛ia Rom‚niei. O ini˛iativ„ legislativ„ nu poate prelua texte constitu˛ionale, Constitu˛ia fiind legea-cadru Ón raport de care sunt evaluate ∫i raportate celelalte dispozi˛ii legale.
Faptele de natur„ penal„ au deja un sediu de tratament penal Ón prevederile Codului penal, Titlul III ∫i IV, iar Ón ceea ce prive∫te chestiunea cu autonomia teritorial„ nu putem interzice unei persoane s„-∫i exprime un punct de vedere Ón timpul unei adun„ri publice. Libertatea de exprimare a g‚ndurilor, opiniilor ∫i a credin˛elor este garantat„ de Constitu˛ie. Dac„ am admite acest text, am Ónc„lca cadrul constitu˛ional ∫i, din punctul meu de vedere, chiar am crea un precedent periculos.
Œn ceea ce prive∫te competen˛a de aprobare a acestor adun„ri publice, a∫a cum este ea prev„zut„ Ón Legea
nr. 60/1991, procedura care d„ competen˛„ aprob„rii organelor administra˛iei locale este una conform„ cu regulile ∫i standardele europene. Dac„ am da aceast„ competen˛„ pre∫edintelui Rom‚niei ∫i primului-ministru, ar Ónsemna c„ avem o viziune centralist-democratic„, str„in„ de orice standard de democra˛ie actual„ ∫i european„.
Pentru aceste ra˛iuni, comisia a hot„r‚t, cu 5 voturi pentru, un vot Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere, s„ v„ propun„ un raport de respingere.
Œn raport de prevederile constitu˛ionale, legea are caracter organic, urm‚nd ca votul s„ se dea Ón condi˛iile art. 76 alin. (1) din Constitu˛ie.
V„ mul˛umesc.
™i eu v„ mul˛umesc.
Trecem la dezbateri generale pe marginea legii.
Din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, doamna senator Verginia Vedina∫.
Microfonul nr. 2, v„ rog.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Ascult de fiecare dat„ cu pl„cere Ón Parlament cum sunt invocate prevederile constitu˛ionale referitoare la drepturi ∫i libert„˛i fundamentale, atunci c‚nd colegii no∫tri sunt Ón situa˛ia s„ apere un punct de vedere, ∫i cum sunt ciuntite, cum sunt golite de semnifica˛ia lor, p‚n„ la urm„, prevederile constitu˛ionale.
De ce? Pentru c„, Óntr-adev„r, Constitu˛ia le garanteaz„ Ón Titlul II privind drepturile care sunt aceste drepturi, care sunt aceste libert„˛i, dar tot Constitu˛ia mai con˛ine un articol, art. 53, care face vorbire despre restr‚ngerea exerci˛iului unor drepturi sau a unor libert„˛i. Faptul c„ Ón legea fundamental„ sunt prev„zute ∫i garantate drepturi ∫i libert„˛i fundamentale nu Ónseamn„ c„ ne este Óng„duit s„ facem orice.
Distinsa noastr„ coleg„ a invocat dreptul la libertatea de exprimare. Este extraordinar„ ∫i este una dintre cele mai frumoase ∫i mai speciale libert„˛i de care dispune omul, dar de ce nu a adus aminte c„ Ón articolul respectiv exist„ un alineat care spune c„ sunt interzise de lege def„imarea ˛„rii ∫i a na˛iunii, Óndemnul la r„zboi, la ur„, incitarea la discriminare ∫i la separatism teritoriale.
Deci a garanta drepturi fundamentale prin Constitu˛ie nu Ónseamn„ c„ nou„, cet„˛eni obi∫nui˛i sau oameni politici, conduc„tori sau cu alte func˛ii Ón partid, ne este permis s„ venim ∫i s„ lans„m idei, teze ∫i s„ milit„m pentru astfel de teze care Óncalc„ principiile constitu˛ionale.
Pentru aceste considerente, apreciez c„ niciunul din argumentele care s-au invocat aici Ón sensul respingerii ini˛iativei noastre legislative nu poate fi sus˛inut ∫i rog onora˛ii colegi s„ sus˛in„ aceast„ ini˛iativ„ legislativ„. V„ mul˛umesc.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 154/30.X.2006
™i eu v„ mul˛umesc.
Dac„ din partea altor grupuri se dore∫te interven˛ia la dezbateri generale?
Pe procedur„, domnul senator?
V„ rog frumos. Microfonul 2.
## Domnule pre∫edinte,
V„ rog s„ m„ ierta˛i, dar cred c„ a˛i uitat ca, Ónainte de a da drumul la dezbateri, s„ Óntreba˛i dac„ cineva are de pus vreo Óntrebare. Aceasta ar fi procedura.
Atunci, v„ rog s„-mi permite˛i s„ pun o Óntrebare. Aceast„ Óntrebare se adreseaz„, e destul de dur„, domnului senator Funar.
Domnule senator Funar,
V„ rog s„-mi r„spunde˛i care sunt invectivele...
Prin îDa“ sau îNu“...
...care l-au zguduit at‚t de tare pe domnul pre∫edinte de ∫edin˛„, de v-a certat cu at‚ta s‚rg, dup„ ce dumneavoastr„ v-a˛i expus punctele de vedere?
V„ mul˛umesc.
## Domnule senator,
V„ rog frumos, nu pot s„ fiu de acord cu aceast„ Óntrebare, c„ nu m„ simt deloc zguduit.
Eu mi-am permis doar s„-mi exercit atribu˛iile de pre∫edinte de ∫edin˛„, Óncerc‚nd s„ men˛in dezbaterea Óntr-un cadru civilizat. V„ asigur Ónc„ o dat„ c„ nu m„ simt deloc zguduit.
Deci, dac„ la dezbateri generale, din partea altor grupuri...?
Pe fond sau pe procedur„, domnule Szabó?
Pe procedur„, domnul Szabó. Microfonul 1.
Pe fond va lua cuv‚ntul un alt coleg, dac„ o s„ i se permit„. Sper c„ i se va permite.
Continu‚nd ideea aceasta, extrem de original„ altminteri, pe care distinsul antevorbitor a Ónaintat-o aici, ce-ar fi s„-mi permite˛i s„ pun eu o Óntrebare unui alt coleg de-al meu sau vreun alt coleg s„ pun„ o Óntrebare altui coleg de partid?!
Ping-pongul se joac„ acas„!
V„ mul˛umesc.
## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**
## ™i eu v„ mul˛umesc.
Stima˛i colegi, dac„ la dezbateri generale... V„ rog eu frumos, domnul senator, haide˛i, c„...
S-a spus pong-ping...
V„ rog frumos, din partea Grupului parlamentar U.D.M.R., domnul senator György Frunda. Microfonul 2.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Prin atribu˛iile pre∫edintelui, dac„ este vorba ∫i despre un ping-pong politic ∫i despre un pong-ping, ar fi bine s„ Ómpinge˛i dezbaterile spre o dezbatere s„n„toas„, normal„, care s„ respecte demnitatea ∫i sobrietatea Senatului ∫i s„ preveni˛i declara˛iile boln„vicioase, indecente, calomniatoare la adresa colegilor sau a forma˛iunilor politice.
Œn ceea ce prive∫te fondul problemei, m„ pronun˛ Ómpotriva ini˛iativei legislative, aceasta fiind anticonstitu˛ional„, cum a ar„tat ∫i pre∫edintele comisiei de specialitate, Ónc„lc‚nd dreptul fundamental la exprimare ∫i la adunare public„ ∫i Óncerc‚nd ca prin argumente de for˛„ s„ evite discu˛ii care sunt neconfortabile pentru unii, pentru c„ pur ∫i simplu nu-∫i dau seama despre ce este vorba. Stimate doamne senator ∫i stima˛i domni senatori, Œntr-adev„r, U.D.M.R.-ul, consecvent programului s„u, a sus˛inut ∫i sus˛ine problema autonomiei, ∫i a autonomiei teritoriale, ∫i a autonomiei culturale, ∫i a altor tipuri de autonomie.
Dar, a∫a cum am spus-o Ón programul nostru ∫i am repetat-o consecvent, dorim aceste dezbateri aici, Ón Parlamentul Rom‚niei, ∫i dorim rezolvarea problemei aici, Ón Parlamentul Rom‚niei, unde este locul dezbaterilor ∫i locul lu„rii deciziilor.
Autonomia teritorial„, care este permis„ de Constitu˛ia Rom‚niei, vizeaz„, nu pe criterii etnice, ci pe criterii teritoriale, acordarea de competen˛e mai mari unit„˛ilor administrativ-teritoriale. Noi suntem convin∫i c„ actuala form„ de organizare teritorial„ a Rom‚niei Ón 40 de jude˛e este o form„ care este nefunc˛ional„, care trebuie Ómbun„t„˛it„, trebuie reg‚ndit„ ∫i suntem convin∫i de faptul c„ Ónfiin˛area unor jude˛e mai mari, cam 15-18 jude˛e Ón Rom‚nia — pe care putem s„ le numim jude˛e, comitate, regiuni, nu are importan˛„ ce sunt! —, ar fi mult mai benefic„ Rom‚niei.
Acestea ar trebui s„ aib„ ni∫te atribu˛ii decizionale mult mai mari dec‚t au consiliile jude˛ene actuale, Parlamentul na˛ional ar trebui, pe baza principiilor deleg„rii ∫i subsidiarit„˛ii, s„ derobeze de anumite lucruri care privesc comunit„˛ile locale, s„ le Óncredin˛eze organelor de decizie din aceste jude˛e mai mari sau regiuni ∫i s„ existe organe de implementare a deciziilor luate.
Domnul senator Frunda, v„ rog s„ concluziona˛i.
V„ mul˛umesc pentru sus˛inere, domnul Ungheanu. E o poart„ deschis„ spre noi...
Aceasta este discu˛ia pe care vrem s„ o continu„m, domnilor colegi, ∫i din acest punct de vedere, care este o idee s„n„toas„, bun„ pentru Rom‚nia, v„ rog s„ o discut„m, domnule pre∫edinte.
V„ mul˛umesc respectuos, dar aceast„ idee s„n„toas„ nu f„cea obiectul propunerii legislative a domnului Funar, dac„ eu l-am Ón˛eles bine.
Deci rug„mintea mea ∫i apelul pentru to˛i colegii din alte grupuri care doresc s„ intervin„ este s„ se refere la propunerea legislativ„ prezentat„ de un grup de senatori din Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare.
Din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare s-a vorbit deja.
Doamna Vedina∫,
Nu profita˛i de sl„biciunea pe care o am pentru dumneavoastr„.
V„ rog, extrem de scurt, c„ nu-mi permit s„ nu v„ dau cuv‚ntul. Dar, v„ rog, c‚t se poate de scurt.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Dar nu pot s„ accept — e adev„rat c„ ce a spus colegul nostru nu avea leg„tur„ cu ini˛iativa legislativ„ —, dar nu pot s„ accept c„ va fi consemnat„ Ón stenograma Senatului de ast„zi o fraz„ de genul sau o propozi˛ie de genul c„ îprin Constitu˛ia noastr„ se accept„ ideea de autonomie teritorial„“.
Toat„ pledoaria pe care a sus˛inut-o colegul nostru poate s„ fie acceptabil„ din perspectiva unei autonomii
de ordin administrativ. Descentralizarea este o dimensiune ∫i un principiu de organizare a administra˛iei publice locale, ∫i nu de organizare a statului.
Deci doresc s„ se consemneze Ón stenogram„ aceast„ precizare ∫i faptul c„ noi, Partidul Rom‚nia Mare, respingem cu vehemen˛„ faptul c„ Ón Senatul Rom‚niei se pune Ón acest fel problema, Ón contextul Ón care avem o Constitu˛ie care garanteaz„ statul na˛ional, unitar ∫i indivizibil, caracteristici ale statului rom‚n.
V„ mul˛umesc.
- V„ mul˛umesc ∫i sunt sigur c„ s-a consemnat Ón
- stenogram„.
Domnul senator Szabó insist„.
- V„ rog, microfonul 1. Foarte scurt, domnule senator.
Domnule pre∫edinte,
Sunt sigur c„ voi vorbi mai pu˛in dec‚t onorata antivorbitoare... antevorbitoare.
™i anti...
Œng„dui˛i-mi s„ cred... — poate c„ ∫i gre∫eala este bun„ —, Óng„dui˛i-mi s„ cred c„ tot, dar tot ceea ce se spune Ón Senatul Rom‚niei este consemnat Ón stenogram„. Acest lucru este mai mult dec‚t necesar, mai mult dec‚t demn ∫i mai mult dec‚t trebuincios, onorabil.
De ce? Pentru c„, Ón expunerea sau Ónainte de expunerea de motive, ini˛iatorul, respectiv reprezentantul ini˛iatorilor proiectului de lege, a folosit o expresie de care se face uz foarte mult Ón lumea de ast„zi, ∫i anume a vorbit despre o organiza˛ie politic„, legal Ónregistrat„ ∫i reprezentat„, printre altele, Ón Parlamentul Rom‚niei, spun‚nd despre ea c„ este terorist„.
Eu v„ rog foarte frumos, Ón afara faptului c„ este inacceptabil de acceptat — dar de consemnat Ón stenogram„ trebuie —, domnul care a spus acest lucru s„ fac„ bine s„ r„sfoiasc„ Dic˛ionarul Explicativ al Limbii Rom‚ne, mai ales la termenii politici, ∫i s„ vad„ despre ce este vorba cu acest termen, care, Óntr-adev„r, este extrem de periculos ∫i fa˛„ de care, fa˛„ de fenomenul definit de acest termen, trebuie neap„rat s„ ne aliniem cu cei care iau toate m„surile.
La noi, Ón schimb, este cazul s„ lu„m toate m„surile ∫i Ómpotriva celor care folosesc nu impropriu, ci r„u inten˛ionat, du∫m„nos ∫i nedemn, de la tribuna aceasta, anumi˛i termeni.
V„ mul˛umesc foarte frumos.
™i eu v„ mul˛umesc. Stima˛i colegi, am o mare rug„minte.
Stima˛i colegi, suntem sesiza˛i cu un proiect, cu o ini˛iativ„! Deci v„ rog frumos s„-mi permite˛i ∫i s„
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 154/30.X.2006 permite˛i tuturor celorlal˛i, marii majorit„˛i care sunte˛i aici Ón sal„, s„ ne Óndeplinim obliga˛iile de a trece prin procedura legislativ„ sau de a respinge un proiect. V„ rog foarte mult!
Este ultimul cuv‚nt pe care-l dau.
Domnul Dinescu. Dar, v„ rog, extrem de scurt.
Foarte scurt, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte,
Eu nu vreau s„ fie r„st„lm„cite lucrurile, dac„ tot vorbim de Ónregistrarea corect„ Ón stenogram„.
Sensul celor spuse de doamna Vedina∫ era c„ nu poate fi...
Domnule senator...
Da˛i-mi voie!
Procedur„, v„ rog!
...nu poate fi consemnat„.
Pe procedur„ vorbesc, domnule pre∫edinte, c„, dac„ vorbesc de stenograma Senatului, normal c„ de procedur„ vorbesc.
Despre stenograme vorbim la declara˛ii politice....
Domnule pre∫edinte, dac„ nu m-a˛i fi Óntrerupt, eram gata p‚n„ acum, pe cuv‚ntul meu...
V„ rog, domnul Dinescu.
Deci nu poate fi consemnat„ o asemenea chestiune f„r„ a avea o replic„ pe m„sur„. Acesta era sensul.
Doi. Nu putem vorbi, ca s„-i r„spund ∫i domnului senator Szabó, de organiza˛ie politic„ legal Ónregistrat„ Ón cazul U.D.M.R.-ului, de aceea orice comentariu pe marginea celor spuse de domnul Funar devine desuet.
Stima˛i colegi, v„ rog pe to˛i cei care doresc s„ continua˛i aceast„ dezbatere, v„ invit lunea viitoare, c‚nd tot eu voi prezida, la declara˛iile politice, s„ v„ exprima˛i pe larg Ón cadrul timpilor acorda˛i. Acum suntem Ón proces legislativ.
Ultimul cuv‚nt apar˛ine ini˛iatorului, care are drept, ca Óntotdeauna, la ultima replic„.
Domnule senator Funar, sper c„ va fi scurt„ ∫i se va men˛ine Ón...
Din sal„
#70941I-a˛i mai dat de c‚teva ori cuv‚ntul!
I-am mai dat de c‚teva ori, dar o s„-l mai auzim de multe ori ast„zi.
Domnule Funar, am o singur„ rug„minte: scurt„, la obiect ∫i pe tem„, f„r„ referiri la al˛ii. V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, pentru indica˛iile pre˛ioase pe care mi le-a˛i dat.
Nu sunt pre˛ioase, dar ∫tiu c„ sunt inutile. Am Óncercat de multe ori, dar nu am nicio ∫ans„. V„ rog, domnule senator.
Propunerea noastr„ legislativ„ este sus˛inut„ ∫i a fost sus˛inut„ cu argumente, dac„ a˛i fost aten˛i, de c„tre senatorul György Frunda. Domnia Sa spunea c„ aici, Ón Parlament, trebuie discutat„ autonomia teritorial„, ∫i nu Ón alt„ parte.
Ce am constatat noi, ini˛iatorii? C„ udemeri∫tii, Ón frunte cu ministrul de stat Markó Béla, au ˛inut adun„ri la Odorheiul Secuiesc, la Ditr„u, la Miercurea-Ciuc, la T‚rgu-Mure∫, la Sf‚ntul Gheorghe, la Luti˛a, ∫i urmeaz„, unde au cerut autonime teritorial„ pe criterii etnice Ón public, pe stadioane, pe dealuri, pe c‚mpii ∫i a∫a mai departe. S-a Ónc„lcat Constitu˛ia, cum s-a subliniat aici.
Noi, constat‚nd c„ nu avem un cadru legislativ suficient pentru autorit„˛ile locale, inclusiv pentru ∫eful statului sau primul-ministru, ca s„ asigure respectarea prevederilor constitu˛ionale, v-am supus aten˛iei aceast„ propunere legislativ„, care vizeaz„ interzicerea adun„rilor publice Ón cadrul c„rora se pune problema autonomiei teritoriale pe criterii etnice.
Da˛i-le ∫ansa, doamnelor ∫i domnilor senatori, ∫efului statului, primului-ministru ∫i prefectului s„ interzic„ manifest„rile care urmeaz„, altfel nu cred c„ ve˛i dormi lini∫ti˛i, dumneavoastr„ ∫i urma∫ii urma∫ilor dumneavoastr„.
Pentru c„ eu am afirmat ∫i Ón emisiunea pe care o ve˛i vedea poate unii dintre dumneavoastr„ la B1 TV Ón seara aceasta ∫i care l-a f„cut s„ plece din emisiune pe domnul senator Frunda György...
Domnule senator,
V„ rog s„ nu face˛i publicitate pentru posturi de televiziune. V„ rog foarte mult, nu specifica˛i unde!
Nu, nu! Nu specific unde, era un îna∫“ oarecare...
™i, Ón cazul emisiunii respective, domnul Frunda, afl‚nd aceste adev„ruri despre Constitu˛ie ∫i despre
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 154/30.X.2006 prevederile din alte acte normative, a p„r„sit scena, confirm‚nd c„ avem dreptate.
™i v-a∫ ruga, doamnelor ∫i domnilor senatori, ∫i Ónchei aici, vota˛i aceast„ propunere legislativ„, dac„ vre˛i s„ avem lini∫te ∫i pace Ón ˛ar„.
Mul˛umesc.
Mul˛umesc frumos domnului Funar.
Cei care dori˛i, sigur, v„ ve˛i uita la respectiva emisiune de televiziune, dar cum avem posibilitatea s„ vedem _live_ , nu cred c„ pentru noi este foarte interesant„.
Stima˛i colegi, am Óncheiat dezbaterile pe marginea ini˛iativei legislative.
Avem un raport al Comisiei pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„. Este un raport de respingere.
O s„ v„ supun la vot raportul de respingere propus de Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„.
V„ rog s„ vota˛i, dac„ sunte˛i Ón favoare sau Ómpotriv„.
Cu 44 voturi pentru, 18 voturi Ómpotriv„ ∫i 4 ab˛ineri, a fost adoptat raportul Comisiei pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„.
Voci din sal„
#74388List„!
Este lege organic„. Trebuie ∫i legea supus„ la vot.
Numai un moment! L„sa˛i-m„ s„ termin ∫i Óncerca˛i s„ m„ respecta˛i, cum ∫i eu Óncerc, f„r„ s„ reu∫esc.
A fost adoptat raportul Comisiei pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„.
La cererea domnului Funar, prin intermediul domnului pre∫edinte Ha∫otti, v„ rog, liste pentru pre∫edin˛ii grupurilor parlamentare.
Stima˛i colegi, o s„ v„ supun acum la vot proiectul de lege. V„ atrag aten˛ia c„ este vorba de un proiect de lege organic„.
Rog to˛i colegii, inclusiv pe doamna Nicolai, s„ voteze. Domnule Gheorghe Constantin, v„ rog frumos s„ lua˛i loc.
Domnule Ungheanu, v„ a∫tept„m p‚n„ veni˛i.
V„ rog s„ vota˛i. Este vorba de vot asupra proiectului de lege ca atare, dac„ sunte˛i Ón favoarea sau Ómpotriva lui.
Proiectul de lege nu a fost adoptat, Óntruc‚t a Óntrunit numai 18 voturi pentru. 42 dintre colegi au fost Ómpotriv„, 5 ab˛ineri.
Rog, list„ ∫i la votul asupra proiectului de lege. V„ mul˛umesc foarte mult.
Trecem la punctul 7 din ordinea de zi. Este vorba de o propunere legislativ„ privind interven˛iile active Ón atmosfer„.
Stima˛i colegi, v„ atrag aten˛ia, cu tot respectul cuvenit, c„ este o lege destul de mare, cu un num„r important de amendamente.
Nu ne-ar deranja acest lucru, doar c„ respectuos v„ atrag aten˛ia c„ ast„zi este ultima dat„ c‚nd ne putem pronun˛a Ón leg„tur„ cu legea, pentru c„ termenul de adoptare tacit„ intervine ast„zi.
Deci este o propunere legislativ„ a unui grup de deputa˛i U.D.M.R., P.N.L., P.D.
Ini˛iatorii au fost anun˛a˛i?
Din sal„
#76006Da.
Ini˛iatorii au fost anun˛a˛i. Este cineva prezent?
Din sal„
#76121Nu.
Nu este nimeni prezent dintre ini˛iatori. O s„ rog atunci, din partea Guvernului...
Din sal„
#76269V„ rog s„-mi da˛i cuv‚ntul!
V„ rog, domnul Viorel ™tefan, ave˛i cuv‚ntul. Microfonul 3, v„ rog.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
A∫ vrea s„ clarific„m un lucru Ónainte de a Óncepe dezbaterile.
A˛i f„cut afirma˛ia c„ exist„ un termen de aprobare tacit„, iar Ón raport se face precizarea c„ suntem Camer„ decizional„.
Œntre cele dou„ afirma˛ii este o contradic˛ie flagrant„. V„ rug„m s„ o l„murim.
Domnule Viorel ™tefan, o s„ rog de la serviciul juridic...
La mine a∫a scrie pe h‚rtie. La mine scrie pe h‚rtie îtermen adoptare tacit„: 19.10“.
Vi-l pun la dispozi˛ie, dar a∫ ruga pe domnul pre∫edinte Dan C‚rlan s„ ne fac„ precizarea. V„ rog. Microfonul 7.
Domnule pre∫edinte,
V„ rog s„ Ómi face˛i rost de ni∫te cenu∫„ s„ o pot turna Ón cap.
Suntem prim„ Camer„ sesizat„. Este doar o eroare material„ de redactare a raportului.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 154/30.X.2006
V„ mul˛umesc pentru aceast„ str„lucit„ interven˛ie, domnule Dan C‚rlan, care rezolv„ problema noastr„ procedural„.
O s„-l rog pe domnul secretar de stat D„nu˛ Apetrei s„ prezinte punctul de vedere al Guvernului fa˛„ de aceast„ ini˛iativ„.
Microfonul 9, v„ rog.
## **Domnul D„nu˛ Apetrei** _**—** secretar de stat Ón Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale_ **:**
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Guvernul ar fi dorit, Ón urma solicit„rii Ministerului Mediului, s„ retrimit„ acest proiect de lege la comisia de specialitate, Óns„, constat‚nd faptul c„ ast„zi este termen de aprobare tacit„, nu se poate acest lucru ∫i Guvernul sus˛ine acest proiect de act normativ, sub rezerva Ónsu∫irii propunerilor ∫i observa˛iilor pe care le-am Ónm‚nat deja ini˛iatorilor, urm‚nd ca eventualele modific„ri solicitate de M.M.G.A. s„ fie efectuate de colegii dumneavoastr„ de la Camera Deputa˛ilor.
V„ mul˛umesc.
™i eu v„ mul˛umesc.
Din partea Comisiei pentru administra˛ia public„, organizarea teritoriului ∫i protec˛ia mediului, o s„-l rog pe domnul pre∫edinte Dan C‚rlan s„ ne prezinte raportul. Microfonul 7, v„ rog.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Din partea Comisiei pentru administra˛ia public„, organizarea teritoriului ∫i protec˛ia mediului, propunem plenului Senatului un raport favorabil pentru admiterea propunerii legislative, cu un num„r de 54 de amendamente admise, potrivit anexei, amendamente care r„spund sesiz„rilor ∫i observa˛iilor din punctul de vedere al Guvernului, amendamente care fac ca propunerea legislativ„ s„ poat„ fi adoptat„, ea fiind necesar„.
Doresc s„ fac pentru stenogram„ dou„ observa˛ii ∫i corecturi, totodat„. Sunt Ón anex„ dou„ erori pe care le avem corectate Ón materialele pe care le vom Ónm‚na colegilor de la Departamentul Legislativ.
Este vorba de amendamentul nr. 39, unde nu sunt enumerate cele 4 litere ale alin. 1, ∫i, de asemenea, la amendamentul nr. 48 la pagina 27, unde, de asemenea, la art. 108 Ón versiunea ini˛ial„ a raportului lipsesc cele dou„ puncte, care constituie fondul articolului, de altfel.
™i v„ rog, cu aceast„ men˛iune la stenogram„ ∫i cu corecturile care vor fi f„cute, s„ d„m un vot favorabil pentru admiterea propunerii legislative, cu men˛iunea c„ avem o lege organic„.
V„ mul˛umesc.
## V„ mul˛umesc.
Stima˛i colegi, trecem la dezbateri generale.
Din partea Grupului parlamentar al Alian˛ei P.N.L.-P.D., domnul senator Prodan Tiberiu.
Microfonul 2, v„ rog.
Tiberiu Aureliu Prodan
#79958Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Punctul de vedere exprimat de domnul ministru secretar de stat a rezultat Ón urma unei sesiz„ri f„cute de directorul Institutului Na˛ional de Meteorologie, sesizare pe care noi am fi dorit s„ o avem Ón comisie, Óntruc‚t aceast„ lege a fost Ón dezbatere la noi mai bine de 2 luni de zile.
Punctul dumnealui de vedere este ∫i se refer„ Ón principal la titlul acestei ini˛iative legislative, c„, drag„ Doamne!, acest titlu s„ nu deranjeze pe cei de la Bruxelles.
Sigur c„ titlul poate s„ deranjeze, dar Óntr-o anumit„ m„sur„, Óntruc‚t cei de la Bruxelles, cei din Belgia sau din Anglia sau din acea zon„ vor fi mai pu˛in deranja˛i de o asemenea lege, Óntruc‚t ei nu au nevoie de o asemenea lege.
Climatul regiunii respective Ói d„ dreptate domnului B„sescu Ón ceea ce a spus dumnealui, c„ iarna e aproape ca vara, dar Ón Rom‚nia modific„rile climatice din ultima perioad„ fac necesar„ o asemenea lege.
Despre ce este vorba?
Deci domeniul interven˛iilor Ón atmosfer„, pe care Ól putem numi altfel ∫i suger„m ca ∫i Ón titlu s„ fie nominalizat altfel, domeniul interven˛iilor Ómpotriva fenomenelor meteorologice periculoase sau d„un„toare este un domeniu nou Ón Rom‚nia, care Ónc„ nu este legiferat. De aceea, aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ vine ∫i supune aten˛iei dumneavoastr„ reglementarea acestui domeniu.
Ce trebuie s„ reglement„m prin aceast„ lege? Trebuie s„ preciz„m tipurile de interven˛ii active Ón atmosfer„, scopul ∫i principiile dup„ care se vor desf„∫ura aceste activit„˛i.
Aceste interven˛ii active Ón atmosfer„, care au f„cut ∫i subiectul unor dezbateri de televiziune ∫i de pres„, vor cuprinde urm„toarele aspecte: combaterea grindinii, cre∫terea precipita˛iilor pentru combaterea secetelor ∫i aplica˛ii locale de modificare a vremii, cum ar fi ploile toren˛iale, tornade, cea˛„ Ón porturi ∫i aeroporturi.
Sigur c„ acest program na˛ional se desf„∫oar„ sub autoritatea ∫tiin˛ific„ a Organiza˛iei Mondiale de Meteorologie.
Cu tot respectul, trebuie s„ men˛ionez c„ acest program a fost demarat Ón Rom‚nia din anul 2000, sub directa coordonare a distinsului nostru coleg, domnul senator S‚rbu, pe acea vreme ministru al agriculturii.
™i eu mul˛umesc domnului senator Prodan. Domnul senator Daea, din partea Grupului parlamentar al P.S.D.
Microfonul 4, v„ rog.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Domnule pre∫edinte,
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Nu sunt senatori sau deputa˛i din Partidul Social Democrat printre semnatarii acestei ini˛iative, dar ei sunt, a∫a cum a spus stimatul nostru coleg, ini˛iatorii practici ai acestei ac˛iuni la nivelul ˛„rii. Œn Guvernul N„stase, Óntr-un program na˛ional pe care l-a aprobat acel guvern, s-a pus Ón oper„ o sta˛ie-pilot, care a avut proba de foc Ón anul 2004, d‚nd elementele tehnice Ón examenul practic al ac˛iunii concrete.
Ne bucur„ faptul c„ ini˛iatorii s-au ata∫at unei ac˛iuni practice, motiv pentru care Grupul parlamentar al P.S.D. va sus˛ine acest act normativ.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
™i eu v„ mul˛umesc. Dac„ mai...?
Din partea Grupului parlamentar al P.C., doamna senator Ciornei, pe care o salut„m cu mare pl„cere cu ocazia particip„rii la dezbaterile noastre.
Microfonul 3. Ave˛i cuv‚ntul, doamna senator.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Am o Óntrebare pentru reprezentantul Guvernului.
La art. 48 din ini˛iativa legislativ„ se precizeaz„ c„ activitatea administra˛iei se va finan˛a de la bugetul de stat ∫i a∫ vrea s„ ∫tiu dac„ Guvernul a Óntocmit fi∫a financiar„, pentru c„ nu o reg„sesc Ón materialul care ne-a fost transmis la caset„, ∫i care este impactul asupra bugetului de stat legat de Ónfiin˛area acestei administra˛ii cu centre zonale ∫i de finan˛area programelor care sunt prev„zute Ón aceast„ ini˛iativ„ legislativ„.
Mul˛umesc.
Mul˛umesc ∫i eu doamnei senator Ciornei.
Din partea Grupului parlamentar al P.R.M., domnul senator Gheorghe Funar.
Microfonul 2, v„ rog.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Am dou„ Óntreb„ri pentru reprezentantul Guvernului.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 154/30.X.2006 Prima. De ce Guvernul p‚n„ acum a refuzat s„ vin„ Ón fa˛a Parlamentului cu un proiect de lege sau cu o ordonan˛„ de urgen˛„ pe aceast„ tem„ a interven˛iilor active Ón atmosfer„, ˛in‚nd seama de faptul c„ Rom‚nia este singura ˛ar„ din Europa care nu are legisla˛ie Ón acest domeniu ∫i n-am Ón˛eles de ce Guvernul a avut o pozi˛ie inactiv„ p‚n„ acum Ón acest domeniu?
™i cea de-a doua Óntrebare. Ce fonduri a˛i prev„zut pentru 2007 Ón proiectul de buget pentru ca tot ceea ce s-a prev„zut Ón aceast„ propunere legislativ„ s„ se poat„ materializa Óntr-un interval c‚t mai scurt de timp?
Acestea sunt cele dou„ Óntreb„ri.
Domnule pre∫edinte, dac„-mi permite˛i, ca s„ nu revin la microfon, s„ intervin ∫i la dezbateri generale.
Este o propunere legislativ„ extrem de interesant„. La Comisia pentru administra˛ie public„, organizarea teritoriului ∫i protec˛ia mediului s-a dezb„tut mult aceast„ propunere. Ne bucur„ faptul c„ Biroul permanent al Senatului a acceptat, Ón urma propunerii f„cute de c„tre pre∫edintele comisiei, domnul senator Dan C‚rlan, s„ aprofund„m aceast„ tematic„ ∫i s„ venim Ón fa˛a Senatului cu concluziile Comisiei pentru administra˛ie public„, organizarea teritoriului ∫i protec˛ia mediului.
Este o problem„ extrem de interesant„ ∫i de complex„, care-∫i a∫teapt„ solu˛ionarea. Pre∫edintele partidului nostru, domnul senator Corneliu Vadim Tudor, aflat Ón aceste zile Óntr-o misiune oficial„ la Moscova — ∫i ne bucur„ faptul c„ ieri a fost primit ∫i a avut o Óntrevedere cu ministrul de externe al Federa˛iei Ruse —, a subliniat ∫i anul trecut, ∫i anul acesta, a avut curajul s„ aduc„ Ón aten˛ia opiniei publice o Óntrebare referitoare la inunda˛iile catastrofale de anul trecut ∫i din prima parte a acestui an: dac„ nu cumva aceste interven˛ii active Ón atmosfer„ s-au bucurat ∫i de aten˛ia unei oarecare puteri mai apropiate sau mai Óndep„rtate? Dar nu intr„m acum pe aceast„ tem„.
Ce a∫ vrea s„ subliniez, Ón esen˛„ propunerea legislativ„ este bine-venit„ ∫i senatorii P.R.M. o sus˛in. Mul˛umesc.
Mul˛umesc domnului senator Funar pentru interven˛ie. Dac„ mai dore∫te cineva?
Domnul senator Simionescu, dori˛i, da? V„ rog, o scurt„ interven˛ie. Microfonul 3.
Propunerea este una tehnic„ ∫i, dac„ nu sunt ni∫te r„spunsuri din partea ini˛iatorilor, este pentru faptul c„... Œn fapt, ei ∫i-au Ónsu∫it o propunere tehnic„, care a emanat de la unii reprezentan˛i din Guvernul Rom‚niei.
De aceea, propunerea aceasta, a∫a cum este ea f„cut„, repet, este una tehnic„, are un suport pe care cu to˛ii ni-l dorim realizat ∫i de fapt noi ar trebui s„ aprob„m un principiu: dac„ suntem sau nu de acord s„ intervenim ∫i s„ fie mai bine Ón ceea ce prive∫te protec˛ia agriculturii, a tuturor zonelor ˛„rii, Ón leg„tur„ cu sistemul antigrindin„.
V„ mul˛umesc.
™i eu mul˛umesc domnului senator Simionescu pentru interven˛ie.
A∫ ruga, din partea Guvernului, Óntruc‚t au fost dou„ Óntreb„ri, de la domnul senator Daea ∫i domnul senator Funar, pe domnul secretar de stat D„nu˛ Apetrei s„ r„spund„.
Microfonul 9.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
O s„ r„spund c„ exist„ un capitol separat Ón bugetul Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale, Ón care sunt aloca˛i 400 de miliarde, deci 40 de milioane de lei noi, pentru aceast„ lege, dac„ pot s„ spun a∫a, la capitolul îActivit„˛i“.
Vizavi de expertiza Ón crearea acestei legi, v„ asigur c„ este, Óntr-un procent foarte mare, dat„ de Ministerul Agriculturii, dar este Ónsu∫it„, a∫a cum a spus domnul senator Simionescu, fiind tehnic„ chestiunea, de ini˛iatori mai mul˛i. Num„rul de personal va fi de p‚n„ la 200 de oameni, 180 de oameni pe cele 9 unit„˛i arondate la nivel na˛ional.
Fi∫a financiar„, dup„ cum spune ∫i art. 48, Ón termen de 60 de zile de la aprobarea legii va fi o hot„r‚re de Guvern care va stipula foarte clar cum ∫i Ón ce fel, deci norme metodologice pentru Ómp„r˛irea acestor bani.
V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc domnului secretar de stat D„nu˛ Apetrei. Stima˛i colegi, din p„cate, Ón acest moment Ón sal„ nu avem cvorum. Nu avem...
O s„ r‚de˛i, suntem 68 de senatori!
Am Ón˛eles c„ toate grupurile politice reprezentate Ón Parlament sus˛in adoptarea acestui proiect.
L-a∫ ruga pe domnul senator Popa Aron... Nu, nu veni˛i Óncoace, merge˛i Óncolo! Nu, nu! Ie∫i˛i afar„ din sal„, vede˛i dac„ mai sunt colegi ∫i invita˛i-i, v„ rog frumos, Ón sal„...
Doamna senator Ciornei, v„ rog. Microfonul 3.
## Domnule pre∫edinte,
Stima˛i colegi,
Cred c„ este o confuzie. Eu nu cred c„ Ministerul Agriculturii putea s„-∫i prind„ Ón buget o cheltuial„ pentru o lege care nu exist„ ∫i doresc s„ v„ propun reÓntoarcerea proiectului la comisii pentru a se dezbate ∫i elementele de natur„ financiar„.
Mul˛umesc.
## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**
## V„ mul˛umesc.
Mai este domnul senator Daea ∫i, dup„ aceea, v„ dau cuv‚ntul.
Domnul senator Daea, v„ rog. Microfonul 4.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 154/30.X.2006
Domnule pre∫edinte,
At‚t de mult pre˛uiesc pe stimata noastr„ coleg„, fost„ membr„ a Guvernului N„stase, c‚nd, Ón calitatea Domniei Sale de demnitar, a aprobat un program care are continuitate. Nu Óncepem acum aceast„ ac˛iune, ea este Ón Programul na˛ional de cercetare.
V„ mul˛umesc.
™i eu v„ mul˛umesc.
Din partea comisiei, domnul senator Dan C‚rlan, pre∫edintele comisiei, sau Ón nume personal, ca senator. Microfonul 7.
Nu. Din partea comisiei, domnule pre∫edinte.
Dar deja domnul senator Daea a rezolvat pe 3 sferturi problema. Doream s„ spun c„ func˛ioneaz„ deja Ón cadrul Ministerului Agriculturii Departamentul antigrindin„, care are bugetate sumele despre care vorbea domnul secretar de stat.
Obiectul acestei legi este doar de a-i reglementa la nivel de lege domeniul specific de activitate. Deci activitatea va continua Ón forma pe care aceast„ lege o dispune Ón momentul Ón care va fi adoptat„, iar bugetul aflat Ón cadrul bugetului Ministerului Agriculturii se refer„ la o activitate care a pornit deja din anul 2000 ∫i se afl„ Ón plin„ desf„∫urare, at‚t pe partea de investi˛ii, c‚t ∫i pe operarea propriu-zis„ a primului centru din jude˛ul Prahova.
## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**
V„ mul˛umesc.
Stima˛i colegi, o s„ v„ supun la vot raportul cu privire la propunerea legislativ„ privind interven˛iile active Ón atmosfer„.
V„ rog respectuos, Óntruc‚t suntem la limit„, poate chiar ∫i domnul senator... O s„ rog ∫i pe domnul senator T„r„cil„, ∫i pe ceilal˛i colegi...
Domnule senator Prodan, dup„ un discurs a∫a frumos, v„ rog s„ ∫i...!
Deci o s„ v„ supun la vot raportul favorabil, cu 54 de amendamente, ∫i v„ rog s„ v„ exprima˛i prin vot.
Cu 69 de voturi pentru, un vot Ómpotriv„ ∫i nicio ab˛inere, raportul a fost adoptat.
Stima˛i colegi, v„ rog s„ lua˛i loc, pentru c„ o s„ v„ supun acum la vot proiectul de lege ∫i o s„ v„ rog respectuos s„ vota˛i cu aten˛ie, c„ suntem 69.
V„ rog frumos s„ v„ exprima˛i prin vot la propunerea legislativ„ privind interven˛iile active Ón atmosfer„.
Cu 59 de voturi pentru, unul Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere, din p„cate, nu am avut cvorum.
V„ rog, Ón ordine, domnul senator Vasilescu ∫i domnul senator C‚rlan.
## **Domnul Gavril„ Vasilescu:**
Domnule pre∫edinte,
Asta voiam s„ propun ∫i eu.
Am votat numai 54 de persoane. Suntem 73 Ón sal„.
Ceva s-a Ónt‚mplat.
V-a∫ ruga foarte mult s„ fi˛i de acord s„ relu„m votul.
## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**
Mult stima˛i ∫i dragi colegi senatori, nu mai da˛i vina pe aparat. Trebuie s„ lucra˛i dumneavoastr„ cu dege˛elul...,
s„ ap„sa˛i pe buton ∫i v„ asigur c„ func˛ioneaz„!
Din sal„
#95865## **Din sal„:**
Teo, ne iei la subtilit„˛i...!
Din sal„
#95944Dege˛elul...
## Dege˛elul am spus.
Deci am o rug„minte. Stima˛i colegi, la propunerea domnului senator Gavril„ Vasilescu, Ón˛eleg, a grupului, a tuturor, voi relua votul.
V„ rog frumos, ap„sa˛i pe buton, c„ nu e o mare filozofie!
V„ rog s„ v„ exprima˛i prin vot.
Da. V„ felicit!
Cu 70 de voturi pentru, unul Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere, a fost adoptat„ propunerea legislativ„ privind interven˛iile active Ón atmosfer„.
Trecem la punctul 8 din ordinea de zi: proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 46/2006 pentru modificarea art. 80 alin. (1) ∫i (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ∫i alte drepturi de asigur„ri sociale.
Ini˛iator, domnul C„t„lin Ionel D„nil„.
Raport comun: Comisia pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„ ∫i Comisia pentru buget, finan˛e, activitate bancar„ ∫i pia˛„ de capital.
Rog colegii care ies din sal„ s„ ∫tie c„ este tot o lege organic„. Deci v„ rog s„ reveni˛i Ón sal„ c‚t mai rapid, dac„ se poate, chiar s„ r„m‚ne˛i Ón sal„. Microfonul 9 pentru ini˛iator.
## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare modificarea alin. (1) ∫i (2) ale art. 80 din Legea nr. 19/2000, astfel Ónc‚t valoarea punctului de pensie stabilit„ prin Legea bugetului asigur„rilor sociale de stat pentru Ónceputul anului s„ poat„ fi majorat„ ∫i Ón cursul anului prin legile de rectificare a bugetului asigur„rilor sociale de stat.
Scopul proiectului de lege este de a crea Ón anul 2007 cadrul legal pentru majorarea punctului de pensie. Œn spe˛„, s-a urm„rit majorarea cu 5% de la 1 septembrie 2006 a valorii punctului de pensie ∫i asigurarea sumelor necesare prin legea de rectificare a bugetului asigur„rilor sociale de stat.
22 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 154/30.X.2006
Fa˛„ de cele prezentate, v„ rug„m s„ fi˛i de acord cu adoptarea acestui proiect de lege.
V„ mul˛umesc.
## V„ mul˛umesc.
Din partea comisiei, domnul senator Aron Popa. Microfonul 7.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Comisia pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„ a examinat acest proiect de lege ∫i a hot„r‚t Ón unanimitate s„ adopte un raport favorabil. Œn anex„ am prezentat un amendament pe care comisia l-a respins.
Fac precizarea c„ avem Ón fa˛„ o lege organic„. V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc. Trecem la dezbateri generale.
Sunt Óntreb„ri pentru ini˛iator? Domnul Funar, dac„ termina˛i cu telefonul... Œntreb„ri sau dezbateri generale. Sunt Óntreb„ri?
La dezbateri generale, din partea Grupului P.R.M., domnul senator Gheorghe Funar.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Am venit cu un singur amendament Ón fa˛a dumneavoastr„, la art. 80 alin. (1). A∫a cum cunoa∫te˛i, Guvernul s-a angajat prin Programul de guvernare s„-i ajute ∫i pe pensionari, inclusiv prin recalcularea pensiilor. S-au recalculat, dar sute de mii de oameni au pensiile mai mici dup„ recalculare.
Œn plus, mul˛i dintre pensionari ni s-au adresat, senatorilor P.R.M., ∫i ne-au Óntrebat de ce exist„ discriminare Óntre pensionari ∫i nu se aplic„ tuturor aceea∫i lege, acela∫i procedeu de calcul al pensiilor.
Sunt unii pensionari, cum sunt, de pild„, cei din domeniul justi˛iei, la care pensia se calculeaz„ foarte simplu: 80% din c‚∫tigul brut din ultima lun„ Ónainte de pensionare. Sunt al˛i pensionari cu punctul de pensie ∫i a∫a mai departe.
Amendamentul meu vizeaz„ Óndreptarea acestor discrimin„ri, respectiv Ónl„turarea lor, practic, ∫i am propus la art. 80 alin. (1): îValoarea unui punct de pensie se stabile∫te pentru to˛i pensionarii, f„r„ nicio excep˛ie, prin Legea bugetului asigur„rilor sociale de stat.“
Mai sunt alte detalii, dar acesta este fondul problemei. Ideea este de a se recurge la un sistem unitar Ón privin˛a stabilirii pensiilor ∫i, Ón final, to˛i pensionarii s„ tr„iasc„ mai bine, a∫a cum le-a promis Guvernul.
## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**
## **Domnul Gheorghe Funar**
**:**
La amendamente. Domnul Corodan!
La amendamente.
Dac„ la dezbateri generale dore∫te...? V„ rog, domnule senator. Microfonul 1. Domnule senator Corodan, ave˛i cuv‚ntul.
V„ mul˛umesc. Amendamentul se sus˛ine.
Dac„ cineva dore∫te s„ vorbeasc„ Ómpotriva sau Ón favoarea amendamentului?
Domnul Viorel ™tefan. Microfonul 3.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Onorat Senat,
Grupul parlamentar al P.R.M. va sus˛ine acest act normativ, consider‚nd Óndrept„˛it faptul c„ s-a lucrat pe aceast„ tem„, adic„ pe filonul 2 privind pensiile private.
Este un lucru pe care Ól salut„m ∫i ca atare vom vota acest proiect de lege.
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Mai sunt interven˛ii cu caracter general la dezbaterile generale? Nu sunt.
Trecem la raport.
Raportul este de admitere.
Un amendament respins, ini˛iator domnul senator Gheorghe Funar.
V„ consult dac„ se sus˛ine amendamentul. Domnul Gheorghe Funar. Microfonul 2.
Eu a∫ vrea s„ fac un comentariu legat de cea de a doua tez„ pe care o introduce autorul amendamentului, referitor la modul Ón care se face actualizarea valorii punctului de pensie.
A∫ vrea s„ spun c„ aici colegul nostru, domnul Funar, are dreptate. Textul ini˛iatorului nu este clar sau cel pu˛in nu-mi este clar nici mie.
Ini˛iatorul spune c„ se determin„ valoarea punctului de pensie prin Legea bugetului de stat, Ón func˛ie de valoarea punctului de pensie din luna decembrie a anului respectiv, f„c‚nd abstrac˛ie c„ Legea bugetului de stat, teoretic, se aprob„ Ónainte de luna decembrie.
Aceasta este o problem„ care trebuie l„murit„. Cred c„ domnul coleg senator Funar Óncearc„ prin amendament s„ clarifice ∫i acest aspect, venind cu o precizare Ón sensul c„ se ia ca baz„ valoarea din decembrie anul precedent, valoare care se actualizeaz„ la rata infla˛iei pe parcursul anului, ceea ce ar fi o formul„ func˛ional„, spre deosebire de ceea ce propune ini˛iatorul, care mie personal mi se pare nefunc˛ional, c„
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 154/30.X.2006 nu poate lua drept baz„ o valoare care se stabile∫te Ón viitor.
Poate ne face ni∫te preciz„ri reprezentantul Guvernului Ón leg„tur„ cu acest aspect.
V„ mul˛umesc.
## V„ mul˛umesc.
Mai sunt alte interven˛ii cu privire la amendamentul respins propus de domnul Funar?
Nu. Se pare c„ nu mai e nimeni.
Œl invit pe domnul secretar de stat C„t„lin Ionel D„nil„, apoi pe pre∫edintele comisiei s„ se exprime Ón leg„tur„ cu aceast„ tem„.
Microfonul nr. 9.
## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
A∫ vrea s„ recitesc art. 80 alin. (1), care spune a∫a: îValoarea unui punct de pensie se stabile∫te prin Legea bugetului asigur„rilor sociale de stat. Aceasta se determin„ prin actualizarea valorii punctului de pensie din luna decembrie a fiec„rui an...“, deci vorbim de fiecare an, îcu cel pu˛in rata infla˛iei prognozat„ pentru anul bugetar urm„tor“.
Dac„ consecutivitatea, s„ spun a∫a, nu este clar„, Ómi pare sincer r„u!
Pe de alt„ parte, vizavi de cea ce a spus domnul senator, valoarea punctului de pensie se stabile∫te, f„r„ nicio excep˛ie, la fel pentru toate categoriile. Œns„ exist„ categorii speciale care nu sunt Ón sistemul public de pensii, Ón care diferen˛ele de pensie sunt asigurate de la bugetul de stat. Aici nu trebuie s„ confund„m lucrurile.
Sigur, valoarea punctului de pensie este cel pu˛in o dat„ actualizat„ la sf‚r∫itul anului Ón curs pentru anul urm„tor ∫i, a∫a cum spunea ∫i domnul senator, Legea bugetului de stat ∫i bugetul asigur„rilor nu se voteaz„ Ón anul despre care vorbim, ci Ón anul precedent, s„ spunem a∫a. E f„cut„ pentru viitor.
™i cred c„ e suficient de clar, din perspectiva noastr„.
## V„ mul˛umesc.
Domnul senator Athanasiu, Ón mod excep˛ional, v„ rog s„ lua˛i cuv‚ntul.
Microfonul 4.
## Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„,
Tot Ón mod excep˛ional vreau s„ l„muresc pu˛in aceast„ chestiune pe care reprezentantul Guvernului a spus-o, dar pentru ca ∫i colegul nostru, domnul senator Funar, s„ explice ∫i electoratului, cum avem to˛i datoria s„ o facem.
Aici nu este vorba de o Ónc„lcare constitu˛ional„ a principiului nondiscrimin„rii din art. 16, al egalit„˛ii Ón fa˛a legii. Œntr-adev„r, criteriile ∫i metoda de stabilire a valorii punctului sunt prev„zute de Legea nr. 19/2000 Ón mod explicit ∫i c‚t se poate de echitabil. Nu exist„ mai multe
criterii diferite, a∫adar, Óntre ele Ón raport cu care se stabile∫te valoarea punctului de pensie.
Ceea ce face Óns„ ca pentru unele categorii de pensionari valoarea pensiei s„ fie calculat„ Ón raport cu un alt referen˛ial, cazul celor din armat„, cazul magistra˛ilor, Ón ansamblul lor, exemplu adus Ón dezbaterea noastr„ de senatorul Funar, are Ón vedere cu totul altceva.
™i anume pensiile magistra˛ilor au dou„ surse de finan˛are, ceea ce reprezentantul Guvernului a spus. Eu Óncerc s„ Ónt„resc explica˛ia tocmai pentru a fi limpede pentru toat„ lumea. Magistra˛ii pl„tesc o contribu˛ie, potrivit Legii nr. 19/2000, pentru care primesc o parte din pensia lor, calculat„ Ón raport cu valoarea punctului, astfel cum aceasta este stabilit„ prin Legea nr. 19/2000, trimi˛‚nd la Legea bugetului asigur„rilor sociale de stat. Pentru diferen˛a de p‚n„ la 80% din ultimul lor salariu, venit brut, aceea se finan˛eaz„ de la bugetul de stat ∫i nu are nicio leg„tur„ cu contribu˛ia.
Œn concluzie, ei nu contribuie la fel ca ceilal˛i ∫i primesc mai mult, ci contribuie la fel ca ceilal˛i asigura˛i din sistemul Legii nr. 19/2000 ∫i primesc, potrivit valorii punctului, c‚t merit„. Surplusul de pensie pe care Ól primesc Ól primesc din bugetul de stat, f„r„ leg„tur„ cu mecanismele Legii nr. 19/2000.
Deci nu exist„ criterii discriminatorii de stabilire a valorii punctului, ci exist„ pensii diferen˛iate pentru anumite categorii sociale, care fie sunt subven˛ionate sau finan˛ate par˛ial de la bugetul de stat, fie sunt Ón Óntregime finan˛ate de la bugetul de stat, cazul pensiilor militare.
## V„ mul˛umesc.
A fost, Óntr-adev„r, o interven˛ie excep˛ional„, deoarece cred c„ ne-a l„murit chiar ∫i pe noi, care suntem mai pu˛in familiariza˛i cu problemele pe care le avem azi Ón discu˛ie.
Domnul Ioan Aron Popa, din partea comisiei. Microfonul 7.
Comisia Ó∫i men˛ine punctul de vedere exprimat Ón raport, de a nu sus˛ine amendamentul.
## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**
## V„ mul˛umesc.
Stima˛i colegi, dup„ toate aceste interven˛ii, cred c„ lucrurile sunt foarte clare pentru noi. Avem Ón fa˛„ un proiect care urm„re∫te s„ creasc„ valoarea punctului de pensie pentru pensionari. Restul de discu˛ii pe care le-am avut, ∫i care sunt foarte interesante, foarte utile, a∫a cum sublinia ∫i domnul senator Athanasiu, nu au leg„tur„ cu
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 154/30.X.2006 proiectul Ón cauz„ pe care noi Ól discut„m. Noi discut„m acum, pur ∫i simplu, la propunerea Guvernului, care sunt posibilit„˛ile de a m„ri din bugetul asigur„rilor sociale de stat punctul de pensie.
Repet, toate celelalte probleme, legate de discriminare sau de lipsa de discriminare Ón sistemele diferite de pensionare, sunt, desigur, foarte importante, dar, subliniez Ónc„ o dat„, nu au nimic comun cu proiectul Ón cauz„ pe care noi Ól discut„m.
V„ atrag Óns„ aten˛ia c„ ne afl„m Ón fa˛a unui proiect de lege organic„ ∫i c„, p‚n„ la urm„, de capacitatea noastr„ de a ne mobiliza la vot depinde dac„ anul viitor pensionarii vor avea o pensie cu ceva mai mare.
Deci v„ supun la vot raportul comun al Comisiei pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„ ∫i al Comisiei pentru buget, finan˛e, activitate bancar„ ∫i pia˛„ de capital, dar, Ónainte de a decide, trebuie s„ adopt„m o decizie Ón leg„tur„ cu amendamentul respins, care figureaz„ Ón singura anex„.
Deci, Ón primul r‚nd, o s„ v„ supun la vot amendamentul domnului Funar. V„ rog pe cei care sunte˛i Ón favoarea amendamentului domnului Funar s„ vota˛i îDa“ sau, dac„ nu sunte˛i de acord, s„ vota˛i îNu“.
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
Din p„cate, stima˛i colegi, v„d c„ avem o problem„ legat„ de cvorum. La acest vot s-au exprimat doar 56 de colegi, indiferent de modul Ón care s-au exprimat, ceea ce Ónseamn„...
O s„ mai facem Ónc„ o Óncercare cu raportul comisiilor.
Deci v„ supun la vot raportul comun al Comisiei pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„ ∫i al Comisiei pentru buget, finan˛e, activitate bancar„ ∫i pia˛„ de capital.
V„ rog s„ vota˛i dac„ sunte˛i de acord cu raportul, Ómpotriv„ sau v„ ab˛ine˛i.
Raportul a Óntrunit 57 de voturi pentru, o ab˛inere ∫i un vot Ómpotriv„.
Din p„cate, este clar c„ nu exist„ cvorum. Avem 59 de colegi care s-au exprimat la vot.
O s„-i rog pe domnii secretari s„ m„ ajute s„ num„r„m. Dac„ o s„ fie dificult„˛i, facem ∫i apelul nominal.
## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**
Stima˛i colegi,
Œntruc‚t, potrivit calculelor efectuate de cei doi secretari, suntem 65, m„ v„d pus Ón situa˛ia s„ procedez la apel nominal.
O s„-l rog pe domnul secretar Gavril„ Vasilescu s„ procedeze la apelul nominal.
V„ rog, microfonul central pentru domnul secretar.
C‚˛i suntem Ón sal„? A˛i mai num„rat ∫i dumneavoastr„? C‚˛i suntem? 60.
Stima˛i colegi, constat c„ nu avem cvorum ∫i declar Ónchise lucr„rile ∫edin˛ei Ón plen.
De la punctul 8 p‚n„ la sf‚r∫it se am‚n„ pentru s„pt„m‚na viitoare.
V„ mul˛umesc.
- _™edin˛a s-a Óncheiat la ora 11,50._
**EDITOR: PARLAMENTUL ROM¬NIEI — CAMERA DEPUTAfiILOR**
> îMonitorul Oficial“ R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1 **,** Bucure∫ti; C.U.I. 427282; Atribut fiscal R, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 318.51.29/150, fax 318.51.15, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: îMonitorul Oficial“ R.A.
&JUYDGY|134423]
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 154/30.X.2006 con˛ine 24 de pagini.**
Pre˛ul: 5,04 lei
Doamna senator Rodica Mihaela St„noiu o s„ sus˛in„ raportul din partea ini˛iatorilor.
Doamna senator, ave˛i cuv‚ntul. Microfonul 8.
V„ mul˛umesc.
Am convingerea c„, dup„ ceea ce s-a Ónt‚mplat la finalul lunii septembrie ∫i la Ónceputul acestei luni Ón mai multe localit„˛i din Rom‚nia, Ón special din jude˛ele Covasna ∫i Harghita, ∫i av‚nd Ón vedere ac˛iunile care sunt preg„tite de U.D.M.R. Ón s„pt„m‚nile urm„toare, viz‚nd autonomia teritorial„ a f nutului Secuiesc ∫i, ulterior, a Transilvaniei, dumneavoastr„ ast„zi ve˛i accepta propunerea noastr„ legislativ„ ∫i Ói ve˛i permite ∫efului statului sau primului-ministru sau prefectului s„ interzic„ asemenea adun„ri.
P‚n„ acum acestea nu au fost interzise, pentru c„ primarii din acele localit„˛i ∫i din altele Ón care se prevede s„ aib„ loc asemenea adun„ri sunt de la U.D.M.R. ∫i ei nu au Óndr„znit s„-l contrazic„ pe ∫eful lor de uniune antirom‚neasc„, antieuropean„, o organiza˛ie terorist„, care este U.D.M.R.-ul.
Mul˛umesc.
Aceasta este autonomia teritorial„.
E normal c„ noi, U.D.M.R.-ul, reprezentan˛ii U.D.M.R.-ului, vorbim despre autonomia f nutului Secuiesc. Da, f nutul Secuiesc ar fi unul din aceste jude˛e, regiuni sau comitate. Dar noi vrem ∫i suntem perseveren˛i Ón a propune acelea∫i atribu˛ii ∫i Constan˛ei, ∫i pentru Satu Mare, ∫i Sucevei, ∫i Banatului.
Aceasta este normal. Dar nu po˛i printr-o lege s„ interzici aceast„ dezbatere!
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 154/30.X.2006 Suntem convin∫i de faptul c„ foarte mul˛i cet„˛eni rom‚ni de na˛ionalitate rom‚n„ din Cluj, din S„tmar, din Satu Mare, din Bucovina sau din Constan˛a doresc acela∫i lucru. Pentru c„ l„rgirea descentraliz„rii, o autonomie teritorial„ real„ Ónseamn„ ca banii s„ r„m‚n„ acolo, ca deciziile s„ se ia acolo, ca nu Bucure∫tii s„ hot„rasc„ dac„ o ∫coal„ trebuie Ónfiin˛at„ sau nu Ón fiara Mo˛ilor, Ón secuime sau Ón Constan˛a, ci oamenii de acolo s„ hot„rasc„ acest lucru, s„ hot„rasc„ dac„ au nevoie de spitale sau nu au nevoie de aceste spitale.
Dac„ vom aplica aceste principii, oamenii vor tr„i mai bine. Aceasta este ideea pe care o lans„m, acesta este scopul nostru, pe care vi-l supunem dezbaterii.
™i, dac„ vom analiza aceste elemente ra˛ional, dac„ lu„m Ón considerare exemplele europene, ˛„rile Ón care autonomia teritorial„ este accentuat„, oamenii tr„iesc mai bine, dac„ lu„m Ón considerare tradi˛iile rom‚ne∫ti sau tradi˛iile benedictum dinainte de 1918 ale Principatului Transilvaniei, ale Regatului Ungar, ale Imperiului Habsburgic, vom vedea c„ aceste forme de autonomie au fost bune.
Programul acesta na˛ional privind crearea sistemului na˛ional antigrindin„ este un domeniu nou, care face ca
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 154/30.X.2006 acest sistem na˛ional antigrindin„ s„ fie subordonat sistemului na˛ional meteorologic.
De ce a fost nevoie Ón Rom‚nia de aceast„ lege ∫i de crearea acestui sistem ∫i acestui program na˛ional Óntins pe o perioad„ mai mare de ani? Dup„ cum ∫ti˛i foarte bine, au fost foarte dese fenomene meteorologice periculoase, Ón mod deosebit grindina, ap„rute Ón ultima vreme Ón Rom‚nia ∫i care creeaz„ pagube deosebite Ón agricultur„. Noi discut„m ∫i dorim de foarte mult„ vreme s„ se creeze acea leg„tur„ Óntre societ„˛ile de asigur„ri din Rom‚nia ∫i produc„torii agricoli.
La ora actual„, cei care investesc Ón agricultur„ investesc ca la Loto: dac„ d„ Dumnezeu vreme ∫i au o recolt„ bun„, c‚∫tig„, dac„ nu d„ Dumnezeu vreme, pierd. O pagub„ produs„ pe un hectar de cultur„ variaz„ Óntre 5 milioane p‚n„ la 20 milioane pe hectar la culturile de c‚mp, dar c‚nd vorbim de livezi, de vi˛„ de vie, de sere sau de culturi unde se practic„ plante legumicole, aceast„ pagub„ este mai mare.
Cei care sunt Ón domeniu, speciali∫tii care au lucrat Ón agricultur„, ∫tiu foarte bine c„, atunci c‚nd Ónfiin˛ezi o planta˛ie de vi˛„ de vie, dac„ ˛i-o prinde grindina, Ó˛i trebuie 3-4 ani de zile ca s„ po˛i s„ revii la ceea ce a fost acea vie Ónainte _._ Dac„ se distruge o zon„ de sere, 10—20 hectare de sere, pagubele sunt imense.
Cre‚ndu-se acest sistem na˛ional antigrindin„, noi aducem l‚ng„ produc„tor societ„˛ile de asigur„ri, care vor fi Óncurajate s„ vin„ s„ participe ∫i ele al„turi de produc„tori ∫i al„turi de Ministerul Agriculturii, care va acorda subven˛ii la asigurarea acestor culturi.
Œn ce const„, practic, acest sistem antigrindin„? Const„ Ón ni∫te unit„˛i opera˛ionale, care vor fi 5 la num„r Ón Rom‚nia, pe cele 3 zone, Moldova, sudul Rom‚niei ∫i Transilvania, cu sisteme care au putut s„ fie func˛ionale la aceast„ or„, Ón urma dezvolt„rii industriei na˛ionale, care este industrie na˛ional„ de ap„rare ∫i care are echipamentele necesare ∫i care are ∫i tehnologia necesar„ ca s„ poat„ s„ fie func˛ionale. Deci un sistem na˛ional antigrindin„, care acoper„ o suprafa˛„ Óntre 200 de mii ∫i p‚n„ la 400 de mii de hectare, deci 2-3 jude˛e, are 10-12 unit„˛i opera˛ionale de lansare rachet„ Ómpotriva norilor de grindin„, cu obuze Óntre 80—110, deci obuze normale.
Unitatea de la Ploie∫ti, îElectromagnetica“, este cea care fabric„ aceste obuze, dar ce este important de ∫tiut este c„ toate aceste unit„˛i sunt supuse controlului na˛ional. Toate datele furnizate de Institutul Na˛ional de Meteorologie sunt transmise acestui sistem integrat-opera˛ional, care comunic„ Ónapoi zborurilor civile, deci celor ale avia˛iei civile, toate aceste necesit„˛i de interven˛ie, care colaboreaz„ ∫i cu unit„˛ile militare ∫i devin opera˛ionale. Interven˛ii Ón atmosfer„ pot fi f„cute ∫i Ón zonele unde nu sunt ploi: se poate face Ónc„rcarea norilor pentru a se desc„rca ∫i pentru a avea ploi.
Deci nu vreau s„ intru Ón am„nunte multe. Œns„, ca importan˛„, ce vreau s„ reliefez? Aceast„ lege este aproape Ón categoria legilor de importan˛„ na˛ional„, care se refer„ la siguran˛a na˛ional„, ∫i, Óntruc‚t grindina ∫i seceta nu au culoare politic„, Ói rog pe to˛i colegii no∫tri
senatori din sal„ s„ voteze Ón favoarea acestei ini˛iative legislative, iar amendamentele care se cer de c„tre unii sau al˛ii vor fi dezb„tute la Camera Deputa˛ilor.
Important este s„ d„m un punct de vedere favorabil. Mul˛umesc.
Discu˛ia de ansamblu, dac„ finan˛area pensiilor trebuie s„ se fac„ din surse diferite, dac„ este normal sau echitabil, este o discu˛ie de amploare, de viziune asupra sistemului de pensii, care nu-∫i are ast„zi leg„tur„ cu obiectul dezbaterii noastre.
V„ mul˛umesc.