Stenogramă plen

monitorul.ai

Intră

Stenogramă plen · Senatul · 16 martie 2006 · monitorul.ai

Ion Florescu

#11023

## **Domnul Ion Florescu:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea politic„ are ca titlu îRecalcularea pensiilor prin mic∫orarea veniturilor“.

Cu vreo 14 luni Ón urm„, Alian˛a îDreptate ∫i Adev„r“, promi˛‚nd tuturor cet„˛enilor c„ vor tr„i mai bine, v„rsa Ón averse promisiuni pe tot cuprinsul patriei, de la t‚n„r la v‚rstnic, de la ˛„ran la or„∫ean.

Venerabililor no∫tri pensionari li se promitea, la acea vreme, printre multe altele, recalcularea pensiilor, astfel Ónc‚t s„ fie respectat principiul la munc„ ∫i vechime egale, pensie egal„, promovarea de programe speciale pentru cre∫terea calit„˛ii vie˛ii, construc˛ia de noi c„mine, modernizarea celor existente, elaborarea de standarde de calitate Ón domeniul serviciilor de Óngrijire la domiciliu, rezolvarea unor servicii integrate sociomedicale la domiciliu ∫i altele.

Ce s-a Ónt‚mplat p‚n„ acum deja se ∫tie. Cre∫terea pensiilor a devenit — a∫ putea spune — o b„∫c„lie. Puterea de cump„rare a pensiilor scade de la lun„ la lun„. Potrivit statisticilor, aproape jum„tate dintre pensionarii no∫tri aveau, la sf‚r∫itul anului abia Óncheiat, pensia lunar„ sub dou„ milioane lei, iar num„rul celor care au pensie Óntre dou„ milioane ∫i 3 milioane lei era de aproape un milion.

Dulcea iluzie creat„ de mincinoasele promisiuni ale Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“ s-a transformat Ón dram„. Drama este cu at‚t mai mare cu c‚t subven˛iile din agricultur„ au disp„rut, gazele s-au scumpit, curentul electric, la fel, Óntre˛inerea la bloc a crescut cu milioane de lei. Œn loc de un trai promis a fi mai bun, pensionarii se confrunt„ cu o situa˛ie f„r„ precedent de grea.

Ei nu se revolt„, nu fac mitinguri, nu blocheaz„ drumuri sau aeroporturi, nu fac greve de lucru, o fac f„r„ voia lor, Ón schimb, dar din vina puterii, pe cea a foamei. Ei tac, tac ∫i sufer„ cu demnitate, a∫tept‚nd s„ moar„, ceea ce este posibil s„ a∫tepte ∫i unii dintre politicieni, dintre politicienii care conduc acum aceast„ ˛ar„, a∫a cum, de altfel, s-au ∫i pronun˛at Óntr-un mandat anterior.

Œn ziua de 1 octombrie 2006, Ziua Interna˛ional„ a Persoanelor V‚rstnice, m„ aflam Ón municipiul Motru la s„rb„torirea zilei pensionarilor. Cu acea ocazie, s-a dat citire din partea Guvernului ∫i a Ministerului Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei unei scrisori triumfaliste

prin care se promitea urm„rirea atingerii mai multor obiective strategice, deci Ónc„ un ∫ir de promisiuni, printre care reducerea s„r„ciei ∫i a marginaliz„rii sociale, Ómbun„t„˛irea standardului de via˛„ pentru persoanele v‚rstnice. Se viza, printre altele, ∫i modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 71/2004 privind acordarea unor facilit„˛i familiilor de pensionari, aprobat„ prin Legea nr. 565/2004, Ón sensul compens„rii Ón bani a tichetelor de c„l„torie neutilizate de c„tre pensionari.

Ordonan˛a de urgen˛„ pentru valorificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 71/2004 privind acordarea unor facilit„˛i familiilor de pensionari, aprobat„ prin Legea nr. 565/2004, a fost adoptat„, Óntr-adev„r. Art. 4 alin. 1 prevede c„, Óncep‚nd cu anul 2006, anual se compenseaz„ Ón bani tichetele de c„l„torie acordate Ón baza Legii nr. 147/2000 privind reducerile acordate pensionarilor pentru transportul intern, cu modific„rile ulterioare. Mai mult dec‚t at‚t, Ón art. 29 din Legea nr. 379/2005, respectiv Legea bugetului de stat pe anul 2006, se specific„ faptul c„ prevederile art. 4 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 71/2004 privind acordarea unor facilit„˛i familiilor de pensionari nu se aplic„ Ón anul 2006.

Prin scrisoarea nr. 308/9.01.2006, Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei trimite Consiliului Jude˛ean pentru Persoanele V‚rstnice Gorj un r„spuns la aceast„ problem„, îfoarte Óncurajator“, specific, cu ghilimelele de rigoare. Citez din scrisoare: îData la care aceast„ m„sur„ va fi aplicat„ se va stabili Ón func˛ie de posibilit„˛ile bugetare prin hot„r‚re a Guvernului“. Ce s„ Ón˛elegem? C„ nici principiul dreptului c‚∫tigat nu se mai respect„?

Este foarte grav„ aceast„ desconsiderare fa˛„ de aceast„ categorie de oameni care ∫i-au f„cut datoria fa˛„ de ˛ar„, iar statul Ói Ómpinge acum spre suferin˛„, spre pr„pastie, nef„c‚ndu-∫i datoria fa˛„ de ei.

Ca minim gest de respect, de considera˛ie fa˛„ de p„rin˛ii ∫i bunicii no∫tri, v„ solicit, domnilor guvernan˛i, s„ face˛i un minuscul efort Ón g„sirea solu˛iei favorabile de recompensare Ón bani a tichetelor de c„l„torie r„mase neutilizate de anul trecut. M„car at‚t!

Mul˛umesc.

Corneliu Vadim Tudor

#15844

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Av‚nd Ón vedere atentatul pe care ∫ovinii unguri Ól pun la cale Ómpotriva statului na˛ional unitar rom‚n, ei fiind hot„r‚˛i s„ proclame autonomia teritorial„ a unui aberant

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 26/16.III.2006 f nut Secuiesc, Ón mod concret, proclamarea ∫i instituirea unei republici independente secuie∫ti, cu Guvern, Parlament, Poli˛ie, Jandarmerie proprii, prin smulgerea jude˛elor Harghita, Covasna ∫i Mure∫ din componen˛a Rom‚niei, ∫i lu‚nd Ón considerare lipsa de reac˛ie a autorit„˛ilor statului, care parc„ sunt paralizate de fric„, de∫i sunt obligate s„ vegheze la respectarea Constitu˛iei ∫i la ap„rarea integrit„˛ii ˛„rii, am decis urm„toarele:

1. Partidul Rom‚nia Mare organizeaz„ un uria∫ miting de protest, care se va desf„∫ura miercuri, 15 martie, la Odorheiul Secuiesc ∫i la care sunt a∫tepta˛i peste 100.000 de patrio˛i din ˛ar„ ∫i din str„in„tate, la fel ca la Alba Iulia, Ón 1 Decembrie 1918.

2. Am s„ conduc personal aceast„ manifestare pe care o doresc pa∫nic„, dar suficient de ferm„ ca s„ le scoat„ din minte revizioni∫tilor unguri definitiv ideile de autonomie teritorial„ ∫i de sf‚rtecare a Rom‚niei.

3. Œn vederea mobiliz„rii oamenilor ∫i a bunei desf„∫ur„ri a mitingului de protest, am stabilit ca persoanele de contact s„ fie senatorii Gheorghe Funar, Ilie Ila∫cu ∫i Nicolae Iorga.

Fra˛ilor, veni˛i, cu mic, cu mare, s„ ne ap„r„m ˛ara, istoria, demnitatea na˛ional„!

Pentru Ardeal, au murit, Ón cele dou„ r„zboaie mondiale, peste un milion de rom‚ni, iar nou„ ne e fric„ acum de o m‚n„ de bezmetici c„rora le fierbe palinca Ón cap?!

Fac apel la ordine, disciplin„ ∫i respectarea valorilor cre∫tine.

De∫teptarea! Patria, Ón primejdie!

O informa˛ie de ultim„ or„: la Ónt‚lnirea pe care am avut-o Ón aceast„ zi cu domnul Traian B„sescu, la Palatul Cotroceni, acesta ne-a asigurat c„ va g„si o solu˛ie pentru detensionarea situa˛iei — pe care n-am creat-o noi — ∫i respectarea ordinii constitu˛ionale. De∫i gazda noastr„ nu a spus exact la ce anume se g‚nde∫te, noi avem motive temeinice s„ credem c„ pre∫edintele se va deplasa el Ónsu∫i la Odorheiul Secuiesc ∫i nu cred c„ este nimeni at‚t de iresponsabil s„ proclame autonomia teritorial„ a acelei zone Ón fa˛a ∫efului statului, care nu va fi singur, bineÓn˛eles, ci Ónso˛it de o Óntreag„ suit„.

S„ dea Dumnezeu s„ triumfe ra˛iunea ∫i legea!

Noi, cei de la Partidul Rom‚nia Mare, suntem preg„ti˛i pentru orice eventualitate.

V„ mul˛umesc.

Puskás Valentin Zoltán

#18643

Domnule pre∫edinte, Distins Senat,

V„d c„ sunt primul care vine s„-∫i apere ˛ara. Vreau s„-mi ap„r ˛ara Ómpotriva bi∫ni˛arilor ∫i celor care fac praf economia rom‚neasc„.

Evolu˛ia pre˛urilor Ón Rom‚nia de dup„ 1989 reprezint„ o enigm„ nu numai pentru oamenii obi∫nui˛i, dar ∫i pentru speciali∫tii Ón domeniu.

Anii cu infla˛ii mari ne-au obi∫nuit cu cre∫terea aproape zilnic„ a pre˛urilor, ∫i aceste cre∫teri erau contabilizate pe seama infla˛iei ∫i a cursului de schimb leu/dolar sau alte valute, nefiind invoca˛i niciodat„ factori ca: proasta organizare a sistemului economic, cheltuieli mari de administra˛ie, productivitatea muncii redus„, setea de Ómbog„˛ire rapid„ ∫i a∫a mai departe.

™i, uite a∫a, Ónainte de orice tratative, orice protocoale care se refereau la integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„, pre˛urile noastre au Ónceput s„ concureze, ba chiar s„ le doboare pe cele din Europa.

Au fost ∫i unele Óncerc„ri timide ∫i sporadice de a ˛ine Ón fr‚u explozia pre˛urilor, dar toate Óncerc„rile s-au dovedit ineficiente.

Cre∫terea continu„ a cursului leu/dolar Ón defavoarea monedei na˛ionale a Ónsemnat refugiul pentru firme Ón explicarea cre∫terii pre˛urilor.

Dar iat„ c„ a venit ∫i timpul, Óncep‚nd cu 2005, c‚nd leul a Ónceput s„ se Ónt„reasc„. Zi cu zi, s„pt„m‚n„ de s„pt„m‚n„, leul rom‚nesc devine mai puternic ∫i oamenii de r‚nd s-au g‚ndit, pe bun„ dreptate, c„ va urma ∫i o sc„dere a pre˛urilor. Nici vorb„. Cu c‚t a sc„zut cursul leu/dolar sau euro, cu at‚t au crescut ∫i pre˛urile, pentru c„ — vezi, Doamne! — valuta valoreaz„, acum, mai pu˛in ∫i firmele au intrat Ón pierdere. Au fost ∫i alte Óncerc„ri de a diminua pre˛urile, de a reduce pre˛urile, Ón special Ón domeniul s„n„t„˛ii, la medicamente, sau la alimentele de baz„, prin reducerea cotei de T.V.A., dar ∫i acest lucru f„r„ succes.

Œmi amintesc c„ Ón momentul Ón care s-a votat Ón Senat, Ón vechea legislatur„, reducerea cotei TVA la medicamente am pus pariu, de la acest microfon, c„ pre˛ul medicamentelor va r„m‚ne acela∫i. Din p„cate, nu am avut dreptate. Pre˛ul medicamentelor nu a r„mas acela∫i, ci a crescut, cu tot T.V.A.-ul redus ∫i cu cursul valutei mai sc„zut.

Am vrut s„ reiau aceste g‚nduri ∫i acum, c‚nd exist„ anumite propuneri at‚t din partea colegilor parlamentari, c‚t ∫i din partea Guvernului, de a mic∫ora anumite taxe ∫i, Ón special, de a mic∫ora T.V.A.-ul la anumite produse.

Sunt convins c„ aceste m„suri, nici de data aceasta, nu vor ajuta popula˛ia. Dup„ mine, este mai bine dac„ r„m‚ne T.V.A.-ul a∫a cum este ∫i din T.V.A.-ul Óncasat Óncerc„m s„ d„m mai multe pensii, Óncerc„m s„ Ómbun„t„˛im sistemul de asigur„ri sociale de s„n„tate ∫i a∫a mai departe.

Asta spre binele celor mul˛i din Rom‚nia. V„ mul˛umesc.

6 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 26/16.III.2006

Mihai fi‚buleac

#21753

## **Domnul Mihai fi‚buleac:**

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi nu se vrea prea filosofic„, ci, mai degrab„, simpl„ ∫i concis„. Ea se va referi la jocul politic, la acea activitate pe care majoritatea dintre noi o realiz„m, direct sau indirect, Ón detrimentul celor care ne-au ales ∫i Ón a∫a-zisul nostru avantaj.

Jocul politic pe care Ól practic„m noi este slujba noastr„, _job_ -ul nostru, Ón limbajul consacrat, dar atunci c‚nd din cauza acestei munci sufer„ diferite categorii sociale, femei, b„tr‚ni, tineri, copii, nu mai este o simpl„ activitate, ci este o manipulare, o b„taie de joc a visurilor genera˛iilor Óntregi.

Œn acest sens, zilele trecute, am asistat, ca spectator, la jurnalele TV, care mi-au prezentat ramura cea mai puternic„ a jocului politic: arta de a folosi imaginea. Astfel, am observat cum un om politic, anchetat de D.N.A., ∫i-a deschis larg por˛ile casei sale c„tre pres„ ∫i, printr-un gest grandoman, a Óncercat s„ arate c„ nu are nimic de ascuns atunci c‚nd este men˛ionat numele s„u Ón diverse scandaluri. Interesant este c„ aceea∫i figur„ politic„ emblematic„ s-a ferit ∫i a criticat dur reprezentan˛ii Procuraturii, care au venit Ón perchezi˛ie la aceea∫i locuin˛„.

Se pune, astfel, Óntrebarea: care a fost rostul ac˛iunii de invitare a presei Ón casa cu pricina, atunci c‚nd gazda nu se supune rigorilor legii, ca orice cet„˛ean anchetat de justi˛ie? R„spunsul este simplu: jocul de-a victima face bine la imaginea personal„ ∫i se hr„ne∫te din Óncrederea omului simplu ∫i am„r‚t c„ruia Ói plac telenovelele politice ∫i se las„ furat ∫i condus de ele.

Arta de a ∫ti cum s„ te joci cu imaginea ∫i comunicarea, pentru un scop populist, m-a surprins ∫i atunci c‚nd un Ónalt demnitar, Óntr-o ∫edin˛„ jude˛ean„ a unui important partid politic, ∫i-a Ónc„lcat propriile principii ∫i respectul fa˛„ de partenerii politici. Œntr-un discurs social, cu tent„ propagandistic„, ∫i-a contrazis politica partidului pe care Ól reprezint„, sprijinind migra˛ia politic„ local„.

Sper‚nd Óntr-o cre∫tere a notoriet„˛ii personale, respectivul lider politic ∫i-a Ónv„˛at rolul mecanic ∫i, Óntr-o exuberan˛„ actoriceasc„, ∫i-a individualizat exagerat importan˛a politic„ a propriului partid. Aceasta nu ar fi o problem„, fiecare politician face ce vrea at‚ta timp c‚t respect„ Ón˛elegerile politice pe care le-a Óncheiat. Jocul respectivului actor politic poate deveni, Óns„, periculos, st‚rnind, voit sau nevoit, sc‚nteia unor conflicte ce a∫teapt„ un pretext.

Viorel ™tefan

#25641

## **Domnul Viorel ™tefan:**

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor senatori,

La sf‚r∫itul lunii ianuarie 2005, de la aceea∫i tribun„, de aici, f„ceam un apel c„tre dumneavoastr„, lans‚nd rug„mintea s„ rezist„m tenta˛iei jocurilor politicianiste ∫i s„ abord„m problema modific„rii sistemului fiscal prin introducerea cotei unice cu maturitate, f„r„ prejudec„˛i, f„r„ patim„, dar cu maxim„ responsabilitate fa˛„ de mandatul pe care ni l-au Óncredin˛at cet„˛enii.

Atr„geam aten˛ia, atunci, asupra faptului c„ avantajele salariale aparente Ó∫i vor pierde orice relevan˛„ dac„, din lips„ de resurse bugetare, se pune Ón pericol buna func˛ionare a serviciilor sociale, se trimite o lovitur„ sub centur„ Óntreprinderilor mici ∫i mijlocii, se renun˛„ la reducerea cotei de contribu˛ii la asigur„ri sociale, se amputeaz„ resursele financiare necesare refacerii ∫i moderniz„rii infrastructurii sau cele necesare restructur„rii ∫i moderniz„rii administra˛iei publice locale ∫i toate acestea pe fondul deterior„rii iminente a echilibrelor macroeconomice, ceea ce va crea dificult„˛i suplimentare Ón procesul de integrare Ón Uniunea European„. Din p„cate, acest semnal de alarm„ a r„mas f„r„ ecou.

La scurt timp dup„ acel moment, misiunea Fondului Monetar Interna˛ional, sosit„ la Bucure∫ti pentru a evalua politicile macroeconomice ale Guvernului proasp„t instalat, manifesta o pozi˛ie ferm„, som‚nd Rom‚nia s„ renun˛e la cota unic„ ∫i s„ continue politicile prudente implementate Ón anii anteriori. Neclinti˛i, fermi pe pozi˛ie, cu dezinvoltura, non∫alan˛a ∫i agresivitatea caracteristice doar celor care niciodat„ Ón via˛„ nu au fost m„cina˛i de vreo Óndoial„, liderii noii puteri, r„spunz‚nd doar presiunilor exercitate de cei care le-au finan˛at campaniile electorale, au sacrificat Acordul preventiv cu Fondul Monetar Interna˛ional ∫i au

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 26/16.III.2006 continuat s„ aplice cota unic„, cre‚nd premisele derapajelor macroeconomice Ónregistrate ulterior.

Œncerc„rile disperate de a estompa efectele nefaste asupra constituirii resurselor bugetare au condus la adoptarea mai t‚rziu a unor m„suri ce au adus la disperare pe rom‚nii cu venituri medii ∫i mici:

— impozitul pe dob‚nzile la depozitele bancare a crescut, Óntr-o prim„ etap„, de 10 ori, ulterior, de 16 ori;

— impozitul pe terenul agricol a crescut de 44 de ori, de la 11.000 de lei vechi, la 440.000 de lei vechi;

— impozitul pe activitatea microÓntreprinderilor s-a dublat;

— s-au introdus accize pentru consumul de curent electric Óntr-o manier„ nes„buit„, disonant„ cu reglement„rile ∫i practicile din ˛„rile europene;

— pre˛urile la utilit„˛i ∫i produse energetice au crescut Óntr-un ritm superior celui programat;

— graficul de aliniere a nivelului accizelor la directivele europene a fost devansat cu 15 luni, conduc‚nd la o cre∫tere a acestora, cu 13,5% mai mare dec‚t nivelul negociat.

™i lista ar putea continua.

Œn leg„tur„ cu faptul c„ nivelul accizelor la produsele petroliere a crescut, Ón mod nejustificat, Ón aprilie 2005, cu circa 50 de euro pe ton„, peste angajamentul european, se mai impune o precizare: criza petrolului a f„cut ca, dimpotriv„, unele ˛„ri membre ale Uniunii Europene s„ adopte, Ón regim excep˛ional, de salvgardare a economiilor na˛ionale, reduceri de fiscalitate Ón leg„tur„ cu produsele energetice.

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Doar 9% din salaria˛ii din Rom‚nia — circa 350.000 de persoane — au reu∫it s„ amortizeze ∫ocul provocat de aceste m„suri, pentru c„ ace∫tia, realiz‚nd venituri mari ∫i foarte mari, au beneficiat din aplicarea cotei unice de avantaje financiare de peste 5.000.000 de lei vechi, iar uneori chiar de peste 150.000.000 de lei vechi.

Cum suport„ 91% din salaria˛i, c„rora cota unic„ le-a adus avantaje de c‚teva sute sau chiar c‚teva zeci de mii de lei vechi?

Cum suport„ pensionarii, b„tr‚nii, bolnavii, ∫omerii consecin˛ele acestor m„suri necugetate?

Sunt Óntreb„ri la care primim r„spuns ori de c‚te ori avem curajul s„ ne Ónt‚lnim cu cet„˛enii ∫i nu suntem onora˛i de aceste r„spunsuri, nici unul dintre noi, stimate colege ∫i stima˛i colegi, ∫i nici reprezentan˛ii Executivului nu sunt onora˛i, la fel cum nu ne onoreaz„ nici mesajele primite de la reprezentan˛ii mediului de afaceri.

Pun‚ndu-∫i mari speran˛e Óntr-o guvernare orientat„ dup„ sloganul îPrin noi Ón∫ine!“, Óntreprinz„torii rom‚ni constat„, acum, c„ au fost p„c„li˛i, c„, de fapt, p„rerea lor nu conteaz„, iar soarta lor nu intereseaz„ pe nimeni.

Œntr-un sistem caracterizat prin incoeren˛„, instabilitate, impredictibilitate, Óntr-o economie cu cele mai mari pre˛uri la utilit„˛i ∫i cea mai mic„ productivitate a muncii, orice ini˛iativ„, fie chiar ∫i una genial„, nu se poate materializa dec‚t Óntr-un e∫ec. Dac„ nu pute˛i sprijini mediul de afaceri, stima˛i guvernan˛i, m„car nu-l Óncurca˛i. Oamenii de afaceri au cerut o strategie de reducere a

dependen˛ei energetice a Rom‚niei ∫i au primit, la schimb, un circ mediatic, cu actori, persoane importante din industria petrolului.

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Anul 2005, anul speran˛elor legate de miraculoasele efecte ale cotei unice, s-a Óncheiat.

Fac, din nou, un apel la ra˛iune ∫i responsabilitate, propun‚ndu-v„ o succint„ analiz„ comparat„ Óntre starea economiei rom‚ne∫ti Ón anul 2004 ∫i anul 2005.

Sf‚r∫itul anului 2004 ∫i Ónceputul anului 2005 g„se∫te economia rom‚neasc„ cu motoarele Ón func˛iune, e adev„rat, u∫or supraÓnc„lzite, dup„ o perioad„ de cre∫tere economic„ de 4 ani, cu o medie anual„ de 6%. Nivelul maxim a fost atins Ón anul 2004, c‚nd Rom‚nia a Ónregistrat cea mai important„ cre∫tere economic„ dintre ˛„rile central ∫i est-europene, cu un ritm anual de 8,3%, o cre∫tere a productivit„˛ii muncii de 11,5% ∫i un spor al produc˛iei industriale de 5,3%.

Ritmul de cre∫tere economic„ se situa la limita suportabilit„˛ii, f„r„ a pune Ón pericol ˛inta de infla˛ie ∫i deficitul extern programat.

Rata infla˛iei a cobor‚t Ón cursul anului 2004 de la 14,1% la 9,3%, deci 4,8 puncte procentuale.

Deficitul de cont curent se situa la sf‚r∫itul anului la nivel de 8,6% din P.I.B., adic„ 5,1 miliarde euro, fiind finan˛at din investi˛iile str„ine directe realizate, cu un grad de acoperire de 104%.

Œn aceste condi˛ii se impunea, mai mult ca oric‚nd, continuarea politicilor prudente, menite s„ previn„ derapaje majore Ón p„strarea echilibrelor macroeconomice.

Din p„cate, introducerea cotei unice, ca punct de plecare Óntr-o a∫a-zis„ îrevolu˛ie fiscal„“, s-a dovedit a fi cauza principal„ a degrad„rii st„rii economice din Rom‚nia, Ón tot cursul anului 2005.

Ritmul de cre∫tere economic„ a sc„zut sub 4%, pe fondul unei cre∫teri a productivit„˛ii muncii de doar 5%, realiz‚ndu-se o produc˛ie industrial„ cu doar 2% mai mare dec‚t cea Ónregistrat„ Ón anul precedent.

f nta de infla˛ie de 7%, ajustat„ ulterior la 7,5%, a fost compromis„, realiz‚ndu-se o rat„ anual„ de infla˛ie de 8,6%, cu doar 0,7 puncte procentuale mai mic„ dec‚t Ón anul anterior, cu o medie lunar„, practic, egal„ cu cea realizat„ Ón anul 2004.

Deficitul de cont curent a crescut cu 33% fa˛„ de anul anterior, de la 5,1 miliarde euro, la 6,8 miliarde euro, adic„ la un nivel de 9,4% din produsul intern brut, fiind finan˛at — este foarte important de f„cut ∫i aceast„ precizare — din investi˛ii str„ine directe doar Ón propor˛ie de 90%.

Ca urmare a deterior„rii situa˛iei economice din ramurile productive a sc„zut num„rul locurilor de munc„ Ón acest domeniu. ™tiu, stima˛i colegi, o s„-mi spune˛i c„ Ón cursul anului 2005 s-au creat circa 103.000 locuri de munc„, numai c„ o analiz„ mai atent„ ne arat„ faptul c„ peste 80% din aceste locuri de munc„ le reg„sim Ón domeniul comer˛ului, sunt locuri de munc„ create Ón super/hipermarket-uri, unde sunt comercializate, Óntr-o propor˛ie cov‚r∫itoare, m„rfuri din import ∫i care absorb, Ón mare parte, miliardele de euro aduse Ón ˛ar„ de rom‚nii pleca˛i la munc„ Ón str„in„tate.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 26/16.III.2006 Stima˛i colegi,

Acesta este tabloul dureros al evolu˛iei st„rii economice a Rom‚niei ca urmare a introducerii cotei unice. Situa˛ia este cunoscut„ ∫i apreciat„ ca atare at‚t la Washington, c‚t ∫i la Bruxelles, dar numai prin ferestrele Palatului Victoria lucrurile se v„d altfel.

Acordul preventiv cu Fondul Monetar Interna˛ional este Óntrerupt, f„r„ ∫anse reale de a se relua, at‚ta timp c‚t Guvernul de la Bucure∫ti nu Ó∫i revizuie∫te comportamentul fiscal.

Uniunea European„, prin comisarul pentru politici economice ∫i financiare, ne aten˛ioneaz„ de o manier„ f„r„ echivoc at‚t asupra politicii fiscale nepotrivite unei ˛„ri care Ó∫i dore∫te integrarea la 1 ianuarie 2007, c‚t ∫i asupra nivelului mare al infla˛iei ∫i al deficitelor externe, incompatibile cu criteriile europene.

Cu siguran˛„, raportul din luna mai va con˛ine aten˛ion„ri concrete Ón leg„tur„ cu aceste aspecte. Este bine s„ nu uit„m c„ Uniunea European„ ne-a alocat, deja, resurse bugetare pentru anii 2007—2013, iar noi Ónc„ nu ∫tim cum vom realiza veniturile bugetare proprii care trebuie s„ ating„ un nivel minim de 35% din P.I.B.

Conform prevederilor Legii bugetului de stat pentru anul 2006, veniturile se situeaz„ la circa 30% din P.I.B., iar proiec˛ia pentru anii 2008—2009 ne indic„ un nivel de 29,4% din P.I.B.

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Readucerea parametrilor macroeconomici ai Rom‚niei Ón limita standardelor europene presupune o schimbare radical„ a comportamentului guvernamental, prin adoptarea unei politici prudente Ón domeniul fiscal ∫i accelerarea reformelor structurale.

Cre∫terea competitivit„˛ii economiei rom‚ne∫ti bazate pe o productivitate a muncii comparabil„ cu cea din Uniunea European„, dublat„ de o politic„ fiscal„ proprie spa˛iului european, adic„ una construit„ pe principiul impozit„rii progresive, reprezint„ condi˛ii minime pentru ca visul european s„ devin„ realitate la 1 ianuarie 2007.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ia cu care m-a˛i urm„rit.

Gheorghe Funar

#36088

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

## Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Œn ziua de 4 martie a.c., Agen˛ia îDie Presse“, din Austria, a publicat un interviu cu titlul: îRom‚nia ca o nou„ ˛ar„ federal„“.

Acest interviu a fost luat ministrului de externe al Rom‚niei, domnului Mihai R„zvan Ungureanu, despre temerile Austriei Ónaintea ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„.

Am s„ citesc pentru dumneavoastr„ — ∫i citez — din acest interviu doar c‚teva Óntreb„ri ∫i r„spunsurile date de c„tre ministrul de externe al Rom‚niei.

îReporter: Care sunt provoc„rile pe care trebuie s„ le surmonteze Rom‚nia pe drumul spre Uniunea European„?

Mihai R„zvan Ungureanu: Rom‚nia trebuie s„ Ó∫i fac„ temele pentru acas„ la subiectele pe care le-a precizat Ollie Rehn, Ón scrisoarea sa care a urmat dup„ raportul de ˛ar„ din 25 octombrie. O sarcin„ important„ const„ Ón a preg„ti ˛ara s„ foloseasc„, Ón viitor, fonduri U.E., la acestea se adaug„ reformele din justi˛ie ∫i problemele de securitate.

Reporter: Ce s-ar Ónt‚mpla dac„ Uniunea European„ va am‚na cu un an aderarea Rom‚niei?

Mihai R„zvan Ungureanu: Acestea sunt specula˛ii. Ne a∫tept„m ca raportul U.E. din mai s„ con˛in„ o apreciere tehnic„ a ceea ce am realizat. O am‚nare a ader„rii nu poate avea, din punctul nostru de vedere, motive tehnice.

Reporter: Exist„ posibilitatea ca, Ón caz de nevoie, Rom‚nia s„ adere la Uniunea European„ ∫i f„r„ Bulgaria?

Mihai R„zvan Ungureanu: Aceasta este o Óntrebare dur„, nu avem nici o alternativ„. Ne-am concentrat toate energiile asupra unei ader„ri Ón 2007.

Reporter: Mul˛i austrieci sunt sceptici Ón privin˛a ader„rii la U.E.

Mihai R„zvan Ungureanu: Œn momentul de fa˛„, Austria este cel mai important investitor str„in Ón Rom‚nia. Rom‚nia trebuie privit„ aproape ca un nou stat federal.“

Av‚nd Ón vedere aceast„ declara˛ie a ministrului de externe al Rom‚niei, Partidul Rom‚nia Mare solicit„ primului-ministru s„ propun„ pre∫edintelui ˛„rii, domnului Traian B„sescu, revocarea din func˛ie a ministrului de externe al Rom‚niei, domnul Mihai R„zvan Ungureanu, care nu a f„cut aceast„ declara˛ie Ónt‚mpl„tor, ci Ón preajma zilei de 15 martie, c‚nd U.D.M.R.-ul, sub masca Consiliului Na˛ional Secuiesc, care nu exist„ ca persoan„ juridic„, ∫i Ón condi˛iile Ón care Ón Rom‚nia, la recens„m‚ntul popula˛iei din 1992, s-au declarat secui 84 de cet„˛eni, iar la recens„m‚ntul popula˛iei din anul 2002 s-au declarat 299 de cet„˛eni rom‚ni ca fiind secui, aceast„ ac˛iune a U.D.M.R.-ului viz‚nd proclamarea autonomiei f nutului Secuiesc este, din p„cate, sus˛inut„, prin asemenea declara˛ii, de ministrul de externe al Rom‚niei.

Noi n„d„jduim c„ pre∫edintele ˛„rii noastre, a∫a cum ne-a asigurat Ón Óntrevederea desf„∫urat„ Ón urm„ cu c‚teva ceasuri, la Palatul Cotroceni, va g„si solu˛iile potrivite pentru a aplica Constitu˛ia Rom‚niei ∫i s„ avem pace ∫i lini∫te Ón ˛ar„, iar cei care atenteaz„ la integritatea teritorial„ a Rom‚niei s„ suporte rigorile legii. V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 26/16.III.2006

Eckstein Kovács Péter

#39331

## **Domnul Eckstein Kovács Péter:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

M„ urc Ón liftul Senatului ∫i cer s„ fiu adus la plen, ∫i mi se spune: îNu, mai Ónt‚i urc„m la etajul VII!“, ca s„ aduc„ ∫i un ficus Ón lift.

Discut„m Ón Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri despre Legea D.N.A.-ului; un Ónalt func˛ionar al Senatului spune: îCe, nu mai pute˛i s„ termina˛i o dat„, dar ce discuta˛i at‚t?!“

Stau Ón birou ∫i vine un domn care se prezint„, de altfel, ∫i Ómi Ónm‚neaz„ 4 formulare de baz„, cu anexe, Ón care s„-mi declar rudele din str„in„tate ∫i bolile psihice pe care le am, f„r„ ca acestea s„ fie Ónso˛ite de o adres„ purt‚nd antetul Senatului.

Cam acesta este statutul senatorului Ón cadrul Senatului.

Dar cum este perceput din afar„?!

Un ziar, de altfel, un jurnalist care-mi place: îCe clic„ de Ómbuiba˛i, f„r„ fric„ de Dumnezeu, de aceea i-au trimis s„racii Ón Parlament, s„ Ó∫i apere tunurile cu ajutorul func˛iei, nu s„ fie model de cinste, onoare ∫i obraz sub˛ire. Nici Partidul Comunist nu a emanat o a∫a neru∫inare.“

Vine Guvernul, care ne n„p„de∫te cu ordonan˛e de urgen˛„ ∫i c‚nd este cazul, ∫i c‚nd nu este cazul. Acum am discutat, recent, Ón Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri o ordonan˛„, de aceast„ dat„, nu de urgen˛„, care are un caracter v„dit neconstitu˛ional. Cum suntem noi privi˛i de c„tre Guvern?!

Vine Pre∫edin˛ia, este un act normativ ce ne-a fost trimis spre reexaminare, cu privire la statutul nostru. Acum este c„utat„ Curtea Constitu˛ional„.

Eu, personal, am venit Ón Parlamentul Rom‚niei acum 16 ani, nu ∫tiu, demult, pentru c„ am vrut s„ pun ∫i eu um„rul, dac„ vre˛i, la o societate mai bun„, am ∫i eu copii pe care vreau s„ Ói cresc aici, Ón Rom‚nia.

Mul˛i mi-au c„lcat pragul, au v„zut casa mea — m„ rog, f„r„ termopane deosebite, Ón fine —, am c„lcat ∫i eu pragul multor colegi ∫i pot s„ afirm c„ pentru majoritatea colegilor, legislaturi de-a r‚ndul, eu am Óncredere Ón cinstea lor ∫i Ón dorin˛a lor sincer„ de a aduce ceva bun acestei ˛„ri.

Ca atare, eu a∫ citi art. 61 din Constitu˛ia Rom‚niei care spune: îParlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului rom‚n ∫i unica autoritate legiuitoare a ˛„rii.“

Apelul meu nu este c„tre îlichele“, ca al domnului Liiceanu, ci un apel c„tre colegii no∫tri: s„ fim con∫tien˛i ce menire avem, s„ ne respect„m ∫i s„ nu ne l„s„m influen˛a˛i de nimeni.

Mul˛umesc.

Ioan Talpe∫

#42745

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor,

Trecem printr-un moment istoric foarte important, un moment care va rescrie viitorul Rom‚niei.

Integrarea european„ va fi momentul Ón care a∫ezarea institu˛ional„ a Rom‚niei se va stabiliza. De aceea, este decisiv ca noua formul„ institu˛ional„ pe care o construim s„ fie adaptat„ at‚t la mecanismele europene ∫i mondiale, pentru a putea s„ beneficiem de toate avantajele sistemului Ón care vom fi parte, dar, mai ales, trebuie s„ fie apt„ s„ apere interesele Rom‚niei ∫i ale poporului rom‚n.

Legea minorit„˛ii propune o schimbare institu˛ional„ ∫i nu ˛ine seama de raportul institu˛ional cu Uniunea European„, ∫i transform„ Rom‚nia Óntr-un caz unic ∫i periculos, risc‚nd s„ afecteze procesul de integrare. Democra˛ia Ónseamn„ at‚t alegeri libere, c‚t ∫i respectul fa˛„ de minorit„˛i, indiferent de natura lor, dar respectul fa˛„ de minorit„˛i trebuie s„ se concretizeze Ón egalitatea de ∫anse ∫i Ón egalitatea Ón fa˛a legii, iar nu Ón atribuirea unor drepturi colective care s„ pun„ Ón inferioritate majoritatea ∫i s„-i pericliteze viitorul ∫i integrarea Ón sistemul occidental de valori. Œntr-o lume a interdependen˛elor, a globaliz„rii exist„ posibilitatea ca unele comunit„˛i s„-∫i doreasc„ o Óntoarcere la societatea Ónchis„, lucru ce se Óntoarce Ómpotriva propriilor membri ∫i, mai grav, poate s„ afecteze sistemul social din care aceast„ comunitate face parte.

Doamnelor ∫i domnilor, declara˛ia mea de ast„zi are rolul de a atrage aten˛ia asupra gravit„˛ii ∫i a pericolelor pe care le reprezint„ proiectul Legii minorit„˛ilor pentru stabilitatea institu˛ional„ ∫i, chiar, pentru democra˛ia din Rom‚nia. Este evident c„ actuala formul„ de guvernare este supus„ presiunilor politice pentru a ceda Ón favoarea

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 26/16.III.2006 acestei legi. Aceast„ situa˛ie duce la ced„ri constante Ón defavoarea poporului rom‚n, ced„ri care vor duce la costuri politice enorme pentru actuala coali˛ie ∫i la tensiuni pe care risc„m s„ le export„m. Este inadmisibil„ negocierea ∫ov„itoare a interesului na˛ional Ón fa˛a agresivit„˛ii unui pretins alt interes na˛ional. Este incorect fa˛„ de poporul rom‚n, cred eu, ∫i fa˛„ de minoritatea maghiar„ din Rom‚nia introducerea principiului bantustaniz„rii Óntr-o Europ„ care se vrea tot mai comun„ tuturor componentelor ei. Suntem de acord c„ Rom‚nia ∫i Ungaria vor fi p„r˛i constitutive ale Europei, dar nu putem s„ Ón˛elegem cum rom‚nii ∫i ungurii sunt p„r˛i constitutive ale statului rom‚n.

Doamnelor ∫i domnilor, v„ cer insistent s„ reflecta˛i ∫i s„ decide˛i ca aceste ced„ri continue s„ ia o dat„ pentru totdeauna sf‚r∫it. Nu accept„m s„ i se impun„ Rom‚niei alte principii ∫i alte reguli dec‚t cele care sunt acceptate pentru un stat unitar. V„ cer s„ g‚ndi˛i la viitor, nu numai la prezent.

V„ mul˛umesc.

Gheorghe David

#45846

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Declara˛ia mea are un titlul din care se pot extrage chiar ∫i concluziile: îStatutul de spital euroregional pentru Spitalul Clinic Jude˛ean de Urgen˛„ Timi∫oara“. De∫i datoriile de 16,5 milioane lei acumulate anterior au sc„zut, la finele lui 2005 ele au fost de 15,8 milioane, din care peste 12 milioane lei reprezint„ datoriile c„tre furnizorii de medicamente, facturile provenind din luna septembrie 2004 p‚n„ la sf‚r∫itul anului trecut. Diferen˛a o reprezint„ pl„˛ile neefectuate la materiale sanitare, reactivi ∫i prest„rile de servicii. Nivelul bugetului trimestrului I din anul 2006 nu permite efectuarea pl„˛ilor restante, drept urmare se impune e∫alonarea acestora la Ón˛elegere cu furnizorii. Pentru Ómbun„t„˛irea actului medical, conducerea spitalului jude˛ean a Ónaintat un memoriu Direc˛iei de S„n„tate Public„ Timi∫ ∫i Ministerului S„n„t„˛ii, din care am extras urm„toarele propuneri:

— cre∫terea tarifului pe caz ponderat conform cu expertiza spitalului ∫i cu cre∫terea continu„ a fondului de salarii, a costurilor cu utilit„˛ile, cu hrana ∫i medicamentele;

— posibilitatea de a interveni local, la nivel de consiliu de administra˛ie ∫i de consiliu director, pentru modificarea structurii spitalului, de exemplu: comasarea clinicilor de chirurgie general„, medicin„ intern„ ∫i sec˛iei de specialitate, pentru mobilitatea ∫i eficientizarea personalului prin redistribuire ∫i reducere;

— crearea de alternative rezonabile pentru personalul medical superior ∫i mediu supranumerar, care ar putea s„ fie disponibilizat Ón cazurile Ón care, prin nivelul activit„˛ii, nu se justific„ men˛inerea lor la locul de munc„;

— deblocarea de urgen˛„ a posturilor pentru a da posibilitatea de a disponibiliza personalul incompetent, indisciplinat, de Óncadrare de personal calificat corespunz„tor ∫i de deblocare de urgen˛„ a externaliz„rii serviciilor.

De exemplu, externalizarea blocului alimentar ar permite preluarea personalului de c„tre firme experte, investi˛ii importante, reducerea de cheltuieli ∫i cre∫terea calit„˛ii serviciilor.

Pentru ameliorarea c‚t de c‚t a situa˛iei dramatice existente, conducerea spitalului a luat c‚teva m„suri, fire∫te, Ón limita competen˛elor sale, Óns„ problema fundamental„ pentru noi, spune directorul general al spitalului, profesor dr. Mihai Ionac, este finan˛area.

Œn opinia sa ∫i a colegilor s„i, ie∫irea din criza prelungit„ Ón care se afl„ ar trebui s„ Ónceap„ cu acordarea statutului de spital euroregional. Este un deziderat aflat de mult„ vreme Ón discu˛ie, dar numai at‚t. Argumentele Ón favoarea ob˛inerii unui astfel de statut nu pot fi nici pe departe neglijate, iat„, doar, c‚teva dintre ele: faptul c„ se afl„ Óntr-un puternic centru universitar medical, cu o tradi˛ie de peste ∫ase decenii ∫i c„ asigur„ tratamente bolnavilor din jude˛ele limitrofe, care datorit„ complexit„˛ii ∫i gravit„˛ii bolilor de care sufer„ nu pot fi tratate Ón spitalele jude˛ene de re∫edin˛„; este unul dintre ele.

Din con˛inutul s„u decurge ∫i cel de-al doilea argument, ∫i anume: existen˛a unui personal medical foarte bine preg„tit, care, de-a lungul anilor, a izbutit s„-∫i demonstreze competen˛a at‚t prin natura complexit„˛ii interven˛iilor ∫i reu∫ita lor Ón Óndep„rtarea suferin˛elor, c‚t ∫i prin Ónregistrarea unor premiere la nivel na˛ional, multe dintre ele foarte apropiate, ca timp, de premierele absolute Ónregistrate Ón ˛„rile puternic dezvoltate.

Faptul c„ Timi∫ul este unul dintre cele patru jude˛e componente ale euroregiunii DCMT (Dun„re—Cri∫— Mure∫—Tisa) este, de asemenea, un argument. Acestora li se adaug„ rela˛iile foarte bune de colaborare cu clinici, spitale ∫i institu˛ii de peste hotare, ca Germania, Fran˛a, Austria, materializate Ón echipe mixte de interven˛ie ∫i asisten˛„ medical„, Ón opera˛iile ∫i tratamentele unor maladii considerate greu de eradicat prin procedee clasice. Nu sunt lipsite de importan˛„ nici reuniunile ∫i manifest„rile ∫tiin˛ifice organizate la Timi∫oara, Ón colaborare cu institu˛ii similare de peste hotare, Ónscrise deja Ón calendarul anual de manifest„ri ∫tiin˛ifice interna˛ionale. La urma urmelor, dob‚ndirea unui astfel de statut i-ar permite spitalului timi∫orean s„ devin„ un concurent serios Ón sensul bun al cuv‚ntului, al puternicului centru medical din Szeget, Ungaria.

Œn func˛ie de complexitate, fiecare maladie este cuantificat„ cu un anumit indice. Œn toate ˛„rile dezvoltate, ∫i nu numai, dimensionarea bugetului se face Ónmul˛ind num„rul mediu de pacien˛i cu tariful ponderat ∫i cu indicele respectiv. Spre deosebire de Ungaria ∫i Germania, unde tariful ponderat este de circa 1.000 ∫i respectiv, 3.000 de euro, pentru 2006, Spitalul Jude˛ean Timi∫ poate conta pe numai 350 euro. Cu acest tarif ponderat, cu cre∫terile salariale, cu achizi˛ia de utilit„˛i ∫i alte cheltuieli, bugetul aprobat pe anul Ón curs este de 540 miliarde lei. Estim„rile deja f„cute au condus spre

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 26/16.III.2006 concluzia c„, la sf‚r∫itul anului, datoriile spitalului se vor cifra la circa 4 miliarde lei, ∫i aceasta Ón condi˛iile Ón care conducerea institu˛iei ∫i-a prev„zut pentru acest an un program de reducere drastic„ a costurilor ∫i o cre∫tere a veniturilor.

Œn opinia staff-ului medical ∫i administrativ, Ón calcularea bugetului, ∫i acesta la limita austerit„˛ii, tariful ponderat ar trebui s„ fie de cel pu˛in 550 euro, ceea ce ar Ónsemna ca bugetul s„ fie de 720 miliarde lei. Œn ceea ce prive∫te efortul propriu de cre∫tere a veniturilor, sunt avute Ón vedere ie∫irea pe pia˛„ cu noi tipuri de servicii medicale, extinderea spitaliz„rii de zi, crearea unui birou care s„ Óntocmeasc„ o bun„ codificare a bolilor ∫i, respectiv, a facturilor de plat„ Ónaintate Casei de Asigur„ri. Spitalul Clinic Jude˛ean de Urgen˛„ Timi∫oara nu are Ón stoc medicamente despre care s„ se poat„ spune c„ au fost cump„rate de predecesorii actualei echipe de conducere cu scopul Óncas„rii de comisioane, Ón schimb am aflat c„, f„r„ s„ fie Óntrebat, ministerul a dotat acest spital, Ón anii trecu˛i, cu nu mai pu˛in de 19 aparate de radiologie performante, Ón vreme ce folosite efectiv, Ón concordan˛„ cu necesit„˛ile, sunt aproximativ jum„tate dintre ele. Pre˛ul unui astfel de aparat poate ajunge p‚n„ la un milion de euro. Comentariile sunt de prisos.

V„ mul˛umesc.

Ion Moraru

#52459

## **Domnul Ion Moraru:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Continu‚nd unele dintre ideile exprimate ast„zi de c‚˛iva colegi, nu vreau s„ fiu patetic ∫i s„ depl‚ng ∫i eu, acum, soarta parlamentarismului rom‚nesc. De aceea, am s„ spun doar o cifr„: 15%. Aceasta este, conform ultimelor sondaje de opinie, nivelul de credibilitate Ón Rom‚nia a institu˛iei fundamentale a democra˛iei, Parlamentul. Numai 15% din cet„˛enii acestei ˛„ri mai au Óncredere Ón Parlament, care a ajuns printre ultimele Ón ierarhia credibilit„˛ii institu˛iilor din Rom‚nia. Poate o s„ ne mir„m, dar, Ón actualele condi˛ii, eu m„ Óntreb cum de mai sunt Ónc„ 15% din cet„˛eni care s„ mai cread„ Ón Parlament? Cum s-a ajuns la acest rezultat? Performan˛ele institu˛ionale sau individuale, mai mult sau mai pu˛in slabe, nu pot explica Ón totalitate decredibilizarea at‚t de drastic„ a acestei institu˛ii. Cred c„ este clar pentru oricine c„ avem, Ón mare, dou„ categorii de cauze care conduc la acest rezultat periculos pentru democra˛ie. Cele mai vizibile sunt cauzele de imagine asupra c„rora nu insist, pentru c„ au fost deja disecate Ón numeroase analize publice ∫i care au devenit cli∫ee Ón imaginarul colectiv, precum: privilegiile parlamentarilor, sala de ∫edin˛e goal„, parlamentarii

chiulangii, parlamentarul care mo˛„ie, parlamentarul corupt sub umbrela imunit„˛ii ∫i altele de acest fel.

Cauzele asupra c„rora vreau s„ insist sunt, Óns„, mult mai grave: este vorba despre subminarea Parlamentului ca for legislativ ∫i de dezbateri ∫i preluarea atribu˛iilor de legiferare de c„tre Guvern.

Œn acest moment, Ón Rom‚nia, orice lege important„ este adoptat„ fie prin ordonan˛„ de urgen˛„ a Guvernului, fie prin asumarea r„spunderii Guvernului. ™i am ajuns Ón situa˛ia c„ nu mai e vorba de o lege sau de alta care se adopt„ a∫a, ci de pachete de legi, de sute de pagini din domenii vitale ale societ„˛ii, ca: justi˛ia, s„n„tatea ∫i a∫a mai departe. Œn aceste condi˛ii, e perfect logic c„ Parlamentul nu mai e prezent Ón spa˛iul public dec‚t prin scandaluri, iar rolul s„u de legiferare Óncepe s„ fie uitat.

Sigur, orice guvernare s-a confruntat cu problema ordonan˛elor de urgen˛„. Guvernul P.S.D. a luat, Óns„, o serie de m„suri pentru limitarea num„rului acestora, cea mai important„ fiind chiar modificarea dispozi˛iilor Constitu˛iei. Œn urma modific„rii Constitu˛iei, condi˛iile de emitere a ordonan˛elor de urgen˛„ de c„tre Guvern au devenit mult mai restrictive, prin urmare num„rul lor trebuia s„ scad„ dramatic.

Ca s„ nu mai vorbim c„ Alian˛a D.A. a folosit aceast„ tem„ p‚n„ la banalizare Ón campania electoral„ ∫i a promis c„ va reduce num„rul ordonan˛elor de urgen˛„ ∫i îva reda rolul ∫i demnitatea Parlamentului“. Haide˛i, s„ vedem cu c‚t a sc„zut num„rul ordonan˛elor de urgen˛„. Œn anul 2004 au fost 137 de ordonan˛e de urgen˛„, Ón 2005, 210. Œn fa˛a acestor cifre, cred c„ orice comentariu despre modul Ón care Ón˛elege actuala putere rolul Parlamentului sau despre respectarea de c„tre Alian˛a D.A. a promisiunilor electorale este de prost gust, a∫a cum de prost gust, de lips„ de cultur„ politic„, de obr„znicie, chiar, poate fi caracterizat„ ∫i atitudinea primului-ministru C„lin Popescu-T„riceanu, care, cu prilejul recentei mo˛iuni de cenzur„, ∫i-a permis s„ insulte grav Parlamentul prin afirma˛ia potrivit c„reia dezbaterile parlamentare realizate Ón procesul de legiferare nu pot s„ contribuie la adoptarea unor legi bune. Pentru a trece, Óns„, mai departe de cifre, am realizat o evaluare de fond a acestor acte normative. Potrivit Constitu˛iei, îordonan˛ele de urgen˛„ se dau Ón situa˛ii extraordinare ∫i de urgen˛„. Guvernul a insistat mult pe faptul c„ astfel de acte normative sunt necesare pentru Óndeplinirea obiectivelor necesare integr„rii europene. Surpriza este, Óns„, ∫i mai mare: din 210 ordonan˛e de urgen˛„ adoptate de Guvern Ón 2005, mai pu˛in de un sfert au o leg„tur„, uneori, foarte vag„, cu problematica integr„rii europene, iar despre caracterul de urgen˛„ nici nu mai are sens s„ discut„m. De asemenea, se discut„ prea pu˛in despre calitatea acestor ordonan˛e de urgen˛„, care, de multe ori, sunt neconstitu˛ionale.

Foarte multe au fost atacate la Curtea Constitu˛ional„. Nu ∫tiu dac„ Guvernul realizeaz„ care sunt consecin˛ele adopt„rii unor ordonan˛e de urgen˛„ neconstitu˛ionale. Nu este vorba doar de consecin˛ele Ón planul b„t„liei politice, pentru c„ P.S.D. nu va accepta niciodat„ promovarea unor acte normative neconstitu˛ionale, ci este vorba de consecin˛ele asupra justi˛iabililor, care pot oric‚nd invoca neconstitu˛ionalitatea, bulvers‚ndu-se astfel sistemul ∫i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 26/16.III.2006 a∫a Ónc‚lcit al proceselor. Nu vreau s„ construiesc teorii ale conspira˛iei, dar decredibilizarea Parlamentului este un excelent prilej pentru ca: îMafia s„ ajung„ pe masa Guvernului“, ∫i asta nu o spune P.S.D. La ad„postul valului de ordonan˛e de urgen˛„ ∫i al diverselor pachete de reform„, cu un Parlament prezentat ca redut„ a corup˛iei, Guvernul Ó∫i permite s„ discute Óntr-o ∫edin˛„, spre exemplu, de acum 3 s„pt„m‚ni, propunerea unui distins membru al Guvernului de a se atribui un contract de aproape 4 milioane euro f„r„ parcurgerea etapelor de atribuire a contractelor de achizi˛ie public„. 4 milioane de euro, prin negociere cu o singur„ surs„, pentru achizi˛ia suplimentar„ a unor echipamente de tehnic„ de calcul. Evident c„ atunci c‚nd este vorba de o astfel de propunere aflat„ pe agenda de lucru a Guvernului, principiul transparen˛ei decizionale r„m‚ne doar o lozinc„ pentru pres„, iar documentele se discut„ Ón regim confiden˛ial.

Stima˛i colegi, P.S.D. nu va mai accepta ignorarea sistematic„ a Parlamentului ∫i eliminarea dezbaterii publice asupra m„surilor legislative care influen˛eaz„ societatea rom‚neasc„. A∫a cum am anun˛at deja public, P.S.D. va vota Ómpotriva tuturor ordonan˛elor al c„ror caracter de urgen˛„ nu se justific„ ∫i care nu au fost discutate, Ón prealabil, cu opozi˛ia, iar dac„ Guvernul Ó∫i va asuma r„spunderea pe legi care nu au fost negociate cu opozi˛ia, atunci va depune mo˛iune de cenzur„. Acestea nu sunt m„suri Óndreptate Ómpotriva cuiva, ci sunt pur ∫i simplu pa∫i minimi pentru Óns„n„to∫irea mediului democratic ∫i parlamentar. Sper ca demersul meu s„ fie corect Ón˛eles de c„tre to˛i colegii, c„ci, altfel, vom ajunge cu to˛ii, parlamentari ai puterii ∫i ai opozi˛iei, Ón situa˛ii ca cea de acum c‚teva zile, c‚nd actele normative ale Guvernului au fost sus˛inute Ón fa˛a Parlamentului de ∫efa de cabinet a unui ministru.

V„ mul˛umesc.

Aurel Ardelean

#59240

## **Domnul Aurel Ardelean:**

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Subiectul declara˛iei mele politice de ast„zi abordeaz„ situa˛ia creat„ Ón jurul Funda˛iei îEmanuel Gojdu“. Œn urm„ cu un an de zile am sus˛inut o declara˛ie politic„ privind acest subiect, considerat de unii delicat. Sunt profund dezam„git de evolu˛ia lucrurilor Ón acest r„stimp ∫i doresc s„ m„ adresez dumneavoastr„ acum, nu doar Ón calitate de senator, ci ∫i de rom‚n simplu, de cet„˛ean al acestei ˛„ri, care a f„cut dona˛ii Ónsemnate pentru repararea capelei ortodoxe din cur˛ile îGojdu“, a∫a cum este cunoscut patrimoniul îGojdu“ de la Budapesta. V„ m„rturisesc c„ am primit cu satisfac˛ie vestea respingerii acestei ordonan˛e îGojdu“ de c„tre colegii no∫tri din Camera Deputa˛ilor, respectiv de c„tre Comisia juridic„ a Camerei. Colegii no∫tri deputa˛i nu au acordat votul lor acestei ordonan˛e de urgen˛„ prin care urma s„ se

ratifice un acord ru∫inos privind Funda˛ia îGojdu“, pe motive de neconstitu˛ionalitate. Inten˛ia celor dou„ Guverne era de a crea o Funda˛ie Public„ îEmanuel Gojdu“, care s„ se substituie funda˛iei private Ónfiin˛ate legal, Ón anul 1996, de c„tre biseric„, dup„ voin˛a testatorului. Funda˛ia îEmanuel Gojdu“ a fost cea mai mare funda˛ie a rom‚nilor din Imperiul Austro-Ungar Ón anul 1918, fiind evaluat„ la o valoare de peste 10 milioane coroane sau, ast„zi, la c‚teva miliarde de euro. Funda˛ia a desf„∫urat o activitate extrem de ampl„. A acordat numeroase burse pentru studii de gimnazii, licee, ∫coli comerciale, ∫coli tehnice, ∫coli de ofi˛eri, academii ∫i universit„˛i pentru tineri.

Discu˛iile se concentreaz„ asupra propriet„˛ilor imobiliare ale funda˛iei, dar aceste cl„diri nu sunt unicele valori care au fost Ón proprietatea funda˛iei. Despre conturile de bani nu se discut„ ast„zi nimic. Guvernele rom‚n ∫i ungar Óncearc„ s„ Ómpart„ mo∫tenirea l„sat„ de Emanuel Gojdu Bisericii Ortodoxe ∫i poporului rom‚n. Ace∫ti bani, cl„diri ∫i toate celelalte propriet„˛i nu apar˛in nici Guvernului Rom‚niei ∫i, cu siguran˛„, nu apar˛in Guvernului maghiar. Ini˛iativa este Ón dezavantajul ˛„rii noastre ∫i Óncalc„ nu numai testamentul avocatului Gojdu, dar ∫i legisla˛ia rom‚neasc„.

Dorin˛a marelui rom‚n Emanuel Gojdu a fost aceea de a promova tineretul rom‚nesc din Transilvania asuprit„ de st„p‚nire str„in„, o Transilvanie Ón care tinerii rom‚ni aveau ∫anse minime de afirmare, dac„ nu ar fi fost sprijini˛i de c„tre Gojdu. Mari personalit„˛i s-au num„rat printre cei care au beneficiat de sus˛inerea Funda˛iei îGojdu“, rom‚ni care au influen˛at soarta poporului rom‚n ∫i care au contribuit la consolidarea interesului na˛ional.

Aceast„ ordonan˛„, stima˛i colegi, este un act anticonstitu˛ional, care Óncalc„ dreptul la proprietate, la mo∫tenire ∫i la libertatea cultelor religioase. Reac˛ia reprezentan˛ilor Guvernului rom‚n a fost una neavenit„. V„ rog s„ m„ scuza˛i c„ spun acest lucru, dar m„ Óntreb: ce caut„ Ón diploma˛ia rom‚neasc„ oameni care compar„ acest eveniment cu meciul de fotbal? Este absolut infantil ∫i de prost gust. Consider c„ asemenea personaje nu aduc avantaje interesului poporului rom‚n, pentru c„, Ón definitiv, doamnelor ∫i domnilor, aceasta este esen˛a problemei: interesul poporului rom‚n. Care este avantajul poporului rom‚n Ón toat„ aceast„ poveste? Chiar nu exist„ Ón acest moment rom‚ni Ón diploma˛ia Rom‚niei care s„ reprezinte interesele, cu cinste, ale acestei ˛„ri?

Semnarea Acordului dintre Rom‚nia ∫i Ungaria cu privire la bunurile Funda˛iei îGojdu“ a fost urmat de ratificarea acestuia prin Ordonan˛a de urgen˛„ nr. 183/2005. Aceast„ ordonan˛„ nu a f„cut altceva dec‚t s„ blocheze dezbaterile parlamentare pe marginea mo∫tenirii îGojdu“, s„ pun„ Parlamentul Ón fa˛a faptului Ómplinit ∫i s„ ofere Ungariei posibilitatea de a trece la ac˛iune ∫i s„ pun„ Rom‚nia Ón dificultate. Patrimoniul îGojdu“ trebuie s„ devin„ un centru cultural rom‚nesc, a∫a cum l-a g‚ndit marele patriot Emanuel Gojdu, unul dintre marii oameni ai poporului rom‚n, un promotor al culturii rom‚ne∫ti ∫i al valorilor noastre ca popor cre∫tin-ortodox.

Mul˛umesc.

Tiberiu Aurelian Prodan

#63626

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œn scurta mea alocu˛iune am s„ m„ refer la o lege care a fost dezb„tut„ de cur‚nd Ón Senatul Rom‚niei. Este vorba despre Statutul ale∫ilor locali. Dup„ cum se ∫tie, modific„rile la proiectul de Lege privind Statutul ale∫ilor locali vizeaz„ Óndeob∫te stoparea migra˛iei de la un partid la altul. Potrivit legii, consilierii jude˛eni, cei locali ∫i viceprimarii care-∫i dau demisia dintr-un partid sau sunt demi∫i Ó∫i vor pierde func˛iile. Pentru acest mandat, Ón termen de 45 zile de la apari˛ia legii, respectivii consilieri sau primari trebuie s„ depun„ la secretarul unit„˛ii administrativ-teritoriale Ón raza c„reia Ó∫i desf„∫oar„ activitatea un document prin care s„-∫i declare, pe propria r„spundere, apartenen˛a politic„ la o anumit„ forma˛iune. Deci, practic, legea intr„ Ón vigoare pentru to˛i ale∫ii locali din 2008 ∫i este valabil„ din acest moment pentru cei care r„m‚n la forma˛iunea politic„ pe listele c„reia au candidat. Consilierii care ∫i-au schimbat forma˛iunea politic„ sau ∫i-o vor schimba Ón termen de 45 zile nu vor suporta rigorile acestei legi p‚n„ Ón anul 2008. Acest termen de gra˛ie a fost propus de colega noastr„ din Comisia de administra˛ie, doamna senator Verginia Vedina∫, ∫i a fost acceptat„ de Óntreaga comisie.

Fa˛„ de aceste modific„ri menite, Ón definitiv, s„ creeze stabilitate ∫i coeren˛„ Ón decizii la nivelul administra˛iei locale, mai multe O.N.G.-uri ∫i-au exprimat public protestul, sus˛in‚nd, nici mai mult, nici mai pu˛in, c„ modific„rile aduse Statutului ale∫ilor locali Óncalc„ articole din Constitu˛ie privitoare la dreptul de liber„ asociere Ón partide politice ∫i c„ aceast„ lege ar conduce la legiferarea sclaviei de partid.

Organiza˛iile civice respective mai invoc„ Ón argumenta˛ia lor faptul c„, potrivit Constitu˛iei, orice persoan„ aleas„ poate fi demis„ doar de c„tre cei care au ales-o. Dar aceste O.N.G.-uri uit„ s„ men˛ioneze c„ prima alegere a fost cea a Birourilor permanente ale fiec„rui partid, care au desemnat un anumit cet„˛ean pe acea list„, pentru care s-a f„cut campanie, pentru care s-au investit bani ∫i pentru care s-a investit munc„.

Stima˛i colegi, Partidul Na˛ional Liberal a votat aceste modific„ri nu de teama migra˛iei membrilor s„i din consiliile jude˛ene ∫i locale c„tre alte partide, din contr„, fiecare membru al partidului nostru este liber s„ mearg„ unde dore∫te. Vreau s„ men˛ionez, Óns„, ∫i cel„lalt aspect: c„ nimeni dintre membrii Partidului Na˛ional Liberal, de la pre∫edintele C„lin Popescu-T„riceanu p‚n„ la ultimul pre∫edinte de organiza˛ie, nu a f„cut presiuni Ón consiliile locale asupra nici unui alt membru de partid, condi˛ion‚nd votul sau sprijinul prin a-l obliga pe respectivul membru de partid s„ vin„ Ón cadrul Partidului Na˛ional Liberal. ™i, de aceea, am sus˛inut legea tocmai pentru a r„m‚ne consecven˛i cu pozi˛ia pe care am

avut-o c‚nd ne aflam Ón opozi˛ie ∫i semnalam cazurile de P.D.S.R.-izare a administra˛iei locale. Nu credem nici o clip„ c„ se va instaura sclavia Ón partid. Dimpotriv„, consider„m c„ dup„ 16 ani de la abolirea adev„ratei sclavii Ón partid, democra˛ia permite fiec„ruia s„ opteze pentru o forma˛iune politic„ sau alta. Œn momentul c‚nd o persoan„ a f„cut alegerea, aceasta a fost un act de maturitate, cu o analiz„ prealabil„ a modului Ón care partidul pentru care a optat r„spunde propriilor aspira˛ii. Cu alte cuvinte, permanenta pendulare de la un partid la altul, Ón func˛ie de succesiunea acestuia la putere, mi se pare cel pu˛in o dovad„ de neseriozitate, greu de acceptat la ora actual„.

Stima˛i colegi, a fi ales pe listele unui partid Ónseamn„, Ónainte de toate, c„ acesta ˛i-a acordat Óncrederea, dar ∫i c„, la r‚ndul t„u, trebuie s„-˛i faci datoria ∫i s„ reprezin˛i politica acestuia Ón administra˛ia local„. Altfel, fiecare poate s„ candideze independent. Exist„ ∫i aceast„ variant„ pentru cei care nu doresc sclavia de partid. Reac˛ia organiza˛iilor civice este cel pu˛in surprinz„toare pentru mine, cu at‚t mai mult cu c‚t aceste organiza˛ii sunt cele care critic„ inconsecven˛a clasei politice, pentru c„ nu putem admite la nesf‚r∫it acest mod de a face politic„ la Ónt‚mplare, Ón func˛ie de conjunctur„. Cred ∫i credem cu convingere c„ alinierea la valorile europene Ónseamn„ ∫i adoptarea unui nou stil Ón politic„, bazat pe verticalitate ∫i consecven˛„. Altfel, nu putem vorbi de consolidarea democra˛iei.

Mul˛umesc.

Adrian P„unescu

#68924

## **Domnul Adrian P„unescu:**

Da. Numai c„ efectele ar fi numai asupra secretarilor de stat, domnule pre∫edinte!

Rom‚nia arat„ ca o ˛ar„ bolnav„, care nu-∫i mai g„se∫te leacul. Fo∫ti colegi de guvernare asmut Ómpotriva altora instrumentele oarbe ale revan∫ei. Puterea viseaz„ pu∫c„rii pentru to˛i adversarii politici. C‚t„ obid„, c‚t„ otrav„, c‚t„ lips„ de orizont!

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 26/16.III.2006 Œn Albania, acum c‚˛iva ani, un om politic de st‚nga, Nano, a fost b„gat la gherl„. P„rea c„ nu mai e nimic de f„cut. I se instrumentaser„ riguros dosarele, dar nu a trecut mult timp ∫i o scurt„ r„bufnire popular„ Ómpotriva dezechilibratului pre∫edinte al momentului a cur„˛at scena politic„ de tot acel mecanism monstruos. Oamenii l-au scos din pu∫c„rie pe Nano ∫i el a devenit — aten˛ie! — prim-ministru.

Aten˛ie la experien˛a albanez„!

Iar Ón chestiunea lui Adrian N„stase, grij„ mare! Prea multe gloan˛e Óntr-un om pot s„-l fac„ invulnerabil.

Problema noastr„, a Rom‚niei, nu este neap„rat s„ vin„ st‚nga la putere ca s„ se r„zbune pe drepta∫ii revan∫i∫ti ∫i uituci. Dac„ a∫a ceva s-ar Ónt‚mpla, a∫ protesta ca ∫i ast„zi, c„ci durerea noastr„ este alta, Óntreaga clas„ politic„ este Ón primejdie, lini∫tea ˛„rii este Ón primejdie, ideea prezum˛iei de nevinov„˛ie este Ón primejdie. Unii dintre dumneavoastr„ se mir„ c„ fostul prim-ministru N„stase nu-i prime∫te cu entuziasm pe cei ce doresc s„-i perchezi˛ioneze locuin˛a. Nu ar fi cazul s„ g‚ndim ∫i invers? Ce Ói a∫teapt„ pe cet„˛enii simpli dac„ pe fostul prim-ministru ∫i, Ón acela∫i timp, fostul lider al celui mai mare partid din Rom‚nia Ól ˛in (cei trimi∫i la adresa lui) Ón amenin˛„ri ∫i teroare?

Ce ˛ar„ am ajuns noi Óntre timp dac„ aproape to˛i liderii celui mai puternic partid de opozi˛ie sunt t‚r‚˛i Ón toate anchetele ∫i procesele penale? Care este deosebirea Óntre urm„ririle staliniste sau din vremea socialismului rom‚nesc (Ón cea mai rea perioad„ a lui) ∫i urm„ririle propriu-zise, reale, urm„ririle telefonice din vremea noastr„? Poate ar trebui s„ ne ∫i bucur„m c„ Ón apartamentul nostru central-european, Ón ciuda faptului c„ Óntr-o odaie e teroare, Ón cealalt„ e democra˛ie.

Ce circ ∫i ce minciun„!

Apar proiectele legislative aberante, menite s„ restituie puteri supraomene∫ti serviciilor secrete, oameni politici gr„bi˛i ∫i lacomi vor s„ acumuleze putere pentru a-∫i perpetua puterea, aparenta solidaritate politic„ a puterii are la baz„ nu numai interese convergente de grup sau personale, ci ∫i teama unora, care nu au acces la magazia de c„tu∫e, c„ responsabilii cu c„tu∫ele Ói vor trimite ∫i pe ei la pu∫c„rie, nu t‚rziu.

Adrian P„unescu

#76868

## **Domnul Adrian P„unescu:**

## Da, domnule pre∫edinte.

La noi, Óns„, trebuie r„scolite iar„∫i cicatricele. Nu ne intereseaz„ produc˛ia, nu ne intereseaz„ p‚inea, nu ne intereseaz„ ∫tiin˛a, l„sa˛i-o dracu’ de cultur„! Noi facem din corup˛ie un mod de a ne distruge adversarii politici, c„ propria noastr„ corup˛ie nu o vedem ∫i jup‚nul ne mai iart„, p‚n„ o Óntoarce o dat„ ochii aceia rotunzi ∫i p„trunz„tori c„tre martorii procesului privitor la ac˛iunile, privind mic∫orarea ∫i m„rirea unor ac˛iuni ∫i s-o Óntreba: de ce s„ fi˛i voi martori c‚nd trebuie s„ fi˛i Ónvinov„˛i˛i?

Asta este o adres„ direct„ la cineva din P.N.L.

M„ bucur c„ a˛i Ón˛eles-o, domnule Ha∫otti!

Dar ∫i replica dur„ a celor amenin˛a˛i nu se las„ a∫teptat„. Ei vor s„ fac„ aici republic„ parlamentar„, s„-i sporeasc„ puterile jup‚nului p‚n„ la rangul de deschiz„tor de expozi˛ii.

Œn chestiunea scoaterii din via˛a public„ a fo∫tilor comuni∫ti ∫i securi∫ti, mi-a∫ permite s„ o Óntreb pe doamna Musc„, una dintre autoarele legii, ce ∫tie d‚nsa despre acea student„ timi∫orean„, de acum c‚teva decenii, care, pe baza talentului personal la limbi str„ine, dar ∫i pe baza caracterului ∫i intransigen˛ei sale, a lucrat pentru statul rom‚n, a∫ putea spune chiar c„ a prestat pentru statul rom‚n prin hotelurile marelui ora∫, Ónt‚lnindu-se apropiat cu diver∫i oaspe˛i str„ini c„rora le ob˛inea secretele, d‚ndu-∫i Ón doze jertfelnice via˛a pentru ei?

Œmi amintesc o teribil„ ie∫ire a lui Mircea Dinescu Ón aceast„ problem„, la ni∫te emisiuni de televiziune, dar nu

˛in minte despre cine a fost vorba. ™i-o fi f„cut f„tuca aceea vreun viitor?

Cum o fi reu∫it ea s„ toarne at‚ta amar de vreme, dar actele ei doveditoare s„ fie puse ∫i azi la secret, sub paraf„ de interes na˛ional? Nu ar fi p„cat ca o persoan„ at‚t de inocent„, care ∫i-a sacrificat at‚tea nop˛i ca s„ cunoasc„ ∫i s„-i toarne pe str„ini, s„ fie obligat„ acum s„ cad„ sub p„catul lustra˛iei?

Astfel de timpuri paradoxale tr„im. Timpuri contradictorii, sinuciga∫e.

™ti˛i ∫i dumneavoastr„, doamnelor ∫i domnilor, ce multe probleme are ˛ara. Ritmul Ón care construie∫te ea nu este satisf„c„tor ∫i una dintre urgen˛ele momentului este ridicarea de noi Ónchisori, at‚ta vreme c‚t cele vechi sunt suprapline. Actualul Guvern face eforturi supraomene∫ti pentru a fi la Ón„l˛imea situa˛iei, Óns„, oric‚t s-ar str„dui, noile Ónchisori ale Rom‚niei nu vor putea fi gata Ónainte de alegerile viitoare. S„ nu v„ teme˛i, dragi adversari, Guvernul dumneavoastr„ preg„te∫te Ónchisori pentru cei ce vor pierde alegerile viitoare ∫i care s-ar putea s„ fi˛i chiar dumneavoastr„. V„ anun˛ de pe acum c„ voi r„m‚ne credincios convingerilor mele de azi ∫i de ieri ∫i voi pleda pentru libertate.

Nicolae V„c„roiu

#85013

Stima˛i colegi, v„ anun˛ c„, Ón conformitate cu Legea nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale, la secretarul general al Senatului s-au depus urm„toarele proiecte de lege, deci pute˛i sesiza Curtea Constitu˛ional„:

— Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 134/2005 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 43/2002 privind Parchetul Na˛ional Anticorup˛ie;

— Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 111/1996 privind desf„∫urarea Ón siguran˛„ a activit„˛ilor nucleare;

— Lege privind completarea Legii locuin˛ei nr. 114/1996;

— Lege privind protec˛ia drepturilor salaria˛ilor Ón cazul transferului Óntreprinderii, al unit„˛ii sau al unor p„r˛i ale acestora;

— Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 144/2005 pentru modificarea ∫i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 26/16.III.2006 completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigur„rilor pentru ∫omaj ∫i stimularea for˛ei de munc„;

— Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 157/2005 pentru modificarea alin. (3) al art. 3 din Legea nr. 682/2002 privind protec˛ia martorilor;

— Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 143/2005 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 5/2003 privind acordarea de ajutoare pentru Ónc„lzirea locuin˛ei, precum ∫i a unor facilit„˛i popula˛iei pentru plata energiei termice;

— Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 49/2005 pentru completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 11/2004 privind stabilirea unor m„suri de reorganizare Ón cadrul administra˛iei publice centrale;

— Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 156/2005 privind suplimentarea num„rului maxim de posturi finan˛at pentru Cancelaria Primului-Ministru;

— Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 173/2005 pentru modificarea alin. (2) al art. 8 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 11/2004 privind stabilirea unor m„suri de reorganizare Ón cadrul administra˛iei publice centrale;

— Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 147/2005 pentru modificarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 44/2005 privind unele m„suri pentru construirea ∫i/sau reabilitarea caselor de locuit din zonele afectate de inunda˛iile produse Ón anul 2005;

—Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 169/2005 pentru modificarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 33/2004 privind aprobarea Programului de dezvoltare a Sistemului na˛ional de transport al gazelor naturale pentru alimentarea cu gaze naturale a unor localit„˛i Ón perioada mai 2004—noiembrie 2005;

— Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 168/2005 privind aprobarea scoaterii din rezerva de stat, sub form„ de Ómprumut, a unor cantit„˛i de combustibil pentru Societatea Comercial„ de Producere a Energiei Electrice ∫i Termice îTermoelectrica“ — S.A., filialele sale, complexurile energetice Craiova, Rovinari ∫i Turceni, Regia Autonom„ pentru Activit„˛i Nucleare — Sucursala îROMAG— TERMO“ ∫i centralele termice ∫i electrice de termoficare aflate Ón administrarea consiliilor jude˛ene ∫i locale;

— Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 164/2005 privind diminuarea valorii bunurilor care alc„tuiesc domeniul public al statului Ón vederea recuper„rii valorii r„mase neautorizate de c„tre Compania Na˛ional„ de Transport al Energiei Electrice îTranselectrica“ — S.A.;

— Lege pentru consacrarea zilei de 8 aprilie ca îS„rb„toarea etniei romilor din Rom‚nia“.

Trecem, stima˛i colegi, la punctul 3 din ordinea de zi, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 27/2006 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 346/2004 privind stimularea Ónfiin˛„rii ∫i dezvolt„rii Óntreprinderilor mici ∫i mijlocii.

Suntem aici pe un raport suplimentar ∫i vom continua dezbaterile generale.

Invit Comisia economic„, industrii ∫i servicii, pe domnul Claudiu T„n„sescu.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule pre∫edinte. V„ rog s„ prezenta˛i raportul suplimentar.

Verginia Vedina∫

#110898

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte,

Œn ordinea de zi am constatat c„ proiectul de act normativ Ónscris la punctul 4 reprezint„ o prioritate de integrare.

Analiz‚nd con˛inutul acestei Ordonan˛e de urgen˛„ a Guvernului nr. 203/2005 constat„m c„ prin obiectul ei de reglementare vizeaz„ sc„derea unor cheltuieli din calculul profitului impozabil al R.A.P.P.S., Regia Autonom„ a Protocolului de Stat.

M„ Óntreb, retoric, fire∫te, nu sunt de specialitate, oare un asemenea con˛inut de reglementare al reglement„rii poate s„ fie calificat ca fiind o prioritate de integrare?

Ceea ce a spus reprezentantul Guvernului nu m-a convins, dar ∫i dac„ ar fi a∫a, domnule pre∫edinte, admi˛‚nd acest lucru, urmeaz„ s„ ne Óntreb„m Ón continuare — c„ o facem de la Ónceputul ∫edin˛ei — Ón ce m„sur„ trebuia, din nou, Guvernul s„ apeleze la procedura extraordinar„ a ordonan˛elor de urgen˛„.

Domnule pre∫edinte,

S-a argumentat chiar la Ónceputul ∫edin˛ei de c„tre distin∫i colegi ∫i s-a indus ideea c„ ar trebui, Óntr-un fel sau altul, s„ ne compl„cem cu perspectiva c„ toate guvernele care au fost p‚n„ acum ∫i care vor fi de-acum Óncolo vor apela la ordonan˛a de urgen˛„.

Ce se uit„ Óns„, ∫i nu voi obosi s„ amintesc p‚n„ c‚nd nu voi constata c„ se schimb„ ceva Ón bine din acest punct de vedere, domnule pre∫edinte Nicolae V„c„roiu, este faptul c„ din anul 2003 am modificat Constitu˛ia Rom‚niei ∫i c„, modific‚nd aceast„ Constitu˛ie, am modificat, printre altele, regimul ordonan˛elor de urgen˛„, tocmai Ón scopul de a se elimina fenomenul abuziv, antidemocratic al guvern„rii prin ordonan˛e simple sau de urgen˛„.

Analiz‚nd art. 115 ∫i con˛inutul acestei ordonan˛e de urgen˛„, vom constata, domnule pre∫edinte ∫i dragi colegi, c„ ele înu bat deloc“, ca s„ m„ exprim neacademic, Ón sensul c„ proiectul de act normativ care ni se propune nu are nimic, nici o leg„tur„ cu exigen˛ele pe care le impune legea fundamental„ pentru ordonan˛ele de urgen˛„.

Haide˛i s„ vorbim mai Ónt‚i despre situa˛ia extraordinar„ a c„rei reglementare nu poate fi am‚nat„, cu obliga˛ia motiv„rii. Citim din motivarea acestei ordonan˛e de urgen˛„ ∫i vedem c„ spune îŒn vederea sus˛inerii programului de aderare ∫i pentru corelarea unor dispozi˛ii din legisla˛ia fiscal„…“.

S„ fie oare aceasta o situa˛ie extraordinar„ care nu poate s„ fie am‚nat„? Mai mult chiar, acela∫i art. 115 impune ni∫te limite, impune existen˛a, cum spuneam, a unor situa˛ii extraordinare, impune afectarea institu˛iilor statului, impune interdic˛ia ca ordonan˛a de urgen˛„ s„ afecteze drepturi ∫i libert„˛i fundamentale, nici una dintre exigen˛ele constitu˛ionale nu se reg„se∫te Óncorporat„ Ón con˛inutul acestei ordonan˛e.

Acestea sunt argumentele de fond, responsabile, care ne determin„, domnule pre∫edinte ∫i distin∫i colegi, s„ nu

putem sus˛ine un asemenea demers legislativ ∫i s„ vot„m Ómpotriva lui.

V„ mul˛umesc.

Viorel ™tefan

#113985

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Sigur c„ de c‚nd am constatat c„ ne confrunt„m cu o avalan∫„ de ordonan˛e de urgen˛„, citim cu mai mult„ aten˛ie expunerea de motive ∫i v-a∫ recomanda ∫i dumneavoastr„ ca atunci c‚nd lu„m Ón dezbatere ordonan˛e de urgen˛„ primul lucru pe care s„-l citim s„ fie motivarea la care Constitu˛ia Ól oblig„ pe ini˛iator s„ o detalieze Ón expunerea de motive, legat de situa˛ia excep˛ional„ care a ap„rut ∫i care impune m„suri Ón regim de maxim„ urgen˛„, care, dac„ nu ar fi luate, ar produce mari nenorociri, cataclisme... ∫tiu eu ce s-ar putea Ónt‚mpla, s-ar produce ni∫te chestiuni iremediabile, ni∫te pierderi sau ceva de genul acesta.

Sigur c„ astfel am Óncercat s„ Ón˛eleg ∫i eu expunerea de motive, ∫i Ón prima parte a analizei eram la fel de nedumerit ca ∫i doamna senator, dup„ aceea, cu mult„ insisten˛„, am reu∫it s„ Ón˛eleg, de fapt, care este situa˛ia excep˛ional„ care a ap„rut Ón decembrie 2005 Ón Rom‚nia ∫i care reclama apelul la procedura excep˛ional„, extraordinar„ de legiferare, care se nume∫te ordonan˛„ de urgen˛„.

Stima˛i domni, Agen˛ia Na˛ional„ de Administrare Fiscal„ din Rom‚nia, Ón decembrie 2005, a constatat c„ se face contraband„ cu electricitate ∫i gaze naturale Ón Rom‚nia ∫i pentru c„ regimul de antrepozitare fiscal„ a acestor produse nu este reglementat ca Ón Uniunea European„ refuz s„ cred c„ trebuie, Ón fa˛a plenului Senatului, s„ detaliem acest subiect, care este jenant, s„ cread„ cineva c„ aceste produse pot fi depozitate, manipulate, scoase Ón regim de evaziune fiscal„ dintr-un depozit, dar ideea c„ am putea depozita Ón butoaie sau containere electricitatea este hazlie!

Refuz s„ cred c„ cei care au scris aceast„ expunere de motive s-au g‚ndit la acest lucru, ∫i atunci r„spunsul pe care l-am g„sit nu ne avantajeaz„ pe noi, ca ∫i reprezentan˛i ai Parlamentului.

Cel care a scris ∫i a ini˛iat aceast„ ordonan˛„ a vrut s„-∫i bat„ joc din noi ∫i s-a ag„˛at de Constitu˛ie cu aceast„ chestiune. A remarcat faptul c„ Ón reglement„rile fiscale din Rom‚nia, spre deosebire de Uniunea European„, nu se scrie nic„ieri c„ aceste produse nu pot fi antrepozitate, ∫i atunci, invoc‚nd urgen˛a reglement„rii acestei chestiuni, au dat o ordonan˛„ de urgen˛„ care, de fapt, reglementeaz„ — ce? —, reglementeaz„ preluarea, pe rezultatele financiare, la sf‚r∫it de an, ale Regiei Autonome îAdministra˛ia Patrimoniului Protocolului de Stat“, a diferen˛elor dintre Óncas„rile pe care aceast„ regie le-a realizat pe rela˛ia cu institu˛iile publice ale statului, cu

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 26/16.III.2006 Pre∫edin˛ia, cu Guvernul, cu Parlamentul ∫i a∫a mai departe, ∫i costurile efective pe care le-a avut aceast„ regie s-au reg„sit Óntr-o pierdere major„.

Mai mult dec‚t at‚t, Ón premier„ absolut„, tot pe aceast„ reglementare au fost introduse sub acela∫i tratament ∫i diferen˛ele neacoperite legate de costurile de Óntre˛inere ∫i exploatare a Palatului Elisabeta.

Deci, iat„, stima˛i colegi, care este situa˛ia excep˛ional„ cu care s-a confruntat Guvernul T„riceanu Ón prag de Cr„ciun, la finele anului 2005, ∫i care a f„cut ca el s„ se Óntruneasc„ Óntr-o ∫edin˛„ extraordinar„ ∫i s„ adopte f„r„ Ónt‚rziere Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 203/2005.

De aici Óncolo v„ las pe dumneavoastr„ s„ aprecia˛i dac„ este cazul s„ accept„m aceast„ b„taie de joc sau s„ vot„m Ómpotriv„, pentru a da un semnal foarte clar c„ ceea ce s-a spus ast„zi de la acest microfon va deveni o conduit„ ferm„ a Senatului Rom‚niei.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Viorel ™tefan

#124159

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Consecvent celor spuse mai devreme, ∫i Ón acest caz am analizat justificarea pe care ini˛iatorul o prezint„ Ón expunerea de motive legat de prezen˛a unei situa˛ii excep˛ionale care reclam„ m„suri urgente ∫i trebuie s„ v„ spun c„, de aceast„ dat„, motiva˛ia, Ón opinia mea, este corect„.

Deci ne aflam Ón prag de iarn„, furnizorii de utilit„˛i c„tre comunit„˛ile locale, unii dintre ei, aveau conturile blocate, Ón procese de executare silit„, ∫i atunci, pentru a dep„∫i aceast„ situa˛ie, Guvernul a apreciat c„ este cazul s„ intervin„ printr-o ordonan˛„ de urgen˛„, care s„ se constituie ca temei legal, legat de demersurile pe care executorii le fac referitor la ace∫ti operatori economici, care s„ le permit„ ridicarea popririi de pe conturi ∫i Ónlocuirea acestei popriri cu o garan˛ie real„ pe alte mijloace din proprietatea respectivilor datornici. ™i am apreciat c„ Guvernul a procedat corect, a intervenit cu o ordonan˛„ de urgen˛„ ∫i a rezolvat problema.

Numai c„, de aceast„ dat„, avem o problem„ la comisia de specialitate. Comisia de specialitate din Senat, Ón loc s„ se pronun˛e strict Ón limita domeniului de reglementare a acestei ordonan˛e, a introdus, cred, 33 de amendamente, la unul s-a renun˛at, deci au r„mas 32 de amendamente, modific‚nd alte 22 de articole din Codul de procedur„ fiscal„.

Deci primul aspect pe care a∫ vrea s„-l supun aten˛iei dumneavoastr„, ne str„duim s„ avem o legisla˛ie fiscal„ coerent„, stabil„, dar iat„ c„ numai printr-o anex„ la un raport al unei comisii de specialitate se introduc modific„ri la 22 de articole, 22 de articole care n-au nici o leg„tur„ cu articolele din con˛inutul ordonan˛ei. Deci nu sunt nici modific„ri, pe cale de consecin˛„, nici colaterale, de nici un fel, altfel de reglement„ri, ∫i atunci am sus˛inut acest punct de vedere ∫i la comisie, dar prin vot am fost Ónfr‚n˛i. Se pune problema dac„ nu cumva aceste prevederi din viitoarea lege de aprobare a ordonan˛ei sunt neconstitu˛ionale, pentru c„ sunt prevederi care reglementeaz„ alte chestiuni, total separate fa˛„ de cele legate de situa˛ia excep˛ional„ la care face trimitere Constitu˛ia.

Pentru a fi mai explicit, o s„ Óncerc s„ v„ sugerez ∫i un exemplu foarte concret: imagina˛i-v„ un contribuabil de rea-credin˛„ care nu-∫i pl„te∫te d„rile la stat, A.N.A.F.-ul Ól someaz„, Ól amenin˛„ ∫i, Óntr-un final, trece la o procedur„ de executare silit„, dar respectivul contribuabil se duce Ón instan˛„, invoc‚nd neconstitu˛ionalitatea uneia dintre cele 32 de noi prevederi introduse de o manier„ neconstitu˛ional„ Ón lege, ∫i A.N.A.F.-ul nu-l mai poate executa. C‚∫tig„ Ón instan˛„.

V„ atrag aten˛ia c„, tot prin aceste amendamente, se introduce o prevedere care detaliaz„ regimul certificatului de obliga˛ii fiscale. Imagina˛i-v„ c„ eu m„ duc la o licita˛ie la o institu˛ie public„ ∫i sunt obligat s„ pun la dosar un certificat care atest„ cum stau eu cu datoriile la stat. Vine un coleg de-al meu, liciteaz„ Ómpotriva mea, eu c‚∫tig, el depune contesta˛ie ∫i invoc„ faptul c„ acest certificat de atestare a obliga˛iilor fiscale este emis Ón

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 26/16.III.2006 temeiul unei legi neconstitu˛ionale. ™i ne putem imagina o mul˛ime de alte Óncurc„turi.

Argumentul principal care s-a adus Ón toate dezbaterile, c„ de aceea a fost dezb„tut„ o dat„ la comisie, s-a cerut retrimiterea la comisie — deci dezbaterile au fost furtunoase —, argumentul principal a fost: îDa, domnule, dar s-au mai f„cut dintr-astea.“ S-or mai fi f„cut, nu zic ba, dar ∫i eu am trecut strada pe ro∫u de multe ori. Asta nu Ónseamn„ c„ dac„ m„ vede poli˛istul trec‚nd pe ro∫u nu m„ amendeaz„. Deci nu este un argument acesta, c„ s-au mai f„cut.

Se creeaz„ o chestiune, o bre∫„ deosebit de periculoas„ Ón legisla˛ia fiscal„ dac„ accept„m aceast„ propunere a comisiei.

De aceea, eu v-a∫ ruga, cu toat„ responsabilitatea, s„ vota˛i pentru proiectul de lege pentru aprobarea ordonan˛ei, dar Ómpotriva raportului comisiei, deci Ómpotriva anexei nr. 1 la raport, care propune aceste amendamente care vor avea ca efect ni∫te prevederi legale neconstitu˛ionale.

V„ mul˛umesc.

Verginia Vedina∫

#129057

Vreau s„ v„ asigur, domnule pre∫edinte, am vrut s„ am o confirmare de la un specialist Ónainte de a-mi spune punctul de vedere pe aceast„ chestiune, pentru c„ punctul de vedere pe care vreau s„-l exprim Ón fa˛a Domniilor voastre este, Óntr-un fel, asem„n„tor cu cel al colegului care a vorbit anterior.

Eu am reprezentarea c„ prin amendamentele care au fost propuse fa˛„ de con˛inutul ordonan˛ei de urgen˛„, practic, avem de-a face cu un alt act normativ, c„ prin amendamentele care au fost propuse, practic, ne-am Óndep„rtat de la condi˛iile care trebuiau Óndeplinite pentru o ordonan˛„ de urgen˛„ ∫i, mai mult, multe dintre dispozi˛iile care au fost introduse sunt discutabile. V-a∫ da exemplu un amendament care vizeaz„ prevederile Legii nr. 554 din 2004, este vorba despre amendamentul de la punctul 29, Ón care se spune c„ dispozi˛iile prezentului articol nu aduc atingere dreptului contribuabilului de a cere suspendarea Ón condi˛iile Legii

nr. 554 din 2004, cu condi˛ia depunerii unei garan˛ii la nivelul sumei contestate.

Legea nr. 554 din 2004 a contenciosului administrativ, care este dreptul comun Ón materie, nu face vorbire de nici o garan˛ie care s„ fie depus„ Ón cazul suspend„rii actului administrativ dedus judec„˛ii.

Deci multe dintre amendamentele care au fost propuse nu numai c„ sunt nelegitime, pentru c„ ele modific„, practic, Ónlocuiesc vechea ordonan˛„, dar ele nici nu concord„ cu con˛inutul ∫i rigorile unor institu˛ii, cum este Ón exemplul de fa˛„ institu˛ia contenciosului administrativ.

™i, Ón final, vreau s„ mai adaug un lucru, domnule pre∫edinte.

Noi le spunem studen˛ilor no∫tri c„ un cod este o categorie de act normativ care se particularizeaz„, fa˛„ de alte categorii, prin stabilitate, prin faptul c„ el con˛ine norme de maxim„ generalitate, care trebuie s„ se bucure de o stabilitate Ón timp. Or, dac„ vom continua Ón acela∫i ritm Ón a adopta ordonan˛e de urgen˛„ care s„ modifice Codul fiscal, Codul de procedur„ fiscal„, Codul muncii etc., Ón nici un caz nu facem bine democra˛iei ∫i statului de drept.

Pentru aceste considerente, vom vota Ómpotriva acestui proiect ∫i v„ mul˛umesc.

Adrian P„unescu

#154401

Sindicatele din jude˛ul Hunedoara, domnule prim-ministru, se pl‚ng de faptul c„ persoanele care lucreaz„ Ón condi˛ii speciale de munc„ nu au fost Óncadrate, Ón perioada 2001—2006, Ón grupa I de munc„.

Este nevoie s„ ∫tim care este situa˛ia de fapt a salaria˛ilor care au lucrat, conform prevederilor legale anterioare apari˛iei Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii, Ón grupa I de munc„, iar apoi, nemaifiind Óncadrate Ón aceast„ categorie de munc„, v‚rsta de pensionare s-a majorat cu 7 ani. 7 ani!

A doua interpelare, autorit„˛ile rom‚ne au ratat negocierile Ón tratativele..., au ratat negocierile cu Irakul pentru recuperarea datoriei de 2,5 miliarde dolari, pe care statul arab a recunoscut c„ o are fa˛„ de ˛ara noastr„.

Prin acordul parafat s„pt„m‚na trecut„, statul rom‚n a acceptat ca irakienii s„ restituie, Ón 23 ani, doar 976 milioane dolari din suma total„.

V„ solicit, domnule prim-ministru, s„ prezenta˛i public motivele pentru care Rom‚nia a renun˛at la mai bine de 1,5 miliarde dolari ∫i p‚n„ c‚nd aceast„ politic„ de capitulare Ón raporturile cu ˛„rile care ne sunt datoare?! Noi ne pl„tim Óntreit, Ónzecit datoriile, iar ˛„rile care ne sunt datoare mereu Ó∫i mic∫oreaz„ datoria fa˛„ de noi.

Œntrebare: dac„ gazele se vor scumpi, de la 1 aprilie, cu 9—10%, dup„ scumpirea de 17% de la Ónceputul anului, cine crede c„ vor mai exista cet„˛eni cu nivel minim ∫i mediu de via˛„ care Ó∫i vor putea pl„ti aceste nenorocite de datorii fa˛„ de stat?!

Cum se g‚nde∫te actualul Guvern s„ ie∫im din criza energetic„ pe care, Ón permanen˛„, o resimt cet„˛enii, chiar dac„ ea nu e decretat„ ca atare?

Facturile la gaze ∫i lumin„ au ajuns un co∫mar. Sigur c„ exist„ destule diversiuni pe pia˛a politic„ ∫i a justi˛iei ca s„ nu ne d„m seama de dimensiunea acestei catastrofe, dar este timpul s„ o spunem: nu se mai poate.

™i, dac„-mi permite˛i...

Ion Florescu

#159377

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Interpelarea mea se adreseaz„ domnului prim-ministru C„lin Popescu-T„riceanu ∫i are urm„torul con˛inut:

De o bucat„ de vreme presa Gorjului este plin„ de acuzele pre∫edintelui Organiza˛iei Jude˛ene P.N.L., fost subprefect, cum c„ Ón Gorj se fur„ mereu ∫i peste tot. Aceste afirma˛ii, f„cute non-stop, adev„rate sau nu, fac mult r„u jude˛ului. Cet„˛enii Gorjului sunt interesa˛i s„ afle adev„rul ∫i, bineÓn˛eles, s„ se Óntreprind„ m„surile necesare pentru rezolvarea, conform legilor Ón vigoare, a cazurilor de furt, corup˛ie, evaziune fiscal„ ∫i a∫a mai departe. Œn acest sens, eu v„ rog, domnule prim-ministru, s„ ordona˛i constituirea unei comisii de control care s„ verifice concret cazurile semnalate de domnul Dan Ilie Morega.

Rog, de asemenea, s„ fiu informat despre rezultatul controlului pe care am toat„ Óncrederea c„-l ve˛i ordona. Anexez la prezenta doar c‚teva cazuri reflectate de presa Gorjului Ón acest sens.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Interpelarea este adresat„ domnului ministru Vasile Blaga.

Œn jude˛ul Br„ila, o dat„ cu transferul serviciului de publicitate imobiliar„ din subordinea judec„toriilor Br„ila, Œnsur„˛ei ∫i F„urei, la Oficiul pentru Cadastru ∫i Publicitate Imobiliar„ Br„ila num„rul salaria˛ilor a sc„zut cu aproape 40%. Cunosc‚nd volumul important de munc„ al acestui serviciu, autoritatea na˛ional„ a aprobat alocarea unui num„r suplimentar de 5 posturi pentru Serviciul de publicitate imobiliar„ de la Br„ila, Óns„ nici p‚n„ Ón prezent nu s-a organizat concursul pentru angajarea de personal. Av‚nd Ón vedere cre∫terea Ón continuare a volumului de munc„ ∫i importan˛a lucr„rilor de carte funciar„, inclusiv din perspectiva aprob„rii legilor propriet„˛ii, v„ adres„m, domnule ministru, rug„mintea de a analiza situa˛ia creat„ ∫i a dispune m„surile necesare pentru ca aceast„ activitate s„ se desf„∫oare Ón cele mai bune condi˛ii ∫i Ón jude˛ul Br„ila.

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 26/16.III.2006

Nicolae V„c„roiu

#172486

Mul˛umesc foarte mult.

Trecem la r„spunsuri.

Domnul ministru Mihail H„rd„u, ministrul educa˛iei ∫i cercet„rii.

Microfonul 10 sau la tribun„, unde v„ este mai la Óndem‚n„. Pofti˛i la tribun„, aici... R„m‚ne˛i acolo, da? Lua˛i loc, atunci.

Domnule ministru, nu v„ gr„bi˛i... Ave˛i patru Óntreb„ri: Viorel Arca∫ de la P.S.D., legat de refacerea infrastructurii ∫colare... R„spunde˛i, mai Ónt‚i, la asta sau dup„ ordinea pe care o ave˛i dumneavoastr„... V„ ascult„m.

aceast„ dat„ am realizat toate Ónt‚lnirile cu federa˛iile sindicale, cu federa˛iile studen˛e∫ti. Sistemul func˛ioneaz„.

Avem informarea complet„. Am clasificat. Avem date la nivelul ministerului, care cuprind inventarul tuturor investi˛iilor, obiective noi, obiective de investi˛ii, lucr„ri de consolidare, structuri de rezisten˛„, calcule ale cl„dirilor, lucr„ri de reabilitare ∫i repara˛ii capitale. Am clasificat aceste obiective Ón trei categorii ∫i urmeaz„ ca s„ finaliz„m p‚n„ Ón sf‚r∫itul acestei luni clasificarea tuturor acestor obiective, Ón func˛ie de valoarea de finan˛are. Doresc s„ v„ informez c„, Ón cadrul strategiei pe care o avem la nivelul ministerului, am f„cut o reparti˛ie de circa 400 milioane euro spre Ónv„˛„m‚ntul universitar, respectiv circa 700 milioane euro spre Ónv„˛„m‚ntul preuniversitar. Reparti˛ia la nivelul regional se face Ón baza unor criterii pentru popula˛ia ∫colar„ sau num„rul studen˛ilor care sunt cuprin∫i Ón Ónv„˛„m‚nt, respectiv la nivelul jude˛elor lu„m Ón calcul ∫i un indicator de s„r„cie. Se realizeaz„ un plafon de referin˛„ pentru fiecare jude˛, deci reparti˛ia sumelor la nivelul jude˛elor se va face pe aceste criterii ∫i tot ceea ce realiz„m la nivelul ministerului se g„se∫te pe site-ul ministerului. Are transparen˛„ total„.

C‚t prive∫te alegerea obiectivelor, fiecare jude˛ a prezentat p‚n„ Ón prezent, unii mai repede, al˛ii cu Ónt‚rziere, dar avem un tablou al portofoliului de obiective pe care ∫i le doresc. Sunt Ónfiin˛ate comisii de exper˛i la nivelul ministerului, respectiv comisii de monitorizare, conform acordurilor Óncheiate cu partenerii no∫tri. Vom analiza priorit„˛ile Ón cadrul acestor obiective, evident, ˛in‚nd cont de obiectivele fiec„rui jude˛, inspectorat ∫colar, consiliu jude˛ean. Dorim, ca idee strategic„, ca finan˛area acestor obiective s„ fie descentralizat„, finan˛area s„ se fac„ prin sau la nivelul unit„˛ilor ∫colare. Œn prima faz„, ve˛i sesiza Ón aceast„ lun„ c„ Ón prima parte...

Nicolae V„c„roiu

#185799

Rog pe domnul secretar Funar s„ vad„ eviden˛a aceasta ∫i vom...

Œnseamn„ c„ este vina noastr„, nu a mini∫trilor. Mul˛umesc foarte mult.

Mergem mai departe.

V„ rog s„ m„ urm„ri˛i, reprezentan˛ii Guvernului, pu˛in! Domnul secretar de stat Attila Korodi, ave˛i o Óntrebare legat„ de proiectele Ón domeniul mediului, de la domnul Aron Ioan Popa, Alian˛a P.N.L.-P.D.

Nu mai este prezent.

Rug„mintea este s„-i da˛i r„spunsul scris. Da? S-a rezolvat.

Domnul secretar de stat Vasile Lupu, de la Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale, a˛i avut o Óntrebare pus„ de domnul senator Viorel Dumitrescu, de la Grupul Rom‚nia Mare, legat de desp„gubiri Ón cazuri de grip„ aviar„.

V„ rog s„-i da˛i r„spunsul Ón scris ∫i, dac„ nu m„ Ón∫el, mai ave˛i, domnule Vasile Lupu, o interpelare a domnului Ilie S‚rbu — nu este, Ói da˛i r„spunsul scris, da? I l-a˛i dat — ∫i o interpelare a domnului Ioan Corodan.

Este aici, da?

Domnul Corodan, v„ rog, mi-ar face mare pl„cere s„ urm„ri˛i r„spunsul.

Domnule secretar de stat, v„ ascult„m! Microfonul nr. 9.

## **Domnul Vasile Lupu** — _secretar de stat Ón Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale_ **:**

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Profit de ocazie s„ v„ spun ce am Óncercat s„ v„ spun adineauri. Domnul ministru Flutur trebuia s„ vin„ ast„zi Ón Senatul Rom‚niei, dar, dat fiind faptul c„ Ónso˛e∫te 4 mini∫tri, pe problema gripei aviare, din Moldova, Ucraina, Turcia ∫i Bulgaria, Ó∫i cere scuze c„ nu poate veni ∫i urmeaz„, probabil, s„ fie reprogramat.

Referitor la Óntrebarea domnului senator Corodan, legat„ de rovigneta de la transportul de stupi, eu sintetizez r„spunsul, urm‚nd s„ vi-l dau chiar ast„zi dac„ vre˛i.

Conducerea ministerului a transmis Ministerului Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului, prin adresa nr. 81200/17 martie 2005, solicitarea de a completa art. 4 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 15/2002 Ón sensul solicit„rii dumneavoastr„, citez:

îUtilizatorii rom‚ni, produc„torii agricoli Ónregistra˛i Ón eviden˛ele agricole, care de˛in vehicule care transport„ produse specifice necesare realiz„rii produc˛iei agricole, precum ∫i produsele rezultate vor achita tariful de utilizare Ón func˛ie de durata de parcurs ∫i de sta˛ionare pe re˛eaua de drumuri na˛ionale din Rom‚nia, astfel: o zi; 7 zile; o lun„; 6 luni; 12 luni.“

Propunerea nu urm„re∫te scutirea de taxe, ci are Ón vedere aplicarea ei Ón func˛ie de caracterul sezonier al utiliz„rii drumurilor de produc„torii agricoli Ónregistra˛i, unde intr„, evident, ∫i produc„torii ∫i transportul stupilor.“

R„spunsul mai urmeaz„, dar am Ón˛eles c„ r„spunsul trebuie s„ fie foarte scurt.

V„ mul˛umesc ∫i pot s„ vi-l dau.

Mircea Alexandru

#196694

Stimate domnule senator,

Œn leg„tur„ cu interpelarea dumneavoastr„ prin care solicita˛i ministrului s„ Óntreprind„ m„suri Ón vederea solu˛ion„rii litigiului dintre cet„˛enii din satele Ciocote∫ti, Freneziu, Mesteac„n, B‚rg„u, Bu∫ag, Coc‚rl„u, F„urei,

F‚na˛e ∫i a∫a mai departe, ∫i T„u˛ii de Sus, din jude˛ul Maramure∫, ∫i comisiile locale, respectiv comisia jude˛ean„ de fond funciar, v„ comunic„m urm„toarele: Este un litigiu Óntre aceste comunit„˛i de p„∫unari — s„ le zic — ∫i consiliul jude˛ean ∫i consiliile locale.

Œn conformitate cu dispozi˛iile Legii fondului funciar nr. 18/1991, Ón scopul stabilirii dreptului de proprietate prin reconstituirea sau constituirea acestuia, atribuirii efective a terenurilor celor Óndrept„˛i˛i ∫i eliber„rii titlurilor de proprietate, Ón fiecare comun„, ora∫ ∫i municipiu s-a constituit, prin ordin al prefectului, o comisie local„ condus„ de primar.

Œn acest context, men˛ion„m c„: Ón conformitate cu Hot„r‚rea Guvernului nr. 890/2005, preluarea ∫i analizarea cererilor pentru reconstituirea dreptului de proprietate, verificarea Óndeplinirii condi˛iilor prev„zute de actele normative incidente domeniului, stabilirea m„rimii ∫i amplasamentului suprafe˛ei de teren pentru care se constituie dreptul de proprietate sau care se atribuie potrivit legii, precum ∫i Óntocmirea situa˛iei definitive privind persoanele fizice ∫i juridice Óndrept„˛ite s„ li se atribuie teren, sunt atribu˛ii ale comisiei locale.

Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor nu are competen˛a, deci nu are abilitarea legal„ de a impune decizii, de a face dreptate, cum se cere Ón memoriul respectiv, deci nu are competen˛a ∫i abilitarea legal„ de a impune decizii pentru reconstituirea dreptului de proprietate.

Av‚nd Ón vedere aceste aspecte, precum ∫i dispozi˛iile art. 53 din Legea nr. 18/1991, potrivit c„rora comisiile de fond funciar pot avea calitate procesual„ pasiv„, preciz„m faptul c„ Ón cazul de natura celui semnalat de dumneavoastr„, Ón ipoteza apari˛iei unor litigii — ∫i este evident c„ au ap„rut — competen˛a de solu˛ionare apar˛ine instan˛ei de judecat„.

Men˛ion„m, de asemenea, c„ Ón conformitate cu art. 2 titlul IV din Legea nr. 247/2005 privind reforma Ón domeniile propriet„˛ii ∫i justi˛iei, precum ∫i unele m„suri adiacente, Autoritatea Na˛ional„ pentru Restituirea Propriet„˛ilor asigur„ aplicare unitar„ a legilor Ón domeniul restituirii propriet„˛ii funciare, la nivelul acestei institu˛ii func˛ion‚nd, de altfel, o Direc˛ie de coordonare ∫i control al aplic„rii legisla˛iei Ón domeniul restituirii propriet„˛ii funciare de c„tre institu˛iile administra˛iei de stat ∫i comisiile de fond funciar.

Vreau s„ v„ spun cu tot respectul c„ mingea nu este Ón curtea Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor pe aceast„ component„.

V„ mul˛umesc.

Cuprins

Stenograma

Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru