Stenogramă plen

## Bună ziua!

Declar deschise lucrările ședinței Senatului de astăzi, 8 octombrie, cu sesiunea de declarații politice și dau cuvântul, pentru început, domnului senator Ioan Chelaru, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat. Aveți cuvântul.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc, doamna președinte. Stimați colegi,

Declarația politică de astăzi este, dacă vreți, rezultatul unui eveniment nefericit la care am participat și, dacă vreți, sunt câteva dintre gândurile mele de la ora 11,00 până în prezent. Am intitulat-o „ _In memoriam_ Antonie Iorgovan”.

Sunt câteva zile de când Antonie Iorgovan ne amintește că pe lumea asta se moare, și moartea nu este o realitate oarecare, este tovarășa noastră pe care o plimbăm zilnic la braț, pentru că nu știm la care cotitură vom decide s-o sărutăm și noi, fiecare dintre noi. Și cancerul ucide totul, mai puțin speranța în cazul domnului senator, domnul profesor, idolul meu de drept administrativ.

Trebuie să mărturisesc un fapt. Nu mi-a plăcut niciodată, în mod special, știința dreptului administrativ, o materie aridă, concentrată, uneori confuză. Am digerat-o greu și în facultate pentru o notă pentru bursă, dar ceea ce știam cu toții era că nu poți fi jurist fără asimilarea dreptului obligațiilor și a dreptului administrativ. Acum, după ce, „de-adevăratelea”, Antonie Iorgovan, senatorul, avocatul, profesorul și omul Iorgovan, stă întins în sicriu fără suflare, recunosc că aveam față de el un respect foarte apropiat fricii. Eram ca elevul la școală, mereu prins cu lecția nefăcută.

L-am iubit pe Antonie Iorgovan în felul meu. Apropierea pe care a creat-o profesia noastră s-ar putea numi prietenie.

În ceea ce mă privește, domnule profesor, astăzi, în văzul și auzul lumii, eu, Ioan Chelaru, vă declar prietenie. Spre rușinea mea, acum am acest curaj, pentru că atâta vreme cât ați fost printre noi nu am avut acest curaj.

Îmi era frică de râsul tău, de atitudinea ta. Puteai, oricând, să mă pui la punct, să mă bați pe umăr și să-mi spui: „Bine, dragă, hai să-ți dau o cafea!”, sau: „Asta, da, este o observație de nuanță. Vine de la un adevărat avocat.”. Asta pentru că Antonie Iorgovan își putea permite această atitudine. Unui astfel de om nu-i poți purta, cunoscându-l, decât un imens respect și o imensă iubire. Și asta, dacă ai destulă cuviință și destulă inteligență.

Pentru că a fost un mare știutor de carte, un mare jurist, profesorul te putea privi în ochi, ca o cobră, și toate argumentele contrare picau de cele mai multe ori în desuet. Toată știința lui de carte se ducea, uneori, la sfidare. Nu suporta contraargumentul decât dacă era cu adevărat „beton”. Era în stare să-și asume orice consecință pentru motivul său, pentru buna sa documentare.

De altfel, biografia sa, demisiile sale repetate fac pe deplin dovada că profesorul nu era un tip conciliant. Era

obișnuit să sfideze orice muchie contrară, să desfigureze orice opoziție.

Aveați, domnule profesor, anumite idiosincrasii, o ideologie personală, reacții umorale, ieșiri. Acum înțeleg că toate acestea erau, de fapt, aprehensiuni de bun-gust, de libertate. Și, dacă este adevărat ceea ce se spune despre oamenii mari, anume, că le poți cunoaște valoarea după numărul adversarilor, atunci, astăzi, am înmormântat un om foarte mare.

Domnule profesor, prin moarte ne-ați dat o mare lecție de viață. Credeți că vom uita, oare, noi, privilegiații, culoarea chipului dumneavoastră la ședințele Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări sau ale Comisiei pentru regulament? Niciodată!

V-am privit murind și nu se putea face nimic. O dovadă în plus că puterea noastră, ca orice putere lumească, îngenunchează în fața lui Dumnezeu.

Lecția dumneavoastră principală este aceasta: Nu deschide gura înainte de a fi bine informat, pentru că te frigi, băiete, și vei trece zâmbind!

Pe curând, domnule profesor!

Moartea este, oare, cea mai corectă instituție? Dumnezeu să-l ierte!

Vă mulțumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Mario Ovidiu Oprea, din partea Grupului parlamentar al P.N.L. Aveți cuvântul.

Mulțumesc, doamna președinte.

Doamna președinte,

## Domnilor senatori,

Atunci când faci parte dintr-un partid de opoziție sau dacă ai făcut parte din actuala putere, e mai ușor să-ți critici adversarii politici și conducerea partidului aflat la guvernare în loc să-ți analizezi propriul stil de organizare și decizie politică. Așa, de exemplu, după moțiunea de cenzură eșuată, se caută țapi ispășitori pentru acest eșec și pedepsirea acestora.

Partidul Democrat, care se consideră adept al schimburilor de idei politice în interiorul formațiunii componente, și nu în exterior, ne critica, cu numai un an în urmă, pentru reacția noastră față de așa-numita platformă liberală creată de Stoica și Stolojan, afirmând că nu suntem concilianți și că nu respectăm diversitatea de opinii politice din interiorul P.N.L.-ului. Uite că se întoarce roata. Cam în aceeași situație se află, acum, liderii care, anul trecut, ne dădeau lecții de liberalism și diversitate a opiniilor politice. Acum, Domniile Lor vorbesc despre disciplina de partid. Își amenință parlamentarii că cei care mai critică deciziile conducerii P.D. vor fi excluși din partid, așa se spune, adică exact ceea ce noi, liberalii, nu am făcut foștilor noștri colegi care, mai târziu, au format P.L.D.

## Stimați colegi,

Nu critic aici demersul organizațional al conducerii P.D., ci modul lor, poate, bizar de a privi în ograda altuia și de a acționa brutal și discreționar în propria ogradă. O parte dintre foștii noștri parteneri au fost adepții taciți ai divizării P.N.L.-ului, cu sprijinul total al primului stătător al țării.

Doamnelor și domnilor senatori,

Eu nu aduc acuze față de managementul organizațional al P.D., ci doresc să evidențiez faptul că modul în care se spune că se face politică în România este diferit față de modul în care se înțelege politica în România, respectiv, un drept constituțional al fiecăruia dintre noi, indiferent de grupul politic la care ne asociem, libertatea de opinie nu poate fi obstrucționată de lideri politici vremelnici, deprinși cu mentalități de conducere de dinainte de 1989.

În schimb, fidelitatea față de o cauză politică de interes național face diferența dintre adevărații membri de partid și cei care fac parte din grupuri de presiune decizională ce au cultul personalității în suflet. Mă refer la faptul că bugetul țării nu trebuie să constituie prilej de campanie electorală, și nici pretext de târguială politică. Tocmai de aceea, mă simt obligat să spun că, în opinia mea, votarea bugetului, bineînțeles, în cea mai bună formă, este o obligație morală a fiecărui parlamentar. Nu este o favoare acordată Guvernului Tăriceanu, ci este o acțiune imperativă, responsabilă, în interesul României.

Vă mulțumesc.

Are cuvântul domnul senator Petru Ioțcu, din partea Grupului parlamentar al P.D.

## Vă mulțumesc.

Mulțumesc și colegului de la P.N.L., sunt convins că și dumnealui știe un proverb românesc care spune ceva despre câine și despre drumul lung...

Declarația mea politică se intitulează „Guvernul Tăriceanu II — palincă, euro și Q7”.

Guvernul Tăriceanu II, săptămâna trecută, a emis o ordonanță de urgență care are rolul de a-i ține departe de justiție pe miniștrii acestui Cabinet. Inițiator este chiar unul dintre miniștrii anchetați de D.N.A., dar sigur că acest lucru, pentru Guvernul Tăriceanu II, este perfect moral și legal. Această ordonanță aduce, din nou, amenințări la adresa României în ceea ce privește activarea clauzei de salvgardare pe justiție. Membrii Cabinetului excelează, însă, și la alte capitole, cum ar fi agricultura. Tot mai îngrijorătoare sunt semnalele dinspre Uniunea Europeană în ceea ce privește activarea clauzei de salvgardare pe acest domeniu. În acest timp, ministrul Remeș se ocupă cu un lucru specific acestui guvern, și anume, adunatul șpăgii.

În acest moment, prin emiterea respectivei ordonanțe Guvernul nu face altceva decât să așeze corupția la loc de cinste la masa Guvernului. Am putea spune că șpaga pentru ministru Remeș este una specială, dar dacă privim activitatea acestui ministru ne dăm seama că palinca, euro și Q7 se potrivesc de minune tipului de ministru liberal. Nu știm dacă palinca a fost accizată sau nu, așa cum nu știm dacă autoturismul Audi Q7 a fost cumpărat de la firma româno-maghiară a premierului Tăriceanu, dar sigur știm un lucru: din lupta împotriva corupției nu mai rămâne nimic prin gesturile acestui Guvern. Un astfel de guvern, cu astfel de

miniștri, trebuie să plece înainte ca agricultorii să piardă 25% din fonduri, înainte să fim scoși din rândul țărilor civilizate din Uniunea Europeană.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Sógor Csaba, din partea U.D.M.R.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Vă mulțumesc.

Evenimentele pe care doresc să vi le prezint au avut loc în satul Coman, comuna Sănduleni, județul Bacău, în perioada care a premers deschiderii noului an școlar. Este vorba, de fapt, despre două întâmplări consecutive distincte.

Prima întâmplare. În urma unei sesizări se deplasează la fața locului doamna secretar de stat din Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului pentru a media soluționarea cererii înaintate de 43 de părinți, prin care aceștia solicită organizarea predării instituționalizate a limbii maghiare pentru copiii lor de vârstă școlară. Se constată că solicitarea a fost formulată în condițiile legii și, ca urmare, direcția școlii din localitate acceptă, în sfârșit, să satisfacă dorința părinților. De la o vreme, asemenea solicitări nu constituie o noutate nici pe meleagurile moldovene locuite de ceangăi și, ca atare, rezolvarea lor pozitivă nu stârnește cine știe ce ecouri în opinia publică din zonă sau aiurea.

Așa a fost și așa ar fi rămas, probabil, și în cazul nostru, numai că lucrurile nu se opresc aici. Ajungem la a doua secvență. Exact în ajunul deschiderii anului școlar, toți cei 43 de părinți retrag, în scris, propunerea lor abia depusă. Întrun reportaj scris în urma documentării la fața locului, pe care am avut ocazia să-l citesc și eu, răsturnarea situației este explicată prin intervenția organelor administrative ale Poliției și chiar a profesorilor școlii locale, având ca scop convingerea părinților să renunțe la orele de limba maghiară. Cei care au făcut front comun în această campanie consideră că au repurtat o victorie. Turnura finală a evenimentului poate fi considerată, într-adevăr, așa, la prima vedere. Ce-i drept, oricum am întoarce situația și orice rezerve am avea în legătură cu metodele aplicate acestei convingeri în masă, retractarea în scris în colectiv, fără excepții, a unui act marchează pe plan administrativ sfârșitul demersului. Faptul este îndeplinit. Copiii celor 43 de părinți din comuna Săndulești nu vor avea șansa să învețe să citească și să scrie în limba maghiară, cel puțin nu în acest an școlar, aș adăuga eu. Pentru că știm cu toții, nu există nicio piedică legală în calea înaintării unei alte solicitări data viitoare, iar curajul civic are curse ascendente în condițiile în care populațiile nu mai trăiesc izolate în fundături rurale aproape inaccesibile din toate punctele de vedere.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Petru Stan, din partea Grupului parlamentar al P.R.M... Nu mai doriți să susțineți declarația politică.

Dau cuvântul domnului senator Adrian Păunescu.

## **Domnul Adrian Păunescu:**

## Domnilor colegi,

Sunt marcat de tragediile pe care le trăim și pe care am ajuns să le împingem în statistici, parcă, neavând puterea de a le adânci în sensul lor curat uman, încât, dacă nu ar fi exemplul de luptător al celui care nu mai e prezent de astăzi printre noi, pentru că este într-un mormânt în cimitir, Antonie Iorgovan, nu aș spune aceste câteva lucruri care, cred eu, nu suportă amânare.

În final, dacă o să-mi permiteți, la cererea unor colegi cărora le mulțumesc pentru sensibilitatea și solidaritatea pe care le dovedesc, voi citi și în sala Senatului poezia cu care m-am despărțit de Antonie Iorgovan.

Sunt probleme pe care nu trebuie să le amânăm. Iată, noua diversiune a euroregiunilor. Îmi face o mare neplăcere să mă refer din nou la această problemă cu care suntem confruntați aproape zi de zi, înțeleg și sprijin lupta pentru drepturi a tuturor cetățenilor români, atât cât îmi e mie puterea, dar m-am săturat, pur și simplu, de acest coșmar al fărădelegii care vrea să se îmbrace legal și astfel să se prezinte în fața lumii. M-am săturat de separatism. M-am săturat de regiunea autonomă maghiară, pe care constat că niște oameni, cu destule calități în materie de intelect, vor să o impună ipocrit, desconsiderându-ne pe noi ca intelectuali și ca oameni care pot vedea nu numai prima mișcare, ci și pe a doua, și pe a treia.

Aș vrea să fim mult mai clari și aș vrea ca autoritățile executive să-și facă datoria și să nu accepte concesii de acest fel. Crearea unei regiuni autonome maghiare cu Mureșul, Harghita și Covasna, așa cum vor niște colegi udemeriști împinși de alți colegi și conaționali ai lor ucemiști sau de cine știe ce altă orientare sonoră, este inadmisibilă. Fiecare se plânge că este împins de ceilalți să meargă la această segregație, la această discriminare, la această separație.

În acest sens, salut inițiativa Partidului Conservator și a liderului său, a colegului nostru pe care-l consider în continuare senator român, domnul Dan Voiculescu, de a protesta pentru încălcarea drepturilor la limba română, ca limbă oficială a tuturor cetățenilor români. Asemenea lucruri

În încheierea declarațiilor politice are cuvântul doamna senator Virginia Vedinaș.

Aveți cuvântul, doamna senator.

Vă mulțumesc, doamna președinte. Distinși colegi,

Aș dori, în numele familiei profesorului și senatorului, colegului nostru Antonie Iorgovan, care nu mai este printre noi, să vă transmit mulțumirile acesteia pentru modul în care Senatul României a cinstit personalitatea profesorului și senatorului Antonie Iorgovan. Pentru cei care nu știți, trupul profesorului a fost depus în holul Senatului încă de joi seara, de când a venit în țară, și de-aici a plecat, din holul instituției pe care a iubit-o și a respectat-o, pentru a cărei demnitate și prestigiu s-a bătut cu toate instrumentele avute la dispoziție.

Profesorul Antonie Iorgovan a fost o personalitate care se naște, din punctul meu de vedere, rar. Eu personal vă mulțumesc pentru că am știut să dăm dovadă că suntem uniți, pentru că, dincolo de toate răutățile, de toate adversitățile și de tot ceea ce ne desparte, sunt momente în care putem să fim unii alături de ceilalți și, din păcate, suferința este unul dintre aceste momente.

Încă o dată, vă mulțumesc în numele familiei, vă mulțumesc în numele meu, ca fostă studentă și asistentă a profesorului Antonie Iorgovan, și vă mărturisesc și vă promit, dacă vreți, că mă voi strădui, așa cum nu l-am dezamăgit în viață, să nu-l dezamăgesc nici în ceea ce voi face de acum încolo, deși nu mai este printre noi. Nu am ambiția să ating vreodată dimensiunea academică, științifică a profesorului Antonie Iorgovan.

Mă voi strădui să-i port mai departe idealurile științifice, ideea de constituționalitate, ideea de stat de drept și ideea de democrație autentică.

Vă mulțumesc, dragi colegi.

## **Doamna Norica Nicolai:**

Și eu vă mulțumesc, doamna senator.

Astăzi, prima zi a săptămânii, a fost o zi dificilă pentru noi. A trebuit să ne despărțim de unul dintre colegii, dintre prietenii noștri, despre care vom putea spune, așa cum spunea domnul senator Adrian Păunescu, că a avut curajul, că a avut demnitatea, ca un mare român, să-și riște viața pentru propriile opinii. Cred că este și menirea noastră, aici, să ne riscăm viața pentru propriile opinii, pentru că, dincolo de a fi senatori, dincolo de a aparține unui partid politic, suntem români, stimați colegi.

Vă mulțumesc pentru această sesiune și declar încheiată prima parte a ședinței noastre.

Dați-mi voie să dau citire notei...

## **Domnul Constantin Gheorghe**

**:**

Vă rog să-mi dați cuvântul!

Da.

Vă rog, domnule senator Constantin Gheorghe. Iertați-mă, inițial, nu v-ați înscris și, dacă doriți să spuneți câteva cuvinte, vă rog.

Tot despre țuica și Q7 ale domnului Remeș? Da.

Vă rog. Aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, doamna președinte de ședință.

Credeam că mă cunoașteți mai bine și nu trebuia să mă ironizați. Pe de altă parte, aș vrea să vă rog să înțelegeți că timpul declarațiilor politice a fost extrem de scurt, nu a fost îndeajuns. De la o oră și 30 de minute a durat numai 35 de minute, o mică concesie puteați să faceți, cum ați făcut de atâtea ori.

O aveți. Vă cer scuze pentru că am uitat să vă dau cuvântul.

N-am să vorbesc nici de Q7, nici de țuică... Cred că sunt probleme mai serioase.

Dacă îmi permiteți, și vă mulțumesc�

Stimați colegi, tristul eveniment marcat de însoțirea pe ultimul drum a colegului nostru, distinsul senator Antonie Iorgovan, ne face ca astăzi să fim mai pioși și, poate, în viitor mai buni. A fost un bun coleg care a iubit, în mod real, parlamentarismul și cred că de acolo, de sus, ne va da acordul ca să ne continuăm drumul acum, când nu mai este printre noi. Antonie Iorgovan se retrage etern la „masa tăcerii”, încărcat de merite, în fața cărora trebuie să ne plecăm cu toții.

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi pe care, cu bunăvoința doamnei președinte de ședință, o voi susține se numește „Incoerențe social-democrat liberale”. Și am ales și un motto: „Dacă această moțiune nu va trece, am intenția să demarez consultările pe propunerea care vizează devansarea aplicării majorării pensiilor.”, Călin Popescu-Tăriceanu, prim-ministru al României.

Doamnelor și domnilor senatori, Stimați colegi,

Moțiunea de cenzură dezbătută și respinsă de colegi în Parlament în săptămâna care tocmai s-a încheiat, deși nu a avut efectul dorit de inițiatorii și de susținătorii săi, a pus la microscop în mass-media funcționarea Guvernului Tăriceanu, precum și relația Executivului cu Parlamentul. De asemenea, a oferit prilejul pentru reacții și declarații care pot contura sau pot îngroșa conturul viitorului politic pentru cei implicați.

Am ascultat cu deosebită atenție intervenția domnului Tăriceanu din plenul Camerelor reunite la dezbaterea moțiunii de cenzură. Am preluat în declarația mea de astăzi câteva cuvinte aparținând prim-ministrului, întrucât mi-am amintit, aproape involuntar, că acum mai puțin de o lună domnul ministru Paul Păcuraru spunea că bugetul Casei Naționale de Pensii nu permite majorarea pensiilor de la

1 noiembrie 2007. În pragul moțiunii de cenzură acest demers s-a dovedit, brusc, realizabil. Probabil, nu e o opinie singulară faptul că, în ultima vreme, aproape toți banii de la buget sunt folosiți pentru campania electorală a P.N.L. Se va majora alocația universală pentru copii, se vor da salarii mai mari preoților și se discută despre reducerea T.V.A. la alimente. Toate aceste propuneri populiste avansate de P.S.D. au fost, mai întâi, respinse și, ulterior, preluate de către Guvernul Tăriceanu. Admit că a califica aceste propuneri drept populiste are o nuanță de peiorativ, dar este cel mai bun mod de a descrie demersuri legislative agreate de populație, dar care nu pot fi suportate de bugetul de stat decât cu prețul unor efecte negative asupra economiei, inclusiv anunțata majorare a pensiilor este pe cale să producă, deja, efecte negative chiar înainte de a fi aplicată. Preiau aici argumentația domnului Mugur Isărescu, guvernatorul B.N.R., care a avertizat că această majorare va duce, cel mai probabil, la majorarea dobânzilor, ceea ce, în final, ar face ca toți cei care au credite de returnat să plătească mai mult.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Mi-a fost cerut cuvântul în replică, pentru două minute, de către domnul senator Paul Păcuraru.

Microfonul 2, vă rog, sau la microfonul de la tribună. Aveți cuvântul. Vă rog.

**Domnul Nicolae Paul Anton Păcuraru** — _ministrul muncii, familiei și egalității de șanse_ **:**

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor colegi,

Profit de faptul că sunt prezent, pentru voturile care urmează, ca să încerc să schițez un răspuns. S-a discutat foarte mult, cu ocazia moțiunii, despre faptul că România se îndreaptă spre un model social greșit, spre un model antieuropean sau neeuropean, hai să-l numim sud-american, în care 10% din populație este beneficiara dezvoltării economice și 90% din populație este cea care suportă și sărăcește. S-a discutat, în egală măsură, cu ocazia moțiunii, că suntem într-o situație în care crește polaritatea sau polarizarea socială și sunt obligat să spun că, deși timpul de dezbatere nu a permis o dezbatere foarte tehnică, lucrurile se întâmplă exact pe dos. România este, prin toate firele sale, coordonată pe strategii legate de Agenda Lisabona, are un model social-european pe fiecare capitol de strategie: pe pensii, pe persoane vârstnice, pe handicap, pe copii, pe familie, deci toate strategiile naționale sunt derivate de la strategiile pe care România le are însușite sau coordonate cu Bruxelles-ul, aferente modelului social-european, inclusiv pe ocupare, pe legislația muncii. Această problemă, evident, nu există. Dimpotrivă, România și-a redus sărăcia, a îmbunătățit veniturile categoriilor sărace, acordă alocații suplimentare pentru fiecare categorie în parte și, din punctul meu de vedere și cred că și populația spune același lucru, este pe drumul cel bun.

În ceea ce privește pensiile și majorările pe care Guvernul a hotărât să le facă, vom avea mâine sau la prima ședință de guvern actul normativ prin care vom face majorarea pensiei încă din luna noiembrie. Vă pot spune că poziția P.N.L.-ului, care, evident, știa cum arată Bugetul de asigurări sociale, știa foarte bine ce excedent avem în buget, dar am preferat să nu spunem public acest lucru pentru a nu crea discuții politicianiste asupra acestui subiect și chiar am preferat și riscul moțiunii și chiar să treacă moțiunea, dar acest lucru să se discute public după moțiune, motiv pentru care și domnul prim-ministru, și eu, în calitatea pe care o am, am anunțat a

Domnule senator,

V-aș ruga să încheiați. Bugetul de timp al Senatului nu ne mai permite, trebuie să trecem la partea a doua a programului.

Vă rog, aș dori doar să închei fraza.

În 2006 exact așa am făcut, în momentul în care am avut excedent, ministrul de atunci a hotărât creșterea pensiilor cu 16,8% începând cu decembrie în loc de ianuarie.

Vă mulțumesc.

## **Doamna Norica Nicolai:**

Și eu vă mulțumesc.

Stimați colegi, am încheiat prezentarea declarațiilor politice.

Vă rog să vă ocupați locurile.

Trecem la următorul punct, aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru.

-

Stimați colegi, acum permiteți-mi să dau citire unei note pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile art. 17 alineatele (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

— Lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2007 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administrației publice centrale;

— Lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 25/2007 privind stabilirea unor măsuri pentru reorganizarea aparatului de lucru al Guvernului;

— Lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 38/2007 pentru modificarea Legii învățământului nr. 84/1995;

— Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 52/2007 privind modificarea și completarea Legii nr. 389/2004 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare privind finanțarea Proiectului de diminuare a riscurilor în cazul producerii calamităților naturale și pregătirea pentru situații de urgență și a Acordului de asistență financiară nerambursabilă dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, acționând în calitate de agenție de implementare a Facilității Globale de Mediu, privind finanțarea Proiectului de diminuare a riscurilor în cazul producerii calamităților naturale și pregătirea pentru situații de urgență, semnate la București la 26 mai 2004.

Înainte de a intra în procedura de dezbatere legislativă, grupurile parlamentare au chestiuni organizatorice? Da.

Domnule senator Marinescu, aveți cuvântul. Microfonul 3.

Mulțumesc.

Vă aducem la cunoștință că, începând de astăzi, domnul senator Radu Țîrle nu mai este membru al Grupului parlamentar al P.D. din Senatul României.

Și al doilea anunț — este decizia Grupului parlamentar al P.D. —, înlocuirea din funcția de membru al Comisiei pentru privatizare și administrarea activelor statului a domnului senator Cucuian Cristian cu domnul senator Jurcan Dorel. Mulțumesc.

Stimați colegi, am luat act de cele două propuneri ale grupurilor parlamentare. Fără îndoială, este dreptul dumneavoastră, însă, procedura ne obligă să notificați Biroului permanent.

Am notificat!

Mulțumesc.

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Am devenit membru al Partidului Conservator. Sunt onorat. Îmi voi continua activitatea în domeniul combaterii corupției, a abuzurilor și protecției sociale. De astăzi, fac parte din Grupul parlamentar al P.C.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

Domnule senator Cutaș, vă rog, din partea Grupului parlamentar al P.C.

Microfonul 3.

Aveți cuvântul.

Mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi,

Am și eu două probleme organizatorice. Una este legată de o schimbare în cadrul Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, în locul doamnei senator Silvia Ciornei îl nominalizăm pe domnul senator Marius Marinescu, iar la Comisia pentru egalitate de șanse în locul domnului senator Marius Marinescu o nominalizăm pe doamna senator Silvia Ciornei.

O a doua problemă organizatorică de care v-aș ruga să țineți cont, doamna președinte, astăzi, având în vedere că trebuie să dăm vot pe legi organice, să aveți grijă să avem cvorumul necesar, pentru că este păcat, sunt multe legi organice care au raport favorabil și ar fi păcat să fie respinse din cauza lipsei de cvorum.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnul senator. Domnul senator Ioțcu. Microfonul 2.

Ați notificat deja.

Atunci, voi supune votului propunerea făcută de Grupul parlamentar al P.D., de înlocuire a domnului senator Radu Țîrle cu domnul senator...

Domnul Cucuian cu domnul Jurcan!

## **Doamna Norica Nicolai:**

A domnului senator Cucuian cu domnul senator Jurcan. Vă rog să luați loc în sală pentru a începe exercitarea dreptului de vot. Îi rog pe colegii senatori să-și ocupe locurile în bancă.

Stimați colegi,

Nu merge!

## **Doamna Norica Nicolai:**

Puteți vota, stimați colegi.

Propunerea a fost aprobată, întrunind 43 de voturi pentru, un vot împotrivă și două abțineri.

Domnule Cutaș, sunteți în aceeași situație, ați notificat Biroul permanent.

La punctul 2 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital. Este vorba de un raport suplimentar. Domnul senator Aron Popa.

Ministerul Finanțelor este prezent.

Domnule senator Popa — microfonul 7 —, aveți cuvântul pentru a prezenta raportul suplimentar.

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Într-adevăr, această propunere legislativă a fost dezbătută într-o ședință de plen. S-a solicitat retrimiterea la comisie pentru adoptarea unui raport suplimentar.

În urma dezbaterilor care au avut loc în cadrul comisiei, senatorii au hotărât, în final, să întocmească și să adopte un raport de admitere, cu 6 voturi pentru și două voturi împotrivă, cu amendamentele care au fost admise.

Fac precizarea că Guvernul nu susține această propunere legislativă, și nici Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Punctul de vedere al Guvernului, vă rog.

În raportul suplimentar s-au admis două amendamente.

Vă rog să vă pronunțați și cu privire la aceste amendamente.

Microfonul 9.

## **Domnul Cătălin Doică** — _secretar de stat în Ministerul Economiei și Finanțelor_ **:**

Mulțumesc, doamna președinte de ședință.

Ministerul Economiei și Finanțelor nu susține propunerea legislativă. Ca atare, nu susține raportul favorabil întocmit de către comisie, vă roagă să fiți de acord cu respingerea acestui raport favorabil.

Referitor la amendamente, nefiind de acord cu propunerea legislativă ca atare, sigur, ne menținem rezervele și asupra amendamentelor admise care sunt, de fapt, în sensul propunerii legislative.

Considerăm că prin această inițiativă legislativă, dacă prin adoptare va intra în vigoare, s-ar încălca acordul cu Comunitatea Europeană, la care România este parte.

## **Doamna Norica Nicolai:**

Stimați colegi, dezbaterile generale asupra acestui proiect de lege au avut deja loc.

Având în vedere poziția Guvernului, voi supune votului amendamentele admise de comisie.

Amendamentul admis privitor la articolul unic de modificare și completare a titlului legii.

Vă mulțumesc.

La poziția 3 din raportul privind amendamentele admise, la art. 234 este un amendament de abrogare pe care-l

Cu aceste 3 amendamente adoptate,

Constat că avem o preocupare tipic românească pentru subiect.

Nu avem procedura explicării votului, dar, având în vedere...

Sigur, vă rog.

Cu o excepție... Ca să vorbim de accizare sau neaccizare. Microfonul numărul 2, domnule senator.

Acest vot este dat și ca o sancțiune, dacă doriți, referitoare la domnul ministru Remeș, care, de la începutul sesiunii, a tot promis că vine la Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital să găsim o soluție, pentru că pe agenda comisiei erau 3 inițiative legislative — una a P.D.-ului, una a P.S.D.-ului și încă o inițiativă — care priveau același domeniu. Domnul ministru nu s-a ținut de cuvânt, și votul nostru a fost în consecință. Mulțumesc.

## **Doamna Norica Nicolai:**

Vă mulțumesc, domnul senator.

La punctul 3 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind instituirea Premiului Național „Mehmet Niyazi” pentru creațiile literare în limba tătară.

Aveți în fața dumneavoastră un raport suplimentar. Este vorba de un raport de respingere, fără amendamente, pe care-l

A fost adoptat raportul de respingere!

## **Doamna Norica Nicolai:**

## Da.

Deci nu mai este nevoie să

Da.

Domnule senator, pe ce chestiune? Dacă este de procedură, aveți cuvântul.

Listă pentru Grupul parlamentar al P.N.L.

La punctul 5 pe ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind interzicerea mercenarilor.

Legea are caracter organic. Raportul este de respingere.

## **Domnul Marius Marinescu**

**:**

Solicit cuvântul, doamna președinte.

Vă rog. Microfonul 3.

## **Domnul Marius Marinescu:**

Dacă îmi permiteți... Stimate colege și stimați colegi,

Data trecută am discutat această inițiativă legislativă și am ajuns la concluzia, toate grupurile parlamentare, că trebuie să le dăm o șansă acestor amărâți care învață la ora actuală la lumânare, să dăm un termen în care vom finaliza această electrificare la nivel național. Mai sunt aproximativ 64.000 de gospodării neelectrificate.

Vă rog, dacă vreți să resupuneți la vot această inițiativă. Ne-am pus de acord cu toții și este păcat să procedăm altfel.

La punctul 7 pe ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 76/2007 privind procedura specială de înregistrare fiscală și plată a contribuțiilor sociale.

Această lege are caracter ordinar. Raportul este favorabil, fără amendamente. Suntem în prezența votului final.

Stimate colege și stimați colegi,

La punctul 8 de pe ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind reorganizarea cadrului instituțional în domeniul managementului substanțelor chimice.

Dezbaterile au fost epuizate. Legea are caracter ordinar. Suntem în prezența votului final.

La punctul 9 pe ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență.

Raportul este favorabil, fără amendamente, este un raport de admitere.

Legea are caracter organic.

## **Doamna Norica Nicolai:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Credeam că vreți să dați o șansă mercenarilor. Nu am înțeles ce solicitare ați promovat. Nu ați contestat votul.

Continuăm. Deci raportul pe acest proiect de lege este un raport de respingere.

La punctul 6 de pe ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 164/2001, Lege privind pensiile militare de stat.

Raportul acestui proiect de lege este favorabil, cu amendamente.

Discuțiile generale au fost epuizate.

Suntem în prezența votului final.

Stimate colege și stimați colegi, vă rog să vă ocupați locurile în sală pentru a vă exercita dreptul de vot. Vă mulțumesc.

La punctul 10 pe ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice.

Legea are caracter organic.

Raportul este favorabil cu 5 amendamente.

Domnul senator Puiu Hașotti, procedură. Microfonul 2.

În sală sunt 78 de senatori.

Dar, vă rog, aveți cuvântul.

## **Domnul Puiu Hașotti:**

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Tocmai acest lucru l-aș solicita din partea dumneavoastră și a celor doi secretari, să se verifice cvorumul, pentru că, din ceea ce se vede pe tabela electronică, reiese că nu avem cvorum, iar dumneavoastră ne-ați comunicat că acest cvorum există. Prin urmare, nu mai este nimic de contestat.

## **Doamna Norica Nicolai:**

Am înțeles, domnule senator.

Având în vedere cererea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, domnule senator Mihai Ungheanu, vă rog să faceți apelul.

Am verificat cvorumul.

Deci, în momentul de față, sunt 74 de colegi în sală și putem continua procedura de vot.

Listă pentru Grupul parlamentar al P.N.L.

La punctul 11 de pe ordinea de zi avem Proiectul de lege privind înființarea Universității Creștine Partium din municipiul Oradea, județul Bihor.

Este înscrisă o cerere a Ministerului Educației și Cercetării, care solicită ca acest proiect să fie dezbătut într-o ședință ulterioară, fiind în imposibilitate de a se prezenta atât ministerul, cât și un secretar de stat.

Domnul senator Gheorghe Funar.

Mulțumesc, doamna președinte de ședință.

Pe procedură, Grupul parlamentar al P.R.M. nu acceptă acest mod de lucru, colaborarea dumneavoastră cu colegul din dreapta, mâna dumneavoastră dreaptă, un secretar de ședință. S-a aprobat, doamna președinte, ordinea de zi, nu s-a prezentat, la vremea respectivă, niciun document, nicio solicitare, nu am aflat de nicio calamitate, respectiv, că a fost un cutremur și noi nu știm de el, ca atare, nu a venit nimeni de la Ministerul Educației și Cercetării. Nu avem nevoie, doamna președinte, de prezența lor la vot final.

Vă rog să reveniți la punctul 11, pentru a-l supune la vot. Mulțumesc.

S-a înregistrat la secretariatul general al Senatului o cerere a Ministerului Educației și Cercetării și, având în vedere faptul că noi am procedat în acest mod civilizat tot timpul, am considerat că și astăzi putem face același lucru. În condițiile în care niciun grup parlamentar nu cere, nu solicită scoaterea de pe ordinea de zi a acestui proiect de lege, constat că suntem în fața unui vot...

Domnule senator Gheorghe Constantin, vă rog să mă scuzați, nu v-am văzut.

Microfonul 3.

Vă mulțumesc.

Și eu vă rog să mă scuzați că nu m-ați văzut, dar numai plenul poate hotărî, și vă rog să respectăm regulamentul.

## **Doamna Norica Nicolai:**

Nu. Cred că nu ați înțeles. Deja eram în procedură de vot pentru acest proiect de lege. Deci nu am solicitat scoaterea de pe ordinea de zi în absența unei solicitări exprese a unui grup parlamentar. Aveți în fața dumneavoastră un raport suplimentar, fără amendamente.

Dar nu este o lege organică?

## **Doamna Norica Nicolai:**

Nu, domnule senator, este o lege ordinară. Listă, înțeleg, pentru Grupul parlamentar al U.D.M.R.

Listă pentru Grupul parlamentar al P.R.M. Mulțumesc.

La punctul 12 pe ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 24/2007, cu modificările și completările ulterioare.

Guvernul ne cere să lăsăm 5 minute acest proiect de lege, pentru ca secretarul de stat care trebuie să susțină raportul să fie prezent.

În aceeași situație este și punctul 13, este vorba de Ministerul Culturii și Cultelor, care, în momentul de față, susține un proiect de lege la Cameră.

Deci continuăm, urmând să reluăm punctele 12 și 13.

Dacă sunteți de acord, atunci putem lua punctul 12.

- Vot pe raportul cu un amendament, stimate colege și

- stimați colegi.

- Raportul a fost admis, întrunind 38 de voturi pentru,

- 3 voturi împotrivă, 8 abțineri.

-

La punctul 13 pe ordinea de zi este un Proiect de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2007 privind darea unei părți dintr-un imobil în folosință gratuită Ambasadei Franței la București.

- Este o lege organică.

Așteptăm, atunci, să vină Guvernul.

Credeam că, din solidaritate pentru poporul francez, nu vom avea o chestiune de incidență la vot.

La punctul 14, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii audiovizualului nr. 504/2002.

Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă. Este vorba de o propunere legislativă, domnule senator, și, în calitate de inițiator, aveți cuvântul.

Microfonul 7.

## Mulțumesc, doamna președinte.

Cu Adresa nr. 323/27.03.2007, Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări ale Senatului ne-au transmis avizul favorabil, cu amendamente. Avizul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări conține amendamentele formulate de domnul senator Iorgovan, precum și amendamentele cerute de Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației.

Domnii senatori Adrian Păunescu și Otilian Neagoe au formulat, în scris, o serie de amendamente la proiectul de lege.

Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă a dezbătut proiectele de lege în ședința din 11 septembrie anul curent. Amendamentele cuprinse în avizul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări au fost adoptate cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți. Amendamentele formulate de domnii senatori Adrian Păunescu și Otilian Neagoe au fost adoptate cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți.

În urma dezbaterilor, Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă a hotărât, cu unanimitatea senatorilor prezenți, să adopte raport de admitere, cu amendamente.

Legea face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este Cameră decizională.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Guvernul este prezent? Da.

Vă rog. Microfonul 10.

ulterioară adoptării proiectului de modificare a directivei europene.

Mulțumesc.

## Domnule secretar de stat,

V-aș ruga să vă pronunțați, în clar, cu privire la acordul dumneavoastră față de amendamentele formulate și admise de către comisie și vă atrag atenția că nu puteți solicita, în plenul Senatului, retrimiterea la comisie. Acest atribut îl au doar grupurile politice.

Aveți cuvântul — microfonul 10 — pentru a face o precizare clară cu privire la amendamente.

Vă mulțumesc.

Guvernul își menține punctul de vedere de susținere. Susținem inițiativa legislativă. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Deschid dezbaterile generale.

Dacă sunt intervenții pe marginea acestui proiect de lege? Nu sunt intervenții.

Domnul senator Eckstein.

Microfonul 1.

Poate vreun coleg dorește să se pronunțe.

Mulțumesc frumos.

Eu salut decizia Guvernului de a sprijini această inițiativă legislativă. Este, în fapt, vorba de o corelare a angajamentelor luate de România în diferite foruri internaționale cu legislația în vigoare. Practic, dacă România s-a angajat, și aici avem exemplul cu TV5 International și francofonia, înseamnă că acest angajament trebuie să fie respectat.

Cred că am intervenit pentru următorul punct din ordinea de zi.

## **Domnul Demeter András István** — _secretar de stat_

_în Ministerul Culturii și Cultelor_ **:**

Mulțumesc, doamna președinte de ședință.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Referitor la Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii audiovizualului nr. 504/2002, doresc să vă informez despre faptul că Guvernul își menține punctul de vedere de susținere a inițiativei legislative, sub rezerva observațiilor formulate. Totodată, având în vedere obligațiile României de a transpune în legislația internă prevederile acquis-ului comunitar — se află în dezbatere la Parlamentul European proiectul de modificare a Directivei televiziunii fără frontiere — și, de asemenea, având în vedere obligația pe care România o are, în calitate de stat membru UE, de a notifica Comisiei Europene actele normative interne, în scopul verificării concordanței acestora cu acquis-ul comunitar, propunem măsura retrimiterii proiectului de lege la Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă a Senatului și înscrierea sa pe ordinea de zi pentru o dată

Mulțumesc, domnule senator.

V-ați pronunțat pe raportul de la punctul 15 din ordinea de zi, așa că vom face economie de timp și nu veți mai lua cuvântul și atunci.

Dacă mai sunt intervenții pe această chestiune? Da.

Domnule senator, vă rog. Microfonul 2.

Stimați colegi, v-aș ruga să fiți prezenți în sală.

Acest proiect de lege este organic, iar Senatul este Cameră decizională.

## Mulțumesc, doamna președinte.

Aș vrea să atrag atenția asupra unui aspect vizavi de acest proiect de lege.

Într-adevăr, în forma inițială care a fost dezbătută la Camera Deputaților și, de altfel, și adoptată, este vorba, în principal, despre aspecte ce țin de trecerea la televiziunea digitală, precum și de rezolvarea unor chestiuni legate de reflectarea echilibrată a campaniei electorale, însă, față de forma și aspectele discutate la Camera Deputaților, aici apar niște amendamente, în afară de cele formulate de regretatul nostru coleg, domnul senator Iorgovan. Mai apar niște amendamente propuse de doi membri ai comisiei, respectiv, domnii senatori Adrian Păunescu și Otilian Neagoe, care se referă la prelungirea mandatului membrilor Consiliului Național al Audiovizualului la 9 ani.

Sigur. Aceste amendamente sunt total separate de ceea ce se propunea inițial în acest proiect de lege și am vrut să atrag atenția asupra acestui aspect.

Da.

Domnul senator Eckstein.

Dacă am înțeles bine intervenția colegului nostru, atunci Domnia Sa a contestat amendamentele formulate de domnii senatori Adrian Păunescu și Otilian Neagoe. Acest amendament a fost propus de către domnul senator Antonie Iorgovan și antevorbitorul a fost de acord cu amendamentele formulate de domnul Iorgovan și de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Ca atare, vă rog să supuneți la vot, din raport, numai punctele care au fost formulate de către domnii senatori Adrian Păunescu și Otilian Neagoe.

## **Doamna Norica Nicolai:**

Înțeleg că nu susțineți aceste amendamente.

V-aș ruga să precizați, în clar, domnule senator, da sau nu, dacă grupul dumneavoastră parlamentar nu susține aceste amendamente, pentru că putem să luăm act de contestarea de către un grup politic a amendamentelor și să le

La comisie am votat împotriva acestor amendamente.

## **Doamna Norica Nicolai:**

Înțeleg că grupul dumneavoastră parlamentar nu le susține, dacă dumneavoastră ați votat în comisie.

Stimați colegi, suntem prezenți în sală 77 de senatori. Va trebui să procedăm la supunerea la vot a amendamentelor.

La art. 6, amendamentul domnilor senatori Adrian Păunescu și Otilian Neagoe, în legătură cu durata mandatului membrilor C.N.A.

##

La punctul 2 art. 11, amendamentul domnului senator Iorgovan, de eliminare.

La punctul 3, amendamentul domnilor senatori Adrian Păunescu și Otilian Neagoe, admis de comisie.

La punctul 4 din raport, amendamentul domnilor senatori Adrian Păunescu și Otilian Neagoe.

La punctul 5 din tabel, după punctul 7 indice 2, se introduce un punct 7 indice 3 — amendament propus de domnii senatori Adrian Păunescu și Otilian Neagoe.

La punctul 6, după punctul 7 indice 3, se introduce un nou punct, 7 indice 4. Aceiași inițiatori.

Domnule senator, stimatul nostru coleg a fost destul de eliptic, pronunțându-se doar cu privire la un amendament și la un vot împotrivă. Îl rog, foarte clar, să-și precizeze poziția: pune în discuție doar amendamentele domnilor senatori Adrian Păunescu și Otilian Neagoe sau și amendamentele domnului senator Iorgovan?

Microfonul 2.

Vă rog.

## Doamna președinte,

Cred că aici nu este vorba neapărat de proiecția mea. Eu am vrut doar să atrag atenția asupra faptului că, spre deosebire de forma adoptată în Camera Deputaților, care se referea la niște lucruri foarte clare, au apărut niște amendamente ale domnilor senatori Păunescu și Neagoe, care nu au absolut nicio legătură cu ceea ce era în forma de la Camera Deputaților și care prelungesc, practic, mandatul membrilor C.N.A. de la 6 la 9 ani. Am vrut să atrag atenția asupra acestui aspect și am specificat că noi nu susținem aceste amendamente.

Mulțumesc.

## **Doamna Norica Nicolai:**

Am înțeles, domnule senator.

Ca atare, pe toate amendamentele formulate de cei doi colegi senatori nu le susțineți. Le voi resupune la vot numai pe acestea, mai puțin pe cele formulate de domnul senator Iorgovan.

## **Domnul Gavrilă Vasilescu**

**:**

Dacă-mi permiteți, pe procedură!

Domnul senator Vasilescu, pe procedură. Microfonul 3.

## **Domnul Gavrilă Vasilescu:**

## Doamna președinte,

Noi discutăm despre niște amendamente admise. În situația în care discutăm despre niște amendamente admise și un coleg, din partea unui grup parlamentar, a declarat că grupul lui nu susține amendamentele domnilor senator Păunescu și Otilian Neagoe, dânșii vor vota, în această situație, cu raportul. În cadrul raportului, pentru că sunt modificările respective... În această situație supuneți la vot raportul, nu mai luați amendament cu amendament, pentru că raportul, în întregul lui, așa cum este, cu amendamente, a creat un cadru legislativ, altul decât cel care a venit de la Camera Deputaților.

## **Doamna Norica Nicolai:**

Da.

Domnule senator Eckstein, o să încerc să trecem peste această chestiune. Normal, când se contestă amendamentele de către un grup politic, ele se

## **Domnul Eckstein Kovács Péter:**

Mulțumesc, doamna președinte.

Este clar. Cu privire la raport se dă un singur vot. În schimb, la punctele care sunt contestate, și această contestație poate să vină și de la un parlamentar, nu numai de la un grup parlamentar, acelea se

Înțeleg că un singur articol mai este contestat, și anume, cel înscris la punctul 18, da?

Aveți cuvântul. Domnul senator Păunescu. Microfonul 4.

Aici nu știu de ce ne întoarcem mereu la un lucru care este rezolvat? Amendamentele s-au supus la vot, ba chiar s-au și votat. Ce ne tot întoarcem asupra acestor lucruri de parcă ar fi una dintre temele filozofiei existențialiste?

S-a votat fiecare dintre amendamente. Problema este cum vom vota raportul și cum vom vota proiectul de lege. Că nu a votat-o Camera Deputaților așa, nu a votat-o pentru că nu făcusem aceste amendamente.

Deci vă rog mult de tot să mergem, totuși, înainte. Marșarierul poate să ne și îmbolnăvească de spondiloză.

## **Doamna Norica Nicolai:**

Domnule senator, am să supun la vot raportul, în ansamblu, cu amendamentele admise, așa cum au fost formulate.

Trecem la punctul 23 din ordinea de zi, întrebări, interpelări și răspunsuri.

Stimați colegi, am o respectuoasă rugăminte către Domniile Voastre, să reușiți să expuneți pe scurt întrebările. Am aceeași rugăminte către reprezentanții Guvernului, să concentreze răspunsurile la întrebări.

Domnul senator Vasile Ioan Dănuț Ungureanu are două întrebări, prima adresată Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile și a doua adresată Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Locuințelor.

Vă pasionează ministerele cu dezvoltare?! Aveți cuvântul. Microfonul 3.

Mulțumesc, doamna președinte de ședință. Prima întrebare o adresez domnului László Borbély.

Am aflat cu satisfacție despre intenția construirii de noi săli de sport, dar, mai ales, bazine de înot în diferite localități ale țării. Desigur, materializarea acestor proiecte are la bază criterii clare, concrete și bine stabilite din care, cu respect, sper că nu face parte și cel politic.

Vă întreb, domnule ministru, în județul Arad câte săli de sport și bazine de înot preconizați să construiți și care sunt criteriile și principiile pe baza cărora se vor stabili numărul și locația obiectivelor menționate.

A doua întrebare este adresată domnului ministru Attila Korodi.

Fenomenele meteorologice extreme fac ca anumite realizări tehnico-edilitare, menite să protejeze localitățile, să nu mai corespundă.

Vă întreb, domnule ministru, dacă există o strategie a ministerului pe care îl conduceți, o strategie de revizuire a situației digurilor, de decolmatare a albiilor râurilor și de prevenire a inundațiilor la nivelul județului Arad.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Are cuvântul doamna senator Verginia Vedinaș, pentru a adresa două întrebări, prima Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Locuințelor și a doua Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Aveți cuvântul, doamna senator. Microfonul 2.

Vă mulțumesc, doamna președintă de ședință.

Prima întrebare este adresată ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și vizează faptul că mai mulți cetățeni din județul Bihor, din comunele județului, inclusiv comuna Tileagd, nu și-au primit nici până la această dată despăgubirile pentru caii depistați anemopozitiv și sacrificați, în ciuda eforturilor pe care personal le-am depus ca parlamentar. Îl rog pe domnul ministru să cerceteze și să dispună măsurile care se impun pentru ca oamenii să-și primească banii.

A doua întrebare este adresată ministrului dezvoltării, lucrărilor publice și locuințelor.

Dintr-un raport întocmit de Consiliul Județean Bihor rezultă că în ultimii ani numai în municipiul Oradea s-au făcut lucrări de epurare a apelor uzate și de reabilitare a sistemelor de alimentare cu apă. Dată fiind această situație, s-a elaborat, se pare, un proiect numit „Sistem integral de reabilitare a sistemelor de alimentare cu apă și canalizare...”, în care sunt cuprinse și cinci localități din județul Bihor. Până acum acest proiect nu a fost pus în aplicare. Îl rog pe domnul ministru să ne comunice care este stadiul aprobării și când preconizează că se va realiza.

Am și o interpelare adresată prim-ministrului României. Prin Legea nr. 246/2007 s-a înființat Institutul de Drept Public și Științe Administrative. Știm foarte bine cu toții că înființarea acestui institut a fost una dintre bătăliile duse de regretatul profesor și senator Iorgovan. Deși legea prevede că în 30 de zile se va aproba Regulamentul de organizare al institutului, deși consiliul științific a înaintat în termen la Guvern proiectul regulamentului, nici până la această dată acesta nu a fost aprobat.

Vă rugăm, stimate domnule prim-ministru, să ne comunicați în ce stadiu se află aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare al Institutului de Drept Public și Științe Administrative.

Vă rugăm să depuneți diligențele necesare pentru ca acest regulament să fie aprobat.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Are cuvântul domnul senator Alexandru Pereș, pentru a adresa două întrebări, prima este adresată Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile și a doua este adresată Ministerului Economiei și Finanțelor.

Domnule senator, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Prima întrebare este adresată Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile, domnului ministru Attila Korodi.

Vă rog, domnule ministru, să-mi comunicați cuantumul sumelor încasate din județul Alba, conform art. 9 alin. 1 de la punctul (a) până la punctul (o), conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 196/2005, în anii 2005, 2006, 2007, și aflate la dispoziția Administrației Fondului pentru Mediu. De asemenea, doresc să mă informați cu privire la proiectele — și valoarea lor — care au fost solicitate și accesate de către persoanele juridice și fizice din județul Alba.

Solicit răspuns în scris și verbal.

A doua întrebare, doamna președinte, este adresată Ministerului Economiei și Finanțelor, domnului ministru Varujan Vosganian.

În luna iunie 2007 Guvernul aproba Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2007, care a fost publicată în Monitorul Oficial al României nr. 444 din 29 iunie 2007. Ordonanța modifica și completa Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, precum și Legea nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare. Printre modificările aduse se număra și sporul de 2% la pensie pentru fiecare an peste vechimea în serviciu mai mare de 25 de ani, precum și prevederea ca sumele necesare să fie solicitate de Ministerul Apărării, Ministerul Internelor și Reformei Administrative și Serviciul Român de Informații. Materializarea solicitărilor de rectificări

bugetare urmează să fie efectuate de Ministerul Economiei și Finanțelor.

Vă întreb, domnule ministru, care sunt motivele întârzierii plăților și de ce nu ați dat dispozițiile necesare pentru ca aceste transferuri financiare să ajungă cât mai devreme în posesia pensionarilor foste cadre militare care îndeplinesc condițiile impuse de Legea nr. 164/2001 și de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2007.

Solicit răspuns în scris și verbal. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Are cuvântul domnul senator Codruț Șereș, pentru a adresa o întrebare Ministerului Transporturilor și o interpelare Ministerului Internelor și Reformei Administrative.

Vă mulțumesc, doamna președinte de ședință. Stimați colegi,

Întrebarea este adresată domnului Ludovic Orban, ministrul transporturilor.

Obiectul întrebării: stadiul lucrărilor de stabilizare a zonei Borșa, afectată de alunecările de teren.

Ca urmare a interpelării pe care am transmis-o pe data de 15 martie 2007, precum și a sesizării primite din partea Prefecturii Maramureș, Ministerul Transporturilor a dispus deplasarea în orașul Borșa a unei echipe de specialiști de la IPTANA — S.A. Aceștia, împreună cu reprezentanții autorităților locale, au constatat că pe strada Gârlea s-a reactivat o alunecare de teren veche, care se află într-un echilibru limită, iar mișcarea maselor de pământ a afectat și 5 case, din cele 20 case existente, în așa măsură încât locuitorii acestora au fost evacuați pentru a nu li se pune viețile în pericol. Amploarea alunecării la acel moment a fost considerată mare, afectând o suprafață de peste 10 hectare și antrenând un volum estimat la peste 150 de mii de metri cubi. Care este situația actuală a lucrărilor de stabilizare a zonei afectate de alunecările de teren din orașul Borșa și ce măsuri aveți în vedere pentru urgentarea rezolvării acestui caz?

Interpelarea este adresată domnului Cristian David, ministrul internelor și reformei administrative.

Obiectul interpelării: organizarea examenului pentru obținerea permisului de conducere în Maramureșul istoric, respectiv, în Sighetu Marmației și Vișeu de Sus, în paralel cu cel organizat în Baia Mare.

Domnule ministru,

În vara anului 2005, prin reorganizarea Ministerului Internelor și Reformei Administrative, examinarea pentru obținerea permisului de conducere a trecut de la Serviciul Poliției Rutiere la Serviciul regim permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor, aflat în subordinea prefecturii.

Până atunci, examenele pentru obținerea permiselor de conducere s-au susținut în Baia Mare și Sighetu Marmației, ambele probe dându-se în aceeași zi.

Începând cu iunie 2005 Prefectura Maramureș a luat decizia de a se da examene numai în Baia Mare, cele două probe fiind programate în zile diferite. Acest lucru a implicat deplasarea a circa 1.000 de persoane, lunar, pe distanțe cuprinse între 60 kilometri și 160 kilometri, de cel puțin 8 ori, ceea ce a dus la zile de muncă pierdute, cheltuieli financiare și oboseală. Precizăm că acest sistem de examinare se aplică doar în Maramureș.

## Mulțumesc și eu, domnule senator.

Îl rog pe domnul secretar de stat Octavian Bellu să depună în scris răspunsul la interpelarea care i-a fost adresată de domnul senator Viorel Ștefan, care a părăsit lucrările Senatului din motive obiective.

Are cuvântul domnul senator Ion Vărgău, pentru a adresa două întrebări Ministerului Muncii, Familiei și Egalității de Șanse, Ministerului Educației Cercetării și Tineretului și o interpelare adresată prim-ministrului.

Aveți cuvântul, domnule senator. Microfonul 3.

Vă mulțumesc, doamna președinte de ședință.

Prima întrebare este adresată domnului ministru Paul Păcuraru, ministrul muncii, familiei și egalității de șanse.

În ultimii ani, una dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă Tulcea și societatea românească este migrarea masivă a forței de muncă în afara țării. Românii încearcă să-și asigure venituri decente și un trai mai bun muncind peste graniță, din cauza de nivelul scăzut al salariilor din țară, și este un fapt real. Dureros este faptul că acest lucru se întâmplă în ultima perioadă și în rândul tinerilor specialiști, forța calificată de muncă migrează către o zonă mult mai avantajoasă.

Domnule ministru,

Aveți în vedere vreo strategie prin care să se stopeze migrarea forței de muncă din România, în afară de strategia domnului ministru Nicolăescu de a distruge medicina românească?

Solicit răspuns oral și în scris.

A doua întrebare este adresată domnului ministru Cristian Adomniței, ministrul educației, cercetării și tineretului.

Toate modificările din structura sistemului de învățământ din ultima perioadă au afectat, în timp, copiii, care au devenit neinteresați și nu mai tratează cu responsabilitate domeniul educației, iar statisticile arată că în ultimii ani abandonul școlar a crescut într-un ritm îngrijorător. Toți românii își doresc educație și un viitor mai bun pentru copiii lor, din

păcate, învățământul românesc este, încă, foarte departe de a crea condiții optime pentru performanță în educație.

Vă rog, domnule ministru, să precizați ce soluții aveți în vedere pentru stimularea și motivarea tinerilor pentru educație, astfel încât abandonul școlar să nu mai fie o problemă pentru învățământul românesc și pentru societate.

## Solicit răspuns în scris și verbal.

Interpelarea este adresată domnului prim-ministru Călin Popescu-Tăriceanu. În urma programului de audiențe desfășurat în localitățile din județul Tulcea, am constatat că cetățenii din mediul rural se confruntă cu o serie de probleme, unele dintre ele putând avea efecte negative asupra stării de sănătate. O astfel de problemă o reprezintă reabilitarea și extinderea rețelei de alimentare cu apă potabilă din județul Tulcea.

Mulțumesc, domnule senator.

Dau cuvântul domnului senator Viorel Dumitrescu, pentru a adresa două întrebări și o interpelare prim-ministrului. Aveți cuvântul de la microfonul 2.

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Întrebarea este adresată prim-ministrului României, domnul Călin Popescu-Tăriceanu.

Vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi răspundeți la următoarele întrebări:

Care sunt indemnizațiile lunare încasate de membrii Consiliului de administrație al Băncii Naționale?

Care au fost premiile anuale încasate de membrii consiliului de administrație al băncii la sfârșitul anului 2006?

A doua întrebare este adresată tot prim-ministrului Călin Popescu-Tăriceanu.

Se știe că Legea nr. 50/1991, modificată, permite primarului să elibereze autorizație de construire chiar și atunci când situația juridică a terenului încă nu este clarificată.

Vă rog să-mi comunicați, domnule prim-ministru, de ce primarul general al Capitalei, domnul Adriean Videanu, refuză să elibereze autorizația de construire pentru Catedrala Mântuirii Neamului, adăugându-și încă un păcat?

Interpelarea este adresată prim-ministrului.

Foarte mulți pensionari s-au bucurat aflând de mărirea pensiilor de la 1 septembrie 2007 pentru agricultori și de la 1 ianuarie 2008 pentru majoritatea pensionarilor, mai ales că din toamna acestui an au crescut foarte mult prețurile la alimente și la energie.

Vă rog să-mi comunicați, domnule prim-ministru, dacă creșterile de prețuri la alimente, la gaze și ale tarifelor pe mijloacele de transport vor anula sau nu majorarea pensiilor. Vă mulțumesc.

Solicit răspuns în scris și verbal.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Gheorghe David, pentru a prezenta două întrebări adresate Ministerului Economiei și Finanțelor și Ministerului Muncii, Familiei și Egalității de Șanse.

Microfonul 2.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Prima întrebare este adresată Ministerului Economiei și Finanțelor.

În urma audiențelor avute la biroul parlamentar din Circumscripția electorală Timiș, semnalez faptul că există persoane care dețin, încă, librete de economii emise înainte de 1989, cu dobândă și câștiguri în autoturisme Dacia. Aș dori să vă adresez următoarea întrebare: Acești cetățeni mai pot beneficia de actualizarea acestor librete la valoarea actuală sau există altă formă de compensație în acest sens?

Solicit răspuns în scris.

A doua întrebare este scurtă, adresată domnului ministru Paul Păcuraru, Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse.

Aveți în vedere mărirea valorii punctului de pensie pentru pensionarii care au fost încadrați în grupa I de muncă?

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns în scris.

mai mult decât în prezent cheltuielile la medicamente și materiale sanitare, la hrană și condiții hoteliere ale pacienților, deja reduse la limita de avarie, ori să restructureze personalul medical sub limita minimal obligatorie impusă de ordinul sus-menționat. Oricare dintre aceste variante are repercusiuni deosebit de grave asupra calității actului medical.

De aceea, domnule ministru, vă rog să-mi răspundeți la următoarele întrebări:

Ce măsuri veți adopta pentru a asigura coerența cadrului legislativ din sistemul de sănătate?

Ce măsuri veți adopta pentru ca personalul sanitar al spitalelor românești să poată beneficia de creșterile salariale promise fără a afecta cheltuielile privind materialele sanitare, medicamentele și condițiile hoteliere?

Interpelarea este adresată domnului ministru Cristian Adomniței.

Conform Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului organizează anual concursul național pentru ocuparea posturilor didactice. În urma participării la concursul din 2007, doamna Ecaterina Enache din județul Olt a fost repartizată pentru un an de zile ca suplinitor pe postul de educator la grădinița din comuna Strejești, județul Olt. La numai o lună de activitate, doamna Ecaterina Enache, fără a fi comis vreo faptă gravă care să impună sancțiuni, este înlocuită cu altă persoană de către inspectorul general. Astfel, având în vedere faptul că doamna Ecaterina Enache a fost numită în ședința publică a Inspectoratului Școlar al Județului Olt în funcția de educator până la 31 august 2008, vă rog, domnule ministru, să-mi răspundeți la următoarea întrebare: Cum a fost posibilă măsura abuzivă de înlocuire a doamnei Ecaterina Enache de către inspectorul școlar general și ce măsuri veți adopta pentru ca doamna Enache să-și poată desfășura activitatea acolo unde a fost numită în mod legal? Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule senator.

Are cuvântul domnul Ion Toma, pentru a adresa o întrebare Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului. Microfonul 3.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Întrebarea este adresată domnului ministru Eugen Nicolăescu.

Prin Ordinul nr. 1.778/2006 ați aprobat măsurile de normare a personalului din unitățile sanitare publice. Astfel, numărul de personal calculat și obținut conform prevederilor ordinului sus-menționat este considerat ca fiind minimal obligatoriu pentru unitățile sanitare publice.

Ținând cont de faptul că salariile personalului medical au cunoscut majorări succesive în acest an și de faptul că tarifele aprobate pe caz rezolvat nu au suferit modificări substanțiale, ponderea cheltuielilor de personal va ajunge la circa 90-95% din totalul bugetului unui spital. În aceste condiții, managerul unui spital public va trebui să reducă și

Vă mulțumesc, domnule senator.

Are cuvântul doamna Doina Silistru, pentru a prezenta două întrebări adresate Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Locuințelor și o interpelare adresată Ministerului Sănătății Publice.

Aveți cuvântul, doamna senator.

Vă mulțumesc, doamna președinte de ședință.

Prima întrebare este adresată domnului ministru Decebal

Traian Remeș, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale.

Domnule ministru,

Agricultorii din județul Vaslui, și nu numai, sunt interesați de primirea despăgubirilor pentru culturile de porumb și floarea-soarelui însămânțate în această primăvară și calamitate, mai ales că a apărut în presă anunțul că se vor acorda despăgubiri între 700 și 750 de lei pe hectar. Considerând că aceasta este o problemă de interes maxim pentru agricultorii pe care îi reprezint, vă întreb, domnule ministru, când se va aproba actul normativ privind suma și modalitățile de plată ale despăgubirilor pentru aceste culturi.

20 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 135/18.X.2007

## Solicit răspuns în scris și oral.

A doua întrebare este adresată domnului ministru László Borbély, ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și locuințelor. Domnule ministru,

În timp ce despăgubirile promise pentru inundații întârzie, există o dispută între prefectul județului Vaslui și conducerea Inspectoratului de Stat în Construcții. Primul declară că a trimis la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Locuințelor situația privind numărul imobilelor afectate de inundații, în care se precizează că în Bârlad au fost afectate de inundații 250 de case, în timp ce conducerea Inspectoratului refuză să avizeze lucrarea, susținând că o comisie mixă a identificat în județul Bârlad numai 84 de case afectate.

Având în vedere necesitatea clarificării acestei situații de urgență, pentru ca cei afectați să primească despăgubirile promise, vă întreb, domnule ministru, ce măsuri ați dispus pentru rezolvarea acestei situații.

Solicit răspuns în scris și oral.

Interpelarea este adresată domnului Eugen Nicolăescu, ministrul sănătății publice.

## Domnule ministru,

Deși Programul național privind evaluarea stării de sănătate a populației în asistență medicală primară a început din luna iulie anul curent, abia în ședința din data de 26 septembrie, cu foarte mare întârziere, Guvernul a aprobat 47,6 de milioane de lei pentru achiziționarea a peste 11.000 de calculatoare portabile, cartele acces internet, imprimante și servicii integrale pentru cabinetele de medicină de familie în vederea derulării acestui program.

Vă mulțumesc, doamna senator.

Are cuvântul domnul senator Gheorghe Funar, pentru a prezenta două întrebări, una adresată prim-ministrului, cea de-a doua ministrului justiției, și o interpelare adresată primministrului.

Vă mulțumesc, doamna președinte de ședință.

Prima întrebare este adresată ministrului justiției, domnul ministru Tudor Chiuariu.

După cum știți, Președintele României, domnul Traian Băsescu, îl cunoaște și este preocupat de afacerile numitului Pászkány Árpád Zoltán, din municipiul Cluj-Napoca. Acest cetățean a intrat ilegal pe 35 de hectare aparținând domeniului public și se află la finalul realizării unui mare complex comercial, „Polus”. Numeroasele fapte penale legate de acest teren în valoare de peste 70 de milioane de euro fac obiectul Dosarului penal nr. 48/p/2006 aflat la D.N.A. — Serviciul teritorial Cluj. La comandă politică dosarul respectiv stă la dospit, iar până la sfârșitul lunii octombrie

anul acesta se intenționează inaugurarea centrului comercial „Polus”, în prezența oficialităților locale care au facilitat megaescrocheria „Polus” — Șapca Verde.

Vă solicit, domnule ministru, să-mi comunicați de ce s-a tergiversat finalizarea acestui dosar și când va fi încheiat rechizitoriul.

A doua întrebare este adresată domnului prim-ministru Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu.

Vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi răspundeți la următoarele întrebări cu referire la privatizarea societăților comerciale ROMCIM, ALRO Slatina, DACIA Pitești, ARO Câmpulung, ROMTELECOM, B.C.R., SIDEX Galați și AUTOMOBILE Craiova, respectiv:

Care a fost componența comisiilor de negociere și de privatizare din partea statului român la privatizarea acestor societăți?

Care a fost indemnizația totală încasată de membrii acestor comisii pe fiecare membru în parte?

Care este responsabilitatea membrilor celor două comisii

în legătură cu procesul de privatizare și postprivatizare?

Interpelarea este adresată aceluiași premier Tăriceanu. Am aflat că există mai multe O.N.G.-uri de utilitate publică și organizații ale minorităților naționale care au fost, sunt și vor fi finanțate din bugetul statului.

Vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicați sumele alocate în anii 2006 și 2007, precum și sumele propuse în bugetul pe anul 2008 pentru organizațiile finanțate din bugetul Departamentului pentru Relații Interetnice și pentru O.N.G.-uri de utilitate publică.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Ungureanu, pentru a adresa interpelarea.

Aveți cuvântul, domnule senator. Microfonul 3.

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Interpelarea se adresează domnului prim-ministru Călin Popescu-Tăriceanu.

Stimate domnule prim-ministru,

Parlamentul European a emis sub nr. 54/2007 o declarație scrisă cu privire la necesitatea luării unor măsuri de protecție a Catedralei Romano-Catolice Sfântul Iosif din București, monument istoric și de arhitectură aflat în pericol.

Având în vedere faptul că autoritățile competente din România nu au ținut seama de solicitările și concluziile Comisiei parlamentare de anchetă privind investigarea condițiilor de legalitate și de oportunitate privind construirea imobilului „Cathedral Plaza” în imediata apropiere a Catedralei Romano-Catolice Sfântul Iosif, de proiectele de construire și de sistematizare care afectează zonele istorice, cât și de faptul că a fost nevoie de o intervenție a Parlamentului European, vă solicit, domnule prim-ministru, să precizați poziția în situația dată a Guvernului pe care îl conduceți, precum și intențiile și reacțiile Guvernului la declarația scrisă amintită mai sus.

Solicit răspuns în scris și oral.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Are cuvântul domnul senator Ilie Petrescu, pentru a adresa întrebările și interpelările Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Locuințelor.

Vă mulțumesc, doamna președinte de ședință. Am două întrebări și o interpelare.

Prima întrebare este adresată Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Locuinței, domnului ministru László Borbély.

Municipiul Motru, cu o populație de peste 23.000 de locuitori, a doua unitate administrativă a județului Gorj, are probleme sociale generate de reducerea locurilor de muncă din sectorul minier.

Autoritățile locale au depus un proiect cu privire la construcția unei săli de sport.

Vă solicit să mă informați dacă cetățenii din municipiul Motru se vor bucura de Construcția acestei săli de sport și când va fi dată în folosință.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns în scris și oral.

Senator P.R.M. de Gorj, Ilie Petrescu.

O altă întrebare este adresată Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, domnului ministru Decebal Traian Remeș.

În deplasările efectuate în Circumscripția electorală Gorj, în localitățile din mediul rural cetățenii m-au interpelat asupra modului birocratic în care este tratată problema cupoanelor de motorină. Anul în curs a fost un an secetos și, după cum cunoașteți, situația din agricultură este dezastruoasă.

Vă solicit să mă informați ce suprafețe de culturi de toamnă — grâu, orz, orzoaică și rapiță — se vor însămânța în județul Gorj și câte documentații au fost depuse pentru a beneficia de ajutorul de stat conform hotărârii de guvern.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns în scris și oral.

Senator P.R.M. de Gorj, Ilie Petrescu.

Interpelarea este adresată domnului prim-ministru Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu.

Domnule prim-ministru,

De la tribuna Senatului am ridicat o problemă discriminatorie privind pensionarii din industria minieră. Pentru cei care au ieșit înainte de 1989 calculul punctului de pensie s-a făcut la 30 de ani de activitate, iar pentru cei care au ieșit după 1990 calculul punctului de pensie se face la 20 de ani.

Când veți reglementa și veți rezolva această situație discriminatorie din punct de vedere al pensionarilor care au lucrat în același sector, în aceleași condiții de muncă și cu aceleași norme de muncă?

Vă mulțumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Mihai Țâbuleac, pentru a adresa o întrebare Ministerului Transporturilor și o interpelare Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului.

Microfonul 2.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Vă mulțumesc.

Întrebarea este adresată Ministerului Transporturilor, domnului ministru Ludovic Orban.

Recent a fost luată în dezbatere parlamentară Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 72/2007 privind unele măsuri derogatorii de la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii. Acest act normativ a impus o derogare care nu este prevăzută în normele comunitare și nu se regăsește printre excepțiile permise de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006, motivânduse necesitatea deblocării unor proiecte deja demarate de Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România. Consider acest demers cel puțin discutabil, atât pentru că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006 a transpus 4 directive ale Uniunii Europene, cât și pentru că neconcordanța dintre noile prevederi și ghidul de achiziții al Băncii Europene de Investiții era cunoscută încă de la 15 mai 2006, data publicării în Monitorul Oficial al României a actului normativ în discuție.

Deoarece Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 72/2007 și-a produs efectele începând cu luna iunie 2007, vă rog să precizați dacă, până în prezent, au fost atribuite contracte prin încredințarea directă a lucrărilor sau printr-o altă procedură decât licitația publică, care sunt aceste contracte, obiectul, valoarea și părțile contractante.

Solicit răspuns verbal și în scris.

Interpelarea este adresată Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului, domnului ministru Cristian Adomniței.

Potrivit prevederilor Legii nr. 425 din 22 noiembrie 2006 pentru modificarea și completarea Legii nr. 296/2004 privind Codul consumului, citez, „Educarea consumatorilor este o parte din programul de învățământ și o componentă a obiectelor de studii.”.

Eu sunt inițiatorul acestei legi și am urmărit instituirea unei obligații din acest punct de vedere, prevederea veche având caracter benevol și negenerând niciun efect practic.

Acumularea de cunoștințe în domeniul educației consumatorilor din anii de școală poate determina atât o îmbunătățire a stării de sănătate a populației, cât și o funcționare corectă a economiei naționale, efectele resimțindu-se pe termen lung.

Mulțumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Petru Stan, pentru a prezenta o interpelare adresată Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile.

Microfonul 1.

Mulțumesc, doamna președinte de ședință.

Interpelarea mea este adresată Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile, domnului ministru Attila Korodi.

Domnule ministru,

Potrivit ultimului inventar național al emisiilor de gaze cu efect de seră care a fost transmis în 2007 la secretariatul Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra Schimbărilor Climatice, nivelul emisiilor de gaze cu efect de seră în România a scăzut cu aproximativ 40% în perioada 1989— 2005.

Vă rog, domnule ministru, să-mi răspundeți la următoarele întrebări:

1. Care este cauza acestei scăderi a emisiilor de gaze, lipsa de activitate economică prin reducerea consumului industrial sau faptul că s-a trecut la utilizarea surselor regenerabile de energie?

2. Această scădere a emisiilor de gaze va influența cota de emisie de gaze pe care România o va primi anual? În acest caz, țara noastră va putea atinge nivelul de dezvoltare industrială al țărilor din Uniunea Europeană? Se știe că anul de referință este 2005.

3. România vinde, la ora actuală, cote de emisie de gaze altor țări din Uniunea Europeană? Care este volumul și valoarea acestei cote în caz că se vinde?

## Mulțumesc.

Are cuvântul domnul senator Alexandru Pereș, pentru a prezenta o interpelare adresată Ministerului Economiei și Finanțelor.

Microfonul 2.

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Interpelarea este adresată domnului ministru Varujan Vosganian, ministrul economiei și finanțelor.

Repartizarea pe unități administrativ-teritoriale a cotelor și sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, aprobate prin Legea bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale, se face potrivit criteriilor stabilite de Legea privind finanțele publice locale nr. 273/2006, intrată în vigoare la data de 1 ianuarie 2007.

Noile criterii de repartizare a sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și a cotelor defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale pe 2007 au produs disfuncționalități majore în cadrul autorităților administrației publice locale din județul Alba, astfel că aproximativ un sfert din unitățile administrativ-teritoriale, în mare parte comune și orașe cu un potențial economic și financiar redus, ale căror sume repartizate potrivit prevederilor legale în vigoare s-au diminuat considerabil, se află în imposibilitatea desfășurării în bune condiții a activităților de funcționare, cheltuielile pentru funcționarea acestor unități, respectiv, cheltuieli de personal, cheltuieli materiale de strictă necesitate, cheltuieli privind plata ajutoarelor sociale și altele nefiind acoperite din venituri constituite pe anul 2007.

Consiliul Județean Alba a luat act de situația existentă în teritoriu, făcând demersuri în acest sens atât la nivel local, cât și la nivel central.

Fac precizarea că, potrivit cadrului legal mai sus evocat, consiliul județean nu mai are competențe în repartizarea cotelor și sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale.

În acest sens, domnule ministru, vă solicit ca la următoarea rectificare a bugetului de stat pe 2007 să aveți în vedere alocarea sumelor necesare pentru echilibrarea bugetelor locale.

De asemenea, vă solicit să-mi comunicați perioada când credeți că va avea loc această rectificare bugetară, pentru a putea stabili cu administrațiile locale o funcționalitate normală în primării.

Solicit răspuns în scris și verbal.

## Vă mulțumesc.

Stimați colegi, am înțeles că, în mod amiabil, colegii senatori care așteptau răspunsuri la întrebări și interpelări s-au înțeles cu o parte dintre reprezentanții Guvernului.

Are cuvântul domnul secretar de stat Septimiu Buzașu, pentru a da răspunsuri la întrebările formulate de domnul senator Ion Vărgău.

Microfonul 8, vă rog.

**Domnul Septimiu Buzașu** — _secretar de stat în Ministerul Transporturilor_ **:**

## Vă mulțumesc.

În legătură cu drumurile locale din județul Tulcea, alocarea fondurilor necesare reabilitării drumurilor județene și comunale, după cum știți, se face de către consiliile județene, respectiv, consiliile locale pe raza cărora se află aceste drumuri, în conformitate cu Ordonanța Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor din România.

În legătură cu „Administrația Fluvială a Dunării de Jos”, răspunsul este următorul: „Administrația Fluvială a Dunării de Jos” Galați nu gestionează și nu coordonează traficul fluvial pe sectorul Galați—Brăila—Tulcea. Administrația doar întreține șenalul navigabil pe acest sector, asigurând semnalizarea și gabaritele de navigație recomandate de Comisia Dunării. A.F.D.J. Galați nu percepe taxe de navigație navelor fluviale și convoaielor fluviale care navighează pe Dunăre pe sectorul dintre kilometrul 34 și 1.075. Taxe de navigație se percep doar navelor maritime și fluvio-maritime care navighează pe Canalul Sulina, Bara Sulina. Aceste taxe sunt corespondente cu taxele de navigație aplicate de „Administrația Canalului de Suez” Egipt. Taxele de tranzitare a Canalului Sulina, care sunt aplicate în prezent, au fost stabilite din 1987.

De asemenea, în conformitate cu Convenția privind regimul navigației pe Dunăre, taxele de tranzitare a Canalului Sulina și cele de pilotaj nu pot fi sursă de profit. Sumele încasate din taxele de navigație sunt folosite pentru întreținerea, amenajarea și semnalizarea Canalului Sulina, aceste sume neacoperind, însă, în totalitate cheltuielile, diferența fiind acoperită prin transferuri de la buget.

În ceea ce privește investițiile de pe Canalul Sulina, vă voi prezenta câteva:

Domnule senator, aveți cuvântul. Microfonul 3.

## Mulțumesc, doamna președinte. Domnule ministru,

Îmi pare rău, dar dumneavoastră nu ați citit întrebările cu atenție. Știm cine gestionează fondurile pentru drumurile din județul Tulcea și, în general, pentru țară. Eu am întrebat ce face Guvernul ca să îmbunătățim situația.

În ce privește investițiile pe Canalul Sulina, vreau să vă spun că și aici, ori cineva v-a făcut răspunsul...

Eu v-am întrebat pe dumneavoastră ce măsuri trebuie să luați pentru ca în perioada imediat următoare Canalul Sulina să fie un canal navigabil și în timpul nopții, să-l modernizăm și, în felul acesta, să crească și încasările, ca să-l aliniem la nivelul cerințelor internaționale. Ce s-a făcut, la nivel de minister... Până acum, am înțeles că pe baza întrebării și interpelării ați început să dați oamenii afară din serviciu la A.F.D.J. Ați dat oamenii afară spunând că s-au făcut niște interpelări la nivel de Parlament și s-au găsit acolo tot felul de lucruri necurate. Ați folosit acest pretext pentru a introduce acolo oameni din clientela politică.

Eu am întrebat ce investiții faceți pe Canalul Sulina, ca să-l modernizați, și s-a ajuns, jos, vezi Doamne, că nu și-a făcut A.F.D.J.-ul treaba. Noi cunoaștem atribuțiile A.F.D.J.-ului foarte bine.

Deci v-am întrebat ce faceți ca să-l modernizăm și să se circule și pe timp de noapte — cunoaștem investițiile pe care le faceți —, și văd că ați ajuns în altă direcție. Părerea mea este că cine v-a făcut dumneavoastră răspunsul, vi l-a făcut puțin greșit. Dacă veți citi întrebările, o să vedeți că sunau cu totul altfel.

Sperăm ca data următoare să avem un dialog mai bun, mai ales că ați promis, domnule ministru, și dumneavoastră, și domnul Orban — și îmi pare rău că nu este aici —, ați venit la Tulcea și ați promis că în sezonul turistic trenurile _intercity_ , pe care le-ați retras, vor intra în circulație, dar nu le-ați introdus. Domnul ministru Orban chiar a spus că a dat un ordin clar spre directorul de la S.N.C.F.R. Deci iată că aveți niște datorii cam mari față de tulceni.

Vă mulțumesc și aștept.

Vă mulțumesc și eu, domnule senator. Domnul secretar de stat. Microfonul 8.

Vă mulțumesc.

Pentru întrebările noi ridicate de dumneavoastră o să găsim un alt prilej ca să răspundem.

Revin totuși la răspunsurile la întrebările dumneavoastră, în legătură cu drumurile județene și comunale. Există două programe guvernamentale, ele nu sunt în responsabilitatea Ministerului Transporturilor, dar bănuiesc că dumneavoastră știți și cred că întrebarea este superfluă. Este vorba de Hotărârea de Guvern nr. 577/1997, pentru ceea ce înainte s-a numit „pietruire drumuri comunale”, iar acum este „modernizare drumuri județene și comunale”, și, respectiv, acel program guvernamental care vizează 5.000 de kilometri de reabilitare drumuri județene pentru care, la rectificarea bugetului, s-au acordat, în acest an, 600.000.000 RON. Dar presupun că pe astea le știți.

Răspunsul Ministerului Transporturilor vizează domeniul său de activitate.

Aș vrea să-i răspundeți domnului senator Simionescu.

Mulțumesc. Reabilitarea sectorului de drum DN 21 Brăila—Bărăganu a fost finalizată în anul 2004 și starea tehnică a drumului pe acest sector este bună. Pe sectoarele Bărăganu—Slobozia și Slobozia—Drajna starea tehnică a drumului este, într-adevăr, mediocră, circulația desfășurându-se cu dificultate, fapt cunoscut de Ministerul Transporturilor, și, în acest sens, se va avea în vedere includerea celor două tronsoane în lucrările de reabilitare și consolidare a structurii rutiere pentru bugetul din anul 2008.

Mulțumesc.

Domnul senator Simionescu. Microfonul 3.

Eu nu aș vrea să-l copiez pe colegul meu, domnul Vărgău, dar răspunsul este unul în glumă, pentru că noi circulăm pe drumurile acestea și știm, iar răspunsul nu este la întrebare.

Întrebarea, dacă o aveți, este legată de modernizarea întregului drum, care va trebui să fie, conform legii pe care am aprobat-o inclusiv în Senat, un drum expres. Întrebarea era: Care este strategia și când vor începe lucrări, dacă se vor începe, în legătură cu transformarea drumului Galați— Giurgiulești, de fapt, de la vamă, a drumului Galați—Brăila— Slobozia—Drajna în drum expres?

Faptul că se circulă greoi pe drumul acesta cred că nu face parte din întrebarea despre care am vorbit.

Da.

Domnule senator, sunteți de acord? Cel puțin din simpatie pentru mine, pentru că am avut o zi grea.

Eu sunt de acord.

Răspunsul este unul complet.

Am o singură întrebare. Anul 2008... Văd eu pe pagina a treia, cred... 2008 este anul limită, 31 decembrie 2008. Înțeleg bine acest lucru?

Aveți cuvântul — microfonul 10 —, domnule secretar de stat.

Da, doamna președinte. Mulțumesc.

Pagina 3, paragraful care este cu liniuță... „În conformitate cu ultimul amendament aprobat de Comisia Europeană, memorandumul expiră...”.

Da. 2008.

Mulțumesc, domnule senator.

Domnule secretar de stat Doică, vă rog, aveți un răspuns pentru domnul senator Simionescu, referitor la rețeaua de canalizare din municipiul Brăila.

Deci acesta este ultimul termen la care ar trebui să finalizăm lucrările, da?

Inclusiv cele extinse.

Microfonul 10.

Aveți cuvântul.

Inclusiv.

Mulțumesc, doamna președinte.

I-am remis domnului senator răspunsul scris. Este un răspuns foarte lung și, cu permisiunea dumneavoastră, dacă domnul senator este de acord să rămânem la varianta răspuns scris...

Vă mulțumesc.

## **Doamna Norica Nicolai:**

Declar închisă ședința Senatului de astăzi, 8 octombrie 2007.

**EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR**

„Monitorul Oficial“ R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea“ București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 318.51.29/150, fax 318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru vânzări și relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 și 410.47.30, fax 410.77.36 și 410.47.23 Tiparul: „Monitorul Oficial“ R.A.

&JUYDGY|202481]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 135/18.X.2007 conține 24 de pagini.**

Prețul: 6,00 lei