Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·24 octombrie 2007
Senatul · MO 146/2007 · 2007-10-24
Aprobarea programului de lucru și a ordinii de zi
Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru săptămâna 29 octombrie–3 noiembrie a.c.
Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale asupra următoarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 17 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată: – Legea camerelor de comerț din România; – Legea pentru completarea Legii nr. 90/2003 privind vânzarea spațiilor aflate în proprietatea privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale, destinate sediilor partidelor politice
Aprobarea dezbaterii în procedură de urgență a Propunerii legislative privind completarea anexei nr. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 123/2006 pentru aprobarea acordării sprijinului financiar producătorilor agricoli din sectorul vegetal, zootehnic, al îmbunătățirilor funciare și al organizării și sistematizării teritoriului
· procedural · adoptat
· Dezbatere proiect de lege
· legislative transmission
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
44 de discursuri
## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**
## Stimați colegi,
Permiteți-mi să deschid ședința Senatului de astăzi, 24 octombrie a.c., ședința fiind condusă de subsemnatul, în calitate de vicepreședinte al Senatului, asistat de domnii senatori Ilie Sârbu și Pete Ștefan, secretari ai Senatului.
Cvorumul de ședință este de 68 de parlamentari. Absentează motivat de la lucrările Senatului un număr de 23 de colegi. 5 sunt membri ai Guvernului, 12 sunt europarlamentari, 2 colegi sunt în delegație, 2 colegi sunt învoiți și 2 colegi sunt în concediu medical.
De asemenea, vă reamintesc că în Senat există două locuri vacante de senator.
Biroul permanent al Senatului împreună cu liderii grupurilor parlamentare vă propun pentru astăzi ca program de lucru dezbateri până la ora 13,00, după-amiază având ședințe în comisiile permanente ale Senatului, iar ca ordine de zi, proiectele și propunerile legislative ce v-au fost distribuite și care se află în proiectul ordinii de zi.
Pentru săptămâna viitoare, Biroul permanent împreună cu liderii grupurilor parlamentare vă propun o sesiune cu patru ședințe de plen, luni, marți, miercuri și joi, având înscrisă în ordinea de zi Propunerea legislativă privind alegerea Camerei Deputaților și Senatului.
Sigur că vom încerca în cadrul ședinței de plen de luni să păstrăm ordinea de zi standard, în sensul să prezentăm declarații politice, întrebări și interpelări, să încercăm să dăm vot final pe legile pentru care există pericolul adoptării tacite, dar să ne concentrăm în cele 4 zile pe dezbaterea Propunerii legislative privind alegerea Camerei Deputaților și Senatului, încercând în felul acesta să finalizăm dezbaterile în Senat.
La sfârșitul săptămânii, vineri și sâmbătă, activități în circumscripțiile electorale.
Vă rog să-mi permiteți, de asemenea, să vă aduc la cunoștință faptul că la secretarul general al Senatului au fost depuse două legi:
– Legea camerelor de comerț din România;
– Legea pentru completarea Legii nr. 90/2003 privind vânzarea spațiilor aflate în proprietatea privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale, destinate sediilor partidelor politice.
În situația în care apreciați că aceste legi conțin prevederi neconstituționale, aveți posibilitatea ca, în conformitate cu prevederile art. 17 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992, să sesizați Curtea Constituțională.
La punctul 2 din ordinea de zi se solicită procedură de urgență pentru dezbaterea și adoptarea unei inițiative legislative, și anume a Propunerii legislative privind completarea anexei nr. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 123/2006 pentru aprobarea acordării sprijinului financiar producătorilor agricoli din sectorul vegetal, zootehnic, al îmbunătățirilor funciare și al organizării și sistematizării teritoriului.
La punctul 3 din ordinea de zi, o altă chestiune organizatorică, dar care impune votul Senatului. Senatul a fost sesizat cu Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 73/2007 privind organizarea și funcționarea Agenției pentru Serviciile Societății Informaționale. Apreciem că, în conformitate cu prevederile Constituției, pentru această lege Senatul trebuie să se pronunțe în calitate de Cameră decizională, și nu de primă Cameră sesizată, motiv pentru care, pe baza votului plenului Senatului, putem să scoatem din ordinea de zi acest proiect de lege și să îl transmitem Camerei Deputaților.
Stimați colegi,
Vă consult dacă aveți observații legate de programul de lucru al Senatului pentru ziua de astăzi. Lucrări în plen, până la ora 13,00, și, după-amiază, ședințe în comisiile permanente.
Dacă nu sunt observații, vă rog să vă pronunțați prin vot. Rog colegii senatori prezenți în sală să voteze. De asemenea, rog stafful Senatului să...
Nu-i vina mea, e vina celor care ne ascultă... un cvorum consistent.
Cu 40 de voturi pentru și doar un vot împotrivă, colegii senatori acceptă să lucreze în plen de dimineață, iar după-amiază, în comisii.
Vot · Amânat
Aprobarea programului de lucru și a ordinii de zi
Din sală
#10415Nu vă auzim...
## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**
Înțeleg că mi s-a stricat vocea, acum se strică și sistemul. Are dreptate cineva care spunea să mergem la referendum, să întrebăm...
În legătură cu vocea, nu vă faceți probleme... Stimați colegi, observ că, din nou, nu merge... Stimați colegi,
Pentru că avem defecțiuni atât la sistemul audio, cât și la sistemul de votare, vă propun să vă pronunțați asupra ordinii de zi prin vot prin ridicare de mână.
Cine este pentru? Vă mulțumesc. Este cineva împotrivă?
Se abține cineva?
Cu majoritate de voturi, a fost o abținere a domnului senator de la P.R.M., ordinea de zi este aprobată.
La punctul 2 din ordinea de zi este înscrisă aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea Propunerii legislative privind completarea anexei nr. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 123/2006 pentru aprobarea acordării sprijinului financiar producătorilor agricoli din sectorul vegetal, zootehnic, al îmbunătățirilor funciare și al organizării și sistematizării teritoriului.
Dacă sunt observații? Sunt chestiuni organizatorice.
Dacă nu sunt observații,
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru și a ordinii de zi
La punctul 4 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru acceptarea Protocolului privind resturile explozive de război (Protocolul V), adoptat la Geneva la 28 noiembrie 2003, adițional la Convenția privind interzicerea sau limitarea folosirii anumitor categorii de arme clasice care ar putea fi considerate ca producând efecte traumatice excesive sau care ar lovi fără discriminare.
Fiind un proiect de lege foarte important, din partea Guvernului participă doamna secretar de stat Cristina Ancuța Pocora.
Microfonul 10.
Vă rugăm să prezentați plenului Senatului argumentația necesară pentru aprobarea acestui proiect de lege.
## **Doamna Cristina Ancuța Pocora** _– secretar de stat pentru Relația cu Parlamentul_ **:**
## Vă mulțumesc, domnule președinte.
Promovarea acestui proiect de act normativ vizează acceptarea de către România a unui protocol adițional la convenția menționată prin care se reglementează regimul juridic al resturilor explozive de război care prezintă un pericol umanitar ridicat și necesită o acțiune hotărâtă în vederea reducerii impactului asupra populației civile.
Tocmai de aceea, vă rog, domnilor senatori, să votați prezentul proiect de lege. Vă mulțumesc.
Comisia sesizată în fond, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.
Ofer cuvântul domnului președinte Mihail Popescu. Vă rog, aveți cuvântul.
Dezbătând proiectul de lege, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, cu unanimitate de voturi, a hotărât să adopte raport de admitere în forma adoptată de Camera Deputaților.
## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**
Vă mulțumesc.
Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale. Nu sunt intervenții.
Dați-mi voie să precizez că legea are caracter de lege ordinară.
Proiectul de lege este prioritate legislativă a Guvernului,
- iar Senatul se pronunță în calitate de Cameră decizională.
Vot · Amânat
Aprobarea programului de lucru și a ordinii de zi
Potrivit angajamentului politic asumat în cadrul negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, la încheierea Capitolului XXVI – „Relații externe”, România trebuie să asigure compatibilizarea cu dreptul comunitar a tuturor acordurilor internaționale încheiate. Prin semnarea acestui protocol adițional s-a creat un cadru juridic adecvat prin care România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, are în vedere atât menținerea unor relații bilaterale susținute cu Republica Egipt, cât și satisfacerea exigențelor Comisiei Europene, în sensul alinierii la legislația comunitară.
De asemenea, și următoarele trei proiecte de lege vizează același obiect, doar că sunt cu Republica Azerbaidjan, cu Republica Populară Chineză și cu Republica Coreeană.
Vă mulțumesc.
## Da. Vă mulțumesc.
Îl invit pe domnul președinte Valentin Dinescu să prezinte raportul Comisiei economice, industrii și servicii.
## **Domnul Valentin Dinescu:**
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Am înțeles din expunerea de motive a domnișoarei secretar de stat că a făcut referire și la celelalte proiecte de lege, de aceea, vreau să vă spun că, la nivelul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, cu majoritate de voturi, s-a hotărât adoptarea de rapoarte favorabile pentru toate aceste ratificări.
## **Doamna Verginia Vedinaș**
**:**
Comisia economică, industrii și servicii. Domnule senator...
## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**
Doamna senator Vedinaș,
Știți că inima domnului senator Dinescu a rămas la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, motiv pentru care noi îi mulțumim... sigur, pentru prezentarea raportului la acest proiect de lege.
Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale. Nu sunt intervenții.
Legea are caracter de lege ordinară.
Senatul se va pronunța asupra legii în calitate de Cameră decizională.
Vă rog să vă pronunțați prin vot. Cine este pentru? Vă mulțumesc. Împotrivă? Un vot împotrivă. Abțineri? Nu sunt.
Cu majoritate de voturi, proiectul de lege și raportul întocmit de Comisia economică, industrii și servicii au fost adoptate.
La punctul 6 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru ratificarea Protocolului adițional, semnat la Baku la 11 octombrie 2006, pentru amendarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Azerbaidjan privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, semnat la Baku la 29 octombrie 2002.
Am înțeles că doamna secretar de stat a și prezentat punctul de vedere al Guvernului.
Din partea comisiei, suplimentar, doriți să adăugați ceva, domnule președinte? Raport favorabil, fără amendamente.
Din partea domnilor senatori sau a grupurilor parlamentare sunt intervenții? Nu sunt.
Vot · Amânat
Aprobarea programului de lucru și a ordinii de zi
Raport favorabil.
## Stimați colegi,
Legea are caracter de lege ordinară, a fost adoptată de Camera Deputaților, iar Senatul se va pronunța asupra legii în calitate de Cameră decizională.
Aveți cuvântul, domnule senator Șerban Mihăilescu. După domnul senator Șerban Mihăilescu vă ofer cuvântul.
## Vă mulțumesc. Domnule președinte,
Spre deosebire de celelalte patru acorduri care sunt prezentate astăzi, modificarea Acordului cu China are o particularitate. Deși în preambul se anunță că este făcut pentru a fi în conformitate cu obligațiile României la Uniunea Europeană, în textul acordului, repet, spre deosebire de toate celelalte trei texte, nu apare niciun fel de referire la Uniunea Europeană.
Din punctul nostru de vedere sunt doar două variante: ori grupul de negociatori nu a putut introduce – și mi se pare grav – o referire la obligația părții chineze de a ține cont de statutul României la Uniunea Europeană, ori a fost pur și simplu o scăpare gravă din punct de vedere al activității Ministerului Afacerilor Externe.
Eu am cerut aceste date sau această explicație și în cadrul comisiei, fiind vorba de un acord. Știu că pare ciudat, pentru că noi ne-am obișnuit să le aprobăm pe bandă, dar cred că pentru o relație atât de importantă, și nu fac similitudine decât între relația cu China și relația cu Coreea de Sud, deci tot țări din Asia, nu spun de Egipt, Azerbaidjan și celelalte, dar nu este posibil așa ceva.
Îmi pare rău că doamna secretar de stat nu a participat la aceste negocieri, dar nici la comisie și nici în plen nu avem posibilitatea să căpătăm răspunsuri calificate. Eu pun sub semnul întrebării seriozitatea cu care s-a negociat acest acord cu China, care, totuși, trebuie să recunoaștem, reprezintă un volum extrem de important atât la investiții, cât și în schimburile directe.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc, domnule senator.
Doamna secretar de stat, vă rog, totuși, să oferiți mai multe detalii privind negocierea atât a acordului din anul 1994, cât și privind încheierea Protocolului adițional din 2007.
Acest acord a fost renegociat în 2007 tocmai în scopul de a introduce prevederi legate de Uniunea Europeană, iar cel din 1994 a funcționat bine.
Are cuvântul domnul senator Șerban Mihăilescu, iar apoi domnul senator Ilie Sârbu, cu două precizări.
Îmi pare bine că a fost un răspuns pregătit, ceea ce înseamnă că discuțiile din comisie au avut o urmare, dar, oricum, noi considerăm că nu este în regulă, deoarece preambulul nu face parte din legea juridică a acordului, care este pe articole, și nu este o practică bună.
Eu mă voi abține la acest punct, dar cred că nu este în ordine așa cum a procedat Ministerul Economiei și Finanțelor.
Vă mulțumesc.
## Mulțumesc.
Domnul senator Ilie Sârbu are cuvântul. Vă rog, domnule secretar Ilie Sârbu.
Îmi pare rău că sunt în dezacord cu colegul meu Mihăilescu, dar la protocolul adițional, dacă vă uitați la art. 2, sunt două mențiuni – cred eu – importante și care clarifică situația. Se spune „în conformitate cu legile și reglementările sale...”. Se face referire la ceea ce are fiecare stat pe plan intern. După aceea, spune „va fi adăugată următoarea sintagmă: «și fără a aduce prejudicii oricărei obligații internaționale aplicabile»”. Eu cred că Uniunea Europeană intră în aceste obligații internaționale.
Vă mulțumesc.
Vă rog să nu facem un capăt de țară din aceste discuții.
Am dreptul la replică.
Același lucru l-am precizat și eu, am spus că Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Chinei a fost încheiat pe data de 12 iulie 1994 și a fost renegociat și semnat protocolul adițional în 2007.
Vă rog, aveți cuvântul, doamna secretar de stat.
## Mulțumesc, domnule președinte.
Din ceea ce mi-au transmis colegii mei de la Ministerul Afacerilor Externe și de la Ministerul Economiei și Finanțelor, nu a fost o scăpare, ci a fost o parte din negociere, într-adevăr, partea chineză fiind mai sensibilă la unii termeni. Însă referirea strictă la Uniunea Europeană apare numai în preambul, întrucât în cadrul negocierilor s-a considerat a fi suficient pentru a justifica necesitatea încheierii acestui protocol.
De asemenea, doresc să vă asigur că din punct de vedere juridic lipsa unei astfel de referiri exprese nu are niciun fel de impact negativ, urmărindu-se, practic, pe fond, asigurarea conformității cu dispozițiile comunitare, lucru care se întâmplă prin prezentul act normativ, dacă-l veți vota. Vă mulțumesc.
## Vă mulțumesc.
Știu că domnul senator Șerban Mihăilescu s-a referit nu atât la chestiunile de ordin juridic, care în mod cert sunt corecte, ci la chestiuni de natură politică.
Doriți să mai interveniți? Da.
Vă rog, aveți cuvântul.
## Domnule președinte,
Eu m-am referit strict la conținutul articolelor din celelalte trei acorduri pe care le aprobăm astăzi și la acesta, al patrulea, în care lipsește sintagma. În celelalte trei, în absolut toate trei, scrie clar: „precum Uniunea Europeană...” Deci este menționată Uniunea Europeană în celelalte trei, iar în acesta nu este Uniunea Europeană.
Doamna secretar de stat a dat un răspuns competent, dar eu nu consider că este o situație bună, din punctul de vedere al României, la negocieri, Ministerul Economiei și Finanțelor, Ministerul Afacerilor Externe.
Vă mulțumesc.
## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**
Vă mulțumesc.
Sigur, stimați colegi, diferența este de nuanță, dar de multe ori subtilitatea acestor nuanțe este extrem de importantă.
Dacă mai sunt alte observații? Nu sunt.
Vă rog să țineți cont de explicațiile oferite atât de secretarul de stat, cât și de domnul secretar al Senatului Ilie Sârbu, având în vedere prevederile care există în acest protocol.
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru și a ordinii de zi
Deci, cu majoritate de voturi, niciun vot împotrivă, cu 3 abțineri, raportul Comisiei economice, industrii și servicii și proiectul de lege au fost adoptate de plenul Senatului.
La punctul 8 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru ratificarea Protocolului, semnat la București la 6 septembrie 2006, la Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Coreea privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, semnat la București la 7 august 1990.
Doamna secretar de stat, doriți să interveniți? Este vorba de Protocolul la Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Coreea.
Din partea Comisiei economice, industrii și servicii sunt explicații suplimentare? Nu sunt.
Vă consult pe dumneavoastră dacă doriți să interveniți. Nu sunt intervenții.
Raportul este favorabil, fără amendamente.
Legea are caracter de lege ordinară, iar Senatul este Cameră decizională.
Vă rog să vă pronunțați prin vot.
Cine este pentru? Vă mulțumesc.
Este cineva împotrivă? Niciun vot.
Se abține cineva? Două abțineri.
Deci, cu majoritate de voturi, niciun vot împotrivă, cu două abțineri, raportul Comisiei economice, industrii și servicii și proiectul de lege au fost adoptate de plenul Senatului.
La punctul 9 din ordinea de zi este Proiectul de lege privind aderarea României la Protocolul din 1978 privind Convenția internațională din 1974 pentru ocrotirea vieții omenești pe mare (Convenția SOLAS), adoptat la Londra la 17 februarie 1978, astfel cum acesta a fost modificat prin amendamentele din 1981, respectiv 1988.
Din partea Guvernului participă domnul secretar de stat Barna Tánczos.
Legea este ordinară și este adoptată de Camera Deputaților.
Domnule secretar de stat Barna, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 9, vă rog.
## **Domnul Barna Tánczos** _– secretar de stat în Ministerul Transporturilor_ **:**
## Mulțumesc, domnule președinte.
Obiectul de reglementare al acestui proiect de lege este aderarea României la Protocolul din 1978 privind Convenția internațională din 1974 pentru ocrotirea vieții omenești pe mare. Acest protocol a fost amendat de Organizația Maritimă Internațională prin două protocoale, în 1981 și în 1988. România a aderat la Protocolul din 1988 referitor la sistemul armonizat de inspectare și certificare a navelor maritime.
Mulțumesc.
Domnule președinte Valentin Dinescu, vă rog să prezentați, în câteva cuvinte, raportul comisiei.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Având în vedere cele prezentate de domnul secretar de stat, precum și faptul că nu au existat obiecții vizavi de aceste ratificări, comisia a adoptat un raport de admitere.
Vă mulțumesc. Vă consult dacă doriți să interveniți. Nu sunt intervenții. Legea are caracter de lege ordinară.
A, doriți să interveniți? Vă rog, doamna senator Virginia Vedinaș, aveți cuvântul. Îmi cer scuze. Microfonul 2, vă rog.
Le accept cu plăcere, domnule președinte.
Voiam să-l întreb pe domnul secretar de stat, este vorba despre un protocol care a fost încheiat în 1978 și suntem în 2007. Este o curiozitate de-a mea, probabil, și a unora dintre dumneavoastră: ce anume a împiedicat România până acum să ratifice acest protocol?
Vă mulțumesc.
Domnule secretar de stat, vă rog să oferiți răspunsul.
Mulțumesc, domnule președinte.
Protocolul din 1978 a fost modificat și parțial abrogat prin Protocolul din 1988. România a aderat la Protocolul din 1988, considerând că este suficient acest pas. Ulterior, din motive procedurale, pentru a deveni membru deplin la Memorandumul de înțelegere privind controlul statutului portului, partea externă a considerat că este nevoie de o formalitate, practic, de aderare la Protocolul din 1978. Mulțumesc.
Mulțumesc. Sunteți mulțumită de răspuns?
Da.
## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**
Mulțumesc. Stimați colegi,
Vot · Amânat
Aprobarea programului de lucru și a ordinii de zi
Nu.
Mulțumesc.
Doreați să votați.
Deci, cu precizarea că Senatul se va pronunța asupra legii în calitate de Cameră decizională, cine este pentru? Vă mulțumesc.
Este cineva împotrivă? Nu.
Se abține cineva? Nu.
Cu unanimitate de voturi, raportul Comisiei economice, industrii și servicii și proiectul de lege înscris la punctul 9 din ordinea de zi au fost adoptate de plenul Senatului.
La punctul 10 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43/2007 privind introducerea deliberată în mediu și introducerea pe piață a organismelor modificate genetic.
Legea are caracter de lege ordinară. Senatul este primă Cameră sesizată.
Proiectul de lege este considerat prioritate legislativă. Din partea Guvernului participă la dezbateri doamna secretar de stat Lucia Ana Varga. Îi ofer cuvântul. Microfonul 8, vă rog.
## **Doamna Lucia Ana Varga** _– secretar de stat_
## _în Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile_ **:**
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Prezentul act normativ transpune Directiva 2001/18 a Uniunii Europene și urmărește realizarea unui sistem funcțional privind introducerea deliberată în mediu și introducerea pe piață a organismelor modificate genetic, prin clarificarea responsabilităților ce revin tuturor factorilor implicați în domeniul organismelor modificate genetic, stabilește obligativitatea existenței unei evidențe stricte a organismelor modificate genetic care sunt introduse deliberat în mediu și pe piață și aplicarea unor sancțiuni sporite în cazul neconformărilor cu prevederile acestui act normativ.
Prin urmare, vă rugăm să aprobați această ordonanță de urgență. Mulțumesc.
Mulțumesc.
Îl invit pe domnul președinte Gheorghe David să prezinte raportul Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală.
## Mulțumesc, domnule președinte.
Acest proiect de lege are ca obiect de reglementare realizarea unui sistem funcțional prin introducerea deliberată în mediu și introducerea pe piață a organismelor modificate genetic.
De asemenea, noul act normativ prevede obligativitatea comunicării către Comisia Europeană a actelor normative și dispozițiilor administrative adoptate pentru implementarea Directivei nr. 2001.
Vreau să fac precizarea că am avut în cadrul comisiei noastre mai multe dezbateri, iar, în urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, cu 8 voturi pentru și o abținere, întocmirea raportului favorabil, cu amendamentele cuprinse în anexă, amendamente admise.
Mulțumesc.
Vă mulțumesc.
Declar deschise dezbaterile generale.
Vă rog să prezentați punctele de vedere ale grupurilor parlamentare sau punctele de vedere proprii.
Ofer cuvântul domnului senator Petre Daea, Grupul parlamentar al P.S.D.
Aveți cuvântul, domnule senator.
Mulțumesc, domnule președinte. Domnule președinte,
Doamnelor și domnilor senatori,
Înainte de a intra în dezbateri pe fond la acest act normativ extrem de important, îngăduiți-mi, domnule președinte, să adresez trei întrebări inițiatorilor. Solicit răspuns imediat pentru ca, apoi, pe baza răspunsurilor pe care le primesc, să pot aborda, în plen, poziția grupului nostru vizavi de acest act normativ.
Prima întrebare:
1. Dacă legislația secundară a fost elaborată și publicată în Monitorul Oficial?
· procedural
1 discurs
<chair narration>
#341552. Care sunt țările din Uniunea Europeană mari
cultivatoare de soia?
· Informare · adoptat
85 de discursuri
Vă mulțumesc.
Vă rog, domnul senator Gheorghe David, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat.
Am și eu întrebări asemănătoare cu cele ale domnului coleg, și anume:
1. Dacă România importă soia modificată genetic?
2. Care sunt țările din Europa, în afară de România, care importă soia modificată genetic și, eventual, dacă ne puteți da ultimele importuri, ce cantități au fost și în ce țări? Mulțumesc.
Mulțumesc.
Din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, domnul senator Petru Stan, aveți cuvântul. Microfonul central, vă rog.
Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,
Această ordonanță are ca scop asigurarea cadrului legislativ și instituțional în domeniul organismelor modificate genetic, armonizat cu legislația europeană, cu respectarea principiului precauției pentru asigurarea protecției sănătății omului și mediului.
O să vedeți că acel principiu al precauției, de fapt, nu se poate aplica, este un principiu restrictiv total.
Consider că, așa cum este redactată, această ordonanță de urgență nu clarifică problemele referitoare la organismele modificate genetic din țara noastră, nici cadrul de cercetare într-un sector deosebit de important, care este considerat ca viitorul omenirii, cel puțin așa am învățat. Sunt niște formulări foarte complicate din care nimeni nu înțelege absolut nimic. De exemplu, în art. 3 al ordonanței se spune: „În conformitate cu principiul precauției, pentru evitarea efectelor adverse asupra sănătății umane și asupra mediului este interzisă introducerea deliberată în mediu a unui organism modificat genetic în scop de cercetare-dezvoltare sau orice alte scopuri decât introducerea pe piață, fără autorizație, emisă de autoritatea competentă, în conformitate cu prevederile capitolului II.”
Deci un fel de „Oracol de la Delphi”. „Te vei întoarce? Nu, vei muri în război!”
Alin. 2, tot de la același articol, spune: „Este interzisă introducerea deliberată în mediu a unui organism modificat genetic în scop de cercetare-dezvoltare sau orice alte scopuri decât introducerea pe piață fără respectarea condițiilor impuse prin autorizația prevăzută la alin. (1).”
Se înțelege de la art. 3 că nu este interzisă introducerea pe piață, dar vine art. 4 „(1) Este interzisă introducerea pe piață a unui organism modificat genetic, ca atare sau parte componentă a acestui produs, fără autorizație emisă de autoritatea competentă, în conformitate cu prevederile capitolului III, sau fără autorizație emisă de un alt stat membru.”
Notificările sunt foarte greoaie. În ceea ce privește cultivarea propriu-zisă a organismelor modificate genetic, un fermier este imposibil să respecte ceea ce scrie în această ordonanță. Doamna secretar de stat, în Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, a recunoscut că este o traducere prost făcută din legislația europeană, or, eu nu cred că noi avem nevoie de traduceri, noi trebuie, într-adevăr, să ne aliniem în privința legislației cu Uniunea Europeană, dar nu putem să traducem _mot á mot_ , fără sens, fără ca nimeni să înțeleagă ceva.
Vă mulțumesc. Mai sunt intervenții?
Îl invit la microfonul central pe domnul ministru Ilie Sârbu...
Dar vă rog să oferim cuvântul doamnei secretar de stat să ne dea răspuns la întrebări și după aceea continuăm dezbaterile.
Vă rog, doamna secretar de stat, microfonul 8, aveți cuvântul.
Mulțumesc.
În primul rând, dați-mi voie să mă declar surprinsă pentru că în toate discuțiile pe care le-am avut la comisie am dat aceste răspunsuri, am convenit forma finală a acestei ordonanțe, am fost de acord cu toate amendamentele aduse de comisie și, mai mult, am fost de acord cu toții să se creeze, prin această ordonanță, un cadru legal general.
Până în acest moment, în România nu există un cadru legal general pentru a reglementa introducerea, repet, introducerea, și nu interzicerea pe piață a organismelor modificate genetic.
Am stabilit de comun acord și am recunoscut că încă trebuie făcute niște studii pentru a vedea impactul, din punct de vedere economic-social și de mediu, introducerii acestor organisme modificate genetic în România și acesta este motivul pentru care legislația subsecventă nu a fost elaborată, ministerul comandând un astfel de studiu general. Există studii pe domenii, studii făcute atât de organizațiile neguvernamentale, cât și de institutele de cercetări, dar nu este un studiu amplu integrat.
Vreau să fac precizarea că această ordonanță de urgență nu prevede interzicerea pe piață a organismelor modificate genetic, doar spune că introducerea organismelor modificate genetic se face după anumite reguli.
Referitor la țările care cultivă soia, am spus-o în comisie și o repet, România și Italia cultivă soia, însă există restricții pentru cultivarea soiei modificate genetic pentru că încă nu a fost notificată la nivelul Uniunii Europene.
Mari consumatoare de soia modificată genetic sunt toate statele europene, România importă soia modificată genetic, dar respectând anumite proceduri și reguli, și toate statele importă în condițiile impuse de Uniunea Europeană.
Mulțumesc.
Ofer cuvântul domnului ministru Petre Daea. Vă rog. Microfonul 4, vă rog.
Mulțumesc, domnule președinte. Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori,
Sunt extrem de mulțumit că în Senatul României se pune în dezbatere un act normativ care oprește diletantismul, izolarea, reaua-credință, nepriceperea și, dacă vreți, tot ce este rău pentru zona caldă a agriculturii, acolo unde știința trebuie să ajungă înaintea privirii unora și a atitudinilor nesăbuite ale altora. Și, să mă explic. România, după cum ați putut observa, este una dintre principalele țări cultivatoare de soia. Întrebarea se pune: de ce? Pentru că are condiții. Are condiții alături de alte țări, precum Italia și, în parte, Franța, dar nu poate să cultive soia modificată genetic pentru că o parte dintre cei care au pus piedici acestei culturi nu au știința de carte necesară pentru a înțelege, pe de-o parte, fenomenul biologic, pe de altă parte, nevoia de proteină a României și, nu în ultimul rând, nevoia economică a producătorilor agricoli.
Cred că ați văzut și dumneavoastră pe ecranele televizoarelor echipe care au luat în mână aparate pentru a stropi roțile mașinilor – vezi, Doamne – pentru că acele mașini au intrat într-o zonă în care s-a cultivat soia modificată genetic. Și vreau aici să critic instituțiile statului care au rămas pasive la o asemenea acțiune și n-au reacționat. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile să reacționeze prin a explica, a pune, dacă vreți, în contrapartidă, pe același post de televiziune sau pe aceleași posturi de televiziune, explicația științifică a oamenilor care au lucrat, lucrează pentru binele țării. Sunt cercetători în România – și, har Domnului, nu puțini – care pot da explicații pertinente pentru această secvență a necunoașterii și a relei-credințe.
Vreau să critic, de asemenea, inițiatorii pentru că nu au închegat legislația, înțelegând aici punerea în operă a actelor normative care derivă din ordonanța de urgență. Cum își explică inițiatorii că poți răspunde printr-o ordonanță de urgență la o asemenea problematică și nu te gândești să elaborezi, și în același timp, să pui în operă legislația secundară, în așa fel încât nevoia de reglementare în regim de urgență să se poată concretiza.
Mulțumesc, domnule senator.
Vă rog, doamna secretar de stat, dacă doriți să spuneți ceva.
Vreau să fac precizarea că soia este notificată în Uniunea Europeană pentru cultivare începând cu anul 2006. Încă nu a fost autorizată cultivarea ei de către Uniunea Europeană. În 2008 se va finaliza și se va lua decizia finală de către Uniunea Europeană.
Cred că ne dorim cu toții să respectăm notificările și aprobările date de Uniunea Europeană și, prin urmare, atunci când va fi aprobată soia modificată genetic și la nivelul Uniunii Europene, vom discuta și despre aprobarea în România.
Vă mulțumesc. Domnule senator Sârbu, aveți cuvântul. Ultimul coleg înscris, domnul senator Pete Ștefan.
Vă rog, aveți cuvântul, deși sentimentul meu este că legea reglementează anumite chestiuni-cadru și discutăm de cu totul altceva.
Aș vrea să aduc câteva clarificări, pentru că, dacă stai în bancă și asculți ceea ce s-a spus aici, intri într-o ceață din care nu mai putem ieși.
Noi avem astăzi un proiect de lege, o ordonanță de urgență a Guvernului care reglementează foarte clar câteva aspecte. Sunt înscrise acolo, în text: introducerea deliberată în mediu și introducerea pe piață a organismelor modificate genetic.
Ce încearcă acest act să rezolve? Să clarifice responsabilitățile care revin tuturor factorilor implicați în domeniul organismelor modificate genetic: obligativitatea existenței unei evidențe stricte, aplicarea unor sancțiuni sporite. Nu se vorbește în actul normativ de introducerea cultivării, nu se vorbește de cultivare, de ce suprafață cultivăm, dacă e benefică sau nu e benefică, și atunci trebuie să ne întoarcem la ceea ce trebuie să aprobăm astăzi. Dacă vom discuta pe lângă ceea ce trebuie să aprobăm, atunci sigur că avem nevoie de experți de la NASA, de la ONU, din alte organisme internaționale, fiindcă acest război din lume care s-a pornit între producătorii de sămânță și cultivatorii de soia modificată și o altă categorie mare, a celor care produc pesticide și celelalte industrii de resort, este atât de mare încât noi, România, nu contăm.
Dacă venim să vorbim de marii cultivatori de soia din lume, vreau să vă spun că România nici nu există între marii cultivatori. Sunt țări ca America, Brazilia, Argentina, chiar Australia, care cultivă milioane de hectare de soia modificată genetic. Această ordonanță și nici ordonanța de la punctul următor din ordinea de zi nu asta vor să clarifice. Ele vor să stabilească cadrul instituțional prin care se poate opera, se poate face cercetare, se introduce deliberat, nu întâmplător, de aceea se și spune..., că eu cred că acesta a fost sensul când s-a tradus.
Vreau să spun un lucru pentru a stabili adevărul. La comisie nu s-a spus că s-a greșit traducerea, a fost o interpretare a termenului.
Poate domnul senator Stan n-a fost atunci foarte atent. Este doar un termen, nu că s-a tradus greșit. Alt aspect va trebui să-l stabilim noi prin votul pe care-l dăm și eu cred că nu avem prea mult de ales aici, stimați colegi. Putem face teorie, putem face seminarii, Academia de Științe Agricole și Silvice poate să invite specialiști și să facă seminarii pe această temă, să clarifice ea dacă este mai puternică și mai bine dotată decât America, Europa toată, lumea toată, și să ne spună: „Nu sunt bune, că deveniți obezi” sau „muriți înainte de vreme” sau „sunt bune și consumați-le, că deveniți frumoși, înalți, supli și cu ochii albaștri”, și atunci știm ce avem de făcut. Dar, în ceața aceasta în care ne lasă, vă dați și dumneavoastră seama că interesele economice primează, nu primează interesele noastre științifice.
## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**
## Mulțumesc.
Domnul senator Pete Ștefan. Stimați colegi,
Haideți să respectăm cât de cât, totuși, Regulamentul Senatului. Am înțeles să dau cuvântul mai multor colegi din grupul parlamentar, dar nu pot oferi de mai multe ori cuvântul aceluiași senator.
## **Domnul Petru Stan**
**:**
Drept la replică.
Bun. De acord pentru drept la replică. Aveți cuvântul, domnule senator.
Mulțumesc, domnule președinte.
Și eu aș vrea să accentuez acest aspect, în special faptul că este vorba despre o ordonanță care adoptă anumite modificări care au fost făcute în ultima perioadă chiar în Uniunea Europeană. Deci directivele s-au schimbat în acest sens și în niciun caz nu este vorba despre obținerea, atestarea, utilizarea sau, mă rog, comercializarea acestor produse. Avem lege pentru acest lucru, fosta Ordonanță a Guvernului nr. 49/2000, care a devenit Legea nr. 214/2002, se ocupă de această problemă. Deci este o lege-cadru care nu modifică absolut nimic în ceea ce privește obținerea, testarea și comercializarea, dar este nevoie de a reactualiza, a constitui, a face această evidență, care este, în final, adoptarea directivelor existente și reactualizate în Uniunea Europeană. Despre asta este vorba.
Noi vom vota această ordonanță.
Mulțumesc. Domnul senator David Gheorghe.
Mulțumesc, domnule președinte.
Am să fiu foarte scurt, deja s-au spus destul de multe și nu mai este cazul.
Am venit tocmai pentru acest lucru, întrucât în anul 2007 fermierii noștri nu au putut să cultive soia modificată genetic. În teorie stăm bine, în practică nu s-a putut realiza.
În al doilea rând, am pus această întrebare tocmai pentru că noi importăm, consumăm, dar nu avem voie să cultivăm, „nu avem voie”, în ghilimele, încă o dată, pentru că prin legislația pe care o avem nu se interzice, să fim foarte clari. Nu este interzis să fie cultivate plante modificate genetic, doar că – ceea ce spunea domnul senator Daea – mai sunt unele lucruri de clarificat pentru ca și fermierii să poată realiza acest lucru în practică.
În ceea ce privește cercetarea cu privire la acest domeniu, trebuie să ne uităm puțin mai departe, la țările mari cultivatoare de plante modificate genetic, pentru că au și o cercetare adecvată, corespunzătoare în acest domeniu, iar noi să intervenim acolo, dar să facem acest lucru cât mai curând și să venim cu rezultatele noastre proprii, în condițiile noastre.
De asemenea, am avut senzația, în discuțiile care au avut loc în comisie, că, pe undeva, noi nu ținem cu românii. Adică trebuie să fim puțin mai incisivi și în discuțiile pe care le avem cu reprezentanții Uniunii Europene, pentru că noi suntem țara mai afectată din acest punct de vedere. Celelalte țări care sunt mari importatoare, spre exemplu, de soia modificată genetic nu au condițiile pedoclimatice de cultivare și nu-i interesează atât de mult. Interesul trebuie să fie în primul rând al nostru și să fim mai incisivi.
De aceea, această ordonanță de urgență, ca și cealaltă – la care n-o să mai iau cuvântul –, prin ceea ce s-a realizat în comisii, în Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, în special, unde am avut raportul, prin toate amendamentele aduse, clarifică în acest moment cadrul legislativ, care este bun și, din acest punct de vedere, trebuie și este bine să-l votăm.
Noi, cei din Partidul Democrat, desigur că vom vota cele două ordonanțe de urgență cu aceste amendamente prevăzute în rapoarte.
## Mulțumesc.
Drept la replică dacă mai doriți, dar, vă rog, nu mai mult de un minut.
Domnul senator Petru Stan și domnul senator Petre Daea.
## Nu va fi mai mult de un minut.
Eu vreau să clarificăm că, dacă noi votăm astăzi această lege, practic, vom avea restricții și cultivarea acestor plante modificate genetic nu va fi posibilă în România.
Rog Senatul doar atât: să citească secțiunea 1 art. 13 și să vadă dacă este posibil să se respecte așa ceva în România. Este total restrictivă. Eu sunt mare amator de cultivat plante modificate genetic, nu neglijând și celelalte plante nemodificate genetic, dar, așa cum este concepută această ordonanță, este o traducere clară și nu răspunde intereselor României. Deci îngrădește.
Vă rog să citească Senatul numai art. 13 din secțiunea 1. Mulțumesc.
Vă mulțumesc. Domnul senator Petre Daea.
Vă adresez rugămintea să vă referiți doar la chestiuni de ordin personal.
Nu dau nici o replică, pentru că nu am de ce. Soia este cunoscută, cei care nu o cunosc pot să citească și, dacă o înțeleg, ar fi foarte bine.
În rest, nimic altceva.
## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**
Vă mulțumesc. Stimate colege și stimați colegi,
În mod cert, dezbaterea acestui proiect de lege a determinat nu numai în plenul Senatului, ci și în Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală dezbateri furtunoase și importante. De altfel, la un proiect de lege care are 75 de articole, colegii noștri senatori, membri ai Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, au făcut doar 73 de amendamente admise.
Deci sunt convins, atâta timp cât reprezentantul Guvernului, doamna secretar de stat Lucia Varga, este de acord cu aceste amendamente, că ne găsim în prezența unei legi bune, motiv pentru care declar închise dezbaterile generale.
Cu precizarea că reprezentantul Guvernului este de acord cu amendamentele înscrise în anexa nr.1,
Vot · Amânat
Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale asupra următoarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 17 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată: – Legea camerelor de comerț din România; – Legea pentru completarea Legii nr. 90/2003 privind vânzarea spațiilor aflate în proprietatea privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale, destinate sediilor partidelor politice
Din sală
#58540Dar nu s-a reparat sistemul electronic de vot?
## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**
## Poftiți? A!
Vă rog, stafful, s-a reparat sistemul electronic de vot? Stați puțin să vedem, verificăm imediat.
Deci, stimate colege și stimați colegi, haideți să încercăm să votăm electronic.
Vă rog, domnule senator Gheorghe David, să vă luați cartela.
Vot · approved
Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale asupra următoarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 17 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată: – Legea camerelor de comerț din România; – Legea pentru completarea Legii nr. 90/2003 privind vânzarea spațiilor aflate în proprietatea privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale, destinate sediilor partidelor politice
Vot · approved
Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale asupra următoarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 17 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată: – Legea camerelor de comerț din România; – Legea pentru completarea Legii nr. 90/2003 privind vânzarea spațiilor aflate în proprietatea privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale, destinate sediilor partidelor politice
La punctul 11 în ordinea de zi avem înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2007 privind utilizarea în condiții de izolare a microorganismelor modificate genetic.
Raport favorabil întocmit de Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală.
Ofer cuvântul doamnei secretar de stat Ana Lucia Varga.
Vă rog să precizați și poziția Guvernului față de amendamentele existente în anexele nr. 1–14.
Amendamente, de data aceasta. Aveți cuvântul.
Mulțumesc, domnule președinte.
Prezentul proiect de act normativ transpune Directiva 90/219 a Comisiei Europene, urmărește realizarea unui sistem funcțional privind utilizarea în condiții de izolare a microorganismelor modificate genetic și stabilește clar responsabilitățile ce revin tuturor factorilor implicați în domeniul microorganismelor modificate genetic.
De asemenea, stabilește obligativitatea existenței unei evidențe stricte a microorganismelor modificate genetic care sunt utilizate în condiții de izolare și sancțiunile sporite în cazul neconformării cu prevederile acestui act normativ.
Guvernul a fost de acord cu toate amendamentele din comisie.
Prin urmare, vă rog să adoptați acest act normativ. Vă mulțumesc.
Mulțumesc.
Îl invit pe domnul președinte Gheorghe David să prezinte raportul comisiei.
Mulțumesc, domnule președinte.
Și acest proiect de lege a fost amplu dezbătut de către membrii comisiei noastre și, în urma dezbaterilor, a rezultat acel număr mare de amendamente admise. În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, ca și anterior, cu 8 voturi pentru și un vot împotrivă, întocmirea raportului favorabil, bineînțeles cu amendamentele admise cuprinse în anexă.
Mulțumesc.
## Mulțumesc.
Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale sau să adresați întrebări reprezentantului Executivului.
În primul rând, întrebări dacă aveți? Nu sunt întrebări la intervenții.
Domnul senator Petre Daea.
Stimate colege și stimați colegi,
Legile se dezbat mai întâi și apoi se adoptă. Este adevărat că, la final, se votează prin vot deschis sau prin vot secret.
Voi vorbi extrem de puțin, pentru că aici intimitatea este și mai fină și îmi este teamă că încurc atâtea minți încât ieșirea este pe un alt traseu al gândirii și al interpretării.
De aceea, mă rezum doar să fac apel la ceea ce marii cercetători, cei care și-au pus viața în slujba cunoașterii, marii cercetători au lăsat în urma lor, un început, în ideea că cei care vor veni îl vor continua.
Proiectul de act normativ dă posibilitatea pentru a se continua o activitate extrem de complexă, puțin cunoscută, dar extrem de importantă.
Vom vota acest act normativ.
## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**
Vă mulțumesc, domnule senator.
Dacă nu sunt alte intervenții, stimate colege și stimați colegi,
Vot · approved
Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale asupra următoarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 17 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată: – Legea camerelor de comerț din România; – Legea pentru completarea Legii nr. 90/2003 privind vânzarea spațiilor aflate în proprietatea privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale, destinate sediilor partidelor politice
Cu precizarea caracterului legii, de lege ordinară, și a faptului că Senatul se pronunță în calitate de primă Cameră sesizată,
Vot · approved
Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale asupra următoarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 17 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată: – Legea camerelor de comerț din România; – Legea pentru completarea Legii nr. 90/2003 privind vânzarea spațiilor aflate în proprietatea privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale, destinate sediilor partidelor politice
La punctul 12 în ordinea de zi avem înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 81/2007 pentru accelerarea procedurii de acordare a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv. Din partea Executivului participă 2 domni vicepreședinți: Mihnea Iuoraș și Emil Bența.
Aveți cuvântul pentru a prezenta proiectul de lege, microfonul 10.
Comisia noastră sesizată în fond, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.
Invit la prezidiu pe unul dintre colegi sau pe domnul președinte.
vicepreședinte la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților
## Mulțumesc, domnule președinte.
## Doamnelor și domnilor senatori,
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 81/2007 vizează modificarea și completarea Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, în vederea accelerării procedurilor de acordare a măsurilor reparatorii cuvenite persoanelor îndreptățite la despăgubiri.
Cea mai importantă modificare, instituită prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 81/2007, se referă la modalitatea de despăgubire a acelor persoane ale căror imobile au fost preluate de stat în perioada regimului totalitar comunist și care nu pot fi restituite în natură.
Astfel, inițial, în cazul în care restituirea în natură a imobilului nu era posibilă, neexistând nici posibilitatea acordării în compensare a altor bunuri sau servicii, singura măsură reparatorie în echivalent de care puteau beneficia persoanele îndreptățite consta în despăgubirile acordate în condițiile legii speciale, respectiv titluri de despăgubire convertibile în acțiuni la Fondul Proprietatea.
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 81/2007 a instituit posibilitatea acordării despăgubirilor bănești în limita sumei de maximum 500.000 de lei noi, plătibili în două tranșe, fiecare în cuantum de maximum 250.000 de lei noi, diferența urmând a fi acordată în acțiuni la Fondul Proprietatea.
A fost, de asemenea, înființată Direcția pentru acordarea despăgubirilor în numerar, ca structură în cadrul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, având ca atribuție principală acordarea despăgubirilor în numerar către persoanele îndreptățite, cărora li s-au emis titluri de plată.
Totodată, această ordonanță a instituit obligativitatea controlului de legalitate exercitat de prefect asupra dispozițiilor administrației publice locale, acestea urmând să conțină avizul de legalitate.
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 81/2007 a stabilit, totodată, procedura de valorificare a titlurilor de despăgubire și de atribuire a acțiunilor emise de Fondul Proprietatea și a clarificat natura juridică a Fondului Proprietatea, alt organism de plasament colectiv de tip special, a clarificat, de
Mulțumesc. Îl invit pe domnul președinte Ștefan Viorel să prezinte raportul comisiei.
Domnule președinte, Stimate colege și stimați colegi,
Comisia noastră a adoptat, cu majoritate de voturi, un raport de admitere cu amendamente respinse, pe care le regăsiți în anexa la raportul comisiei.
Ca urmare, cu precizarea că Senatul este sesizat în calitate de primă Cameră, supuneți spre dezbatere și adoptare proiectul de lege.
## Vă mulțumesc.
Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale, în primul rând.
Vă rog, domnul senator Ștefan Viorel, apoi, domnul senator Ionuț Popescu.
## Mulțumesc, domnule președinte.
O primă întrebare se naște din faptul că noi, la comisie, am discutat cu reprezentanții Ministerului Economiei și Finanțelor și, cu scuzele de rigoare, în fața plenului sunt prezente două persoane pe care noi nu le cunoaștem și nu știm dacă reprezintă Guvernul. Pentru că, dacă sunt reprezentanți ai Fondului Proprietatea, vă informez că Fondul Proprietatea este o entitate de drept privat, care nu are nici o calitate să reprezinte Guvernul în fața forului legislativ. Mai mult decât atât, eu aș fi vrut să adresez o întrebare la care nu poate să răspundă decât cineva care vorbește în numele Guvernului.
Aș vrea să întreb, având în vedere că proiectul de buget deja a fost înaintat Parlamentului, să ne spună reprezentantul Guvernului care este suma prevăzută în proiectul de buget pe 2008 pentru acordarea acestor despăgubiri pe care le reglementează Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 81/2007
A doua întrebare. Care este impactul asupra deficitului bugetar proiectat pentru 2008 punerea în aplicare a prevederilor acestei ordonanțe, respectiv, punerea în funcțiune a Fondului Proprietatea?
Sub rezerva că la prima întrebare vom afla că avem în față reprezentanți ai Guvernului, aștept răspuns la celelalte două întrebări, ca să știm...
Cel puțin din informațiile pe care le dețin eu rezultă că cei doi vicepreședinți sunt de la Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului și de la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților.
Domnul senator Ionuț Popescu.
Vă rog să vă notați întrebările și să răspundeți când vă ofer cuvântul.
Mulțumesc, domnule președinte. Stimate colege și stimați colegi,
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 81/2007, pe care o dezbatem acum, vine să închidă un cerc, deschis la începutul anilor ’90, atunci când s-au retrocedat primele proprietăți către țăranii din fostele C.A.P., și această, probabil, ultimă lege în acest domeniu vine – cum spuneam – să închidă acest cerc.
Dacă este să vorbim despre – eu știu? – paternitatea ideii privind Fondul Proprietatea, vă pot spune că nu și-o poate aroga un singur partid.
Vă reamintesc că, înainte de 2004, a existat o prevedere care stabilea că toți cei care ar urma să primească o compensație pentru proprietățile care nu mai puteau fi restituite în natură să fie instituită această regulă, ca respectivii foști proprietari să poată alege dintr-o listă de societăți comerciale. Sigur, acolo apărea o inegalitate, pentru că unii erau mai pricepuți, unii știau mai bine cum să se uite la o companie și cum să aleagă, alții, care nu aveau nicio vină, dar nefiind foarte bine informați, puteau să aleagă o societate care – eu știu? – peste câteva luni dădea faliment.
Ideea cu Fondul Proprietatea a fost de a strânge toate aceste societăți la un loc și toți cei deposedați să primească o bucățică egală, dacă se poate spune așa.
În plus, față de alte dezbateri referitoare la compensațiile acordate foștilor proprietari, trebuie să spunem că, de această dată, teoretic, nu ar trebui să existe o miză electorală, în sensul că dacă în cazul caselor naționalizate care se restituiau în natură ne puteam gândi că există o miză electorală sau un raționament electoral de genul: sunt mai mulți chiriași care ar suferi pentru că sunt dați afară din case față de proprietarii care ar primi aceste case, în cazul de față nu avem de-a face cu astfel de situații. Nu va exista nimeni care să-și piardă casa în urma acestei ordonanțe. Aici, practic, doar cei care au fost deposedați primesc în acțiuni sau în bani, pentru că tot prin această ordonanță s-a ținut cont de o propunere venită de la asociațiile de foști proprietari și chiar de la partidele parlamentare, ca despăgubirile să fie nu numai în acțiuni, dar și în bani.
## Mulțumesc.
Domnul senator Eckstein Kovács Péter. Microfonul 2.
Mulțumesc.
Grupul parlamentar al U.D.M.R. va vota această ordonanță care, cred, are principala miză să redea încrederea cetățenilor în capacitatea statului român de a oferi despăgubiri pentru nelegiuiri care s-au făcut într-o epocă anterioară.
La biroul meu parlamentar, ca de altfel cred că și la cele ale colegilor mei, se prezintă săptămânal oameni în vârstă care își revendică imobilele de 10, 15 ani. Acești oameni – și unii sunt în situația că nu le mai pot redobândi în natură – cum să zic, poate din necunoștință de cauză, au o încredere mai mare, dacă vreți, în banii cash decât în acțiuni, deși eu personal sunt convins că acțiunile de la Fondul Proprietatea vor fi la fel de valoroase și vor fi foarte bine tranzacționabile pe piața de capital. Ca atare, eu mă gândesc, când voi vota acest act normativ, și la acești oameni în vârstă care, la apusul vieții lor, vor avea posibilitatea să vadă ceva din avuția pe care au strâns-o ei sau părinții lor și a căror încredere, dacă vreți, în administrație și în statul român va crește prin acest act.
Mulțumesc.
Vă mulțumesc. Domnul senator Ion Solcanu.
Ion Solcanu
#73398Domnule președinte de ședință, Stimate colege și stimați colegi,
Suntem puși în fața faptului de a dezbate o lege extrem de importantă. Prin această lege sume de câteva sute de milioane de euro urmează să fie transferate din proprietatea diverselor ministere și a A.V.A.S. către Fondul Proprietatea, fapt pentru care este corectă observația colegului Viorel Ștefan, aceea că trebuia să avem la această dezbatere Guvernul, ministrul, ca atare, ministrul de la finanțe, care nu este de față, nu un secretar de stat. Nu am nimic cu distinșii colegi care sunt trimiși ca vicepreședinți ai diverselor instituții ale statului, dar aici trebuia să fie de față ministrul în persoană, domnul Varujan Vosganian, pentru a ne oferi lămuririle necesare.
Pun, de exemplu, o întrebare: la cât sunt evaluate, în bani, toate acțiunile, în ordin de câteva zeci de milioane, de la Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului? Ar fi fost corect să avem aici un tabel în care să ni se arate care este numărul de acțiuni care se transferă, deci în pachete de acțiuni, de la Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului și câte mai rămân, pentru fiecare poziție în parte, la Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, pentru că aici este vorba de o diminuare a averii tuturor. Cu cât vom deveni mai săraci ca națiune, firește, devin mai bogați ceilalți.
Pe de altă parte, pe mine mă bucură grija arătată de colegii antevorbitori: domnul senator Ionuț Popescu, domnul senator Eckstein, pentru că, într-adevăr, sunt oameni care au avut de suferit ca urmare a trecerii abuzive a imobilelor în proprietatea statului, dar la fel de îndreptățiți ar fi fost și amărâții de țărani cărora, la colectiv, li s-a luat ultima pereche de boi, să spunem, sau ultimele oi, atunci când P.S.D. a făcut propunerea legislativă pentru despăgubirea acestora. Pentru un țăran căruia i s-au luat două perechi de boi și inventarul agrar la colectivizare este la fel de important și ar deveni la fel de bogat astăzi ca unul căruia i se restituie un imobil, bani sau acțiuni, ca unul care a avut zece case, zece vile. Respect proprietatea, pe drept cuvânt, de ce însă proiectul nostru de lege a fost refuzat să se discute de către Alianța D.A. P.N.L.-P.D., deopotrivă? Să ni se răspundă și la acest lucru. Eu, personal, nu voi putea vota o asemenea lege.
Domnul senator Puiu Hașotti și, după aceea, domnul senator Gheorghe Constantin.
## Vă mulțumesc. Domnule președinte, Stimați colegi,
Eu voi fi foarte concis, pentru că argumentele au fost aduse aici în favoarea votării acestei ordonanțe. Întâi, însă, vreau să lămurim o chestiune. Nu am fost de acord și cred că nimeni nu ar fi putut să emită un act normativ prin care să fi fost despăgubiți țăranii cărora li s-au luat cei doi boi sau nu știu câte zeci de oi pentru simplul motiv că în imensa majoritate a cazurilor nu există documente. Pe când aici, în situația de față, avem oameni care au prezentat documente pentru a-și recăpăta proprietățile. Acesta este un aspect cât se poate de bine știut. Nu ne putem prezenta în fața nimănui pentru a solicita ceva ce ne aparține sau ne-a aparținut, sau a aparținut înaintașilor noștri fără un document anume.
Argumentele în favoarea votării acestei ordonanțe au fost aduse și eu, totuși, îmi pun o întrebare: faptul că nu este un reprezentant al Ministerului Economiei și Finanțelor – și este, într-adevăr, regretabil acest lucru – este suficient pentru a vota împotriva ordonanței? Nu cred că reprezentantul Ministerului Economiei și Finanțelor, în afară de câteva explicații referitoare la impactul asupra bugetului național, ar fi putut să ni le dea în plus. Așa încât, nu găsesc că acesta este un argument pentru a vota împotriva ordonanței. Vă mulțumesc.
Mulțumesc. Domnul senator Gheorghe Constantin.
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Sigur că, fiind o măsură reparatorie, noi nu putem să spunem că nu am fi de acord cu ea, dar, dacă mă refer la titlul acestei ordonanțe, se vorbește aici, în titlu, despre procedura de acordare a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv. Sigur, au fost preluate în mod abuziv, dar constat, de asemenea, că actualul Guvern încearcă să impună o lege care este și ea, la rândul ei, abuzivă, dintr-un anumit punct de vedere, în sensul în care acest plafon de 500.000 de lei nu are nicio legătură cu valoarea de piață a imobilelor celor care au fost deposedați în mod abuziv. Problema este că la art. 3 se introduc literele h), i) și j) și la litera h) se precizează că: „sumele aferente despăgubirilor se plătesc în două tranșe, până la concurența sumei de 500.000 de lei, chiar dacă valoarea titlurilor de despăgubire depășește această sumă”. Practic, un om care a fost deposedat în mod abuziv de un imobil care la ora actuală are o valoare de piață de peste cinci sute de mii de lei, el este obligat, prin textul acestei legi, repet, obligat, să accepte o sumă nu mai mare de 500.000 de lei.
Întrebarea mea este: de ce, pe ce criterii s-a stabilit această sumă și de ce nu se face un acord între valoarea de piață a imobilelor luate de la oameni în mod fraudulos și despăgubirile pe care le merită aceștia? Noi am fi vrut ca legea să fie completă, adică să fie rotundă. Dacă-i dăm omului înapoi, să-i dăm ce a fost al lui, nu o pomană a statului și atât.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc.
Stimați colegi, domnul senator Viorel Ștefan.
## **Domnul Viorel Ștefan:**
## Domnule președinte,
Am o observație pe procedură. Eu am crezut că derulăm întâi etapa de întrebări și răspunsuri și m-am trezit că eu pun
întrebări și, în loc de răspunsuri, primesc comentarii generale de la colegii din Cameră. Sigur, de aici am tras concluzia că cei care reprezintă Guvernului nu știu să răspundă la întrebările noastre. A mai pus și domnul senator Solcanu o întrebare. Probabil, va rămâne și aceasta fără răspuns. Suntem într-o situație delicată, prin faptul că astăzi este termenul prin care, dacă nu ne exprimăm prin vot, ordonanța este considerată adoptată în mod tacit, ceea ce ne obligă să facem rabat la calitatea actului de legiferare, la procedurile noastre și să continuăm să dezbatem acest proiect așa cum o fi. Noi punem întrebări, alți colegi de-ai noștri ne răspund la întrebări, în timp ce Guvernul tace, iar ministrul de finanțe nu este de față și acesta este un semnal.
Nu întâmplător nu este de față ministrul de finanțe. Ministrul de finanțe nu a fost nici luni aici, când a fost pe ordinea de zi acest proiect de lege. Ministrul de finanțe nu a fost nici la comisie pentru a susține acest proiect de lege, care, de altminteri, îi oferă posibilitatea să se afișeze pe televizor, înmânând niște valori, niște titluri de valoare, niște acțiuni nu știu căror domni pe care, chipurile, îi despăgubește și care au rămas cu hârtiile acelea în buzunar sau în sertar, acasă, pentru că nu le folosea la nimic, care îi oferă posibilitatea să spună că va da compensări bănești, dar nu vine în Parlament să ne spună la ce articol bugetar regăsim sursa din care va face aceste plăți.
Acesta este motivul pentru care nu a venit aici, pentru că dânsul nu putea să evite răspunsul la această întrebare, pentru că răspunsul este: nu există bani în buget. Și atunci, stimați colegi, despre ce despăgubiri vorbim? De unde?
## Stimați colegi,
Înainte de a apărea Legea nr. 247/2005, parcă, prin care Guvernul și-a asumat răspunderea pe legile proprietății, titlurile de valoare emise de Ministerul Economiei și Finanțelor puteau fi compensate în bani, fără limită de valoare. Și atunci despre ce formulă magică vorbim care accelerează și stimulează, și face această despăgubire să fie justă? Limitarea valorii pentru despăgubirile în bani? Este spre binele cetățenilor care se află în astfel de situații? Eu zic că nu. Noi, ca partid, spunem că nu, pentru că atunci când Guvernul și-a asumat răspunderea pe această problematică noi am spus că nu aceasta este formula. Noi suntem de acord să se compenseze toate cererile justificate de despăgubire, dar nu aceasta este formula, și dovada faptului că noi am avut dreptate în anul 2006, când am făcut această observație, dar nimeni nu ne-a ascultat, este că, iată, ne aflăm la sfârșitul anului 2007, nu s-a întâmplat nimic concret, doar câteva spectacole televizate fără efect practic concret. Dezbatem astăzi o ordonanță de urgență care nu vine numai cu plafonarea despăgubirilor la 500 000 lei, așa cum s-a făcut vorbire până aici, ea aduce peste 50 de modificări la legea de bază. Ce fel de lege a fost aceea pe care și-a asumat răspunderea Guvernul, când am spus că nu va funcționa, dacă astăzi se vine și se aduc peste 50 de modificări la legea de bază? De ce? Pentru că această entitate de drept privat, numită Fondul Proprietatea, care s-a dorit a fi o formulă magică la vremea respectivă, promotorii ei ne explicau că e o găselniță ca să nu afectăm deficitul bugetar. Nu este adevărat! E o găselniță să nu consumăm resurse bugetare. Nu este adevărat! Era prezentată ca fiind un fel de _perpetuum mobile_ , o chestie în care nu introduceai nimic, dar rezolvai toate cererile de despăgubire. Faptul că nu a funcționat până acum este dovada că nu va funcționa nici de acum. Deci noi credem că despăgubirile trebuie să se facă într-o formulă corectă, justă, echitabilă și de aceea nu putem fi de acord ca cel care are un titlul emis de Ministerul Economiei și Finanțelor să nu primească bani, să nu primească titluri de stat. Cum ar putea primi dacă bugetul nu are lichiditate imediată ca să dea bani? Guvernul poate emite titluri de stat, nu este o problemă, și să dea banii respectivi peste cinci ani, dar este un titlu care-i garantează valoarea titularului și va primi niște acțiuni la o entitate care din punct de vedere al pieței de capital este o entitate atipică. În Legea valorilor mobiliare avem definite organismele de plasament colectiv și mai avem o categorie atipică, care se numește „alte organisme de plasament colectiv”, pentru că acolo trebuia să fie încadrate niște entități atipice care au apărut prin transformarea fostelor F.P.P.-uri și nu mai știm... Pentru că ele s-au născut împotriva naturii, acum nu mai puteau fi încadrate pe reglementările moderne europene ale pieței valorilor mobiliare, și atunci s-a zis să intre într-o categorie a altei organizații de plasament colectiv. Acum venim cu Fondul Proprietatea și spunem că nici măcar în această excepție nu se poate încadra Fondul Proprietatea și spunem că el este o entitate, este un organism de plasament colectiv care se încadrează în categoria „și altele”, dar cu caracter special. Deci excepție de la excepție. Nu se poate! Eu știu ce mare este interesul în piața de capital și este justificat, toată lumea așteaptă cu interes să fie listat acest fond. Pe termen scurt ar putea fi un câștig pentru piața de capital, pe termen mediu și lung introduce în piață niște riscuri pe care astăzi nu le putem cuantifica. Îi rog și pe cei ce fac lobby dinspre piața de capital să analizeze cu mare atenție pericolul pe care l-ar putea aduce introducerea în piață a unui astfel de mutant. Am vorbit nu demult despre organisme modificate genetic. Aceasta este o entitate financiară modificată genetic.
Vă mulțumesc.
Îi invit pe reprezentanții Executivului să se și prezinte, și să ofere răspuns la întrebările colegilor, și, de asemenea, să ofere contraargumente serioase în susținerea punctului de vedere al Guvernului.
Vă rog, microfonul 10.
Ca răspuns pentru domnii senatori aș vrea să fac câteva precizări.
În primul rând pentru anul 2008. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 81/2007 nu generează niciun fel de greutate pentru bugetul de stat, pentru că despăgubirile nu se acordă din surse bugetare, ci se acordă din dividendele de la Fondul Proprietatea. Aș vrea să fie foarte clar acest lucru, nu din bugetul de stat.
În ceea ce privește anul 2007, despăgubirile se acordă din dividendele pentru anul 2006 de la Fondul Proprietatea. Pentru că aceste dividende nu au fost suficiente, noi am propus suplimentarea acestor fonduri printr-o ordonanță de urgență, care este astăzi în proiect la Guvern, în vederea atribuirii sumei de 33 milioane lei noi.
În al doilea rând. Titlurile de valoare nominală care au fost trimise până în acest moment nu puteau fi compensate în bani, ci doar în acțiuni la Fondul Proprietatea. Dacă această ordonanță nu trece, nu pot fi acordate despăgubiri bănești, ci doar acțiuni în continuare.
Îmi cer scuze, trebuia să încep cu un alt aspect. Absența ministrului de finanțe se datorează faptului că, în paralel, se desfășoară ședința de guvern la care domnul ministru este prezent.
Vă fac, de asemenea, precizarea că acest plafon de 500.000 de lei noi pentru care se acordă despăgubiri bănești nu limitează despăgubirile. Tot ceea ce depășește această valoare, adică acele imobile care aveau o valoare mai mare de 5 miliarde lei vechi, vor primi în continuare acțiuni la Fondul Proprietatea, acțiuni ce vor putea fi tranzacționate și vândute de proprietari în momentul listării Fondului la Bursă. Plățile se fac, așa cum v-am spus, din bugetul A.N.R.P.-ului alimentat din dividendele Fondului Proprietatea. De asemenea, noi vom începe plata acestor sume de bani cu 1 noiembrie 2007. De la 1 octombrie am înregistrat opțiunile persoanelor îndreptățite. Persoanele care au dorit să opteze pentru despăgubiri bănești s-au prezentat la sediul Autorității Naționale Pentru Restituirea Proprietăților pentru a opta, în limita acestui plafon, iar noi, începând cu 1 noiembrie, vom începe să plătim efectiv, evident dacă această ordonanță de urgență va fi aprobată.
Și eu vă mulțumesc.
Stimați colegi, vă rog, domnule Puiu Hașotti, o chestiune de procedură.
Invit colegii senatori în sală.
Vă mulțumesc. Domnule președinte,
Dumneavoastră deja m-ați scutit de jumătate din apelul pe care doream să-l fac. Este un act normativ deosebit de important. Eu v-aș ruga să fiți de acord să verificăm cvorumul, fie că adoptăm, fie că respingem acest act normativ, să-l votăm așa cum se cuvine, trecut prin toate procedurile. În situația în care nu avem cvorum, solicit de pe acum apelul nominal.
Mulțumesc.
## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă**
Vă mulțumesc. De acord.
Invit colegii senatori în sală.
Declar închise dezbaterile generale la acest proiect de lege.
## Stimați colegi,
Mai avem două legi cu caracter ordinar, vă propun să le luăm în dezbatere și pe acestea, să facem apelul după aceea și să procedăm la vot.
În acest moment cvorumul este la limită, în sensul că sunt prezenți doar 52 de senatori.
Stimați colegi,
Vă spun că trebuie să procedăm la votarea acestor legi, întrucât la unele termenul de adoptare tacită este mâine.
La punctul 13 din ordinea de zi avem înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 72/2007 privind unele măsuri derogatorii de la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii.
Comisia economică, industrii și servicii este raportoare. Îl invit pe domnul secretar de stat Barna Tánczos să prezinte punctul de vedere al Guvernului.
Aveți cuvântul, microfonul 8.
Să ne povestiți despre lege nu despre alte lucruri.
## Mulțumesc, domnule președinte.
Mă voi strădui să fiu scurt și la obiect.
Vorbim despre un act normativ prin care se urmărește derogarea de la prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2006 pentru crearea unui cadru legal necesar deblocării unor proiecte deja demarate, menite să asigure o dezvoltare uniformă într-o zonă cu infrastructură precară. Vorbim despre proiecte lansate prin finanțare BEI, pe baza unui Ghid de achiziții al Băncii Europene de Investiții, ghid care se aplica înainte de 2006 și României, având în vedere că nu era stat membru.
Din data de 1 ianuarie 2007 România a devenit membru cu drepturi depline. Se aplică Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006, practic, la orice procedură, aceste proceduri fiind începute pe Ghidul de achiziții al BEI și am considerat necesar ca finalizarea lor să fie făcută tot pe aceste reguli. Din acest motiv a fost promovată această ordonanță de urgență.
În comisie am prezentat o listă punctuală, scurtă, a tuturor proiectelor la care s-ar aplica sau se aplică în momentul de față această procedură, care este similară procedurii din legislația autohtonă aplicabilă, adică Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006. Am avut un raport suplimentar la comisie. În cadrul dezbaterilor am prezentat, pentru a elimina orice neînțelegere, lista proiectelor la care dorim să aplicăm prevederile ordonanței de derogare, o listă scurtă și punctuală.
Mulțumesc.
Mulțumesc.
Îl invit pe domnul președinte Valentin Dinescu să prezinte raportul Comisiei economice, industrii și servicii.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Aș dori să-mi îngăduiți un mic remember vizavi de acest raport suplimentar.
Dacă vă amintiți, într-o ședință precedentă, condusă de domnul președinte Văcăroiu, s-a solicitat o revizuire a
raportului, care era un raport de respingere. Am spus atunci că „dacă Guvernul va înțelege să vină cu o documentație suplimentară vizavi de solicitarea derogatorie la care s-a făcut referire, o vom analiza”. Din păcate, nu s-a întâmplat așa, de aceea și raportul nostru suplimentar este tot un raport de respingere.
## Mulțumesc.
## Stimați colegi,
Astăzi ne găsim într-o fază de continuare a dezbaterilor începute într-o ședință precedentă și avem un raport suplimentar.
Vă consult dacă sunt intervenții.
Vă rog, domnule senator Șerban Mihăilescu, microfonul 4.
## **Domnul Petru Șerban Mihăilescu:**
## Domnule președinte,
Situația este destul de delicată, în sensul următor. Prima chestiune. Din punctul meu de vedere, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2006 prezentat Senatului ca primă Cameră sesizată este un proiect de lege greșit, greșit formulat, în sensul că are un singur articol în care se înșiră tot felul de denumiri criptice sau mai puțin criptice ale unor obiective de la care Ministerul Transporturilor dorește o derogare.
După lupte înverșunate, care ne-au adus cu o zi înaintea termenului de adoptare tacită, trebuie să decidem prin vot astăzi. Am primit, într-adevăr, o listă de lucrări diverse, cu diverse obiective: de la autostradă nouă, gen Cernavodă—Constanța, până la bucăți de drumuri de 2—3 km. Sub nici o formă, și aceasta este situația la ora actuală, acest proiect nu poate trece de nicio Cameră. Din discuții am aflat însă că situația este mai simplă decât a părut rândul trecut. În ce sens? Practic, un simplu proiect de ordonanță prin care să se proroge cu un an aplicarea unei anumite tehnologii ar fi rezolvat problema, nu înșiruirea acestor obiective.
O a doua chestiune care a apărut în cursul dezbaterilor la... Domnule președinte,
Vă rog frumos, eu pot să vorbesc și mai tare, dar nu vreau să urlu în sală. Dacă colegii ar face puțină liniște... După ce că suntem așa puțini, suntem și zgomotoși.
Vă rog să faceți liniște în sală.
O a doua idee, care a apărut în cursul dezbaterilor la raportul suplimentar, este că toată această ordonanță își încheie activitatea la 31 decembrie 2007. Din această cauză noi am depus un amendament prin care ordonanța ar cuprinde două articole ce ar fi valabile până la 31 decembrie 2007. Bineînțeles că nu este o soluție fericită, dar comisia a adoptat un raport de respingere.
Părerea mea este că, deoarece nu putem schimba raportul de respingere, pentru că și noi ne opunem conținutului, nu ideii care a stat la bază, vom solicita ca această problemă să fie rezolvată în dezbaterile de la Camera Deputaților, iar noi ne vom menține votul dat în comisie.
Ideea de fond este una singură; dacă s-ar fi schimbat articolul unic cu niște articole pe elementele cu care am venit noi în cadrul discuțiilor din comisie, alta ar fi fost situația, dar așa, trebuie să ne menținem acest vot. Dacă prin vot se acceptă un amendament în care termenul de aplicabilitate al acestei ordonanțe să fie 31 decembrie 2007, am putea să facem acest lucru. Pentru că, repet, ordonanța nu exclude licitațiile, nu exclude procedurile. A fost prost formulată. Ea nu face decât să aplice încă un an procedurile care au fost valabile până la 1 ianuarie 2007, după ce am devenit membri ai Uniunii Europene. Cu o aprobare de la Uniunea Europeană ar fi putut să le aplice și în 2007, dar nu au făcut-o.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc. Domnul senator Mircea Berceanu. Microfonul 2. Aveți cuvântul, domnule vicepreședinte.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Eu voi fi foarte scurt, văd că se încearcă să se ajungă la o aprobare tacită în Senat. Ar fi păcat, pentru că această ordonanță nu face altceva decât să producă o derogare inexplicabilă de la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006.
Aș vrea să aduc aminte colegilor senatori că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006 a fost făcută la insistențele Uniunii Europene, așa spune, chiar la presiunile Uniunii Europene, pentru ca achizițiile publice în România să se facă după un sistem foarte clar. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006 a fost discutată, dezbătută și așa mai departe un an și ceva și, după aceea, s-a mai discutat încă vreo 6-7 luni despre hotărârea privind punerea ei în aplicare.
Cred că s-a depus o muncă laborioasă pentru ca imediat după aceea să se vină cu altă ordonanță care să deroge un timp un minister, niște lucrări, pentru nu știu ce interese. Din punct de vedere principial nu este deloc corect. Dacă s-a dovedit că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006, în cadrul general, are anumite probleme, lacune, Guvernul trebuia să vină cu o idee de modificare a ordonanței, în general, și nu pentru un minister sau pentru o chestiune țintită.
De aceea, P.D. nu este de acord și va vota împotriva acestei ordonanțe.
Vă mulțumesc. Domnul senator Codruț Șereș.
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,
Cred că nu putem să creăm astăzi un precedent începând să facem derogări de la Legea achizițiilor publice, respectiv de la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2007. Ar însemna să creăm un precedent extrem de periculos și, de acum înainte, fiecare instituție publică ce eventual nu reușește să-și planifice cu exactitate proiectele sau derularea acestora să apeleze la astfel de soluții și să treacă pe lângă acel cadru legislativ care a fost votat de Parlamentul României și a fost susținut, cred, de marea majoritate a plenului Senatului.
Cred că, mai degrabă, și Guvernul și Ministerul Transporturilor, pe care eu unul nu-i bănuiesc neapărat de interese, ci de o slabă orientare sau planificare a lucrurilor, să găsească și alte soluții pentru a demara aceste proiecte, mai ales că sunt extrem de necesare.
Evident, este și părerea mea că nu vom putea astăzi să votăm pentru o astfel de ordonanță. De fapt, nici astăzi, nici cu alte ocazii.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc. Declar încheiate dezbaterile generale.
Vot pe raport și vot final la ora 12,15, după apel nominal. Vă propun să luăm în dezbatere și celelalte trei legi care au termen de adoptare tacită peste o zi. Trebuie să le dezbatem astăzi neapărat și le vom supune pe toate la vot.
Trecem la punctul 14 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 58/2007 pentru modificarea art. 13 din Legea nr. 15/1990 privind reorganizarea unităților economice de stat ca regii autonome și societăți comerciale.
Domnule secretar de stat Tőke István, aveți cuvântul. Microfonul 9.
## **Domnul Tőke István** _– secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale_ **:**
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Având în vedere faptul că prin modificările aduse Legii nr. 31/1990 privind societățile comerciale prin Legea nr. 441/2006 se instituie noi reglementări privind modul de organizare și funcționare a societăților comerciale, în special în ceea ce privește administrarea acestora, precum și faptul că prin natura lor și prin modul de acțiune în sistemul economiei de piață, îndeosebi după aderarea României la Uniunea Europeană, regiile autonome se comportă similar societăților comerciale, este necesară actualizarea prevederilor corespunzătoare din legislația privind organizarea și funcționarea regiilor autonome, astfel încât activitatea acestui tip de operator economic să nu fie perturbată de imposibilitatea efectuării unor modificări în structura organismelor de conducere, din cauza termenelor instituite.
Prin prezenta ordonanță de urgență durata mandatului membrilor consiliului de administrație este stabilită prin actul de înființare și nu poate depăși 4 ani. Membrii consiliului de administrație sunt reeligibili dacă prin actul de înființare nu se dispune altfel. Membrii consiliului de administrație pot fi revocați oricând de către cel care i-a numit, potrivit art. 12. În cazul în care revocarea survine fără justă cauză administratorul este îndreptățit la plata unor daune interese.
Modificarea adusă prin prezentul proiect de act normativ are în vedere aplicarea corespunzătoare a principiilor și regulilor de drept privitoare la mandat în cazul organismelor de conducere ale regiilor autonome, cu privire la numirea și revocarea reprezentanților în consiliul de administrație de către cei care i-au numit.
Vă mulțumesc.
Îl invit pe domnul președinte Valentin Dinescu să prezinte raportul comisiei.
Vă rog să închideți ușa la intrare. Aveți cuvântul, domnule senator.
## Vă mulțumesc, domnule președinte.
În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere pentru următoarele considerente: Legea nr. 15/1990, modificată ultima oară în anul 2006, reglementează organizarea și funcționarea regiilor autonome, iar numărul acestora a scăzut constant până în anul 2007.
Deși inițiatorul proiectului de lege este Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, majoritatea regiilor autonome se regăsesc cu preponderență în coordonarea altor ministere. Spre exemplificare voi da Regia Autonomă pentru Activități Nucleare Drobeta-Turnu-Severin, Regia Autonomă „Compania Română de Aviație” – ROMAVIA, Regia Autonomă „Administrația Română a Serviciilor de Trafic Aerian”, Regia Autonomă „Autoritatea Aeronautică Civilă Română”, Regia Autonomă „Administrația Fluvială a Dunării de Jos” – Galați și așa mai departe.
Modificările legislative propuse vor avea același impact și asupra acestor regii autonome, fiind necesară o punere de acord și cu celelalte ministere implicate. Pe parcursul dezbaterilor din comisie, inițiatorul nu a putut oferi informațiile solicitate legate atât de impactul pe care l-am evocat, cât și de celelalte aspecte.
Față de cele prezentate, supunem plenului Senatului raportul de respingere.
## Vă mulțumesc.
Deci raportul întocmit de Comisia economică, industrie și servicii este raport de respingere.
Doriți să interveniți la dezbateri generale? Nu sunt intervenții.
Vot final peste un sfert de oră.
Trecem la punctul 15 din ordinea de zi. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2007 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 36/2003 privind sistemul de pensionare a membrilor personalului diplomatic și consular. Comisia pentru muncă, familie și protecție socială. Din partea Executivului nu știu cine participă. Vot pe raport și vot final. Bun.
Vom da vot imediat.
Trecem la punctul 16 din ordinea de zi. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2007 pentru modificarea și completarea Legii nr. 31/1990 privind societățile comerciale și a altor acte normative incidente.
Îmi cer scuze, domnule președinte. Avem doar vot pe raport și vot final.
Îl invit pe domnul președinte Eckstein Kovács Péter să prezinte raportul comisiei.
Din partea Guvernului ofer cuvântul doamnei secretar de stat Kibedi Katalin.
Aveți cuvântul, doamna secretar de stat.
## **Doamna Kibedi Katalin Barbara** _– secretar de stat_
## _în Ministerul Justiției_ **:**
## Vă mulțumesc, domnule președinte. Distins Senat,
Această ordonanță de urgență s-a impus după ce Legea societăților comerciale a suferit ample modificări votate de Parlament anul trecut, întrucât la aplicarea sa în practică mediul de afaceri a remarcat câteva neajunsuri, în sensul de a nu putea respecta dispozițiile din pricina unei proceduri care s-a dovedit în practică ceva mai greoaie. Pentru a se respecta termenul și a se putea pune în corelare cu prevederile noii legi, mai ales că noi am introdus și instituții absolut noi, guvernarea corporativă, iar societățile comerciale care doreau să-și facă un alt mod de administrare și conducere a societății aveau nevoie de timpul necesar pentru se putea aplica această lege, de aceea am căzut de acord și noi ca inclusiv termenul de șase luni, propus inițial de ordonanță la amendamentul făcut în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, să se prelungească la un an, pentru a nu mai exista aceste probleme în practică.
## Vă mulțumesc, doamnă secretar de stat.
Îl invit pe colegul nostru, domnul președinte Eckstein Kovács Péter, să prezinte raportul comisiei asupra acestei legi foarte importante.
## Vă mulțumesc.
Raportul este de admitere, cu 15 amendamente admise și două respinse.
Am primit un aviz favorabil din partea colegilor de la Comisia economică, industrii și servicii.
Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a alocat un timp relativ îndelungat discutării acestui proiect de lege și l-a discutat articol cu articol.
Ca atare, propunem să fiți de acord cu raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, menționând că proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este prima Cameră sesizată.
Vă mulțumesc.
Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale. Vă rog, domnule senator Ștefan Viorel. Microfonul 3.
## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Sigur, mediul de afaceri are nevoie de stabilitate, predictibilitate și în materie de organizare a entităților care operează în diverse domenii. Aș putea să spun că acest lucru s-a întâmplat, având în vedere că din 1990, când s-a adoptat Legea nr. 31/1990, Legea societăților comerciale, timp de vreo 16 ani, practic, nu s-a schimbat nimic de esență în această reglementare. Iată, însă, că a trebuit să vină o guvernare performantă, cu un ministru de justiție performant, care, în noiembrie 2006, a venit, sub pretextul că legislația în materie trebuie armonizată cu directivele europene și cu principiile guvernanței corporative ale OECD, și a operat prin Legea nr. 441/2006 o mulțime de modificări la Legea nr. 31/1990.
Aflu astăzi de la doamna secretar de stat că de vină este Parlamentul, că Parlamentul trebuia să facă consultări cu mediul de afaceri pe marginea proiectului, Parlamentul trebuia să ia măsurile de siguranță pentru ca aceste noi reglementări să fie asimilate în practică și așa mai departe. Așa ni s-a spus, că acum un an de zile Parlamentul a adoptat o lege care a bulversat mediul de afaceri. Și acum vine din nou Guvernul, în chip de salvator – din păcate, nu mai discutăm cu același ministru al justiției, ca să știm cui să-i reproșăm ce s-a întâmplat în această perioadă –, și modifică modificarea, în câteva puncte, acolo.
Nu sunt decât 70 de puncte, stimați colegi.
Deci 70 de puncte care înseamnă abrogări, modificări, completări ale textelor adoptate cu succes acum un an de zile, când Guvernul avea o susținere consistentă în Parlament, iar amendamentele opoziției au fost tratate cu indiferență. Dacă ne ducem la stenogramă, o să vedem câte amendamente care poate ar fi preîntâmpinat discuțiile ulterioare apariției Legii nr. 441/2006 au fost tratate cu superficialitate și au fost respinse de reprezentanții Guvernului, iar coaliția care susținea Guvernul a votat ca atare. Aceasta este istoria adevărată. Așa s-a întâmplat că de un an de zile în mediul de afaceri nu mai știe nimeni cum să aplice prevederile Legii societăților comerciale.
Cu toate acestea, nu cred că este un argument suficient de solid ca să vină Guvernul acum cu ordonanță de urgență, ordonanță de urgență gândită atât de bine și de profund de specialiștii Guvernului încât, iată, la o sumară dezbatere la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, mai suportă 15 modificări.
Mulțumesc.
Domnul senator Eckstein Kovács Péter.
## Mulțumesc.
De principiu, sunt de acord cu domnul senator Ștefan Viorel. Într-adevăr, în această materie este nevoie de stabilitate. În același timp, doresc să arăt că prin această ordonanță, desigur, cu foarte multe modificări, s-a încercat a se corecta unele inadvertențe care s-au strecurat în ordonanța anterioară.
Pe de altă parte, foarte multe dintre amendamente, marginal, s-a arătat că provin și au fost inițiate ca urmare a consultării cu mediul de afaceri, cu întreprinderile mici și mijlocii. Practic, au fost operate modificări solicitate de agenții economici, care au sesizat că sunt inadvertențe în ordonanța anterioară. Acest lucru am făcut. De altfel, nu știu ce a făcut Guvernul, dar amendamentele provin de la toate grupurile parlamentare și la comisie am adoptat și amendamentele care au provenit de la opoziție.
Mulțumesc.
## Vă mulțumesc.
Dacă nu mai sunt alți colegi care să dorească să intervină la dezbaterile generale ale acestui proiect de lege, declar încheiate dezbaterile generale.
O consult pe doamna secretar de stat dacă este de acord cu toate amendamentele care au fost discutate și care se găsesc în raport.
De acord, da? Vă mulțumesc. Vom da vot pe raport și vot final pe lege. Îl invit pe domnul secretar Ilie Sârbu să facă apelul. Invit colegii senatori în sală.
## **Domnul Ilie Sârbu:**
|**Domnul Ilie Sârbu:**|| |---|---| |Antonie Ștefan Mihail<br>Apostol Neculai<br>Arcaș Viorel<br>Ardelean Aurel<br>Arion Viorel<br>Athanasiu Alexandru<br>Basgan Ion<br>Berceanu Radu Mircea<br>Blaga Vasile|prezent<br>absent<br>absent<br>concediu medical<br>absent<br>europarlamentar<br>absent<br>prezent<br>absent| |Bobeș Marin|absent| |Cazacu Cornelia|prezentă| |Câmpeanu Radu Anton|învoit| |Cârlan Dan<br>Chelaru Ioan|prezent<br>absent| |Cinteză Mircea|prezent| |Ciornei Silvia<br>Cioroianu Adrian Mihai<br>Cismaru Ivan<br>Copos Gheorghe<br>Corodan Ioan<br>Cozmâncă Octav<br>Crețu Corina<br>Crețu Ovidiu Teodor|europarlamentar<br>Guvern<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>absent<br>europarlamentar<br>absent| |Cucuian Cristian<br>Cutaș George Sabin<br>Daea Petre<br>David Cristian<br>David Gheorghe<br>Diaconescu Cristian|absent<br>prezent<br>absent<br>Guvern<br>prezent<br>absent| |Dina Carol<br>Dinescu Valentin|absent<br>prezent| |Dîncu Vasile<br>Duca Viorel sr<br>Dumitrescu Ion Mihai|europarlamentar<br>absent<br>prezent| |Dumitrescu Gheorghe Viorel<br>Dumitru Constantin|absent<br>absent| |Eckstein Kovács Péter<br>Fekete Szabó András Levente<br>Filipescu Teodor<br>Florescu Ion<br>Flutur Gheorghe<br>Frunda György<br>Funar Gheorghe<br>Găucan Constantin<br>Geoană Mircea Dan<br>Georgescu Radu Cristian<br>Gheorghe Constantin<br>Hașotti Puiu<br>Ilașcu Ilie<br>Iliescu Ion|prezent<br>absent<br>absent<br>prezent<br>absent<br>absent<br>absent<br>absent<br>absent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>delegație<br>absent| |Ilușcă Daniel<br>Ion Vasile<br>Iorga Nicolae|absent<br>prezent<br>delegație| |Ioțcu Petru Nicolae|prezent| Ivănescu Paula Maria prezentă Solcanu Ion prezent Jurcan Dorel absent Stan Petru prezent Loghin Irina absentă Stănoiu Mihaela Rodica absentă Lupoi Mihail absent Stoica Ilie absent Mardare Radu Cătălin prezent Strătilă Șerban Cezar absent Marinescu Marius absent Stroe Radu absent Markó Belá absent Szabo Ilona prezentă Meleșcanu Teodor Viorel Guvern Szabó Károly Ferenc europarlamentar Mereuță Mircea prezent Șerbănescu Verginia prezentă Mihăescu Eugen europarlamentar Șerbu Gheorghe Vergil europarlamentar Mihăilescu Petru Șerban prezent Șereș Ioan Codruț prezent Moisuc Viorica Georgeta Pompilia europarlamentar Ștefan Viorel prezent Moraru Ion prezent Șter Sever prezent Morțun Alexandru Ioan europarlamentar Talpeș Ioan absent Neagoe Otilian prezent Tănăsescu Claudiu prezent Neagu Nicolae prezent Tărăcilă Doru Ioan prezent Németh Csaba prezent Terinte Radu absent Nicolae Șerban prezent Theodorescu Emil Răzvan învoit Nicolai Norica prezentă Tîlvăr Angel absent Novolan Traian prezent Toma Ion prezent Onaca Dorel Constantin prezent Tomoiagă Liliana Lucia prezentă Oprea Mario Ovidiu prezent Tudor Corneliu Vadim absent Oprescu Sorin Mircea absent Pascu Corneliu absent Țâbuleac Mihai prezent Păcuraru Paul Guvern Țicău Silvia Adriana europarlamentar Păunescu Adrian absent Țîrle Radu europarlamentar Ungheanu Mihai prezent Pereș Alexandru prezent Ungureanu Vasile Ioan Dănuț prezent Pete Ștefan prezent Vasilescu Gavrilă absent Petre Maria europarlamentar Petrescu Ilie prezent Văcăroiu Nicolae prezent Popa Aron Ioan absent Vărgău Ion prezent Popa Dan Gabriel prezent Vedinaș Verginia absentă Verestóy Attila prezent Popa Nicolae Vlad prezent Vosganian Varujan Guvern Popescu Dan Mircea prezent Popescu Ionel prezent Vraciu Jan prezent Popescu Irinel absent **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:** Popescu Mihail prezent Prodan Tiberiu Aurelian absent Invit colegii senatori în sală.
Rădoi Ion absent Stimați colegi, Rădoi Ovidiu prezent Vă rog să vă ridicați din casete o serie de documente care Rădulescu Cristache absent au fost adoptate la cea de-a 95-a sesiune a Conferinței Roibu Aristide concediu medical Internaționale a Muncii. Există o hotărâre în acest sens din Sabău Dan absent partea Biroului permanent. Sârbu Ilie prezent Verificând cvorumul de ședință, în sală sunt prezenți Silistru Doina prezentă 58 de senatori, motiv pentru care ridic ședința Senatului. Simionescu Aurel Gabriel absent Sógor Csaba prezent _Ședința s-a încheiat la ora 12,15._
Invit colegii senatori în sală.
Stimați colegi,
Vă rog să vă ridicați din casete o serie de documente care au fost adoptate la cea de-a 95-a sesiune a Conferinței Internaționale a Muncii. Există o hotărâre în acest sens din partea Biroului permanent.
Verificând cvorumul de ședință, în sală sunt prezenți 58 de senatori, motiv pentru care ridic ședința Senatului.
## _Ședința s-a încheiat la ora 12,15._
EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR
#117412„Monitorul Oficial“ R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea“ București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 318.51.29/150, fax 318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru vânzări și relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 și 410.47.30, fax 410.77.36 și 410.47.23 Tiparul: „Monitorul Oficial“ R.A.
&JUYDGY|202597]
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 146/2.XI.2007 conține 20 de pagini.**
Prețul: 5,00 lei
În conformitate cu legislația comunitară, este necesar ca România să adere la Protocolul din 1978 privind Convenția Internațională din 1974 pentru ocrotirea vieții omenești pe mare, fapt ce va asigura și acceptarea ca membru cu drepturi depline la Memorandumul de înțelegere privind controlul statutului portului.
Mulțumesc.
Totul este complicat. Dosar de notificare elaborat conform art. 13 sau art. 29 transmis autorității competente, avizul comisiei, autoritatea competentă informează inclusiv publicul, termen de 60–90 de zile până la consultări, practic, nu se poate aplica nimic, caracterul este restrictiv total.
Ce concluzie trag eu?
Având în vedere că țările din Uniunea Europeană sunt mari consumatoare de șroturi, în Statele Unite ale Americii, în alte țări din America de Sud, noi consumăm produse preparate din carne de la animalele hrănite cu aceste șroturi, ceea ce denotă că și cultivarea plantelor în Europa este permisă. Am impresia că noi trebuie să aplicăm o lege restrictivă și să rămânem în urmă față de toate țările Uniunii Europene și, în general, față de lume.
Ceea ce este în această ordonanță, vă spun cu siguranță, rog Senatul să o citească, o să vedeți că nimeni nu înțelege nimic, nici doamna secretar de stat, cu siguranță. Or, noi avem nevoie de o lege clară, fermierul care cultivă soia modificată genetic, fiindcă legea nu interzice, pe urmă, ce trebuie să facă? De unde poate importa semințe, ce face cu rezultatul, poate să vândă, nu poate să vândă? În lege se prevede că el este răspunzător și dacă se îmbolnăvește cineva din jur. Păi mai are curaj cineva să folosească semințe de soia modificată genetic?
Eu aș vrea să informez colegii din Senat că România are nevoie să cultive organisme modificate genetic. Sunt niște avantaje extraordinare și foarte mulți nu știu, de fapt, ce înseamnă organismele modificate genetic.
În primul rând, reducerea enormă a tratamentelor chimice, de exemplu, pentru cartof. Pentru cartof, în loc să-l tratezi de gândacul de Colorado de 6–7 ori, să nu-l poți mânca, este, practic, nevoie să folosești sămânță modificată genetic și nu mai trebuie făcut nici un fel de tratament și nu lasă niciun fel de reziduu în sol. La soia, de exemplu, se folosesc erbicide biodegradabile, nu se fac 3–4 tratamente, erbicidări, care influențează soiul, rotația culturilor și a asolamentului.
Noile plante se pot înmulți foarte rapid prin organismele modificate genetic. Sigur că foarte mulți dintre dumneavoastră confundă organismele modificate genetic cu hormonii de creștere folosiți în îngrășarea animalelor, cu stimulatorii chimici de creștere folosiți în foarte multe țări, care face ca o cireașă de câțiva milimetri să ajungă într-o săptămână la dimensiunile acelea mari pe care le vedeți pe piață, și alte, și alte fructe, dar niciodată nu trebuie confundat organismul modificat genetic. Noi avem cercetare foarte serioasă în România într-o serie de institute, universități agricole... Văd că această ordonanță cere niște restricții extraordinare. La Cluj, la Timișoara se lucrează de 15 ani cu organisme modificate genetic și nu a murit niciun cercetător și nici nu s-a îmbolnăvit nimeni.
Ordonanța cere niște condiții imposibil de aplicat în România, va face ca România să rămână în urmă în această privință.
Cer Senatului să nu aprobăm această ordonanță de urgență până nu va fi reformulată clar de minister. S-au făcut niște amendamente în Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, adoptate de comisie, dar nu de fond, deci nu schimbă fondul, s-a schimbat un cuvânt pentru claritate, dar de fond noi nu putem să facem nimic în Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală. Trebuie ca Guvernul să lucreze împreună cu cercetarea, să elaboreze o altă ordonanță foarte clară, în care să fie clar ce trebuie să
facă cel ce importă, ce trebuie să facă cel ce cultivă, ce trebuie să facă cercetarea, ce este permis, ce nu este permis, ce documente îi trebuie și în niciun caz să se facă exagerări.
Grupul parlamentar al Partidului România Mare nu va susține această ordonanță. Cu toate că suntem de acord cu ea, ca principiu, dar trebuie refăcută. Vă mulțumesc.
Ați observat că România are restricții de a cultiva, dar Uniunea Europeană și țări importante din Uniunea Europeană, țări cu zootehnie dezvoltată, consumă soia modificată genetic. Se pune întrebarea: dacă o consumi, este dăunătoare? Răspunsul categoric: nu, pentru că, altminteri, nu s-ar consuma.
Întrebarea următoare: de ce nu cultivă? Pentru că n-au condiții.
Iată că, astăzi, în Senatul României, se aduce un act normativ care poate fi, sigur, judecat în fel și chip vizavi de nuanța exprimării, vizavi de intimitatea fenomenului. Este greu de înțeles pentru mulți ce înseamnă un organism modificat genetic, dar este lesne de înțeles pentru toți că astăzi, în Senatul României, avem un act normativ care stabilește ce trebuie să facem pentru a putea cultiva organisme modificate genetic atât de necesare producătorilor agricoli.
Ultimul cuvânt pe care vreau să-l spun, am spus aici că sunt acțiuni împotriva interesului economic al țării și mă explic. România are nevoie de cel puțin 200 de mii de hectare de soia pentru a asigura proteina necesară furajării animalelor, iar soia, ca plantă miraculoasă, este cea mai bună premergătoare pentru grâu. Oprind cultivarea soiei prin aceste mecanisme, prin aceste atitudini greu de înțeles de către unii, lesne de interpretat de către alții, am privat cultivarea unei suprafețe de 400 de mii de hectare în România, capabilă să realizeze atât proteina necesară pentru zootehnie, cât și producții suplimentare la cultura grâului.
Pentru cunoștința dumneavoastră, soia aduce în sol între 40 și 45 de kilograme de azot, atât de necesar creșterii și dezvoltării plantelor, în condițiile în care se pune, din ce în ce mai acut, problema nitraților în apa freatică. Iată câte beneficii aduce această plantă miraculoasă, iar prostia, reaua-credință au pus talpă unei asemenea acțiuni extrem de favorabile și necesare țării.
Vom vota actul normativ cu amendamentele pe care le-am convenit la comisie, și ele n-au fost puține, 73 de
amendamente care să dea consistență, claritate și rigoare actului normativ.
Vă mulțumesc.
Și atunci revenim la ceea ce trebuie să facem noi azi și lucrurile se simplifică.
Ce spune mai departe, tot în acest act normativ, dacă îl citim. Sigur că nu toată lumea citește, că nici eu, dacă este un act pentru industrie sau armament, nu-l citesc, dar acesta a fost în comisie și acolo am citit cu toții și am văzut: „Începând cu data de 1 ianuarie, după data aderării României la Uniunea Europeană, actele normative naționale trebuie să reglementeze și modul de colaborare cu autoritățile europene, deci Directiva 2001/18 a Comisiei Europene devine obligatorie. Și atunci întrebarea mea este: despre ce discutăm? Ne putem noi pronunța astăzi împotriva a ceea ce am acceptat când ne-am integrat în Uniunea Europeană, și spunem că nu suntem de acord, nu aprobăm sau este, până la urmă, o simplă formalitate? Dăm un vot pentru că așa ne-am angajat. Uniunea Europeană știe că noi ne angajăm și nu respectăm, dar sunt lucruri minore. Nu cred că trebuie să facem un caz acum din aceste două ordonanțe. Eu cred că dumneavoastră sunteți în măsură să faceți această analiză și să înțelegeți că e o formalitate pe care trebuie să o parcurgem.
Eu vă mulțumesc.
Mulțumesc.
asemenea, modul de completare a vărsămintelor pentru acțiunile subscrise de statul român la Fondul Proprietatea și rămase neplătite.
Având în vedere cele prezentate, rog Senatul României să adopte această ordonanță de urgență.
Vreau să vă spun că o eventuală respingere a acestei ordonanțe ar avea ca prim efect faptul că nu se vor mai putea plăti despăgubiri în bani, acelea stabilite în sumă de până la cinci miliarde de lei, pentru care am văzut că stăteau oamenii noaptea la coadă, la sediul A.N.R.P.-ului. Această ordonanță este temeiul juridic pentru ca foștii proprietari să poată primi despăgubiri și în echivalent bănesc, până la limita a cinci miliarde de lei.
Referindu-mă la ceea ce a spus domnul vicepreședinte Viorel Ștefan, într-adevăr, aceste despăgubiri au un efect asupra bugetului de stat. Ele au efect, indiferent care ar fi fost soluția: că erau bani, că erau titluri bănești, că erau titluri de stat, că erau acțiuni la Fondul Proprietatea, ele au, practic, același efect asupra deficitului bugetar și cu siguranță că era mai bine dacă cineva de la Ministerul Economiei și Finanțelor ne putea explica mai multe. Repet, respingerea acestei ordonanțe ar avea ca prim efect imposibilitatea de a se mai plăti în bani pentru cei care optează pentru astfel de formă de despăgubire.
Vă mulțumesc.
În momentul în care condiția de bază pentru a fi organism de plasament colectiv este ca să nu ai mai mult de 20% din dețineri în acțiuni netranzacționate, iată că venim cu această ordonanță și spunem că Fondul Proprietatea face excepție. De ce? Pentru că el are peste 50% dețineri în acțiuni netranzacționate. Ce înseamnă această chestiune? Aceasta înseamnă că noi nu știm valoarea exactă a acestei dețineri. Deși vorbim de 4 miliarde 300 milioane valoarea Fondului, nimeni nu o poate garanta, pentru că, pe de o parte, nu este validată de o piață decât în mai puțin de 50% această valoare, pe de altă parte, nu avem suficientă transparență peste mai mult de jumătate din deținerea fondului. Condiția de bază ca o entitate să își aibă locul în piața de capital este ca ea să fie transparentă, or, fondul este doar o interfață cu societățile în care are el dețineri, iar în aceste societăți jumătate dintre ele nu sunt transparente, pentru că nu sunt cotate în piață. Cum putem să fim de acord, cum putem accepta că aceasta este soluția și aceasta nu este o păcăleală? Este o păcăleală care nu se joacă decât din punct de vedere al impactului electoral, pentru a câștiga capital politic, mai apare ministrul de finanțe la televizor, mai dă un titlu, două, după care dispare când trebuie să răspundă la întrebări concrete, și este o chestiune care a generat până acum numai cheltuieli administrative. Deși acest fond nu și-a făcut treaba de peste un an de zile, el are consiliul de administrație, consiliul de supraveghere, experți, expertize, el are cheltuieli. Cheltuieli din ce? Din banii din care ar fi trebui să se dea despăgubiri.
Nu, stimați colegi, noi nu putem să fim de acord cu această formulă. Știu că este periculos ce spun eu pentru că s-ar putea interpreta drept rea-credință că noi nu suntem de acord cu despăgubirile. Suntem de acord cu despăgubirile, nu suntem de acord cu afirmația că, dacă pică această ordonanță, e o nenorocire. Nu! Dacă pică această ordonanță orice titlu de despăgubire poate fi compensat în lei. Înainte de a fi legea cu Fondul Proprietatea acestea puteau fi compensate în lei și opțional în acțiuni, alte titluri de stat sau alte formule.
Aceasta este formula corectă, și nu această găselniță care nu duce nicăieri, fapt pentru care vă rugăm să votați împotriva Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 81/2007.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc.
În acest sens a fost elaborat prezentul proiect de lege pentru aprobarea ordonanței de urgență pe care vi-l supunem adoptării dumneavoastră.
De asemenea, fiind o lege foarte mare, a necesitat republicare, și în această situație tehnică s-au făcut trimiteri
și corelări greșite la articole abrogate sau trimiteri la articole care nu corespundeau cu acel înțeles.
Aceste corecturi s-au făcut ținându-se seama peste tot de sintagmele care sunt folosite. Ceea ce s-a introdus absolut nou era acea sintagmă _cash pouring_ , cunoscută în terminologia mediului de afaceri european care mergea pe posibilitatea de a acorda împrumuturi de către o societate comercială, fără a se lovi de texte care să incrimineze această posibilitate, numai în situația în care era vorba de protecția propriilor societăți, filiale, sucursale și de a putea să sară în ajutorul acestora.
În condițiile preluării amendamentelor de la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, s-a ajuns la consens, după cum este întocmit raportul.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
## Stimați domni,
16 ani a fost bună Legea nr. 31/1990. Vă mărturisesc că în 16 ani, de câte ori o citeam, mai descopeream ceva nou, interesant în aplicarea ei. Acum, după modificările aduse prin Legea nr. 441/2006 și prin această ordonanță pe care tocmai am discutat-o... Acesta este un alt aspect interesant. În aceeași ședință de plen, același Guvern vine cu două ordonanțe în aceeași materie, prezentate de reprezentanți diferiți ai Guvernului. Tocmai am încheiat discuția pe Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 58/2007, care venea să corecteze ceea ce a stricat Legea nr. 441/2006, și a venit stimata doamnă secretar de stat de la Ministerul Justiției cu Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 82/2007, ce modifică Legea nr. 441/2006, care, la rândul ei, a modificat Legea nr. 31/1990.
Întrebarea este: când ne oprim? Când ne oprim și când vom fi în stare să punem la dispoziția mediului de afaceri niște reglementări corecte, europene și stabile? De câte ori mai vreți să modificați reglementările în această materie? Vă mulțumesc.