Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·24 mai 2007
Senatul · MO 71/2007 · 2007-05-24
Declara˛ii politice prezentate de doamnele ∫i domnii senatori: — Neculai Apostol (independent) — îDescentralizarea institu˛ional„, un proces inevitabil“; — Gheorghe Viorel Dumitrescu (P.R.M.) — Campania sus˛inut„ de pre∫edintele suspendat al Rom‚niei; — Mario Ovidiu Oprea (P.N.L.) — Carol al II-lea, Gheorghe Gheorghiu-Dej ∫i Traian B„sescu; — Petre Daea (P.S.D.) — Situa˛ia Óngrijor„toare din agricultur„ din cauza secetei; — Corneliu Vadim Tudor (P.R.M.) — Seceta, agricultura ∫i necesarul de hran„ al poporului rom‚n; Legea patrimoniului na˛ional; — Constantin Gheorghe (P.C.) — îTr„im vremuri tulburi“; — Adrian P„unescu (P.S.D.) — Pledoarie pentru valorile culturale; — Constantin Dumitru (P.N.L.) — Gre∫elile pre∫edintelui suspendat Traian B„sescu; — Nicolae Vlad Popa (independent) — Apel la un comportament ∫i un limbaj civilizat
Adoptarea prin Ómplinirea termenului, la data de 10 mai 2007, Ón conformitate cu prevederile art. 75 alin. (2) din Constitu˛ia Rom‚niei, coroborat cu prevederile art. 141 alin. (2) din Regulamentul Senatului, a Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 15/2007 privind unele m„suri referitoare la alegerea membrilor din Rom‚nia Ón Parlamentul European din anul
Not„ pentru exercitarea de c„tre senatori a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale asupra urm„toarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 17 alin. (2) ∫i (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale, republicat„: — Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 126/2006 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 218/2005 privind stimularea absorb˛iei fondurilor SAPARD prin preluarea riscului de c„tre fondurile de garantare;
· other · adoptat
· appointment
· other
104 de discursuri
## Stima˛i colegi,
Conform cutumei parlamentare, ast„zi, 14 mai 2007, Óncepem ∫edin˛a Senatului cu declara˛ii politice.
Œnainte de a da cuv‚ntul reprezenta˛ilor grupurilor parlamentare, doresc s„ v„ informez c„ din totalul de 137 senatori sunt absen˛i 6 senatori, Ón calitate de membri ai Guvernului, 6 colegi ai no∫tri sunt Ón delega˛ie, 12 senatori sunt europarlamentari, un coleg este Ón concediu medical ∫i un coleg este Ónvoit.
Permite˛i-mi s„ dau cuv‚ntul, din partea grupului parlamentar al senatorilor independen˛i, colegului nostru, domnul senator Neculai Apostol, pentru a sus˛ine o declara˛ie politic„.
V„ rog, domnule senator.
## Doamn„ pre∫edinte,
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Declara˛ia mea politic„ de ast„zi se refer„ la îDescentralizarea institu˛ional„, un proces inevitabil“.
O tem„ complex„ pe care o propun dezbaterii publice, o tem„ pe care am mai abordat-o Ón alte declara˛ii politice este punerea Ón practic„, efectiv, a descentraliz„rii institu˛ionale at‚t Óntre autoritatea central„, c‚t ∫i cea jude˛ean„, c‚t ∫i Óntre cea jude˛ean„ ∫i administra˛ia fiec„rei localit„˛i, pentru c„ realitatea fiec„rei entit„˛i administrative este cel mai bine ∫tiut„ ∫i resim˛it„ la nivel local, cu toate specificit„˛ile aferente.
Dac„ vom continua s„ tot a∫tept„m indica˛ii pre˛ioase de la centru, de sus, de la Bucure∫ti sau de la jude˛, de unde realit„˛ile se v„d de prea multe ori distorsionate, ∫i nu responsabiliz„m autorit„˛ile jude˛ene ∫i locale, pierdem timp, importante resurse ∫i oportunit„˛i.
Descentralizarea real„ este o necesitate, fie ∫i pentru c„ doar astfel administra˛ia, politicul, dar ∫i mass-media se apropie de cet„˛ean ∫i de problemele sale reale, vin Ón Ónt‚mpinarea acestuia, Óncerc‚nd s„-i ofere solu˛ii ∫i r„spunsuri la durerile ∫i nevoile sale concrete.
Or, acum asist„m la un proces straniu ∫i periculos, prin care Ón locul aplic„rii unei descentraliz„ri reale, m„car p‚n„ la nivelul de regiuni de dezvoltare ∫i jude˛e, parcurgem, din contr„, o perioad„ de supercentralizare, prin crearea la nivel de ministere a unor a∫a-numite autorit„˛i de management pentru implementarea Ón teritoriu a politicilor guvernamentale, a pretinselor strategii, Ón realitate inexistente, ∫i a programelor, de prea multe ori Óncropite la repezeal„. Aceste autorit„˛i de management ar trebui, de fapt, s„ activeze Ón teritoriu, Ón ˛ar„, m„car la nivelul regiunilor de dezvoltare.
De altfel, ∫i conceptul de îregiune de dezvoltare economic„“ trebuie reg‚ndit ∫i reformulat prin conturarea unor entit„˛i administrative mai mici dec‚t Ón prezent, dar mai echilibrate ∫i mai flexibile, capabile, compatibile cu cele din spa˛iul comunitar.
Tot ca efect al descentraliz„rii, cel pu˛in o parte dintre institu˛iile deconcentrate jude˛ene pot ∫i trebuie s„ devin„ regionale, prin folosirea mult mai ergonomic„ a resurselor umane ∫i cu importante economii financiare. Aici a∫ exemplifica faptul c„, dac„ regiunea de dezvoltare unde m„ aflu eu, Regiunea Nord-Est, ar fi Ómp„r˛it„ Ón dou„ jude˛e, cel pu˛in 50—60% din func˛ionarii publici ai celor dou„ Agen˛ii de Pl„˛i din Agricultur„ vor trebui s„ mearg„ Ón anumite firme sau s„ se transforme Ón persoane autorizate, consultan˛i sau la anumite firme de consultan˛„.
Regiunile de dezvoltare nu au fost suficient de credibilizate ca structuri lucrative, nu au fost riguros delimitate competen˛ele Ón raport cu jude˛ele, fiind necesar„ o mai profund„ articulare ∫i coeren˛„ Óntre factorii de decizie, drept pentru care sunt percepute public a fi îforme f„r„ fond“.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 71/24.V.2007 Or, viabilitatea programului britanic îLeader“, aplicat cu succes Ón Irlanda, unde a generat un veritabil _boom_ economic, program aplicat ∫i Ón alte state ale Uniunii Europene, inclusiv Ón Rom‚nia, este o dovad„ concret„ a beneficiului indus de aplicarea efectiv„ a descentraliz„rii decizionale.
Ministerele trebuie s„ Ón˛eleag„ ∫i s„ accepte c„ este necesar s„ renun˛e la orgoliile centraliste, s„ priceap„ c„ descentralizarea este, oarecum, un proces inevitabil, c„ Ón afara aplic„rii Programului de guvernare general ∫i a strategiilor sectoriale, implementarea are loc Ón ˛ar„, Ón teritoriu, de jos Ón sus, ∫i nu invers, pentru a determina concret o cre∫tere a nivelului de trai ∫i indirect a genera acumulare de capital politic ∫i credibilitate.
Œn tot acest proces de descentralizare, consider c„ un rol important poate s„-l aib„ ∫i mass-media, Ón general, ∫i mass-media public„ Ón special, radioul na˛ional ∫i televiziunea na˛ional„, prin mediatizarea temelor de dezbatere a modului de accesare a programelor ∫i a modalit„˛ilor de punere Ón practic„ a proiectelor, pentru c„ am convingerea c„ ∫i presa este pe deplin interesat„ de programul comunit„˛ilor, cel pu˛in dac„ ne g‚ndim c„, Óntr-o comunitate puternic„, media Ó∫i poate dovedi for˛a ca institu˛ie public„.
Ar trebui, poate, s„ abord„m mult mai atent importantul rol al mass-media public„ regional„ ca efect al descentraliz„rii, Ón sus˛inerea intereselor comunit„˛ilor locale Ón ansamblul lor, cu convingerea c„ implicarea responsabil„ ∫i con∫tient„ a jurnali∫tilor ∫i formatorilor de opinie Ón rezolvarea problemelor concrete ∫i reale ale comunit„˛ilor locale, ca un important vector al societ„˛ii civile, Ón promovarea necesit„˛ii descentraliz„rii este necesar„ ∫i chiar imperativ„.
V„ mul˛umesc.
™i eu v„ mul˛umesc, domnule senator.
Dau cuv‚ntul domnului senator Viorel Dumitrescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, pentru a sus˛ine o declara˛ie politic„.
V„ rog, domnule senator.
## **Domnul Gheorghe Viorel Dumitrescu:**
V„ mul˛umesc, doamn„ pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Campania sus˛inut„ de pre∫edintele suspendat al Rom‚niei pentru desf„∫urarea referendumului din 19 mai 2007 a dep„∫it cu mult prea mult limitele unei conduite electorale rezonabile, morale ∫i legale.
Ac˛iunile pre∫edintelui suspendat de o larg„ majoritate a Parlamentului se Ónscriu, pe de o parte, pe o linie de sfidare a legisla˛iei electorale, penale ∫i constitu˛ionale, iar pe de alt„ parte militeaz„ pentru destabilizarea celor mai importante institu˛ii ce reprezint„ esen˛a democra˛iei: Parlamentul ∫i partidele politice. C„ modul Ón care a Ón˛eles domnul Traian B„sescu s„-∫i fac„ cunoscut punctul de vedere excede cadrul legal o dovede∫te ∫i hot„r‚rea Biroului Electoral Central, care, asist‚nd la
adev„rate tentative de disolu˛ie a autorit„˛ii, a Ón˛eles s„ pronun˛e o hot„r‚re prin care s„ interzic„ cu des„v‚r∫ire atacurile acestuia la adresa Parlamentului.
Permite˛i-mi s„ reiau una dintre manifest„rile destabilizatoare ale pre∫edintelui suspendat al Rom‚niei, f„cut„ la Constan˛a, citez: îPrin votul nostru din 2008 s„-i arunc„m pe cei 322 peste balconul Parlamentului ∫i s„-i trimitem acas„!“ a spus Traian B„sescu.
Componenta preponderent„ a acestui mesaj se refer„ la instigarea popula˛iei care, nu neap„rat prin vot, s„ procedeze la disolu˛ia reprezentan˛ilor a aproximativ cinci milioane de cet„˛eni ai Rom‚niei. Aceast„ afirma˛ie devine cu at‚t mai grav„ cu c‚t este f„cut„ de la Ón„l˛imea func˛iei unui ∫ef de stat.
O asemenea comportare, care a ie∫it mai mult Ón eviden˛„ la mitingul de la Ia∫i, din 13 mai 2007, nu este departe de a califica ac˛iunile Óntreprinse ca o propagand„ Ón favoarea statului totalitar, ceea ce Óndeosebi o demonstreaz„ atacurile repetate la adresa celor 322 de parlamentari care au Óndr„znit s„-l suspende din func˛ie pe pre∫edintele statului.
Atitudinile, manifest„rile pre∫edintelui suspendat nu sunt departe de con˛inutul dispozi˛iilor cuprinse ∫i Ón Codul penal, potrivit c„rora propaganda Ón favoarea instaur„rii unui stat totalitar, ca ∫i ini˛ierea, organizarea, s„v‚r∫irea sau sprijinirea de ac˛iuni care pot pune Ón pericol ordinea constitu˛ional„, ca ∫i fapta de a Óndemna publicul la s„v‚r∫irea unor asemenea fapte sunt supuse sanc˛iunilor Codului penal.
™i eu v„ mul˛umesc, domnule senator.
Dau cuv‚ntul, din partea Grupului parlamentar al Partidului Na˛ional Liberal, domnului senator Mario Ovidiu Oprea, pentru a-∫i sus˛ine declara˛ia politic„.
V„ rog, domnule senator.
V„ mul˛umesc, doamn„ pre∫edinte. Doamn„ pre∫edinte,
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Voi avea o scurt„ declara˛ie politic„ la care v„ rog, Ón zilele urm„toare, s„ cugeta˛i, dac„ se poate, la ea.
Celebra fraz„ a Ecleziastului, îNu este nimic nou sub soare“, ar trebui s„ fie sloganul de campanie at‚t al fidelilor domnului B„sescu, c‚t ∫i al adversarilor s„i politici.
De ce aceast„ fraz„? Foarte simplu! Pentru c„ ac˛iunile politice ale pre∫edintelui suspendat Traian B„sescu, Óncep‚nd cu decembrie 2004, seam„n„ foarte bine, dar Óntr-o form„ adaptat„ la contextul actual, cu cele ale altor doi lideri politici marcan˛i ai istoriei Rom‚niei, Carol al II-lea ∫i Gheorghe Gheorghiu-Dej.
V-a˛i putea Óntreba de unde aceast„ asem„nare? R„spunsul este vizibil cu ochiul liber. Cine a studiat trecutul istoric privindu-i pe cei doi ∫i monitorizeaz„ atitudinile politice ale pre∫edintelui actual observ„ o reÓncarnare a cultului personalit„˛ii ∫i a luptei pentru dominarea puterii ∫i a clasei politice, a∫a cum s-a Ónt‚mplat Óntre 1930—1940 ∫i 1948—1964. Dorin˛a de a coordona singur, de a nu Ómp„r˛i decizia politic„, de a nu avea partener, ci marionete guvernamentale este o caracteristic„ tipic„ pentru pre∫edintele B„sescu.
Ca o rememorare a istoriei, adversarii politici ai pre∫edintelui suspendat sunt cam aceia∫i pe care Ói avea
∫i Gheorghe Gheorghiu-Dej, precum ∫i regele Carol al II-lea. Atunci aveam chiaburii, burghezo-mo∫ierii, reac˛ionari comuni∫ti, cu vederi democratice, cum a fost P„tr„∫canu pentru Dej, sau afaceri∫tii de sorginte sionisto-masonic„, bancherii liberali ∫i îovrei“ pentru Carol al II-lea. Acum avem pentru B„sescu pe oligarhii liberali, termeni prin care este identificat Dinu Patriciu, iar persoane de genul Dorin Coco∫, Elena Udrea, Dorinel Umbr„rescu sunt, Ón accep˛iunea preziden˛ial„, oameni de afaceri s„raci ∫i cinsti˛i.
Œnv„˛‚nd din trecut, pre∫edintele B„sescu ∫i-a Ónsu∫it modul de conducere ∫i de atragere a simpatiei maselor asemenea lui Carol al II-lea, care a beneficiat de dou„ ori de o mare popularitate: la revenirea ca rege, Ón 1930, la nivelul elitei, ∫i Ón 1938, la nivelul Óntregii popula˛ii electorale. Ne putem Óntreba ∫i de ce. La fel ca ∫i acum, ∫i atunci, pentru o anumit„ prosperitate ∫i stabilitate Ón ˛ar„ a fost acreditat regele, nu sistemul politic, nici Guvernul, Ón timp ce tocmai acestea din urm„ au fost considerate responsabile pentru lipsurile din ˛ar„: infla˛ie, ∫omaj, corup˛ie, afacerism, ineficien˛„ administrativ„, instabilitate ministerial„, crime legionare sau puciuri comuniste, Ón ciuda represiunii poli˛iene∫ti, amenin˛area expansiunii sovietice ori a Germaniei ∫i Ungariei.
Mul˛umesc, domnule senator. ™i noi sper„m!
Dau cuv‚ntul domnului senator Petre Daea, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.
V„ rog, domnule senator, ave˛i cuv‚ntul.
Mul˛umesc, doamn„ pre∫edinte. Doamn„ pre∫edinte de ∫edin˛„, Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Cu aproximativ dou„ luni de zile Ón urm„, Ón aceea∫i sal„, la acela∫i pupitru, folosind acelea∫i mijloace de multiplicare a vocii, am intervenit cu discern„m‚nt, folosind cuvintele unui om care Ó∫i a∫terne cu aten˛ie mintea, c‚nd nevoia o cere, solicit‚nd Guvernului îs„ intervin„ pentru a preveni Ón parte situa˛ia deosebit de grea din agricultur„“.
Spuneam atunci, folosindu-m„ de informa˛iile pe care lumea ∫tiin˛ei reu∫e∫te s„ le plaseze Ón universul realit„˛ii, c„ anul 2007 va fi un an extraordinar de greu pentru agricultura ˛„rii rom‚ne∫ti, evident, g‚ndindu-m„ concret la lipsa de ap„ Ón sol ∫i atmosfer„.
Spuneam atunci, ∫i, din nefericire, repet ast„zi, c„ Rom‚nia este Óncercat„, cum de altfel a mai avut, din nefericire, multe Óncerc„ri, Óncercat„ de natur„, dar ∫i de nepriceperea ∫i de lipsa de ac˛iune a unora.
Ca solu˛ie, degajam, din pu˛inele mele cuno∫tin˛e despre agricultur„ Ón cei 33 de ani, c„ ar fi bine, la nivelul Guvernului, s„ se realizeze un colectiv care s„ gestioneze aceast„ stare de fapt. Am rugat ∫i am ∫i intervenit. Spre cinstea actualului ministru Traian Reme∫ ∫i spre fericirea mea, ca om care v„d cu ochiul specialistului suferin˛a plantei, Ón jude˛ele Dolj ∫i Olt ∫i Ón tot sudul ˛„rii, Óncep‚nd de la Turnu Severin p‚n„ Ón Dobrogea, situa˛ia este Óngrijor„toare. Este Óngrijor„toare ∫i, din nefericire, p‚n„ la aceast„ dat„ nu v„d ac˛iuni concrete care s„ atenueze starea de fapt ∫i s„ reduc„ efectele negative u∫or de Óntrez„rit, dar, la aceast„ dat„, greu de evaluat.
De aceea, ast„zi am socotit necesar s„ intervin c‚nd v‚ltoarea politic„ ∫i tensiunea Ón domeniu creeaz„ tot felul de preocup„ri, care mai de care cu sor˛i de izb‚nd„, dar Ón acest domeniu preocuparea se las„ a∫teptat„.
Stima˛i colegi, am trecut Ón anii 2002—2003 prin momente extrem de grele din cauza faptului c„ Ón iarn„ Ónghe˛ul a calamitat total o jum„tate de milion de hectare care au fost cultivate Ón Rom‚nia.
Seceta apoi ∫i-a luat parte de contribu˛ie, afect‚nd peste un milion cinci sute de mii de hectare. Ne-am confruntat, din nefericire, cu o asemenea stare de fapt, dar nu am r„mas indiferen˛i.
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Dau cuv‚ntul domnului pre∫edinte Vadim Tudor, pentru a sus˛ine o declara˛ie politic„.
V„ rog, domnule pre∫edinte.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 71/24.V.2007
## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**
Doamn„ pre∫edinte de ∫edin˛„, Onora˛i colegi,
La Ónceput n-am dorit s„ vorbesc pentru c„ venisem preg„tit pentru sus˛inerea unui proiect legislativ, dar v„z‚nd c‚t de pu˛ini oameni sunt Ón sal„, v„z‚nd c„, practic, nu avem cvorum de ∫edin˛„, v„z‚nd c„ vorbim la pere˛i, v„z‚nd ce drame se petrec la ora actual„ Ón ˛ara noastr„, m-am sim˛it dator s„ folosesc singura arm„ pe care o avem Ón dotare ca reprezentan˛i ai poporului, ∫i anume microfonul, ∫i s„ trag un semnal de alarm„, ast„zi, 14 mai 2007.
îSeceta a ucis orice boare de v‚nt,
Soarele s-a topit ∫i a curs pe p„m‚nt,
A r„mas cerul, fierbinte ∫i gol,
Ciuturile scot din f‚nt‚n„ n„mol“.
Asta scria, la 18 ani, Óngerul neprih„nit care a fost Nicolae Labi∫.
™i ce tragedie a tr„it acest t‚n„r de curaj! C‚t de timpuriu a murit!
Am participat, Ómpreun„ cu fratele nostru Ilie Ila∫cu, evadat din ceea ce Dostoievski numea îAmintiri din Casa mor˛ilor“, evadat de la Tiraspol, cu ajutorul Bunului Dumnezeu, am participat la Ónmorm‚ntarea mamei lui Nicolae Labi∫ Ón vara anului 2001. Mi-a telefonat atunci fiica ei mai mare, Margareta, mi-a spus c„ s-a pr„p„dit tanti Profira, cu care vorbeam des la telefon, ∫i dac„ doresc s„ particip. ™i l-am Óntrebat atunci pe Ilie Ila∫cu dac„ el a v„zut morm‚ntul lui Mihai Eminescu. Nu-l v„zuse. ™i zic: îHaide acum la morm‚ntul lui Eminescu s„ punem o floare ∫i s„ o Ónmorm‚nt„m ∫i pe mama lui Nicolae Labi∫.“
Ce destin ciudat, copiii s„ moar„ Ónaintea mamelor! Era tot o var„, era tot o c„ldur„ canicular„ ∫i iat„ cum se repet„ ciclic istoria, la noi, rom‚nii, parc„ isp„∫im un blestem. E secet„ ∫i acum, ca ∫i atunci, la momentul la care scria Labi∫, Ón 1946, ca ∫i ulterior, ca ∫i Ón anii din urm„. Dac„ nu plou„ dou„ s„pt„m‚ni Ón Rom‚nia, e secet„. Dac„ plou„ dou„ s„pt„m‚ni, sunt inunda˛ii. Practic, nu mai avem parte dec‚t de dou„ anotimpuri: seceta ∫i inunda˛iile. Au ajuns b„tr‚nii vl„dici ai poporului rom‚n, Ón frunte cu Preafericitul Patriarh, s„ ias„ cu prapuri Ómp„r„te∫ti, s„ ias„ pentru a invoca Divinitatea s„ plou„.
Dar am avut un sistem de iriga˛ii care valora enorm. Cine a ruinat acel sistem de iriga˛ii? Cine a distrus sistemul imunitar al economiei rom‚ne∫ti? Cine a luat de la gura rom‚nilor p‚inea noastr„ cea de toate zilele, de care, Ón rug„ciunea sa, vorbe∫te M‚ntuitorul nostru Iisus Cristos? Vede˛i bine, el nu zice îTat„l meu“, el zice îTat„l nostru“, el ne face p„rta∫i la faptul c„ este fiul lui Dumnezeu.
**:**
™i B„sescu Ói d„ lui Liiceanu...
## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**
...mie mi se pare o impietate.
Colegul Puiu Ha∫otti vrea s„ ie∫im din registrul serios ∫i m„ provoac„ la glum„. El zice c„ ∫i B„sescu Ói d„ lui Liiceanu. De fapt, i-au dat to˛i lui Liiceanu, pentru c„, Ón 1990, Liiceanu a furat, cu dou„ degete delicate — s„ te fereasc„ Dumnezeu de modul cum fur„ unii din Societatea Civil„! —, a furat Editura Politic„. Dumneavoastr„ n-a˛i lucrat Ón Casa Sc‚nteii, cum am lucrat eu, la îRom‚nia liber„“ ∫i la îAgerpres“. ™ti˛i ce bog„˛ii erau la Editura Politic„? Numai candelabre de cristal, numai marmur„ alb„ ∫i verde de Ru∫chi˛a, numai plu∫uri ∫i catifele, peste 3 milioane valoare, ∫i Andrei Ple∫u i le-a f„cut cadou lui Gabriel Liiceanu ∫i acum i se mai promit tot felul de ∫tergeri ∫i ree∫alon„ri de datorii ∫i o func˛ie de ambasador, de aceea lustruie∫te clan˛a la vila conspirativ„ a domnului Traian B„sescu. Dar, m„ rog, nu vreau s„ fac niciun atac la persoan„, dar am
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 71/24.V.2007 fost toat„ via˛a mea un om drept. Voltaire spunea c„: îPrima datorie a omului este s„ fie drept“.
Ce v„ cost„, doamnelor ∫i domnilor, s„ spune˛i adev„rul? De ce z„p„ci˛i de cap t‚n„ra genera˛ie? De ce face˛i acest efort de _upside down_ , cu fundul Ón sus ∫i viceversa, c„ nu p„c„li˛i pe nimeni! P‚n„ la urm„, adev„rul tot iese la iveal„!
S-a vorbit de Nero, aici. Poate s„ semene cu Nero, care spunea: îDac„ poporul roman ar avea un singur g‚t, l-a∫ t„ia dintr-o lovitur„.“ Cam asta ar vrea s„ fac„ domnul Traian B„sescu. Vrea s„ comaseze, s„ adune toat„ puterea acestui stat Ón m‚inile tremur‚nde ale Domniei Sale, c„ a˛i v„zut bine c„ se ˛ine de microfoane c‚nd vorbe∫te — Ói dorim s„n„tate —, dar atunci s„ nu mai vorbim de democra˛ie, atunci s„ schimb„m ∫i Declara˛ia Universal„ a Drepturilor Omului, s„ proclam„m na∫terea unui om providen˛ial care ˛ine loc ∫i de pre∫edinte, ∫i de Parlament, ∫i de Guvern, ∫i de servicii secrete, ∫i de Curte Suprem„ de Justi˛ie, ∫i de Curtea de Conturi ∫i a∫a mai departe.
Ce-or vorbi cei din Societatea Civil„ cu domnul Traian B„sescu? Cumva despre Platon, despre Aristotel, despre Heidegger, despre Mircea Eliade, pe care el Ól confund„ cu fratele lui, Mircea B„sescu?! Hai s„ fim serio∫i! Sunt bani grei la mijloc. Este o ∫mecherie aici ce nu s-a pomenit!
V„ mul˛umesc ∫i eu.
Dau cuv‚ntul domnului senator Constantin Gheorghe, din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator.
Se preg„te∫te domnul senator Adrian P„unescu, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat.
## **Domnul Constantin Gheorghe:**
Doamn„ pre∫edinte de ∫edin˛„,
## Distin∫i colegi,
Domnule vicepre∫edinte al Senatului, Vadim Tudor, este a doua oar„ c‚nd trebuie s„ recunosc c„ Ómi vine extrem de greu s„ vin la cuv‚nt dup„ Domnia Voastr„, prima dat„ intervenind pe mo˛iunea îMinciuna — adev„rul Monic„i Macovei“, iar acum cu o declara˛ie politic„ scurt„, pe care Óncerc s„ o sus˛in ∫i eu, m„car la nivel
de 50% din cel Ón care a sus˛inut declara˛ia politic„ maestrul Vadim Tudor.
Este vorba despre o declara˛ie politic„ pe care o putem intitula îTr„im vremuri tulburi“.
Eu sunt la primul mandat ca senator ∫i am impresia c„ sunt Ón prima legislatur„, imediat dup„ Revolu˛ia din ’89. Sunt ni∫te vremuri extrem de tulburi, cu consecin˛e Ónc„ neevaluabile. Avem, Ón diverse forme, reflectat„ Pia˛a Universit„˛ii la Craiova, la Ia∫i, la Constan˛a, Ón alte p„r˛i.
Ar trebui oare, stimate colege ∫i stima˛i colegi, s„ a∫tept„m ∫i minerii? Œmi pun aceast„ Óntrebare pentru c„ democra˛ia pe care am c‚∫tigat-o cu at‚ta sacrificiu ∫i de care ace∫ti tineri de la balcoane n-au cum s„-∫i aminteasc„, pentru c„ erau ni∫te copii, poate fi distrus„ cu mult„ u∫urin˛„, prin compromiterea simbolurilor celor mai de pre˛ ale democra˛iei ∫i, Ón primul r‚nd, Parlamentul Rom‚niei. Se pare c„ institu˛ia suprem„ a poporului rom‚n, Parlamentul, a devenit altceva dec‚t o institu˛ie, a devenit un num„r, 322, un num„r Ónc„rcat de peiorativ.
Stimate colege ∫i stima˛i colegi,
Am ajuns Ón situa˛ia Ón care simt o oarecare re˛inere Ón a declara c„ sunt parlamentar ∫i aceasta se Ónt‚mpl„ Ón acest context extrem de dur, Ón cadrul unor b„t„lii politice necontenite, a∫a cum se spunea din ’90 Óncoace, o campanie prelungit„. Cu mare m‚hnire, nu prea v„d solu˛ii de ie∫ire din aceast„ criz„. De altfel, eu sunt adeptul a nu c„uta vinova˛ii, a nu-i dovedi, a nu-i condamna, ci a g„si solu˛ii la ce se Ónt‚mpl„, solu˛ii viabile, solu˛ii, a∫a cum a spus maestrul Vadim Tudor, care s„ ne asigure viitorul, pentru c„ prezentul Ól tr„im ∫i Ól demol„m, unii dintre noi, de tr„it Ól tr„im to˛i.
Se induce, Ón mod inten˛ionat, ideea c„ Parlamentul este vinovat de absolut tot ce se Ónt‚mpl„ pe scena politic„. Nu pot s„ subscriu la aceast„ idee, Óns„ zi de zi citesc Ón pres„, m„ uit pe ecranele televizoarelor ∫i Óncerc s„ nu m„ identific cu ce se spune acolo. Se induce ideea c„ politicul va influen˛a grav economicul. Nu, stimate colege ∫i stima˛i colegi, economia Ó∫i vede de treab„, mul˛umit„ lui Dumnezeu, singura component„ a noii democra˛ii este economia, privatizarea, ∫i oamenii Ó∫i v„d de treab„. Se induce ideea c„, Ón condi˛iile Tratatului de la Maastricht, pot fi influen˛e negative. M„ Óndoiesc, ∫i statisticile constat„ c„ economia nu este influen˛at„.
V„ mul˛umesc ∫i eu.
A˛i dep„∫it Óntr-o manier„ pozitiv„ dificultatea de a lua cuv‚ntul dup„ domnul vicepre∫edinte Corneliu Vadim Tudor.
Dau cuv‚ntul domnului senator Adrian P„unescu, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat, pentru a sus˛ine declara˛ia politic„.
Ceea ce a∫ vrea eu s„ spun ast„zi este, Óntr-un anumit fel, o parte din refrenul pe care l-am tot intonat Ón fa˛a dumneavoastr„, ∫i anume pledoaria pentru valori.
Œn martie, atr„geam aten˛ia asupra felului criminal Ón care ni∫te ziare perverse, ni∫te ziare tic„loase, ni∫te ziare
stipendiate partizan Ól atac„ pe marele om de cultur„ ∫i creator care a fost Octavian Paler. Atunci el era Ón via˛„.
Pentru c„ Octavian Paler devenise un critic aspru al pre∫edintelui Ón curs, a∫a cum fusese un critic acerb al pre∫edintelui Ion Iliescu ∫i al pre∫edintelui Emil Constantinescu — dar reac˛iile fa˛„ de acea atitudine a lui Octavian Paler erau pozitive —, acum Paler devenise îb„tr‚nul activist comunist“.
Sigur c„ se poate spune orice despre oricine, dar exist„ ∫i un anumit bun-sim˛ care ar trebui s„-i opreasc„ pe nemernici s„ loveasc„ Óntr-un om pe care v‚rsta, Ón mod v„dit, Ól Ómpingea spre sf‚r∫it.
Am protestat, acum dou„ luni ∫i ceva, Ómpotriva acestui tratament la adresa lui Paler, cum am protestat ∫i Ómpotriva faptului c„ un mare c‚nt„re˛ ca Dan Iord„chescu, o mare interpret„ cum este Tatiana Stepa, un mare grup de intelectuali, care nu fac politic„ preziden˛ial„, se afl„ Ón pericol, scriitorul George B„l„i˛„ fiind, el Ónsu∫i, amenin˛at cu darea afar„ din cas„, ∫i-mi amintesc ∫i protestul mai vechi al colegului senator Corneliu Vadim Tudor Ómpotriva felului Ón care a fost tratat marele actor George Constantin, care a ∫i murit din aceasta. A murit, tot sub teroarea unei anumite intoxic„ri a opiniei publice, marele medic care a fost Dorin Hociot„, vinovat de a fi fost cel mai bun Ón meseria lui, pentru c„, evident, pre∫edintele Ceau∫escu nu-∫i putea alege un medic dup„ dosar, ci dup„ fapte, ∫i Dorin Hociot„ a fost terorizat ∫i ∫antajat, ca ∫i mul˛i al˛i intelectuali.
Œn ce m„ prive∫te, Ónc„ nu am murit ∫i nici nu cred c„ moartea mai e o solu˛ie Ón momentul acesta, de∫i sunt ˛inta, ca ∫i al˛ii din aceast„ sal„, ca ∫i al˛ii din zona intelectual„, din zona public„, a unor campanii mizerabile. Acum, de cur‚nd, mi s-au scos ni∫te scrisori din 1982, c„tre Nicolae Ceau∫escu, Ón care-i spuneam c„ îl-am iubit, Ól iubesc ∫i Ól voi iubi ∫i nici nu am alt„ cale“.
Œi rog pe colegii mei s„ fie mai pu˛in veseli!
## **Domnul Adrian P„unescu:**
Nu este prima oar„ c‚nd mi se Ónt‚mpl„ lucrul acesta, ∫i nici nu o s„ fiu un renegat pentru tot ceea ce am f„cut, dar vreau s„ se judece tot ceea ce am f„cut.
A-i spune cuiva, Óntr-o scrisoare îCu toat„ considera˛ia“, nu Ónseamn„, totdeauna, chiar toat„ considera˛ia. Œnseamn„ ∫i un mod de a comunica, mai ales c‚nd vrei s„ aperi cauze Ónalte. Nu po˛i s„-i spui celui cu care vorbe∫ti îNenorocitule, nu-l ierta pe Marin Sorescu, Ón 1982, c„ a fost la medita˛ia transcendental„, taie-i g‚tul, scoate-l din c„r˛i!“
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 71/24.V.2007 Pledoaria mea a fost invers„. Pledoaria mea a fost pentru valorile na˛ionale.
Dar, iat„, m‚ine se vor Ómplini 27 de ani de la moartea absurd„ a lui Marin Preda. Avea numai 53 de ani ∫i ca Ón versul lui Blaga, genialul vers al lui Blaga, care nu are nicio metafor„, are doar o revela˛ie divin„, ∫i care spunea îSunt mai b„tr‚n dec‚t tine, mam„!“, ∫i noi suntem mai b„tr‚ni dec‚t Marin Preda.
Suntem mai b„tr‚ni dec‚t dumneata, Marin Preda, suntem mai b„tr‚ni dec‚t Eugen Barbu. Dac„ vom sc„pa teferi din canonada de jeg ∫i de otrav„, vom putea fi mai b„tr‚ni chiar dec‚t propriul nostru vis.
Suntem mai b„tr‚ni dec‚t Nicolae Labi∫, omul de geniu, citat foarte corect ∫i foarte la timp — a∫a a∫ fi vrut ∫i eu s„ o fac — de c„tre poetul Vadim Tudor.
Dar ar trebui s„ revedem ce Ónseamn„ dispari˛ia lui Marin Preda fa˛„ de n„vala de lucruri absurde din via˛a contemporan„ at‚t pe plan interior, c‚t ∫i pe plan extern. Œnseamn„ c„, de exemplu, vorbim despre secet„, despre iriga˛ii, vorbim despre toate cele care s-au distrus ∫i, fire∫te, Óntreb„m cine este de vin„.
Dar, mai mult dec‚t at‚t, eu Óntreb, totu∫i, cine a f„cut iriga˛iile? Nu cumva trebuie s„ sc„dem din negrul pe care-l adres„m unei personalit„˛i istorice complexe, cum a fost Nicolae Ceau∫escu, s„ sc„dem ∫i meritele, ca negrul s„ se potriveasc„ numai acolo unde este cazul?
Nu cumva acele iriga˛ii au costat bani mul˛i, ai ˛„rii, distrugerea lor cost‚nd ∫i mai mult, iar refacerea lor, ast„zi, fiind aproape imposibil„, pentru c„ nu mai avem suportul material necesar unei asemenea aventuri obligatorii pentru o ˛ar„ care se de∫ertific„?
V„ mul˛umesc domnule senator. Stima˛i colegi,
Grupul parlamentar al Partidului Na˛ional Liberal mai are 4 minute, ∫i domnul Popa, ca senator independent, dou„ minute.
V„ rog s„-mi da˛i voie s„-i dau cuv‚ntul domnului senator Constantin Dumitru pentru a sus˛ine declara˛ia politic„ ∫i s„ fac apel la liderii grupurilor parlamentare pentru mobilizarea colegilor no∫tri Ón sala de ∫edin˛„.
V„ mul˛umesc.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
Domnule senator, cu toat„ considera˛ia, v-a∫ ruga s„ v„ apropia˛i de finalul declara˛iei dumneavoastr„.
## **Domnul Adrian P„unescu:**
Doamn„ pre∫edint„ de ∫edin˛„, m„ apropii cu toat„ sfiala de finalul cuv‚ntului meu.
A∫ vrea s„ Ónchei cu reamintirea faptului c„ printre noi au tr„it oameni extraordinari, ∫i c„ au fost oameni extraordinari o dovede∫te Ómprejurarea de a ni-i aminti atunci c‚nd avem nevoie m„car de Óntreb„ri, dac„ nu ∫i de solu˛ii.
Sigur, v-a∫ spune, am mai spus o dat„, dar e extraordinar„ o replic„ pe care, Óntr-o carte pe care a scris-o ca gazetar ∫i scriitor t‚n„r, Ón 1970, Marin Preda spunea c„ tat„l s„u avea o replic„ (a pus-o ∫i Óntr-o carte de proz„), acesta fiind ˛„ran rom‚n din C‚mpia Dun„rii, care venea la Bucure∫ti, iarna, pentru c„ la Bucure∫ti iarna era mai cald, Óntre timp s-a produs egalizarea satului cu ora∫ul, e la fel de frig peste tot. Tat„l lui Marin Preda se trezea diminea˛a la trei, cam c‚nd se culca Marin Preda, iar Marin Preda Ói striga de
Mul˛umesc, doamn„ pre∫edint„ de ∫edin˛„.
Da˛i-mi voie ca, Ónainte de a-mi sus˛ine declara˛ia politic„, s„ protestez, de la acest microfon, Ómpotriva celor care au avut o atitudine nedreapt„, incorect„ fa˛„ de colegul nostru, distinsul senator P„unescu, referitor la modalitatea de desf„∫urare a ∫edin˛ei comisiei parlamentare privind monitorizarea timpilor de anten„. Pentru cei care au avut cuvinte r„ut„cioase ∫i nedrepte, sus˛in cu t„rie aici c„ a fost o ∫edin˛„ supercorect„, Ón care domnul pre∫edinte ales de c„tre noi, ∫i eu am f„cut parte din aceast„ comisie, a avut puterea ∫i Ón˛elepciunea s-o conduc„ extraordinar, chiar de multe ori uit‚nd de propriul vot ∫i ˛in‚nd cont Óntr-adev„r de voturile noastre, ale celorlal˛i componen˛i ai comisiei.
M„ sim˛eam dator s„ sus˛in acest protest, pentru c„ prea a fost zarva mare ∫i mi s-a p„rut total incorect.
Doamnelor ∫i domnilor senatori, ac˛iunile din ultima vreme, culmin‚nd cu mitingurile de la Constan˛a, Pite∫ti, Cluj-Napoca, chiar ∫i Ia∫i, ieri, m-au f„cut s„ rememorez anumite evenimente din trecutul apropiat.
Œn primul r‚nd, resping cu vehemen˛„ afirma˛ia c„ ideologia P.N.L. este ho˛ia.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 71/24.V.2007 P.N.L. a f„cut Rom‚nia Mare, P.N.L. a f„cut istorie frumoas„. Traian B„sescu face parte din istoria ur‚t„. Ar fi ca o compara˛ie dintre civiliza˛ie ∫i barbarii care distrugeau ∫i d„deau foc. Dac„ ar fi fost s„ vorbim despre ho˛ie, m„ pot Óntreba unde este flota, casa din Mih„ileanu sau terenul de la Snagov. Discursul pre∫edintelui suspendat Traian B„sescu, Ón care se consider„ justi˛iarul Rom‚niei ∫i reformatorul institu˛iilor rom‚ne∫ti, se termin„ cu o fraz„ pe c‚t de demagogic„, pe at‚t de hilar„. îAm gre∫it?! Pute˛i s„-mi spune˛i de ce am fost suspendat de cei 322?“
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Sigur, este foarte bine s„ recuno∫ti c‚nd gre∫e∫ti, important este s„ nu mai repe˛i gre∫eala.
Domnul senator Nicolae Vlad Popa, ave˛i dou„ minute.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 71/24.V.2007
## **Domnul Nicolae Vlad Popa:**
Da, nu este o regul„, nu toate gre∫elile se repar„, exist„ ∫i gre∫eli care nu se repar„.
Am ascultat ast„zi, Ón direct, un apel la un comportament ∫i un limbaj decent.
Domnul Geoan„ — Ómi pare r„u c„ nu este aici, de obicei, nu credeam c„ vine la ∫edin˛a Senatului — a predat ast„zi un curs, Ón fa˛a presei, de demagogie aplicat„.
A spus c„ face apel la stoparea unui discurs violent, de demonizare a adversarilor politici, dar Domnia Sa, ∫i Ói aduc aminte, a Ónceput cu acel limbaj, folosind termenul de îde∫eu toxic ce trebuie Óngropat“ sau îincinerat“. Erau dou„ variante. Da, domnul Geoan„ l-a numit pe domnul pre∫edinte B„sescu îun de∫eu toxic“. Pot s„ spun c„, uneori, gura p„c„tosului, par˛ial, adev„r gr„ie∫te, sigur c„ nu poate fi vorba de un îde∫eu“, termen folosit pentru un pre∫edinte al ˛„ri, care va conduce Rom‚nia p‚n„ Ón 2014, dar domnul pre∫edinte B„sescu poate fi tare toxic pentru corup˛ia din Rom‚nia, cu multe exemple Ón partidele reprezentate Ón Parlament.
Domnul pre∫edinte B„sescu este periculos de toxic pentru îdinozaurii comuni∫ti“, din acelea∫i partide prezente Ón Parlament, condamna˛i Ón Raportul îTism„neanu“!
Domnul pre∫edinte B„sescu poate fi extrem de toxic pentru oligarhii ∫i mogulii economico-politici din acelea∫i partide. Le numesc: P.N.L., P.S.D., P.C., U.D.M.R, P.R.M.
Ace∫ti oligarhi ∫i moguli sunt cei care au cl„dit aceast„ alian˛„ transpartinic„, antipreziden˛ial„.
Dar domnul pre∫edinte B„sescu nu este deloc toxic pentru o mare parte din poporul rom‚n. Dimpotriv„! ™i de aceea o mare majoritate Ól sus˛ine ∫i va vota înu“, deci Ómpotriva demiterii.
V„ rog s„ v„ apropia˛i de finalul declara˛iei, domnule senator.
## **Domnul Nicolae Vlad Popa:**
Am terminat.
Aten˛ionez asupra mitingurilor organizate pentru acel îfascistoid“ pre∫edinte, de la Chi∫in„u la Montreal, de la New York la Hamburg, de la Roma la Madrid, inclusiv, cum spunea˛i dumneavoastr„, la Chi∫in„u.
E adev„rat, exist„ o tab„r„, dou„ tabere, dar o tab„r„ mare Ón care este aproape 80% din electoratul Rom‚niei ∫i o tab„r„ mic„, a celor 322 de parlamentari.
V„ mul˛umesc.
## **Doamna Norica Nicolai:**
V„ mul˛umesc, domnule senator.
V-a∫ sugera s„ nu mai folosi˛i tribuna Parlamentului pentru a-i ataca pe colegii prezen˛i Ón aceast„ sal„ ∫i, mai ales, pe cei care nu sunt prezen˛i.
Stima˛i colegi, v„ rog s„-mi permite˛i s„ v„ prezint nota cu privire la adoptarea tacit„ a unei ini˛iative legislative.
Se consider„ adoptat„, prin Ómplinirea termenului Ón data de 10 mai 2007, Ón conformitate cu prevederile art. 75 alin. (2) din Constitu˛ia Rom‚niei, coroborat cu prevederile art. 141 alin. (2) din Regulamentul Senatului, urm„toarea ini˛iativ„ legislativ„: Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 15/2007 privind unele m„suri referitoare la alegerea membrilor din Rom‚nia Ón Parlamentul European din anul 2007.
Ini˛iativa legislativ„ va fi transmis„ Camerei Deputa˛ilor spre dezbatere ∫i adoptare, Ón calitate de Camer„ decizional„.
Stima˛i colegi, v„ rog s„-mi permite˛i s„ dau citire Notei pentru exercitarea de c„tre parlamentari a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale.
Œn conformitate cu prevederile art. 17 alin. (2) ∫i (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale, s-au depus la secretarul general al Senatului, Ón vederea exercit„rii de c„tre senatori a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale, urm„toarele legi:
— Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 126/2006 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 218/2005 privind stimularea absorb˛iei fondurilor SAPARD prin preluarea riscului de c„tre fondurile de garantare;
— Lege privind detalierea obiectivelor cuprinse Ón listele de investi˛ii ale institu˛iilor publice din sectorul de ap„rare na˛ional„, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„;
— Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 135/2006 privind majorarea capitalului social al Casei de Economii ∫i Consemna˛iuni C.E.C. — S.A.;
— Lege privind organizarea ∫i func˛ionarea cabinetelor de medicin„ sportiv„;
— Lege pentru respingerea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 122/2006 privind regimul fiscal aplicabil pl„˛ilor compensatorii efectuate c„tre angaja˛ii locali ai Delega˛iei Comisiei Europene Ón Rom‚nia;
— Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 108/2006 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 105/2001 privind frontiera de stat a Rom‚niei;
**:**
Procedur„, doamn„ pre∫edinte!
## **Doamna Norica Nicolai:**
Da.
V„ rog, domnule senator.
## **Domnul Adrian P„unescu:**
Domnule senator Popa, r„m‚ne˛i, c„ poate o s„ v„ intereseze! M-am interesat dup„ ce a˛i vorbit ∫i am aflat un lucru surprinz„tor: nu sunt de preferat dinozaurilor jigodiile.
## **Doamna Norica Nicolai:**
V„ mul˛umesc pentru precizare, domnule senator.
O chestiune de procedur„. Domnul senator...
## **Doamna Paula Maria Iv„nescu**
**:**
Supune˛i mai Ónt‚i la vot programul ∫i ordinea de zi ∫i pe urm„ merge˛i mai departe.
## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**
**:**
Doamna Iv„nescu, dar de ce m„ face pe mine îmogul“? ™ti˛i ce e aia îmogul“?
## **Doamna Paula Maria Iv„nescu**
**:**
Da. Normal... Ei, dumneavoastr„ v„ uita˛i...
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
## **Domnul Constantin Gheorghe:**
V„ mul˛umesc, doamn„ pre∫edinte de ∫edin˛„.
Stima˛i colegi, cu tot respectul cuvenit, a∫ vrea s„ v„ aduc la cuno∫tin˛„ c„ doamna pre∫edinte de ∫edin˛„ a f„cut un act de generozitate, supliment‚nd timpul independen˛ilor, pentru c„, dup„ agenda Senatului, independen˛ii au dreptul la cuv‚nt doar dou„ minute. Œn mare generozitate ∫i Ón˛elegere a mai acordat dou„ minute domnului senator Nicolae Vlad Popa, care a g„sit de cuviin˛„ s„ jigneasc„ majoritatea senatorilor prezen˛i.
Œn consecin˛„, solicit Biroului permanent al Senatului s„ ia m„surile disciplinare cuvenite, pentru c„ ne-am s„turat s„ tot fim pu∫i la st‚lpul infamiei, cei 322!
Da, avem dreptul la opinie! Avem dreptul s„ vot„m a∫a cum ne dicteaz„ convingerea ∫i con∫tiin˛a ∫i nu accept„m din partea domnului senator Nicolae Vlad Popa niciun fel de ingerin˛e Ón activitatea noastr„ parlamentar„.
V„ mul˛umesc.
## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**
**:**
## Procedur„!
Domnul pre∫edinte Corneliu Vadim Tudor, pentru chestiuni de procedur„.
## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**
O chestiune de procedur„ referitoare la responsabilitatea declara˛iilor politice ∫i la comportamentul acelora care le fac: au curajul s„ le fac„ la microfon, dup„ care nu mai au curajul ∫i dispar! Asemenea insulte: îoligarhi“ ∫i îmoguli“, pe care, Ón mod repetat, domnul Nicolae Vlad Popa le face determin„ acuza˛ii ∫i amenin˛„ri de o violen˛„ extrem„ pe Internet ∫i Ón alte forme de expresie.
De circa dou„ s„pt„m‚ni, de la votul din Camerele reunite ale Parlamentului, exist„ instigare la crim„. Eu a∫a ∫tiu s„ citesc Ón limba rom‚n„: î322 de gloan˛e, un fleac!“... cu poza domnului Traian B„sescu. Este o parafraz„, probabil, la filmele cu comisarul Moldovan: îM-au ciuruit? Un fleac!“ — Gheorghe Dinic„.
Da, dar acolo nu e de glum„. Adic„ ne-ar a∫tepta pe fiecare un glon˛. ™i spune asta un om p„˛it, un om c„ruia i se pune Ón c‚rc„, de 7—8 ani, c„ eu adun ˛igani sau al˛i minoritari pe stadioane ∫i Ói Ómpu∫c!
Nu am zis, Ón via˛a mea, o asemenea abera˛ie! Nu am instigat la violen˛„ Ómpotriva nim„nui!
Dar acum, ce s„ Ón˛elegem noi, dac„ un senator, intrat pe listele Alian˛ei P.N.L.-P.D., spune c„ suntem îoligarhi“ ∫i îmoguli“, iar sus˛in„torii Domniei Sale ∫i ai domnului Traian B„sescu ne promit c‚te un glon˛ la to˛i, la ce ar trebui s„ ne a∫tept„m?!
La postul îRealitatea TV“, domnul Popa m-a f„cut îmogul de pres„“. Poate nu am Ón˛eles eu bine. Am deschis Dic˛ionarul Explicativ al Limbii Rom‚ne ∫i am v„zut: îMogul — o persoan„ foarte important„ care are puteri discre˛ionare.“
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 71/24.V.2007 Poate c„ nu sunt o persoan„ foarte important„ — nici m„car important„! —, dar, Ón mod sigur, nu am puteri discre˛ionare. ™i atunci de ce ne juc„m cu vorbele de genul acesta?!
De ce domnul coleg Popa taie orice punte de comunicare Óntre noi? Cum cred ei c„ vor conduce dup„ 19 mai?
Dac„ vor conduce!
Domnule, g‚ndi˛i-v„ c„ avem ∫i noi copii, se uit„ la televizor, navigheaz„ pe Internet, citesc presa ∫i v„d c„ p„rin˛ii lor sunt amenin˛a˛i cu c‚te un glon˛. ™i eu nu permit nim„nui!
Chiar dac„ are baston domnul Nicolae Vlad Popa, s-ar putea s„ i-l fr‚ng„ cineva pe genunchi ca pe o scobitoare!
V„ mul˛umesc.
## **Doamna Norica Nicolai:**
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Dau cuv‚ntul domnului senator Mario Oprea, din partea Grupului parlamentar al P.N.L., pentru chestiuni de procedur„ ∫i organizatorice.
## **Domnul Mario Ovidiu Oprea:**
V„ mul˛umesc, doamn„ pre∫edinte. Doamn„ pre∫edinte,
Stima˛i colegi,
Grupul parlamentar al senatorilor Partidului Na˛ional Liberal v„ propune o modificare Ón dou„ dintre comisiile Senatului.
Din Comisia pentru abuzuri, combaterea corup˛iei ∫i peti˛ii iese domnul senator Ioan Corodan, care miercurea trecut„ ∫i-a declarat apartenen˛a la Grupul parlamentar al P.N.L., urm‚nd ca dumnealui s„-∫i desf„∫oare Ón continuare activitatea Ón cadrul Comisiei pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„.
Œn schimb, din cadrul Comisiei pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„ iese domnul senator Paul P„curaru, care intr„ Ón componen˛a Comisiei pentru abuzuri, combaterea corup˛iei ∫i peti˛ii.
V„ rug„m s„ vota˛i aceste modific„ri.
V„ mul˛umesc, doamn„ pre∫edinte.
Domnul senator Ungheanu, pe chestiuni de procedur„.
## **Domnul Mihai Ungheanu:**
Doamn„ pre∫edinte de ∫edin˛„, Domnilor colegi,
Chestiunea cu independen˛ii care sunt asimila˛i de grupuri ca ∫i c‚nd ar fi fost ale∫i Ón 2004 este o problem„ pe care trebuie s„ o discut„m Ónt‚i Ón Birourile permanente — Ón Biroul nostru permanent, mai bine zis — s„ vedem cum proced„m cu ei, cum proced„m cu minutele care se acord„ grupurilor parlamentare. Se trece a∫a de u∫or peste ce a fost Ón 2004? Acesta era criteriul esen˛ial al algoritmului!
Or, dac„ noi
Vot · Amânat
Declara˛ii politice prezentate de doamnele ∫i domnii senatori: — Neculai Apostol (independent) — îDescentralizarea institu˛ional„, un proces inevitabil“; — Gheorghe Viorel Dumitrescu (P.R.M.) — Campania sus˛inut„ de pre∫edintele suspendat al Rom‚niei; — Mario Ovidiu Oprea (P.N.L.) — Carol al II-lea, Gheorghe Gheorghiu-Dej ∫i Traian B„sescu; — Petre Daea (P.S.D.) — Situa˛ia Óngrijor„toare din agricultur„ din cauza secetei; — Corneliu Vadim Tudor (P.R.M.) — Seceta, agricultura ∫i necesarul de hran„ al poporului rom‚n; Legea patrimoniului na˛ional; — Constantin Gheorghe (P.C.) — îTr„im vremuri tulburi“; — Adrian P„unescu (P.S.D.) — Pledoarie pentru valorile culturale; — Constantin Dumitru (P.N.L.) — Gre∫elile pre∫edintelui suspendat Traian B„sescu; — Nicolae Vlad Popa (independent) — Apel la un comportament ∫i un limbaj civilizat
Domnul senator Ha∫otti. V„ rog, domnule senator.
## **Domnul Puiu Ha∫otti:**
V„ mul˛umesc.
Domnul senator Ungheanu, distinsul nostru coleg, are par˛ial dreptate. Am procedat a∫a cum a propus colegul nostru, domnul senator Mario Oprea, de fiecare dat„. Domnul senator Corodan urmeaz„ s„-∫i desf„∫oare activitatea Óntr-o comisie Ón care P.N.L. are dreptul s„ propun„ pe cineva. ™i cred c„ aceast„ chestiune este c‚t se poate de clar„.
Sigur c„ putem discuta ∫i la Biroul permanent, nu am absolut nimic Ómpotriv„. Dac„ nu se sup„r„, bineÓn˛eles, domnul senator Corodan, putem discuta m‚ine-diminea˛„ la Biroul permanent aceast„ chestiune.
Dar, repet, nu este numai cutuma, ci este absolut logic ca pe locul Partidului Na˛ional Liberal Ón Comisia pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„, unde avem un sigur loc, s„ desemn„m pe cine credem noi de cuviin˛„.
Din sal„
#83200Corect?
## V„ mul˛umesc, domnule senator.
V„ propun ca m‚ine, la Biroul permanent, s„ negociem aceste chestiuni, ca ele s„ fie rezultatul unei Ón˛elegeri Óntre grupurile politice ∫i, categoric, procedural, domnul senator Corodan, de∫i este independent, are posibilitatea de a fi propus de orice grup politic s„ participe Óntr-o ∫edin˛„ a unei comisii de specialitate.
Stima˛i colegi, av‚nd Ón vedere c„ cvorumul de ∫edin˛„ nu cred c„ este Óndeplinit Ón acest moment, fac un apel c„tre liderii grupurilor parlamentare pentru a fi prezen˛i Ón sal„.
V„ adresez rug„mintea s„ vota˛i. V„ voi supune la vot ordinea de zi ∫i programul de lucru, urm‚nd s„ intr„m doar Ón dezbaterea proiectelor de lege, votul pe aceste proiecte de lege urm‚nd a fi acordat Ón urm„toarea ∫edin˛„ a Senatului, lunea urm„toare.
V„ rog s„ vota˛i.
Cu 39 de voturi pentru ∫i dou„ ab˛ineri, ordinea de zi
- ∫i programul de lucru au fost aprobate.
Not„ privind aprobarea procedurii de urgen˛„ pentru dezbaterea ∫i adoptarea urm„toarelor ini˛iative legislative: Proiectul de lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonan˛e.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 71/24.V.2007 Guvernul propune ca aceast„ propunere de lege s„ fie adoptat„ Ón regim de urgen˛„.
Stima˛i colegi, doresc s„ o spun votului dumneavoastr„, nefiind necesar„ o majoritate calificat„ pentru ca aceast„ propunere legislativ„ s„ fie adoptat„ Ón regim de urgen˛„.
V„ rog s„ v„ ocupa˛i locurile Ón sal„ ∫i v„ rog s„ vota˛i.
Senatul a aprobat procedura de urgen˛„ pentru aceast„ propunere legislativ„ cu 40 de voturi pentru, un vot Ómpotriv„ ∫i 5 ab˛ineri.
Propunerea legislativ„ privind medicina ∫colar„.
De asemenea, ini˛iatorii solicit„ ca aceast„ propunere legislativ„ s„ fie dezb„tut„ Ón Senatul Rom‚niei Ón procedur„ de urgen˛„.
Supun la vot procedura de urgen˛„ pentru aceast„ propunere legislativ„.
V„ rog s„ vota˛i.
Senatul a aprobat procedura de urgen˛„ pentru aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ cu 44 de voturi pentru, un vot Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere.
™i eu v„ mul˛umesc. Declar deschise dezbaterile generale.
Rog grupurile politice s„ participe la aceste dezbateri. Scuza˛i-m„, domnule Oprea, nu v-am v„zut!
Comisia pentru administra˛ie public„, organizarea teritoriului ∫i protec˛ia mediului, domnul senator Mario Ovidiu Oprea.
Mul˛umesc, doamna pre∫edinte. Nicio problem„!
Comisia pentru administra˛ie public„, organizarea teritoriului ∫i protec˛ia mediului a fost sesizat„ Ón fond pentru dezbaterea ∫i adoptarea raportului referitor la acest proiect de lege.
Comisia a luat Ón dezbatere proiectul de lege ∫i a hot„r‚t, Ón unanimitate, s„ adopte raport favorabil, f„r„ amendamente.
S-au primit avize favorabile de la Consiliul Legislativ ∫i Comisia pentru buget, finan˛e, activitate bancar„ ∫i pia˛„ de capital.
Legea face parte din categoria legilor ordinare. Mul˛umesc, doamna pre∫edinte.
™i eu v„ mul˛umesc, domnule senator.
Declar deschise dezbaterile generale.
Dac„ grupurile politice doresc s„ intervin„?
Constat c„ niciun grup politic nu dore∫te s„ participe la aceste dezbateri.
Supun la vot proiectul de lege.
Legea are caracter ordinar.
V„ rog s„ vota˛i, stima˛i colegi.
Proiectul de lege a fost adoptat cu 47 de voturi pentru, un vot Ómpotriv„ ∫i dou„ ab˛ineri.
- V„ mul˛umesc.
Punctul 5, Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 598/2002 pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 36/2002 privind reglementarea dreptului de proprietate al Federa˛iei Comunit„˛ilor Evreie∫ti din Rom‚nia asupra l„ca∫urilor de cult, cimitirelor ∫i a altor bunuri destinate activit„˛ilor Cultului mozaic, publicat„ Ón Monitorul Oficial, Partea I, nr. 802 din 5.11.2002.
Legea are caracter organic.
Rog s„ fie prezent la tribuna comisiilor parlamentare domnul pre∫edinte sau domnul vicepre∫edinte al Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.
- Dau cuv‚ntul ini˛iatorului, domnul pre∫edinte Corneliu
- Vadim Tudor.
Microfonul 5, v„ rog.
Stimat„ doamn„ pre∫edinte de ∫edin˛„, Onora˛i colegi,
Nu doresc s„ repet ceea ce am spus Ón declara˛ia politic„ anterioar„, Óns„ lucrurile sunt foarte clare.
Œnainte de a lua cuv‚ntul, am vorbit cu domnul coleg R„zvan Theodorescu ∫i mi-a spus c„, ini˛ial, legea a fost a Domniei Sale, dar ∫i el este de acord cu mine c„ s-au
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 71/24.V.2007 Ónt‚mplat ni∫te lucruri, Óntre timp, ∫i legea trebuie ameliorat„ ∫i fortificat„, tocmai pentru c„ ˛ara a fost atacat„, pe nedrept, zic eu, ca patriot rom‚n, dar ∫i ca om care respect„ adev„rul. A fost atacat„ pentru lucruri pe care nu le-a f„cut sau de care nu este responsabil„.
Legea Ón sine a fost bun„, dar ce ne facem cu evreii din America, din Israel ∫i din Europa, care, Ón situa˛ii deosebite, sunt chema˛i s„ contribuie cu anumite sume de bani?
Am fost curios ∫i, la rug„mintea pre∫edintelui Comunit„˛ii evreilor originari din Rom‚nia care tr„iesc Ón S.U.A., domnul David Dahan, am luat avionul ∫i m-am dus p‚n„ la Cluj, iar de acolo, pe ro˛i, pe ∫osea, p‚n„ la Bistri˛a, la Templul Coral, la o sinagog„ din 1852. Iat„, are peste 150 de ani! Era Óntr-o stare avansat„ de degradare, dar, datorit„ ∫i evreilor din Rom‚nia, ∫i evreilor din Statele Unite, care au dat banii, sunt peste 300.000 de dolari, restaurarea lucr„rilor la acea sinagog„ se desf„∫oar„ ∫i se afl„ Óntr-o faz„ avansat„.
A venit ∫i ∫eful comunit„˛ii evreie∫ti de acolo, un om de carte... De altfel, evreii sunt singurul popor din lume care nu are analfabe˛i, ∫i ∫ti˛i ∫i de ce: pentru c„ ei, de mici copii, citesc Thora, citesc Cartea Sf‚nt„, citesc Pentatehul, primele cinci c„r˛i ale Bibliei, scrise de Moise.
Œns„ ce ne facem cu cimitirele, Ón special, ce ne facem cu alte necropole sau l„ca∫uri de cult care au r„mas de izbeli∫te? Comunit„˛ile nu mai sunt, sunt foste comunit„˛i rurale, li s-a stins s„m‚n˛a aici, au aliat urma∫ii Ón Israel, Óns„ to˛i se g‚ndesc la ce au l„sat Ón urma lor, Ón p„m‚ntul rom‚nesc.
A∫a c„ am considerat necesar, de comun acord ∫i cu juri∫tii no∫tri, ∫i cu o serie de teologi ∫i de istorici — eu nu sunt numai doctor Ón istorie, sunt doctorand Ón teologie — am considerat necesar s„ alc„tuim o comisie mixt„, prin votul Parlamentului, pentru a gestiona acest patrimoniu.
V„ mul˛umesc ∫i eu, domnule pre∫edinte, pentru argumenta˛ia dumneavoastr„.
Dau cuv‚ntul domnului vicepre∫edinte ™erban Nicolae, pentru a prezenta raportul comun al comisiilor.
Mul˛umesc.
Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri ∫i Comisia pentru drepturile omului, culte ∫i
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 71/24.V.2007 minorit„˛i au luat Ón dezbatere aceast„ propunere legislativ„. Cu o majoritate cov‚r∫itoare, au hot„r‚t s„ adopte un raport de admitere, cu trei amendamente, cuprinse Ón anexa nr. 1.
Este vorba, pe scurt, de faptul c„ se d„ o redactare corect„ titlului propunerii legislative, raportat la actele normative pe care le modific„. Este vorba despre Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 36/2002, adoptat„ prin Legea de aprobare nr. 598 din 2002.
De asemenea, s-a reglementat chestiunea patrimonial„, Ón sensul c„, dup„ identificarea de c„tre aceast„ comisie mixt„ a bunurilor ∫i a celorlalte elemente de patrimoniu religios evreiesc, regimul juridic aplicabil este cel de drept comun. Fac precizarea c„ Ón aceast„ comisie, a∫a cum a spus ∫i ini˛iatorul, se reg„sesc evrei de origine rom‚n„, al„turi de Federa˛ia Comunit„˛ilor Evreie∫ti din Rom‚nia, din Statele Unite, Europa ∫i Israel. Deci nu este vorba de alte organiza˛ii evreie∫ti, ci de organiza˛iile de origine rom‚n„.
De aceea, comisiile au hot„r‚t s„ prezinte un raport de admitere, a∫a cum am spus, cu trei amendamente, cuprinse Ón anex„.
Mul˛umesc, domnule senator.
Guvernul, domnul secretar de stat Nistor, v„ rog, ave˛i cuv‚ntul.
Microfonul 10.
## **Domnul Sergiu Nistor** _— secretar de stat Ón Ministerul Culturii ∫i Cultelor_ **:**
V„ mul˛umesc, doamn„ pre∫edinte de ∫edin˛„.
Punctul de vedere al Guvernului la propunerea legislativ„ a domnului senator Corneliu Vadim Tudor se bazeaz„ pe un punct de vedere al Federa˛iei Comunit„˛ilor Evreie∫ti, care, argument‚nd pe cutum„, tradi˛ie ∫i rela˛iile ierarhice din cadrul federa˛iilor comunit„˛ilor evreie∫ti, a fost, la momentul depunerii propunerii legislative, Ómpotriv„.
Deci punctul de vedere al Guvernului pentru propunerea ini˛ial„ este negativ.
V„ mul˛umesc.
Cele dou„ comisii reunite au formulat trei amendamente.
Dac„ sunt interven˛ii pe aceste amendamente ∫i dac„ ini˛iatorul este de acord cu ele.
Amendamentele par bine-venite, Óns„ a∫ dori s„ fac un scurt comentariu la punctul de vedere al Guvernului.
Nu ∫tiu ce ra˛iuni dicteaz„ aceast„ atitudine, Óns„ Guvernul, Ón mod normal, ar trebui s„ fie al„turi de Parlament ∫i de comisiile de specialitate, pentru c„ este vorba despre ap„rarea interesului na˛ional, este vorba despre faptul c„ se ruleaz„ ∫i se vor rula, Ón continuare,
sume foarte mari de bani ∫i un control multiplu, Óncruci∫at, nu deranjeaz„ pe nimeni.
Cine se teme de consult„ri de genul acesta?
Deci, Óncerc‚nd s„ Ón˛eleg pozi˛ia Ón care se afl„ unii reprezentan˛i ai Guvernului, da˛i-mi voie s„ consider c„ punctul de vedere al nostru este cel just, pentru a evita specula˛iile ∫i acuza˛iile care ar putea surveni.
Cele mai m„runte m‚zg„lituri pe un zid de sinagog„ sau de Templu Coral se sparg Ón capul Rom‚niei, care e membr„ N.A.T.O. ∫i membr„ a Uniunii Europene, ∫i v„ rog s„ m„ crede˛i c„ avem ∫i a∫a destui adversari.
Nu vreau s„ sar de la una la alta, dar nu mai departe de alalt„ieri s-a Ónt‚mplat c„, la una din v„mile Federa˛iei Ruse, a fost arestat„ poate una dintre cele mai mari sportive din lume, la ora actual„, tocmai pentru a se prejudicia o final„ de cup„ european„. ™i prin asta vreau s„ spun c„ noi suntem drep˛i p‚n„ la cap„t. Nu suntem nici cu o putere Ómpotriva celeilalte sau viceversa, suntem pentru ap„rarea interesului na˛ional.
A∫adar, îjocul gre∫eal„ a∫teapt„“, cum spunea un scriitor clasic, s„ nu d„m posibilitatea s„ se exploateze asemenea gre∫eli.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Declar deschise dezbaterile generale.
Rog grupurile politice s„-∫i exprime punctul de vedere. Domnul senator R„zvan Theodorescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator. Microfonul 3.
Doamn„ pre∫edinte de ∫edin˛„,
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Vorbesc ∫i Ón calitate de ini˛iator al legii din 2002 ∫i nu vreau s„ insist prea mult. Œntr-adev„r, problema evreiasc„ este o problem„ ultrasensibil„, iar problema legat„ de l„ca∫urile funerare evreie∫ti este, poate, problema cea mai sensibil„ din mentalitatea religioas„ de pe mapamond. Un cimitir evreiesc nu poate s„ fie Ón niciun fel mutat, schimbat, profanat. Dac„ vre˛i, la noi, la cre∫tini, se mai accept„ din c‚nd Ón c‚nd. Niciodat„ la evrei! Este o problem„ de mental colectiv de o foarte mare importan˛„. Eu pot s„ ∫tiu, ∫i ∫tiu, de ce Federa˛ia Comunit„˛ilor Evreie∫ti din Rom‚nia a avut acel punct de vedere ∫i Ón˛eleg de ce, oarecum, Guvernul a mers pu˛in pe acest traseu.
Œn˛eleg, Óns„, c„ juri∫tii no∫tri... eu nu eram Ón ˛ar„ atunci, dar, ca membru al uneia dintre comisii a∫ fi votat cu dou„ m‚ini al„turi de ei. Am Ón˛eles c„ domnii György Frunda, Valentin Dinescu ∫i ™erban Nicolae, colegii no∫tri, au adus amendamente esen˛iale la problema propriet„˛ii, pentru c„, domnule Vadim Tudor, asta putea s„ deranjeze, Óntr-adev„r, Federa˛ia Comunit„˛ilor Evreie∫ti din Rom‚nia, problema acestei propriet„˛i ∫i imixtiuni.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 71/24.V.2007 Dac„ problema este rezolvat„ — ∫i v„ invit s„ vot„m amendamentele —, eu cred c„ este o ac˛iune salutar„ ∫i nu mai insist asupra ei.
V„ mul˛umesc.
Are cuv‚ntul domnul senator Constantin Dumitru, din partea Grupului parlamentar al P.N.L. Microfonul 2, v„ rog.
V„ mul˛umesc, doamna pre∫edinte.
Eu, de fapt, voiam s„ pun o Óntrebare reprezentantului Guvernului.
Dumnealui s-a exprimat Ón felul urm„tor: îGuvernul nu este de acord Ón forma ini˛ial„“. Aflu c„ sunt dou„ sau trei amendamente ∫i atunci Ól Óntreb pe reprezentantul Guvernului: Ón condi˛iile Ón care aceste amendamente sunt admise, Guvernul are alt punct de vedere?
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Domnule secretar de stat, microfonul 10, v„ rog s„ r„spunde˛i la Óntrebarea ce vi s-a adresat.
V„ mul˛umesc, doamna pre∫edinte.
Din punctul meu de vedere, Guvernul Ó∫i exprim„ punctul de vedere printr-un document semnat de primulministru. Acest document a fost solicitat la momentul ini˛ierii procedurii parlamentare.
Œn acest moment, nu s-a emis, pe de o parte, din partea Federa˛iei Comunit„˛ilor Evreie∫ti un alt act care s„-l contrazic„ pe cel Ón baza c„ruia a fost emis punctul de vedere al Guvernului.
Pe de alt„ parte, pe fondul problemei, Óntruc‚t se propune o comisie mixt„ compus„ dintr-o serie de reprezentan˛i, punctul ini˛ial de vedere al Federa˛iei Comunit„˛ilor Evreie∫ti care spunea înoi suntem liberi s„ ne consult„m cu cine dorim“ ni se pare corect.
Noi Ónfiin˛„m o comisie mixt„ din care spunem c„ fac parte anumi˛i reprezentan˛i. Nu ∫tim dac„ acei reprezentan˛i defini˛i aici sunt chiar to˛i cei relevan˛i care ar putea s„ fac„ parte.
Œn fond, Federa˛ia Comunit„˛ilor Evreie∫ti din Rom‚nia se poate consulta ∫i poate cere expertiz„ rabinic„ de la cine dore∫te.
V„ mul˛umesc.
Domnul senator Iorga, din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare.
Nicolae Iorga
#102210## **Domnul Nicolae Iorga:**
Doamn„ pre∫edinte,
Stima˛i colegi,
Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare va vota Ón favoarea acestui proiect de lege.
Nu Ón˛elegem, din moment ce toate amendamentele sunt propuse de un personal calificat, dac„ Guvernul nu
le are, m„ g‚ndesc c„, urm‚nd s„ d„m votul final, cum am stabilit la Ónceputul ∫edin˛ei, s„pt„m‚na viitoare, poate p‚n„ atunci se r„zg‚ndesc ∫i reprezentan˛ii Guvernului ∫i ne trimit un nou aviz.
V„ mul˛umesc.
Dac„ mai sunt interven˛ii la dezbateri generale? Da, domnule pre∫edinte Vadim Tudor.
A∫ vrea s„-i replic reprezentantului Guvernului: am constatat c„ punctul de vedere al Executivului este anterior amendamentelor pe care le-am dezb„tut ∫i le-am votat noi Ón comisiile reunite.
Deci, din acest punct de vedere, treaba este foarte clar„.
Noi ne-am adunat acolo vreo 16—17 senatori, ˛in‚nd cont ∫i de punctul de vedere al Guvernului, a∫a este, ∫i s-a rezolvat. Problema propriet„˛ii este intangibil„. Una la m‚n„. Doi. Ne spune˛i despre punctul de vedere al Federa˛iei Comunit„˛ilor Evreie∫ti. Sigur c„ da, noi Ól respect„m. Ce ne facem Óns„ c„ nimeni nu poate monopoliza dreptul de a Óngriji ∫i de a prezerva ∫i de a restaura aceste monumente funerare?
Ei zic înoi suntem liberi s„“... Foarte bine, tr„im Óntr-o ˛ar„ liber„, a∫a este, dar ∫i aceia sunt liberi, c„ au aici mor˛i ∫i mai au ∫i bani Ón conturile bancare ∫i Ón buzunare ∫i li se cer bani, cum li s-a cerut pentru sinagoga de la Bistri˛a, 300.000 de dolari. Noi trebuie s„ fim impar˛iali. Trebuie s„ avem o judecat„ solomonic„, din punct de vedere al Ón˛elepciunii, nu al t„ierii copilului Ón dou„, Doamne fere∫te!
Nu are nimeni a se teme de existen˛a acestei comisii mixte, pentru c„, v„ spun, un drept de preemp˛iune sau, dac„ vre˛i, repet metafora, îde vioara Ónt‚i“ normal c„ Ól vor avea evreii care tr„iesc aici.
Œns„ Parlamentul are dreptul ∫i este primul for legiuitor al ˛„rii... ascult„m punctul dumneavoastr„ de vedere, Ól respect„m, dar dac„ nu iese bine ∫i se mai Ónt‚mpl„ ni∫te necazuri, toate se sparg Ón capul nostru, al Parlamentului.
Face˛i cum ∫ti˛i dumneavoastr„, dar, Ón cea mai mare parte, dolean˛ele Federa˛iei Comunit„˛ilor Evreie∫ti din Rom‚nia ∫i ale Guvernului au fost respectate de parlamentari din toate partidele.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Nemaifiind alte solicit„ri pentru interven˛ia la cuv‚nt, declar Ónchise dezbaterile generale.
Votul pe raport ∫i pe propunerea legislativ„ se va da Ón ∫edin˛a de lunea urm„toare.
La punctul 6 din ordinea de zi avem Ónscris„ Propunerea legislativ„ privind regimul juridic aferent obiectivelor de investi˛ii îPalatul Parlamentului“. Ini˛iatorul este prezent.
Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri este prezent„.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 71/24.V.2007 Dau cuv‚ntul ini˛iatorului. Microfonul 10, v„ rog.
Parlamentului ∫i stabilirea condi˛iilor Ón care locuie∫te Ón acest palat.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc, doamn„ pre∫edinte.
Prezentul proiect de lege are ca obiect schimbarea administratorului acestui obiectiv ∫i crearea unui regim de siguran˛„ a documenta˛iilor tehnice pentru Palatul Parlamentului.
Prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 718/1991 ∫i prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 372/1993, Palatul Parlamentului este Ón administrarea Camerei Deputa˛ilor.
Dup„ cum se ∫tie, acum cinci ani au Ónceput lucr„rile de investi˛ii pentru mutarea Senatului Ón aceast„ cl„dire.
Œn momentul de fa˛„, aceast„ cl„dire este Ómp„r˛it„, ca folosin˛„, Óntre Camera Deputa˛ilor ∫i Senat.
Din aceast„ cauz„, de data asta v„ vorbesc Ón calitate de arhitect, exist„ foarte multe disfunc˛ii Ón momentul Ón care vrei s„ faci o investi˛ie care prive∫te Senatul ∫i m-am g‚ndit la aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ prin care partea de cl„dire care este ocupat„ de Senat s„ fie ∫i administrat„ de Senat. Investi˛iile care sunt aferente Senatului s„ fie f„cute de acesta ∫i s„ aib„ ∫i Senatul posibilitatea de a face investi˛ii directe, ∫i nu prin Camera Deputa˛ilor.
Al doilea capitol al propunerii legislative se refer„ la documenta˛iile tehnice de proiectare. Œn momentul de fa˛„, aceste documenta˛ii tehnice sunt r„sp‚ndite Ón foarte multe locuri, Ón condi˛ii precare, la constructor sau la furnizori, dinainte de anii ’90. Multe au fost arse, altele inundate, drept pentru care, la art. 2, dac„ pute˛i s„ urm„ri˛i, este vorba de stabilirea unui regim special de de˛inere ∫i arhivare a acestor documenta˛ii care sunt foarte importante pentru cartea tehnic„, pentru cadastru ∫i a∫a mai departe.
De aceea, am propus ca aceste documenta˛ii tehnice s„ fie predate, Ón termen de 60 de zile de la intrarea Ón vigoare a prezentei legi, pe baza unui proces-verbal de predare-primire, persoanei desemnate de Birourile permanente reunite ale Senatului ∫i Camerei Deputa˛ilor, iar nerespectarea acestei obligativit„˛i s„ fie considerat„ infrac˛iune, neglijen˛„ Ón serviciu ∫i s„ fie sanc˛ionat„ conform legii penale.
Consider c„ este o chestiune deosebit de important„ aducerea Óntr-un singur loc a acestor documenta˛ii care sunt, de fapt, fundamentul construc˛iei Ón care ne afl„m Ón momentul de fa˛„.
V„ mul˛umesc, doamn„ pre∫edinte.
Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri a luat Ón dezbatere aceast„ propunere legislativ„ ∫i a hot„r‚t, cu majoritate de voturi, s„ adopte un raport de respingere.
Pe l‚ng„ cele ar„tate Ón raport ∫i pe care am s„ le enum„r pe scurt — faptul c„ pre∫edin˛ii celor dou„ Camere nu pot avea calitatea de ordonator principal de credite, potrivit Legii finan˛elor publice, av‚nd Ón vedere ∫i Regulamentele celor dou„ Camere care stabilesc c„ aceast„ competen˛„ apar˛ine secretarilor generali ai fiec„rei Camere, de asemenea, faptul c„ propunerea sau valorificarea eventualelor drepturi ale persoanelor expropriate are un regim juridic prev„zut de legea specific„, respectiv Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauze de utilitate public„ —, a∫ vrea s„ adaug doar c‚teva din chestiunile care au f„cut obiectul dezbaterilor la Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.
Astfel, s-a ar„tat c„ cele dou„ Camere ale Parlamentului, potrivit Constitu˛iei Rom‚niei, Óndeplinesc, Ón ∫edin˛„ comun„, strict atribu˛iile prev„zute de Constitu˛ie ∫i de Regulamentul ∫edin˛elor comune. Nu se poate, printr-o lege, s„ se adauge competen˛e sporite Camerei Deputa˛ilor ∫i Senatului, Ón ∫edin˛„ de plen comun, pentru c„ asta ar contraveni Constitu˛iei.
Pe fond, Óns„, propunerea vizeaz„ o problem„ serioas„ care nu are, deocamdat„, rezolvare.
Faptul c„ propunerea legislativ„ nu a Óntrunit sprijinul majorit„˛ii senatorilor din Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri nu Ónseamn„ c„ nu trebuie rezolvate problemele legate de administrarea spa˛iului din Palatul Parlamentului care revine Senatului ∫i nu Ónseamn„ c„ nu ar trebui reglementate procedurile legate de investi˛ii, de continuarea de investi˛ii sau de aprobare de investi˛ii noi.
Din p„cate, propunerea legislativ„, a∫a cum a reie∫it din dezbaterile de la comisie, nu g„se∫te o solu˛ie acceptabil„ at‚t din punctul de vedere al dispozi˛iilor constitu˛ionale, c‚t ∫i din punctul de vedere al celorlalte norme juridice care vizeaz„ administrarea acestei cl„diri ∫i finan˛ele publice.
De aceea, am ˛inut s„ fac aceste preciz„ri, pentru c„ problema r„m‚ne, chiar dac„ propunerea legislativ„ nu a g„sit cea mai bun„ solu˛ie ∫i, Ón forma prezentat„, am
V„ mul˛umesc.
Din sal„
#110849Vor veni.
Vor veni?
Deschid dezbaterile generale.
Dac„ sunt interven˛ii pe acest proiect de lege?
Da, domnul senator Claudiu T„n„sescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, v„ rog, la microfonul 2.
V„ mul˛umesc. Doamn„ pre∫edinte,
Stima˛i colegi,
Eu cred c„ ar fi necesar, Ón pofida hot„r‚rii raportului de respingere, s„ existe, totu∫i, un regim juridic definitiv Ón leg„tur„ cu aceast„ stare de lucruri.
Cred c„ a Óncerca s„ l„s„m Ón m‚na mai multora aceast„ situa˛ie nu ne-ar crea ni∫te lucruri pozitive. Spun asta pentru c„, vede˛i ∫i dumneavoastr„, numai noi, Senatul, de c‚nd ne-am mutat aici, Ónt‚mpin„m tot felul de greut„˛i, tot felul de nepl„ceri, nu avem unele lucruri pe care ar trebui s„ le avem, tocmai din motivul c„ nu exist„ o ordonare a acestui regim juridic.
Eu nu vreau s„ lungesc foarte mult discu˛ia, exist„ aici ∫i expunerea de motive, sunt lucruri, chiar Ón raportul comisiei, care vin s„ sus˛in„, de fapt, Ón subsidiar c„ el ar trebui trecut prin Parlament Ón mod pozitiv, a∫a c„ eu declar c„ at‚t eu personal, c‚t ∫i Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare vom sus˛ine aceast„ ini˛iativ„. V„ mul˛umesc.
## **Doamna Norica Nicolai:**
™i eu v„ mul˛umesc.
Œnchid dezbaterile generale. Acest proiect de lege va fi votat lunea urm„toare.
Stima˛i colegi,
Este deja ora 18,00, sistez programul legislativ al ∫edin˛ei de ast„zi, v„ propun o pauz„ de 10 minute, dup„ care, vom trece la programul de Óntreb„ri, interpel„ri.
V„ mul˛umesc.
## PAUZ√
## DUP√ PAUZ√
## Stima˛i colegi,
Trecem la a doua parte a lucr„rilor ∫edin˛ei de ast„zi: Óntreb„ri, interpel„ri.
Constat c„ reprezentan˛ii ministerelor nu sunt prezen˛i, ca atare...
Din sal„
#112709Da.
Œn aceste condi˛ii, domnul senator Ioan Chelaru nu este prezent la Óntreb„ri, domnul senator Aurel Ardelean este prezent.
V„ rog s„ adresa˛i Óntrebarea Ministerului Educa˛iei, Cercet„rii ∫i Tineretului, la microfonul 1.
Mul˛umesc, doamn„ pre∫edinte.
Œntrebarea este adresat„ domnului ministru al Ministerului Educa˛iei, Cercet„rii ∫i Tineretului.
Domnule ministru,
Conform unui studiu realizat chiar de ministerul pe care-l conduce˛i, aproximativ 20% dintre liceeni consum„ alcool Ón interiorul ∫colii unde Ónva˛„, iar 96% dintre elevi au consumat alcool cel pu˛in o dat„.
Elevii consum„ b„uturi alcoolice datorit„ tenta˛iei, a unei dorin˛e de exprimare a personalit„˛ii, din curiozitate, pl„cere sau pentru a prinde curaj.
Av‚nd Ón vedere aceste procente alarmante, v„ adresez, domnule ministru, urm„toarea Óntrebare: ce m„suri a adoptat Ministerul Educa˛iei, Cercet„rii ∫i Tineretului pentru a preveni consumul b„uturilor alcoolice Ón interiorul institu˛iilor de Ónv„˛„m‚nt?
Solicit r„spuns scris.
V„ mul˛umesc.
™i eu v„ mul˛umesc.
Dau cuv‚ntul domnului senator Gheorghe Funar pentru a adresa dou„ Óntreb„ri: una Ministerului Justi˛iei ∫i a doua Ministerului S„n„t„˛ii Publice.
V„ rog, domnule senator, la microfonul 2.
V„ mul˛umesc. Doamna pre∫edinte de ∫edin˛„, Onorat prezidiu, Onorat Senat, Stima˛i invita˛i,
Prima Óntrebare este adresat„ ministrului justi˛iei, domnul Tudor Chiuariu.
Sunt nevoit s„ v„ fac cunoscut un caz de abuz s„v‚r∫it Ón domeniul justi˛iei. El se refer„ la cet„˛eanul Stelea Florian, domiciliat Ón Bucure∫ti, care a mo∫tenit un teren situat Ón satul Izvorani, comuna Ciolpani, jude˛ul Ilfov.
Pentru terenul Ón suprafa˛„ de 1 hectar a fost eliberat, corect, titlul de proprietate de c„tre prefectur„. Primarul
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 71/24.V.2007 Ioni˛„ Constantin, din comuna Ciolpani, Ómpreun„ cu Comisia local„ de fond funciar, Ónc„lc‚nd prevederile legale, a Óntocmit procesul-verbal de punere Ón posesie pentru o alt„ persoan„, pe terenul proprietate privat„ al familiei Stelea Florian.
Tribunalul Municipiului Bucure∫ti, Sec˛ia civil„, Ón dosarul nr. 22.075 din 2006, prin Decizia civil„ nr. 1.315/2006, irevocabil„, a confirmat dreptul de proprietate al familiei Stelea pe suprafa˛a de teren Ónscris„ Ón titlul de proprietate.
Primarul comunei Ciolpani refuz„, Óns„, s„ pun„ Ón aplicare aceast„ hot„r‚re judec„toreasc„ irevocabil„.
Œntruc‚t au fost s„v‚r∫ite ∫i fapte de natur„ penal„ Ón leg„tur„ cu acest teren, s-a deschis, la Parchetul din Buftea, dosarul penal nr. 7387/P/2005, iar procurorii din Buftea colaboreaz„ cu Inspectoratul de Poli˛ie al Jude˛ului Ilfov. Cu toate c„ au trecut circa 2 ani de la s„v‚r∫irea acestor fapte penale, ele sunt foarte clare, au fost confirmate ∫i prin hot„r‚re judec„toreasc„ irevocabil„. Totu∫i, ca urmare a unor acte de corup˛ie, s-a ajuns s„ fie blocate cercet„rile penale, iar f„pta∫ii Ól sfideaz„ pe proprietarul terenului.
V„ solicit, domnule ministru, s„-mi comunica˛i de ce nu a fost finalizat dosarul penal Ón aceast„ cauz„ ∫i cine sunt persoanele vinovate pentru tergiversarea cercet„rilor ∫i nepunerea Ón aplicare a hot„r‚rii judec„tore∫ti?
Precizez, Ón Óncheiere, c„ timp de 2 ani de zile petentului nu i s-a dat niciun r„spuns Ón leg„tur„ cu cercet„rile penale sau motivele de tergiversare.
Cea de-a doua Óntrebare este adresat„ ministrului s„n„t„˛ii publice, domnul Eugen Nicol„escu.
Domnule senator, am rug„mintea s„ adresa˛i ∫i interpelarea.
Mul˛umesc, doamna pre∫edinte.
Interpelarea este adresat„ ministrului internelor ∫i reformei administrative, domnul Cristian David.
Sunt convins c„ ∫ti˛i despre manifest„rile antirom‚ne∫ti organizate de c„tre Ungaria ∫i U.D.M.R., cu sprijinul unor
autorit„˛i locale din jude˛ele Covasna, Harghita ∫i Mure∫, mai ales cu prilejul celor trei s„rb„tori na˛ionale ale Ungariei, pe p„m‚nt rom‚nesc.
Atunci se depun la monumentele ungure∫ti, inclusiv ale unor criminali de r„zboi ∫i ale unor generali terori∫ti, coroane cu panglic„ cu ro∫u-alb-verde, culorile de pe drapelul na˛ional al Ungariei.
Œn ziua de 9 mai a.c., cu ocazia s„rb„toririi Zilei Independen˛ei de Stat de la 1877, a Zilei Victoriei din Al Doilea R„zboi Mondial ∫i a Zilei Europei, la MiercureaCiuc autorit„˛ile locale conduse de c„tre U.D.M.R. au depus coroane de doliu, sfid‚nd astfel semnifica˛ia acestor zile de s„rb„toare.
V„ solicit, domnule ministru, s„-mi comunica˛i ce a˛i dispus Ón leg„tur„ cu aceast„ nou„ manifestare antirom‚neasc„ ∫i antieuropean„, organizat„ de c„tre Prim„ria Municipiului Miercurea-Ciuc.
V„ mul˛umesc.
Solicit r„spuns scris ∫i verbal.
V„ mul˛umesc.
Dau cuv‚ntul domnului senator Aurel Ardelean, pentru a adresa interpelarea Ministerului Mediului ∫i Dezvolt„rii Durabile.
V„ rog, domnule senator, la microfonul 1.
Mul˛umesc, doamna pre∫edinte.
Interpelarea este adresat„ domnului ministru Attila Korodi, ministrul mediului ∫i dezvolt„rii durabile.
Domnule ministru, recent, conducerea Agen˛iei pentru Protec˛ia Mediului Arad a solicitat Agen˛iei Na˛ionale pentru Protec˛ia Mediului sprijin Ón vederea Ómbun„t„˛irii activit„˛ii.
Conform declara˛iilor publice, ap„rute Ón pres„, ale doamnei Dana D„noiu, director executiv al Agen˛iei pentru Protec˛ia Mediului Arad — citez: îCea mai mare problem„ a noastr„ este dotarea insuficient„ a laboratorului de analize, care nu Óntrune∫te condi˛iile necesare acredit„rii. Nu avem un laborator de analiz„ a de∫eurilor ∫i nici un autolaborator, care s„ permit„ efectuarea de determin„ri Ón cazul polu„rilor accidentale“.
Av‚nd Ón vedere aceast„ situa˛ie, Ón calitate de senator al Rom‚niei, reprezent‚nd jude˛ul Arad, v„ solicit, domnule ministru, s„-mi prezenta˛i motivul pentru care A.P.M. Arad nu dispune de fonduri suficiente pentru a desf„∫ura o activitate normal„.
Consider c„ este inadmisibil ca o asemenea situa˛ie s„ existe la nivelul jude˛ului Arad, av‚nd Ón vedere importan˛a mediului Ónconjur„tor ∫i rezerva˛iile naturale existente la nivelul jude˛ului Arad.
Domnule ministru, v„ solicit, de asemenea, s„-mi comunica˛i care sunt m„surile pe care urmeaz„ s„ le adopta˛i Ón vederea remedierii acestei situa˛ii.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
V„ mul˛umesc, doamna pre∫edinte.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 71/24.V.2007
## **Doamna Norica Nicolai:**
™i eu v„ mul˛umesc.
Œn sal„ se afl„ mai mul˛i reprezentan˛i ai Guvernului, Óns„, din p„cate, nu se afl„ Ón sal„ domnii senatori care v-au adresat Óntreb„rile ∫i interpel„rile.
Rug„mintea mea este, stima˛i colegi, s„ depune˛i r„spunsurile Ón scris la secretariatul ∫edin˛ei.
∫i dumneavoastr„ s„ r„spunde˛i domnului senator Petrescu.
™i doamna secretar de stat Lucia Varga este?
Din sal„
#120457Da.
Domnul secretar de stat István To˝ke este?
Din sal„
#120555Da.
Depune˛i, v„ rog frumos, r„spunsul la Óntrebarea adresat„ de domnul senator S‚rbu.
De asemenea, domnul secretar de stat Marian P„tuleanu, dac„ este...?
Din sal„
#120763Ca de obicei... doamna secretar de stat. Depune˛i, v„ rog frumos, r„spunsurile Ón scris ∫i v„ mul˛umim pentru prezen˛a, Ón seara aceasta, Ón plenul Senatului.
De asemenea, domnul secretar de stat Horia Irimia se afl„ Ón aceea∫i situa˛ie.
Domnule senator Funar, dori˛i s„ primi˛i r„spunsul acum sau Ól pute˛i lua Ón scris?
Doresc s„-l primesc Ón scris.
Da.
## **Doamna Norica Nicolai:**
Aceea∫i situa˛ie, domnule secretar de stat...
Doamn„ secretar de stat Denisa P„tra∫cu de la Ministerul Muncii, Familiei ∫i Egalit„˛ii de ™anse, v„ rog
V„ mul˛umesc ∫i declar Ónchis„ ∫edin˛a Senatului.
EDITOR: PARLAMENTUL ROM¬NIEI — CAMERA DEPUTAfiILOR
#121477îMonitorul Oficial“ R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, Bucure∫ti; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti
∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 318.51.29/150, fax 318.51.15, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: îMonitorul Oficial“ R.A.
&JUYDGY|201842]
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 71/24.V.2007 con˛ine 24 de pagini.**
Pre˛ul: 6,00 lei
C„ pre∫edintele a Ónc„lcat Ón mod repetat Constitu˛ia Rom‚niei o arat„ ∫i alte sus˛ineri, cu care cea de mai sus se coroboreaz„, ∫i anume îP.S.D., P.C., U.D.M.R., P.N.L. au un singur crez: furtul. Ace∫tia sunt oligarhii!“.
Apreciem c„ mesajele prin care se Óncearc„ demonizarea unor clase sociale ∫i Ónvr„jbirea popula˛iei au reprezentat apanajul celor mai negre perioade ale istoriei ∫i Ón niciun caz nu pot fi permise Óntr-un stat democratic, membru al marii familii europene.
Apari˛iile actualului pre∫edinte suspendat al Rom‚niei se reg„sesc Ón mai multe din discursurile acestuia, din care v„ readuc Ón aten˛ie pe acela c„ île voi ar„ta cine este st„p‚nul“ ∫i, Ón limba englez„, î,eu am Óntotdeauna dreptate“.
A clama Ón anul 2007 ∫i a revendica titlul total dezonorant de îst„p‚n“ Ónseamn„ cea mai profund„ dovad„ de Óndep„rtare de la principiile constitu˛ionale.
A relua Ón limba englez„, pentru presa interna˛ional„, parafrazarea simbolului fascist îMussolini sempre a raggione“ reprezint„ o grav„ Ónc„lcare a Constitu˛iei ∫i tr„deaz„ faptul c„ Traian B„sescu Ó∫i folose∫te calitatea de pre∫edinte Ón scopuri care reprezint„ adev„rate tentative de disolu˛ie a actualei ordini constitu˛ionale ∫i instaurarea unui regim Ón care disputele politice se rezolv„ prin mijloace dictatoriale, Ón care exist„ st„p‚ni ∫i slugi, ∫i unde, cu nesocotirea legilor, st„p‚nul are Óntotdeauna dreptate.
Care sunt acele texte din Constitu˛ie care au fost Ónc„lcate de pre∫edintele suspendat Traian B„sescu?
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 71/24.V.2007 Numai dac„ m„ refer la art. 86 din Constitu˛ie, prin aceea c„ nu a consultat partidele, la art. 84, prin aceea c„ a manifestat partizanat politic, la art. 87, prin aceea c„ a participat neinvitat ∫i Ón afara cadrului legal la sesiunile Guvernului, a Ónc„lcat principiul separa˛iei puterilor Ón stat prin aceea c„ a cerut Parchetului redeschiderea unor dosare, a refuzat, contrar Constitu˛iei, s„ numeasc„ ministrul de externe al Rom‚niei.
Pentru economia discursului am eviden˛iat c‚teva dintre aceste articole Ónc„lcate, deoarece pu˛ine sunt articolele pe care nu le-a Ónc„lcat.
Apelez la con∫tiin˛a ∫i vigilen˛a ce v„ incumb„ at‚t prin prisma mandatelor pe care le-a˛i dob‚ndit, dar ∫i prin aceea de cet„˛eni responsabili ai Rom‚niei, care trebuie s„ ap„r„m valorile ce caracterizeaz„ democra˛ia ∫i s„ d„m un avertisment clar c„ persoanele cu asemenea aspira˛ii sunt indezirabile pentru ˛ara ∫i poporul rom‚n ∫i trebuie s„ se constituie semnale de alarm„ pentru a preÓnt‚mpina un atentat la libertate, la pluralismul politic ∫i la democra˛ie, m„car pentru a nu Óntina memoria celor ce s-au sacrificat pentru aceste idealuri.
V„ mul˛umesc.
Trec‚nd peste aceste identific„ri similare, se poate observa modul de propagand„ realizat ∫i prin intermediul mass-media, precum ∫i prin utilizarea repetat„ a frazei îeu ∫i poporul“ de c„tre pre∫edintele B„sescu, slogan care a fost patentat la mijlocul anilor 1930 de regele Carol al II-lea, rege care preg„tea, la fel ca ∫i urma∫ul s„u politic, peste 70 de ani mai t‚rziu, un partid unic, Frontul Rena∫terii Na˛ionale, forma˛iune care ar fi trebuit s„ reprezinte toate clasele sociale ∫i politice rom‚ne∫ti reunite sub un singur conduc„tor, la fel ca ∫i prezidentul nostru, care prin coagularea P.D.-ului, P.L.D.-ului ∫i a altor forma˛iuni politice, P.N.G., P.N.fi.C.D., Uniunea Popular„ Social Cre∫tin„, dore∫te realizarea unui partid preziden˛iabil, populist ∫i, cic„, de doctrin„ cre∫tindemocrat„.
Rezultatul va fi c„ Ón c‚˛iva ani Rom‚nia risc„ s„ aib„ un singur partid, ca Ónainte de 1989, sau dou„ partide, conduse, de fapt, de un singur actor politic, domnul Traian B„sescu.
Interesant„ Óntoarcere Ón trecut, nu?!
Stima˛i colegi,
Am Óncercat s„ v„ fac o scurt„ compara˛ie politic„ privind trei lideri marcan˛i din trecutul ∫i prezentul societ„˛ii rom‚ne∫ti care au influen˛at destinele acestei ˛„ri, ultimul dintre ei contribuind, Ón continuare, la perpetuarea unei st„ri de instabilitate politic„ ∫i social„ pentru a-∫i putea justifica Ón fa˛a electoratului, naiv ∫i u∫or de manipulat, ac˛iunile pe care dore∫te s„ le demareze dup„ 19 mai 2007.
Viitorul Ó∫i va spune ultimul cuv‚nt, dar sper s„ nu fie o Óntoarcere la trecut.
V„ mul˛umesc.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 71/24.V.2007
Se cunoa∫te foarte bine faptul c„ atunci Guvernul Adrian N„stase, con∫tientiz‚nd starea de fapt, a pus Ón mi∫care mecanismele economice ∫i administrative care au f„cut posibil„ pornirea sistemului de iriga˛ii pe aproape un milion cinci sute de hectare. Nu a fost un moft al cuiva,
nu a fost o dorin˛„ a vreunei persoane sau a vreunui Guvern, ca s„-∫i pun„ semn„tura preocup„rii pe un sistem de iriga˛ii destul de criticat.
A fost nevoia de interven˛ie ∫i dorin˛a de rezolvare a problemei. A∫a s-a f„cut c„ Ón plin„ criz„ de ap„ Ón sol ∫i atmosfer„ s-a reu∫it, Ón anumite zone ale ˛„rii, s„ smulgem din ghearele secetei culturi care erau sortite pieirii.
A∫a s-a f„cut ca urmare a interven˛iei Guvernului, prin alocarea de sume Ón vederea stimul„rii producerii ∫i depozit„rii semin˛ei, s„ salv„m cultura pentru anul urm„tor.
Œn perioad„ de secet„, se ∫tie foarte bine, de nevoi, cei care te v„d ∫i te ascult„ cu interesul lor, ∫i nu al nostru, caut„, de regul„, ∫i alte defec˛iuni Ón sistem pe care s„ le speculeze ∫i s„ le foloseasc„ Ón favoarea lor. Pe-atunci am f„cut cu greu fa˛„ concuren˛ilor din Ucraina, care afecta˛i fiind de secet„ c„utau, ca urmare a intereselor pe care le manifestau pentru agricultur„ ∫i pentru viitorul acesteia Ón ˛ara lor, ∫i bine f„ceau, c„utau s„m‚n˛„ Ón Rom‚nia.
Dac„ atunci am putut face fa˛„ unei asemenea conjuncturi Ón care seceta ne-a pus pe masa de lucru preocuparea tuturor ∫i ac˛iunea fiec„ruia, f„c‚nd posibil„ salvarea semin˛elor, pentru ca Ón 2004 s„ Óns„m‚n˛„m la timp ∫i Ón bune condi˛iuni, realiz‚nd cea mai mare produc˛ie medie de gr‚u din istoria ˛„rii ∫i peste 24 milioane de tone de cereale pentru 2004. Dac„ am putut atunci... este Óntrebarea unui om care se str„duie∫te s„ g‚ndeasc„ acolo unde este Ón stare s„ o fac„ ∫i care pune ast„zi urm„toarea Óntrebare: suntem noi, ast„zi, Óntr-o situa˛ie dificil„ ∫i suntem Ón stare s„-i facem fa˛„?!
R„spunsul categoric este: da!
Este o situa˛ie dificil„ ∫i c„reia trebuie s„-i facem fa˛„.
De aceea, am intervenit Ón Senatul Rom‚niei pentru a relua inten˛ia, g‚ndurile noastre, Óndemnurile noastre, justificate de Óngrijorarea de care vorbeam, de acum dou„ luni de zile, f„c‚nd un apel la primul-ministru al Guvernului, la ministrul agriculturii, la Guvern, Ón Óntregul lui, s„ intervin„ urgent, p‚n„ nu este prea t‚rziu.
Sigur, mul˛i a∫teapt„ ploaia, a∫teapt„ ∫i legi ∫i, iat„, colegii, unii mai inventivi, declan∫area acestui fenomen natural. Dar v„ spune un copil de ˛„ran c„ a∫tepta˛i degeaba, iar str„dania noastr„ trebuie s„ fie Ón munc„ ∫i Ón ac˛iuni concrete, nu cum este acum, Ón nep„sare, din nefericire, ∫i Ón a∫teptarea unui fenomen natural.
Stima˛i colegi, to˛i cei din sal„ Ó∫i doresc s„ fie mai bine, to˛i cei din sal„ Ó∫i doresc ca rom‚nii s„ aib„ m‚ncare, dar to˛i din sal„ trebuie s„-i cear„ Guvernului s„-∫i fac„ datoria Ón acest domeniu, pentru c„ are ∫i p‚rghiile, ∫i obliga˛iile necesare.
V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.
De 17 ani suntem Óntr-o permanent„ campanie electoral„, Ón loc s„ fim Óntr-o permanent„ campanie agricol„, care nu este numai toamna ∫i prim„vara, trebuie preg„tit„ Ón tot restul anului.
Speciali∫tii Ómi spun c„ mai bine de 70% din necesarul de hran„ al poporului rom‚n provine din
import. Nu e normal ce se Ónt‚mpl„. Ce microb al turb„rii a p„truns Ón societatea rom‚neasc„ de nu mai facem ceea ce ∫tiam s„ facem noi, de am Ónceput s„ import„m sare comestibil„ din Ungaria, de import„m usturoi din Turcia, de import„m tot felul de legume f„r„ gust de unde a Ón˛„rcat mutul iapa! ™i noi nu mai facem nimic, st„m pe ∫an˛, ca Ón Poiana lui Iocan din îMorome˛ii“ lui Marin Preda, ∫i Ónv‚rtim politichia ca purcica dovleacul! E bine ce se Ónt‚mpl„?
Eu unul refuz s„ fac o astfel de politic„. Din p„cate, isteria din ultimii doi ani i se datoreaz„ Ón totalitate lui Traian B„sescu. Œmi pare r„u c„ o spun. A fost comparat aici, la microfon, cu un dictator. Hai s„ fim serio∫i!
Sunt istorici de valoare, academicianul R„zvan Theodorescu, sunt al˛ii, cum este colegul Puiu Ha∫otti, profesori universitari. Eu sunt mai m„runt, sunt numai doctor Ón istorie, dar ∫tiu suficient„ carte s„ ∫tiu c„ dictatorii aveau un ∫taif al lor. S-a vorbit de Carol al II-lea. Œntreba˛i-o pe doamna Mitzura Arghezi, c‚nd a cump„rat cu mare greutate domeniul lui de la M„r˛i∫or, c„ n-avea unde s„ stea, Tudor Arghezi n-a mai avut bani ∫i d„dea din col˛ Ón col˛, ∫i regele Carol al II-lea — s„ nu uit„m, fiul marii regine Maria ∫i nepot, prin alian˛„, printr-o descenden˛„ aproape direct„ din Carol I, dar ∫i din fiica lui Napoleon Bonaparte, fiica adoptiv„, marea duces„ ™tefania de Baden —, Carol a Óntrebat: îŒn definitiv, de c‚˛i bani are nevoie Arghezi?“ Nu ∫tiu cine, Nae Ionescu, altcineva i-a spus: îDe 600 mii lei, sire.“, la valoarea de atunci. A scos, din caseta personal„, 600 mii lei ∫i i-a dat. Sub Carol s-au f„cut funda˛iile regale, sub Carol s-a f„cut Muzeul Satului de c„tre Dimitrie Gusti, Victor Ion Popa ∫i profesorii mei, pe care i-am apucat la facultate, Henri Stahl ∫i Miron Constantinescu. A f„cut ceva, a fost numit un rege al culturii, cu toate p„catele lui. A-l compara pe Traian B„sescu cu Carol al II-lea, ierta˛i-m„, mie mi se pare o...
## **Domnul Puiu Ha∫otti**
O s„ m„ apropii de sf‚r∫it, stimat„ doamn„ coleg„ Norica Nicolai, ∫i s„ v„ spun care este regretul meu.
Ast„zi ar fi trebuit s„ se vorbeasc„ Ón Senat ∫i eventual s„ se voteze, dup„ un vot cov‚r∫itor favorabil Ón comisiile reunite, Comisia pentru drepturile omului, culte ∫i minorit„˛i ∫i Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, acea Lege a protej„rii patrimoniului na˛ional, cu aplicare direct„ la patrimoniul evreiesc.
Au b„tut la multe u∫i evrei rom‚ni din Israel, din Europa ∫i din America. P‚n„ la urm„, au ajuns la antisemitul de serviciu, Vadim Tudor, ∫i uite c„ numai eu i-am ajutat, pentru c„ am fost impresionat de imaginile pe care mi le-au prezentat. Œn mai multe localit„˛i, Ón special din Transilvania, pasc caii, trec c„ru˛ele trase de boi, dintr-o piatr„ funerar„ a unui cimitir evreiesc vechi de mai bine de 200 de ani s-a f„cut un closet Ón fundul cur˛ii. Nu mai vorbesc de pietre tombale sparte, nu mai vorbesc de debandada care este acolo ∫i de fraudele, de afacerile care se fac.
™i atunci am f„cut acest proiect de lege, pentru c„ nu mi-ar pl„cea ∫i n-a∫ dormi lini∫tit dac„ a∫ ∫ti c„ p„rin˛ii mei pot fi Óngropa˛i acolo, c„ peste trupurile lor trec animalele ∫i pasc. Indiferent de religie, avem acela∫i Dumnezeu. ™i m„ simt dator s„-i ap„r pe evrei, despre care Liviu Rebreanu scria Ón jurnalul s„u: îEvreii sunt sarea p„m‚ntului“. Nu vreau, iar„∫i, s„ fim ar„ta˛i cu degetul, nu vreau, iar„∫i, un bezmetic sau un provocator s„ deseneze o zvastic„ pe zidul unui templu coral sau al unei sinagoge ∫i s„ se spun„: îIa uite, rom‚nii sunt antisemi˛i“.
Nu, doamnelor ∫i domnilor, rom‚nii nu pot s„ fie antisemi˛i, chiar ∫i numai pentru faptul c„ ™tefan cel
Mare a avut un medic evreu, chiar ∫i numai pentru faptul c„, la 1877, au murit pentru independen˛a Rom‚niei ∫i militari, ∫i ofi˛eri evrei, chiar ∫i numai pentru faptul c„, Ón ambele r„zboaie mondiale din veacul al XX-lea au murit evrei.
Da, trebuie s„-i protej„m ∫i am cerut s„ fie p„rta∫i Ón aceast„ opera˛iune de protec˛ie ∫i de conservare ∫i evreii care dau banii, evreii din America, din Europa, din Israel. Cine ce are de ascuns?
Din fericire, chiar ∫i colegii de la U.D.M.R., Péter Eckstein Kovács ∫i György Frunda, au votat favorabil sau chiar m-au ajutat. György Frunda a f„cut un amendament mai mult dec‚t salutar ∫i a fost adoptat acel proiect legislativ al meu, de c„tre cele dou„ comisii reunite, cu 13 voturi pentru, o ab˛inere ∫i un vot Ómpotriv„. Acum, ar fi trebuit s„ fiu aici ∫i s„ argumentez aceast„ lege, ∫i s„ vot„m, dar tare m„ tem c„ nu avem cvorum ∫i trece ∫i sesiunea aceasta parlamentar„ ∫i iar vom fi ar„ta˛i cu degetul, ∫i iar vor fi pl‚ngeri de peste ocean, ∫i pot s„ spun c„ evreimea mondial„ este cel mai delicat senzor.
Se pot Ónt‚mpla multe cataclisme Ón lume — ∫i R„zvan ∫tie bine despre ce vorbesc — dar, dac„ se Ónt‚mpl„ o disfunc˛ionalitate sau un necaz de genul acesta, el, poporul Bibliei, numit poporul ales, nu pentru c„ ar avea mai mult talent dec‚t nem˛ii, francezii, italienii, spaniolii, englezii, rom‚nii, ci pentru c„ Dumnezeu l-a ales ca s„ propage cuv‚ntul Bibliei, Cartea Sf‚nt„. Cuvine-se a mul˛umi acestui neam, care ne-a adus p‚n„ aici, dup„ mii de ani, aceast„ Constitu˛ie a planetei, acest tratat de moral„, tratat de estetic„, tot ce vre˛i g„si˛i Ón Biblie. Acest popor are dreptul s„ protesteze ∫i sunt vinova˛i cei care nu pot s„ Ói apere ultimele vestigii din locul unde a tr„it Ón diaspora, pentru c„ acesta poate este cel mai plauzibil ∫i mai veridic semn al existen˛ei lui Dumnezeu, faptul c„, dup„ 2000 de ani, dup„ o diaspor„, dup„ o r„t„cire prin lumea larg„ de dou„ milenii, poporul Bibliei s-a Óntors acas„... Israel, Ón Ierusalimul fondat drept capitala statului de c„tre marele rege David.
Œmi pare r„u, o s„ aprecieze distinsul prezidiu dac„ avem cvorum s„ supunem dezbaterii aceast„ lege. Dac„ risc„m, mai bine s„ o am‚n„m pentru alt„ dat„. Voi trage concluzia... dup„ c‚teva dialoguri pe care le-am avut cu oameni din str„in„tate ∫i, iat„, distinsul membru de onoare al Academiei Rom‚ne, Eugen Mih„escu, senator P.R.M. de Bucure∫ti ∫i membru al Parlamentului European, s-a Óntors, Ilie Ila∫cu s-a Óntors ∫i el de pe drumurile europene, cum ar fi zis Aristide Buhoiu, Ómi confirm„ c„ str„in„tatea nu Ón˛elege ce se Ónt‚mpl„ Ón Rom‚nia. De ce starea asta de spirit? De ce oameni care, p‚n„ acum, Ó∫i d„deau m‚inile ∫i conlucrau, Óncep s„ participe la mitinguri ∫i la demonstra˛ii de o violen˛„ ie∫it„ din comun?! Martor Ómi este Bunul Dumnezeu c„ nu am fost, p‚n„ acum, la niciun fel de miting ∫i la niciun fel de demonstra˛ie, iar aceasta se poate confirma. M-am tot rugat la Cel de Sus s„ le dea minte, m„car Ón al unsprezecelea ceas, cum zice Apostolul Pavel, dar ce aud c„ s-a Ónt‚mplat ieri la Ia∫i, ce s-a Ónt‚mplat la
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 71/24.V.2007 Timi∫oara, s-au pl‚ns ni∫te senatori liberali, aud c„ ∫i parlamentarii P.D. se pl‚ng c„ nu li se permite accesul la nu ∫tiu ce conferin˛e de pres„. Tot ce se poate, dar de ce trebuie s„ ajungem la aceast„ scindare, la aceast„ falie na˛ional„? Pentru c„ domnul B„sescu nu poate s„ lucreze ∫i s„ tr„iasc„ Óntre oameni. I-am Óntins m‚na de at‚tea ori, nu cum a gre∫it colegul mai t‚n„r, Mircea Geoan„, Ón direct, ieri, de la Ia∫i, de a trebuit Biroul de pres„ s„ dea o precizare. Nu P.R.M. l-a votat pe Traian B„sescu. Eu am spus, Ónc„ dintre cele dou„ tururi de scrutin, c„ Ón primul tur a fost o mare fraud„ electoral„ ∫i c„ cer membrilor ∫i simpatizan˛ilor P.R.M. s„ boicoteze al doilea tur, s„ nu se prezinte la vot, dar situa˛ia devenise at‚t de exasperant„ c„ rom‚nii ar fi votat cu oricine, ∫i cu fratele lui R‚maru, numai s„ scape de o anumit„ camaril„ lacom„. Au ei, rom‚nii, o slab„ memorie a r„ului, dar nici chiar a∫a, ∫i ∫tim bine cine a gre∫it Ón acea perioad„!
Bun. Vreau, Ón Óncheiere, s„ spun c„, dac„ nu ne pas„ de noi, nu ne pas„ de Ónainta∫i, m„car s„ ne pese de genera˛iile care vin, m„car s„ ne pese de ace∫ti elevi ∫i studen˛i, tineri, Ón general, care vor s„ Ón˛eleag„ pe viu ce Ónseamn„ politica a∫a-zis democratic„, cine o face, de ce nu e pace Ón ˛ar„, de ce e seceta asta devastatoare, de ce nu vom avea, Ón cur‚nd, p‚ine, de ce, iar„∫i, vom importa p‚ine ∫i alte alimente cu bani pe care nu-i avem, pentru c„ a dep„∫it datoria public„ extern„ a Rom‚niei 40 de miliarde euro. C‚t vom mai merge Ón felul acesta?
Voi Óncheia spun‚nd, repet‚nd un vers al lui Friedrich Schiller, chirurg militar, poet, dramaturg ∫i prieten al marelui Goethe, Schiller spunea: îCu prostia Ón∫i∫i zeii se lupt„ Ón zadar!“. Avem de-a face, din p„cate, cu dictatura prostiei. Œn˛eleg, oamenii providen˛iali din istoria politicii rom‚ne∫ti mai scriau ni∫te c„r˛i, mai aveau contribu˛ii la civiliza˛ia na˛ional„ ∫i universal„, dar acum vedem oameni care cad direct Ón cap la îAntena 1“ ∫i se scoal„ ∫i sunt buimaci, nu ∫tiu Óncotro s-o ia ∫i „∫tia conduc Rom‚nia. S„ le fie ru∫ine! ™i uite-a∫a se face o dictatur„, din p„cate, dar nu din vina noastr„!
V„ mul˛umim.
Se spune, de asemenea, de c„tre anumi˛i publici∫ti, care au anumite tendin˛e, c„ Guvernul nu func˛ioneaz„, c„ administra˛ia nu are vigoare, c„ celelalte institu˛ii ale statului sunt lipsite de vlag„. Nu este a∫a. Societatea rom‚n„ func˛ioneaz„, stimate colege ∫i stima˛i colegi. Sigur c„ cei care vor s„ recunoasc„ ne transmit aceste mesaje. P„catul mare este c„ mesajele acestea pleac„ prin diverse sisteme mass-media, de-a lungul ∫i de-a latul globului, iar Rom‚nia este privit„, din ce Ón ce mai mult, cu circumspec˛ie.
Am fost s„pt„m‚na trecut„ Óntr-o delega˛ie parlamentar„ Ón Norvegia ∫i am surprins un dialog care
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 71/24.V.2007 nu m-a f„cut deloc s„ fiu bucuros. Doi parlamentari europeni discutau jignitor despre Rom‚nia ∫i Bulgaria, ne∫tiind c„ eu sunt unul dintre cei care au stat la acea conferin˛„, eram Ómbr„cat mult mai diferit dec‚t Domniile Lor ∫i vorbeau deloc pl„cut despre Rom‚nia ∫i Bulgaria. Cu alte cuvinte, nu prea acceptau faptul c„ facem parte din aceast„ familie european„.
Pe de alt„ parte, se mai induce ideea, ca s„ revin la manipul„rile care domin„ presa rom‚neasc„, c„ integrarea noastr„, venit„ dup„ momentul ader„rii de la 1 ianuarie 2007, ar fi pus„ Ón paranteze. Integrarea pus„ Ón paranteze! Aici pot s„ subscriu Óntr-o anumit„ propor˛ie. Da, aceste lupte politice, aceast„ campanie prelungit„ Ón care avem lideri care nu se simt bine dec‚t Ón campanii, Ón r„zboaie, Ón conflicte, Ón furtuni, este generat„, dup„ cum v-am spus, de ei, iar integrarea sigur c„ poate fi pus„ Óntre paranteze. Noi avem un rol foarte important ∫i Óntrebarea pus„ de antevorbitorul meu, legat„ de cvorumul de ∫edin˛„, prin care noi trebuie s„ trecem anumite legi importante care fac parte din integrare, pentru c„ aderarea s-a produs, dar integrarea necesit„ un proces Óndelungat, este valabil„ aceast„ Óntrebare ∫i ar trebui s„ ne mobiliz„m ca noi, Senatul, s„ ne facem datoria Ón a∫a fel Ónc‚t s„ nu ni se impute ceea ce se Ónt‚mpl„ Ón afara Parlamentului, Ón afara Senatului.
Observa˛i c„ ˛ara este Ómp„r˛it„ Ón dou„ tabere, clasa politic„ e Ómp„r˛it„ Ón dou„ tabere, societatea civil„ e Ómp„r˛it„ Ón dou„ tabere, ziarele sunt Ón dou„ tabere, televiziunile sunt Ón dou„ tabere, poporul este chiar Ón dou„ tabere... Nu putem s„ accept„m la infinit aceast„ stare de lucruri ∫i de aceea, repet, trebuie s„ g„sim solu˛ii. ™i am mai spus-o Ón fa˛a Parlamentului: solu˛iile sunt Ón Parlament. Cadrul legislativ trebuie creat de a∫a natur„ Ónc‚t asemenea evenimente pe scena politic„ s„ nu se mai Ónt‚mple la aceste dimensiuni. Acum 400 de ani, matematicianul francez René Descartes afirma c„ îOptimi∫tii v„d lumin„ ∫i acolo unde nu e!“. Eu fac parte dintre aceia, dar pesimi∫tii alearg„ neobosi˛i s„ o sting„. Aceia sunt Ón afara Parlamentului.
V„ mul˛umesc.
Eu, Óns„, Ón scrisoarea aceasta, nu voiam s„-l cuceresc pe Nicolae Ceau∫escu pentru a face ni∫te copii Ómpreun„ cu el! Eu aveam de ap„rat ni∫te oameni, ni∫te idei ∫i Óncercam s„-l conving c„ — o s„ vede˛i dac„ o s„ se publice scrisoarea adev„rat„ — îvigilen˛ii de ocazie Ól intoxic„ ∫i-l dep„rteaz„ de oameni...“
A∫ ruga s„ fie pu˛in„ lini∫te, doamn„ pre∫edinte!
Tot vinovat este Nicolae Ceau∫escu ∫i pentru inunda˛ii, de altfel, luate ca model din Anglia, Israel ∫i din ˛„rile de tip competi˛ional ale lumii, tot vinovat?
™i tot vinova˛i sunt aceia care au sprijinit acest mod de construc˛ie na˛ional„ ∫i nu au Óncurajat Ón niciun fel deconstruc˛ia, de∫ertificarea, nu numai a C‚mpiei Dun„rii ∫i a Rom‚niei, Ón genere, ci ∫i de∫ertificarea con∫tiin˛ei na˛ionale?
Vede˛i, se Ónt‚mpl„ l‚ng„ noi lucruri care contravin unor declara˛ii, chiar preziden˛iale. Avem exemplul Canalului BÓstroe. Nu a fost pre∫edintele la Kiev sau la marginea de azi a ˛„rii, Ón Bucovina de Nord, de fapt, ∫i s-a Ónt‚lnit cu cel„lalt pre∫edinte de dincolo de grani˛„ ∫i s-au bucurat, ∫i au f„cut declara˛ii frumoase?
™i ce s-a Ónt‚mplat cu pericolul pe care-l reprezint„ BÓstroe ∫i ce putem noi face?
Am cerut, la aprobarea prezen˛ei trupelor americane Ón Rom‚nia, Ón Parlament, s„ ridic„m pu˛in ∫i noi fruntea ∫i s„ avem preten˛ii de la cei cu care suntem Ón rela˛ii corecte ∫i pe care-i consider„m prieteni.
Nu este normal ca abuzivii din politica interna˛ional„ s„ Ónceap„ s„ se team„ ∫i s„ se g‚ndeasc„ de mai multe ori Ónainte de a lua o decizie at‚t de important„ care modific„ Óntregul climat din zon„ ∫i amenin˛„ Dun„rea?
De ce am intrat noi Ón N.A.T.O.? De ce suntem Ón Uniunea European„? Ca s„ scoatem carnetul ∫i s„ ne legitim„m la vam„, c‚nd nici acolo lucrurile Ónc„ nu sunt clare ∫i ne iau vame∫ii unguri m‚ncarea din portbagaje, zic‚nd c„ nu este ∫tampilat„ european?
Nu este o nebunie?!
Este un gest de extremism s„ ap„r„m nu numai demnitatea na˛ional„, ci ∫i preten˛ia na˛ional„, dac„ to˛i cei care ni se declar„ prieteni ∫i c„rora le suntem prieteni au preten˛ii pe care noi le satisfacem, uneori, Ónainte ca ei s„ o cear„?!
Aici este vremea ∫i aici este treaba negociatorilor, ∫i aici problema noastr„ este cum alegem negociatorii. Negociatorii trebuie s„ ˛in„ loc de lupt„tori, dar trebuie s„ fie ni∫te lupt„tori la nivelul ideii, la nivelul argumentelor. Este inadmisibil s„ fim trata˛i Ón acest mod, s„ fim expedia˛i la et caetera, s„ curg„ toate îBÓstroele“ peste noi, s„ fac„ domnii Frattini, Gontz ∫i, mai ales, Voronin, la Chi∫in„u, un loc privilegiat pentru Ungaria, ∫i Rom‚niei s„ i se refuze dreptul de a fi Ón slujba fra˛ilor din Moldova?!
Iar„∫i, nu-i acuz pe aceia at‚t c‚t Ól acuz pe pre∫edintele acestei ˛„ri, care ne-a iluzionat, ne-a p„c„lit. S-a dus pe acolo ∫i a f„cut gesturi care au creat rumoare ∫i i-au creat o anumit„ popularitate îUite ce curajos e!“
A zis frumos, de altfel, memorabil, delegatului Rusiei la Strasbourg, îDomnule, a˛i stat at‚ta timp la noi ∫i noi nu v-am Óntrebat de ce sta˛i!“
Numai c„ nici nu este adev„rat. Sunt oameni care au Óntrebat de ce stau. Tata, de exemplu, ∫i zeci, sute de mii de de˛inu˛i politici au Óntrebat ce caut„ ru∫ii aici.
Din p„cate, ru∫ii nu au stat Ón Rom‚nia de capul lor, ci de capul tuturor alia˛ilor. ™i de capul Statelor Unite, ∫i de capul Marii Britanii, ∫i de capul Fran˛ei. Al Germaniei nu, pentru c„ erau ∫i Ón Germania, cum erau ∫i la noi.
Dar, Ón fine, replica este memorabil„.
Ce se Ónt‚mpl„, Óns„? Acum, degeaba suntem liberi fa˛„ de Rusia, dac„ nu suntem liberi, pe de-a Óntregul, fa˛„ de prietenii no∫tri ∫i ei nu se simt datori s„ sar„ Ón ajutorul nostru.
Nou„ ne trebuie mereu dovezi c„ suntem noi Ón∫ine! Am fost copil de pu∫c„ria∫ ∫i nepot de pu∫c„ria∫ politic ∫i de la 13 ani m„ tot justific, tot spun: Da’, s„ ∫ti˛i c„ eu nu sunt du∫man, sunt un om ca to˛i ceilal˛i. Am dreptul s„ fiu pionier, am dreptul s„ fiu U.T.M.-ist, am dreptul s„ fiu U.T.C.-ist, am dreptul s„ fiu membru al partidului!, singurul partid care exista, atunci, Ón Rom‚nia.
Nu-mi lua˛i aceste drepturi, nu sunt privilegii!
Pentru ca s„ treac„ 1989 ∫i s„ m„ justific pe cealalt„ parte. Nu se poate la nesf‚r∫it ∫i la nivel individual, ∫i la nivel na˛ional s„ cre„m justificarea ca singurul mod de protec˛ie!
Œntre timp, 60 de mii de copii rom‚ni nu au p„rin˛i, pentru c„ p„rin˛ii sunt pleca˛i s„ c‚∫tige un ban. Tr„iesc Ón seama vecinilor, a prietenilor, a asisten˛ilor maternali sau Ón centrele de plasament.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 71/24.V.2007 Œntre timp, toat„ demagogia noastr„ se risipe∫te penibil. Nu avem, la marile uzine ale ˛„rii, care d„deau stabilitate economic„ ∫i moral„: îRulmentul“, îTractorul“, nu avem locuri de munc„.
Se vor vinde terenurile pentru ele Ónsele, s„ se fac„, probabil, centre comerciale sau cine ∫tie ce, Ón beneficiul altora.
Aceast„ ˛ar„ nu e condus„, din p„cate! Aceast„ ˛ar„ este ∫antajat„, terorizat„ ∫i l„sat„ de izbeli∫te!
Vreau s„ numesc dezechilibrul prin care trecem ∫i la nivel individual, ∫i la nivel ob∫tesc, ∫i la nivel na˛ional, o criz„ aproape irezolvabil„!
Putem noi, ca social-democra˛i, tampona absurda ridicare a pre˛urilor, scoaterea oamenilor din locuin˛e, dezinteresul fa˛„ de munc„?! Le putem tampona cu diverse m„suri momentane ∫i locale, dar ne afl„m Ón interiorul unei mari crize!
Eu nu a∫ zice c„ doar Traian B„sescu este vinovat. Sunt ∫i mai vechi, ∫i mai noi vinova˛i. El este cel mai vinovat, dar, a∫a cum am mai spus ∫i acum trei s„pt„m‚ni, cred c„ e foarte important s„ ne asum„m propria noastr„ r„spundere ∫i s„ facem ceea ce am f„cut Ón ultimele s„pt„m‚ni, ∫i anume s„ devenim chiar un Parlament de care s„ asculte oamenii, de care s„ asculte institu˛iile, un Parlament care s„ se implice nu Ón chestiuni minore, nu Ón chestiuni de detaliu, de∫i nici ele nu sunt totdeauna lipsite de importan˛„, nu Ón chestiuni trec„toare, ci Ón stabilirea unui curs mai rodnic al Rom‚niei.
F„r„ Óndoial„, ∫i corup˛ia este grav„, dar ea nu este neap„rat inven˛ia cuiva, ea este sistemic„. Dac„ Ón socialism blocajele de tip economic erau previzibile ∫i unele se ∫i Ónt‚mplau, Ón capitalismul pe care Ól tr„im noi s-au deblocat toate, inclusiv lipsa de ru∫ine ∫i de moralitate!
acolo, din camera lui, îM„i, culc„-te, m„i, c„ e devreme!“ Tat„l s„u nu vorbea cu el, vorbea cu istoria ∫i Óntreba atunci, Óntrebarea continu„ s„ zguduie palatele, îCum ai s„ guvernezi dumneata f„r„ opozi˛ie?“ E o Óntrebare care trebuie pus„ ∫i azi, Óntr-un moment istoric Ón care s-au auzit cele mai cumplite atacuri la adresa opozi˛iei ∫i la adresa adversit„˛ii politice.
Acele amenin˛„ri nedrepte, acele amenin˛„ri imprudente, acele amenin˛„ri Óntr-adev„r dictatoriale, pe care le-am rezumat Óntr-o strof„ pe care o spun acum Ón Óncheiere.
Observ„m c„ nu-i aici b„rbatul,
Care o s„ cad„, n-o s„ cad„,
Alerg‚nd de-a lungul ∫i de-a latul,
Ca viteazul clasic din balad„,
Provoc‚nd delir ∫i debandad„, At‚t a asmu˛it electoratul
S„ ne arunce peste balustrad„.
El e omul trist, Ón trista lume,
Care-∫i poart„ chiar porecla-n nume.
Dac„ Traian B„sescu nu-∫i recunoa∫te gre∫elile, eu voi enumera c‚teva episoade din care putem spune dac„ am gre∫it sau nu.
Da, am gre∫it. Am gre∫it c‚nd pe 28 septembrie 2003 am semnat Protocolul Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“, Ómpreun„ cu P.D.-ul condus de Traian B„sescu, pentru a forma o alian˛„ de partide care s„ lupte Ómpotriva corup˛iei, a v‚rfurilor de interese favorizate de P.S.D.
Da, am gre∫it c‚nd ne-am g‚ndit c„ domnul B„sescu are maturitatea politic„ necesar„ pentru a-∫i l„sa orgoliile deoparte ∫i este preg„tit pentru a face un parteneriat necesar unei stabilit„˛i politice, economice ∫i democratice, pentru o Rom‚nie sufocat„ ∫i s„tul„ de conflicte ∫i scandaluri politice.
Da, am gre∫it fiindc„ nu am ∫tiut cu cine avem de-a face, sprijinind tocmai pe cel care tr„ie∫te din instabilitate politic„, instabilitate pe care el o creeaz„.
Da, am gre∫it atunci c‚nd pentru victoria Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“, P.N.L.-P.D., Ón alegerile locale din 2004, l-am sprijinit pe domnul B„sescu pentru c‚∫tigarea celui de-al doilea mandat de primar general, cu toate criticile ap„rute din cauza scandalului Consiliului General al Capitalei, cu eutanasierea populist„, ∫i numai la nivel declarativ, a c‚inilor vagabonzi, cu asfaltarea arterelor principale din Bucure∫ti, care trebuiau ref„cute din jum„tate Ón jum„tate de an, Ón scopul prosperit„˛ii îEuroconstruct“-ului ∫i al îGolden Blitz“-ului. Ne-am pus speran˛a Óntr-un primar gospodar al Bucure∫tiului ∫i este Ón continuare un ∫antier rutier aglomerat ∫i enervant pentru majoritatea locuitorilor lui.
Da, am gre∫it c‚nd Ón toamna anului 2004, Ón momentul de la∫itate ∫i tr„dare, c‚nd Theodor Stolojan a renun˛at la cursa preziden˛ial„, am sprijinit candidatura lui B„sescu la alegerile preziden˛iale.
Da, am gre∫it c‚nd Ón plin„ criz„ a r„pirii orchestrate a ziari∫tilor din Irak ∫i a calamit„˛ilor naturale din prim„vara lui 2005 l-am sprijinit pe pre∫edintele B„sescu, principalul artizan al negocierilor din Irak, asum‚ndu-ne gre∫elile Ministerului de Externe, precum ∫i gestionarea problemei celor afecta˛i de inunda˛ii, l„s‚ndu-l pe pre∫edinte s„ ia laurii rezolv„rii acestor probleme.
Da, am gre∫it privind gestionarea gripei aviare, c‚nd am acceptat toate criticile domnului B„sescu ∫i l-am sprijinit pe ministrul agriculturii de atunci, Gheorghe Flutur, Ón rezolvarea acestei probleme, dup„ ce pre∫edintele l-a considerat incapabil de a gestiona o criz„ ∫i dorea chiar demiterea acestuia, iar Traian B„sescu a
luat din nou laurii rezolv„rii situa˛iei Ón care a avut un rol nesemnificativ.
Da, am gre∫it c‚nd Ón vizitele din ˛ar„, la M„r„cineni, Ón zonele afectate de inunda˛ii, Ón vizitarea spitalelor reconstruite nu am reac˛ionat la grosol„niile verbale adresate ziari∫tilor ∫i membrilor Guvernului.
Da, am gre∫it atunci c‚nd pre∫edintele a for˛at demiterea ∫efilor de la S.R.I., S.I.E. ∫i S.P.P. ∫i a procurorului general Ilie Boto∫ ∫i noi l-am tolerat Ón continuare ∫i am acceptat deciziile preziden˛iale.
Da, am gre∫it atunci c‚nd, pentru a-∫i atinge interesele personale, am acceptat jocul de culise f„cut cu P.S.D.-ul pentru ∫efia S.R.I. ∫i S.I.E.
Da, am gre∫it c‚nd Ón vara lui 2006 nu am reac˛ionat dur la jocul duplicitar al pre∫edintelui ∫i c‚nd a tras sforile ca domnul Ticu Dumitrescu s„ nu ajung„ ∫eful C.N.S.A.S., sper‚nd Ón numirea unui reprezentant P.D. Ón fruntea acestei institu˛ii, pentru a-∫i proteja apropia˛ii care au colaborat cu Securitatea.
Da, am gre∫it c‚nd i-am permis s„ vin„ abuziv la ∫edin˛ele Guvernului pentru a-∫i impune punctul de vedere, trec‚nd peste organizarea administrativ„ a Executivului ∫i a priorit„˛ilor politico-economice din acele ∫edin˛e.
Nu, nu am gre∫it c‚nd, pentru a oferi stabilitate politic„ ∫i pentru a respecta cerin˛ele europene pentru preg„tirea ader„rii la Uniunea European„, am acceptat toate ∫icanele ∫i b„d„r„niile politice ale pre∫edintelui, concentr‚ndu-ne eforturile pentru aderare. Poate c„ am gre∫it c‚nd Traian B„sescu a tras sforile pentru suspendarea ∫i demiterea ministrului ap„r„rii Teodor Atanasiu ∫i pentru ob˛inerea acestui minister pentru P.D., Ónc„lc‚nd prevederile ∫i protocolul de colaborare al Alian˛ei D.A.; am acceptat acest compromis pentru binele ∫i stabilitatea guvern„rii.
Nu, nu am gre∫it pentru a nu i se oferi satisfac˛ie! Am acceptat pentru o anumit„ perioad„ de timp s„ nu-l numeasc„ pe Adrian Cioroianu ca ministru al afacerilor externe ∫i apoi, din nou, nu am gre∫it consider‚nd neconstitu˛ional acest gest ∫i depun‚nd sesizare la Curtea Constitu˛ional„.
Nu, nu am gre∫it c‚nd am realizat al doilea Cabinet T„riceanu, Ón scopul debloc„rii reformelor institu˛ionale ∫i al Ónl„tur„rii clientelismului politic al asfalturilor, al transporturilor, al mediului ∫i al administra˛iei gestionate de B„sescu.
Nu, nu am gre∫it c‚nd respect„m Programul de guvernare al Alian˛ei P.N.L.-P.D., dorind s„ ne ˛inem de cuv‚nt fa˛„ de cei care ne-au votat.
Nu, nu gre∫im c‚nd sus˛inem suspendarea lui Traian B„sescu, spre binele Rom‚niei. Nu gre∫im pentru c„ Ón politic„ gre∫elile se repar„, ∫i nu se r„zbun„!
V„ mul˛umesc.
— Lege pentru modificarea Legii nr. 359/2004 privind simplificarea formalit„˛ilor la Ónregistrarea Ón registrul comer˛ului a persoanelor fizice, asocia˛iilor familiale ∫i persoanelor juridice, Ónregistrarea fiscal„ a acestora, precum ∫i la autorizarea func˛ion„rii persoanelor juridice;
— Lege privind transmiterea cu titlu gratuit a unui pachet de ac˛iuni de 25% de˛inute de stat la Societatea Na˛ional„ îAeroportul Interna˛ional Mihail Kog„lniceanu — Constan˛a“ — S.A. c„tre jude˛ul Constan˛a;
— Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 12/2007 pentru modificarea ∫i completarea unor acte normative care transpun acquis-ul comunitar Ón domeniul protec˛iei mediului;
— Lege pentru modificarea Legii nr. 216/2004 privind Ónfiin˛area Administra˛iei Na˛ionale de Meteorologie;
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 71/24.V.2007 — Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 98/2006 privind supravegherea suplimentar„ a institu˛iilor de credit, a societ„˛ilor de asigurare ∫i/sau de reasigurare, a societ„˛ilor de servicii de investi˛ii financiare ∫i a societ„˛ilor de administrare a investi˛iilor dintr-un conglomerat financiar;
— Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 4/2007 privind reluarea pentru anul 2007 a Programului de stimulare a Ónnoirii Parcului auto na˛ional;
— Lege privind desp„gubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la Casa de Economii ∫i Consemna˛iuni C.E.C. — S.A. Ón vederea achizi˛ion„rii de autoturisme Dacia;
— Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii Ónv„˛„m‚ntului nr. 84/1995, republicat„;
— Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic;
— Lege pentru completarea art. 44 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic;
— Lege pentru modificarea alin. (2) al art. 108 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic. Stima˛i colegi, din acest moment ave˛i posibilitatea utiliz„rii prerogativelor legale pentru sesizarea Cur˛ii Constitu˛ionale.
## **Domnul Adrian P„unescu**
Punctul 4, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 13/2007 pentru aprobarea Contractului de finan˛are dintre Rom‚nia ∫i Banca European„ de Investi˛ii pentru Proiectul privind infrastructura municipal„ Ón domeniul aliment„rii cu ap„, etapa a III-a, semnat la Luxemburg la 24 octombrie 2006 ∫i la Bucure∫ti la 28 noiembrie 2006.
Proiectul a fost adoptat de Camera Deputa˛ilor.
Din partea ini˛iatorului este prezent domnul secretar de stat C„t„lin Doic„.
Raportul este Óntocmit de Comisia pentru administra˛ie public„, organizarea teritoriului ∫i protec˛ia mediului.
Legea are caracter ordinar.
Dau cuv‚ntul ini˛iatorului, Ministerul Economiei ∫i Finan˛elor.
## **Domnul C„t„lin Doic„** _— secretar de stat Ón Ministerul Economiei ∫i Finan˛elor_ **:**
## Mul˛umesc, doamna pre∫edinte.
Din acest Ómprumut se asigur„ cofinan˛area m„surilor ISPA, care vizeaz„ reabilitarea ∫i modernizarea sistemelor de alimentare cu ap„ ∫i tratarea apelor uzate Ón municipiile Baia Mare, Bistri˛a ∫i Drobeta Turnu-Severin, precum ∫i Ón municipiile Pite∫ti ∫i R‚mnicu V‚lcea, toate acestea Ón vederea Ómbun„t„˛irii calit„˛ii mediului ∫i a deservirii popula˛iei respectivelor municipii cu ap„ potabil„ la nivelul standardelor interne ∫i ale Uniunii Europene.
Men˛ion„m c„, fa˛„ de cele prezentate mai sus, Ministerul Economiei ∫i Finan˛elor v„ propune s„ fi˛i de acord cu proiectul actului normativ adus Ón fa˛a dumneavoastr„, av‚nd Ón vedere ∫i raportul favorabil, f„r„ amendamente, al comisiei de specialitate. Mul˛umesc.
Am Ón˛eles o oarecare rezisten˛„ a unor distin∫i reprezentan˛i ai Federa˛iei Comunit„˛ilor Evreie∫ti, au crezut ei c„ li se atinge dreptul de proprietate, dar cu ajutorul colegilor Valentin Dinescu, György Frunda, Eckstein Péter Kovács ∫i ™erban Nicolae, iat„, patru senatori care se pricep, poate, mai bine dec‚t mine la chestiunile juridice, am ajuns la concluzia s„ scoatem din propunerea mea legislativ„ atingerea la proprietate, s„ nu cread„ cineva c„...
A∫ dori... Domnule deputat F‚r∫irotu, s-au f„cut fotografiile? Hai mai repede, domnule, veni˛i p‚n„ la mine!
Am f„cut c‚teva fotografii, ca s„ vede˛i ∫i dumneavoastr„, pentru c„ orice vorb„ a noastr„, ca parlamentari, nu are aceea∫i valoare cum are o imagine.
Deci, ajut„-m„... Treci... Ba nu, las„, mai bine, uite, un domn senator din comisie...
Haide˛i s„ v„ ar„t halul de degradare a monumentelor evreie∫ti, c„ pe vorbe... Ierta˛i-m„, nu vor unii s„ te amesteci, dar nu pot s„ las a∫a!
Acesta este un W.C. f„cut pe o piatr„ funerar„ evreiasc„! ™i eu m-am s„turat s„ fiu scos ˛ap isp„∫itor,
Ón permanen˛„. Ca s„ vede˛i c„ lucr„m profesional ∫i profesionist. Este inadmisibil! Orice plac„ tombal„ s„ fie, musulman„, ∫intoist„, nu mai vorbim de cei care au creat Biblia, evreii ∫i cre∫tinii, este un sacrilegiu!
Uita˛i, necropol„, cimitir evreiesc, peste care trec c„ru˛ele cu cai!
Aceste fotografii sunt f„cute acum un an sau doi, nu sunt inventate... nu sunt din secolul al XVIII-lea! Cred c„ este Ón satul Sculeni. I-am rugat s„ scrie undeva.
Uita˛i, alte pietre tombale f„cute ˛„nd„ri! De ce asta? Avem datoria s„ le protej„m.
C‚nd este vorba de restaurare se cer bani evreilor din America, din Israel ∫i din Europa, dar atunci c‚nd e vorba s„ spun„ ∫i ei: îFra˛ilor, am ni∫te mor˛i acolo, de la 1700, de la 1800“ sau îMi-am petrecut copil„ria Ón Templul Coral din nu ∫tiu ce ora∫ uitat de lume“, atunci sunt da˛i la o parte. Nu este firesc!
Ne sim˛im datori, ca stat rom‚n, pentru c„ Parlamentul este una dintre cele trei puteri ale statului, fundamentate ∫i separate de Montesquieu, Ón îL’esprit de loi“ — legislativ„, executiv„, judec„toreasc„ —, noi, ca prim„ putere Ón stat, ne sim˛im datori s„-i ap„r„m pe ace∫ti oameni.
Cine nu s-a l„sat convins de mine, Ól rog s„ fie convins de aceste imagini, ∫i sunt mult mai multe imagini, la fel de gr„itoare. M„ bucur c„ au ajuns la timp aceste imagini.
Prea mult n-ar mai fi de spus. Comisia aceasta mixt„ Ó∫i va face un regulament de func˛ionare, se va gestiona singur„, vede˛i bine, ∫i este de prisos s„ mai spun c„ reprezentan˛ii Comunit„˛ii evreilor din Rom‚nia, care stau aici ∫i sunt evreii p„m‚ntului, p‚n„ Ói va lua Bunul Dumnezeu — s„ dea Dumnezeu s„ se perpetueze, pentru c„ avem nevoie de evrei, sunt un bun f„r„ de pre˛ pentru orice ˛ar„ — ei vor fi vioara Ónt‚i, ei vor spune exact unde trebuie direc˛ionate fondurile, cine anume s„ fac„ aceste lucr„ri, dar haide˛i s„ se consulte ∫i cu cei care au aliat ∫i f„r„ de care nu s-ar fi reÓntemeiat statul Israel.
N-am s„ intru Ón am„nunte.
Mul˛umesc comisiilor reunite ale Senatului, este vorba de Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri ∫i Comisia pentru drepturile omului, culte ∫i minorit„˛i, pentru c„ au fost foarte Ón˛eleg„toare cu acest senzor extraordinar de delicat care este problema evreiasc„ ∫i, Ón general, problema patrimoniului istoric ∫i de cult religios.
V„ mul˛umesc.
Ar trebui ca Birourile permanente ∫i cele dou„ Camere ale Parlamentului s„ fie de˛in„toarele acestor documenta˛ii ∫i s„ nu fie l„sate de izbeli∫te ∫i s„ se deterioreze Ón diferitele zone Ón care se afl„, Ón momentul de fa˛„, chiar, incredibil. Nu am poze s„ v„ ar„t Ón ce stadiu sunt aceste documenta˛ii Ón momentul de fa˛„!
Ca urmare, eu v„ rog s„ fi˛i de acord ∫i s„ ne d„m tuturor o ∫ans„ ca aceast„ cl„dire s„ intre Ón legalitate ∫i, fiind la Senat, este, de fapt, o lege care sprijin„ investi˛iile ∫i dezvoltarea Camerei Superioare a
™i eu v„ mul˛umesc, doamna deputat.
Œl rog pe domnul senator ™erban Nicolae s„ prezinte raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator. Microfonul 7.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 71/24.V.2007 spus c„ adopt„m un raport de respingere, f„r„ amendamente.
Dup„ cum cunoa∫te˛i, Ón ∫edin˛a din 29 martie a.c. a C.S.A.T., s-a aprobat Hot„r‚rea cu nr. 50/2007, Ón baza c„reia s-a stabilit c„, prin ordonan˛„ de urgen˛„ a Guvernului, urmeaz„ s„ fie modificat„ Legea nr. 95/2006, astfel Ónc‚t Casa Asigur„rilor de S„n„tate a Ap„r„rii, Ordinii Publice, Siguran˛ei Na˛ionale ∫i Autorit„˛ii Judec„tore∫ti s„ func˛ioneze Ón subordinea Casei Na˛ionale de S„n„tate.
De asemenea, se analizeaz„ ∫i urmeaz„ s„ fie rezolvat„ ∫i modificarea legisla˛iei Ón ceea ce prive∫te Casa de Asigur„ri a Transportatorilor.
V„ solicit, domnule ministru, s„-mi comunica˛i c‚nd ∫i cum propune˛i s„ fie solu˛ionat„ problematica complex„ a celor dou„ case de asigur„ri.
V„ mul˛umesc.
Solicit r„spunsuri Ón scris ∫i verbal.